89
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XI –a MODULUL: PREGĂTIREA MATERIILOR PRIME ŞI AUXILIARE DOMENIUL: Industrie alimentară NIVEL: II Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic MECI–CNDIPT / UIP

Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI –a

MODULUL:

PREGĂTIREA MATERIILOR PRIME ŞI AUXILIARE

DOMENIUL: Industrie alimentarăNIVEL: IICALIFICARE: Brutar – patiser – preparator produse făinoase

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

MECI–CNDIPT / UIP

Page 2: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

AUTOR: DUMITRU MIHAELA ANIŞOARA, prof. grad didactic II, Colegiul de Industria Alimentară „Elena Doamna”, Galaţi

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

2

Page 3: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

Cuprins

1. Introducere ...............................................................................................................41.1 . Competenţe specifice modulului de practică ……………………………...71.2. Obiective ………………………………………………………………………...10

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de practică …………………………………………………….12

3. Modalitatea de organizare a practicii ...................................................................144. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate

şi securitate a muncii potrivit modulului..............................................................155. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii. ........................................16

Competenţa 9.1FO1 ......................................................................................................................16FL1 .......................................................................................................................17FT1 .......................................................................................................................18SC1 ......................................................................................................................20P1 .........................................................................................................................21JP1 .......................................................................................................................22Competenţa 9.2FO2 ......................................................................................................................24FL2 .......................................................................................................................25FT2 .......................................................................................................................26SC2 ......................................................................................................................27P2 .........................................................................................................................28JP2 .......................................................................................................................29Competenţa 9.3FO3 ......................................................................................................................31FL3 .......................................................................................................................32FT3 .......................................................................................................................33SC3 ......................................................................................................................34P3 .........................................................................................................................35JP3 .......................................................................................................................36

6. Modalitatea de evaluare ..........................................................................................387. Anexe .......................................................................................................................428. Bibliografie ..............................................................................................................54

 

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

3

Page 4: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

1. Introducere

Auxiliarul curricular prezent este destinat formării elevilor din clasa a XI-a, calificarea

Brutar –patiser –preparator produse făinoase şi este elaborat în baza Standardului

de Pregatire Profesionala si a Curriculumului pentru Scoala de Arte si Meserii, nivel II de

calificare, în domeniul Industriei Alimentare.

Auxiliarul este constituit din informaţii utile despre angajator, despre modalitatea de

organizare a stagiilor de practică, diferite instrumente de lucru necesare desfăşurării

practicii, modalităţi de evaluare, anexe şi bibliografie necesară care, sper să vă

încurajeze să învăţaţi cât mai eficient, să vă stimuleze creativitatea şi să vă

responsabilizeze.

El conţine sarcini de lucru care constau în:

Efectuarea unor activităţi independente;

Căutarea de informaţii utilizând diferite surse (manuale, cărţi şi reviste de

specialitate, îndrumar de laborator, pliante, pagini de Internet);

Rezolvarea de exerciţii, probleme şi desfăşurarea unor activităţi în laborator şi a

unor activităţi independente folosind: fişe de lucru, fişe de observaţie, fişe

tehnologice, studii de caz;

Completarea unui jurnal de practică;

Elaborarea unor miniproiecte;

Elaborarea unui portofoliu conţinând toate exerciţiile rezolvate şi activităţile

desfăşurate. Portofoliul trebuie sa fie cât mai complet pentru ca evaluarea

competenţelor profesionale să fie cât mai obiectivă.

Activităţile din ghid sunt astfel concepute încât să solicite folosirea stilurilor de învăţare

auditiv, vizual, practic, pregătindu-vă în vederea evaluării competenţelor din unităţile de

competenţă prin probele de evaluare ce sunt prevăzute în standarde.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

4

Page 5: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

Puteţi lucra individual sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi şi sunteţi puşi în situaţia de a vă

documenta (folosind bibliografia şi paginile de web), de a descoperi, a exersa dar şi de a

coopera, pentru a vă prezenta produsele în faţa clasei, a evaluatorilor, în vederea

formării abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice generale specifice calificării.

Practica la locul de muncă este parte importantă a învăţământului profesional,

deoarece:

La locul de muncă învaţaţi lucruri ce nu pot fi învăţate la şcoală;

Performanţa pe parcursul practicii o puteţi folosi pentru îmbunătăţirea notelor la

şcoală;

Poteţi stabili contacte folositoare şi obţine recomandări utile;

Vă formaţi o imagine asupra lucrului în sectorul respectiv, fapt care vă va ajuta la

efectuarea alegerilor finale;

Învaţaţi despre comportamentul oamenilor la locul de muncă, despre felul în care

aceştia comunică şi despre aşteptările colegilor.

Aceasta înseamnă că practica reprezintă o parte importantă a educaţiei. Nu irosiţi

această oportunitate!

Maistrul sau tutorele de practică monitorizează activitatea independentă şi rezolvă

deficienţele semnalate de voi.

Atenţie!

În timpul practicii la locul de muncă, se aşteaptă să urmaţi instrucţiunile date de

angajator şi de supraveghetori, care sunt numiţi pentru a vă veghea experienţa

de lucru.

Este foarte important să respectaţi îndeaproape toate instrucţiunile cu privire la

sănătate şi siguranţă. Locurile de muncă pot fi periculoase, mai ales în cazul

celor nou-veniţi.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

5

Page 6: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

De asemenea, se aşteaptă să fiţi punctuali, la ora şi locul specificate. Angajatorii

şi colegii voştri se vor supăra dacă întârziaţi sau dacă absentaţi fără să îi

anunţaţi.

La unele locuri de muncă se pune problema confidenţialităţii – de exemplu, este

posibil să aveţi acces la date ale clienţilor cu care intră în contact, şi pe care

concurenţa ar dori să le ştie. Aveţi datoria de a respecta toate aspectele

confidenţiale; angajatorul vă va spune dacă este cazul.

Amintiţi-vă – un comportament corect şi respectarea practicilor la locul de muncă

vă va ajuta nu doar să beneficiaţi cât mai mult de practica la locul de muncă.

Acest lucru vă va ajuta şi să câştigaţi respectul angajatorilor şi al colegilor. Mai

mult, dacă faceţi probleme unui angajator, aceasta poate avea drept rezultat

refuzul respectivei întreprinderi de a mai oferi ocazia practicii la locul de muncă,

şi astfel veţi refuza oportunităţile viitoare ale altor elevi.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

6

Page 7: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

1.1. Competenţe specifice modulului de practică

Parcurgerea modulului Pregătirea materiilor prime şi auxiliare pentru calificarea

Brutar –patiser –preparator produse făinoase, nivelul II presupune dobândirea unor

abilităţi cheie şi a unei unităţi de competenţă tehnică generală, precum şi înţelegerea lor,

care vă permite să continuaţi pregătirea la nivelul trei, să vă integraţi pe piaţa muncii sau

să vă deschideţi propria afacere.

Pentru Modulul VII. - PREGĂTIREA MATERIILOR PRIME ŞI AUXILIARE corespund

următoarele abilităţi cheie, conform SPP:

Unităţi de competenţe pentru abilităţi cheie

U 1 COMUNICARE ŞI NUMERAŢIE Nivel: 2

Valoare credit: 1.0

1. 3 Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate. (a) Selectarea documentelor din surse specializate.

(b) Utilizarea informaţiilor în activităţi profesionale.

(c) Completarea sau redactarea corectă a documentaţiei pentru sarcini de

lucru.

1. 4 Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată.

(a) Efectuarea de calcule cu grad mediu de dificultate într-o sarcină dată.

(b) Selectarea metodelor grafice adecvate.

(c) Reprezentarea grafică corecta a rezultatelor prin diferite mijloace grafice.

(d) Utilizarea mijloacelor grafice pentru interpretarea rezultatelor.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

7

Page 8: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

U 6 IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII Nivel: 2

Valoare credit: 0.5

6.1 Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor.

