Prelucrarea painei

8/17/2019 Prelucrarea painei

1/57

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ,, Ion

Ionescu de la Brad ” , IașiFacultatea de AgriculturăSpecializarea : Inginerie economică în agricultură I!

PROIECT LA MANAGEMENTUL CONSERVĂTII ȘIPROCESĂRII PRODUSELOR ALIMENTARE

"ndrumător:

#on$% dr% &eorge U'&U()A'U

Student: Ionel !aniel


2/57

*ema proiectului

Fundamentarea strategiei

de dezvoltare a producției

la SC SPICUL SA

Dorohoi


3/57

CUPRINS

CAP. I - Concepte de baza ale ana!eent"l"# p$od"cț#e# a!$oal#enta$e+%+ ocul si rolul industriei alimentare in economia (om-niei+%.% !e$inirea, locul, rolul si atri/utiile intreprinderii moderne de productie+%0% Structura industriei alimentare+%0%+% Industria de prelucrare a cărniiCAP. II - E%ol"ț#a &oc#et'ț## coe$c#ale ș# d#a!no&t#c"l ace&te#a.%+% 1/iecul de activitate.%.% 1/iectivele proiectate

.%0% #apacitatea de productie.%2% 3ro$ilul de producție

.%2%+ 3roducția realizată

.%2%.% 3roductia prognozata

.%2%0% 3roiectarea costului de productie si a pretului de livrare

.%4% 5usti$icarea necesitatii si oportunitatii realizarii productiei proiectateCAP. III - Stab#l#$ea apla&aent"l"# ș# d#en"n## "ne# #nt$ep$#nde$#a!$oal#enta$e0%+ Sta/ilirea dimensiunilor supra$ețelor de producție și de depozitare0%.% Metode de dimensionare a supra$etei necesare pentru productie0%0% )tapele procesului de amplasare0%2% Metode de amplasare0%4% Fundamentarea ela/orării planului general de organiazare a $irmeiCAP. IV ( Ale!e$ea ș# de&c$#e$ea &c)ee# adoptate ș# de anal#z' a*acto$#lo$ de p$od"cț#e2%+% Sc6ema te6nologică a salamului semia$umat 7osarom2%.% !escrierea procesului de $a/ricație2%0% 3rincipalele caracteristici ale materiilor prime au8iliare și ale produslui$initCAP. V ( Opt##za$ea p$od"cț#e# c" a+"to$"l etodelo$ econo#ce4%+% 3rogramare liniara4%.% Metoda 3)(*4%0% Metoda #3M 9metoda drumului critic Metoda #3M 9metoda drumuluicritic4%2% Metoda ;5ust in *ime” 95%I%*4%4% Ar/orele de decizieCAP. VI ( Concl"z##CAP. VII - Bibliografe


4/57

CAP. I - Concepte de baza ale ana!eent"l"# p$od"cț#e#a!$oal#enta$e

,., Loc"l $ol"l #nd"&t$#e# al#enta$e #n econo#a Ron#e#

Industria alimentară este ramura cu cea mai largă arie de repartiție pesupra$ața glo/ului, $iind singura ramură industrială care nu lipseste în niciunstat, c6iar dacă uneori este vor/a de o dezvoltare rudimentară% 3entru un numărmare de state în curs de dezvoltare, industria alimentară deține locul principal în

volumul total al industriei%Industria alimentara asigură păstrarea și conservarea produseloralimentare, av-nd ca scop, per$ecționarea continuă a te6nicilor de prelucrare,dar și asigurarea calitatii superioare a produselor%

Indi$erent de teoriile economice acceptate dea lungul timpului,


5/57

produsele alimentare rom-ne


6/57

,./. De*#n#$ea0 loc"l0 $ol"l at$#b"t##le #nt$ep$#nde$## ode$ne de p$od"ct#e

"ntreprinderea industriala reprezinta o unitate economica de /aza încadrul economiei nationale% )a este veriga primara, de /aza a economiei, la

nivelul careia se des$asoara activitatile de productie speci$ice pro$ilului ei%"ntreprinderea de productie industriala este veriga organizatorica unde areloc $uziunea dintre $actorii de productie 9resurse umane si materialorganizatorice cu scopul de a produce si des$ace /unuri economice în structura,cantitatea si calitatea impusa de cererea de pe piata si o/tinerea de pro$it%

Scopul principal al unei întreprinderi consta în $a/ricarea de /unuri,e8ecutarea de lucrari sau prestarea de servicii pentru a satis$ace cerintele pietei,în conditiile unui conte8t relational economic client$urnizor, în careîntreprinderea >oaca alternativ unul sau altul din aceste roluri%

3rivita în ansam/lul, ca unitate organizatorica constituita pentrurealizarea unei activitati industriale, speci$ica ramurii sau su/ramurii din care$ace parte, întreprinderea este at-t utilizatoare de resurse, c-t si sursa de /ogatiesi detinatoare de puteri economice%

3rin obiectul activitatii ei, o întreprindere industriala are rolul de aadministra cu e$icienta ma8ima mi>loacele de care dispune, de a asiguraîndeplinirea ritmica si integrala a productiei prevazute, ridicarea calitatii

produselor, $olosirea completa a capacitatilor de productie, modernizarea proceselor te6nologice, cresterea productivitatii muncii, reducerea continua ac6eltuielilor de productie si sporirea pe aceasta /aza a pro$iturilor%

"n conte8tul noilor a/ordari ale conceptului de întreprindere în economiade piata, aceasta este privita ca un grup de persoane, organizat pe /aza unorcriterii >uridice, economice si te6nologice, care concepe si realizeaza un procesde productie speci$ic, în vederea o$eririi pe piata a produselor e8ecutate pentrusatis$acerea anumitor nevoi si cerinte ale clientilor sai%

"n $unctie de pro$ilul activitatii întreprinderii, produsele e8ecutate se pot prezenta su/ $orma de:

/unuri materiale pentru consum productiv 9materii prime si materiale, energie,ec6ipamente de productie etc%

/unuri materiale pentru consum individual 9/unuri alimentare, de largconsum, de $olosinta îndelungata s%a%

lucrări 9te6nologice, de monta>, de reparatii sau de alta natura

servicii 9personale, de a$aceri, pu/lice sau pentru alte necesitati%


7/57

ATRI1UTIUNILE 2NTREPRINDERILOR MODERNE DE PRODUCTIE

Rol activ al întreprinderii industriale în procesul de dezvoltare a

economiei nationale se realizeaza prin atributiile sale îndomeniile prezentate în fgura 1.2.

