practica judiciara

5/9/2018 practica judiciara - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/practica-judiciara 1/17

f- f-c :U "j : IC C J 3ec t I" ,P end 16 .FR>: HIJ. :E12:3122181

"Cousiiiul Superior al Magi,uraturii

este garamu! independetne] justiiic!'

tart. I _u ( 11 1 1 1 . I d il l Con.\litllrie,

repubticato)

" 3 . , . ~ ~ " '''].(.,,/1

.--.~-~~/. ;.--:;(.:",(~ .'c ·} ,,/ /:/ -~ /" !', // ' /)

/~ ( /: ,;1 .. - u./ ~ v,ft! -.;;!~1MlNUTA /1' ; "_ 1 ~ - -

intalnirii dintre mernbrii Comisiei "Unificarea practicii judiciarc ", prcsedintele Scctiei de

contcncios administrative ~i fiscal 9i Sectici comcrciale de la Inaha Curre de Cal:>atie~i

justitie, pfc~ediJ1tii sectiilor de contencios administrative §i fiscal ~i scctiilcr comerciale de

Ia cuqile de apel

24 noicmbric 2010

J.1 d au d e 24 noierrbrie 201 0, a avut le e la sed iu l Consiliului Superior ;J Mag is tra ru rii - S,l;;-l

d e c on si.iu , I nc c p,ln d cu or a 10.00, inta lnirea privind d is cu ra re a u n or problemc de practcdl ncuni rara

in rn ate rm d re pn .lu i \ .~ont '( '11ClO; 'L1ILlidministrativ ~ifiscal ~i dreprului comercial semnalare d e c arrc

curnlc de ape] de pracrica neunitara scmnalate de insta HIde de j uc le c ;t{ a in rrimestrul I 20()9. Au

parUClpHl urrnatorn:

1. Anton Pandrca+ judcdltor . prescdinte al Scctiei penalc, i c c . J , coordonator al cornisiei

2. Gahriela Victoria Blfsan - prcscdintc, seqla contcncios adnunisirativ ~j liscal . Icq

J. Adrian Bordca- iudccaror, scctia comerciala, icq

J. Cornsa Marcela, prcscdintc sectia conrencios ad-riv- Curtea de 1\1)(: : Bra;;ov

+ . Gabtida Cornsa - judccaror ~Cqiilcomerciala - Curtea de Ape! Brasov

~. Nicolet .. l'andlreanu - prescdinre Sl:cpa (olTIcrcj_al:l- Cum-a d e Ape] Cmiova

6. Adina Calot:! Ponea -- presedinre sc q.ia c on te n cios - Curtea d e Ape] Craiova

7. Buta Anca Cristina - ;udeciltor - Currea de Ape! Timisoara

8. Dumitru Vaduva - jLldedt()t- Currca de Apel Pitc1ti

8. Aposru loan- judecaror - Curtca de Apel Cala~

IJ. Pulbcre Georgiana - prescdinre )\(;qie-Curtea de Apel Constanta

II. Gheorghe Aurelia - pr<.:~cclintc sectia contencios adminisrrativ - Curtea de Apcl lasi

12. Adriana. Secrcteanu- prescdinte s('q:ia cornerciala, de contencios adrninistrariv si fi:<c:tl- Cortea

de Apel I'hil"~[i

1~ },An c » Ghid e an u - prescdinte ~cqla( :ome l"CiaL ' \ - Curtca d e Ape l Iasi

14. Cristiru-I Grosu - prcsedintc sectia corncrciala, conrcncios ad-tiv ;;1 fi5Ctl - CU:1ca de Ape!

Suce. . ln .

1



"Consitiul Superior al Magistraturit

este garantul independentei justifier

(art. 133 alin. I dill Constitutie,

republicatii)

15, Vasilica Pintea - presedinte sectia cornerciala, contencios ad-tiv si fiscal - Curtea de Ape!

Bacau

16, Barna Prisacaru Mihaela - prescdintc sectia a VI-a corncrciala Curtea de Apcl Bucuresti

17. Ro§u Elisabeta - presedinte sectia a VII-a cornerciala Curtea de Ape! Bucurcsti

18. Doina Duican - presedinte sectia a VlII-a contencios Curtea de Apcl Bucuresti

19. Ricu Carmen Simona - procuror sectia judiciara - PICC]

20. Costinas Gabriela =prcsedinte sectia contencios Curtea de Apc! Alba Iulia

21. Nicolae Dubaca- presedinte sectia cornerciala Curtea de Apel Alba Iulia

22. Delia Marusciac -judecator, sectia cornerciala, de contencios ad-tiv si fiscal, Curtea de Apcl

Cluj

23. Mariana Trofinescu, judecator, Curtea de apel Galati

24. Adela Vintila, judecatcr, Curtca de Apcl Targu Mutes

25. Patru Razvan, presedinte sectie cont. ad-tiv si fiscal- Constanta

26. Valentina Vrabie, presedinte sectie cont. ad-tiv si fiscal- Galap

27. lulia Prelipcean- judecator, secria a VI-a cornerciala, Curtea de Apel Bucurcsti

PROBLEME DE DREPT CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

1. Necesitatea urmarii procedurii fiscale de contestare a taxei de poluare, in raport de

dispozitiile art. 7 din O.V.G. nr. 50/2008 unde se prevede ca "Stabilirea, verificarea,

colectarea §i executarea silita, inclusiv solutionarea contestatiilor privind taxa datorata de

catre contribuabili, se realizeaza de catre autoritatea fiscala competenta, potrivit

prevederilor O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu

modificarile §i completarile ulterioare " (Curtea de Apel Cluj).In aceasta chestiune de drept au fost exprimate doua opinii:

a) Intr-o prima opinie se sustine c a nu este necesara urmarea procedurii prevazute de

articolul mentionat, din considercnte de cchitate ~ide asigurare a liberului acces la instants.

b) In cea de a doua opinie se sustine dispozitiile mcntionate au caracter irnperativ,

norma legala fiind in acest caz previzibila.

Participantii la dezbateri au apreciat ca fiind intemeiate argumentele exprimate in

favoarea opiniei exprimate la punctul b).

in practica Sectiei de contencios adrninistrativ si fiscal a ICC] s-a rctinut in mod constant c aprocedura de solutionare a contestatiilor formulate impotriva actelor administrative fiscale,

reglementata de art. 175-187 din Codul de procedure fiscala (renumerotate ca art. 205-218 in formarepublicata in 2007 a Codului de procedura fiscala) este 0procedura administrativa prealabila iar nu

o jurisdictie speciala administrativa. De asemenea, in jurisprudenta sectiei de contencios

2



"Consiltul Superior a/ Magistraturii


(art, 133 alin. I din Constitutie,

republicatd)

adrninistrativ si fiscal a iCC] s-a retinut ca, in masura in care se contesta un act administrativ fiscal,

devin incidente dispozitiile mcntionate din Codul de procedura fiscala, cu rcferire la art. 7 din Legea

nr. 554/2004, fiind obligatorie de urmat procedura contestatiei pe cale adrninistrativa reglementata

de Titlul IX din OG nr. 92/2003, republicata, intrucat poate fi contestata pe caJea actiunii in

contencios administrativ ~i fiscal numai decizia emisa de organul competent in solutionarea

contestatiei impotriva actului administrativ-fiscal (a se vedea dec. nr. 1363 din 6 martie 2007 ~i

decizia nr, 1653 din 20 martie 2007, publicate in ICC]. ]urisprudenta Sectiei de contencios

adrninistrativ ~i fiscal pc anul2007-Semestrul I, ed. Hamangiu, Bucuresti, 2007).

