Posibilitati de Crestere a Vanzarilor Prin Rationalizarea Costurilor

UNIVERSITATEA “ARTIFEX”

FACULTATEA DE MANAGEMENT

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator:

Prof. Univ. Dr. GHEORGHE CARSTEA

AUTOR :

UNIVERSITATEA “ARTIFEX”

FACULTATEA DE MANAGEMENT

POSIBILITATI DE CRESTERE A

VANZARILOR PRIN RATIONALIZAREA

COSTURILOR LA

S.C. TURNU S.A.

Coordonator :

Prof. Univ. Dr. GHEORGHE CARSTEA

AUTOR :

HGVLAD

2

CUPRINS

CAPITOLUL 1 PAGINA

Rationalizarea costurilor - metoda de crestere a vanzarilor … 6

CAPITOLUL 2 - Prezentarea societatii

2.1. Prezentarea societatii ………………………………… 13

2.2. Obiectul de activitate ………………………………… 13

2.3. Organizarea societatii ………………………………… 15

2.3.1. Structura functionala ………………………… 15

2.3.2. Structura de personal ………………………… 17

2.3.2.1 Structura de personal pe baza

organizarii functionale ………………….……… 18

2.3.2.2 Structura de personal in functie

de calificare ………………………………..……. 19

2.3.3. Organigrama …………………………………… 20

2.4. Mediul concurential ………………………………… 21

2.4.1. Clienti ……………..………………………… 21

2.4.2. Furnizori ……………..………………………… 23

2.4.3. Concurenta …………..………………………… 25

2.5. Diagnosticul activitatii la SC TURNU SAin perioada 1996 – 2000 ………………………………… 26

2.5.1. Evolutia principalilor indicatori …..…………… 26

2.5.1.1. Capitalul social ………………………… 28

2.5.1.2. Numarul de salariati …………………… 29

2.5.1.3. Productivitatea muncii ………………… 30

2.5.1.4. Cifra de afaceri ……….………………… 31

2.5.1.5. Venitul total …..……….………………… 32

2.5.1.6. Cheltuieli totale.……….………………… 36

3

2.5.1.7. Profitul brut …..……….………………… 41

2.5.1.8. Concluzii generale .….………………… 43

CAPITOLUL 3 - Diagnosticul activitatii la SC TURNU SApentru perioada 1999 - 2000

3.1. Diagnosticul rezultatelor………………………………… 45

3.1.1. Diagnosticul cifrei de afaceri ..………………… 45

3.1.2. Diagnosticul profitului brut .…………………… 47

3.1.3. Concluzii ………………………………………… 49

3.2. Diagnosticul costurilor ………………………………… 50

3.2.1. Diagnosticul costurilor pe elemente primare ………………...………………… 50

3.2.2. Diagnosticul pe baza cheltuielilor fixesi a cheltuielilor variabile ………………………… 533.2.3. Diagnosticul pe baza praguluide rentabilitate ……………………………………… 553.2.4. Diagnosticul pe baza cheltuielilorla 1000 lei productie marfa ………………………… 57

3.3. Concluzii generale ale diagnosticului ………………… 58

3.3.1. Puncte forte – puncte slabe …………………… 58

3.3.2. Solutii de avut in vedere ……………………… 63

CAPITOLUL 4 - Masuri de rationalizare a costurilorIn cazul SC TURNU SA

4.1. Masuri concrete de rationalizare a costurilor ………… 65

4.1.1. Realizarea operatiei de inlocuire

a atelierului de decapat cu un

sistem de perii speciale ..…………………………...… 65


a rolelor din otel ….……………………………….....… 68


a arzatoarelor de la cazanul auxiliar ………………… 70

4.1.4. Realizare operatiei de recuperare

4

a hidrogenului din gazele de purja ………………….... 71


o rotorului pentru compresorul de gaze ……………… 72

4.2. Concluzii ……………………………………….……… 73

Bibliografie …………………………………………….………. 75

5

CAP.1 Raţionalizarea costurilor – metoda de creştere a vinzarilor

Funcţionarea în condiţii de eficienta a unitatilor economice (societăţi comerciale, regii autonome, etc.) în contextul economiei de piaţa, reprezinta un obiectiv important care contribuie la definirea şi realizarea scopului fundamental al activitatii lor.

Aceasta inseamna ca, în functie de profil, unitatea economica de stat, privata sau mixta sa-şi dimensioneze şi sa-şi aseze activitatea proprie pe criterii economice care au în vedere gospodarirea cu maxima eficienta a tuturor resurselor de care dispune sau şi le procura (financiare, tehnice, materiale şi umane), actiune prin care îşi asigura eficientizarea rezultatelor productiei specifice, sporirea competitivitatii pe piata interna şi internationala.

Elementul determinant al unei asemenea actiuni îl reprezinta fenomenul concurential specific economiei de piata care stimuleaza şi impulsioneaza agentii economici sa aplice toate masurile şi deciziile care contribuie la realizarea produselor, executarea lucrarilor şi prestatiilor la costuri cât mai mici.

