Practic-€ â pedagogic-€ â an III gradinita

Practică pedagogică – anul III ziNumăr studenţi Bistriţa – 77

Năsăud- 77

I. Loc de desfăşurare - Grădiniţa cu program prelungit „Căsuţa cu poveşi”

Bistriţa

- Grădiniţa cu program prelungit- Nasaud

II. Perioada desfăşurării: semestrul I - 10 octombrie- 21 octombrie 2011- 2

săptămâni- practică pedagogică observativă

- 31 octombrie- 23 decembrie 2011- 8

săptămâni, 16- 20 ianuarie 2012-1 săptămână- practică pedagogică de

susţinere a activităţilor didactice.

III. Mod de organizare: Fiecare student îşi va derula practica pedagogică la

grădiniţele amintite mai sus. Fiecare grupă va fi formată din 6, 7 studenţi. În perioada

practicii de susţinere a activităţilor un student practicant predă, iar ceilalţi îşi completează

fişele de observare a lecţiei. Fiind predare integrată, studentul practicant va susţine toate

activităţile din ziua respectivă, în programul de la 8 la 12.

III.1. Practica pedagogică va fi structurată după cum urmează:

În perioada 10- 21 octombrie 2011, se va derula practica pedagogică observativă care

va avea ca obiective:

o familiarizarea studenţilor cu specificul vieţii şi activităţilor şcolare: tip de grădiniţă,

regim de activitate, factori educaţionali implicaţi, sistemul de activităţi extraşcolare;

o formarea capacităţilor de identificare a principalelor componente ale procesului de

învăţământ, precizarea etapelor activităţii didactice în succesiunea lor şi a capacităţii

de observare a fiecărui eveniment al diferitelor forme de activităţi didactice (tipuri de

activităţi, activităţi educative şcolare şi extraşcolare etc.);

o informarea cu privire la aspecte care ţin de activitatea de proiectare didactică:

planificarea calendaristică anuală/ semestrială, proiectele tematice, proiectele

săptămânale, proiectele de activitate didactică

În perioada 31 octombrie – 23 decembrie 2011, 16- 20 ianuarie 2011 se va desfăşura

practica pedagogică de susţinere a activităţilor. Aceasta etapă are ca obiective:

o pregătirea de specialitate, psihopedagogică şi metodică;

o învăţarea, exersarea si formarea abilităţilor şi competenţelor necesare exercitării

profesiunii didactice;

o cunoaşterea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi conducerea

procesului didactic;

o aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor componentelor

procesului general de predare-învaţare-evaluare (principiile, finalităţile, conţinutul,

metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor

şcolare);

o formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare didactică;

o efectuarea si exersarea unor acţiuni specifice procesului de învăţământ pe baza

pregătirii teoretice de psihologia educaţiei, pedagogie, didactica a specialităţii;

o formarea capacităţii de cunoaştere a elevilor (individual si in grupul şcolar), în vederea

tratării diferenţiate a acestora;

o cultivarea abilităţilor si a capacităţilor de autoevaluare şi de integrare a rezultatelor

autoevaluării in proiecţia personală a dezvoltării profesionale.

III.2. Observarea şi susţinerea activităţilor

Fiecare student trebuie să :

asiste la minim 10 activităţi pentru care să îşi întocmească fişe de asistenţă, iar

prezenţa la grădiniţă trebuie să reprezinte 80% din numărul total de ore afectat

practicii pedagogice din semestrul I ;

susţină câte trei activităţi, dintre care: două vor fi de probă, iar a treia activitate va fi

activitatea finală .

IV. Obligaţiile studentului:

1. să respecte programul practicii pedagogice şi al grupei la care îşi desfăşoară stagiul

de practică, precum şi normele propuse de către profesorul mentor:

Bistriţa- marţi de la 8 la 12- diverse grupe din cadrul Grădiniţei cu program prelungit

„ Căsuţa cu poveşti”

Năsăud- joi de la 8 la 12 - diverse grupe din cadrul

2. să îşi întocmească fişe de asistenţă pentru activităţile susţinute de profesorul mentor

sau de colegii studenţi practicanţi

3. îşi ia tema activităţii cu o săptămână înainte de predare

4. să îşi întocmească proiecte de activitate integrată, conforme modelelor

oferite. .Acestea trebuie avizate spre susţinere de către:

- profesorul mentor cu cel puţin trei zile înainte de susţinerea efectivă

- profesorul coordonator de practică pedagogică cu cel puţin două zile înainte de

susţinerea efectivă

4. să dovedească interes şi pregătire metodică şi ştiinţifică pentru activităţile susţinute

5. să consulte sursele bibliografice indicate de către profesorul coordonator, precum şi

alte surse de informare utile ( îndrumătoare metodice, site-uri de specialitate)

6. să îşi pregătească materialul didactic necesar bunei desfăşurări a activităţii

7. să participe activ la analiza şi autoanaliza activităţilor susţinute

8. să se implice în mod activ în diverse activităţi extracurriculare, oferind sprijin cadrului

didactic mentor

9. să îşi întocmească portofoliul practicii pedagogice conform cerinţelor date

10. să adopte o atitudine potrivită rolului şi statutului deţinut (ţinută, limbaj, comportare)

V. Componenţa portofoliului de practică pedagogică

1. Un model de planificare anuală

2. Fişe de asistenţă- 10

3. Fişă de evidenţă a prezenţei studentului la practică

4. Proiecte de activitate integrată întocmite - 3

5. Fişe de evaluare a activităţii completate de către profesorul mentor-3

6. Fişe de autoevaluare a studentului cu privire la susţinerea fiecărei activităţi-3

7. Fişă cu notele obţinute la activităţile susţinute

8. O fişă psihopedagogică completată pentru un copil de vârstă preşcolară din grupa la

care se desfăşoară practica pedagogică

9. CD cu activitatea finală înregistrată

10. Un proiect de parteneriat care poate fi desfăşurat între grădiniţă şi diverse instituţii ale

comunităţii sociale

11. Două probe psihologice aplicate, interpretate +materialul didactic aferent

12. Materiale didactice diverse

VI. Componenţa portofoliului de practică pedagogică pentru cadre didactice

calificate

1. Un model de planificare anuală

2. Planificare activităţilor extracurriculare şi a activităţilor cu părinţii

3.Prezentarea unui proiect de parteneriat desfăşurat- pe CD.

4. Prezentarea unui studiu de caz pe un subiect dintr-o grupă de preşcolari pe tema

inadaptării în grădiniţă

5.Un model de proiect de activitate integrată

6. Un model de proiect tematic

7. Câte un model de fişă de evaluare ( iniţială, continuă, sumativă)

8. O programă de opţional pentru un nivel de vârstă.

Criteriile generale de evaluare a portofoliului :

1. includerea în portofoliu a cât mai multe şi variate piese : proiecte didactice, referate,

instrumente evaluative, elemente de cercetare didactică, etc.;

2. corectitudinea elaborării instrumentelor (de proiectare, evaluare, etc.) din

perspectiva disciplinelor psihopedagogice, didacticii disciplinei şi a specificităţii

conţinuturilor academice;

3. actualitatea şi racordarea materialelor la noutăţile reformei curriculare

VII. Sugestii pentru o activitate de calitate

1. Oferiţi sprijin cadrului didactic mentor de câte ori are nevoie

2. Participaţi, cu acordul acestuia, la lectorate cu părinţii, activităţi extracurriculare,

pregătiri pentru concursuri desfăşurate la grupa condusă.

3. Iniţiaţi conversaţii cu copiii, antrenaţi-vă în jocurile lor.

4. Acordaţi atenţie şi suport preşcolarilor!

Portofoliul de practică aparţine şi va rămâne studentului, dar este evaluat de

către profesorul coordonator la sfârşitul perioadei de practică, el având pondere majoră

în stabilirea notei finale.

ANEXE

ANEXA 1. Noul Curriculum pentru învăţământ preşcolar. Aspecte generale

1. Domeniile experienţiale: domeniul limbă şi comunicare, domeniul ştiinţe,

domeniul om şi societate, domeniul estetic şi creativ, domeniul psihomotric

2. Temele anuale de studiu – care reprezintă teme complexe, integratoare: Cine sunt/

suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cine şi

cum planifică/ organizează o activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?, Ce şi cum

vreau să fiu?, sprijină proiectarea conţinuturilor şi derularea activităţilor integrate. Ordinea

prezentării nu are nici o legătură cu momentul din anul şcolar; pentru nivelul I pot fi abordate

cel puţin 4 teme într-un an şcolar.

3. Activităţile de învăţare includ tot ceea ce până la apariţia noului curriculum se

numeau categorii de activităţi şi extind semnificaţia acestora: activităţi pe domenii

experienţiale (pot fi activităţi integrate sau pe discipline, săptămânal se desfăşoară 3 activităţi

integrate la nivelul I şi 5 activităţi integrate la nivelul II), jocuri şi activităţi didactice alese,

activităţi de dezvoltare personală (rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii

pentru grupele de program prelungit sau săptămânal, inclusiv activităţile opţionale). Ordinea

desfăşurării etapelor de activităţi (etapa I, etapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este întotdeauna

obligatorie, cadrul didactic are libertatea de a opta pentru varianta pe care o consideră

adecvată.

4. Întâlnirea de dimineaţă – este o activitate planificată zilnic, după sosirea tuturor

copiilor şi cuprinde o perioadă de timp între 15-25 de minute. Etapele întâlnirii de dimineaţă

sunt: salutul, prezenţa, completarea calendarului, noutăţi/ evenimente/ ştirea zilei

Domeniul experienţial: Limbă şi comunicare

Sugestii de conţinuturi: numele şi prenumele; membrii familiei; comunitate (prieteni,

vecini, colegi de grădiniţă, personalul grădiniţei); casa familiei; camera personală; grădiniţa;

sala de grupă; alte spaţii familiare; responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă.

Domeniul experienţial: Ştiinţe

Sugestii de conţinuturi: diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic,

mijlociu); culoare (2-3 culori); lungime (lung, scurt); aprecierea globală a cantităţii şi

aprecierea prin punere în perechi în limitele 1-10 (multe, puţine, mai mult decât ..., mai puţin

decât ..., tot atâtea); forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); poziţii spaţiale: sus,

jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga, lângă etc.; numărat în intervalul 1-10 şi cifrele de la 1

la 10, corpul omenesc; familia în diferite ipostaze (la masă, în parc, în excursie etc.); diferenţe

de gen, rasă, cultură, limbă, religie.

Domeniul experienţial: Om şi societate

Sugestii de conţinuturi: copilul în diferite ipostaze (la masă, la joacă, la plimbare, în

vizită, în excursie etc.); familia în diferite ipostaze; domiciliul; numele ţării de origine;

prieteni, vecini; responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă; norme de convieţuire socială;

diferenţe de gen, diferenţe etnice, culturale, religioase; drepturile copilului; valori individuale,

naţionale, internaţionale; norme de convieţuire socială (norme de conduită, norme de

circulaţie, igienice etc.); diferenţe individuale/ diferenţe determinate de etnie, mediu, religie

etc.

Denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie

glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac, aţă, foarfece, tacâmuri, serveţele etc.

Domeniul experienţial: Estetic şi creativ

Sugestii de conţinuturi: sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat;

sunete produse de diferite obiecte sonore; sunete produse de diferite instrumente muzicale

(tobă, vioară, pian etc.); sunetul vorbit şi sunetul cântat; diferenţieri de sunete după intensitate

(tare, încet); cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, jocuri populare tradiţionale,

audiţii adecvate temei studiate.

Denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet, plastilină,

lut etc.; denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru,

alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile; opere de

artă adecvate vârstei şi temei studiate.

Domeniul experienţial: Psihomotric

Sugestii de conţinuturi: denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe,

picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); deprinderi motrice de bază: mers şi

variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritura în lungime, săritura în adâncime;

deprinderi utilitar-aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers în echilibru pe o suprafaţă

înclinată şi pe o linie trasată pe sol.

Plan de învăţământ

Intervalul

de vârstă

Categorii de

activităţi de

învăţare

Nr. de ore/ săptămână Nr. de ore/ tură,

din norma cadrului

didactic

Program

normal

Program

săptămânal şi

program

prelungit

3,1-5 ani Activităţi pe

domenii

experienţiale

7 +7 2h x 5 zile= 10h

Jocuri şi

activităţi alese

10 +5 1,5h x 5 zile= 7,5h

Activităţi de

dezvoltare

personală

5 +10 1,5h x 5 zile= 7,5h

TOTAL 22 +22 25h

5,1-7 ani Activităţi pe

domenii

experienţiale

10 +10 3h x 5 zile= 15h

Jocuri şi

activităţi alese

10 +5 1h x 5 zile= 5h

Activităţi de

dezvoltare

personală

6 +11 1h x 5 zile= 5h

TOTAL 26 +26 25h

Anexa 2. Proiecte de activitate didactică

Exemplul 1:

PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ

Data:

Propunător:

Unitatea de învăţământ:

Nivelul/ Grupa:

Tema anuală de studiu:

Subtema

Tipul de activitate:

Locul de desfăşurare: Sala de grupă

Obiective generale::

S1:……………………………………………………..

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul zilei, copiii vor fi capabili:

O1 –………………………………………………………………………..

Strategii didactice:

a)Metode de învăţământ : b)Mijloace de învăţământ c)Forme de organizare

Sistem de evaluare Forme de evaluare…………………………………………………………………… Metode de evaluare………………………………………………………….