Fig.1.2 – Principalele atribuții ale întreprinderilor în cadruleconomiilor moderne


8/57

(e$eritor la aceste atri/uții% $acem urmatoarele precizari:

,3 2n doen#"l &tab#l#$## #nd#cato$#lo$ econo#c#0 al e4ec"ta$## cont$ol"l"# ndepl#n#$## lo$0 at$#b"t##le &e pa$t n do"a a$# !$"pe5

a 3rivind ela/orarea si $undamentarea indicatorilor economici, undeîntreprinderea realizeaza dimensionarea >udicioasa a economiei, tin-nd seamade misiunea ei si o/iectivele strategice sta/iliteG pentru /una $unctionare aacestor indicatori economici, întreprinderea asigura:

studierea si cunoasterea temeinica a pietei interne si e8terneG

contractarea întregii productiiG

valori$icarea la ma8imum a potentialului productiv prin utilizarea integrala acapacitatii de productieG

asigurarea $olosirii rationale a $ortei de munca si largirea pro$ilului de$a/ricatieG

ela/orarea programelor speciale pe di$eritele pro/leme si sta/ilirea sarcinilorce revin su/unitatilor de productie, sectiilor, atelierelor s%a%

/ 3rivind e8ecutia indicatorilor economici, întreprinderea:

urmareste îndeplinirea ritmica si integrala a acestoraG

tine evidenta statistica a realizarii productiei si a $olosirii capacitatilor de productie ca si a celorlalti indicatori %

/3 2n doen#"l p$od"ct#e#0 nt$ep$#nde$ea5organizeaza si asigura îndeplinirea programelor de productie în conditii de

e$icienta ridicataG

asigura realizarea ritmica a productiei, livrarea produselor în corelare cu

termenele contractuale precum si realizarea sarcinilor de cooperare în productieG asigura e8ecutarea productiei la parametrii calitativi sta/ilitiG

organizeaza controlul te6nic de calitateG

ia masuri pentru reducerea consumurilor speci$ice, optimizarea stocurilor devalori materiale si eliminarea c6eltuielilor neeconomicoaseG

$oloseste rational, întretine, repara si modernizeaza mi>loacele $i8eG

asigura încarcarea optima a capacitatilor de productieG

aplica normele de protectie si igiena muncii s%a%


9/57

63 2n doen#"l coe$c#al0 nt$ep$#nde$ea a$e at$#b"t## ce &e pot ncad$a nt$e# !$"pe5a Aprovizionarea te6nicomateriala% "ntreprinderea are ca atri/utii:

ela/orarea si $undamentarea programului de aprovizionare te6nicomaterialaG

asigurarea /azei materiale necesare realizarii în /une conditii a sarcinilor de planG

înc6eierea contractelor economice si realizarea aprovizionarii la termenelenecesareG

ela/oreaza norme de stoc pentru materialele necesareG

ia masuri pentru preînt-mpinarea $ormarii de stocuri supranormative si pentruvalori$icarea operativa a celor disponi/ileG

asigura receptia materialelor, depozitarea si conservarea lor s%a%

/ MarHeting si des$acere% "ntreprinderea:

înc6eie contracte economice si urmareste e8ecutarea întocmai a acestoraG

urmareste livrarea produselor la termenele si în condtiile prevazute încontracteG

participa la prospectarea pietei interne si e8terne în scopul cunoasteriicerintelor consumatorilorG

asigura reclama, participa la e8pozitii si t-rguri, ela/oreaza si di$uzeazacataloage comercialeG

ia masuri pentru introducerea în $a/ricatie numai a produselor care auasigurata des$acerea prin contracte sau comenzi $ermeG

rezolva reclamatiile re$eritoare la calitatea productiei, cantitatea si termenelede livrare s%a%

c #omertul e8terior si cooperarea economica internationala%"ntreprinderea:înc6eie contracte cu /ene$iciarii e8terni, asigur-nd $undamentarea

indicatorilor economici pentru e8port pe /aza de contracte, contractecadru,comenzi sau conventiiG

actioneaza pentru asigurarea necesarului de comenzi si contracte pe perioadec-t mai lungi, intrarea în raporturi de cooperare cu întreprinderi si $irme din altetariG

se ocupa cu organizarea corespunzatoare a productiei destinate e8portului, derealizarea si livrarea $ondului de mar$a destinat /ene$iciarilor e8terniG


10/57

urmareste permanent cresterea e$icientei $inanciarvalutare a operatiilor decomert e8terior G73 2n doen#"l *#nanc#a$-contab#l0 at$#b"t##le &e ncad$eaza n do"a !$"pe :a "ntocmirea si e8ecutia /ugetului de venituri si c6eltuieli% "ntreprinderea:

ela/oreaza /ugetul de venituri si c6eltuieli, urmarind sasi acopere dinveniturile o/tinute c6eltuielile si sa o/tina /ene$iciiG

sta/ileste nivelul stocurilor de materii prime, materiale, produseG

ia masuri pentru e8ecutarea întocmai a /ugetului de venituri si c6eltuieli sicrearea resurselor $inanciare necesare pentru acoperirea costurilor de productiesi de circulatie, des$asurarea normala a activitatii economice, constituirea$ondurilor proprii, ram/ursarea creditelor /ancare precum si mentinereaec6ili/rului între venituri si c6eltuieli%

/ Alte atri/utii% "ntreprinderea:

organizeaza si e8ercita controlul $inanciarpreventiv si controlul gestionar de$ond asupra gospodaririi mi>loacelor materiale si /anestiG

organizeaza si conduce conta/ilitatea, întocmind /ilantul conta/il si situatia principalilor indicatori economico$inanciariG

sta/ileste preturi si tari$e la produsele si serviciile e8ecutateG

$ace inventarierea /unurilor din patrimoniul întreprinderii s%a%

83 2n doen#"l ce$ceta$## dez%olta$##0 at$#b"t##le nt$ep$#nde$## &e pa$t n t$e# !$"pe5a #ercetarea stiinti$ica, ingineria te6nologica si introducerea progresuluite6nic%"ntreprinderea:

ela/oreaza în cola/orare cu institutele de cercetare si proiectare de pro$il:

planuri proprii de cercetare stiinti$ica, inginerie te6nologica si de introducere a

progresului te6nicG studii, documentatii si proiecte privind realizarea de produse noi simodernizarea celor e8istente, dezvoltarea si modernizarea utila>elor, reutilari,e8tinderi de capacitati, per$ectionari de te6nologii s%a%G

aplica în productie si valori$ica studiile si cercetarile stiinti$iceG

organizeaza activitatea de inventii si inovatiiG

asigura in$ormarea, documentarea si propaganda te6nicostiinti$ica%


11/57

/ Investitii si constructii% "ntreprinderea:ela/oreaza planurile de investitii, de $inantare si creditare a acestoraG