Astfel, se asigura valorificarea rezultatelor obtinute din activitatea lor (produse, servicii, etc.) la preturi mai reduse care, în raport cu cele ale altor ofertanti sunt mai avantajoase pentru solicitanti şi permit, în acelaşi timp, obtinerea unei marje de profit stimulatoare pentru continuarea functionarii agentilor economici respectivi.

Actiunea în acest sens şi, implicit, supravietuirea în concurenta cu ofertantii de acelaşi profil necesita cunoastere de catre manageri a cailor şi mijloacelor a caror operationalizare contribuie la imbunatatirea activitatii unitatilor economice, atât pe plan intern, cât şi în raport cu exteriorul.

De regula, contextul socio-economic favorizant pentru functionarea rentabila în orice conditii este intamplator şi de scurta durata.

Stabilirea în timp a functionarii nu se poate asigura dacă nu se manifesta constant preocupari permnente pentru rentabilizarea activitatii în conditiile în care oferta este mai mare şi preseaza agentul economic prin tendinta de scadere a preturilor de vanzare a produselor sau de executie a diferitelor lucrari sau prestatii.

Amplificarea profitului se poate asigura pe mai multe cai; cea mai importanta şi cu caracter larg de aplicabilitate este cea care are în vedere realizarea activitatii unitatii economice cu cheltuieli cât mai mici în raport cu agentii economici de profil similar.

6

Rezultatele financiare ale unitatii economice se vor imbunatatii astfel, asigurandu-se sursa investitionala certa pentru dezvoltarea şi extinderea activitatii proprii pentru stimularea suplimentara a salariatiilor – element motivational eficient în captarea interesului acestora pentru a lucra mai bine, mai constient şi responsabil, cu un dezvoltat simt economic în folosirea resurselor care le sunt puse la dispozitie.

Totodata, aşa se formeaza sursa de finantare a extinderii activitatii de cercetare stiintifica şi dezvoltare tehnologica, pentru accentuarea muncii creativ inovationale, ca şi pentru aplicarea efectiva în practica a rezultatelor pozitive ale acestor actiuni de mare eficacitate pentru sporirea rentabilitatii activitatii generale a agentului economic.

Aşadar, în contextul general al necesitatii functionarii agentului economic în economia de piata în conditii de rentabilitate şi de competitivitate, un loc central îl ocupa folosirea cu maxima economicitate a resurselor.

Totodata, se asigura obtinerea aceluiasi efect cu un efort financiar mai mic antrenat pentru aprovizionarea şi gospodarirea resurselor materiale şi energetice sau a unui efect mai mare cu acelaşi efort de cumparare-asigurare a acestora.

Asemenea aspecte se pot evidentia prin determinari economico-matematice anticipate perioadei de timp la care se refera actiunea de rationalizare corelat cu cea de realizare a produselor, lucarilor şi prestatiilor.

Importanta deosebita a reducerii costurilor de productie rezulta în primul rând, din faptul ca se asigura cresterea volumului de productie prin folosirea acelorasi resurse materiale şi de munca. De asemenea, reducerea costurilor de productie este importanta prin aceea ca asigura sporirea continua a acumularilor banesti ale intreprinderii, creându-se pe aceasta baza premisele dezvoltarii continue a acestora.

Un alt aspect al importantei reducerii costurilor reprezinta un factor de seama în stabilirea preturilor, reducerea lor creează premisele necesare micsorarii preturilor de livrare a produselor, asigurandu-se prin aceasta cresterea profitabilitatii intreprinderii.

Reducerea cheltuielilor materiale reprezinta o prima cale deosebit de importanta de reducere a costului de productie, îndeosebi în acele ramuri în care ponderea cheltuielilor materiale e ridicata.

Acest lucru se poate realiza prin reducerea normelor de consum la materiile prime, materialelor, ş.a., printr-o croire mai rationala sau pe baza reproiectarii produselor, prin folosirea inlocuitorilor de materiale, folosirea mai buna a combustibililor şi energiei, introducerea unor noi tehnologii sau imbunatatirea celor existente care sa asigure o reducere a consumurilor specifice, reducerea pierderilor din rebuturi, din perisabilitati, utilizarea deseurilor, sporirea gradului de valorificare a

7

materiilor prime, extinderea folosirii materialelor ce necesita cheltuieli mici, ş.a.

O atentie corespunzatoare trebuie acordata reducerii costurilor materiale şi reducerii cheltuielilor legate de aprovizionarea tehnico-materiala şi de desfacere a produselor.

Determinarea influentei reducerii cheltuielilor materiale asupra reducerii costului pe produs se face pe fiecare fel de masura în parte.

O alta cale importata a reducerii costurilor o constituie cresterea productivitatii muncii. Prin aceasta crestere, în conditiile respectarii corelatiei potrivit careia ritmul de crestere a productivitatii trebuie sa fie mai mare ca cel al cresterii retributiei medii, se reduc pe unitatea de produs costurile cu retributie directa crescand totodata castigul inregistrat de muncitori.

Odata cu aceasta, pe baza cresterii productivitatii muncii are loc o sporire a volumului productiei care are ca efect reducerea cheltuielilor conventional constante pe unitatea de produs.