2. Calculul termenului de prescriptie in materie fiscala (Curtea de Apel Brasov).Au existat opinii diferite privind modul de calcul al termenului de prescriptie in materie

fiscala, respectiv cu privire la cauzele de intrerupere si de suspendare a termenului atunci cand se

emite decizia de impunere dupa mai mult de 5 ani de la data nasterii obligatiei de plata a

impozitului/ taxei.

Conform CAP. 2 din Ordonanta de Guvern nr. 92/2003

"Prescrippa dreptului de a stabili obligatii fiscale"

Art. 91 prevede c a ,,(1) Dreptul organului fiscal de a stabili obligatii fiscale se prescrie in termen de 5

ani, cu exceptia cazului in care lege a dispune altfel.

(2) Termenul de prescriptie a dreptului prevazut la alin. (1) incepe sa curga de la data de 1 ianuarie

a anului urmator celui in care s-a nascut creanta fiscala potrivit art. 23, daca legea nu dispune altfcl.

(3) Dreptul de a stabili obligatii fiscale se prescrie in termen de 10 ani in cazul in care acestearezulta din savarsirea unci fapte prevazute de lege a penala.

(4) Termenul prevazut la alin. (3) curge de la data savarsirii faptei ce constituie infractiune

sanctionata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva".

Art. 92 reglernenteaza intreruperea ~i suspendarea termenului de prescriptie a dreptului de stabilire

a obligatiei fiscale astfel:

,,(1) Termenele prevazute la art. 91 se intrerup ~i se suspenda in cazurile ~i in conditiile stabilite de

lege pentru intreruperea ~i suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune potrivit

dreptului comun.

(2) Termenul de prescriptie a dreptului de stabilire a obligatiei fiscale se suspenda pc pcrioada

cuprinsa intre momentul inceperii inspectiei fiscale ~i momentul emiterii deciziei de imp un ere ca

urmare a efectuarii inspectiei fiscale."Dad organul fiscal constata implinirea termenului de prescriptie a dreptului de stabilire a

obligatiei fiscale, va proceda la incetarea procedurii de emitere a titlului de creanta fiscala,

Opinii contradictorii au fost in privinta cazurilor de intrerupere a termenului de prescriptie, s-a

sustinut c a emiterea 1 a interval de 4 ani a unci noi decizii de impunere nu poate cchivala cu un act de

executare si respectiv c a orice act de executare inclusiv emiterea de noi decizii care cuprind datoria ~i

accesorii la debitul principal intrerupe cursul prescriptiei,

Alta problema a fost afisarea pe site-ul ministerului a deciziilor de impunere care nu au fost

niciodata comunicate in alt mod contribuabilului. Au fost opinii in sensul ca emiterea unci noi decizii

cu accesoriile aferente ~i publicarea ei intrerupe cursul prescriptiei respectiv d necomunicarea

deciziei conduce 1 a nulitatea actului administrativ fiscal ~i in consecinta nu se intrerupe termenul de

prescriptie.Concluzia drscutrilor;

3



"Consillul Superior 01 Magistraturii

este garantul independentei justittei"

(art. J 33 olin. J din Constitutie,

republlcata)

Fata de dispozitiile legale citate prescriptia se intrerupe: prin recunoasterea dreptului a

carui actiune se prescrie, facuta de eel in folosul caruia curge prescriptia, prin introducerea

unei cereri de chemare in judecata §i printr-un act incepator de executare. Somatia de plata,

emiterea de noi decizii, pornirea executarii silite sunt acte "incepatoare de executare."

Trebuie analizata situatia concreta dedusa judecatii.

In jurisprudenta SCAF ICC] nu au fost identificate solutii prin care sa se fi raspuns unei

asemenea probleme de drept.

In privinta prescriptiei dreptului de a se stabili obligatii fiscale sunt aplicabile disp. Cap. II din

Titlul VI din Codul de procedura fiscala, pe cand in privinta prescriptiei dreptului de a cere

executarea silita, sunt aplicabile disp. Cap. VII din Titlul VIII din codul de procedura fiscala.

Emiterea unei noi decizii de impunere poate intrerupe prescriptia dreptului organelor fiscale

de a stabili obligatiile fiscale.

In jurisprudents SCAF ICC] s-a retinut cii dreptul de a cere executarea silita a creantelor

fiscale se prescrie in conditiile prevazute de art. 131 Cpr.fisc., iar termenul de prescriptie se intrerupe

pe data indeplinirii, in cursul executarii silite, a unui act de executare silita, astfel cum se dispune prin

art. 133 lit. b ~ic din Cpr. fisc. (decizia nr. 3537 din 8 iulie 2010, nepublicata).

Somatia de plata este actul de inceput al procedurii de executare, conform art. 145 al.

1 C.pr.fisc., astfel c a este de natura a intrerupe prescriptia dreptului de a cere executarea

silita a creantelor fiscale, conform art. 133lit. c din C.pr.fisc.

3. Posibilitatea cumulului reactualizarii cu indicele de inflatie cu dobanda legala.

Intr-o prima opinie s-a sustinut ca este posibila cumularea reactualizarii cu rata inflatiei cu

dobanda legala fata de natura juridica diferita ~ipentru acoperirea integrala a prejudiciului.

In cea de-a doua opinie s-a sustinut ca nu se poate cumula reactualizarea cu rata inflatiei

cu dobanda legala ambele avand acelasi efect.

Opinia majoritara a fost in sensul primei opinii, este posibila cumularea reactualizarii

cu rata inflatiei cu dobanda legala, reactualizarea cu rata inflatiei reprezentand pastrarea

valorii reale a obligatiei banesti, iar dobanda acordandu-se ca beneficiu nerealizat de la data

punerii in intdrziere ( data cererii).


favoarea primei opinii.

In jurisprudenta SCAF ICC] nu au fost identificate solutii prin care sa se fi raspuns punctual

unei asemenea probleme de drept.