Evenimentele activităţii

realizarea de aprecieri şi argumentarea acestora

Evenimente

didactice

Detalierea etapelor, a

conţinuturilor şi

a situaţiilor de învăţare

(Activitatea educatoarei)

Dominante vizate:

Asimilare - Formare

- Dezvoltare

(Activitatea copiilor)

Evaluare

FormeTehnici,

instrumente

Exemplul 2

MODEL PROIECT ACTIVITATI INTEGRATE

Nivel: I

Grupa: mică

1. Organizarea

activităţii

2. Captarea atenţiei

3. Anunţarea temei noi

4. Desfăşurarea activităţii şi dirijarea învăţării

5. Evaluarea produselor activităţii

6. Încheierea activităţii,

Categorii / fragmente de activitate- Educarea limbajului- Activitate practicã

Tema: ”Povestea bradului”Tipul de activitate: consolidare si sistematizare de cunoştinţe şi deprinderi;Forma de realizare: joc;Locul de desfãşurare: sala de grupãScopul activităţii:

Dezvoltarea creativitãţii şi expresivitãţii limbajului( utilizând forme ale comunicãrii verbale, nonverbale şi paraverbale), a capacitãţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurãtor, stimulând curiozitatea pentru investigarea acestuia şi transpunerea experienţei socio-cognitive în ipostaze ale vieţii sociale.

Obiective operaţionale: O1-să redea corect şi expresiv textul poeziei; O2-să memoreze logic conţinutul acesteia; O3-să creeze forme şi modele noi prin îmbinarea elementelor de limbaj plastic în realizarea decorului; O4-să execute lucrări practice cu materiale din naturã diferite, combinându-le între ele pentru realizarea elementelor de decor (colţul „Eco”); O5-să realizeze o activitate în comun, valorificând prin joc informaţiile nou primite.Metode şi procedee: Studiu de caz, brainstorming-ul, dialogul, jocul, conversaţia euristicã, conversaţia examinatoare, explicaţia, expunerea, exerciţiul verbal, exerciţiul plastic, jocul de rol, negocierea, relatarea, consemnarea evenimentelor în „Jurnalul grupei”, munca independentă;

Material didactic: Reviste, jetoane cu imagini, materiale din naturã, fişe, instrumente de scris, suport rotativ, lipici, carton, hârtie glaceé, pânzã, aparaturã audio, Forme de organizare: Frontal, grupuri mici, individual;Material bibliografic:

-M.Ed.C., ”Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura V&Integral, Bucuresti, 2005;

-Cucoş, Constantin, „Pedagogie”- Editura Polirom, Colecţia Collegium, Iaşi, 1988- ghid metodologic, Editura V&Integral, Bucuresti, 2001

Durata: o zi

SCENARIUL ACTIVITĂŢIICopiii vor fi invitaţi în sala de grupã. Acolo sunt întâmpinaţi de un personaj-surpriză

„Zâna Pădurii”, care le va prezenta la calculator imagini cu aspecte privind distrugerea pădurii. Ea cere ajutorul în realizarea unui „colţ de pădure-Eco”în sala de grupă, pentru a constitui un exemplu de comportare ecologică. Are loc întâlnirea de grup.

Copiii grupei propun soluţii pentru a o ajuta: sã planteze copãceii, sã confecţioneze elemente pentru realizarea colţului de pădure, sã interpreteze diferite roluri, şi sã realizeze tablouri cu „pãdurea minunatã” din visele lor, etc.

Se negociazã soluţia cea mai bunã. Copiii vor deveni prietenii „Zânei Pãdurii”.Între „Zâna Pãdurii” şi copii va avea loc un dialog pe tema distrugerii şi ocrotirii

pãdurii.Pentru a o ajuta în realizarea colţului „Eco”, copiii vor avea nevoie de reamenajarea

decorului existent. Educatoarea invitã copiii sã–şi aleagã zonele unde vor lucra.

Dupã ce au terminat, îşi vor asuma rolul de „pădurar”, vor transporta puieţii de brad în pădure.

La final, împreună cu Zâna Pădurii se vor bucura, jucându-se în colţul creat.

Evenimentul didactic.Durat

a

Conţinutul ştiinţific

Strategii didactice Evaluare(instrumente şi indicatori)

Resursematerial

e

Metode şiprocedee

Forme de org.

Captarea atenţiei10 min.

Se va realiza prin apariţia sub formã de surprizã a „Zânei Pãdurii”, care va prezenta la calculator imagini cu aspecte privind distrugerea pădurii. Copiii propun mai multe soluţii pentru a o ajuta. Se poartã o discuţie pe tema importanţei şi ocrotirii pãdurii şi se gãseşte soluţia optimã pentru a o ajuta pe zânã.

recuzitã pentru zânã

studiul de caz

dialogul negocierea

brainstorming-ul

conversaţia de verificare

Enunţarea temei şi a

obiectivelor operaţionale

2 min.

Se va realiza în mod direct, specificându-se faptul cã, se vor desfãşura mai multe activitãţi, pentru a veni în ajutorul zânei.

expunerea

Prezentarea noului

continut si dirijarea invăţării

30 min.

Se vor prezenta succesiv Sectoarele cu toate materialele pregãtite pentru realizarea colţului „Eco”.

Se sugereazã copiilor sã-şi aleagã locul de joacã preferat, având grijã

Reviste, cãrţi cu imagini

sugestive, lipici,carton,hârtie

glaceé,

dialogulnegociereaconversaţia euristicã,

conversaţia examinatoare,

explicaţia

Observare directã

Capacitatea de

sã-şi orienteze atenţia şi cãtre celelalte zone,

Se supravegheazã din exterior lucrul copiilor la cele patru sectoare:

Ştiinţã – a) activitate practică –„Un brăduţ pentru sănătatea noastră”

b)„Curiozitãţi din împãrãţia coniferelor”- citire de imagini

Artã - Confecţie „Bradul, prietenul meu ” Construcţii - „Lădiţe pentru transportul brazilor”

Bibliotecă - vor memora poezia „Bradul” de N.Nasta.

Se va urmãri redarea corectã şi expresivã a textului poeziei, precum şi capacitatea fiecãrui copil de a înţelege mesajul poetic transmis, utilizând forme ale limbajului verbal şi nonverbal.

După ce au terminat, copiii constructori vor încărca brazii confecţionaţi de la celelalte sectoare, care vor fi transportaţi în pădure.

Zâna invitã copiii să amenajeze un colţ „Eco”, care va fi şi colţul expoziţiei.

pânzã, exerciţiul practic

munca independentã

expunerea,exerciţiul

verbal

relaţionare şi comunicare

în joc

Joc: „Continuã

tu”

Obţinerea În cadrul jocul

performanţei şi asigurarea conexiunii

5 min.

colţului „Eco” realizat, se vor desfãşura şi jocurile distractive: Primul la brăduleţ, Pantonima. Se va urmãri comportamentul fiecãrui copil în funcţie de rolul ales, precum şi interrelaţionarea şi comunicarea dintre copii, corectitudinea comportamentelor aplicate în joc.

elemente de decor

Capacitatea de a utiliza

formele limbajului dialogat şi monologat

în desfãşurarea

jocurilor

Evaluarea performanţelo

r

Se va realiza cu ajutorul „Zânei Pãdurii” şi a copiilor.

conversaţia Autoevaluare

PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ INTEGRATĂ

Data:

Grădiniţa:

Propunător:

Nivelul/ Grupa: Nivelul I/ Grupa mijlocie

Tema anuală de studiu: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”

Tema activităţii: „Primăvara prin ochi de copil”

Locul de desfăşurare: Sala de grupă

Modelul integrării: polarizat (nivel interdisciplinar)

Elementele componente ale activităţii integrate:

1. ADP: - Întâlnirea de dimineaţă – „Îmi place primăvara”

Mijloc de realizare: Joc-exerciţiu

- discuţii libere între copii;

- salutul.

Obiectiv operaţional:

- să descrie verbal anumite schimbări şi transformări ale mediului în anotimpul

primăvara pe baza cunoştinţelor asimilate anterior şi pe baza propriilor experienţe

de viaţă.

Metode şi procedee didactice: conversaţia, jocul-exerciţiu, brainstormingul,

problematizarea.

Material didactic: ilustraţii şi jetoane cu aspecte specifice anotimpului primăvara, coşuleţe,

ecusoane, calendarul naturii, ghiocei.

Sarcini didactice:

- rezolvarea unor sarcini care implică activarea şi valorificarea de cunoştinţe despre

natură şi despre primăvară;

- exersarea deprinderilor de exprimare corectă, coerentă, în propoziţii.

Durata: 15-20 minute.

2. ALA: - Activităţi la liberă alegere – ,,A venit primăvara”

a) Centrul Bibliotecă

Tema: ,,Bucuria primăverii”

Obiective operaţionale:

- să grupeze imaginile care prezintă aspecte specifice anotimpului primăvara;

- să descrie imaginile reprezentative pentru anotimpul primăvara formând propoziţii.

Metode şi procedee didactice: conversaţia, exerciţiul, problematizarea.

Material didactic: cărţi, albume, ilustraţii, jetoane reprezentând imagini reprezentative

pentru anotimpurile iarna şi primăvara.

Sarcini didactice:

- selectarea imaginilor care prezintă aspecte specifice anotimpului primăvara;

- adresare de întrebări (educatoarea copiilor şi copiii între ei) în legătură cu

aspectele observate.

Durata activităţii: 15-20 minute.

b) Centrul Artă

Tema: ,,Culorile primăverii”


- să aplice cu pensula culori pe suprafeţele date (figurine din ipsos), în mod creativ.

Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul.

Material didactic: figurine din ipsos, acuarele, pensule, alte elemente decorative şi

aplicative, suport pentru machetă.

Sarcini didactice:

- aplicarea de culori pe suprafeţe date, cu pensula, după model;

- aplicarea de culori pe suprafeţe date, cu pensula, în mod creativ.


c) Centrul Ştiinţe

Tema ,,Tablouri de primăvară”


- să recompună puzzle-urile reprezentând imagini cu aspecte din natură, specifice

anotimpului primăvara.

Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, problematizarea.

Material didactic: puzzle-uri reprezentând imagini cu anotimpul primăvara.

Sarcini didactice:

- recompunerea unor imagini care reprezintă aspecte din natură, specifice

anotimpului primăvara;

- acceptarea sprijinului colegilor în realizarea sarcinilor de lucru;

- oferirea de sprijin colegilor în realizarea sarcinilor de lucru.


3. ADE: – Activităţi pe domenii experienţiale

DŞ – Activitate matematică

Tema: ,,Cine ştie mai bine”

Obiective operaţionale:

- să numere de la 1 la 4, recunoscând grupele cu 1–4 obiecte şi cifrele

corespunzătoare;

- să compare două grupe de obiecte în funcţie de numărul acestora, sesizând

diferenţele cantitative prin punerea în corespondenţă a elementelor lor.

Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul,

problematizarea.

Material didactic: jetoane, fişa de muncă individuală.

Sarcini didactice:

- rezolvarea unor sarcini care implică activarea şi valorificarea de cunoştinţe

matematice;

- exersarea deprinderilor de exprimare corectă, coerentă, în propoziţii.


DOS – Activitate practică

Tema: ,,Vestitorii primăverii”


- să decoreze macheta prin îmbinarea creativă a elementelor date.

Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, demonstraţia.

Material didactic: buburuze confecţionate din diverse materiale, ghiocei, coji de nucă,

acuarele, pensule, hârtie cartonată color, lipici, coli albe de hârtie.

Sarcini didactice:

- aplicarea corectă şi estetică a elementelor plastice, în realizarea obiectului dorit;

- completarea machetei într-o manieră creativă.


4. ALA: - Activităţi la liberă alegere – ,,Hai la joc!”

Mijloc de realizare: joc de mişcare distractiv – ,,Păsărică mută-ţi cuibul”.


- să execute mişcarea sugerată de text la semnalul educatoarei.

Metode şi procedee didactice: jocul de mişcare distractiv, explicaţia, demonstraţia.

Material didactic: scăunele, CD-player, cântece pentru copii.