înc6eie contracte de antrepriza si contracte de livrare a utila>elor, corelate cu

termenele devpunere în $unctiuneGurmareste realizarea o/iectivelor de investitii si apro/a receptia investitiilor

care intra în componenta sa%

c 1rganizarea conducerii, a productiei si a muncii% "ntreprinderea asigura:organizarea pe /aze stiinti$ice a activitatii de conducere si de productieG

e$ectuarea de studii privind per$ectionarea structurii organizatoriceG

aplicarea celor mai moderne si e$iciente metode de organizare, programare si

urmarire, de optimizare a $lu8urilor de $a/ricatieG

îm/unatatirea organizarii si normarii muncii, organizarea rationala a locurilorde munca si a muncii pe sc6im/uriG

aplicarea studiilor si proiectelor de organizare s%a%

93 2n doen#"l act#%#tat#lo$ de pe$&onal0 nt$ep$#nde$ea5organizeaza orientarea pro$esionala, selectionarea, încadrarea în munca si

promovarea personaluluiG

sta/ileste indicatorii re$eritori la asigurarea, pregatirea si per$ectionarea $orteide munca pe meserii si specialitatiG

organizeaza per$ectionarea pregatirii personalului muncitorG

asigura salarizarea personalului, aplicarea $ormelor de stimulare materialaG

ia masuri pentru îm/unatatirea conditiilor de munca, prevenirea accidentelorde munca, $olosirea rationala a $ortei de munca si respectarea disciplinei munciiG

ia masuri pentru organizarea activitatii cu caracter administrativ, pentru

în$iintarea de cantine, crese, gradinite, grupuri sociale, pentru asigurareaasistentei medicale, a spatiului locativ, a /azei materiale pentru actiuni culturalsportive, întocmirea dosarelor de pensii, luarea de masuri $ata de persoanelecare au comis a/ateri s%a%

!upa cum su/liniaza unii autori, sc6im/arile mani$estate în productiacontemporana au avut consecinte asupra cresterii semni$icatiei $actorului uman,ceea ce a propulsat managementul personalului în primul plan al activitatiimanageriale din cadru întreprinderilor moderne%


12/57

,.6. St$"ct"$a #nd"&t$#e# al#enta$e

"n cazul industriei alimentare e8ista su/ramuri% Acestea se di$erentiaza în$unctie de:

Materii prime 3rocesele te6nologice utilizate

3rodusele $inite o/ ținute

Industria alimentară cuprinde mai mult de . de su/ramuri 9$ig%+%0

Fig. 1.3– Structura industriei alimentare


13/57

,.6., Ind"&t$#a de p$el"c$a$e a p#n## ș# a p$od"&elo$ d#n p#ne

Brutaritul, respectiv activitatea legata de o/tinerea produselor de

pani$icatie, reprezinta una dintre cele mai vec6i îndeletniciri din tara noastra sitotodata una dintre componentele ma>ore ale productiei alimentare% !atorita$aptului ca painea constituie un aliment principal, care se consuma zilnic,

producerea ei, impreuna cu a celorlalte alimente, a constituit din totdeauna o preocupare esentiala a societatii noastre%

3ainea este unul dintre alimentele de /aza ale omului, $iind indispensa/ilain alimentatia zilnica, datorita atat proprietatilor nutritive cat si continutului insu/stante producatoare de energie termica%

Acest aliment important a constituit si constituie o preocupare

permanenta a oamenilor din cele mai vec6i timpuri%Aplicand retete si te6nologii adecvate, prin $olosirea $ainii ca materie prima de /aza, /rutarii o/tin o gama variata de produse, in scopul satis$aceriicerintelor crescande si tot mai diversi$icate ale populatiei%

Insusirile produselor sunt imprimate atat de sortimentul de $aina utilizat,cat si de compozitia aluatului din care se o/tin, la prepararea caruia, pe langa$aina, apa, dro>die si sare se mai $olosesc grasimi, za6ar, lapte, oua, arome% !easemenea, te6nologia de $a/ricatie contri/uie la devenirea speci$icului $iecarui

produs.


14/57

CAP. II - E%ol"ț#a &oc#et'ț## coe$c#ale S.C. SPICUL S.A.Do$o)o# ș# d#a!no&t#c"l ace&te#a

/.,. Ob#ec"l de act#%#tate

Denumirea firmei5 S%#% Spicul S%A% !oro6oi

Domeniu de activitate principal : producator in sectiunea p-ine si produse de pani$icatie din domeniul alimentatiei%

S.C. Sp#c"l S.A. Do$o)o#

1/iectul de activitate al societa=ii este industrializare p-inii


15/57

/.6. Capac#tatea de p$od"ct#e

"ntro /rutărie, o sec=ie de produc=ie dintro $a/rică de p-ine con=ine Dcuptoare ce au o supra$a=ă activă de 4 mp din care . au o supra$a=ă activă de 0

mp%% "n această sec=ie,timpul disponi/il de lucru este de D,2 orean,iarcoe$icientul de utilizare intensivă este de ,+D2%

/.7. P$o*#l"l de p$od"cț#e

/.7., P$od"cț#a $eal#zat'

Fa/ricarea p-inii:

+.2 tone.2 ore

Fa/ricarea $ăinii:

D2@ tone.2 ore

/.7./ P$od"cț#a p$o!$aat'

Se doreste marirea capacitatii de productie de la :

+.2 tone.2 ore p-ine J . tone.2 ore p-ineD2@ tone.2 ore $ăina J + tone.2 ore $ăină

/.7.6. P$o#ecta$ea co&t"l"# de p$od"ct#e a p$et"l"# de l#%$a$e

Activitatea de reducere a costurilor poate $i des$ă


16/57

Firma are în vedere următoarele:a i


17/57

dimensionarea optimă a c6eltuielilor de dezvoltare

reducerea costurilor calită=ii

reducerea costului prin proiectare 9design

renegocierea contractelor cu $urnizorii si distri/uitorii

reducerea c6eltuielilor administrativgospodăre


18/57

ceea ce măn-ncă, preocupate de sănătatea lor


19/57

CAP. III - Stab#l#$ea apla&aent"l"# ș# d#en"n##"ne# #nt$ep$#nde$# a!$oal#enta$e

!atele de /aza necesare ela/orarii planului general:

3ro$ilul de $a/ricare a intreprinderiiG

3rocesul te6nologicG

Flu8urile te6nologiceG

Structura constructiilor intreprinderiiG

'ivelul de specializare si cooperareG

3erspectivele de dezvoltare a intreprinderii%

a #unoasterea pro$ilului de $a/ricare a intreprinderii este punctul de plecare aanalizei pentru ela/orarea planului general% 3entru aceasta, e necesar sa secunoasca e8act nomenclatorul produselor ce urmeaza a $i e8ecutate, cantitateade e8ecutat din $iecare produs, precum si calitatea produselor%

3e /aza datelor re$eritoare la programul de productie al intreprinderii seela/oreaza procesul te6nologic si se apreciaza $lu8urile de materiale si deoameni% 3rin planul general de organizare, pe langa procesul te6nologic general,se vor eli/era si procese te6nologice partiale sau de detaliu%

/ 3rocesul te6nologic general poate $i de$init ca reprezentand totalitateaoperatiilor necesare de prelucrare a materiilor prime, din momentul iesirii dindepozit si intrarii in procesul de prelucrare si pana in momentul iesirii din

$a/ricatie su/ $orma de produs $init%

3rocesul te6nologic partial sau de detaliu reprezinta totalitatea operatiilorcare se e$ectueaza in interiorul unei sectii sau al unui atelier, deci pe o anumita$aza a procesului te6nologic%