Din multitudinea de hotarari pronuntate de SCAF i cC ] prin care s-a dispus acordarea sumei

solicitate prin actiune actualizata eu indicele de inflatie a rezultat cii actualizarea a fost justificata de

necesitatea aducerii la zi a sumei datorate in raport de cresterea preturilor ~i scaderea puterii de

curnparare a banilor.

Cat priveste plata dobanzii legale, aceasta se acorda pentru acoperirea beneficiului nerealiz, at

lucrum censsans, respectiv pentru faptul ca suma de bani cuvenita nu a putut fi folosita in perioadapentru care se acorda dobanda.

4



"Consiliul Superior al Magistraturli

este garantut independentei justifier

(art. 133 alin. 1din Constitutie,

repubticatd)

Chestiunea de drept supusa dezbaterii reprczinta 0falsa problema intrucat cele doua rnasun

nu se exclud, ceea ce inseamna de pot fi cumulate in raport de obiectul actiunii dcdusc judecatii.

Acest rationament este justificat ~i de principiul general al repararii integrale a prejudiciului,

consacrat in doctrina de drept civil, conform caruia autorul prejudiciului estc obligat s a acopere nu

numai prejudiciul efectiv, damnum emergens, dar ~ibeneficiul nerealizat, lucrum censsans.

4. Suplimentul postului §i treptei de salarizare - solutii dupa pronuntarea RIL;

invocarea situatiei de discriminare in baza Ordonantei de Guvern nr. 137/2000.

Exista numeroase dosare pc rol in care se invoca situatia de discriminare intre functionarii

publici. Desi la nivelul Curtii de apel Brasov drepturile au fost acordate filra indiearea cuantumului

cclor doua suplimente, 0parte din sentinte au fost exeeutate stabilindu-se de ordonatorul de credit

un cuantum al acestor suplimente de 25%, iar pentru ceilalti functionari se refuza executarea motivat

de faptul ca instanta nu a stabilit cuantumul suplimcntelor.

In primul rand s-a pus problema competentei matcrialc j>i specializarea complctului de

judecata in cazul sesizarii instanter cu actiuni interneiate pc dispozitiile Ordonantei de Guvern Nr.

137 /2000.

o prima opinie a fost in sensul daceasta cornpetenta apartine instanter de contencios

administrativ fiind yorba de functionari publici care au fost "tratati diferit", iar discriminarca

invocata rezulta din punerea in executare a unor hotarari judecatoresti pronuntate de instanta decontencios administrativ.

A doua opinie a fost ca judecarea unei cereri pentru acordarea de despagubiri ~i restabilirea

situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare este de competenta

instanter de drept comun, respectiv judecatoria =sectia civila.

Conform art. 27 din Ordonanta de Guvern Nr. 137 din 31 august 2000 Republicata privind

prcvenirea ~i sanctionarea tuturor formelor de discriminare: ,,(1) Pcrsoana care se considera

discriminata poate formula, in fata instanter de judecata, 0cerere pentru acordarea de despagubiri ~i

restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situariei create prin discriminare, potrivit

dreptului comun. Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru ~inu este conditionata de sesizarea

Consiliului. "

Fala de dispozipiile legale citate se constata c a aceste cereri ar fi de competentainstantei de drept comun, civile §i nu de contencios administrativ.


favoarea celei de a doua opinii.

Dispozitiile art. 27 din OUG nr. 137/2000, republicate, cu modificarile ~icompletarile ultcrioare,

sunt lipsite de orice echivoc in ceca ce priveste determinarea instanter competente, ca fund instanta

de drept eomun, iar nu instants de contencios administrativ,

5. Restituirea taxei de poluare achitate in baza O.V.G. nr. 50/2008. Cereri deinmatriculare a autovehiculelor second-hand achizitionate din state membre ale Uniunii

Europene fara taxa de poluare.

5



"Consillul Superior al Magistraturii


(art. 133 alin. I din Constitutie,

republicata)

Opinia majoritara a fost in sensul restituirii taxei de poluare , taxa apreciata ca fund contrara

dispozitiilor art. 90 par. 1 din TCE. Trebuie insa sa se analizeze in concret fiecare actiune deoarece

petitele difera, chiar daca finalitatea urmarita este aceiasi. Cadrul procesual este stabilit de parp in

special de reclamant, iar instanta trebuie sa se pronun~e doar asupra a ceea ce s-a cerut.

Problema de drept excede cornpetentei SCAF ICC], intrucat litigiile avand un asemenea obiect

privesc sume care se situeaza sub pragul valoric de 500.000 prevazut de art. 10 alin. 1 din Legea nr.

554/2004, astfel c a tribunalul este instanta competenta in fond, iar Curtea de apel este instanta

competenta in recurs. A

In acest sens s-a mentionat faptul c a SCAF ICC] a stabilit prin mai multe decizii competen!a de

solution are a unor asemenea cauze in favoarea sectiilor de contencios administrativ ~i fiscal aletribunalelor.

In masura in care se constata c a aceeasi problema de drept a fost solutionata in mod diferit prin

hotarari judecatoresti irevocabile, urrneava a se face aplicarea disp, art. 329 ~i art. 3395 din Codul de

procedura civila, modificat si completat prin Legea nr, 202-2010, prin sesizarea Inaltei Curti de

Casatie :;;iustitie cu un recurs in interesullegii.

6. Obligatia de inmatrieulare a unui autoturism fara taxa de poluare prevazuta de

Ordonanta de Urgenta a Guvemului nr. 50/2008.

In acest sens, s-a constat dractica sectiei de contencios adrninistrativ ~i fiscal din cadrul

Curtii de Apel Brasov este unitara in sensul c a se admit astfel de cereri, cu mentiunea c ainmatricularea autovehiculului se va face fara plata taxei de poluare prevazute de Ordonanta de

Urgen~a a Guvernului nr, 50/2008 , dar cu respectarea tuturor celorlalte cerinte ale Iegii :;;idupa

verificarea starii de fapt, respectiv de solicita inmatricularea unui autoturism care anterior a mai

fost inmatriculat intr-un ait stat membru al Uniunii Europene.

Practica neunitara in acest sens s-a sesizat in cadrul tribunalelor.

In privinta competentei, a se vedea punctul 3.

Problema de drept nu comports dezbateri :;;ilamuriri suplimentare, atata timp cat nu a fost

semnalata existenta unei jurisprudente neunitare la nivelul Curtilor de ape!.

Unificarea jurisprudentei tribunalelor se realizeaza prin chiar jurisprudents unitara a Curtii deapel in a carei raza de competenta functioneaza tribunalele.


hotarari judecatoresti irevocabile, urmeaza a se face aplicarea disp. art. 329 ~i art. 3305

din Codul de

proccdura civila, modificat :;;icompletat prin Legea nr. 202-2010, prin sesizarea Inaltei Curti de

Casatie :;;iJustipe cu un recurs in interesul legii,

7. Aeordarea dobanzii legale la sumele dispuse a se restitui ea urmare a aprecierii ea

neeonforme eu dreptul eomunitar a taxei de prima inmatrieulare, respeetiv a taxei de

poluare.