Anexa 3

FIŞĂ DE OBSERVARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE

Model 1

Numele cadrului didactic asistat_________________________________

Unitatea de învăţământ________________________________________

Data___________________

Grupa__________________

Număr de preşcolari prezenţi ___________

Număr de preşcolari absenţi____________

Domeniul experienţial ________________________________________

Tema activităţii ______________________________________________

Categoria de activitate ________________________________________

I. CALITĂŢI PERSONALE ŞI PROFESIONALE

OBSERVAŢII

1. Relaţia educaţională stabilită cu copiii2. Atitudinea în sala de grupă

3. Vocea şi calităţile ei4. Gradul de stăpânire a limbii5. Cunoaşterea locului şi a rolului categoriei de activitate în curriculum

II. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII6. Claritatea formulării obiectivelor operaţionale7. Corectitudinea conţinutului ştiinţific şi modalitatea de prezentare a acestuia8. Selectarea materialului didactic şi a auxiliarelor didactice9. Echilibru/ varietate a evenimentelor didactice, a activităţilor şi a metodelor10. Corelarea intra- şi interdisciplinară a conţinuturilor

III. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII11. Tehnici de prezentare a conţinuturilor curriculare12. Folosirea materialului didactic şi a auxiliarelor didactice13. Capacitatea de a se adapta la situaţiile educaţionale concrete, de a improviza, de a face faţă neprevăzutului14. Ritmul activităţii şi încadrarea în timpul destinat acesteia15. Realizarea obiectivelor operaţionale16. Succesiunea logică a etapelor în activitate

IV. MANAGEMENTUL GRUPEI17. Organizarea grupei18. Implicarea motivantă a copiilor în propriul proces de învăţare/ evaluare19. Organizarea activităţilor20. Conştientizarea şi corectarea greşelilor21. Echilibrul între activitatea frontală, activitatea pe grupuri mici şi cea individuală22. Capacitatea de a menţine ordinea şi disciplina23. Evaluarea performanţelor copiilor24. Alte aspecte relevante

V. CAPACITATEA DE AUTOREFLECŢIE, REFLECŢIE, AUTOEVALUARE ŞI RĂSPUNS LA FEED-BACK25. Capacitatea de autoreflecţie, reflecţie şi autoevaluare

26. Capacitatea de a răspunde la feed-back

Evaluator:

Model 2

Grilă de analiză şi evaluare a activităţii didactice

Aspecte didactice urmărite(Categorii de analiză pedagogică)

Aprecierea calitativă a corectitudinii urmăririi aspectelor

didactice

Foa

rte

bin

e

Bin

e

Sat

isfă

căto

r

Proiectarea activităţii didactice

- documentarea metodică şi ştiinţifică- corectitudine, claritate şi operaţionalitate în formularea obiectivelor- corelarea obiectivelor cu conţinutul (asigurarea unităţii dintre ele)- selectarea, restructurarea şi relaţionarea logică a conţinuturilor curriculare, funcţie de resursele psihologice ale grupei- stabilirea strategiilor didactice în conformitate nivelul de dezvoltare intelectuală al copiilor, cu capacităţile de învăţare ale copiilor şi cu celelalte particularităţi ale acestora- selectarea, pregătirea şi valorificarea didactică a mijloacelor de învăţământ- corectitudinea conţinutului ştiinţific- organizarea şi sistematizarea conţinutului, înlănţuirea noţiunilor, respectarea logicii didactice şi a celei ştiinţifice- asigurarea rigurozităţii ştiinţifice- perseverenţa în urmărirea obiectivelor operaţionale- captarea atenţiei şi menţinerea ei, crearea unor momente de vârf- activarea şi reactualizarea unora din

Desfăşurarea activităţii didactice

cunoştinţelor anterioare, în viziune sistemică- densitatea activităţii didactice, valorificarea valenţelor formative şi informative ale conţinuturilor curriculare vehiculate- integrarea activităţii didactice în sistemul de activităţi didactice din care face parte- valorificarea concepţiei sistemice, realizarea de corelaţii intra- şi interdisciplinare- claritatea, accesibilitatea şi corectitudinea explicaţiilor- asigurarea transparenţei legăturii organice dintre cunoştinţele teoretice şi aplicaţiile lor practice- preocuparea pentru formarea şi exersarea deprinderilor de activitate intelectuală şi practică- adaptarea creativă a metodelor şi procedeelor didactice folosite la obiectivele şi conţinutul activităţii- crearea de situaţii de învăţare care permit aplicarea achiziţiilor în situaţii diverse- îmbinarea abilă a diferitelor forme de activitate (individuală, pe grupe, în perechi/ binoame, frontală) - calitatea strategiilor de diferenţiere şi individualizare a instruirii- gradul de activizare a copiilor, de implicare autentică în activitatea didactică, în calitate de co-participanţi în procesul cunoaşterii- volumul şi calitatea interacţiunilor: educatoare-copil, copil-copil, copil-educatoare, copil-conţinuturi- măsura în care s-a stimulat dialogul copil-copil, educatoare-copil- managementul activităţii de învăţare: organizare, urmărire, îndrumare, conducere, controlare a activităţii de învăţare a copiilor (calitatea întrebărilor ajutătoare)- adaptarea stilului didactic la particularităţile grupei şi ale fiecărui copil- sprijinirea efectivă a copiilor în demersurile lor cognitive (antrenamentul cognitiv)

- sprijinirea efectivă a copiilor în demersurile lor metacognitive (antrenament metacognitiv)- calitatea mecanismului de feed-back cognitiv şi afectiv, formativ şi sumativ- climatul psihosocial instalat în sala de grupă- atitudinea şi conduita în relaţiile cu copiii: atitudinea faţă de grupă, exigenţa, obiectivitatea, comunicarea verbală şi nonverbală, ţinuta generală, dicţia, claritatea exprimării şi a limbajului, gestica, prezenţa de spirit, tactul pedagogic, capacitatea stăpânirii de sine, capacitatea de a stăpâni grupa de copii ş.a.- atitudinea creativă în realizarea activităţii şi în dirijarea învăţării, flexibilitatea metodică demonstrată, adecvarea intervenţiilor didactice la specificul situaţiilor de învăţare şi la particularităţile grupei

Evaluarea activităţii didactice

- pertinenţa şi eficienţa strategiilor de evaluare proiectate, oportunitatea de a evalua nu doar cunoştinţe, ci şi abilităţi, capacităţi şi competenţe- asigurarea unei evaluări continue şi formative, chiar formatoare- îmbinarea flexibilă a metodelor de evaluare tradiţionale şi moderne- pertinenţa probelor de evaluare, centrarea lor pe obiectivele urmărite şi pe conţinuturi

Autoevaluarea (realizată de cadrul didactic propunător)

- atitudinea reflexivă a cadrului didactic, exerciţiile de autoobservare şi autochestionare, interogaţiile retrospective şi prospective, reflecţiile sale cognitive şi metacognitive- capacitatea de autoanaliză şi autoevaluare a propriilor prestaţii didactice- obiectivitatea autoevaluării fiecărei secvenţe didactice- capacitatea de anticipare a unor strategii de ameliorare a procesului curricular

Recomandări/ Măsuri de ameliorare a activităţii didactice__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

Model 3

Activitatea numărul: …….

Data:…………………………….

Nivelul: ……………………………

Profesor mentor: …………………………….

Tema anuală de studiu…………………………..

Subtema……………………………………….

Tipul de activitate…………………………………..

Tema activităţii…………………………………………………

Obiective generale:...........................................................................................

Obiective operaţionale:....................................................................................

Strategii didactice( metode, procedee, forme de organizare, mijloace de

învăţământ):....................................................................................................

Sistem de evaluare: Forme de evaluare, metode de evaluare ..................................

Desfăşurarea activităţii (activitatea profesorului şi a preşcolarilor)

DATE PRIVIND MODUL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII

ACTIVITATEA CADRULUI DIDACTIC

ACŢIUNILE PREŞCOLARILOR

OBSERVAŢII/ ÎNTREBĂRI / PROPUNERI

Model 4

DATA:______________ Activitatea nr.PROFESOR MENTOR :____________________________________________________PROPUNĂTOR:____________________________________________________UNITATEA DE APLICAŢIE:_______________________________________________GRUPA :__________________________________________________________OBIECTUL:__________________________________________________TEMA ACTIVITĂŢII:_______________________________________________________ TIPUL ACTIVITĂŢII________________________________________________OBIECTIVE GENERALE:

S1______________________________________________________________________________________________________________________________________________

S2______________________________________________________________________________________________________________________________________________

S3______________________________________________________________________________________________________________________________________________

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:Până la sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:O1-

___________________________________________________________________________O2-

___________________________________________________________________________O3-

___________________________________________________________________________O4-

___________________________________________________________________________O5-

___________________________________________________________________________STRATEGII DIDACTICE:-METODE ŞI PROCEDEE:________________________________________________________________-MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMANT:______________________________________________________________-FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII:_________________________________________________________STRATEGII DE EVALUARE:-METODE DE EVALUARE:_________________________________________________________________-FORME DE EVALUARE:_________________________________________________________________-INSTRUMENTE DE EVALUARE:_________________________________________________________________MATERIAL BIBLIOGRAFIC:___________________________________________________________

DATE PRIVIND MODUL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII

ACTIVITATEA CADRULUI DIDACTIC

ACŢIUNILE PREŞCOLARILOR

OBSERVAŢII/ ÎNTREBĂRI / PROPUNERI

Model 5

Student:

Data:Ora:Grupa:Observator:

ELEMENTE OBSERVATE OBSERVAŢII

1. PREGĂTIRE (claritatea obiectivelor, proiect de activitate, material didactic, organizarea sălii de grupă)2. SELECTAREA MATERIALELOR ADECVATE3. UTILIZAREA RESURSELOR MATERIALE4. ACURATEŢEA TERMINOLOGICĂ5. INSTRUCŢIUNI / MAMAGEMENTUL ACTIVITĂŢII6. PREDAREA NOŢIUNILOR NOI7. ÎNTREBĂRI / RĂSPUNSURI8. VERIFICAREA COMPEHENSIUNII9. CORECTAREA 10. MONITORIZAREA11. VALORIFICAREA MATERIALELOR12. ETAPIZAREA13. VARIETATEA14. RITMUL15. ECHILIBRUL ACTIVITĂŢILOR16. MOTIVAŢIA / PARTICIPAREA PREŞCOLARILOR17. DIVERSITATEA TEHNICILOR DE LUCRU18. MOBILITATEA / ADAPTABILITATEA19. TONUL / INTENSITATEA VOCII20. ECHILIBRAREA ATENŢIEI21. COMUNICAREA NONVERBALĂ22. RAPORT PROFESOR-PREŞCOLAR23. RAPORT PREŞCOLAR-PREŞCOLAR24. DINAMCA DE GRUP25. MONITORIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢARE26. REALIZAREA OBIECTIVELOR

Anexa 4

Fisă de evaluare a activităţilor

Numele:Anul de studii:Grădiniţa:Nivel:Mentor:

Nivelul de performanţă:10 - Foarte bine 9 - Bine 8 - Destul de bine 7 - Satisfăcător 6 - Nesatisfăcător

A. Calităţi personale şi profesionale Activ. 1 Activ. 2 Activ. 3

Conduita profesională (atitudinea, ţinută vestimentară, expresivitate verbală, nonverbală)Limbajul: exprimare corectă şi clarăCapacitatea de a comunica cu clasaMotivaţia şi entuziasmul pentru lecţieCunoştinţele ştiinţifice de specialitateCalitatea explicaţiilor şi a expunerii

B. Elaborarea proiectului de activitate Activ. 1 Activ. 2 Activ.3

Claritatea şi realismul obiectivelorMangementul activităţii (echilibrul/ varietatea şi timpul acordat activităţilor)Elaborarea activităţilor de învăţare eficiente pentru fiecare unitate de conţinutStrategii de depăşire a potenţialelor dificultăţiIntegrarea conţinutului informaţional în baza de cunoştinţe generaleAdecvarea conţinutului activităţii la profilul şi specificul grupei

C. Desfăşurarea activităţii Activ. 1 Activ. 2 Activ 3

Managementul grupeiAdecvarea strategiilor la conţinutul activităţii şi specificul grupei (accent pe promovarea învăţării active)Calitatea activităţilor de învăţare pentru fiecare conţinut informaţionalTehnici pentru întrebări- răspunsuriSchematizarea informaţiilor predateManagementul timpului Treceri de la o etapă la altaOrganizarea unităţilor de conţinut ; eficienţa utilizării informaţiilor suplimentareStrategii de corectare a greşelilorDinamica grupei, implicarea preşcolarilorFeed-back-ul în activitate şi evaluarea preşcolarilorCapacitatea de adaptare la situaţii imprevizibileSarcini pentru învăţarea individualăCreativitate/ ingeniozitateRealizarea obiectivelor

D. Reflecţie şi conştientizare Activ. 1 Activ. 2 Activ. 3

Capacitatea de autoevaluareReacţia la feed-back

Anexa 5

FIŞĂ DE EVIDENŢĂ A PREZENŢEI STUDENTULUI LA PRACTICĂNr. crt.

DATA(anul, luna, ziua, ora)

GRUPA TEMA ACTIVITĂŢILOR SEMNĂTURA MENTORULUI

123456789101112131415161718192021222324252627282930

Anexa 6ACTIVITĂŢI SUSŢINUTE

Nr. crt

DATA NIVELUL TEMA ACTIVITĂŢII

NOTA SEMNĂTURA MENTORULUI

123

Anexa 7

FIŞĂ DE AUTOEVALUARE

Numele: Clasa:Tema activităţii :

Comentaţi în scris următoarele criterii:

1. Au fost atinse obiectivele activităţii?

2. Am reuşit să comunic şi să implic grupa?

3. Am folosit eficient, cu efectul anticipat, metodele interactive pe care mi le-am propus?

4. Care aspecte au funcţionat eficient în activitate?

5. Ce probleme au apărut pe parcursul activităţilor?

6. În ceea ce mă priveşte, nu sunt mulţumit de:

7. Sentimentele mele imediat după activitate au fost:

8. Intenţiile mele în următoarele activităţi pentru autodezvoltare personală sunt:

Anexa 9

FIŞE DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A COPILULUI PREŞCOLAR

Modelul nr. 1 (fişă de intrare a copilului în grădiniţă): I. IDENTITATEA COPILULUI

Data naşterii:

Adresa:

Tipul familiei:

Numele mamei:

Studiile mamei:

Starea de sănătate a mamei (boli cronice şi cele cu risc de transmitere):

Numele tatălui:

Studiile tatălui:

Starea de sănătate:

Fraţi/ Surori:

Vârsta:

Nivel de instituţionalizare:

Boli cronice:

Starea economică a familiei:

Locuinţă şi confort:

Relaţiile din familie (calde, afectuoase, rigide, intervenţia bunicilor etc.):

II. DEZVOLTARE PSIHICĂ GENERALĂ

Vârsta la care s-a ridicat din pătuţ:

Vârsta la care a spus primele cuvinte:

Vârsta la care a început să meargă independent:

Somnul (liniştit, agitat):

Vârsta la care a început să fugă:

Mânuieşte cu interes obiectele:

La ce vârstă a început să povestească mici întâmplări prin care a trecut?

Care este starea afectivă de bază pe care copilul o manifestă? (nervos, agitat, oboseşte uşor,

aruncă lucruri peste tot etc.):

Are o jucărie preferată:

E acaparator de jucării:

Trăieşte sentimentul vinovăţiei după ce strică ceva:

Are control al sfincterelor:

Are enuriazis nocturn:

Doreşte să se spele pe mâini când este murdar?:

Conduita la masă (liniştit, neliniştit, grăbit, neatent, agitat etc.):

Ce fel de jocuri preferă?