(a) Însuşirea drepturilor şi responsabilităţilor la locul de muncă în funcţie de

normele prevăzute la instructajele de protecţia muncii.

(b) Verificarea existenţei şi integrităţii mijloacelor de protecţie la locul de

muncă.

(c) Raportarea situaţiilor care pun în pericol securitatea individuală şi colectivă.

6.2 Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă. (a) Identificarea factorilor de risc.

(b) Raportarea prezenţei factorilor de risc.

(c) Înlăturarea factorilor de risc.

Pentru Modulul VII. - PREGĂTIREA MATERIILOR PRIME ŞI AUXILIARE corespunde

următoarea unitate de competenţă tehnică generală, conform SPP:

Unităţi de competenţă tehnice generale

U 9 PREGĂTIREA MATERIILOR PRIME ŞI AUXILIARE

Nivel: 2

Valoare credit: 1

9.1 Recunoaşte materiile prime şi auxiliare utilizate la fabricarea produselor de patiserie şi a produselor făinoase

(a) Identificarea materiilor prime şi auxiliare

(b) Descrierea caracteristicilor senzoriale ale materiilor prime şi auxiliare

(c) Identificarea caracteristicilor fizico-chimice ale materiilor prime şi auxiliare

9.2 Dozează materiile prime şi auxiliare conform reţetei de fabricaţie (a) Identificarea vaselor şi dozatoarelor pentru materii solide şi lichide

(b) Executarea operaţiei de dozare

(c) Igienizarea vaselor şi dozatoarelor utilizate pentru dozarea solidelor şi

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

8

Page 9: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

lichidelor

9.3 Pregăteşte materiile prime şi auxiliare (a) Identificarea părţilor componente ale utilajelor si instalaţiilor pentru

pregătirea materiilor prime şi auxiliare

(b) Executarea operaţiei de pregătire conform instrucţiunilor tehnologice

(c) Verificarea parametrilor de lucru pe parcursul executării operaţiei de

pregătire

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

9

Page 10: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

1.2. ObiectiveDupă parcurgerea acestor unităţi de competenţă, veţi fi capabili să:

identificaţi materiile prime şi auxiliare utilizate la fabricarea produselor de

patiserie şi a produselor făinoase;

descrieţi însuşirile senzoriale ale materiile prime şi auxiliare utilizate la

fabricarea produselor de patiserie şi a produselor făinoase;

identificaţi caracteristicile fizico- chimice ale materiile prime şi auxiliare

utilizate la fabricarea produselor de patiserie şi a produselor făinoase;

executaţi operaţia de dozare a materiilor prime şi auxiliar utilizate la fabricarea

produselor de patiserie şi a produselor făinoase;

executaţi operaţia de igienizare a vaselor şi dozatoarelor utilizate pentru

dozarea solidelor şi lichidelor;

identificaţi părţile componente ale utilajelor si instalaţiilor pentru pregătirea

materiilor prime şi auxiliare auxiliare utilizate la fabricarea produselor de

patiserie şi a produselor făinoase;

executaţi operaţia de pregătire a materiilor prime şi auxiliare utilizate la

fabricarea produselor de patiserie şi a produselor făinoase;

executaţi verificarea parametrilor de lucru pe parcursul executării operaţiei de

pregătire a materiilor prime şi auxiliare;

selectaţi documentele, să extrageţi şi să sintetizaţi informaţiile necesare pe o

anumită temă;

utilizaţi limbajul de specialitate în activităţi profesionale;

completaţi documente;

operaţi cu mijloace grafice şi să interpretaţi rezultatele obţinute;

recunoaşteţi drepturile şi responsabilităţile la locul de muncă în funcţie de

normele prevăzute la instructajele de protecţia muncii;

verificaţi existenţa şi integritatea mijloacelor de protecţie la locul de muncă şi

să raportaţi situaţiile care pun în pericol securitatea individuală şi colectivă;

identificaţi şi să înlăturaţi factorii de risc de la locul de muncă;

raportaţi factorii de risc de la locul de muncă.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

10

Page 11: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de practică

Şcolile au o gamă de angajatori parteneri, organizând împreună cu aceştia practica

pentru elevi. Angajatorii încheie un contract/convenţie cu şcoala (Anexa nr. 1 la OMECT

nr. 1702 / 06.08.2007) în ceea ce priveşte practica la locul de muncă, care este

prevăzută de reglementări guvernamentale asigurându-vă că sunteţi protejaţi prin

cerinţe normale privind sănătatea şi siguranţa la locul de muncă.

Agentul economic la care se desfăşoară stagiul de practică are obligaţia de a deţine o

dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică - necesară valorificării

cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de instruire; de

asemenea, acesta trebuie să aibă specialişti cu studii medii şi superioare care să

coordoneze şi să participe la evaluarea desfăşurării practicii elevilor şi studenţilor şi să

desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea activităţii de

practică a elevilor şi studenţilor în condiţii normale, fără a se depăşi ora 20,00.

Practica la locul de muncă la un angajator este o perioadă de timp petrecută în condiţii

reale de lucru, organizată de şcoală în parteneriat cu angajatorii. Aceasta vă implică în

lucrul pe termen scurt în sectorul economic, fapt ce vă măreşte experienţa şi gradul de

înţelegere a relaţiilor de muncă, mărindu-vă, în acelaşi timp, şansele de angajare. În

cursul practicii observaţi diverse aspecte ale muncii în sectorul economic şi puteţi

efectua diverse sarcini atribuite de către supraveghetor.

Practica la locul de muncă permite angajatorilor să:

îşi stabilească relaţii mai strânse cu şcolile şi comunitatea locală;

îşi promoveze afacerea şi sectorul economic ca o posibilitate de carieră pentru

persoanele tinere;

evalueze capacităţile elevilor aflaţi în practică la locul de muncă şi care iau în

considerare locul de muncă pentru o slujbă ocazională, parţială sau cu normă

întreagă; Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

11

Page 12: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

îmbunătăţească competenţele angajaţilor existenţi prin implicarea acestora în

supravegherea elevilor.

În cadrul pregătirii pentru primirea de elevi ce urmează să efectueze practică la locul de

muncă, angajatorul trebuie să:

desemneze un supraveghetor sau un îndrumător care să fie familiarizat cu

sarcinile pe care elevul va trebui să le îndeplinească pe perioada practicii la locul

de muncă pe perioada practicii la locul de muncă, profesorul responsabil cu

practica la locul de muncă trebuie să îşi stabilească un program de întâlniri cu

supraveghetorul de la locul de muncă, pentru a discuta evoluţia elevului;

se asigure că TOŢI elevii sunt supravegheaţi pe întreaga durată a practicii la locul

de muncă angajatorul trebuie să furnizeze grade corespunzătoare de

supraveghere pentru a asigura bunăstarea şi securitatea elevului, într-un mediu

de lucru lipsit de discriminare şi de hărţuire;

conceapă un program de activităţi care să permită elevului să înveţe cât mai mult

posibil despre natura şi condiţiile de muncă în respectiva societate comercială

sau sector economic;

asigure elevului un instructaj şi o instruire adecvate referitor la sănătatea şi

protecţia muncii şi să furnizeze toate echipamentele şi hainele de lucru;

se asigure că ceilalţi angajaţi înţeleg scopul practicii la locul de muncă şi modul în

care ei pot contribui la aceasta;

informeze atât profesorul responsabil de practica la locul de muncă cât şi

elevul referitor la orice fel de cerinţe speciale pe perioada practicii la locul de

muncă (de exemplu, orele de sosire şi de plecare, articole de îmbrăcăminte

speciale);

păstreze confidenţialitatea;

participe la evaluare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

12

Page 13: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

3. Modalitatea de organizare a practicii

Modulul Pregătirea materiilor prime şi auxiliare este integrat în pregătirea tehnică

specializată din anul de completare, clasa a-XI-a, pentru calificarea Brutar-patiser-

preparator produse făinoase, din domeniul industrie alimentară şi va fi parcurs în cadrul

celor 8 săptămâni de stagii de pregătire practică, împreună cu modulul Fabricarea

semipreparatelor folosite în patiserie.