S-au conturat trei opinii: se poate acorda dobanda prevazuta de art. 124 din Ordonanta deGuvern 92/2003, se acorda dobanda legala conform Ordonantei de Guvern 9/2000 de la data

6



"Consiliul Superior at Magistraturii


(art. 133alin. 1 din Constitutie,

republlcata)

punerii in intarziere a debitorului obligatiei sau nu se acorda nici un fel de dobanzi avand in vcdere

c a taxa e prcvazuta de lege.

Top judecatorii prezenti au considcrat ca se poate acorda dobanda legala calculata potrivit

Ordonanta de Guvem 9/2000 de la data cererii de restiruirc a sumelor achitate cu titlu de taxa de

prima inmatriculare, respectiv taxa de poluare.

La nivelul sectiei Curtii de Apel practica este unitara in acest sens la nivelul tribunalelor

arondate exista opinii diferite.

judecatorii Curtii de Apel Bra~O\Tau pronuntat in cele trei complete de recurs hotarari in

sensul opiniei aratate anterior, s-a apreciat ca nu se poate acorda dobanda fiscala prevazuta de art.

124 din Ordonanta de Guvem ill. 92/2003 .

De asemenea, referitor la data de la care se admite cererea de acordare a dobanzii s-a apreciatca fata de justificarea restituirii taxei , respectiv ca 0plata nedatorata, dobanda incepe sa curga de la

data cererii de restituire aplicandu-se normele de drept comun.

In privinta competcntei, a se vedea punctul 3.

Problema de drept nu comporta dezbateri ~i lamuriri suplimentare, atata timp cat nu a fost

sernnalata existenta unei jurisprudente neunitare la nivelul Curtilor de apel.

Unificarea jurisprudentei tribunalelor se realizeaza prin chiar jurisprudcnta unitara a Curtii de

apel in a carei raza de cornpetcnta functioncaza tribunalele.


hotarari judecatoresti irevocabile, urmeaza a se face aplicarea disp. art. 329 ~iart. 3305din Codul de

procedura civila, modificat ~i completat prin Legea nr. 202/2010, prin sesizarea Inaltei Curti deCasatie si Justipe cu un recurs in interesullegii.

8. Refuz acordare drepturi pe legi speciale - Decretul-Iege 118/1990.

S-a constatat ca instantele de fond omit in mod constant sa indice in dispozitivul hotararii

toate elementele de natura a conduce la punerea in executare a acesteia.

Se impune mentionarea temeiului de drept datei de la care se acorda drepturile (data de intai

a lunii urmatoare depunerii cererii) ~iperioada pentru care se acorda drepturile.

Problema de drept supusa dezbaterii prezinta 0problema de aplicare a dispozitiilor procedurale

referitoare la continutul ~i modalitatea de intocrnire a minutei ~i a hotararii judecatoresti, iarnicidecum 0chestiune de practica neunitara.

9. Scutirile de plata impozitelor pe imobile, cladiri ~i terenuri pentru parcurile

industriale.

Se constata cit practica Inaltei Curtii de Casatie ~iJustitie este oscilanta in aceasta problema.

Desi judecatorii Curtii de Apel Brasov au respectat decizia de principiu emisa de sectia de contencios

administrativ ~ifiscal a i.c.cj., in continuare persista divergenta de opinii.

D-na Presedinte de sectie aduce la cunostinta colegilor c a la cererea Parchetului General s-au

cornunicat hotararii judecatoresti cu practica neunitara in domeniul ajutorului de stat constand in

scutiri de plata impozitelor pe imobile, cladiri ~i terenuri pentru parcurile industriale in vederea

prornovarii unui recurs in interesullegii.

7



"Consiliul Superior al Magistraturii

este gurantul independentei justifier

(art. J 33alin. J din Constitutie,

republlcata)

In privinta Iitigiilor avand ca obiect recuperarea ~i rambursarea ajutorului de stat constand in

scutirea de impozit pentru cladirile ~i terenurile din parcurile industriale, conform art. 250 al. 1 pct. 9

~i art. 257 al. 1 lit 1 din Codul fiscal, i cC] SCAF a adoptat solutia de principiu in PIe nul

judecatorilor din 5 octombrie 2009, care a fost ulterior mentinuta in sedinta Plenului judecatorilor

din 19 aprilie 2010.

Conform solutiei adoptate, in privinta facilitatilor fiscale prevazute de art. 250 alin. 1 pct. 9

~i art. 257 al. 1 lit. D din Codul fiscal, potrivit carora nu se datoreaza impozit pentru cladirile ~i

terenurile din parcurile industriale, facilitatile fiscale ce reprezinta ajutor de stat, competenp in ceca

ce priveste procedurile de autorizare si de recuperare a ajutorului ilegal revin, potrivit succesiunii in

timp a actelor normative, Consilului Concurentei pentru situatiile nascute si derulate sub imperiul

prevederilor Legii nr. 143/199 , respectiv Comisiei Europene pentru situatiile nascute ;;i derulate subimperiul prevederilor OUG nr. 117/2006, iar nu organelor fiscale.

Jurispruden~a unificata in materie a inaltei Curti de Casatie ~i ]usti~e SCAF, ca urmare a

adoptarii solutiei de principiu, a fost comunicata tuturor curtilor de apel ~i ulterior a fost adusa la

cunostinta prin publicarea deciziilor nr. 5693 din 10 decembrie 2009 si nr. 5731 din 10 decembrie

2009 in "in alta C urie d e C asa tie Ii J Nsti/ ie. J un Sp ru dm !a S ec /ie i c on te nc io s a dm in istra tiv Ii fis ca l p e a nu I2 00 9",

Ed. Hamangiu, Bucure;ti, 2010, pag. 68. In acelasi sens au mai fost pronunpte ulterior ~i

urmatoarele decizii (nepublicate) decizia nr, 568 din 4 februarie 201 0 ~i decizia nr. 2193 din 28 aprilie

2010.

10. Litigii cu functionari publici - Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 37 /2009 ~iOrdonanta de Urgenta a Guvernului nr. 105/2009.

Se arata ca in ultima perioada au fost inregistrate un numar mare de Iitigii cu functionari

publici intemeiate pe dispozitiile Ordonanta de Urgenta a Guvemului nr. 37 /2009 ~i respectiv

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 105/2009 , ccle doua ordonante au fost declarate

neconstitutionale in consecinta cei eliberati din functie solicits rcincadrarea pe posturile detinute

anterior cu plata despagubirilor aferente.

Problema care s-a ridicat a fost posibilitatea de pronuntare a unor hotararii contradictorii in

sensul ds-a dispus repunerea pe acelasi post atat a celui eliberat din functic in baza Ordonantei de

Urgen~a a Guvernului nr. 37/2009 cat ~i a celui eliberat din functie in baza Ordonantei de Urgenta a

Guvernului nr. 105/2009.