3rin planul general de organizare, procesul te6nologic este reprezentatgra$ic printro sc6ema a procesului te6nologic sau sc6ema a $a/ricatiei, care vaarata drumul pe care il parcurg materiile prime, semi$a/ricatele si produsele$inite in procesul de $a/ricatie, precum si legaturile $unctionale care se sta/ilesc

intre di$eritele unitati de productie ale intreprinderii%


20/57

#aracteristica esentiala a unei ast$el de sc6eme de $a/ricatie o constituie$aptul ca ea reprezinta gra$ic numai procesul te6nologic pe $aze, $ara a implicasi des$asurarea spatiala, concreta pe teritoriul intreprinderii, sau a reprezenta lao anumita scara, unitatile de productie%

)la/orarea planului general necesita, de asemenea, cunoasterea si precizarea $lu8urilor te6nologice si de oameni%

c Flu8ul te6nologic este drumul parcurs de di$erite materiale in decursul prelucrarilor% In raport cu speci$icul procesului te6nologic pot $i adoptate treitipuri de $lu8uri te6nologice:

$lu8 te6nologic orizontalG

$lu8 te6nologic verticalG

$lu8 te6nologic mi8t%

d Konarea terenului intreprinderii

3roiectarea intreprinderii industriale necesita zonarea teritoriului acestora pe /aza unor criterii unitare:

a% asemanarea operatiilor cerute de procesul te6nologicG

/% asemanarea mi>loacelor de transport $olositeGc% asemanarea instalatiilor sau retelelor de instalatii energeticeG

d% identitatea conditiilor de paza contra incendiilorG

e% identitatea conditiilor sanitare si de te6nica securitatii muncii%

3entru determinarea locului de amplasare a unitatilor de productie si alocurilor de munca in cadrul cladirilor de productie, se $olosesc o serie de

te6nici de calcul pe calculator% !intre acestea, cea mai des $olosita este te6nica#ra$t, care poate asigura o amplasare optima pentru circa 2 centre de activitate%3entru solutionarea pro/lemelor, programul #ra$t necesita ca date de intrare,$lu8ul intre sectoare si c6eltuielile de manipulare a materialelor, impreuna cu oreprezentare sc6ematica pentru planul e8istent la o anumita data, sau pentru oanumita amplasare%


21/57

6./. Metode de d#enona$e a &"p$a*ete# nece&a$e pent$"p$od"ct#e

In vederea dimensionarii supra$etelor necesare activitatii viitoarelorintreprinderi se $olosesc urmatoarele metode:

A% metoda prin calculGB% metoda prin transpunereG#% metoda prin ela/orarea unui proiect sumarG!% metoda pe /aza normativelor de utilizare a spatiilorG)% metoda pe /aza tendintei coe$icientilor si a e8trapolarii%

A.Metoda p$#n calc"l - este cea mai e8acta metoda de dimensionare a spatiilorsi consta in sta/ilirea necesarului de masini, utila>e si instalatii si a necesaruluide supra$ata pentru $iecare tip de utila> in parte% 3e total, pentru toate utila>ele,

pe /aza normativelor de supra$ata e8istente, se determina supra$etele necesare pentru servicii de intretinere, depozitare, circulatie a materialelor, etc% Supra$atatotala se o/tine adaugand la supra$etele de productie, supra$etele necesareserviciilor au8iliare, supra$etele destinate administratiei, etc%

Folosirea metodei de proiectare a supra$etei de productie pe /aza decalcul, necesita sta/ilirea, inpreala/il, a unui inventar al masinilor, utila>elor siec6ipamentelor necesare%'ecesarul de masini si utila>e se poate calcula prinmetode adecvate, sau poate rezulta din gradul deproiectare te6nologica, pentruinstalatiile sau agregatele unitare, constituite intrun $lu8 continuu de$a/ricatie%#elelalte date re$eritoare la dimensiuni, per$ormante, etc% se gasesc in $iselete6nice ale acestorasau ale unor utila>e asemanatoare% !eterminarea numaruluinecesar de masini, utila>e sau instalatii se $aceutilizand relatii de calcul care tincont de caracteristicile te6nice, de e8ploatare, normele te6nico ?economice, detimpul disponi/il de $unctionare, etc%

1. Metoda p$#n t$an&p"ne$e consta in aceea ca se pleaca de lamarimea supra$etelor a$ectate di$eritelor masini sau sectoare de activitate, de laun proiect similar e8istent, care se a>usteza tinand cont de necesitatile noiiintreprinderi si se corecteaza cu anumiti coe$icienti de multiplicare, in raport cucerintele ce se urmaresc pentru o/iectivul proiectat%

C.Stab#l#$ea &"p$a*ete# d"pa "n p$o#ect &"a$ consta in aceea ca seela/oreaza un prim proiect de detaliu cu caracter sumar, care sa o$ere o prima

orientare asupra spatiilor necesare, in raport cu solutiile adoptate,precum siasupra proportionalitatii spatiului intre zonele de activitate si ec6ipamentele


22/57

respective, urmand ca pe parcurs sa se $aca a>ustarile necesare in $unctie denecesitatile noii intreprinderi%

D.Metoda pe baza no$at#%elo$ de "t#l#za$e a &pat##lo$ se $oloseste in

mod $recvent in cazul in care anumite tipuri de supra$ete se repeta de la un proiect la altul% 3entru aceasta categorie se sta/ilesc anumite normative saustandarde, care vor $i $olosite la $undamentarea supra$etelor necesare% )8emplu:normative pentru tipuri de masini, supra$ete au8iliare, spatii administrative%

E.Metoda pe baza tend#nte# coe*#c#ent#lo$ a e4t$apola$## – se potsta/ili o serie de coe$icienti utili pentru proiectare: raporturile dintre supra$eteleocupate de constructii si cea a terenului, raporturile dintre supra$etele ocupatede constructii si supra$ata utila sau coe$icientul care e8prima raporturile dintre

spatiu si $unctiune%Supra$ata necesara pentru o anumita activitate se poatecalcula pe /aza unor ast$el de coe$icienti si prin e8trapolare, tinand seama detendinta valorii acestora in viitor%

6.6. Etapele p$oce&"l"# de apla&a$e

Fundamentarea amplasării sistemului de produc=ie necesită rezolvareaurmătoarelor pro/leme:

alegerea zonei economiceG

alegerea locului de amplasare în cadrul zonei economice%

Ale!e$ea zone# econo#ce tre/uie să ia în considerare două categorii de $actori


23/57

posibilitatea alimentării cu energie electrică sau cu alte forme de energie% Seva urmări reducerea distan=ei $a=ă de $urnizorii de energie electrică, a/ur, aercomprimat%

existenţa unor resurse suficiente de apă industrială i costul aprovi!ionării%Se va sta/ili: necesarul de apă, sursele de alimentare, costul unui m0 de apă,investi=iile necesare conectării la sursa de apă


24/57

/ Metoda "t#l#tat#lo$

Utilitatea se e8prima prin gradul de satis$actie pe carel înregistreazadecidentul opt-nd pentru o cale sau alta de rezolvare a pro/lemei de conducere