Pentru acest modul sunt alocate un număr de 90 de ore, din care laborator tehnologic 42 ore şi instruire practică 48 de ore.

Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică le efectuaţi sub îndrumarea

coordonatorului/îndrumătorului de practică (tutore), la agentul economic.

Activităţile le desfăşuraţi individual şi pe grupe de 2-3, în funcţie de condiţiile de lucru de

la agentul economic, de dotarea tehnică a acestuia şi de convenţia încheiată între

acesta şi şcoală.

Perioada de practică la locul de muncă poate diferi în funcţie de practicile şcolii şi de

ceea ce poate oferi angajatorul. De obicei, practica are loc o dată sau de două ori pe

săptămână, însă aceasta poate fi organizată comasat, pe parcursul a mai multor

săptămâni.

Personalul şcolii va vizita periodic locurile unde se desfăşoară practica, pentru a se

asigura că totul este în ordine şi pentru a vă monitoriza evoluţia.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

13

Page 14: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii potrivit

modulului

Cerinţele şi standardele legale privind sănătatea şi protecţia muncii trebuie respectate

ca şi cum aţi fi un angajat. Angajatorii sunt obligaţi să vă asigure un instructaj şi o

instruire adecvate referitor la sănătatea şi protecţia muncii.

Această instruire trebuie să se refere la sarcinile pe care urmează să le întreprindeţi pe

întreaga durată a practicii la locul de muncă. În funcţie de locul de muncă, instructajul

poate să cuprindă instrucţiuni începând de la cele simple, de exemplu utilizarea corectă

a echipamentului de protecţie, la instrucţiuni foarte detaliate. Aceste instrucţiuni depind

de sarcinile pe care urmează să le efectuaţi.

Instruirea, privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii trebuie să

conţină Regulamentul de ordine interioară (R.O.I.) al agentului economic, normele

generale dar şi specifice locurilor de muncă, aflate în vigoare la momentul desfăşurării

practicii. Aceste norme trebuie să le respectaţi cu stricteţe pe întreaga durată a

desfăşurării activităţii practice.

În situaţia în care sunteţi rănit în timpul practicii la locul de muncă, angajatorul trebuie să ia

cât de repede posibil legătura cu părintele / tutorele vostru cât şi cu profesorul responsabil

cu practica la locul de muncă. De asemenea, angajatorul trebuie să îşi respecte obligaţiile

referitoare la sănătate şi protecţia muncii cerute de normele şi standardele legale în vigoare.

În cazul în care absentaţi fără a anunţa, angajatorul trebuie să ia imediat legătura cu

profesorul responsabil cu practica la locul de muncă. În cazul în care urmează să absentaţi

sau să întârziaţi, trebuie să îl informaţi pe angajator.

5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

14

Page 15: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

Competenţa 9.1 Recunoaşte materiile prime şi auxiliare utilizate la fabricarea produselor de patiserie şi a produselor făinoase

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE – FO1Caracteristicile senzoriale ale făinii

Elev: .............................................. Data: ......................1. Observaţi mostrele de făină 1, 2, 3.

Mostra 1 Mostra 2 Mostra 3

2. Comparaţi mostrele 1, 2, 3 cu mostrele etalon pereche 1, 2, 3.

3. Identificaţi tipul/sortul de făină pentru mostrele analizate.

4. Completaţi în tabel conţinutul procentual în cenuşă a mostrelor etalon, sortul acestora

şi numărul mostrei pereche.

Numărul mostrei etalon

Tipul făinii

Conţinut în cenuşă % maxim

Sortul făinii Numărul mostrei de făină pereche cu mostra etalon

1 1300

2 480

3 900

Obs. Lucraţi individual şi schimbaţi cu colegul pentru a vă corecta eventualele greşeli.

Exerciţiul se desfăşoară la agentul economic în secţia de lucru sau în laboratorul

acestuia.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: .............................................................

.............................................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

15

Mostră etalon 1

Tip 1300

Mostră etalon 2

Tip 480

Mostră etalon 3

Tip 900

Page 16: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

FIŞĂ DE LUCRU – FL1Determinarea acidităţii făinii

Elev: .............................................. Data: ......................1. Prelevaţi o probă de făină albă din lotul care urmează să se dea în lucru.

2. Alegeţi din trusa de laborator sticlăria, aparatura şi reactivii necesari determinării

acidităţii făinii.

3. Executaţi următoarele operaţii corespunzătoare determinării acidităţii făinii:

1 2 3 4 5

Se cântăresc

5g făină cu

precizia de

0,01 g.

Se introduc într-un

pahar Erlenmeyer

făina şi 50 cm3 de

apă.

Se agită timp

de 5

Minute.

Se adaugă trei

picături

de

fenolftaleină.

Se titrează cu

soluţie de

NaOH 0,1 n

până la

apariţia unei

coloraţii roz,

care persistă

1 minut

4. Notaţi volumul de soluţie de NaOH 0,1 n folosit la titrare.

5. Efectuaţi 2 determinări în paralel din aceeaşi probă.

6. Calculaţi aciditatea făinii, în funcţie de volumul de soluţie utilizat, cu ajutorul

formulei:

în care:

V - volumul soluţiei de hidroxid de sodium 0,1

n folosit la titrare, în cm3;

m - masa probei luată pentru determinare, în g;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

5 g făină

50 cm3 apă

16

Aciditate , [grade]

Page 17: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

0,1 - normalitatea soluţiei de hidroxid de

sodiu.

7. Completaţi tabelul

DeterminareaVolumul iniţial de NaOH 0,1 n

[ cm3]

Volumul final de NaOH 0,1 n

[cm3]

Volumul de NaOH 0,1 n folosit la titrare

[cm3]

Aciditatea calculată[grade]

1

2

Rezultat final

8. Interpretaţi rezultatul obţinut, prin comparare cu valorile din STAS

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: .............................................................

.............................................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

17

Page 18: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – FT1Determinarea puterii de dospire a drojdiei

1. Completaţi fişa tehnologică pentru determinarea puterii de dospire a drojdiei,

urmărind criteriile din grila de mai jos.

2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat

aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe?

Elev: .............................................. Data: ......................

Aparatură, ustensile şi materiale folosite

Operaţiiledeterminării

Durata ridicării

bilei

Calitatea drojdiei

Norme de protecţie a

muncii

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: .............................................................

.............................................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

18

Page 19: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

STUDIU DE CAZ – SC1Caracteristicile senzoriale şi fizico-chimice ale făinii

1. În depozitul de făină al agentului economic se găseşte un lot de 120 kg făină albă tip

480 cu conţinut de gluten umed 26% şi un lot de 80 kg făină albă tip 480 cu conţinut de

gluten umed 32%.

2. Precizaţi însuşirile senzoriale şi fizico-chimice ale făinii recomandate să se utilizeze la

prepararea aluatului foitaj.

3. Specificaţi lotul de făină recomandat să se utilizeze la fabricarea produselor din aluat

foitaj.

4. Cum poate influenţa conţinutul în gluten umed al făinii calitatea produselor finite din

aluat foitaj?

5. Ştiind că aveţi de efectuat o comandă mai mare de produse din aluat foitaj şi nu vă

ajunge făina corespunzătoare din punct de vedere calitativ, ce măsură luaţi?

6. Comparaţi măsura luată de voi cu cea luată de colegi şi de muncitorii din secţia de

preparare a aluatului foitaj.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

19

Page 20: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

PROIECT – P1

Realizaţi un proiect cu titlul „Calitatea materiilor prime şi auxiliare folosite la fabricarea produselor de patiserie tip foitaj” după următorul plan:

a. Materii prime şi auxiliare utilizate la fabricarea produselor de patiserie tip foitaj;

b. Caracteristici senzoriale şi fizico-chimice ale materiilor prime şi auxiliare

utilizate la fabricarea produselor de patiserie tip foitaj;

c. Metode de analiză pentru determinarea însuşirilor senzoriale ale materiilor

prime şi auxiliare utilizate la fabricarea produselor de patiserie tip foitaj;

d. Metode de analiză pentru determinarea însuşirilor fizico-chimice ale făinii

utilizate la fabricarea produselor de patiserie tip foitaj.