In privinta acestei probleme de drept, SCAF iccj a promovat 0jurisprudents

constanta ~iunitara in sensul ca:

legalitatea actelor administrative de eliberare din functie cruise in temeiul OUG nr. 37/2009

este afectata de viciul de constitutionalitate al prevederilor in temeiul ~i in cxecutarea carora a

fost emis, ca urmare a faptului ca, prin Decizia nr. 1257 din 7.10.2009, Curtea

Constitutionala a constatat c a ordonanta de urgenta este lovita de un viciu de

neconstitutionalitate, fund adoptata de guvem cu incalcarea dispozitiilor art. 115 alin. 6 din

Constirutie (decizia nr. 552 din 3 februarie 2010, decizia nr. 4597 din 28 octombrie 2010,

decizia nr. 4390 din 8 octombrie 2010, decizia nr. 4374 din 15 octombrie 2010, decizia nr.

4368 din 15 octombrie 2010, decizia nr. 1293 din 5 martie 2010, decizia nr. 1776 din 9 aprilie

2010, decizia nt. 2345 din 5 mai 2010, decizia nr. 2901 din 2 iunie 2010).

8



"Consiliut Superior at Magistraturii


(art. 133ali". 1 din Constitutie,

republicatii)

in cazullitigiilor avand ca obiect acte administrative de eliberare din functie emise in temeiul

OUG nr. 105-2009, nu se dispune reintegrarea in functia de conducere in care functionarul

fusese numit in terneiul OUG nr. 37 2009, intrucat viciul de neconstirutionalitate al actului

normativ primar, respectiv OUG nr. 37-2009, antreneaza ;;i viciul de legalitate al actului

administrativ de numire emis in baza acestuia, act care devine astfcl inexistent, astfel ca

functionarul public nu justifica un interes legitim in sustinerea cererii de remtegrare in functie

(decizia nr. 4084 din 5 octombrie 2010 ;;i decizia nr. 4030 din 1 octombrie 2010, decizia nt.

4419 din 19 octombrie 2010).

Este de precizat faptul ca, in aceasta materie, prezinta 0importanta deosebita specificul cauzei

deduse judecapi, care difera de la caz la caz, dupa cum se solicita reintegrarea fie pe 0 functie

existenta )"ivacanta, fie pe 0functie existenta dar in care a fost numita intre timp 0alta persoana,fie pe 0functie care nu mai exista lamomentul solutionarii cauzei.

A. In cadrul Sectiei problema de drept rnentionata a gasit dezlegari neunitare, dupa cum

urmeaza:

1. Prin decizia 381/2010 s-a admis recursul Institutiei Prefectului ~i s-a anulat,

in parte, dispozitia nr. 1569 din 12.11.2008 emisa de Primarul comunei Cotofanesti, judetul Bacau,

cu privire la perioada de acordare a sporului de 50% prevazut de art. II alin.l din Legea nr.

263/2006, retinandu-se ca din interpretarea logica ~i sistematica a acestor dispozitii legale, seconstata ca legiuitorul a instituit sporul in discutie prin Legea nt. 263/2006 ?i incepand cu aceasta

data, conducatorii institutiilor implicate erau obliga~ sa stabileasca persoanele indreptatite ~i

cuantumul sporului, in limita fondurilor disponibile pentru plata salariilor. In acelasi timp, se impune

observatia ca art. 2 alin. 1 prevede imperativ ca "salariatii beneficiaza de acest spor pc 0perioada de

1 an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi" si in consecinta sporul urma a fi stabilit ~i acordat

incepand cu data de 6.07.2006 si pana la 6.07.2007.

11. Perioada de acordare a spomlui de 50%previizut de Legea 263/2006 (Curtea de Apel

Bacdu ).

2. Prin decizia 13/2010 s-a respins recursul formulat de Institutia Prefectului iar pentru a

pronunfa aceasta hotarare instants de recurs a retinut ca dispozitiile art. 2 alin. 1 din Legea nr.

263/2006 stabileste acordarea sporului de dificultate salariatilor institutiilor publice, membrii in

comisiile cons tituite in baza art. 12 din Legca nr. 18/1991 republicata iar indicarea perioadei de ladata intrarii in vigoare a legii pentru acordarea acestui spor a avut ca scop stabilirea punctului de

plecare a calculului perioadei de un an pentru determinarea sporului, avand in vedere ca procedura

de aplicare a Lcgii nr. 18/1991 ) " i activitatea comisiilor indicate erau deja in derulare, in acest sens

sunt ; ; i dispozitiile tezei urmatoare al art. 2 alin. 1 din Legea nr. 263/2006, care reglementeaza

stabilirea anuala de catre conducatorul institutiei implicate in aplicarea dispozitiilor legale privind

fondul funciar, a salariatilor care beneficiaza de acest drept si a cuantumului sporului. S-a

concluzionat di sporul se acorda anual.

S-a repnut, la Intdlnirea Iunard organizata conform art.2(/ din Regulament, caprima

interpretare este coatomui cu vointa legiuitorului.

Astfel, prin dispozitiile art. 2 alin. 1 din Legea 263/2006 ce a intrat in vigoare la 05.07.2006

s-a prevazut dreptul salariatilor institutiilor publice implicati in mod direct in aplicarea legilor

9



"Consiliut Superior al Magistraturii


(art. 133alin. I dill Constitutle,

republlcatii)

fondului funciar de a beneficia de un spor lunar de dificultate de pana la 50% din salariul de

incadrare, pe 0perioada de un an calculata de la data intrarii invigoare a leg:i i.

Avand in vedcre, pe de 0parte, c a acest spor se acorda in limita fondurilor alocatc pentru

plata salariilor ~i perioada de un an prevazuta de lege se intinde pe doi ani bugetari, iar pe de alta

parte ordonatorul de credite, potrivit art. 23 alin.1 din Legea 273/2006, are obligatia de a angaja ~i

de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor ~idestinatiilor aprobate, prin paragraful 2

al alin. 1 din art. 2 din Legea 263/2006 s-a statuat dreptul acestuia de a stabili atat salariatii care

beneficiaza de acest spor cat ~ia cuantumul sporului ce se acorda anual in cei doi ani bugetari pe care

se intinde perioada de un an de acordare a sporului.

In consecinta sporul indiscutie se poate acorda numai inperioada 05.07.2006-05.07.2007.


favoarea primei opinii conform c[reia sporul pateu fi acordat pe 0perioada de un an.

PROBLEME DE DREPT COMERCIAL

1. Cuantumul taxei de timbru pentru calea de atac trebuie ca1culat in raport de legea in

vigoare la data Iormuldrii cali' de atac sau la data iatroducerii actiuuii ? (Curtea de Apel

Craiova).