În cadrul acestei masuri, o atentie deosebita trebuie acordata adoptarii unor astfel de masuri care sa duca, în conditiile cresterii productivitatii muncii la reducerea cheltuielilor cu salariile. Din radul acestor masuri pot fi amintite extinderea mecanizarii şi automatizarii, extinderea lucrarilor de mica mecanizare, în vederea reducerii personalului auxiliar şi de servire, perfectionarea pregatirii cadrelor, organizarea mai buna a locurilor de munca, utilizarea eficienta a fondului de timp, etc.

O alta cale importanta de reducerea a costurilor de productie o constituie imbunatatirea folosirii capacitatii de productie (prin folosirea mai buna a capacitatilor de productie creste volumul productiei, ceea ce face sa scada pe unitatea de produs cheltuielile indirecte cu caracter conventional-constant).

Rationalizarea cheltuielilor administrativ gospodaresti se poate realiza prin urmarirea incadrarii în modelele elaborate pentru aceasta categorie de cheltuieli şi reducerea în mod sistematic a nivelului acestora prin aplicarea unui regim sever de economii pana jos la locul de munca.

O atentie sporita trebuie acordata reducerii cheltuielilor neeconomicoase, din randul carora pot fi aminite amenzile, penalizarile, locatiile, etc. sau a cheltuielilor cu caracter neproductiv, cum sunt cele pentru rebuturi.

Motivaţia înfiinţării, organizării şi funcţionării unei întreprinderi este dată de cererea de produse şi servicii care se manifestă pe piaţă; aceasta îi determină atât profilul, cât şi condiţiile în care urmează a acţiona. Funcţionalitatea acesteia impune însă asigurarea (alături de alţi factori de producţie) a resurselor materiale şi tehnice necesare în

8

concordanţă cu volumul de activitate definit în raport cu cererile de consum care se manifestă pe piaţa din aval.

Punerea în mişcare a întregului angrenaj specific unei firme (industriale, de construcţii, de transport, specializată în comercializarea de materiale şi produse etc.) presupune declanşarea sistemului general de relaţii dintre funcţiunile principale ale acesteia, cu deosebire pe fluxurile de informare-investigare a pieţei, de întocmire a portofoliului de comenzi, de comandare-contractare a bazei materiale şi tehnice (a funcţiunii comerciale), de asigurare a resurselor financiare şi umane.

Resursele materiale, energetice, de echipamente tehnice, financiare etc., se asigură din mediul exterior întreprinderii, printr-o acţiune corelată şi adaptată caracteristicilor acestuia şi mutaţiilor pe care le înregistrează de la o etapă la alta. Rezultatele activităţii firmelor se valorifică în cadrul aceluiaşi mediu extern în funcţie de evoluţia mărimii şi structurii cererilor de consum, de elementele caracteristice sistemului concurenţial în care acţionează (care le pot avantaja sau dezavantaja în anumite etape ale procesului de dezvoltare). De aici rezultă dependenţa stricta a destinului fiecărei întreprinderi de mediul economico-social intern şi internaţional - care este de mare complexitate, ridicând probleme deosebite pentru desfăşurarea activităţilor de producţie şi comercializare, social-culturale etc. Natura acestui context îşi pune amprenta, într-o formă accentuată, asupra asigurării bazei materiale şi tehnice care prin nivel şi structură să permită desfăşurarea cu eficienţă a activităţilor menţionate în interesul societăţii, a unităţilor economice din cadrul ei.

Ca urmare, se pune tot mai mult accentul pe găsirea căilor şi metodelor, tehnicilor şi instrumentelor care, prin aplicare, să contribuie la susţinerea unei dezvoltări durabile a societăţii, să pună în valoare, în măsură mai mare, valorosul potenţial uman orientat spre ridicarea nivelului de civilizaţie, de trai al omenirii în general. Preocupările în acest sens au căpătat forme noi de cooperare mai accentuată între naţiuni pe principii de egalitate, dar încadrabile în contextul unor politici globale care vizează interese generale sau zonale. Aceasta în condiţiile protecţiei intereselor fiecărei naţiuni şi susţinerii dezvoltării durabile proprii. Reducând dimensiunea abordării contextului economic intern şi internaţional la problematica specifică aprovizionării materiale şi tehnice a întreprinderilor şi valorificării rezultatelor activităţii lor considerăm că între principalele caracteristici ale acestuia care inf1uenţează interpretarea, nuanţează gradul de complexitate a asigurării bazei materiale şi tehnice.

Se cunoaşte ca firma (întreprinderea) este veriga organizatorică unde se desavarseste fuziunea intre factorii de producţie (resurse

9

materiale, energetice si umane) cu scopul producerii si desfacerii de bunuri economice in structura, cantitatea si calitatea impuse de cererea de pe piaţă cu scopul obţinerii unui profit.

Astfel că oricare ar fi profilul de producţie a unei unitati economice, activitatea pe care aceasta o desfasoara trebuie să urmeze unele criterii economice bine stabilite pentru reuşita obţinerii profitului.

Unele din aceste criterii economice sunt:- Organizarea pe baze stiintifice a procesului de producţie

(definirea concretă a structurii operaţionale)- Folosirea cu maximă eficienţă a tuturor resurselor de care

dispune (materiale, financiare, umane, informaţionale)- Asigurarea cu resurse materiale necesare in condiţii cât mai

avantajoase- Asigurarea unei pieti de desfacere a producţiei (creşterea

competitivităţii sub diferite aspecte)- Folosirea de forţă de munca cu calificarea necesara, etc.