în raport cu interesele si o/iectivele sale si ale organizatiei % *eoria utilitatii a$ost ela/orata de 5o6n 'eLman si 1scar Morgenstein în +@22, $ormul-nd$unctiile, proprietatile si modul în care se poate aplica în procesul decizional%

Utilitatea este un indicator adimensional si permite ca valorile di$eritelorcaracteristici ale unei variante decizionale sa $ie însumate%

At-t în cazul produselor, proceselor c-t si în cel al amena>arilor utilitateaevalueaza gradul de satis$actie dupa mai multe criterii sau caracteristici care au$iecare o pondere în de$inirea utilitatii de ansam/lu, pondere sta/ilita de undecident sau un grup de lucru dupa o serie de metode care elimina

su/iectivismul sau partizanatul%


25/57

*eoria utilitatilor se dovedeste a $i deose/it de elastica pentru ca permiteincluderea în analiza at-t a $actorilor cantitativi, $iecare e8primat prin unitati demasura speci$ice, c-t si a $actorilor calitativi e8primati prin valori relativeapreciate în $unctie de un etalon presta/ilit%

)tapele de lucru în metoda utilitatilor:

+% Se nominalizeaza variantele de amplasare Vi, i 9+%%m%.% Se dezvolta lista $actorilor relevanti F>, > 9+%%n care reprezinta

criteriile de apreciere a variantelor de amplasare%0% Se aloca $iecarui $actor un coe$icient de importanta 7> în $unctie de

o/iectivele propuse% Se pre$era ca suma acestora sa $ie egala cu +G N7> +2% Se determina consecintele criteriilor de apreciere asupra $iecarei variante si se

construieste matricea consecintelor% 9ta/% 0%2%. ast$el înc-t pentru $iecareamplasare V> sunt nominalizate consecintele ai> în $unctie de $iecare criteriu F>

Se precizeaza ca în matricea consecintelor se regasesc valorile realee8primate în unitatile de masura caracteristice si cele calitative apreciate învaloarea lor relativa% *a/elul centralizeaza consecintele $ara a tine cont deunitatea de masura speci$ica $iecarui criteriu de apreciere%

4% Se alege o scara de nivel pentru a trans$era consecintele în utilitati, deo/icei de la + la +, pentru a aprecia adimensional consecintele detas-ndule deunitatile de masura%

% Se trans$orma consecintele în utilitati% 3entru $iecare $actor de in$luentase va identi$ica consecinta cea mai ne$avora/ila careia i se va acorda nivelul deutilitate +, iar pentru cea mai $avora/ila nivelul de utilitate +% 3entru valorileintermediare, utilitatile pot $i determinate prin interpolare sau cu relatia:


26/57

D% Se construieste matricea utilitatilor similara cu cea a consecintelor%"n ta/elul 0%2%0 se vor nominaliza si valorile coe$icientilor de importanta

pentru $iecare criteriu de apreciere 7>%

% Se calculeaza utilitatea totala a$erenta $iecarei variante de amplasare cu$ormula:

adica ponder-nd utilitatile cu coe$icientii de importanta alocati si în $inale$ectu-nd suma utilitatilor ponderate pe $iecare varianta de amplasare%

@% Se $ace recomandarea de amplasare con$orm variantei cu utilitatea totalama8ima%

#vanta$ele metodei:

în analiza pot lua în considerare at-t $actori calitativi c-t si $actori cantitativide care depinde e$icienta amplasariiG


27/57

metoda este logica si usor de aplicat si are un grad de generalizare remarca/il%

De!avanta$ele metodei: se induce un anumit grad de su/iectivism în etapele de sta/ilire a $actorilor si a

importantei acestora în $unctie de o/iectivul sau o/iectivele propuseG varianta optima rezultata nu concorda întotdeauna cu anumite considerentema>ore care nu au $ost luate în calcul si deci varianta optima nu poate $i aplicatadatorita acestor restrictii 9securitatea oamenilor, riscuri etc%%

6.Anal#za d#enonala n apla&a$ea nt$ep$#nde$#lo$"n general c-nd avem de rezolvat o pro/lema multidimensionala se poate utilizametoda ela/orata de Bridgeman O2P% Sa presupunem ca avem de ales între maimulte variante de amplasare i 9+%%m carora putem sa le asociem o serie de

costuri de tip scor datorate unor $actori de in$luenta > 9+%%n% Aceste costurisunt ec6ivalente cu 1i+, 1i., %, 1i>, %, 1in%Fiecare $actor are un coe$icient de importanta de tipul Q+, Q., %, Q>, Qn%Meritul, sau valoarea, pentru $iecare varianta de localizare se o/tine prin$ormula:

"n aceste conditii se compara variantele doua c-te doua:

#oncluzia este sta/ilita de rezultatul raportului: daca MAMBR+ se alege varianta B% daca MAMB+ se alege varianta A%

7.Metoda p$a!"l"# de $entab#l#tate

Universalitatea pragului de renta/ilitate $ace posi/ila utilizarea analizei cantitate cost si pentru a compara economic alternativele de amplasare%

3ro/lema se poate rezolva gra$ic sau alge/ric si comporta etape /ine precizate:+% Se determina #F costurile $i8e si #V costurile varia/ile pentru $iecare

varianta de amplasare% "n $aza initiala pentru $iecare varianta de amplasare se


28/57

determina costurile $i8e #Fi care sunt independente de cantitatea e8ecutata sicosturile varia/ile #V cV 8 'g dependente de cantitatea e8ecutata 'g%

Apoi vom determina #* costurile totale pentru $iecare varianta i%

.% 3e o diagrama cumulativa vor $i reprezentate variatiile c6eltuielilor totale #*i pentru amplasamentele propuse%0% 3rintro analiza a rezultatelor o/tinute se selecteaza localizarile care aucosturile totale cele mai scazute asociate unei productii precizate% Se o/tin maimulte variante $eza/ile în $unctie de cantitatea de produse e8ecutate, rezultate

care vor $i interpretate si valori$icate dupa o procedura logica%

8.Metoda cent$"l"# de !$e"tate

Metoda centrului de greutate reprezinta o a/ordare matematica deidenti$icare a unei localizari centrale pentru întreprindere în $unctie delocalitatile de la care se aprovizioneaza sau la care distri/uie produse $inite%

Metoda ia în considerare cantitatea de produse transportata, costuriledepinz-nd de volumul sau greutatea mar$ii transportate si determina centrul de

greutate care corespunde c6eltuielilor minime a$erente transporturilor luate înconsiderare%

Metoda comporta urmatoarele etape:

+% Se identi$ica centrele de aprovizionare sisau des$acere ca pozitiegeogra$ica si cantitate transportata%

.% Se plaseaza centrele întrun sistem de coordonate 81T% 1riginea esterelativa iar scala ar/itrara, însa centrele vor $i plasate corect $ata de origine si

con$orm scalei alese%0% Se calculeaza centrul de greutate pe cele doua directii 18 si 1T cu$ormulele:

în care: #8, #T sunt coordonatele centrului de greutate


29/57

di8, diT sunt coordonatele 8 si T pentru centrul i Qi este volumul de produse transportate de la centru la i

!esigur, coordonatele o/tinute tre/uie analizate $aptic: ele pot localiza ozona mlastinoasa, un v-r$ de munte, o prapastie, un desert în care nu se gasesc

drumuri sau alte utilitati% 1ptiunea va $i aleasa aproape de centrul de greutatedeterminat, dar care sa o$ere conditiile necesare $unctionarii întreprinderii%

6.8.