Consultaţi următoarea bibliografie:

1. Despina Bordei, Controlul calităţii în industria panificaţiei, metode de analiză, Ed.

Academică, 2007;

2. Despina Bordei, Tehnologia modernă a panificaţiei, Ed. Agir, Bucureşti, 2004;

3. Mănăilescu A., ş. a., Tehnologia Produselor de cofetărie şi patiserie, Manual

pentru clasele X-XII, licee economice, administrative şi de servicii şi şcoli

profesionale, anii I-IV, profilul alimentaţie publică, E.D.P, Bucureşti, 1991;

4. ***, Colecţia de standarde pentru industria de morărit panificaţie, COC, Bucureşti,

1988;

5. ***, Manualul Inginerului de industrie alimentară, vol. II, Editura tehnică,

Bucureşti, 2002.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

20

Page 21: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

JURNAL DE PRACTICĂ – JP1

Se dă lista de activităţi pentru săptămâna de practică comasată:

Ziua 1 – Norme de protecţie a muncii (fişe de lucru);

Ziua 2, 3, 4, 5 – Identificarea materiilor prime, aparaturii şi reactivilor necesari

determinării calităţii materiilor prime şi auxiliare şi efectuarea determinărilor (fişe de

observaţie, fişe de lucru, fişe tehnologice, efectuarea lucrărilor practice);

La sfârşitul săptămânii de practică comasată fiecare elev trebuie să completeze

următorul jurnal de practică cu următoarele informaţii:

Elev:

Perioada:

Locaţia desfăşurării practicii:

Modul:

Tema:

Sarcini de lucru:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi

observat sau desfăşurat?

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.................................. .

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.................................. .

3. Care au fost evenimentele care v-au plăcut? Motivaţi.

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

21

Page 22: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

.............................................................................................................................................

.................................. .

4. Ce aspecte nu v-au plăcut? Motivaţi.

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.................................. .

Observaţii:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

22

Page 23: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

Competenţa 9.2 Dozează materiile prime şi auxiliare conform reţetei de fabricaţie

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE – FO2Modalităţi de dozare a materiilor prime şi auxiliare

1. Supuneţi atenţiei operaţiile specifice de dozare a materiilor prime şi auxiliare folosite

la fabricarea unui produs de patiserie din secţia agentului economic în care vă

desfăşuraţi stagiul de practică.

2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:

Elev: .............................................. Data: ......................

Produs de patiserie: .........................................................

Nr. crt.

Materii prime şi auxiliare folosite la

fabricarea produselor de patiserie

Modalităţi de dozare a

fiecărei materii

Vase şi dozatoare

utilizate în secţie

Operaţii de igienizare pentru fiecare vas/dozator

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ..........................................................................................................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

23

Page 24: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

FIŞĂ DE LUCRU – FL2Dozarea făinii cu ajutorul cântarului semiautomat

Elev: .............................................. Data: ......................

1. Dozaţi făina necesară preparării unei şarje de aluat pentru cornuri cu ajutorul

dozatorului semiautomat.

2. Precizaţi etapele de deservire ale cântarului semiautomat folosit la dozarea făinii.

3. Precizaţi subfazele de lucru ale cântarului semiautomat folosit la dozarea făinii.

4. Stabiliţi normele de protecţia muncii care trebuie respectate la deservirea cântarului semiautomat.

Nr.

crt.

Etape de lucru la

deservirea cântarului

semiautomat

Subfaze de lucru ale

cântarului semiautomat

Norme de protecţie

a muncii

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ..........................................................................................................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

24

Page 25: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – FT2Dozarea materiilor prime şi auxiliare

Elev: .............................................. Data: ......................

1. Completaţi fişa tehnologică pentru dozarea materiilor prime şi auxiliare necesare

produselor de patiserie care se fabrică în secţie, urmărind criteriile din grila de mai jos.

2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat

aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe?

Sortimente de produse de

patiserie

Materii prime folosite

Operaţii de dozare

Vase şi dozatoare necesare

Norme de igienă

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: .............................................................

.............................................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

25

Page 26: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

STUDIU DE CAZ – SC2Dozarea materiilor prime şi auxiliare

1. Aveţi de realizat o comandă de 100 bucăţi rondele cu gem din aluat fraged de 0,100

kg/buc.

2. Calculaţi cantitatea de produs finit ce urmează să o obţineţi.3. Ştiind consumurile specifice pentru obţinerea unui kilogram de produs finit, calculaţi cantităţile de

materii prime necesare fabricării comenzii precizate.

Material primă şi

auxiliară

U. M. Cantitatea

ALUAT

Făină g 230

Unt amestec g 110

Zahăr farin g 85

Bicarbonat g 1

Oţet ml 1

Sare g 1

Ouă Buc/g praf 1 buc sau10 g praf

Făină pentru modelat g 15

UMPLUTURĂ

Pesmet g

70

Gem g 500

Esenţe diferite ml 2

DÉCOR

Zahăr farin g 20

4. Alegeţi dozatoarele corespunzătoare pentru fiecare materie primă şi auxiliară ce

urmează să le dozaţi.

5. Dozaţi materiile prime conform calculelor efectuate.

6. Identificaţi pe durata efectuării stagiului de practică la agentul economic ce dozatoare

se folosesc şi observaţi cum sunt deservite acestea.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

26

Page 27: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

PROIECT – P2

Realizaţi un proiect cu titlul „Dozarea materiilor prime şi auxiliare folosite la fabricarea produselor de patiserie tip foitaj” după următorul plan:

a. Materii prime şi auxiliare utilizate la fabricarea produselor de patiserie tip foitaj;

b. Modalităţi de dozare a materiilor prime şi auxiliare utilizate la fabricarea

produselor de patiserie tip foitaj;

c. Vase şi dozatoare folosite la dozarea materiilor prime şi auxiliare necesare

fabricării produselor de patiserie tip foitaj;

d. Modalităţi de igienizare a vaselor şi dozatoarelor pentru dozarea solidelor şi

lichidelor utilizate la fabricarea produselor de patiserie tip foitaj;

e. Norme de igienă la dozarea materiilor prime şi auxiliare utilizate la fabricarea

produselor de patiserie tip foitaj.

Consultaţi următoarea bibliografie:

1. Mănăilescu A., ş. a., Tehnologia Produselor de cofetărie şi patiserie, Manual pentru

clasele X-XII, licee economice, administrative şi de servicii şi şcoli profesionale, anii

I-IV, profilul alimentaţie publică, E.D.P, Bucureşti, 1991;

2. Moldoveanu Gh., ş.a., Utilajul şi tehnologia panificaţiei şi produselor făinoase,

Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, licee cu profil de industrie alimentară şi

şcoli profesionale, anii II şi III, Editura Didactică şi pedagogică, R.A., Bucureşti,

1993;

3. Cristian Dincă, ş. a., Cofetar – Patiser, Manual pentru calificarea cofetar – patiser,

anul de completare, Domeniul Turism şi alimentaţie, nivelul 2, Editura Didactică şi

Pedagogică, R. A. Bucureşti, 2007.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

27

Page 28: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

JURNAL DE PRACTICĂ – JP2

Se dă lista de activităţi pentru săptămâna de practică comasată:

Ziua 1 – Vase şi dozatoare pentru materii lichide (fişe de observaţie, fişe de

lucru, fişe tehnologice, efectuarea lucrărilor practice);

Ziua 2 - Vase şi dozatoare pentru materii solide (fişe de observaţie, fişe de lucru,

fişe tehnologice, efectuarea lucrărilor practice);

Ziua 3 - Modalităţi de igienizare a vaselor şi dozatoarelor pentru dozarea

materiilor solide şi lichide (fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe tehnologice, efectuarea

lucrărilor practice);

Ziua 4, 5 – Deservirea vaselor şi dozatoarelor pentru materii lichide şi materii

solide (fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe tehnologice, efectuarea lucrărilor practice);

La sfârşitul săptămânii de practică comasată fiecare elev trebuie să completeze

următorul jurnal de practică cu următoarele informaţii:

Elev:

Perioada:

Locaţia desfăşurării practicii:

Modul:

Tema:

Sarcini de lucru:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi

observat sau desfăşurat?