Stabilitatea in timp a firmei este posibila daca se are in vedere rentabilizarea sau creşterea rentabilitătii firmei in condiţiile in care numărul ofertanţilor pe piaţa este intr-o continua creştere iar piaţa resurselor este in stagnare sau chiar scădere.

Această rentabilizare, sau creştere a rentabilitătii, are ca suport profitul (obţinerea sau creşterea lui).

Profitul unei întreprinderi este rezultatul diferenţei intre cheltuielile efectuate pentru obţinerea unui produs si veniturile obţinute de pe urma acelui produs. Deci căile majore de creştere a lui sunt :crsterea venitului si/sau scăderea cheltuielilor.

Factorii de influentă ai venitului sunt : preţul de vânzare si cantitatea produsa (vânduta).

Preţul de vânzare este expresia valorii unui produs pe o piaţa data in condiţiile întâlnirii libere dintre cerere si oferta.

Acest preţ poate fi stabilit, prin convenţii naţionale sau internaţionale, la un anumit nivel de către ofertanţii existenţi pe piaţa.

Chiar daca nu face obiectul unor convenţii acest preţ de vânzare are o limita maxima, data de acceptul clienţilor, si o limita minima, data de costul de producţie.

Aceasta marjă este destul de limitata in condiţiile oricărei pieţe de profil.

Creşterea cantitătii vândute dintr-un produs fabricat poate duce la creşterea profitului. Acest lucru se poate realiza prin folosirea unei politici

10

de marketing pertinentă, creşterea calitătii produselor (printr-o retehnologizare a unitătii), modelarea producţiei după cererea pieţei, etc.

Al doilea factor de influentă al profitului este reducerea cheltuielilor de producţie (costul de producţie).

Acest cost de producţie reprezintă totalitatea cheltuielilor corespunzătoare consumului factorilor de producţie pe care întreprinderea le efectuează in scopul producerii si vânzării de bunuri materiale si servicii.

Astfel ca, pentru maximizarea profitului producătorul trebuie sa minimizeze costul de producţie, deci sa obtina rezultate cat mai mari de pe urma factorilor de producţie munca si capital.

Dinamica costului pe unitatea de produs depinde in principal de :- Modificarea consumului de factori de producţie utilizaţi pe

unitatea de produs- Evoluţia factorilor de producţie utilizaţi.

Ca modalitati concrete de acţiune avem :

i) Reducerea normelor de consum - Reproiectarea produselor in sensul

= reducerii greutatii pe unitatea de produs= folosirea de materie prima cat mai adecvata pentru

produsul finit (se are in vedere ca aspectul fizic cat si compoziţia chimica al materiei prime sa fie cat ai aproape de cel al produsului finit ceea ce duce la scurtarea lanţului tehnologic si implicit a consumului specific)

- Folosirea raţionala a energiei si combustibililor= lucrul continuu pe 2 – 3 schimburi pentru a nu

consuma in gol pentru menţinerea temperaturii cuptoarelor de încălzire sau a schimbătoarelor de căldura in industria metalurgica sau chimica

= evitarea întreruperilor in procesul de producţie

ii) Reducerea cheltuielilor de aprovizionare materiala- Găsirea de furnizori cu condiţii mai avantajoase

= cu preturi mai scăzute= cu o calitate superioara a produselor = cu condiţii de plata mai convenabile

- Reducerea cheltuielilor de transport

11

= găsirea unor furnizori cat mai apropiaţi de locul de consum

= folosirea mijloacelor de transport cele mai economicoase

- Folosirea de materiale înlocuitor= înlocuirea materialelor mai scumpe cu materiale mai

ieftine care sa asigure calitatea corespunzătoare= folosirea unor înlocuitori cu greutate specifica mai

mica ceea ce face produsul finit mai competitiv (vezi aliajele de aluminiu ca înlocuitori ai pieselor din fonta sau otel)

iii) Creşterea productivitatii muncii- Reproiectarea posturilor de munca, care in condiţiile

folosirii aceleiaşi tehnologii poate duce la o creste a productivitatii

- Retehnologizarea, care poate fi atât sub aspect moral cat si sub cel fizic.

- Dotarea sau up-gradarea sistemului informaţional, care duce la o cunoaştere mai eficienta a necesitaţilor de producţie si la fluidizarea circulaţiei financiare prin creşterea cantitatii de informaţie vehiculata si a vitezei de procesare a acesteia.

iv) Aplicarea unei politici de personal fiabila- Perfecţionarea forţei de munca existente, prin cursuri de

specializare pe profilul de producţie- Selectarea pe criterii profesionale a cadrelor de

conducere- Evaluare performantelor, care are o componenta

psihologica deosebita la nivelul angajatului si o influenta deosebita asupra climatului organizaţional.