30/57

ucrarile de terasament necesitate de intreprindereG

Instalatii sanitare, de alimentare cu apa, canalizare etcG

Instalatii energeticeG

Instalatii electriceG

Instalatii si amena>ari specialeG

Spatii verzi, plantatii, zone de protectie, locuri de odi6naG

1rganizarea lucrrilor de e8ecutieG

Amena>ari privind protectia si te6nica securitatii muncii in interiorulintreprinderiiG

a ela/orarea planului de organizare a intreprinderii tre/uie avute invedereanumite di$ereniteri, cum sunt cele date de $elul ramurii din care $ace

parte intreprinderea, de gradul de integrare al acesteia, de tipul de productie, degradul de concentrare si specializare,cooperare sau com/inare, de natura

proceselor te6nologice des$asurate%!e asemenea pentru ela/orarea unui plan general e$icient este necesar sa

se tina seama de o serie de elemente de /aza, care pot $i grupate dupa continutullor in urmatoarele categorii care se re$era la:

%rocesul tehnologic %3rin proiectarea viitoare intreprinderi tre/uie sa se prevada $olosirirea celor mai avansatesi e$iciente procedee si ec6ipamenttete6nologice si sa asigure un grad ridicat de mecanizare, automatizare siro/otizare a procesului de productieG

&irculatia materialelor si a oamneilor pe teritoriul intreprinderii. )stenecesar ca $lu8ul de materiale sa ai/a un caracter continuu, sa $ie cat mai scurte

posi/il si sa se evite intoarcerile sau strangularile de $lu8% Flu8urile de oameni

pe teritoriul intreprinderiitre/uie sa $ie cat mai scurte, $ara a e8ista incrucisariale acestora cu $lu8urile de materiale%

#limentarea cu diferite utilitati. Se impune sta/ilirea unei structuri siamplasari rationale a instalatiilor si retetelor energetice necesare pentruasigurarea di$eritelor $orme de energie 9electrica, termica, a/ur etc atat ina$ara cat si in interioru intreprinderii

&onditiile naturale" climatice" geologice" hidrologice si topografice.

Amplasarea constructiilor si caldirilor intreprinderii tre/uie $acuta tinand seama

de pozitia $ata de punctele cardinale, asiguranduse o iluminare naturala optimasi de directia si $recventa vanturilor dominante in regiunea resLpectiva, pentru a


31/57

se evita imprastierea diverselor dega>ari 9$um, gaze etcpe teritoriulintreprinderii%

'lementele de ordin arhitectonic" urbanistic si constructiv. Solutiile de proiectare tre/uie sa asigure incadrarea intreprinderii in stilul ar6itectural alzonei, di$eritele claddiri sau constructii tre/uind grupate in anumite zone inraport cu speci$icul productiei, cu conditiile sanitare si cu gradul de nocivitate%

%rotectia contra incendiilor. Aceasta cerinta impune respectarea unor distanteminime intre calridisi constructii i $unctie de gradul de pericol de incendiu al

procesului te6nologic care se des$asoara in interiorul acestora, amplasarea inzone izolate a su/unitatilor care prezinta un pericol ridicat de incendiu%

&onditiile tehnico-sanitare. In $unctie de natura procesului te6nologic care sedes$asoara in cadrul intreprinderii, prin planul general de organizare se prevad

solutii de amplasare care tin sema de cerintele de ordin te6nicosanitar%

CAP. IV ( Ale!e$ea ș# de&c$#e$ea &c)ee# adoptate ș# de

anal#z' a *acto$#lo$ de p$od"cț#e


32/57

7.,. Sc)e' te)nolo!#c' de *ab$#ca$e a p#n##

7./. De&c$#e$ea p$oce&"l"# de *ab$#caț#e


33/57

#alitatea painii nu depinde numai de proprietatile $izicoc6imice, ci si decele de pani$icatie ale $ainurilor, care determina comportarea $ainii pe parcursul

procesului te6nologic%

#ele mai importante proprietati de pani$icatie ale $ainurilor depinde: cantitatea si calitatea glutenului

capacitatea de 6idratare a $ainii

capacitatea aluatului de a $orma si a retine gazele

gelarinizarea amidonului

,.Cant#tatea S# Cal#tatea Gl"ten"l"# Ued

&lutenul este un component al $ainii si are rol $oarte important, deoarecede proprietatile lui depinde volumul si calitatea produselor $inite% a un continut mic de gluten, aluatul creste mai putin, c6iar daca

proprietatile lui elastice sunt superioare% #ontinutul in gluten umed al $ainiivariaza de o/icei intre ..0.C% #alitatea glutenului se determina prin e8aminarea culorii, a mirosului, aelasticitatii si a consistentei, a intinderii si a capacitatii lui de a retine apa%

,./.C"loa$ea !l"ten"l"#

&lutenul, provenit din $aina al/a, este al/ cu nuanta gal/uie sau sla/cenusie, iar cel care provine din $aina neagra este de culoare cenusie inc6is,uneori cu o nuanta usor /runa%

1.3.Mirosul glutenului

Glutenul care provine din aina proaspata! este placut! iar

a celui provenit din aina alterata! sau amestecata cu corpuristraine este neplacut.

1.". #onsistenta glutenului

$oate f% tare! potrivit sau moale. Glutenul tare este

matasos la pipait! nu se lipeste de degete! este elastic.

Glutenul potrivit are proprietati intermediare intre glutenul

tare si cel moale.


34/57

1.&. 'ntinderea si elasticitatea glutenului

(e determina astel% se iau apro)imativ " grame de gluten

si se intinde deasupra unei rigle gradate! prinzandu*l cu cate

trei degete de la ambele maini. Glutenul corespunzatorpanifcatiei se intinde apro)imativ 1& cm.! ara sa se rupa. +aca

se rupe inainte! inseamna ca glutenul este prea tare! iar daca

se intinde prea mult! este prea slab.