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.................................. .

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

28

Page 29: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

.............................................................................................................................................

.................................. .

3. Care au fost evenimentele care v-au plăcut? Motivaţi.

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.................................. .

4. Ce aspecte nu v-au plăcut? Motivaţi.

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.................................. .

Observaţii:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

29

Page 30: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

Competenţa 9.3 Pregăteşte materiile prime şi auxiliare

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE – FO3Deservirea cernătorului vertical cu sită rotitoare

1. Supuneţi atenţiei funcţionarea cernătorului vertical cu sită rotitoare în vederea cernerii

făinii înainte de utilizare.

2. Completaţi fişa de mai jos:

Elev: .............................................. Data: ......................

Nr.

crt.

Părţi

componente ale

utilajului

Faze de lucru pentru

funcţionarea utilajului

Subfaze de lucru Norme de protecţia

muncii specifice

utilajului

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ..........................................................................................................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

30

Page 31: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

FIŞĂ DE LUCRU – FL3Tema: Pregătirea drojdie

1. Dozaţi materiile prime necesare pregătirii a 25 l suspensie de drojdie, ştiind că

proporţia dintre drojdie şi apă este de 1:5.

2. Precizaţi etapele de lucru lapregătirea drojdie.

3. Stabiliţi vasele/dozatoarele/ustensilele necesare pentru dozarea materiilor în vederea

obţinerii suspensiei de drojdie.

4. Precizaţi parametrii de lucru corespunzători pregătirii drojdiei.

Elev: .............................................. Data: ......................

Nr.

crt.

Etape de lucru la prepararea suspensiei

de drojdie

Vase/dozatoare/

ustensile necesare

Parametri de

lucru 

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: .............................................................

.............................................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

31

Page 32: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – FT3Pregătirea făinii

1. Completaţi fişa tehnologică pentru pregătirea făinii, în vederea utilizării ei în procesul

de fabricare a produselor de patiserie şi făinoase, urmărind criteriile din grila de mai jos.

2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat

aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe?

Elev: .............................................. Data: ......................

Nr.

crt.

Materii

prime

folosite

Operaţiile de

pregătire a

făinii

Scopul

operaţiei de

pregătire

Utilajele şi

aparatura

necesară

Părţi

componente

ale utilajelor

Executarea

operaţiei

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: .....................................................................................................................................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

32

Page 33: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

STUDIU DE CAZ – SC3Amestecarea făinii

1. În depozitul de făină al agentului economic se găseşte un lot de făină albă tip 480 cu

conţinut de gluten umed 25% şi un lot de făină albă tip 480 cu conţinut de gluten umed

32%.

2. Ştiind că trebuie să obţineţi un lot de făină de 1000 kg cu gluten umed 30%, necesar

obţinerii produselor de patiserie din foi de plăcintă şi foitaj, calculaţi cantitatea din fiecare

lot de făină ce trebuie amestecată.

3. Precizaţi modlităţile teoretice de amestecare a loturilor de făină cu calităţi diferite, în

funcţie de dotarea tehnică a fabricilor.

4. Observaţi care este modalitatea de amestecare la agentul economic la care vă

efectuaţi stagiul de practică şi cum se realizeaza aceasta.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

33

Page 34: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

PROIECT – P3

Realizaţi un proiect cu titlul „Pregătirea materiilor prime şi auxiliare folosite la fabricarea produselor de patiserie” după următorul plan:

a. Materii prime şi auxiliare utilizate la fabricarea produselor de patiserie;

b. Operaţii de pregătire a materiilor prime şi auxiliare utilizate la fabricarea

produselor de patiserie;

c. Utilaje folosite la pregătirea materiilor prime şi auxiliare necesare fabricării

produselor de patiserie;

d. Deservirea utilajelor folosite la pregătirea materiilor prime şi auxiliare necesare

fabricării produselor de patiserie;

e. Parametri de lucru ai operaţiilor de pregătire a materiilor prime şi auxiliare

utilizate la fabricarea produselor de patiserie.

Consultaţi următoarea bibliografie:

4. Mănăilescu A., ş. a., Tehnologia Produselor de cofetărie şi patiserie, Manual pentru

clasele X-XII, licee economice, administrative şi de servicii şi şcoli profesionale, anii

I-IV, profilul alimentaţie publică, E.D.P, Bucureşti, 1991;

5. Moldoveanu Gh., ş.a., Utilajul şi tehnologia panificaţiei şi produselor făinoase,

Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, licee cu profil de industrie alimentară şi

şcoli profesionale, anii II şi III, Editura Didactică şi pedagogică, R.A., Bucureşti,

1993;

6. Cristian Dincă, ş. a., Cofetar – Patiser, Manual pentru calificarea cofetar – patiser,

anul de completare, Domeniul Turism şi alimentaţie, nivelul 2, Editura Didactică şi

Pedagogică, R. A. Bucureşti, 2007.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

34

Page 35: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

JURNAL DE PRACTICĂ – JP3

Se dă lista de activităţi pentru săptămâna de practică comasată:

Ziua 1 – Pregătirea făinii (fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe tehnologice,

efectuarea lucrărilor practice);

Ziua 2 – Pregătirea drojdiei (fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe tehnologice,

efectuarea lucrărilor practice);

Ziua 3 – Pregătirea sării (fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe tehnologice,

efectuarea lucrărilor practice);

Ziua 4 – Pregătirea apei (fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe tehnologice,

efectuarea lucrărilor practice);

Ziua 5 – Pregătirea materiilor auxiliare (fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe

tehnologice, efectuarea lucrărilor practice);

La sfârşitul săptămânii de practică comasată fiecare elev trebuie să completeze

următorul jurnal de practică cu următoarele informaţii:

Elev:

Perioada:

Locaţia desfăşurării practicii:

Modul:

Tema:

Sarcini de lucru:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi

observat sau desfăşurat?

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.................................. .

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

35

Page 36: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.................................. .

3. Care au fost evenimentele care v-au plăcut? Motivaţi.

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.................................. .

4. Ce aspecte nu v-au plăcut? Motivaţi.

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

.................................. .

Observaţii:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

36

Page 37: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

6. Modalitatea de evaluarePentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare – evaluare trebuie să fie

focalizat pe formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor

tehnice specializate, cerute de nivelul doi de formare şi de calificarea Brutar-patiser-

preparator produse făinoase.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de

predare – învăţare - evaluare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite în scopul formării

competenţelor. În selectarea lor trebuie să se ţină seama de conţinuturi şi nu în ultimul

rând, de stilurile de învăţare ale elevilor (vizual auditiv sau practic).

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează, abilităţile cheie,

competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din Standardul de

Pregătire Profesională.

Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe

lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor,

proiectul, studiul de caz, exerciţiul practic, portofoliul.

Proiectul Proiectul este orice exerciţiu sau investigare în care constrângerile de timp au fost

relaxate. Proiectele sunt practice şi au un final mai deschis decât tema de lucru. Pot fi

abordate individual sau de către un grup de elevi. De obicei implică, în măsură

semnificativă, efectuarea activităţilor fără supraveghere atentă, deşi evaluatorul poate

asigura îndrumare şi sprijin. Au o durată mai extinsă, deşi sunt, totuşi, definite prin

factorul timp.