12

CAP. 2. – Prezentarea societatii

2.1. – Prezentarea societatii

Denumire : SC TURNU SASediul : Loc. Turnu Magurele, Str. Portului, Nr. 1,

Cod postal 0750, Teleorman

Telefon/Fax : 047/411320 047/411322

Mod de constituire : Constituire in baza legilor 15 si 31/1990 si a HG 1213/1999prin preluarea integrala a patrimoniului Combinatului de Ingrasaminte Chimice Turnu Magurele

Nr. Registrul Comertului : J34/184/1991

Cod fiscal : R1387500

Capitalul social : 235.100 milioane lei

Structura actionariatului : Autoritatea pentru privatizare 47%

PAS CHIM Turnu Magurele 8%

Altii 45%

SC TURNU SA este o societate cu capital mixt (de stat 47% si

privat 53%). Unitatea s-a dezvoltat in trei etape de investitii si cinci etape de dezvotare si are un grad ridicat de interdependenta intre instaatiile tehnologice. Ea este integrata si cuprinde instalatii de productie precum si instalatii de utilitati.

2.2. – Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al S.C. Turnu S.A. îl reprezinta fabricarea şi comercializarea de îngrasaminte chimice minerale (simple, complexe şi lichide) şi a intermediarilor (amoniac, acid azotic, acid sulfuric, acid fosforic) alaturi de productia de piese de schimb şi utilaje tehnologice; de asemenea, societatea

13

dispune de instalatiile necesare pentru producerea şi asigurarea cu energie termica a municipiului Turnu Magurele.

Societatea poate furniza intreaga gama de sortimente de îngrasaminte chimice solicitate de agricultura, produse competitive şi la indici de calitate corespunzatori, atât pentru piata interna cât şi pentru export.

Ingrasamintele simple cu azotat produse în cadrul societatii sunt: uree, azotatul de amoniu şi nitrocalcarul, iar ingrasamintele complexe în functie de solicitari pot contine rapoarte diferite între elementele de fertilizare.

Nr. crt.

Produs U.M. % Valoare (mil. lei)

1. Uree To 57,41 92.0002. Azotat granulat To 18,29 29.3253. Îngrasaminte complexe To 22,60 36.2244. Altele To 1,68 2.700

Total To 100 160.249

14

2.3. – Organizarea societatii

2.3.1 - Structura functionala

Societatea poate fi considerata ca este formata din doua mari departamente : - departamentul de productie

- departamentul economic

a) Departamentul economic este alcatuit din :

- Subdepartamentul comercial , care are functia de legatura cu :- clientii (stabilirea termenelor de livrare si a cantitatilor de livrat cu partenerii traditionali, gasirea unor clienti noi)

- furnizorii (negocierea contractelor de cumparare, obtinerea unor conditii de livrare cat mai bune, gasirea si testarea de noi furnizori)

- piata de desfacere (cunoasterea cererii si ofertei existente pe piata de profil, gasirea de noi piete de desfacere)

- Serviciul financiar – contabil- care tine evidenta incasarilor si platilor in relatiile societatii cu terti si evidenta resurselor interne unitatii.

- Biroul personal - care are ca responsabilitate evidentierea tuturor modificarilor din punct de vedere profesional cu angajatii societatii

b) Structura departamentului de productie

S.C. Turnu S.A. Turnu Magurele, una din cele 10 societati producatoare de îngrasaminte chimice din România are o structura ce sintetic poate fi prezentata astfel:

1) Instalatii pentru fabricare de produse intermediare:instalatii pentru producerea amoniaculuiinstalatii pentru producerea acidului azotic

15

instalatii pentru producerea acidului fosforicinstalatii pentru producerea acidului sulfuric

2) Instalatii pentru producerea de îngrasaminte simple de azot:instalatia de azotat de amoniu şi nitrocalcarinstalatia de ureeinstalatia de îngrasaminte lichide pe baza de azotat de amoniu şi uree

3) Instalatia de îngrasaminte complexe pe baza de acid fosforic

4) Instalatia de îngrasaminte complexe – nitrofosfati

5) Diverse facilitati de baza pentru productia de produse intermediare şi de îngrasaminte:

depozite de materii prime, auxiliare, diverse chimicale, inclusiv sistemele de primire, descarcare, distributie, etc.

depozite de produse finite, sisteme de ambalare şi expeditie.

6) surse şi sisteme de distributie a utilitatilor comune şi / sau specifice diverselor instalatii ca:

captare, tractare şi distributie apa industriala şi potabila statii de recirculare a apei centrale termoenergetice, furnizoare atât de energie termica cât şi

electrica aer comprimat apa demineralizata statii de racordare, distributie şi transformare adecvata

consumatorilor pentru energie electrica sisteme de recuperare caldura şi distributie agent termic pentru

consumul municipiului Turnu Magurele şi alti agenti economici.

7) Diverse ateliere şi baze de intretinere tehnica pentru toate tipurile de utilaje

8) Laboratoare centrale, sectoriale şi / sau locale pentru diverse testari şi analize fizico-chimice, metrologice, etc.

9) Instalatii pentru productie de mic tonaj a caror destinatie este sa fie pentru consumul societatii, fie pentru diversi consumatori specifici.

Toate aceste facilitati sunt destinate evident primordial productiei de îngrasaminte chimice şi, respectiv, produselor intermediare necesare acesteia.