Îi place să aranjeze jucăriile la locul lor:

Este furios faţă de jucării?:

Este obsedat de „De ce?”:

Reţine situaţii mai deosebite prin care a trecut?:

Spune că pleacă în lume?:

Doreşte să doarmă cu lumina aprinsă?:

Modelul nr. 2

FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A COPILULUI PREŞCOLAR

Numele şi prenumele copilului: ..................................................................................................

Grădiniţa: .....................................................................................................................................

Grupa: ..........................................................................................................................................

Anul şcolar: ..................................................................................................................................

Date generale despre copil şi familia sa:

1. Date biografice ale copilului:

Data şi locul naşterii: .......................................................................................................

CNP: .................................................................................................................................

Adresa: .............................................................................................................................

Nr. telefon acasă: ..............................................................................................................

2. Starea de sănătate a copilului:

Parametri fizici: ................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

Proporţionalitatea corpului: ..............................................................................................

.......................................................................................................................................................

Antecedente patologice: ...................................................................................................

.......................................................................................................................................................

Evoluţia psiho-fizică: .......................................................................................................

.......................................................................................................................................................

3. Climatul familial al copilului:

Structura familiei: ............................................................................................................

Tata – Numele şi prenumele: ...........................................................................................

Locul de muncă şi ocupaţia: ..................................................................................

...............................................................................................................................

Mama – Numele şi prenumele: .......................................................................................

Locul de muncă şi ocupaţia: ..............................................................................

..............................................................................................................................

Fraţi/ surori: .....................................................................................................................

..........................................................................................................................................

Bunici sau alte rude cu care locuieşte copilul: ................................................................

...........................................................................................................................................

În general, climatul educativ din familie este: - favorabil

- nefavorabil 4. Condiţii de locuit:

o foarte bune

o bune

o satisfăcătoare

o nesatisfăcătoare

5. Climatul educativ în familie:

- relaţii intrafamiliale:

o favorabile

o nefavorabile

o organizate

o dezorganizate

- cine se ocupă în mod special de copil:

o mama

o tata

o fraţii

o bunicii

o alte persoane

- influenţarea educaţională a copilului de către părinţi:

o pozitivă, benefică

o negativă, nebenefică

- alte aspecte semnificative: .......................................................................................................

6. Comportamentul copilului în familie:

o întotdeauna corespunzător

o în general corespunzător

o în general necorespunzător

7. Aspecte ale activităţii copilului în familie:

Activităţi ludice ............................................................................................................................

Activităţi intelectuale ...................................................................................................................

Activităţi artistice .........................................................................................................................

Activităţi practice-gospodăreşti ...................................................................................................

Activităţi sportive .........................................................................................................................

Activităţi de loisir .........................................................................................................................

Activitatea copilului în grădiniţă

1. Rezultatele obţinute de copil în cadrul categoriilor de activităţi structurate în

conţinutul învăţământului preşcolar:

Domeniul limbă şi comunicare....................................................................................................

......................................................................................................................................................

Domeniul ştiinţă...........................................................................................................................

......................................................................................................................................................

Domeniul om şi societate..............................................................................................................

.......................................................................................................................................................

Domeniul psiho motric..................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

Domeniul estetic şi creativ............................................................................................................

.......................................................................................................................................................

Jocuri şi alte activităţi la alegere...................................................................................................

.......................................................................................................................................................

2. Jocuri preferate de copil:

o jocuri de creaţie cu subiecte şi roluri

o jocuri de construcţie

o jocuri logico-matematice

o jocuri de mişcare

o jocuri cu caracter sportiv

o altele (care)

3. Conduita copilului în grădiniţă:

o şi-a format deprinderile de comportare civilizată şi le exersează în relaţiile cu adulţii şi

copiii

o şi-a format deprinderile de comportare civilizată, dar le exersează numai când

relaţionează cu adulţii

o conduita sa sistematică nu are caracteristici constante

o nu şi-a format deprinderile de comportare civilizată

4. Concordanţa între comportamentul copilului în familie şi în grădiniţă:

o există concordanţă

o nu există concordanţă

Posibile explicaţii: ........................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

5. Modul de îndeplinire a sarcinilor în activităţile educaţionale formale:

o îndeplineşte sarcinile întotdeauna

o îndeplineşte sarcinile uneori

o îndeplineşte sarcinile dacă insistă cadrul didactic

o refuză îndeplinirea sarcinilor

6. Integrarea în grupul de copii din grădiniţă:

o uşor integrabil social

o greu integrabil social

o neintegrabil

7. Rolul pe care îl îndeplineşte în grupul de joc:

o preferă rolul de conducător

o preferă să fie condus

o preferă să se joace singur

o trece cu uşurinţă de la un rol la altul

Caracteristici ale personalităţii copilului:

1. Motricitatea:

Controlul şi coordonarea

mişcărilor:

o foarte bune

o bune

o reduse

Ritmul mişcărilor:

o rapid

o mediu

o lent

2. Capacităţi cognitive:

Percepţia

Perceperea formei:

o foarte bună

o bună

o slabă

Spirit de observaţie:

o foarte bun

o bun

o slab

Orientarea în spaţiu:

o foarte bună

o bună

o slabă

Orientarea în timp:

o foarte bună

o bună

o slabă

Modalitatea preferată de receptare a

informaţiei:

o vizuală

o auditivă

o tactilă

Perceperea relaţiilor între însuşirile

obiectelor:

o foarte bună

o bună

o slabă

Atenţia

Stabilitatea atenţiei în activităţile educaţionale formale:

o manifestată pe tot parcursul activităţilor

o manifestată numai în anumite momente ale activităţii

Orientarea atenţiei în activităţile ludice este superioară:

o în jocurile individuale

o în jocurile cu grupuri mici de copii

Concentrarea atenţiei exprimată în rezistenţa la factorii perturbatori care apar în timpul

activităţilor:

- în activităţile comune, cu întreaga grupă:

o foarte bună

o bună

o slabă

- în activităţile liber alese:

o foarte bună

o bună

o slabă

Distribuţia atenţiei în diferite forme de activitate ale copilului:

o foarte bună

o bună

o slabă

Memoria

Viteza de memorare a cunoştinţelor:

o rapidă

o medie

o lentă

Reproducerea cunoştinţelor:

o fidelă

o creatoare

o anevoioasă, cu dificultăţi

Durata păstrării cunoştinţelor:

o lungă

o medie

o scurtă

Uitarea:

o rapidă

o medie

o lentă

Imaginaţia

Formele imaginaţiei:

Imaginaţia reproductivă manifestată în:

Imaginaţia creatoare manifestată în:

o activităţi intelectuale

o activităţi artistice

o joc

o activităţi intelectuale

o activităţi artistice

o joc

Inventivitatea:

o bogată

o medie

o săracă

Creativitatea:

o bogată

o medie

o săracă

Gândirea

Volumul cunoştinţelor:

o bogat

o mediu

o sărac

Înţelegerea noţiunilor:

o uşoară

o grea

Tipul de înţelegere:

o logic

o mecanic

Rezolvarea de probleme:

o uşoară

o grea

Rapiditate în găsirea soluţiilor:

o da

o nu

Capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii:

o analiza...............................................................................................................................

o sinteza...............................................................................................................................

o comparaţia.........................................................................................................................

o abstractizarea.....................................................................................................................

o generalizarea.....................................................................................................................

o clasificarea........................................................................................................................

Limbajul

Volumul vocabularului:

o bogat

o mediu

o redus

Forma de limbaj care predomină:

o concret situativ

o contextual

o monologat

o dialogat

o forme îmbinate

Limbajul folosit în activităţile organizate de educatoare, cât şi în jocuri şi activităţi la alegere:

o fonetic

o lexical-semantic

o gramatical

Limbajul general:

o corect

o incorect

o expresiv

o inexpresiv

Construcţia ideilor în cadrul comunicării cu adulţii şi între copii:

o exprimare bogată în idei

o exprimare săracă în idei

Trăsăturile temperamentale dobândite:

Mobilitate:

o accentuată

o medie

o redusă

Stabilitatea liniilor generale de conduită,

echilibrul între tendinţa analitică şi cea

acţională:

o stabil

o instabil

Intensitatea reacţiilor:

o reţinut

o exploziv

o ponderat

Rezistenţa la dificultăţi:

o foarte rezistent la solicitări

o destul de rezistent

o oboseşte uşor

Trăsături de caracter

o sociabilitate

o comunicativitate

o spirit de prietenie

o altruism

o egoism

o spirit de cooperare

o spirit de fairplay

o spirit de ordine

o sinceritate

o respect faţă de

adulţi

o politeţe

o hărnicie

o respect pentru

muncă

o sârguinţă

o corectitudine

o independenţa

o spirit de iniţiativă

o disciplină

o perseverenţă

o neglijenţă

o dezordine

o modestie

o stăpânire de sine

o încredere în

propriile puteri

o neîncredere în sine

o curaj

o îngâmfare

o lăudăroşenie

o timiditate

o nehotărâre

o nesiguranţă

Înclinaţii/ aptitudini speciale:

o artistice

o actoriceşti

o literare

o matematice

o tehnice

o practice

Concluzii

1. Aprecieri generale în legătură cu nivelul dezvoltării copilului, cu conduita sa sistematică şi cu

pregătirea pentru

şcoală .................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

....................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

..................................................................................................................................................

2. Sugestii pentru activitatea viitoare cu copilul ...............................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

...................................................................................................................

36

Data completării fişei: Educatoare:

Modelul nr. 3

FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A COPILULUI PREŞCOLAR

NUMELE ŞI PRENUMELE COPILULUI:

DATA NAŞTERII:

SEXUL:

DATE BIOGRAFICE ALE COPILULUI:

Data şi locul naşterii: .......................................................................................................

CNP: .................................................................................................................................

Adresa: .............................................................................................................................

Nr. telefon acasă: ..............................................................................................................

CLIMATUL EDUCATIV DIN FAMILIE:

Structura familiei: ............................................................................................................

Tata – Numele şi prenumele: ...........................................................................................

Locul de muncă şi ocupaţia: ..................................................................................

...............................................................................................................................

Mama – Numele şi prenumele: .......................................................................................

Locul de muncă şi ocupaţia: ..............................................................................

..............................................................................................................................

Fraţi/

surori: .................................................................................................................... ..............

............................................................................................................................

Bunici sau alte rude cu care locuieşte copilul: ................................................................

..........................................................................................................................................

În general, climatul educativ din familie este: - favorabil

- nefavorabil TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE:

- Extrovertit

- Introvertit

37

- Energic

- Calm

- Curios

- Indiferent

- Ordonat

- Dezordonat

- Prudent

- Imprudent

- Încrezător

- Sceptic .

STAREA DE SĂNĂTATE A COPILULUI:

Este rezistent la îmbolnăviri

Face alergie rar sau deloc

Rareori se plânge că este bolnav

Lipseşte rar din motive medicale

NIVELUL REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII:

Educarea

limbajului

Cunoaşterea

mediului

Activitate

matematic

ă

Educaţie

pentru

societate

Educaţie

plastică

Educaţie

muzicală

Activităţi

practice

Educaţie

fizică

Se notează, după caz: Foarte bun, Bun, Satisfăcător, Insuficient.

COORDONATELE DEZVOLTĂRII FIZICE:

Înălţime Greutate Mers în

echilibru

Pliază hârtia

după model

Orientare în

schema

corporală

Ritmul mişcărilor:

rapid/ mediu/ lent

NIVELUL REZULTATELOR ÎN PLAN ARTISTIC:

Desen liber Desen – Colorează Modelează Pictează Cântă

38

omul

Se notează, după caz: Foarte bun, Bun, Satisfăcător, Insuficient.

SISTEMUL DE DEPRINDERI:

DEPRINDERI DE COMUNICARE FB B S I

Vorbeşte cu copiii

Vorbeşte cu adulţii

Se face înţeles

Utilizează enunţuri complete

Vorbeşte spontan

Iniţiază conversaţii

Îşi exprimă sentimentele în cuvinte

DEPRINDERI SENZORIALE FB B S I

Asortează culori şi forme

Observă materialele şi jucăriile noi

Îşi recunoaşte numele scris

Identifică sunete obişnuite

Nu se enervează din cauza zgomotului

Ascultă şi înţelege indicaţiile verbale

Ascultă şi comentează povestiri

Participă la activităţi muzicale şi fizice

DEPRINDERI ALE MUŞCHILOR MICI AI

MÂINII

FB B S I

Îşi desface şi încheie nasturii

Îşi trage fermoarul

Înşiră mărgele sau alte materiale mici

Face puzzle

39

Aranjează obiecte într-o grămadă

Trasează conturul unei figuri

Foloseşte foarfeca

Desenează forme simple

Bate cuie în lemn

Foloseşte ustensile de gătit cu puţin ajutor

DEPRINDERI ALE MUŞCHILOR MARI FB B S I

Sare cu ambele picioare peste un obiect

Îşi ţine echilibrul pe banca de gimnastică

Urcă şi coboară scările cu uşurinţă

Aruncă mingea

Foloseşte o anumită mână pentru a arunca

Loveşte mingea cu piciorul

Utilizează un anumit picior pentru a lovi

Aleargă fără să cadă

Merge uşor pe un vehicul cu roţi

Se dă pe leagăn

Se dă pe tobogan

DEPRINDERI COGNITIVE/ INTELECTUALE FB B S I

Pune întrebări referitoare la materialele curriculare

Numără corect până la ...