Alegerea proiectului poate fi dirijată de evaluator, de obicei oferindu-i elevului o temă

sau o scurtă informare, ca bază a investigării.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

37

Page 38: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

Oferă o modalitate utilă de a îmbina evaluarea unei game largi de abilităţi şi de a integra

diferite activităţi, atât în cadrul, cât şi între unităţi. Acestea sunt în mod special adecvate

pentru evaluarea rezultatelor învăţării privind abilităţile cognitive: analiză, sinteză şi

evaluare.

Proiectele sunt eficace mai ales când elevii au de rezolvat o problemă practică.

Studiile de caz Constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma unui text, a unei imagini sau

înregistrări electronice care se referă la o situaţie reală. Apoi aceasta este urmată de o

serie de instrucţiuni care determină elevul, ca observator detaşat al evenimentelor, să

analizeze situaţia, să tragă concluzii şi să ia decizii sau să sugereze modalitatea de

acţiune.

Este important să vă amintiţi că, în numeroase studii de caz, nu există răspunsuri

„corecte” sau modalităţi „corecte” pentru a ajunge la o decizie. Importante sunt procesul

de interpretare şi cel decizional, precum şi concluzia la care ajunge elevul.

Studiile de caz sunt concepute pentru a oferi posibilitatea de a exersa abilităţile de

rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor. Acestea sunt în mod special utile atunci

când situaţia reală ar fi dificil de organizat, iar timpul dedicat învăţării este limitat.

Exerciţiile practice Constau în orice activitate care permite elevilor să îşi demonstreze direct abilităţile

tehnice şi/sau comportamentale. Evaluarea ar putea fi bazată pe rezultatul final al

activităţii (produsul), sau pe efectuarea activităţii (procesul), sau pe o combinaţie a

ambelor.

La anumite materii, demonstrarea unei abilităţi practice poate indica faptul că elevii pot

aplica cunoştinţele necesare pentru a demonstra competenţa. La alte materii,

cunoştinţele pot să nu rezulte în mod evident. În astfel de cazuri, poate fi necesară o

evaluare suplimentară, de exemplu aplicarea unor întrebări, pentru a completa

observarea abilităţii.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

38

Page 39: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

Permite elevului să demonstreze abilităţi, tehnici, cunoştinţe şi înţelegerea elementelor

de specialitate.

Oferă dovezi privind abilităţile practice dobândite, de exemplu, la locul de muncă.

Gama de exerciţii practice este largă şi include cercetarea şi investigarea unei probleme

de proiectare, efectuarea unor activităţi de laborator, realizarea şi utilizarea unui obiect.

Jurnale Dacă este adecvat structurat, un jurnal poate oferi o modalitate utilă de evaluare a

progresului înregistrat de elev. Pentru a fi eficace, ar trebui să aibă instrucţiuni clare

privind utilizarea şi ar trebui să li se ofere elevilor îndrumări privind modul în are trebuie

înregistrate informaţiile esenţiale. La locul de muncă, lucrătorii pot ţine un jurnal pentru a

monitoriza şi verifica operarea unui echipament specific sau pentru a ţine evidenţa

proceselor. Astfel de înregistrări pot fi, de asemenea, analizate de evaluator.

Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea elevului de

a îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini. Acestea sunt ţinute de elev şi înregistrează

de câte ori au fost îndeplinite activităţile şi sarcinile specificate într-o gamă de situaţii.

PortofoliuO colecţie reprezentativă a muncii candidatului, de obicei realizată de-a lungul perioadei

de învăţare, pentru a demonstra sau exemplifica ori faptul că a fost îndeplinită o serie de

criterii, ori cele mai bune realizări de care este capabil candidatul. Utilizat, de asemenea,

în mare măsură pentru învăţarea reflexivă.

Este utilzat pentru:

Încurajarea învăţării autodirecţionate.

Lărgirea opiniei asupra celor învăţate.

Facilitarea învăţării despre cum înveţi.

Demonstrarea progresului către rezultate identificate.

Crearea unui punct de intersecţie pentru instruire şi evaluare.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

39

Page 40: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

Oferirea unei modalităţi pentru elevi de a se valoriza ca persoane care învaţă.

Oferirea oportunităţilor pentru dezvoltare cu sprijinul colegilor.

Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită

faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi îşi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie

elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în

Standardul de Pregătire Profesională.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

40

Page 41: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

7. Anexe

Important !Citiţi cu atenţie toate cerinţele înaintea rezolvării fiecărei activităţi

În cazul unor nelămuriri adresaţi-vă maistrului sau tutorelui de practică

Rezolvaţi toate sarcinile date

Activităţile practice au loc în secţiile de producţie (brutării, patiserii), în

laborator sau în atelierul şcolii dotat cu material didactic adecvat

Maistrul sau tutorele de practică va evalua progresul şcolar pe baza

activităţilor efectuate de elevi, a celor consemnate în jurnalul de practică şi

portofoliului.

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE – FO1 - REZOLVARECaracteristicile senzoriale ale făinii

Numărul mostrei etalon

Tipul făinii

Conţinut în cenuşă % maxim

Sortul făinii Numărul mostrei de făină pereche cu mostra etalon

1 1300 1,300 Neagră 3

2 480 0,480 Albă 1

3 900 0,900 Semialbă 2

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

41

Page 42: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

FIŞĂ DE LUCRU – FL1 - REZOLVAREDeterminarea acidităţii făinii

1. Proba de făină se prelevează conform STAS, din sacii depozitaţi pe loturi de calitate

în depozitul de făină al agentului economic.

2. Din trusa de laborator a agentului economic se aleg următoarele:

Sticlă de ceas;

Spatulă;

Balanţă tehnică;

Cilindru gradat de 50 cm3;

Apă distilată;

Pahar Erlenmeyer;

Pâlnie;

Fenolftaleină;

Biuretă cu soluţie NaOH 0,1n.

7. Completarea tabelului se realizează cu datele obţinute după efectuarea determinării.

Rezultatul final va fi media aritmetică a celor 2 determinări efectuate în paralel de

acelaşi elev.

8. Interpretarea rezultatului obţinut se realizează prin compararea cu valorile din STAS:

Indice de calitate Tipul de făină

480 780 1350

Aciditatea, grade max 2,2 3 4

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

42

Page 43: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – FT1 - REZOLVAREDeterminarea puterii de dospire a drojdiei

Aparatură, ustensile şi

materiale folosite

Operaţiiledeterminării

Durata ridicării bilei

Calitatea drojdiei

Norme de protecţie a

muncii balon cotat;

sticlă de ceas

mojar cu pistil;

pahar Berzelius;

balanţă tehnică;

termometru

1. Se cântăresc 3,12 g drojdie cu precizia de 0,01 g.

În funcţie de

indicaţiile

cronometrulu

i

În funcţie

de durata

din coloana

alăturată şi

compararea

cu valorile

din tabelul

de mai jos

- purtarea echipamentului de protecţi în laborator;- manipularea cu grijă a sticlăriei de laborator pentru evitarea accidentării prin tăiere;-manipularea cu atenţie a termometrului pentru evitarea contaminării cu mercur;- după terminarea lucrării efectuarea curăţeniei la locul de muncă şi igienizarea sticlăriei utilizate.

2. Se introduc într-un balon cotat drojdia, făina şi 50 cm3 de apă3. Se frământă timp de 5 minute 5cm3 suspensie şi 7,5g făină într-un mojar cu pistil. Se face o bilă de aluat4. Se introduce bila de aluat într-un pahar Berzelius cu apă la temperatura de 320C5. Se cronometrează durata de ridicare a bilei

În funcţie de timpul de ridicare a bilei de aluat se apreciază calitatea drojdiei:

Calitatea drojdiei Timpul de ridicare a bilei, minFoarte bună 10-15

Bună 15-22

Satisfăcătoare 22-30

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

43

Page 44: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE – FO2 - RecomandăriModalităţi de dozare a materiilor prime şi auxiliare

Completarea tabelului se realizează în funcţie de cele observate la agentul

economic, respectând indicaţiile şi criteriile din tabel.