16

Una din substantele nutritive de baza este azotul, care se regaseste atât în ingrasamintele simple cu un continut singular ca atare, cât şi îngrasaminte complexe în diverse proportii.

Nr. crt.

Instalatii din componenta societatiiNr. total de instalatii

1. Amoniac Kellogg 12. Acid azotic 23. Acid sulfuric 34. Acid fosforic 15. Îngrasaminte complexe NPK I UCB 16. Uree 17. Azotat de amoniu 18. Nitrofosfati NPK II 19. Îngrasaminte complexe MAP 1

În structura sa, S.C. Turnu S.A. include toate instalatiile necesare productiei de baza (semifabricate + produse finite) precum şi toata infrastructura necesara pentru asigurarea surselor de utilitati, transporturi, cooperare între instalatii, de aşa natura încât sa poata functiona practic autonom, cu exceptia preluarii partiale de energie electrica din sistemul national.

În componenta societatii exista toate facilitatile pentru depozitarea materiilor prime şi produselor intermediare, prevazute cu sisteme adecvate în vederea preluarii şi distribuitiei acesteia, precum şi instalatii adecvate pentru expeditia produselor finite.

2.3.2 Structura de personal :

Comparativ cu perioadele anterioare, personalul s-a redus, în conditiile sporirii cifrei de afaceri, producandu-se schimbari pozitive în structura acestuia, respectiv cresterea personalului direct productiv.

În cazul dat, aceasta se datorează mai bunei organizari a activitatii de intretinere.

Structura pe sexe se incadreaza în general, în caracteristicile ramurii din care face parte societatea. De remarcat faptul ca aproape 70 % din personal este sub 40 de ani, ceea ce constituie un element favorabil unei eventuale restructurari.

17

În acelaşi timp, exista un procent sub 20 % din personal cu vechime de pana la 5 ani în întreprindere, ceea ce constituie un element de stabilitate cu efecte pozitive asupra productivitatii muncii.

2.3.2.1. Structura de personal pe baza organizarii functionale

Structura personalului normat valabil de la 01-01-2001Total personal normat

din care:1. Personal TESA

din care: conducere societate – 6

personal de conducere (sef sectie, instalatie, ateliere, servicii, birouri) – 69

studii superioare (ingineri, subingineri, economisti, juristi, analisti) – 104

studii medii (tehnicieni, contabili, desenatori, agenti de marketing, etc.) – 123

maistri – 113 2. Personal muncitor

din care: operatori – 368 pompagii – 51 compresoristi – 39 masinisti – 189 lacatusi mecanici – 257

2293

415

1878

18

electricieni – 171 metrologi – 102 sudori – 77 strungari, frezori – 54 distribuitori – 35 laboranti, controlori calitate – 92 instalatori – 6 matriteri – 3 cazangii – 25 turnatori, tratamentisti – 10 distilatori – 5 modelori, tamplari – 3 vopsitori, izolatori –17 zidari – 15 cauciucari – 6 dulgheri – 12 soferi – 55 pompieri – 24 mecanici locomotiva – 9 paznici – 59 necalificati – 62 alte meserii – 126

2.3.2.2. Structura de personal in functie de calificare

Sructura personalului pe studii este evidentiata in urmatorul grafic

19

20

2.4. Mediul concurential

21

2.4.1. Clientii

În conditiile cresterii continue a populatiei globului se prevede o crestere în continuare atât a productiei cât şi a consumului mondial de îngrasaminte, cresteri confirmate de evolutia prezentata în FAO’s Year Book Fertilizer.

Îngrasamintele chimice fabricate în România sunt corespunzatoare calitativ cerintelor pietei externe.

Pentru uree exista piata de desfacere permanenta cu conditia alinierii la nivelul de preţ al pietei (eficienta variaza în functie de conjunctura).

Evolutia pietei la principalele activitati grupate pe produse, servicii (cu pondere >= 10% din cifra de afaceri):

Nr. crt.

ProdusEvolutia pietei

Gradul de acoperire a pietei interne (%)

Intern Extern Actual Perspectiva1. Îngrasaminte

simple cu azot:-Uree-Azotat-Nitrocalcar

↑↑=

↑↑=

203010

254010

2. Îngrasaminte complexe:-NP 22.22.0-NP 27.13.0-NPK 15.15.15-DAP 18.46.0

↑=↑↑

↓↓↑↓

40153010

40203050

S.C. Turnu S.A. dispune în momentul actual de o piata interna relativ constanta în ceea ce priveste cererea, fluctuatiile care apar de regula sunt în perioada de vara, lunile mai, iunie, iulie şi august.

Printr-un marketing activ s-a reusit castigarea unui segment important de piata (aproape toata Muntenia).

La extern, S.C. Turnu S.A. are numeroase cereri, dar datorita preturilor scazute la ingrasamintele chimice nu prezinta un interes deosebit pentru societate.

22

Pentru export, unitatea are nevoie de o infuzie de capital destinat modernizarii şi retehnologizarii unor instalatii, ceea ce va conduce la obtinerea de produse cu preţ de cost mai mic şi de alte masuri care nu pot fi influentate de managementul socientatii: pretul gazului metan, al energiei electrice, impozite, taxe, etc.