S-au conturat doua puncte de vedere:

a. taxa de timbru trebuie calculata potrivit leg:iiin vigoare la data formularii caii de atac, legea

taxelor de timbru fund de imediata aplicare. Se aduce ca argument ~iart. 29 din Legea nr. 146/1997

potrivit caruia taxele judiciare de timbru achitate sau transmise spre incasare inainte de intrarea in

vigoare a acestei legi raman valabile in situatia in care prestarea serviciului are loc dupa aceasta data.

Ca urmare, taxa de timbru se calculeaza, potrivit art. 2, la valoarea contestata in calea de atac ~i se

imparte la 2. Se calculeaza taxa de timbru legal datorata si nu jumatate din taxa achitata la fond. ~i

art.l Iprevede c a taxa este 50 % din taxa datorata, ~inu achitata la prima instants.

b. taxa de timbru trebuie calculata ca jumatate din taxa achitata la fond, fund taxa de timbru

in vigoarc la data sesizarii primei instante, Se aduce ca argument art.ll din legea taxelor judiciare de

timbru potrivit caruia in calea de atac taxa este jumatate din taxa datorata pentru cererea solutionata

de prima instanta.

Problema se pune sr mal acut in cazul actiunilor vizate de Decizia 32/2008 a Iccj,

solutionate de prima instanta inainte de pronuntarea deciziei, cand actiunile au fost timbrate cu taxa

fixa iar calea de atac se formuleaza dupa pronuntarea deciziei,

Se va difuza un material intocmit de catre iCC}.

10





(art. /33 alin. I din Constitutie,

republicatd)


favoarea opiniei exprimate la punctul b).

2. Natura patrimoniala sau nepatrimoniala a evacuarii. Criterii de detenninare a

valorii daca actiunea este considerata patrimoniala,

In cadrul sectiei s-au decis urmatoarele:

Caracterul patrimonial sau nepatrimonial trebuie stabilit la toate litigiile, chiar dad nu au

fost enumerate in dispozitivul Deciziei nr. 32/2008 a icCj, jurisprudents curtii de apel fiind

constants in acest sens, pornind de la considerentele deciziei.

Potrivit Deciziei nr.32/2008 a inaltei Curti de Casatie si Justi~e, pronuntata in recurs in

interesul legii, actiunile patrimoniale sunt cele care au un continut economic in timp ce, cele

nepatrimoniale corespund un or drepturi subiective indisolubillegate de persoana titularului lor, fara

continut economic. Dreptul (subiectiv ce se cere a fi protejat in justitie transfera caracterul sau

patrimonial sau nepatrimonial litigiului insusi si astfel procesul va putea fi evaluabil in bani ori de

cite ori in structura raportului juridic de drept substantial dedus judecatii intra un drept patrimonial,

real sau de creanta.

in consecinta, ori de cite ori, pe calea actiunii in justitie se tinde a se proteja un drept

patrimonial, evaluarea obiectului litigiului este posibila ~inecesara.

Intr-adevar, in considerentele deciziei pronunpte in recursul in interesul legii, nu este

enumerata ~i obligatia de a face ori evacuarea, insa, enumerarea instantei de recurs in interesullegii

este exemplificativa, decizia avand 0aplicare mai larga decat strict limitele in care instanta suprema a

fost sesizata. De fapt, decizia stabileste cu caracter obligatoriu obligativitatea instantelor de a stabili

natura patrimoniala sau nepatrirnoniala a oricarui litigiu ~i de a determina competenta astfel prin

raportare la art. 1 ~i2 cod procedura civila,

S-a decis in unanimitate ca obligatia de a face poate avea caracter evaluabil sau neevaluabil, in

raport de continutul obligatiei.

in ce priveste evacuarea, nu s-a aJuns la un punct de vedere unitar asupra caracterului

patrimonial sau nepatrimonial al acestui tip de actiuni ~i asupra modului de determinare a valorii in

ipoteza in care se retine caracterul patrimonial. Exista solutii neunitare la nivelul curtii, majoritatea

fiind in sensul calificarii actiunii de evacuare ca 0 actiune patrimoniala, criteriul de evaluate fiind

valoarea curenta a folosintei (chiria lunata).

11



"Conslliul Superior al Magistraturii


(art. /33 ali". 1 dill Constitutie,

republicata)

Modul de restituire ~ivalorificare a cautiunilor aflate la dispozitia instantelor .

• R e .r ti tu ir ea ( au /iu ni /o r:

Participantii la dezbateri au apreciat ca fiind interneiate argumentele exprimate in

favoarea primei opinii conform careia evacuarea este un litigiu patrimonial neevaluabil.

• Restituirea se poate dispune ~i din oficiu sau numai la cererea persoanei care a consemnat

cautiunea ?

• V 'alorific area c autiunik »:

• Necesitatea ca instanta la dispozitia careia este consemnata cautiunca sa se sesizeze din

oficiu, pe baza unui referat al grefierului care are in gestiune aceste valori, ~i constatand ca nu s-a

solicitat restituirea in termenul de prescriptie sa dispuna valorificarea potrivit art.3 din OG 14/2007,

aceasta hotarare constituind titlul de proprietate al statului. asupra sumei respective.

OPINIE:

• Restituirea cautiunilor:

Consider ca restituirea nu se poate dispune din oficiu ci numai la cererea persoanel

indreptatite, De aceca legiuitorul a si fixat un termen de prescriptie a cererii de restituire prin art.23

din D.167/1958 - termenul de prescriptie pentru formularea cererii de restituire este de 3 ani (alin.1)

si termenul de ridicare a sumei de la organul bancar la care a fost consemnata este de 1 an de la

pronuntarea hotararii de restituire (alin.2)

Oricum la momentul de fata nici nu s-ar mai poate dispune restituirea la unele sume,

termenul de prescriptie a dreptului de a cere restituirea fiind implinit,

• Valorificarea caupunilor:

Potrivit art. 3 din OG 14/2007, bunurile confiscate sau neridicate conform legii, in orice

procedura judiciara tree in proprietatea privata a statului, in terneiul unei ordonante emise de

procuror sau a unei hotarari judecatoresti prin care se dispune valorificarea acestora.

Notiunea de "bunuri neridicate" trebuie interpretata in sens largo Prin "bunuri neridicate

conform legii" trebuie sa intelegern: sumele pentru care nu s-a cerut restituirea, sumele pentru care

cererea de restituire s-a respins ca prescrisa, cat S 1 sumele pentru care s-a dispus restituirea dar nu au

fost ridicate de la organul bancar la care au fost consemnatc, in termen de 1 an de la pronuntarea

hotararii de restituire.

Potrivit art. 1 din OG 14/2007, bunurile de orice fel intrate, potrivit legii, in proprietatea

privata a statului sevalorifica in conditiile prezentei ordonante.