Recunoaşte anumite litere şi cifre

Sortează după mărime, formă şi culoare

Înţelege diferenţa dintre asemănări şi deosebiri

Este convingător în jocurile de rol

Îi plac cărţile

Recunoaşte anumite cuvinte

Poate să citească

Construieşte „clădiri” înalte

40

Construieşte poduri cu materiale de construcţii

Construieşte gărduleţe

DEPRINDERI SOCIALE ŞI EMOŢIONALE FB B S I

Stabileşte interacţiuni şi relaţii sociale dezirabile cu

copiii

Stabileşte interacţiuni şi relaţii sociale dezirabile cu

adulţii

Împărtăşeşte idei, gânduri, sentimente cu alţii

Îşi aşteaptă respectuos rândul

Îşi manifestă furia în maniere tolerabile

Are unul sau mai mulţi prieteni

Ajută la activităţile de curăţenie

Participă la jocurile de grup

Lucrează în grupuri mici cu unul sau doi copii

Cunoaşte numele şi prenumele copiilor

Se uită la persoana care sau căreia îi vorbeşte

Se desparte de părinţi fără să plângă

Zâmbeşte şi pare fericit de cele mai multe ori

Nu obişnuieşte să deranjeze activitatea grupei

Pare mulţumit de realizările sale

Nu îi este teamă să încerce ceva nou

Nu îi este frică de animale sau insecte

COMPORTAMENTUL ÎN OCAZIILE PE CARE LE OFERĂ RUTINA ZILNICĂ, INTERACŢIUNILE CU CEILALŢI ŞI ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE

Foarte

dezirabil

Dezirabil Puţin

dezirabil

Indezirabi

l

Alege activităţi fără dificultate

Nu se lasă până nu termină o activitate începută

Trece de la un centru de activitate la altul fără

dificultate

De obicei, se joacă cu alţi copii

41

Participă benevol şi eficient la activităţi de grup

Foloseşte toaleta fără ajutor

Nu este pretenţios la mâncare

Respectă regulile grupei

Este nerăbdător să iasă afară

Se odihneşte bine la amiază

ÎNCLINAŢII/ APTITUDINI SPECIALE:

artistice

actoriceşti

literare

matematice

tehnice

practice

Concluzii

1. Aprecieri generale în legătură cu nivelul dezvoltării copilului, cu conduita sa sistematică şi cu

pregătirea pentru

şcoală .................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

..........

2. Sugestii pentru activitatea viitoare cu copilul

.......................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

42

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

Data completării fişei: Educatoare:

........................................ ...........................................

Anexa 10

Probe psihologice

IMAGINEA DE SINE LA PRESCOLARI

SCOPUL CERCETARII : Punerea in evidenta a nivelului cunoasterii de

sine la prescolari cunoscut fiind faptul ca aceasta capacitate de

autocunoastere atinge nivelul maxim de dezvoltare in

adolescenta.

IPOTEZE :

1. Daca la varsta prescolara perceptia este procesul fundamental ce asigura

dezvoltarea psihica a copilului, atunci imaginea de sine ce se definitiveaza

la aceasta varsta se rezuma la aspectul fizic ( EUL FIZIC).

2. Daca luam in considerare egocentrismul varstei, atunci nu putem vorbi de o

imagine de sine reala ci una ideala.

3. Nu exista diferente semnificative in perceptia de sine la prescolarii de nivel

I in comparatie cu cei de nivel II.

INSTRUMENTE : Chestionar

43

LOTUL DE SUBIECTI : 25 prescolari – niv. I

25 prescolari – niv. II

CHESTIONAR – IMAGINEA DE SINE

1. Stiu ca sunt : Baiat fata. Nu stiu2. Am ochii de culoare : albasti verzi caprui3. Am mai multi frati : 1 2 niciunul4. Ma imbrac doar cu ce vreau eu. Mereu uneori niciodata5. Imi place sa dansez . f. mult putin deloc6. Renunt la joc pentru a asculta o poveste. Mereu uneori niciodata7. Ma joc doar cu copiii care ma asculta si fac ce le spun eu. Mereu uneori niciodata8. Ii ajut pe cei care imi cer ajutorul. Mereu uneori niciodata9. Sunt cel mai mic de statura in clasa. Da nu nu stiu10.Am multi prieteni in clasa. Da nu nu stiu11.Ma joc cu putini copii in clasa. Da nu nu stiu12.Desenez un om: singur cu mama nu reusesc

44

13.La gradinita invat repede o poezie. Da nu nu stiu14.Plang cand mama nu imi ia o jucarie. Mereu uneori niciodata15.Ii lovesc pe copiii care ma supara. Mereu uneori niciodata 16.Ma bucur cand primesc bulina rosie. Mereu uneori niciodata17.Sunt suparat cand copiii nu ma aplauda. Mereu uneori niciodata18.Cand voi fi mare, vreu sa fiu ca mama/ tatal meu. Da nu nu stiu19.Imi place sa fiu laudat. Mereu uneori niciodata 20. Imi place sa ma uit in oglinda. Da nu nu stiu

CHESTIONAR – Imaginea de sine

1

2

3

4

5

45

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

46

16

17

18

19

20

PROBE PSIHOLOGICE PENTRU CUNOAŞTEREA

COPILULUI

Orice act educativ porneşte de la cunoaşterea copilului. Desigur, această cunoaştere este un proces

complex şi îndelungat, realizabil pe multiple căi.

Este un fenomen care trebuie studiat în procesul devenirii sale, pentru a i se asigura o creştere

sănătoasă, o dezvoltare corespunzătoare psihică, intelectuală şi morală, însă personalitatea lui, în formare

şi dezvoltare este un fenomen greu de pătruns şi mai ales greu de ancorat în viitor. Pentru pătrunderea în

esenţa acestui „fenomen” este nevoie de apropiere cu persoana şi cu tot ceea ce ţine de persoana sa.

Faptul că acel copil se află într-un stadiu de dezvoltare evident, îngreunează stabilirea unor concluzii

definitive, pentru că individul nu poate fi privit în mod static, deoarece este om.

1.Propoziţii cu cuvinte inversate- Se prezintă 16 propoziţii a căror cuvinte sunt de genul:”trompă

are lungă o elefantul”, cu sarcina de a sublinia ultimul cuvânt din propoziţia corectă;

2. Analogii-În cadrul unei propoziţii trebuie să se găsească al patrulea cuvânt potrivit, de genul:

„ calul este pentru mânz, precum vaca este pentru( coadă, viţel, iepure, muget);

3. Serii de cuvinte- Găsiţi două numere pentru fiecare şir de numere:

12 11 10 9 8 7 - - ;

1 3 5 7 9 11 - - .

47

4. Cea mai bună raţiune- Se prezintă situaţii, alegându-se răspunsul optim din variantele a, b, c, d.

Exemplu: „ Pădurarul poartă uniformă pentru”:a) „ a nu fi văzut de la distanţă”; b)” a fi îmbrăcat călduros”; c)

„ a înspăimânta pe duşmani”; d)”a fi frumos” .

5. Sinonim/antonim-Găsiţi perechile de cuvinte de genul:”bun-rău”, „repede-vioi”.

6. Răspunde cu DA sau NU la întrebări de genul:” este necesar să porţi ochelari pentru a vedea

bine?”

7. Alegeţi calitatea corespunzătoare-Substantive/ atribute:” pământ-solid”, „bilă-comestibil”,”

pepene-rotundă”.

8. Absurdităţi-Se alege cea mai bună explicaţie din 4 posibile. Exemplu: Se propune duminica

plasată la mijlocul săptămânii pentru a fi împărţită în două părţi egale. Acest lucru este absurd, pentru că:

a) este imposibil a plasa duminica între zilele de miercuri şi joi; b) nu merg autobuzele dumimica; c) ar fi tot

7 zile de la o duminică la alta; d) duminica trebuie să vină după sâmbătă.

9. Lista de obiecte- Pe o masă se amplasează 10 obiecte diferite. Se dau 20 de secunde pentru

observare şi apoi se acoperă. Sarcina este de a fi reproduse din memorie.

10. Adevărat sau fals- Se prezintă copiilor 10 desene cu mici erori, pe care trebuie să le

descopere: calul are corniţe, măgarul are coadă de purcel etc. Propoziţii cu unele erori, pe care copiii

trebuie să le sesizeze: „Intru într-un cinematograf pentru a lua micul dejun,am rău de stomac şi cumpăr de

la casa de bilete a gării o aspirină”.

11. Istorioare cu DA sau NU- Într-un desen sunt surprinse personaje într-o anumită situaţie. Puteţi

determina ce s-a întâmplat, punând cât mai puţine întrebări, la care se va răspunde prin DA sau NU.

12. Jocul celor 12 întrebări - SE stabileşte un obiect sau un personaj din clasă, pe care copiii

trebuie să-l ghicească, punând 20 de întrebări. De exemplu: rigla.

13. Atenţie - Pe o tablă sunt scrise numere. Doi jucători din două echipe adverse, folosind culori

diferite, la pronunţarea unei anumite cifre, primul care o descoperă, o înconjoară.

14.Cuvinte tăiate - Se scriu pe tablă 10 cuvinte tăiate în două. Elevii trebuie să le îmbine pentru a

găsi cuvintele iniţiale. Exemplu: dife rută

că renţă etc.

15. Care este cuvăntul intrus?- Se citeşte o listă cu 10 cuvinte:prima lectură se face rar, cu

pauze; a doua - mai repede, iar a treia oară se introduce un cuvânt nou în locul altuia. Copiii notează

cuvântul introdus.

16. Dialogul incomplet - Se prezintă fragmente dintr-un dialog. Sarcina este de a completa

întrebările sau răspunsurile integrale sau parţiale ale unui partener de dialog. Exemplu:

A ..........................................

B. Este un film de desene animate........

A. .............

48

B. Da, îmi place.

17. Începutul şi sfârşitul- Se prezintă începutul şi sfârşitul unei istorioare scurte. Copiii trebuie

să completeze conţinutul.

18. Cuvântul nepotrivit- Se scriu pe tablă sau se distribuie elevilor foi cu serii de cuvinte printre

care sunt introduse cuvinte de altă categorie. Exemplu: măr, carne, pâine, cuţit, salam; Petre, Paul, Ionel,

Maria, Costel. Se anunţă că fiecare serie conţine un cuvânt nepotrivit, pe care trebuie să-l subliniate şi să

explice de ce este diferit de selelalte.

19. Asocieri libere- Sarcina este de a scrie cât mai multe cuvinte într-un termen dat.

20. Desenaţi cât mai multe imagini- Elevii trebuie să deseneze cât mai multe imagini, folosind

ca element de bază una din figurile geometrice( cercul, triunghiul, pătratul, dreptunghiul).

Toate aceste probe, îmbogăţite şi extinse de fantezia creatoare a învăţătorilor, constituie în

acelaşi timp şi mici criterii de evaluare a unor capacităţi psihice ale copiilor, dar, totodată, şi veritabile

exerciţii pentru dezvoltarea acestora.

Probă pentru depistarea defectelor de vorbire

Scopul: depistarea defectelor de pronunţie ale copiilor.

Instructajul: „Ascultă cu atenţie şi repetă după mine ce pronunţ!”

Material:

a) r,s,ş,t,gz,j,v,f,c,b,ce,ci,ge,gi – pentru sunetelel pronunţate greşit se solicită să le pronunţe şi în cuvinte,

în propoziţii diferite (la început în interiorul cuvântului iar apoi şi la sfârşitul cuvântului).

b) diftongi şi triftongi: ea,oa, eau, ciu, floare, jgheab, vreau, pisoi;

c) grupuri bi şi triconsonantice: mn, cr, şt, str, ltf, pumn, cratiţă, stâncă, stradă, altfel;

d) numerele de la 1 la 10.

Desfăşurare: se cere copilului să repete după educatoare sunetele, silabele, cuvintele din lista de

mai sus, rostite de către educatoare în ritm lent, cu o voce monotonă şi fără accent.

Notare: se notează defectele de vorbire observate la copii.

Fişă orientativă pentru înregistrarea datelor

Nr.c

rt.

Numele şi prenumele

copilului

Defectele de vorbire identificate Observaţii

Probă pentru cunoaşterea nivelului de

cunoştinţe la matematică

Scopul: evidenţierea capacităţii de a identifica corect cantitatea şi a realiza raportul cantitate/număr.

49

Instructajul 1: „Arată tot atâtea degete, câte obiecte îţi arăt eu.”

Material: obiecte familiare copilului (nasturi, monede, bile, beţişoare etc.) toate de acelaşi fel.

Desfăşurare: Se arată succesiv 2, 1, 5, 7, 3, 9, 6, 4, 8, 10 (deci nu în ordine crescătoare sau

descrescătoare!) obiecte de acelaşi fel (2 nasturi, 1 beţişor, etc.) şi se cere copilului să arate pe degetele lui

câte obiecte sunt.

Notare: se notează cu câte 1 punct fiecare răspuns corect.

Interpretare: la 6 ani copilul trebuie să arate corect minim 5 obiecte pentru ca rezultatul să fie

considerat unul bun.

Fişă orientativă pentru înregistrarea rezultatelor

Nr.

Crt.

Numele şi prenumele Cerinţe Total

2 1 5 7 3 9 6 4 8 10

Instructajul 2: „Ascultă bine. Voi bate din palme. Tu să asculţi până termin şi, când am terminat, ai

să baţi tot de atâtea ori de câte ori am bătut eu.”

Desfăşurare: copilul stă întors cu spatele la educatoare şi trebuie să reproducă întocmai numărul de

bătăi de palme pe care le-a executat mai întâi ( tare şi rar) educatoarea. Se bate în următoarea ordine: 3,

1, 4, 7, 2, 5, 9, 6, 10, 8.

Notare: se notează fiecare răspuns corect cu câte 1 punct.

