-
JAMES M. CAIN
PO$rA$uL SUNA.A,
INTOTDEAUNADE DOUA ORI
Traducere din limba englezisi note de Gabriel Tudorie
?toot*
-
Capitolul I
M-au aruncat din camionul cu fAn pe la prAnz. Slri-
sem in el cu o noapte in urmi, aProaPe de granigi, gi-am
adormit de cum am intrat sub prelad. Aveam nevoie de
un somn zdravdn dupi trei slptimini in Tia Juana giinci rigeam
la aghioase cXnd au tras Pe dreapta pentrua lisa motorul si se
riceasci. Atunci auvlzut un picioriegind in afari gi m-au dat jos.
Am incercat si glumesc cu
ei, dar cum n-am primit nici o reacgie am lisat-o baltl.Mi-au
dat totugi o gigari, gi-am pornit pe drum in jos
ciutind ceva de mAncare.A;a am dat peste Taverna Doi Stejari.
Era doar o
locantl cu sandviciuri la gosea, culn sunt atitea alte mili-oane
in California. La parter era sala de mese, etajul era
casa propriu-zisi, unde locuiau ei, iar intr-o Parte era o
sulie de benzini; undeva, in spate, Yreo sase cocioabe
alcltuiau ceea ce ei numeau hotel pentru goferi. Am dat
buzna inluntru 9i am inceput si mi uit spre gosea. CAnd a
apirut Grecul l-am intrebat daci nu vlzuse un tip intr-un
Cadillac. Thebuia s[ mI ia de aici, i-am spus, gi apoi siIuim
masa impreuni. Lzi n-a trecut, mi-a zis Grecul.Mi-a pregitit un loc
la una dinre mese gi m-a lntrebatce vreau si comand. Suc de
portocale, i-am zis, fulgi de
porumb, oui ochiuri cu gunci, enchilada, chtite 9i cafea.
S-a-ntors desd de repede cu sucul de portocale 9i fulgiide
porumb.
-
8 /;aursu" cArN
- Stai numai pugin. Tlebuie si-gi spun o treabi.Daci tipul lla
nu apare, o si-gi rimAn dator. Trebuia sifaci el cinsre, 9i eu nu
prea sunr in bani acum.* Mbine, di-i drumul.
Am vizut ci inghigise povestea, aga ci n-am mai scosnici o vorbi
despre ripul cu Cadillacul. Si n-a durat multpAni mi-am dat seama
ci urmi"rea ceva.
- $i tu cu ce re ocupi, ce munci faci, ia zi?- E, una s-alta,
una s-alta. De ce ?- CXgi ani ai?- Doulzeci gi patru.- Biiat tXnir,
nu? Ag cam avea nevoie de un bliat
tAnir. Pentru afacerea mea.
- Ai un loc destul de frumos aici.- Aerul. Aerul e bun. Nu-i
ceati, ca in Los Angeles.
Nu-i ceagi deloc. Frumos si curar, tot timpul frurnos
gicurat.
- Cred ci e minunat noaprea. Se simre gi-acum.- Dormi bine. Te
pricepi la magini? SI le repari?- Sigur. Sunt un mecanic innlscur.A
mai trincinit pugin despre aer, despre cit de sini_
tos e de .T{ "
cumpirat locul 9i cum nu ingelege dece nici unul dintre
angajaginu vrea si rimAni l" el. Eoingeleg de ce, dar eu rimAn unde
e haleala.
- $i? Crezi ci-gi place aici?Imi terminasem deja cafeauasi
{prinsesem uabucul
pe care mi-l diduse.
- Si-gi spun cum stl treaba. Mai am citeva propu_neri, asta e
problema. Dar o si mi gAndesc la asta. Fiisigur c-o si mI
gindesc.
$i-atunci am vizur-o. Fusese in spate, in buci.tirie,dar intrase
si-mi strAngl farfuriile. Cu excepgia siluetei,
Po;taSul sun,i lntotdeauna de d,ou,i ori / 9
nu era cine gtie ce frumusege, dar avea un aer imbufnat
;i asta-i ficea buzele si arate intr-un fel care mi indemnasi i
le strivesc.
- Ti-" prezint pe sogia mea.Ea nu s-a uitat la mine. Am dat din
cap inspre Grec,
rrm ftcut un semn de salut fluturAnd trabucul 9i asta afbst tot.
A iegit cu vasele gi, din punctul nostru de vedere,irl meu gi al
Grecului, era ca si cAnd nici nu fusese vreoda-tii acolo. Am
plecat, dar in cinci minute m-am intors s[-ilirs un mesaj tipului
cu Cadillacul. Mi-a trebuit o jumi-tate de ori si m5.las convins si
accept slujba gi dupi astacram deja in stagia de benzini reparAnd
pene de cauciuc.
- $i, cum te cheami?- Frank Chambers.- Nick Papadakis, pe
mine.Ne-am strAns miinile 9i aplecat. Lln minut maithrziu
l-rm auzit cAntAnd. Avea o voce grozavd.. Din stada debcnzini
vedeam destul de bine in bucitirie.
-
Capitolul2
Pe la trei a aplrut un tip supirat ci cineva ii lipiseun
abgibild pe gemulegul lateral. A trebuit si mi duc inbucitirie si
i-l curig cu abur.