/.Capac#tatea de )#d$ata$e a *a#n##

)ste o proprietate importanta, care determina randamentul $ainii in aluat%!upa cantitatea pe care o a/sor/ $ainurile, sunt:

$oarte /une, cand a/sor/ peste 4C apa, respectiv pentru $ainaal/a si pentru cea neagra%

Bune, cand a/sor/ 40C apa in cazul $ainii al/e, respectiv 424C apa in cazul $ainii negre%

Sla/e, cand a/sor/ su/ 4C apa 9$aina al/a, respectiv 42C apa9$aina neagra%

!in $aina care a/soar/e peste C apa, se o/tine un aluat care$ermenteaza lent si din aceasta cauza isi mentine /ine $orma in timpul$ermentarii $inale si a coacerii%

!in $aina sla/a, care a/soar/e su/ 42C apa, se $ormeaza repede aluatul,dar tot atat de repede se degradeaza in timpul $ermentarii $inale si produsul $initeste latit%

6. Capac#tatea de a *o$a a $et#ne !azele

)ste proprietatea care o au $ainurile, ca in timpul $ermentarii sa dega>e ocantitate su$icienta de gaze, care a$aneaza aluatul% 3rin putere de $ermentare seintelege cantitatea de dio8id de car/on produsa intrun aluat, cand este supusdospirii un anumit timp%

3uterea de $ermentare depinde de activitatea enzimelor al$a si /eta

amilaza, care trans$orma o parte din amidon in maltaza, precum si de calitatea


35/57

dro>diei $olosite, care $ermenteaza glucoza din aluat, producand dio8id decar/on si alcool etilic%

7. Gelat#n#za$ea A#don"l"# )ste proprietatea acestuia de a $orma un gel la temperatura de 4 #,dupa ce a a/sor/it apa% In timpul coacerii painii se produce gelatinizareaamidonului din aluat si aceasta $ace ca miezul painii sa ai/a aspect uscat la

pipait%

7.,. Apa

(olul apei in pani$icatie este unul dintre cele mai importante% In prezenta

ei particulele de $aina se 6idrateaza% idratarea componentilor $ainii si in speciala su/stantelor proteice conditioneaza $ormarea aluatului%

#onsistenta optima se o/tine atunci cand aluatul contine su$icienta apa pentru um$larea componentilor $ainii% a o um$lare a componentilor care seconsidera optima pentru pani$icatie, aluatul are cea mai mare rezistenta sielasticitate% Aceasta in$luenteaza $avora/il asupra sta/ilitatii $ormei aluatului,

precum si asupra porozitatii si volumul painii% 3entru geli$icarea amidonului intimpul coacerii, apa legata de proteine la $ramantare este $oarte importanta% 1

cantitate su$icienta asigura o/tinerea unui miez elastic%#onsistenta aluatului este un $actor determinant in pani$icatie%

Apro8imativ DC din de$ectele painii se datoreaza prepararii aluatului deconsistenta necorespunzatoare%

7./. D$o+d#a

a $a/ricarea painii se $oloseste dro>dia, care prin activitatea sa in masaaluatului produce $ermentatia alcoolica, in urma careia rezulta dio8id de car/on,

a$anand aluatul%

!ro>dia contine enzime proteice care participa alaturi de cele ale $ainii la6idroliza proteinelor, diminuand consistenta aluatului%

#antitatea de dro>die introdusa in aluat la $a/ricarea painii, este in $unctiede insusirile de pani$icatie ale $ainii si de procesul te6nologic adoptat% In

procedeele care e8clud $ermentarea aluatului inainte de divizare, cantitateamarita de dro>die conditioneaza o/tinerea painii de calitate superioara%


36/57

7.6. Sa$ea

3entru $a/ricarea produselor de pani$icatie se utilizeaza sarea de /ucatariemacinata% (olul sarii este in primul rand de a da gust produselor% 3e langa

aceasta sarea im/unatateste calitatile aluatului, ceea ce a>uta la o/tinerea unor produse /ine crescute, cu miez elastic si porozitate /una%

Atat din practica, cum si din studiile e$ectuate in acest sens, sa doveditca aluatul $ara sare este moale si are elasticitate mai redusa, latinduse ladospirea $inala, ceea ce $ace sa se o/tina paine necrescuta si cu porozitateneuni$orma%

Sarea im/unatateste proprietatile $izice ale aluatului, deoarece a$aneazaactivitatea proteolitica si in acest mod structura glutenului se degradeaza mai

putin, ceea ce $ace ca aluatul sasi pastreze elasticitatea necesara in timpul$ermentarii si prelucrarii%

8. Et#c)eta$ea =# abala$ea!ea lungul anilor, recomandarile nutritionistilor privind produsele

dietetice ce duc la im/unatatirea si intretinerea starii de sanatate a populatiei, audus la cresterea consumului de produse pe /aza de cereale, in special a celor cucontinut ridicat de $i/re si a produselor cu valoare energetica redusa% Acesterecomandari au stat la /aza intocmirii 3iramidei 'utritionale 9$ig +%


37/57

!in aceasta $igura se poate o/serva ca produsele pe /aza de cereale: paine, paste $ainoase, cereale pentru micul de>un stau la /aza acestei piramide,deci constituie 9sau ar tre/ui sa constituie /aza unei alimentatii rationale% 3eviitor se preconizeaza ca toate produsele alimentare procesate sa $ie

inscriptionate in ceea ce priveste caracteristicile nutritive% In anul +@@ inStatele Unite a $ost ela/orata legea privind educatia si etic6etarea produselor alimentare din punct de vedere nutritiv% Urmare a acestei legi, F!A 9Federal!rug Administration a apro/at $ormatul standard pentru etic6ete% #on$orm legiide mai sus a devenit o/ligatorie trecerea pe etic6eta produsului a ingredientelor $olosite la $a/ricarea acestuia, inclusiv indulcitorii, in ordinea descrescatoare a

proportiilor $olosite% Aceasta se aplica atat la produsele standardizate cat sinestandardizate%

In ceea ce priveste $actorii nutritivi, cu e8ceptia vitaminelor simineralelor, se va speci$ica si cantitatea in grame raportata la unitatea de

produs, iar intro coloana separata se va speci$ica doza zilnica recomandata pentru $iecare, con$orm normelor F!A% !oza zilnica recomandata este calculata pe /aza unei diete standard de . calorii%

Unitatea de produs este speci$icata atat in portii 9de e8% $elii cat si in

unitati de masa%

)ste o/ligatorie inscriptionarea a patru vitamine si minerale: vit% A, vit% #,calciu si $ier% #elelalte vitamine 9tiamina, ri/o$lavina si niacina sunt optionale,cu e8ceptia cazului cand produsele sunt special im/ogatite cu aceste vitamine,deoarece F!A considera ca nu mai sunt o pro/lema din punctul de vedere alsanatatii pu/lice%

7.6. P$#nc#palele ca$acte$#&t#c# ale ate$##lo$ p$#ea"4#l#a$e ș# ale p$od"&l"# *#n#t

Materiile prime $olosite la prepararea painii sunt: $aina, apa, dro>dia sisarea%


38/57

Materia prima are o pondere mare in produsele alimentare, din carecauza calitatea acesteia va avea o in$luenta determinata, re$lectanduse in

produsul $init%

Materiile au8iliare se $olosesc in scopul im/unatatirii valorii nutritive acalitatilor gustative sau aspectul produsului% !intre materiile au8iliare $ac partegrasimile9 ulei, unt, margarina za6arul, ouale, laptele, macul, sta$idele,susanul%

Materiile prime si au8iliare $olosite in pani$icatie e8ercita o in$luentamare asupra calitatii si valorii alimentare a painii% In $unctie de natura, cantitateasi calitatea lor, materiile prime utilizate pot in$luenta pozitiv sau negativinsusirile produselor de pani$icatie%

,.