Interpretare: la 6 ani copilul trebuie să execute corect 4-5 bătăi pentru ca proba să fie considerată

reuşită.


Nr.

Crt.


Copilului

Cerinţe Total

3 1 4 7 2 5 9 6 10 8

Instructajul 3: „ Îţi voi arăta grupuri de obiecte de acelaşi fel. Trebuie să le priveşti atent şi să-mi spui

câte sunt, dar fără să le numeri.”

Material: obiecte (de acelaşi fel) familiare copilului.

Desfăşurare: se arată copilului mulţimi de obiecte de acelaşi fel şi i se cere să spună câte sunt, fără

să i se permită să le numere. Obiectele trebuie grupate fără ca elevul să vadă, apoi îi sunt prezentate

deodată. Ordinea este următoarea: 4, 3, 5, 6, 2.

Interpretare: la 6 ani copilul trebuie să indice corect 4-5 grupuri.

50


Nr.

Crt.


Copilului

Cerinţe Total

4 3 5 6 2

Probă pentru evidenţierea capacităţii de orientare în spaţiu şi

în schema corporală

Scopul: evidenţierea capacităţii de orientare în spaţiu şi a gradului de cunoaştere a propriului corp,

prin recunoaşterea raporturilor spaţiale şi operarea cucu limbajul specific ( aproape-departe, sus-jos, în

faţă-în spate, afară-înăuntru, deasupra-dedesubt, dreapta, stânga, mână, picior, pe, sub).

Material: obiecte familiare copiilor ( minge, caiet, creion, jucărie, carte etc.) aşezate faţă de copil astfel

încât să redea următoarele raporturi spaţiale ( aproape-departe, sus-jos, în faţă-în spate, afară-înăuntru,

deasupra-dedesubt, dreapta, stânga, pe, sub);un set de 20 de cerinţe.

Desfăşurare: proba se aplică individual, cerându-se copilului să răspundă următoarelor cerinţe:

Ridică mâna dreaptă / îndoaie mâna stângă,

Întoarce-te la dreapta / stânga,

Pune mâna dreaptă pe umărul drept / pune mâna stângă pe umărul stâng.

Numeşte două obiecte din stânga / dreapta ta.

Care obiect e mai aproape / departe de tine?

Numeşte un obiect din faţa ta / spatele tău.

Numeşte un obiect aflat pe / sub bancă.

Numeşte două obiecte de sus / jos.

Numeste un obiect aflat în afara / inăuntrul cutiei.

Unde se află acoperişul / beciul la o casă?

Notare: se acordă 1 punct pentru fiecare răspuns corect.

Evaluare:15-20 puncte – A – comportament atins

12-14 puncte – D – comportament in dezvoltare

Fişă orientativă pentru inregistrarea rezultatelor

51

Nr.

Crt.

Numele şi

pernumele

copilului

Cerinţele probei Total

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Probe de gândire

A. Definirea unor noţiuni

Scopul: evidenţierea capacităţii de a explica/prezenta verbal conţinutul unor concepte finite.

Instructajul: se cere copilului să definească anumite concepte, răspunzând la întrebările „Tu ai

văzut o...?, Ce este o ...?”

Material: setul de cuvinte: lingură, masă, scaun, cal, minge, pălărie, sobă, mamă.

Desfăşurare:

Se adresează fiecărui copil, în parte, cele două întrebări, luând pe rând cuvintele din lista dată.

Notare: se notează cu 1 punct fiecare răspuns corect ( precizarea utilităţii ).

Evaluare: 5-8 puncte – A – comportament atins

3-4 puncte – D – comportament in dezvoltare.


Nr.

Crt.

Numele şi

prenumele

copilului

Noţiuni Total

lingură masă scaun cal minge pălărie sobă mamă

B. Operarea cu noţiuni opuse

B.1. Analogii prin opoziţie

Scopul : evidenţierea capacităţii de a identifica cuvinte cu sens opus, realizând analogii prin opoziţie.

Instructajul: se cere copilului să „ ghicească” cuvi8ntele care lipsesc din enunţurile prezentate de

către educator. „ Îţi voi spune nişte propoziţii din care lipsesc cuvinte. Fii atent la ce îţi spun ca să ghiceşti

aceste cuvinte.”

Material: un set de 10 enunţuri.

Desfăşurare: se solicită fiecărui copil în parte să completeze enunţurile de mai jos:

Fratele meu este băiat, sora este o ...

O masă este făcută din lemn, o fereastră din...

Lămâia este acră, mierea este...

O pasăre zboară, un peşte...

Câinele muşcă, pisica...

52

Vara plouă, iarna...

Ziua este lumină, noapte este...

Se merge cu piciorul, se aruncă cu...

Crescând, băieţii devin bărbaţi, iar fetiţele...

Notare: se noteză cu 1 punct fiecare răspuns corect.




Nr.

Crt.

Numele şi

prenumele

copilului

Enunţuri/noţiuni opuse Total

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Testele au fost preluate din cartea „ Cunoasterea copilului la intrarea in clasa intai”, autori Gheorghe

Comsa si Claudia Mihai, carte aparuta la editura Pandora M. Sper sa va fie de folos! Sunt aplicabile si

pentru copiii mai mici, doar ca notarea trebuie adaptata nivelului de varsta corespunzator. Daca sunteti

interesate voi reveni si cu alte teste, in caz ca nu gasiti cartea.

Probe de gândire

B. Operarea cu noţiuni opuse

B.2. Indicarea opusului unei noţiuni

Scopul: evidenţierea capacităţii de a utiliza raportul de contrast între noţiuni, de a identifica cuvinte

cu sens opus.

Instructajul: se cere copilului să completeze enunţuri date de educator, după modelul „Dacă nu e...,

atunci e...(tocmai pe dos), adică...” Se dă exemplul: „ Dacă nu e alb, atuci e (tocmai pe dos), adică...negru”.

Material: un set de 10 cuvinte (repede, gros, plin, frig, uscat, frumos, rău, curat, uşor, vesel.

Desfăşurare:

Se solicită fiecărui copil să identifice cuvinte cu sens opus pentru cuvintele din lista de mai sus,

completând enunţurile, ca în model.

Dacă nu e repede, atunci e...

Dacă nu e gros, atunci e...

Notare: se noteză cu 1 punct fiecare răspuns corect.




53

Nr.

Crt.

Numele şi

prenumele

copilului

Notiuni opuse Total

Repede Gros Plin Frig Uscat Frumos Rău Curat Uşor Vesel

C. Compararea unor noţiuni

C.1. Stabilirea deosebirilor

Scopul: evidenţierea capacităţii copiilor de 6-7 ani de a identifica, prin comparare, deosebiri între

noţiuni familiare.

Instructajul: se cere copilului să răspundă la întrebarea „ Prin ce se deosebesc ... şi ...?”

Material: un set de 5 perechi de noţiuni.

1) Câinele şi vrabia

2) Mărul şi para

3) Fereastra şi uşa

4) Paharul şi ceaşca

5) Căruţa şi sania.

Desfăşurare: se solicită fiecărui copil, în parte, să identifice deosebiri pentru fiecare pereche de

noţiuni de mai sus. Se trece la exemplul următor, numai după ce se noteză răspunsul copilului. În prealabil,

educatorul se va sigura că, copilul cunoaşte noţiunile ce urmează a fi comparate.

Notare: se consideră corecte acele răspunsuri în care se indică o deosebire reală, esenţială sau

neesenţială.


Nr.

Crt.

Numele şi

prenumele

Copilului

Perechi noţiuni Total

Câinele şi

vrabia

Mărul şi

para

Fereastra şi

uşa

Paharul şi

ceaşca

Căruţa şi

sania

C.2. Stabilirea asemănărilor

Scopul: evidenţierea capacităţii copiilor de 6-7 ani de a identifica, prin comparare, asemănări între

noţiuni familiare.

Instructajul: se cere copilului să răspundă la întrebarea „ Prin ce se aseamănă ... şi ...?”

Material: un set de 5 perechi de noţiuni.

1) Prună şi piersică

2) Pisică şi şoarece

3) Vaporul şi maşina

54

4) Ghiocelul şi crizantema

5) Găina şi barza

Desfăşurare: se solicită fiecărui elev să identifice asemănări pentru fiecare pereche de noţiuni de mai

sus. Se trece la exemplul următor, numai după ce se noteză răspunsul copiluluui. În prealabil, educatoarea

se va asigura că, copilul cunoaşte noţiunile ce urmează a fi comparate.

Notare: se consideră corecte acele răspunsuri în care se indică o asemănare reală, esenţială sau

neesenţială.

Fişă orientativă pentru inregistrarea rezultatelor

Nr.

Crt.

Numele şi

prenumele

Total

Prună şi

piersică

Pisică şi

şoarece

Vaporul şi

maşina

Ghiocelul şi

crizantema

Găina şi

barza

Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului

Adaptat după Alice Descouedres, probă ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani şi este alcătuită din

şapte subprobe, prin care am vizat următoarele aspecte ale dezvoltării gândirii şi limbajului copiilor:

- stabilirea asemănărilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte;

- completarea lacunelor dintr-un text;

- memorarea unor grupe de cifre;

- denumirea unor culori;

- imitarea unor acţiuni ;

- stabilirea unor contrarii fără imagini ale obiectelor;

- denumirea unor materiale din care sunt confecţionate unele obiecte.

Subproba nr. 1:

Stabilirea asemănărilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte

Material:

1. desenul unei case mari şi al unei case mici;

2. o carte nouă şi una veche;

3. o minge tare şi o minge moale;

4. desenul unui pom înalt şi al unui pom scund;

5. o bucată de hârtie netedă şi una zgrunţuroasă;

6. fotografia unui bătrân şi a unui tânăr;

7. o foaie de hârtie întinsă şi una mototolită;

8. desenul unei linii drepte şi a uneia curbe;

9. imaginea unui copil trist şi a unuia fericit;

55

10. două bile de aceeaşi mărime şi culoare una grea şi una uşoară care se pun în palmele

copilului.

Desfăşurare:

Spunem copilului (pentru prima grupă de contrarii) „vezi, această casă este mare, în timp ce

aceasta este…..(mică)

se continuă astfel cu toate celelalte grupe de contrarii;

se notează răspunsurile copilului;

se calculează numărul de răspunsuri corecte.

Subproba nr. 2:

Completarea de lacune într-un text

Material: am folosit următorul text:

„Este timp frumos, cerul este ….(senin, albastru), soarele este foarte….(strălucitor) . Jana şi Maria

merg să se plimbe pe câmp. Ele adună ….(flori) . Fetele sunt foarte mulţumite auzind cântecele frumoase

ale micilor …(păsărele) . Deodată cerul se întunecă, se acoperă de …(nori) . Fetele se grăbesc să se

întoarcă …(acasă) .Cerul este spintecat de…(fulgere) . Jana şi Maria se sperie de zgomotul făcut de…

(tunete) . Ele roagă pe cineva să le adăpostească în casă deoarece plouă puternic şi nu aveau la ele…

(umbrele, haine de ploaie), iar hainele lor erau complet…(ude).

Desfăşurare:

I se spune copilului: „Îţi voi spune o povestire, te rog să fii atent, când eu mă opresc şi n-am să ştiu

ce să spun, tu va trebui să ghiceşti şi să spui ce trebuie să fie completat.

Se va citi rar şi cu accentul necesar;

Se notează răspunsurile copilului;

Se calculează numărul de răspunsuri corecte.

Subproba nr. 3:

Memorare de cifre şi reproducerea lor

Material: am folosit următoarele serii de cifre:

1. 2 – 4

2. 5 – 6 – 3

3. 4 – 7 – 3 – 2

4. 8 – 4 – 6 – 5 – 9

5. 6 – 9 – 2 – 3 – 4 – 8

Desfăşurare:

Se spune copilului: „Fii atent! Îţi voi spune nişte cifre, iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”.

Se prezintă fiecare serie în ritm de comandă de gimnastică;

56

Se opreşte proba la seria pe care copilul nu reuşeşte să o reproducă deşi i s-a citit de trei

ori. Performanţa subiectului este egală cu ultima serie realizată corect. Pentru prima serie primeşte

coeficientul 2, pentru seria a II-a primeşte coeficientul 3, pentru seria a III-a primeşte coeficientul 4, pentru

seria a IV-a primeşte coeficientul 5, pentru seria a V-a primeşte coeficientul 6.

Subproba nr. 4:

Denumirea unor materiale

Material de desfăşurare: am folosit următoarele întrebări:

1. Din ce este făcută cheia?

2. Din ce este făcută masa?

3. Din ce este făcută linguriţa?

4. Din ce sunt făcuţi pantofii?

5. Din ce sunt făcute ferestrele?

6. Din ce sunt făcute casele?

Se consemnează numărul de răspunsuri corecte.

Subproba nr. 5:

Stabilirea unor contrarii fără obiecte sau imagini ale acestora

Material şi desfăşurare: am folosit următoarele cupluri contrarii:

1. cald - ….(frig sau rece)

2. uscat - ….(ud sau umed)

3. frumos - ….(urât)

4. neascultător - ….(ascultător sau cuminte)

5. curat - ….(murdar)

6. mare - ….(mic)

7. uşor - ….(greu)

8. vesel -.…(trist, indispus, nefericit)

Se notează de la 0 la 8 în funcţie de numărul de răspunsuri exacte.

Subproba nr. 6:

Denumirea a 10 culori

Material şi desfăşurare:

Se prezintă culorile:

1. roşu; 6. violet;

2. verde; 7. gri;

3. negru; 8. galben;

4. roz; 9. maro;

5. alb; 10. albastru

57

Se cere copilului să le denumească şi se notează de la 0 la 10, după numărul exact de răspunsuri

corecte.