12



"Consitiul Superior at Magtstraturii


(art. 133 alin. 1 din Constitutie,

republicaui)

Aceasta inseamna ca toate sumele consemnate cu titlu de cautiune care nu au fost restituite

in tcrmenul de prescriptie sau sumele pentru care s-a dispus restiruirea dar nu au fost ridicate de la

organul ban car la care au fost consemnate, in termen de 1 an de la pronuntarea hotararii de restituire

si care au devenit bunuri proprietate privata a satului trebuie valorificatc

Normele metodologice de aplicare a OG 14/2008 restrang sfera de aplicare a ordonantei

referindu-se in art. 1 lit. h si art.S alin.9 numai la sumele pentru care s-a dis pus restituirea si nu s-a

cerut ridicarea in termenul de prescriptie. Cum normcle metodologice nu pot modifica legea, toate

bunurile care au devenit proprietatea privata a statului trebuie valorificate in conditiile OG 14/2007,

adica, potrivit art. S alin.9, se vireaza la bugetul de stat de catre organele bancare la care au fost

consemnate. Mai mult, organele judiciare care au dispus consemnarea au obligatia ca in 30 de zile de

la implinirea terrnenului de prescriptie sa declare sumele respective la organele financiare.

Anul trecut, prcsedintcle de sectie a dispus predarea catre organul fiscal a tuturor recipiselor

pentru care termenul de prescriptie a dreptului de a cere restituirea s-a implinit, in baza unci adrese si

a unui proces verbal de predare primire, in vederea valorificarii sumelor la bugetul de stat.

Este adevarat ca nu s-au pronuntat hotarari prin care sa se dispuna valorificarea potrivit art. 3

dinOG 14/2007.

Probabil ca trebuia ca in fiecare dosar instanta sa se sesizeze din oficiu, pe baza unui referat

al grefierului care are in gestiune aceste valori ~i constatand c a nu s-a solicitat restituirea in termenul

de prescriptie sa se dispuna valorificarea potrivit art. 3 din O.G. 14/2007, aceasta hotarare

constituind titlul de proprietate al statului asupra surnei respective.

inalta Curte de Casatie ~i justitie urmeaza a se pronunta cu privire la aceasta

problema in contextul solutionarii unui recurs promovat ca urmare a unei hotarari

pronunpte de catre Curtea de Apel Pitesti.

Proceduraprealabila,Actiunea inraspunderereglementatade dispozitiileart. 55 din Legea

nr. 31/1990 ( Curtea de Apel Pite~ti ).

1. Potrivit art.1SS din Legea nr.31 /1990 adunarea generala poate decide exercitarea actiunii

in raspundcre contra membrilor de conducere ai societatii atunci cand se apreciaza c a acestia si-au

incalcat indatoririle ~i au produs astfel 0dauna persoanei juridice.

13




este garantul independentei justitiel"

(art. 133 alin. 1 din Constitutie,

republicata)

Problema raspunderii administratorilor ~i a cclorlalte organe de conducere se regaseste ~i in

dispozitiile art. 73 ~i art.1442din acelasi act normativ, insa art.155 este acela care reglcmenteaza

expres aceasta forma de raspundere.

Actiunea in raspundere va fi deci prornovata de societate printr-o persoana insarcinata in

acest sens si, in esenta, ea vizeaza acoperirea prejudiciilor inc create de agentul economic prin

incalcarea de catre organele de conducere a indatoririlor stabilite acestora.

Fa~ de modul de formulare al textului apreciem d actiunea nu numai d este 0 actiune

patrimoniala, dar ~i d ea este 0 actiune evaluabila in bani si, pe cale de consecinta, trebuie sa fie

indeplinita conditia procedurii prealabile, a~a cum este ea reglcmcntata de art.7201din Codul de

procedura civila.

Din economia art.155 din Legea nr.31 / 1990 ~i art.7201 Cod proccdura civila, se poate aprecia totusi

ca cele doua institutii nu sunt tocmai compatibile.

Astfel, s-a sustinut, pe de 0parte ca, retinand caraeterul evaluabil in bani al unci astfel de

actiuni, este obligatoriu ca societatea comerciala sa indeplineasca conditia procedurii prealabile,

existand posibilitatea stingerii amiabile a litigiului.

Pe de altaparte s-a aratat insa ca, fata de specificul unei astfel de actiuni.care este rezultatul

deciziei sociale care are drept efect incetarea sau eel putin suspendarea mandatului organelor de

conducere, derularea procedurii prealabile este lipsita de ratiune. Urmandu-se regulile de s:imetrie,

renuntarea la actiune in urma unei eventuale concilieri a pozitiei partilor ar trebuie sa se fad tot prin

decizia adunarii generale, astfel sa fad sa inceteze toate efectele primei hotarari.

In esenta, intrebarea este, asadar, dad in ciuda dispozitiilor legale ce nu fac nicio exceptie,

actiunea evaluabila in bani interneiata pe dispozitiile art.155 din Legea nr.31 /1990 este conditionata

de indeplinirea cerintei procedurii prealabile.

2. S-a ridicat ~i 0problema, comuna in opinia Curtii de Apel Pitesti atat dreptului

public cat ~i dreptului privat reprezentata de caractcrul prescdptibil al ccrerii de restituire a

caupurui, termenul de prescriptie, consecintele tormuldrii cererii in afara termenului.

Situatia prernisa este reprezentata de cererea de restituire a cautiunii

formulata de parte a care a depus suma de bani cu acest titlu, la mai mult de trei ani de la

data ramanerii irevocabile a hotararii de fond.

Se aplica in cauza dispozitiile art.23 din Decretul nr.167/1958, respectiv

dispozitiilc OG nr.14/2007 (art.3) ~i normele metodologice de aplicare ale acestei ordonante (art.1

14



"Conslllul Superior al Magistraturii

este garantul independentei justitiel"

(art. /33 attn. I din Constitutie,

republicatii)

lit.h) \,1 art.s alin.9) sau suma ncfiind depusa "pe seama statului" sc aplica dispozitiile privind

revendicarea rnobiliara ?


favoarea opiniei conform careia este yorba de 0actiune specified in raspundere, chiar daca

este evaluabila, Nu este necesara procedura prealabila.

In cadrul instantelor din raza de activitate a Curtii de Apel Brasov nu exista practica

neunitara, cu exceptia compctentei de solutionare a actiunilor in pretcntii/ sornatii de plata, avand

ca obiect plata sumelor reprezentand tarife de utilizare a retelei de drumuri nation ale din Romania,

promovate de eN.A.D.N.R., problema care a facut obiectul dezbaterilor si in cadrul intalnirii din 17

martie 2010, cand s-a hotarat rediscutarea acesteia la urrnatoarea intalnire.