Înainte de a completa tabelul nu uitaţi să precizaţi produsul de patiserie pe care l-

aţi supus observaţiei voastre.

După completarea tabelului comparaţi cu un alt coleg şi observaţi dacă sunt

diferenţe.

Pentru completarea cât mai corectă consultaţi-vă şi cu lucrătorii din secţia de

patiserie în care vă desfăşuraţi stagiul de practică.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

44

Page 45: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

FIŞĂ DE LUCRU – FL2 - REZOLVAREDozarea făinii cu ajutorul cântarului semiautomat

Nr.crt.

Etape de lucru la deservirea cântarului

semiautomat

Subfaze de lucru ale cântarului semiautomat

Norme de protecţie a muncii

1. Pornirea şi supravegherea funcţionării

Cuplarea electromotorului şi ecluzei care debitează făina în rezervor

Manipularea cu grijă a cuvelor, numai prin împingere

Urmărirea indicatorului cadranului, până ce ajunge în poziţia care corespunde dozei de făină

Semnalarea şi remedierea defecţiunilor de orice natură ale dozatorului numai de personal calificat

2. Dozarea Deschiderea şubărului Intervenţiile la şnecul de alimentare se fac numai după oprirea funcţionării acestuia

Evacuarea făinii în cuva malaxorului

Dispozitivele de transmitere a mişcării dozatoarelor trebuie să fie prevăzute cu apărători de protecţie metalice semnalizate corespunzător

3. Oprirea Decuplarea electromotorului

Supravegherea funcţionării cântarului semiautomat se face numai de către personal calificat.

Închiderea şubărului

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

45

Page 46: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – FT2Dozarea materiilor prime şi auxiliare

Completarea tabelului se realizează în funcţie de cele observate la agentul

economic, respectând indicaţiile şi criteriile din tabel.

După completarea tabelului comparaţi cu un alt coleg şi observaţi dacă sunt

diferenţe.

Pentru completarea cât mai corectă consultaţi-vă şi cu lucrătorii din secţia de

patiserie în care vă desfăşuraţi stagiul de practică.

Normele de igienă completate să fie cele aplicate în secţia de patiserie a

agentului economic în care vă desfăşuraţi stagiul de practică. Comparaţi cu cele

învăţate de voi şi concluziile voastre le înscrieţi în jurnalul de practică ce trebuie

completat la sfârşitul săptămânii.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

46

Page 47: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

STUDIU DE CAZ – SC2 - RezolvareDozarea materiilor prime şi auxiliare

2. Cantitatea de produs finit ce urmează să o obţineţi se calculează astfel:

100 bucăţi x 0,100 kg/buc = 10 kg rondele cu gem3. Cantităţile de materii calculate sunt următoarele:

Material primă şi

auxiliară

U. M. Cantitatea Cantitatea calculată

ALUAT

Făină g 230

10 kg x 0,23 = 2,300 kg

Unt amestec g 110 10 kg x 0,11 = 1,100 kg

Zahăr farin g 85 10 kg x 0,085 = 0,850 kg

Bicarbonat g 1 10 kg x 0,001 = 0,010 kg

Oţet ml 1 10 kg x 1 ml/kg = 10 ml

Sare g 1 10 kg x 0,001 = 0,010 kg

Ouă Buc/g

praf

1 buc

sau10 g

praf

10 kg x 1 = 10 buc

Făină pentru modelat g 15 10 kg x 0,015 = 0,150 kg

UMPLUTURĂ

Pesmet g 70

10 kg x 0,070 = 0,700 kg

Gem g 500 10 kg x 0,5 = 5 kg

Esenţe diferite ml 2 10 kg x 2 ml/kg = 20 ml

DÉCOR

Zahăr farin g 20 10 kg x 0,020 = 0,200 kg

După calcularea materiilor necesare comparaţi cu un alt coleg şi observaţi dacă

sunt diferenţe.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

47

Page 48: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE – FO3 - REZOLVAREDeservirea cernătorului vertical cu sită rotitoare

Nr. crt.

Identificaţi părţile

componente ale utilajului

Enumeraţi fazele de lucru pentru

funcţionarea utilajului

Precizaţi subfazele de lucru

Prezenţaţi normele de

protecţia muncii specifice utilajului

1.

2.

3.

1 – batiu;2 – palnie de alimentare;3 – transportor cu melc;4 - dispozitiv pentru alimentarea melcului;5 - tubul melcului;6 - sită de cernere;7 - racord de evacuare a făinii;8 - motor electric;

Înainte de punerea în funcţiune

În timpul funcţionării

Oprirea cernătorului

- se verifică dacă părţile componente în mişcare nu au defecţiuni;- se verifică sistemul de alimentare;- se verifică sistemul de evacuare a făinii şi a impurităţilor;- se verifică sita de cernere;- se controlează curelele;- se controlează organele de transmitere a mişcării;- se verifică lagărele axelor.- se alimentează ritmic utilajul;- în cazul înfundării racordurilor de alimentare sau evacuare, se opreşte utilajul şi se desfundă;- se verifică din 2 în 2 ore starea sitelor şi se înlocuiesc imediat cele cu defecte.- se opreşte numai după ce a fost eliminată întreaga cantitate de făină;- se controlează sita;- se scot impurităţile din sită;- se îndepărtează praful de făină de pe cernător şi din jurul acestuia

- În timpul funcţionării nu se îndepărtează grătarul de protecţie de la pâlnia de alimentare;- Funcţionarea utilajului trebuie să se facă fără zgomote mari;- Nu se deplasează cernătorul în timpul funcţionării;- Nu se aşază cernătorul în spaţii umede;- Muncitorul care deserveşte cernătorul trebuie să stea pe un grătar de lemn sau covor de cauciuc izolant.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

48

Page 49: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

FIŞĂ DE LUCRU – FL3 - REZOLVAREPregătirea drojdie

Nr.

crt.

Etape de lucru la prepararea suspensiei

de drojdie

Vasele/dozatoarele/

ustensilele necesare

Parametrii

de lucru 

1. Spălarea / igienizarea vasele pentru suspensie şi pentru apă

Găleţi, dozator lichide,

materiale spălare şi

igienizare

2. Dozarea drojdiei Cântar 5 kg drojdie

3. Amestecarea apei calde cu apa rece

pentru obţinerea apei calde cu

temperatura de 350C

Găleţi, dozatoare

pentru lichide

temperatura

de 350C

4. Măsurarea volumului de apă caldă necesar preparării suspensiei

Găleţi, dozatoare

pentru lichide

25 l apă

5. Verificarea temperaturii apei 30 - 350C

Termometru temperatura

30 - 350C6. Introducerea apei în vasul pentru

suspensieGăleţi, vas pentru

suspensie

7. Introducerea drojdiei farâmiţate în vas

Găleţi, vas pentru

suspensie

8. Omogenizarea, pentru dispersarea celulelor de drojdie.

Paletă

Observaţii:

- Ceilalţi elevi apreciază corectitudinea execuţiei operaţiei.

- Exerciţiul se poate aplica de asemenea şi pentru pregatirea soluţiei de sare şi a apei.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

49

Page 50: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – FT3 - REZOLVAREPregătirea făinii

Nr. crt.

Materii prime

folosite

Operaţiile de

pregătire a făinii

Scopul operaţiei

de pregătire

Utilajele şi

aparatura necesară

Părţi component

e ale utilajelor

Executarea operaţiei

1. Făină Cernere Îndepărtarea impurităţilor şi aerarea făinii

Cernător vibrator

1. racord de alimentare;

2. ramă cu sită;

3. lamele elastice;

4. excentric.