Subproba nr. 7:

Cunoaşterea sensului unor verbe

Desfăşurare :

a) Se mimează următoarele acţiuni şi se cere copilului să le denumească:

1. a tuşi;

2. a fricţiona;

3. a cânta;

4. a arunca;

5. a spăla;

6. a respira.

b) se mimează următoarele 6 acţiuni, cerându-le copilului să le imite şi să le denumească:

1. a scrie; 4. a se ridica;

2. a se apleca; 5. a sări;

3. a se balansa; 6. a împinge

Se consemnează rezultatele care se notează de la 0 la 12 în funcţie de numărul de răspunsuri

corecte.

Prelucrare finală

Punctajul obţinut la fiecare probă corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul

următor); se face media acestor vârste şi se obţine vârsta psihologică a limbajului copilului care poate sau

nu corespunde vârstei cronologice.

PROBA

COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR

VÂRSTELOR

3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani

I Contrarii (cu obiecte şi imagini) 4 5 6 8 12

II. Lacune 2 3 4 6 8

III. Cifre 3 3 4 5 5

IV. Materii 3 4 5 6 6

V. Contrarii (fără obiecte şi imagini) 4 5 6 7 8

58

VI. Culori 2 3 4 6 8

VII. Verbe 4 6 8 9 11

TOTAL 22 29 37 47 58

Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologică se poate constata că:

dacă vârsta psihologică a limbajului este egală cu vârsta cronologică (V.L..=V.C.) se poate

vorbi de o dezvoltare normală a copilului;

dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mare decât vârsta cronologică (V.L.>V.C.)

se poate vorbi de o dezvoltare superioară a copilului;

dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mică decât vârsta cronologică (V.L.>V.C.)

se poate vorbi de o dezvoltare deficitară a copilului.

Testul omuleţului

(probă proiectivă ce se bazează pe interpretările realizate asupra unei siluete desenate de către subiect)

Instructaj

Instructajul este simplu şi poate fi redus la o singură frază: „Vă rog să desenaţi o persoană”.

Material şi precizare

Se pune la dispoziţia subiectului un teanc de coli de hârtie albe şi un creion bine ascuţit. Acestea

se aşază în faţa subiectului astfel încât să poată alege, aşeza şi utiliza după cum doreşte fiecare foaie de

hârtie.

Examinatorul are posibilitatea să observe comportamentul subiectului şi să înregistreze în protocol

reacţiile verbale spontane,iar la final se notează numele, vârsta, sexul, data. Ştersăturile şi modificările

făcute reprezintă zona de preocupare şi dificultăţi.

Subiecţii „normali” încearcă să facă schimbări care îmbunătăţesc desenele, arătând mai mult

echilibru şi control în timp ce persoanele anxioase fac modificări care pun în evidenţă control slab,

rigiditate, fragilitate, constrângere. Subiecţii cu rigiditate realizează figuri schematice devalorizând

activitatea respectivă.

Zone ale desenului

Capul este sediul imaginii de sine, al Eului, iar ochii şi urechile înregistrează informaţiile despre

lumea exterioară.

Gura serveşte la exprimarea agresivităţii, a prieteniei, a emoţiilor şi astfel se manifestă frustrările şi

aspiraţiile intelectuale, se acceptă sau se respinge lumea altor fiinţe. Printr-o detaliere facială se pune în

evidenţă strălucirea, iar dispreţul sau agresivitatea este redată prin ochi întunecoşi sau sfredelitori.

Hipersensibilitatea şi suspiciunea se redau prin detaliere urechilor.

59

Mâinile, braţele, umerii şi pieptul reprezintă unitatea funcţională executorie. Se apreciază

mărimea, forma, puterea, extinderea spre exterior, agresivitatea şi semnele conflictuale.

Torsul (trunchiul) prezintă semnificaţia unor caracteristici de putere similare zonei anterioare.

Îmbrăcămintea este „frontispiciul”, partea prezentată a lumii. Se poate observa sublinierea liniei

mediane la persoanele dependente sau la cele cu dificultăţi somatice. Fondul pulsional apare deschis sau

accentuat, cum este cazul nudurilor, al figurilor în costum de baie, îmbrăcate sumar. Cravata, cordonul,

bijuteriile, estompează manifestările pulsionale asociate torsului şi sunt indicatori ai constrângerii

controlului.

Picioarele şi labele picioarelor semnifică autonomia (picioarele lungi), auto-mişcarea, auto-

direcţia şi echilibrul. O figură echilibrată sau simetrică arată stabilitatea emoţională, una care se clatină sau

asimetrică, instabilitate.

La figurile bărbăteşti, picioarele indică masculinitatea sau dubiile legate de aceasta, iar la figurile

feminine, picioarele indică preocupări sexuale. Relaţionarea caracteristicilor celor patru zone corporale este

esenţială. În paralel, se are în vedere mediul subiectului, structura familială, principalele nemulţumiri,

descrierea desenelor şi comentariile spontane.

60

ANALIZA REZULTATELOR OBŢINUTE ÎN URMA APLICĂRII TESTULUI DE

CUNOAŞTERE A VÂRSTEI PSIHOLOGICE A LIMBAJULUI (A.DESCOEUDRES)

Acest test a fost aplicat celor 30 de copii preşcolari cu vârste cuprinse între 4 ani şi 5,5

ani pentru a se stabili vârsta psihologică a limbajului. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe

bază de imagini şi obiecte , completarea lacunelor într-un text, memorarea unor serii de numere,

denumirea unor materiale din care sunt făcute diverse obiecte, denumirea unor culori şi nuanţe,

numirea şi imitarea unor acţiuni.

Analiza comparativă a rezultatelor obţinute de cele două loturi ne-a permis să relevăm

diferenţa nivelului de dezvoltare a comunicării şi limbajului copiilor din cele două loturi care nu au

beneficiat de aceleaşi condiţii de mediu socio-cultural şi educaţional.

În tabelul nr.1 sunt cuprinse rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei

psihologice a limbajului (după A. Descoeudres) de lotul A format din 15 copii (10 băieţi şi 5

fete )cu vârste cuprinse între 4 şi 5 ani care sunt în primul an de frecventare a grădiniţei

Media vârstei cronologice este 4,5 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5

ani. Cele mai slabe rezultate s-au obţinut la proba nr.1 la care media vârstei limbajului

este cu 0,7 mai mică decât media vârstei cronologice şi la proba nr.4 la care media

vârstei limbajului este cu 0,4 mai mică decât media vârstei cronologice.

61

Vâr

sta

Proba

1

Proba

2

Proba

3

Proba

4

Proba

5

Proba 6 Proba 7 Vâr

sta

N

r

.c

r

t.

Nu

me

Cro

no

logi

că

C

o

e

fi

ci

e

n

t

Vâr

sta

C

o

e

fi

ci

e

n

t

Vâr

sta

C

o

e

fi

ci

e

n

t

Vâr

sta

C

o

e

fi

ci

e

n

t

Vâr

sta

C

o

e

fi

ci

e

n

t

Vâr

-

sta

Co

efi

ci

ent

Vâr

sta

Co

efi

ci

en

t

Vâr

sta

Psi

ho

logi

că a

Lim

ba

Ju

lui

1 A.B 5 5 4 7 6,5 3 4 3 3 4 3 8 7 10 6,5 4,9

2 A.B 4 5 4 5 4 4 5 4 4 5 4 8 7 12 7 5,0

3 R.C 5 6 5 5 4 4 5 4 4 4 3 6 6 7 4,5 4,5

4 A.G 4,5 4 3 6 5 4 5 4 4 7 6 10 7 9 6 5,1

5 Ş.I 4,5 6 5 5 5,5 4 5 4 4 4 3 4 5 6 4 4,5

6 E.M 4 4 3 4 5 3 4 3 3 5 4 10 7 9 6 4,6

7 H.N 4,5 4 3 3 4 4 5 4 4 6 5 8 7 12 7 5,0

8 T.N 4 5 4 5 5,5 5 7 5 5 5 4 10 7 12 7 5,6

9 MO 4 4 3 3 4 3 4 3 3 6 5 7 6,5 8 5 4,4

1

0

C.P 5 5

4

4

5

4

5

4

4

6

5

8

7

9

6 5,1

1

1

A.S 4,5 5

4

6

6

4

5

5

5

6

5

9

7

9

6 5,4

1

2

D.S 4,5 4

3

3

4

4

5

4

4

6

5

7

6,5

8

5 4,6

1

3

A.S 4 6

5

4

5

5

7

5

5

6

5

10

7

9

6 5,7

1

4

C.Z 5 5

4

4

5

5

6

5

5

6

5

8

7

8

5 5,3

1

5

I.V 4,5 3

3

6

6

5

7

5

5

7

6

9

7

10

6,5 5,8

Media 4,5 3,8 5,0 5,3 4,1 4,5 6,7 5,8 5

TABEL Nr.1

62

În tabelul nr.2 sunt redate rezultatele obţinute de cel de lotul B format din 15 copii (6 băieţi şi 9

fete) cu vârste cuprinse între 4,5 şi 5,5 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a grădiniţei.

Media vârstei cronologice este 4,8 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5,5 ani. La

o singură probă (nr.4) s-a înregistrat o medie a vârstei psihologice a limbajului inferioară cu 0,2 mediei

vârstei cronologice.

Din aceste rezultate se constată că media vârstei psihologice a limbajului a lotului B este

superioară vârstei cronologice cu o diferenţă de 0,7 ani faţă de lotul A la care diferenţa este mai mică de

numai 0,5 ani. Acest lucru ne demonstrează că mediul educativ oferit de grădiniţă copiilor contribuie la

dezvoltarea comunicării şi limbajului copiilor. Prin parcurgerea activităţilor instructiv-educative la grupa

mică frecventată de copiii lotului B s-a ajuns la obţinerea unor rezultate foarte bune în ce priveşte nivelul

dezvoltării psihice a acestora pe toate planurile.

Vâr

sta

Proba 1 Proba 2 Proba

3

Proba

4

Proba

5

Proba

6

Proba 7 Vâr

sta

Nr

.cr

t.

Nu

me

Cro

no

logi

că

Co

e

fici

ent

Vâr

sta

Co

e

fi

ci

ent

Vâr

sta

C

o

e

fi

ci

e

n

t

Vâr

sta

C

o

e

fi

ci

e

n

t

Vâr

sta

C

o

e

fi

ci

e

n

t

Vâr

sta

Co

efi

ci

ent

V

â

r

s

t

a

Co

efi

ci

ent

Vâr

sta

Psi

ho

logi

că

a

lim

ba

Ju

lui

1 C.A 4,5 7 5,5 6 6 3 4 5 5 6 5 8 7 10 6,5 5,6

2 A.A 4,5 6 5 4 3 5 7 3 3 6 5 10 7 9 6 5,1

3 E.B 5 10 6,5 9 7 5 6 6 7 8 7 10 7 12 7 6,8

4 I.C 5 6 5 4 3 5 6 3 3 6 5 10 7 9 6 5,0

5 A.C 4,5 6 5 6 6 3 4 4 4 7 6 8 7 9 6 5,4

6 E.D 4,5 5 4 3 4 4 5 3 3 6 5 7 7 8 5 4,7

7 C.D 4,5 6 5 4 5 5 6 3 3 6 5 10 7 9 6 5,3

8 A.G 5,5 7 5,5 4 5 5 6 4 4 6 5 8 7 8 5 5,4

9 A.G 5 9 6 8 7 4 5 6 7 8 7 10 7 12 7 6,6

10 A.I 5 6 5 7 5,5 3 4 5 5 4 3 8 7 10 6,5 5,1

11 A.L 5 4 3 6 5 4 5 6 7 7 6 10 7 9 6 5,6

12 D.M 4,5 5 4 3 4 3 4 3 3 5 4 7 7 7 4,5 4,4

63

13 R.S 5,5 8 6 10 7 5 6 6 7 8 7 10 7 12 7 6,7

14 A.Ş 4,5 4 3 5 5,5 5 6 2 3 6 5 8 7 12 7 5,2

15 M.T 5 7 5,5 6 6 4 5 5 5 7 6 10 7 12 7 5,9

Media 4,8 4,9 5,3 5,3 4,6 5,4 7 6,2 5,5

TABEL Nr.2

Cunoscându-se că dezvoltarea limbajului preşcolarului are la bază experienţa cognitivă a

acestuia în relaţiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilităţi optime de exprimare liberă, acest lucru

realizându-se în orice moment al zilei de la venirea lui în grădiniţă şi până la plecare, din prima etapă,

până la etapa a IV-a cadrul activităţilor de intercomunicare cu copiii din grupă sau cu adulţii

Atât în activităţile comune organizate cu grupa de copii, cât şi în cele individuale, accentul s-a

pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul să fie viu, colorat, intonaţia să fie expresivă, astfel încât

preşcolarii să-şi însuşească raporturile gramaticale ale limbii, sub aspect morfologic şi sintactic, fonetic

şi lexical.

Materialul necesar desfăşurării normale a gândirii şi limbajului a fost furnizat de realitate, de

povestirile educatoarei, de experienţa de viaţă a copilului, de relaţiile sale cu ceilalţi copii.

Ţinând seama că trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogăţia experienţei

intuitiv-acţionale, de gradul de elaborare a tipurilor superioare de activitate, de modul în care se asigură

achiziţionarea de informaţii, în activităţile desfăşurate cu copiii în grupa mică s-a urmărit cultivarea

procesele psihice de cunoaştere: gândirea, limbajul, memoria, imaginaţia, atenţia voluntară etc.

Organizarea judicioasă a activităţii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observaţie,

stimularea permanentă a inteligenţei şi creativităţii copiilor, a independenţei în gândire şi acţiune. De

asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corectă, stimularea vorbirii

coerente şi expresive, prevenirea şi corectarea unor defecte de vorbire, de pronunţie a sunetelor.