39/57

Ka6arurile proprii ale $ainii% Aceste za6aruri se gasesc in cantitate mica in$aina% )le sunt repartizate neuni$orm in /o/ul de grau%

7. A#don"l

Amidonul >oaca un rol important in procesul te6nologic de $a/ricare a painii% !upa unii autori, amidonul ar $i c6iar mai important decat glutenul% )l nuconstituie numai sursa de za6aruri $ermentasci/ile, ci in$luenteaza si insusirilereologice ale aluatului si calitatea painii%

Volumul painii depinde intro masura importanta de gradul dedeterminare a granulelor de amidon%In procedeele moderne de $a/ricare a painiicare e8clud $aza de $ermentare a aluatului inainte de divizare, in$luentadeteriorarii amidonului asupra volumului painii este mai mica% Si in acest caz

volumul painii scade odata cu cresterea gradului de deteriorare a amidonului,dar intro masura mai redusa $ata de procedeul clasic%

8. Pentozan##

Acesti componenti sunt prezenti in $aina in proportie mica%Fractiuneainsolu/ila contri/uie la marirea capacitatii de 6idratare a $ainii si in$luenteaza

pozitiv insusirile aluatului si a painii% Sunt in$luentate in special porozitateamiezului si elasticitatea co>ii%

9. Cel"loza

Adusa in aluat de catre taratele care se gasesc in $aina, celuloza are un rolnegativ in $ormarea sc6eletului glutenic al aluatului prin actiunea mecanica derupere a acestuia in timpul $ramantarii, in special in cazul $ainurilor de calitatesla/a%

>. L#p#dele

#alitatea painii, in special volumul si structura miezului, sunt a$ectate in prezenta lipidelor% )8tragerea lipidelor li/ere in$luenteaza calitatea painii inmod di$erentiat in $unctie de insusirile de pani$icatie ale $ainii%)liminareacompleta a lipidelor din $aina determina cresterea volumului painii cu +C%

ipidele pot interveni si in $ormarea compusilor de aroma si inmentinerea prospetimii painii%

?. Enz#ele


40/57

In pani$icatie enzimele >oaca un rol important, modi$icand prin actiunealor starea componentilor macromoleculari ai $ainii si respectiv proprietatilereologice si de $ermentare ale aluatului%3entru pani$icatie este optim un anumitnivel al activitatii enzimatice%

@. V#ta#nele

Vitaminele sunt su/stante organice care se gasesc in cantitati $oarte miciin di$erite alimente% )le au rol de regulator in di$erite procese care se produc inorganism%

Vitaminele din grau reprezinta o importanta sursa pentru necesitatileorganismului uman% In proportie mai mare se gasesc in B +G B., 33% Alaturi deacestea se mai gasesc si ) si A%

#ontinutul painii in vitamine variaza mult cu gradul de e8tractie al $ainiidin care sa o/tinut, ca urmare a repartizarii neuni$orme a acestora in la/orator%

Mentinerea vitaminelor in paine si in special vitamina B. este in$luentatade modul de am/alare al painii% Am/alarea in 6artie cerata, $oi de celo$an, este

insotita de diminuarea pierderilor in vitamina B.% 3entru im/ogatirea painii in vitamine, in special a painii al/e, e8istadoua orientari: o vitaminizare de restituire, prin care se urmareste adaugareavitaminelor care sau pierdut in procesul te6nologic si o vitaminizarerationalizata, in vederea asigurarii de catre paine a dozei necesare de vitamine

pentru om%


41/57

CAP. V – Optimiarea pro!"#ției #"a$"tor"l meto!elor e#o%omi#e

8.,. P$o!$aa$e l#n#a$a

3rogramarea liniara este $olosita in optimizarea alocariiresurselor%Aceasta metoda de optimizare a productiei tine cont de doua elemente:

o/iective

restrictii

3rogramarea liniara poate $i $olosita in gestiunea productiei pentrurezolvarea unor pro/leme :

de repartizarea a productiei pe di$erite masini in conditiile ma8imizarii pro$itului

privind transportul produselor intre locurile de munca si intre acestea si punctele de distri/utie

de determinare a cantitatilor din diverse /unuri ce tre/uie produse%

#onditiile care stau la /aza utilizarii acestui model sunt urmatoarele : varia/ilele modelului tre/uie sa $ie cuanti$ica/ile 9in unitati naturale, valoricesau temporale relatiile dintre varia/ile tre/uie sa $ie liniare, adica o sc6im/are petrecuta intro anumita varia/ila provoaca o modi$icare proportionala in alta varia/ilaG relatiile dintre varia/ile tre/uie e8primate su/ $orma de ecuatii matematiceG ecuatiile sunt insotite de restrictiile pe care tre/uie sa le respecte varia/ileledecizionaleG

varia/ilele si relatiile dintre ele sunt cunoasute si controla/ile de catredecidentG


42/57

tre/uie ma8imizat sau minimizat un singur o/iectiv cuanti$ica/ilG

8./. Metoda PERT BBP$o!$a E%al"at#on and Re%#e Tec)n#"e ( Te)n#caE%al"'$## Repetate a P$o!$a"l"#3

Se aplică în cazul produc=iei de unicate comple8e


43/57

Fig.(.).1- *epre!entare a diagramei %'*+

Mod"l de *olo$e al anal#ze# PERT5

#el mai important concept al analizei 3)(* este drumul critic% Drumul critic acel drum de la începutul la s$-r


44/57

a de$inirea listei de activită=i specialistul care participă la aceastăopera=ie $olose


45/57

3rintre a%anta+ele metodei #3M 9


46/57

prime, materiale, piese elor, a/sen=a

personalului, desincronizări între ateliere, de$ecte de calitate etc%a /aza metodei 5%I%*% stă principiul reducerii la minimum sau eliminareastocurilor de materii prime, materiale, piese, su/ansam/le


47/57

reducerea costurilor prin reducerea stocurilor, reducerea re/uturilor,reducerea timpului de munca


48/57

!upă construirea ar/orelui, se poate identi$ica derularea ac=iunii prescrisăde criteriul valorii a


49/57

5.2. Programarea liniară

%rogramarea liniară poate fi folosită ,n gestiunea producţiei pentru

re!olvarea unor problemeR de repartizare a produc=iei pe di$erite ma


50/57

— decuparea optimă a materialelor su/ di$erite $orme 9/are, $oi etc% în scopulreducerii la ma8imum a de


51/57

1/iectivul pro/lemei este determinarea unui cost total minim, adică:Omin P $ 4+ 8+ [ 4 8. [ 80 [ 02 82Amestecul alimentar tre/uie să re$lecte ra=ia /iologică% Aceste condi=ii see8primă prin sistemul de ecua=ii:#antită=ile optime repartizate pentru $iecare aliment sunt: 8+ , 8. 4.+D, 80


52/57


53/57


54/57


55/57


56/57

Concl"z## $ecoanda$#

Concl"z##

S%# Spicul S%A !oro6oi î


57/57

3articiparea la e8pozi=ii

Documents

Prelucrarea painei