In practica instantelor din cadrul Curtii de Apel Brasov acestc actiuni s-au solutionat de catre

judecatorii, ca litigii comerciale insa, in ultimul timp, unii judecatori de la judecatorii au inceput sa

decline la tribunale aceste actiuni, cu motivarea ca, fund pretentii izvorate din contracte

administrative, cad in cornpetenta instantelor de contencios administrativ.

Competenta revine completelor ce judeca litigii comerciale.

Practica neunitara transrnisa de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a Cornerciala:

1 . In cauzele avand ca obiect constatarea rezilierii contractelor de reasigurare incheiate

de SC ASIGURARE REASIGURARE ARDAF S.A., in calitate de reasigurator§i AL SAGR

INSURANCE CO din Emiratele Arabe Unite, unele complete au apreciat ca s lIn t m m ,p ete nte s d

s oillfio ne ze c al lz a, il lS /a n/ ele r om an e, pc considerentul ca in raport cu continurul clauzei contractualc

rcferitoarc la trimiterea la clauzele MAR 91 inserate in Polita de Asigurare Maritima a Institutului

Asigurarilor Maritime din Londra, n il s e p oa te c on sid er a cd p dr file a ll c on ue ni t (Ifp riv ir e ia c om pe te n( a e xc /u Jiv d

a instantelorengieze, in sensul art. 154 din Legea nr. 105/1992.

S-a rnai apreciat c a in cauza, calea de atac impotriva sentintei tribunalului prill care s-a

respins cererea ca nefiind de cornpetenta instantelor romano, este ape1ul.

Alte complete, dimp 0riva , au considerat, solutionand apelul declarat impotriva sentintei

tribunalului prin care cererea a fost respinsa ca nefiind de competenta instantelor romane, c a sentinta

15



"Consiliul Superior at Magistraturit


(art. 133 alln. 1 dill Constitutie,

republicata)

tribunalului este corecta, intrucat pdr/ile au con veni ! a ,m ,P raj Jl nj 'd ic li ei i m/ an te /o r eng le ze , prin trimiterea la

forma politei MAR 91 emisa de Institute Time Clauses prin inserarea exprcsiei "Asigurarea accasta

este supusa legii ~j practicii cnglcze", astfel d i ns /a n/ el e eng /e te . rl ln l I 'O J JJpe te nt esa solutioneze astfel de

litigii.

Prin aceeasi decizie, s-a apreciat ca in cauza, calea de atac impotriva scntintei tribunalului

prin care s-a respins cererea ca nefiind de competen~a instantelor romane, este apelul.

Raportat la ealea de atae impotdva hotararii prin care se dispune respingerea eeren'i

ea nefiind de eompeten(a instan(elor sasu ias; fa~a de cele doua decizii, prin care s-a stabilit d

este vorba de calea de atac a apelului, s-a identificat ~i0practica neunitara cu privire la aceasta

chestiune, in sensul ca printr-o fncheiere ~iprintr-o deci::je s-a apreciat ca hotararea prin care s-a dispus

asupra necompetentei generale a instantelor rornane, este susceptibila de a fi atacata cu recurs,

in condiliile art. 158 alin. 3 din C. pro civ.

Avand in vedere, pe de 0parte,

A. faptul ca pentru cele doua probleme de drept, referitoare la:

a) ealea de atae formulata impotriva hotararii prin care s-a respins cererea ca nefiind de

cornpetenta instantelor romane (dad aceasta este apelul sau recursul), precum si la

b) compctenta de soluponare a litigli10r dintre societatea de reasigurare ~i reasiguratul din

Emiratele Arabe, in conditiile clauzelor contractuale asemanatoare ( fie a instantelor romane, fie a

instantelor engleze), s -a con s ta ta t praaicd n eu nita rd la nive/1I1seqiei, iar

B. pe de alta parte, c a aceasta problema a f ost raportatd Ii de alte znstante la Consiliul Superior al

M agistraturii ( a se vedea procesul ~verbal al ~edintei din 17.03.2010, ora 10, 00, desfasurata la

Consiliul Superior al Magistraturii, in ce priveste punctul 6 din Nota discutata cu privire la

trimestrul al IV ~lea al anului 2009),

Se apreciaza d in cadrul Cornisiei se impune rediscutarea acestei probleme, vederea aprecleru

nccesitatii formuIarii unui recurs in interesullegii la Inalta Curte de Casalie §i Justi\ie.

Calea de atac este cea a apelului. Instanta romana nu este competenta,

Momentul de la care se calculeaza termenul de recurs de 15 zile in cazul recursului

declarat impotriva incheierii de radiere din registrul cornertului a societatii comerciale

dizolvate in temeiul art. 237 din Legea nr. 31/1990 republicata,

16



"Conslllul Superior al Magistraturii

este garantul independentel justifier

(art. /33 alin. I din Constitutie,

republicatd]

Inrr-o opinie se considers ca tcnncnul de recurs incepe sa curga de la publicarea incheierii

de radiere inMonitorul Oficial al Rornaniei, potrivit art. 60 din Legea nr. 31/1990 republica ta si,

respectivart. 6 din Legea nr. 26/1990 republicata.

in alta opinie, se apreciaza c a termenul de recurs curge de la comunicarea efectuata potrivit

cu modalitatile prevazute de art. 237 alin. 9 din Legea nr. 31/1990, care reglernenreaza 0forma de

publicita te deroga tone de la cea generala prevazuta de art. 60 din Legea nr. 31/1990 ~i art. 6 din

Legea nr. 26/1990.

A doua opinie a fost considerata ca fiind corecta.

Modul diferit de solutionare a cererilor de deschidere a procedurii insolventei in

situatia in care aces tea sunt promovate de catre debitor prin lichidatorul societatii

comerciale dizolvate anterior, potrivit dispozitiilor Legii nr. 31/1990 sau a Legii nr.

359/2004, dad unica creanta este a A.F.P: sau alt creditor bugetar ~i nu este dovedita prin

titlu de creanta sau titlu executoriu potrivit reglementarilor fiscale ( O.G. nr. 92/2003).

intr-o opinie s-a considerat c a nu sunt intrunite conditiile Legii nr. 85/2006 pentru

deschiderea procedurii insolventei, pe motivul nedovedirii caracterului cert, lichid ~i exigibil al

creantei invocate, adresa din partea creditoarei sau fisa sintetica ernisa de aceasta neconstituind titlu

de creanta potrivit reglementarilor fiscale sau c a nu s-a Iacut dovada c a debitoarea se afla in stare de

insolvents.

in alta opinie s-a considerat ca, fiind vorba despre cercrea debitorului de deschidere a

procedurii insolventei (art. 28 din Legca nr. 85/2006) nu este necesara dovedirea caracterului cert,

lichid ~iexigibil al creantelor invocate de catre accsta in lista privind numcle ~iadresele creditorilor.

Prima opinie a fost considerata ca fiind core eta.

17

Documents

practica judiciara