S-a urmărit, cum era firesc la această vârstă, dezvoltarea aparatului fono-articular, insistându-

se asupra mişcărilor de articulare corectă a sunetelor (fricative, vibrante, velare), precum şi a diftongilor

ai, ei, ea, au, corectându-se, în acelaşi timp, tulburările din vorbirea unor copii. Paralel cu această

activitate, accentul s-a pus pe dezvoltarea, îmbogăţirea fondului principal de cuvinte care denumesc

obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiană, acţiuni, calităţi ale obiectelor, noţiuni referitoare la

culori, aşezare în spaţiu şi timp. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrată, urmărindu-se atât latura

receptivă cât şi cea expresivă. De aceea i s-au pus copilului la dispoziţie materiale specifice, care să se

constituie într-un mediu educativ şi cultural activ, stimulativ: cărţi, caiete şi unelte de scris, ziare, reviste,

imagini şi jocuri cu imagini , discuri, dischete, video, computer etc. În toate activităţile comune şi la

alegere, copiii au fost antrenaţi în actul verbalizării. Ei au avut permanent ca model conduita verbală a

educatoarei, iar acasă, a părinţilor şi a adulţilor din preajmă. Înţelegerea cuvintelor noi şi a expresiilor

64

însuşite în cadrul diverselor activităţi s-a fixat prin activizarea acestora, cerându-se copiilor să le

utilizeze în contexte noi.

Adeziunea preşcolarilor la o vorbire corectă, din punct de vedere gramatical, a fost privită în

relaţie cu formarea deprinderilor de a-şi exprima gândurile într-o comunicare coerentă şi corectă. Astfel

s-a avut în vedere, gradat, formarea deprinderilor de vorbire dialogată, exprimarea în propoziţii simple,

apoi în propoziţii dezvoltate, a gândurilor, ideilor, sentimentelor, formarea corectă a pluralului, acordul

predicatului cu subiectul şi al adjectivului cu substantivul; folosirea corectă a flexiunii verbale şi a celei

nominale, cunoaşterea şi folosirea în comunicare a pronumelui de politeţe.

Expresivitatea exprimării preşcolarilor a constituit de asemenea, un principal obiectiv al

activităţilor de educare a limbajului, deprindere dobândită prin activităţi de povestire, prin lecturi după

imagini, prin memorizări sau jocuri didactice.

Activităţile libere ale preşcolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbală liberă şi

civilizată între copii, au consolidat actul comunicării în formele ei cele mai variate, generate de

diversitatea jocurilor, a cântecelor, a exerciţiilor ritmice.

Cunoscându-se faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotărâtor în formarea şi

dezvoltarea personalităţii copilului, în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalţi copii

şi cu adulţi, de a interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi de a-l stăpâni prin explorări, încercări,

exerciţii, experimente, în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea

deprinderilor de a învăţa, a fost necesară tratarea interdisciplinară a problemelor. Acest lucru

favorizează identificarea unicităţii copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative. Corelarea dintre discipline

a contribuit şi la stimularea interesului copilului pentru cunoaştere.

De acest mediu educaţional au beneficiat copiii din eşantionul al doilea care, sub îndrumarea

competentă a educatoarei a completat sau înlocuit în multe cazuri mediul familial care nu întotdeauna

oferă un mediu propice unei dezvoltări normale a personalităţii copilului şi se reflectă îndeosebi în

dezvoltarea comunicării şi limbajului.

În lotul A întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precară, copii care întâmpină mari dificultăţi

în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lăsată

pe ultimul plan. Unii părinţi consideră că dacă îi oferă copilului mijloace materiale în exces pot substitui

lipsa de comunicare şi de afecţiune de care este înconjurat acesta. Copiii petrec foarte mult timp în faţa

calculatorului şi a televizorului ceea ce îi fac pe părinţi să fie „mulţumiţi” de interesul pe care îl manifestă

copilul şi de faptul că acesta este „cuminte”. Este preferat acest gen de activităţi pentru că este comod

pentru adulţi ştiindu-i pe copii în siguranţă în locul activităţilor active în care copilul să se dezvolte din

punct de vedere psihomotor.

Rezultatele superioare ale copiilor din lotul B sunt justificate şi din analiza mediilor socio-

culturale din care provin copiii. Aşa cum am mai amintit, din cei 15 copii, 14 provin din familii organizate

în care relaţiile sunt armonioase şi 1 este încredinţat bunicii spre creştere de către părinţii plecaţi din

65

ţară. Rezultatele mai slabe ale copiilor din lotul A au o justificare şi în faptul că din cei 15 copii numai 8

provin din familii organizate, 2 provin din familii aparent organizate în care relaţiile sunt tensionate şi 3

provin din medii familiale monoparentale. Aceste relaţii din interiorul familiilor copiilor influenţează într-o

măsură foarte mare comportamentul, manifestările preşcolarilor atât în relaţiile cu adulţii cât si în relaţiile

cu copiii de vârsta lor.

Am constatat că în ultimii ani vin în grădiniţă copii care prezintă deficienţe mari în comunicare,

în relaţionare şi în dezvoltarea psihomotorie. Sunt copii care, la vârsta de 4 ani nu ştiu să ţină o lingură

în mână şi care prezintă dificultăţi în exprimare, în pronunţie. Deficienţele constatate în exprimarea şi în

pronunţia copiilor nu se datorează unor disfuncţionalităţi somatice, ci sunt datorate, în mare măsură,

lipsei de preocupare a părinţilor de a relaţiona cu copilul, de a comunica eficient cu el. Este cu atât mai

alarmantă situaţia cu cât am constatat că această delăsare şi atitudine de indiferenţă faţă de nevoile

copilul nu vine din partea unor părinţi cu un nivel intelectual scăzut, ci din partea unor părinţi care au

studii superioare.

În goana lor după câştiguri materiale uită sau neglijează faptul că acest pui de om are nevoie de

căldură, de înţelegere şi de atenţie din partea celor mari.

Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltării psihice şi intelectuale a copilului,

deoarece, fiind privat de atenţia, de afecţiunea şi de interesul adulţilor din preajma sa copilul îşi creează

o lume imaginară în care se retrage şi din care va ieşi din ce în ce mai greu.

Aspectele prezentate mai sus au reieşit din rezultatele slabe obţinute de copiii din primul

eşantion de copii, cel care este în primul an de grădiniţă şi la care efectul negativ al mediului familial

este mai pregnant. De asemenea şi din studiile de caz prezentate reiese faptul că acel copil căruia i se

acordă atenţie şi sprijin de către adulţii şi fraţii lui are rezultate foarte bune iar cel care îşi petrece cea

mai mare parte a timpului singur în faţa televizorului şi a calculatorului prezintă mari lacune în

dezvoltarea limbajului şi al comunicării.

O altă constatare pe care am făcut-o pe baza experienţei acumulate în activitatea desfăşurată

cu copilul preşcolar a fost aceea că acei copii care provin din familii cu mai mulţi copii şi ai căror fraţi au

vârste mai mari decât ei au deprinderi şi cunoştinţe mai bogate. Acest fapt se datorează tocmai relaţiilor

care există între aceşti copii şi fraţii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât şi pe plan

psihomotor şi afectiv, diminuând în mare măsură dezinteresul manifestat de părinţi

SUGESTII DE PROBE PRACTICE PENTRU CUNOAŞTEREA

ŞCOLARULUI DE 6/7 ANI

Orice act educativ porneşte de la cunoaşterea copilului. Desigur, această cunoaştere este un

ptoces complex şi îndelungat, realizabil pe multiple căi. O cale o reprezintă evaluarea şcolară. Dar oare

66

notarea însuşirii şi redării corecte a cunoştinţelor este corectă? Câte funcţii, procese, însuşiri psihice

definesc personalitatea umană şi în câte moduri se combină ele?

Pornind de la teste şi probe practice elaborate în încercarea de preselecţie a copiilor dotaţi,

considerăm utile unele sugestii de probe practice pe baza cărora se poate facilita cunoaşterea copiilor,

ele constituind în acelaşi timp şi veritabile exerciţii de dezvoltare a unor capacităţi.

1.Propoziţii cu cuvinte inversate- Se prezintă 16 propoziţii a căror cuvinte sunt de genul:”trompă

are lungă o elefantul”, cu sarcina de a sublinia ultimul cuvânt din propoziţia corectă;

2. Analogii-În cadrul unei propoziţii trebuie să se găsească al patrulea cuvânt potrivit, de genul:

„ calul este pentru mânz, precum vaca este pentru( coadă, viţel, iepure, muget);

3. Serii de cuvinte- Găsiţi două numere pentru fiecare şir de numere:

12 11 10 9 8 7 - - ;

1 3 5 7 9 11 - - .

4. Cea mai bună raţiune- Se prezintă situaţii, alegându-se răspunsul optim din variantele a, b, c,

d. Exemplu: „ Pădurarul poartă uniformă pentru”:a) „ a nu fi văzut de la distanţă”; b)” a fi îmbrăcat

călduros”; c) „ a înspăimânta pe duşmani”; d)”a fi frumos” .

5. Sinonim/antonim-Găsiţi perechile de cuvinte de genul:”bun-rău”, „repede-vioi”.

6. Răspunde cu DA sau NU la întrebări de genul:” este necesar să porţi ochelari pentru a

vedea bine?”

7. Alegeţi calitatea corespunzătoare-Substantive/ atribute:” pământ-solid”, „bilă-comestibil”,”

pepene-rotundă”.

8. Absurdităţi-Se alege cea mai bună explicaţie din 4 posibile. Exemplu: Se propune duminica

plasată la mijlocul săptămânii pentru a fi împărţită în două părţi egale. Acest lucru este absurd, pentru

că: a) este imposibil a plasa duminica între zilele de miercuri şi joi; b) nu merg autobuzele dumimica; c)

ar fi tot 7 zile de la o duminică la alta; d) duminica trebuie să vină după sâmbătă.

9. Lista de obiecte- Pe o masă se amplasează 10 obiecte diferite. Se dau 20 de secunde

pentru observare şi apoi se acoperă. Sarcina este de a fi reproduse din memorie.

10. Adevărat sau fals- Se prezintă copiilor 10 desene cu mici erori, pe care trebuie să le

descopere: calul are corniţe, măgarul are coadă de purcel etc. Propoziţii cu unele erori, pe care copiii

trebuie să le sesizeze: „Intru într-un cinematograf pentru a lua micul dejun,am rău de stomac şi cumpăr

de la casa de bilete a gării o aspirină”.

11. Istorioare cu DA sau NU- Într-un desen sunt surprinse personaje într-o anumită situaţie.

Puteţi determina ce s-a întâmplat, punând cât mai puţine întrebări, la care se va răspunde prin DA sau

NU.

12. Jocul celor 12 întrebări- SE stabileşte un obiect sau un personaj din clasă, pe care copiii

trebuie să-l ghicească, punînd 20 de întrebări. De exemplu: rigla.

67

13. Atenţie-Pe o tablă sunt scrise numere. Doi jucători din două echipe adverse, folosind culori

diferite, la pronunţarea unei anumite cifre, primul care o descoperă, o înconjoară.

14.Cuvinte tăiate-Se scriu pe tablă 10 cuvinte tăiate în două.Elevii trebuie să le îmbine pentru

a găsi cuvintele iniţiale. Exemplu: dife rută

că renţă etc.

15. Care este cuvăntul intrus?- Se citeşte o listă cu 10 cuvinte:prima lectură se face rar, cu

pauze; a doua- mai repede, iar a treia oară se introduce un cuvânt nou în locul altuia. Copiii notează

cuvântul introdus.

16. Dialogul incomplet-Se prezintă fragmente dintr-un dialog. Sarcina este de a completa

întrebările sau răspunsurile integrale sau parţiale ale unui partener de dialog. Exemplu:

A ..........................................

B. Este un film de desene animate........

A. .............

B. Da, îmi place.

17. Începutul şi sfârşitul- Se prezintă începutul şi sfârşitul unei istorioare scurte. Copiii

trebuie să completeze conţinutul.

18. Cuvântul nepotrivit- Se scriu pe tablă sau se distribuie elevilor foi cu serii de cuvinte

printre care sunt introduse cuvinte de altă categorie. Exemplu: măr, carne, pâine, cuţit, salam; Petre,

Paul, Ionel, Maria, Costel. Se anunţă că fiecare serie conţine un cuvânt nepotrivit, pe care trebuie să-l

subliniate şi să explice de ce este diferit de selelalte.

19. Asocieri libere- Sarcina este de a scrie cât mai multe cuvinte într-un termen dat.

20. Desenaţi cât mai multe imagini- Elevii trebuie să deseneze cât mai multe imagini,

folosind ca element de bază una din figurile geometrice( cercul, triunghiul, pătratul, dreptunghiul).

Toate aceste probe, îmbogăţite şi extinse de fantezia creatoare a învăţătorilor, constituie în

acelaşi timp şi mici criterii de evaluare a unor capacităţi psihice ale copiilor, dar, totodată, şi veritabile

exerciţii pentru dezvoltarea acestora.

Bibliografie orientativă:

coordonatori:Catalano, H, Bocoş,M, Avram, I, Someşan, E.,(2009), Pedagogia învăţământului preşcolar,

Editura Presa Univeristară Clujeană, Cluj Napoca

Coord. Catalano, H., Educaţie şi formare (2009), Editura Karuna, Bistriţa

Curriculum pentru educaţie timpurie, (2009), MECT

Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, (2009), Editura Gheorghe Cartu, Craiova

Colecţia Educaţia 21

68

69

70

71

Documents

Practic-€ â pedagogic-€ â an III gradinita