- punerea în funcţiune a cernătorului;- verificarea cernătorului;- alimentarea cernătorului;- cernerea făinii datorită mişcării oscilante a sitei, imprimata de excentric;- eliminarea făinii cernute;- eliminarea separată a impurităţilor;- oprirea cernătorului;- igienizarea cernătorului

2. Făină din loturi de calităţi diferite

Amestecarea

Obţinerea unui lot de făină cu însuşiri tehnologice omogene pentru obţinerea produselor de calitate superioară şi constantă o perioadă cât mai mare de timp

Timoc amestecător

1 - buncăr metalic; 2 - melc de amestecare; 3 - motor electric; 4 - sistem de roţi dinţate.

- punerea în funcţiune a timocului;- verificarea timocului;- alimentarea timocului;- pornirea motorului;- amestecarea făinii prin ridicarea aceteia cu ajutorul transportorului melc;- urmărirea timpului de amestecare;- oprirea timocului;- evacuarea amestecului.

3. Făină Încălzirea făinii

Obţinerea aluatului cu temperatură optimă fabricaţiei şi în timpul iernii

Sala de fabricaţie / depozitul de zi

- Menţinerea făinii timp de 24 ore în depozitul de zi, are este încălzit.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

50

Page 51: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

STUDIU DE CAZ – SC3 - REZOLVAREAmestecarea făinii

Total = 7 părţi amestec

7 părţi amestec ........................5 părţi lot cu 32% gluten umed

1000 kg amestec.......................X

X = (1000 · 5) / 7 = 5000 / 7 = 714,3 kg lot cu 32% gluten umed

7 părţi amestec ........................2 părţi lot cu 25% gluten umed

1000 kg amestec.......................Y

Y = (1000 · 2) / 7 = 2000 / 7 = 285,7 kg lot cu 32% gluten umed

Modalitatea de amestecare a loturilor este cea desfăşurată la agentul economic

la care vă efectuaţi stagiul de practică. Comparaţi cu cele învăţate de voi şi

concluziile voastre le înscrieţi în jurnalul de practică ce trebuie completat la

sfârşitul săptămânii.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

30

32

2532 – 30 = 2 părţi lot cu 32 % gluten umed

30 – 25 = 5 părţi lot cu 32 % gluten umed

51

Page 52: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

JURNAL DE PRACTICĂ

Se completează în ultima zi a săptămânii de practică, cu observaţiile, activităţile

şi impresiile din săptămâna respectivă, conform cerinţelor specificate în model;

Furnizează dovezi suplimentare privind abilitatea voastră de a îndeplini o gamă

de activităţi şi de sarcini;

Oferă o modalitate bună de evaluare a abilităţilor cognitive şi comportamentale;

Dezvoltă o bună disciplină de păstrare a evidenţelor;

Încurajează automotivarea;

Inspectarea periodică a jurnalelor oferă oportunităţi de orientare;

Furnizează informaţii utile pentru evaluarea modulului.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

52

Page 53: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

O LISTĂ PRACTICĂ PENTRU ELEVI

1. Asiguraţi-vă că ştiţi drumul la locul de muncă şi durata acestuia. Nu trebuie să

întârziaţi în prima zi.

2. Să aveţi o vestimentaţie potrivită. Nu trebuie să arătaţi ciudat, sau să vă fie prea cald

sau prea frig. Iar încălţămintea nepotrivită poate face lucrurile foarte neconfortabile.

(Angajatorii trebuie să vă ofere vestimentaţia suplimentară necesară pentru sănătate şi

siguranţă – dacă acest lucru se întâmplă, purtaţi hainele).

3. Acordaţi atenţie specială în prima zi. Încercaţi să vă amintiţi numele persoanelor

(scrieţi-le – va fi uşor să le uitaţi), şi ascultaţi cu atenţie instrucţiunile privind sănătatea şi

siguranţa.

4. Asiguraţi-vă că ştiţi care sunt standardele de pregătire pe care trebuie să le învăţaţi

sau să le aplicaţi.

5. Dacă profesorul v-a dat un registru sau un alt document pentru înregistrarea lucrurilor

efectuate, luaţi-l cu voi şi actualizaţi-l.

6. Puteţi scrie o scrisoare de mulţumire la sfârşit. Aceasta nu va dăuna, va lăsa o

impresie bună şi va uşura situaţia elevilor ce urmează să meargă la angajatorul

respectiv.

La unele locuri de muncă se pune problema confidenţialităţii – de exemplu, este posibil

să aveţi acces la date ale clienţilor cu care intră în contact, şi pe care concurenţa ar dori

să le ştie. Aveţi datoria de a respecta toate aspectele confidenţiale; angajatorul vă va

spune dacă este cazul.

Amintiţi-vă! Un comportament corect şi respectarea practicilor la locul de muncă vă va ajuta nu doar

să beneficiaţi cât mai mult de practica la locul de muncă. Acest lucru vă va ajuta şi să

câştigaţi respectul angajatorilor şi al colegilor. Mai mult, dacă faceţi probleme unui

angajator, aceasta poate avea drept rezultat refuzul respectivei întreprinderi de a mai

oferi ocazia practicii la locul de muncă, şi astfel veţi refuza oportunităţile viitoare ale altor

elevi.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

53

Page 54: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

Bibliografie1. Bordei D. 2000 Ştiinţa şi tehnologia panificaţiei, Ed Agir, Bucuresti,

2. Bordei D. 2004 Tehnologia modernă a panificatiei, Ed. Agir, Bucuresti

3. Bordei D., Banu I., ş.a.

2001 Calitatea si marketingul fainii de grâu, Ed. Academica,

Slatina

4. Bordei D. 1971 Industria alimentara, produse finite, materii prime si

auxiliare (ediţia STAS), Ed. Tehnica, Bucuresti

5. Coman M., ş.a. 2005 Fabricarea pâinii, Manual pentru Şcoala de Arte şi

Meserii, clasa a X-a, Editura Oscar Print, Bucureşti

6. Cristian D., ş. a.

2007 Cofetar – Patiser, Manual pentru calificarea cofetar –

patiser, anul de completare, Domeniul Turism şi

alimentaţie, nivelul 2, Editura Didactică şi Pedagogică,

R. A. Bucureşti

7. Ivaşcu M., ş.a 2005 Curriculum pentru clasa a XI-a, An de completare,

domeniul Industriei Alimentare, Calificarea: brutar-

patiser-preparate produse făinoase, nivel II

9 Ionescu D., ş.a. 2004 Pregătire de baza în industria alimentara, Ed.

Niculescu

Mănăilescu A., ş. a.

1991 Tehnologia Produselor de cofetărie şi patiserie, Manual

pentru clasele X-XII, licee economice, administrative şi

de servicii şi şcoli profesionale, anii I-IV, profilul

alimentaţie publică, E.D.P, Bucureşti

10. Viorica Milcu 2005 Auxiliar curricular pentru clasa a X-a a Şcoala de Arte şi Meserii, Domeniul Industrie alimentara, Fabricarea pâiniiBucuresti

11. Moldoveanu Ghe., ş.a.

1923

1968

Utilajul şi tehnologia panificatie şi produselor făinoase,

manual pentru clasa a XI-a, XII liceu, EDP, Bucureşti

12. Nichita L., ş.a. 2004 Pregătire de bază în industria alimentară, Ed. Oscar

Print, Bucureşti

13. Tache E. ş.a. 2004 Standard de Pregătire Profesională, Calificarea: brutar-

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

54

Page 55: Pregatirea materiilor prime si auxiliare.doc

patiser-preparate produse făinoase, nivel II, Bucureşti

14. Teodor V., ş.a. 2004 Auxiliar curricular pentru clasa a IX-a Şcoala de Arte şi

Meserii, Domeniul Industrie alimentară, Bucuresti

15. Zaharia Tr., Costin I.

1978 Cartea patiserului, Ed. Tehnică, Bucureşti

16. *** 2002 Manualul Inginerului de industrie alimentară, vol. II,

Editura tehnică, Bucureşti

17. *** 1988 Colecţia de standarde pentru industria de morărit

panificaţie, COC, Bucureşti

18. www.anamob.ro

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

55