- Enchilada? Ei, voi chiar gtigi cum sI le facegi!- Cum adicl,
,,yoi"?- Pii, tu gi domnul Papadakis. Tir 9i Nick. Aia pe
care am mAncat-o laprlnz a fost minunati.
- Aha.
- Ai cumva o cArpi? Si gin mai bine geamul ista.- Nu asta ai
vrut si spui.- Ba da.
- Crezi ci sunt mexicanci.- Nicidecum.- Ba da, asra crezi. N-ai
fi primul. Si-gi incre bine
tn cap. Sunt la fel de albi ca gi tine, ingelegi? Poate ciam
pirul negru'gi arit pugin ca Lia, dar sunt la fel dealbi ca tine.
Daci vrei si-gi meargl bine pe aici, nu uiratrcxba asta.
* P[i, nu semeni deloc cu o mexicancl.- Ascultl ce-!i spun. Sunt
la fel de albi ca tine.- Nu, nu arigi deloc mexicanci. Mexicancele
alea,
lolte eu goldurile mari gi picioarele groase, sAnii le ajungrub
blrbie, au pielea galbeni gi pirul de parci s-au unscu grlsime. Tu
nu arlgi deloc aga. Egti micugi, ai o pieiefiumoasi gi albl, iar
pirul tiu e moale gi cArliongat,
-
12 /JAMESM. cArN
chiar daci e brunet. Singurul lucru mexican la tine suntdingii.
Cu totii au dingii albi, micar asta rrebuie s-ofecunoastem.
- Mi chema Smith inainte si mi clsfuoresc. Nuprea sunl a nume de
mexican, nu?
- Nu prea.
- $i, in plus, nici micar nu sunr de pe-aici. Suntdin Iowa.
- Smith, zici. Care e numele tiu mic ?- Cora. Pogi sl-mi zici
a;a, daci vrei.Atunci mi-arn dat seama exacr pe ce mizasem cAnd
am intrat acolo. Nu era vorba de enchiladele pe care tre-buia sI
le gS.teasci si nici despre pirul ei bruner. Faprul ciera miritatl
cu Grecul o fl.cea sI se simri mai pugin albigi chiar se temea ci o
sI incep si-i zic doamna Papadakis.
- Cora. Sigur. Iar tu ai putea si-mi spui Frank.S-a apropiat 9i
a inceput si-mi dea o mAni de ajutor
cu geamul. Era atit de aproape, incAt puteam si-i
simtmirosul.
- Cum de-ai ajuns s5. re miriti cu grecul isra? i-amzis la
ureche, aproape gopdnd.
- Ce te privepre pe tine ? a zis slrind ca qi cum a; fiplesnit-o
c-un bici.
- Mi prive;te. Mult.- Uite-gi geamul.
- Mulgam.Am iegit. Obginusem ce voiam. O prinsesem cu
garda jos gi o lovisem bine, s-o doari. De-acum inaintetreaba
era intre mine gi ea. Poate ci nu avea sI zici da,dar nici nu m-ar
fi oprit. $tia ce vreau gi qtia cI sunt cuochii pe ea.
Poyta;ul sund tntotdeaana de dou,i ori / 13
in seara aceea la cinI, Grecul s-a supirar pe ea cI numi-a dat
mai multi cartofi copgi. Voia si mI simr binela el gi sl nu-l las
cu ochii-n soare la fel ca togi ceilalEi.
- D;-i omului ceva si minAnce.- Sunr chiar acolo, pe arugaz. Nu
poate si-si ia sin-orrr)b*^'* E-n reguli. inci n-am rerminat de
rnAncat.Dar el o Einea una gi bunI. Daci ar fi avut un pic de
creier, si-ar fi dat seama ci e 9i altceva la mijloc pentru ciea
nu era genul care sI lase un birbar sl-gi puni singur demAncare.
Micar atAt pot sX spun in favoarea ei. Dar el eracam tintdliu 9i
turuia in conrinuare. Sriteam la masa dinbuci.tirie, el intr-un
capit, ea la ceiilalt, si eu la mijloc.Nu mi. uitam la ea. Dar ii
vedeam rochia. Era o uniformlalbi de asistenti, genul pe care o
poarri toate, indiferentclaci lucreazi in cabinerul unui dentist
sau la patiserie.Ilusese curari de dimineagi, dar inrre cimp se
murdirisepugin 9i se mototolise, ii sirnge"- mirosul.
- Pentru numele lui Dumnezeu!S-a ridicar si ia cartofii. Rochia
i s-a tras pentru o
secundl, destul cfu si-i vld piciorul. CAnd mi-a dat car-tofii,
nu mai puteam si. minAnc.
- Uite. Toate astea gi acum nici nu-i mai vrea.- Mbine. Dar ii
are, d.ac,iiivrea.- Nu mi-e foame. Am mAncat mulr la prAnz.Se purta
de parci tocmai cAstigase vreo mare bltllie
;i acum urma si o ierte, ca un om puternic ce era.
- E de reabl. E mica mea pasire albl. Porumbigarurca albl.
A fbcut cu ochiul gi a urcat la etaj, Eu ;i ea am rimas.reolo,
fb.ri s5. ne spunem nici un cuvAnt. CAnd a coboritirvca o sticli
mare in mAnI si o chitari. Mi-a turnat din