Productia de export a reprezentat în anul 1997 71.79% din cifra de afaceri, iar în anul 1998 şi 1999 a cunoscut o scadere datorita reducerii pretului ingrasamintelor chimice pe piata mondiala.

Tarile cu ponderea cea mai mare în totalul exportului au fost în anul 1997: India (18.94% din cifra de afaceri), Cuba (14.49% din cifra de afaceri), Italia (11.98% din cifra de afaceri); în anul 1998: Turcia (3.23% din cifra de afaceri), Iugoslavia (6% din cifra de afaceri), Algeria (3% din cifra de afaceri).

În anul 2001 se estimeaza cresterea exportului în Turcia la 20% din cifra de afaceri şi Iugoslavia la 10% din cifra de afaceri.

În plan intern o serie de agenti economici s-au dovedit a fi clienti fideli ai societatii, avand o cerere constanta de produse finite şi servicii şi manifestand o tendinta asemanatoare şi pentru urmatoarea perioada.

Nr. crt.

Nume client intern % din cifra de afaceri

1. COREXIM Bucureşti 112. A.G.U. Impex Galaţi 53. Oltchim S.A. Rm. Valcea 45.34. AGROEST Mangalia 3.25. S.C. Textil Int. Bucureşti 56. HOLDING Olt Slatina 4

Nr. crt.

Nume client extern % din cifra de afaceri

1. Turcia 202. Iugoslavia 103. Bulgaria 14. Sudan 15. Africa 16. Italia 1

SITUATIA GRAFICA A PRINCIPALILOR CLIENTI INTERNI SI EXTERNI

23

2.4.2. Furnizorii

In plan intern furnizori traditionali ca ROMGAZ, PETROM, CONEL, RA APELE ROMANE, care reprezinta monopoluri pe piata interna de materii prime si servicii au manifestat o prezenta constanta si-si continua colaborarea si pentru perioadele urmatoare.

Pe plan extern, o situatie asemanatoare o prezinta Rusia, ca principal furnizor de gaz metan si o serie de materii prime.

Reatiile cu Rusia dateaza de la infiintarea societatii in 1991 si avand in vedere ponderea ridicata a gazului metan in activitatea de productie (ca materie prima si sursa energetica), continua si pe viitor.

Avand in vedere caracterul restrictiv al materiilor prime necesare din import, in randul furnizorilor externi de materie prima se numara si Algeria, Siria si Maroc. Alti furnizori externi sunt contactati numai in situatii conjuncturale determinate de situatiile geopolitice internationae. In randul acestor tari se numara: India, Pakistan, Uzbekistan, etc.

24

Nr. crt.

Nume furnizor intern Produs% din total cheltuieli materiale

1. E.M. Moldova NouaE.M. BalanE.M. Hateg

Pirita flotata 0.4

2. ROMGAZ, PETROMGaz metan 36.1

3. CONELEnergie electrica 19.0

4. R.A. Apele RomaneApa 0.4

5. Talcdolomita HunedoaraDolomita 0.1

În plan intern furnizori traditionali ca ROMGAZ, PETROM, CONEL, R.A. Apele Romane care reprezinta monopoluri pe piata interna de materii prime şi servicii au manifestat o prezenta constanta şi îşi continua colaborarea şi pentru perioadele urmatoare.

Nr. crt.

Nume furnizor extern Produs% din total cheltuieli materiale

1. Rusia Gaz metan 25.42. Algeria, Siria Fosfati bruti 3.53. Algeria, Maroc Fosfati calcinati 1.94. Rusia Apatita Kola 8.55. Rusia Clorura de K 2.3

Situatia grafica a principalilor furnizori interni si externi

25

2.4.3. Principalii concurenti

Productia de ingrasaminte chimice a fost pusa la punct in anii 1960-1970.

Dupa functionarea eficienta sau nu, in perioada de dinainte de 1989, incepand cu 1990 numarul furnizorilor de ingrasaminte chimice a ramas constant.

Astfel ca in perioada curenta in Romania exista doar 4 concurenti ai societatii inprofilul ingrasamintelor chimice.

In plan extern, societatea Turnu SA se conrunta cu o concurenta acerba din partea unor firme din fostul bloc sovietic (puternic favorizate de procurarea gazului metan in conditii avantajoase).

Nr. crt.

Concurentul Intern Extern

1. DOLJCHIM Craiova Rusia2. AZOMURES Tg. Mures Ucraina3. SOFERT Bacau Iran4. AMONIL Slobozia Irak

Un concurent serios cu un potential ridicat de dezvoltare îl reprezinta compania multinationala NORSK-HIDRO

2.5. – Analiza activitatii la SC Turnu SA pe perioada 1996-2000

26

2.5.1. Evolutia principalilor indicatori

Pentru caracterizare economico financiara a societatii SC Turnu SA s-au analizat urmatoarele materiale:

- bilanturile contabie pe anii 1996-2000

- rapoartele de evaluare pe anii 1996-2000 intocmite de firmele de speciaitate

- alte documente si evidente contabile

Sintetizand informatiile provenite din materialele mai sus mentionate s-a intocmit evolutia principalilor indicatori:

- Capitalul social- Numarul de salariati- Cifra de afaceri- Venituri totale- Cheltuieli totale- Profit brut- Productivitatea muncii

27

In urma consultarii actelor financiar-contabile a rezultat urmatoarea situatie :

An referinta 1996 1997 1998 1999 2000Denumire indicator

Capitalul social 235.100 235.100 235.100 235.100 235.100

Numar salariati 2.730 1.304 2.146 2.400 2.520

Cifra de afaceri *) 219.800 277.357 278.510 537.088 589.403

Venituri totale *) 249.380 297.947 329.970 636.719 704.221

Cheltuieli totale *) 243.590 278.300 331.444 635.732 695.902

Profit brut *) +5.790 +19.647 -1.474 +987 +8.319

Productivitatea muncii **) 60,49 61,25 62,22 63,63 67,44

____________________________________________

Obs. : *) cifrele exprima milioane lei**) cifra exprima tone productie-marfa pe numar de muncitori direct productivi

27

2.5.1.1 – Capitalul social

SC Turnu SA a fost constituita in baza legilor 15 si 31/1990 si a HG 1213/1999 prin preluarea integrala a patrimoniuui Combinatului de Ingrasaminte Chimice Turnr Magurele.

Aportul extern la capitalu propriu a corespuns fondurilor initial avansate de proprietar la constituirea societatii. Acest aport s-a efectuat atat in natura, prin cedarea catre societate a unor imobile materiale si active necorporale, precum si de bani lichizi.

In contrapartida aportorii de fonduri au recunoscuti ca participanti la capitalul societatii devenind proprietari ai unei parti a capitalului, situatie care le-a conferit statutul de asociati, respectiv actionari.

In acest context, tuturor asociatilor (actionarilor) li se recunosc cele trei drepturi esentiale:

-dreptul de participare, sub forme si grade diverse la luarea deciziilor;

-dreptul asupra unei cote parti din eventualele beneficii;

-dreptul de a primi o parte din patrimoniul societatii in cazul dizolvarii.

De-a lungul perioadei de analiza capitalul social nu a suferit nici o modificare, pastrandu-si constante atat vaoarea (235.100 milioane lei) cat si structura actionariatului.

Evoutia capitalului social pe perioada 1996-2000 (valorile reprezinta milioane lei).

De asemenea din analiza structurii actionariatului se observa ca SC Turnu SA este o societate cu capita mixt: Autoritatea pentru Privatizare (47%), PAS CHIM Turnu Magurele (8%) si diverse persoane fizice (45%).

28

An referinta

Actioonar 1996 1997 1998 1999 2000

APP 110.497 110.497 110.497 110.497 110.497

PAS CHIM 18.808 18.808 18.808 18.808 18.808

ALTII 105.793 105.793 105.793 105.793 105.793

TOTAL 253.100 253.100 253.100 253.100 253.100

Obs: cifrele indica milioane lei

2.5.1.2 – Numarul de salariati

A avut urmatoarea fluctuatie :

Perioada 1996-1997 a reprezentat un moment de cotitura in politica salariala a societatii. Reducerea de personal a fost extrem de pronuntata, de peste 50%, de la o cifra de 2730 de salariati la nivelul anului 1996 la 1304 salariati in anul 1997.

Acesta diminuare a fost motivata de o serie de restructurari, de regandire pe criterii de eficienta economica a posturilor.

O data cu schimbarea conducerii executive din 1997 s-a putut observa o crestere accentuata a productivitatii.

Inceland cu anul 1997 se observa oo crestere a numarului de angajati mai accentuata in perioada 1997-1998 de la 1304 salariati la 2146 salariati, continuata si in anii urmatori, dar in ritm mai mic.

Aceasta crestere in perioada 1997-1998 a fost data de noua politica de productie care implica un regim de lucru a 3 schimburi pe zi (lucru care

29

a dus la necesitatea angajarii de personal suplimentar si mai ales personal direct productiv).

2.5.1.3 – Productivitatea muncii

Exprima eficienta cu care este consumata munca.

Formula de determinare a productivitatii muncii este :

WL = Q/L

in care : Q = productia (pe care o consideram in unitati naturale)

L = cheltuielile de munca (pe care le exprimam in numar de salariati direct productivi)

Calculata astfel, productivitatea muncii exprima productia medie obtinuta pe o unitate de munca vie cheltuita, nivelu sau fiind un criteri pentru stabilire marimii salariilor si pentru a aprecia eficienta economica si competitivitatea intreprinderilor, ramurilor si economiilor nationale.

An referinta 1996 1997 1998 1999 2000

Indicator

Q 165.131 79870 133.524 152.712 169.984L 2.730 1.304 2.146 2.400 2.520WL 60,49 61,25 62,22 63,63 67,44

Unde : Q este exprimat in tone (de productie marfa) WL exprima tone productie marfa pe cap muncitor direct productiv

Evolutia productivitatii muncii in perioada 1996-2000

30

Ca o concluzie in ceea ce priveste productivitatea muncii, avem o crestere continua si constanta cu un plus spre anul 1999 – 2000, cand incepe sa se arate rezultatele planului pe cinci ani initilizat in 1998.

Aceasta crestere a productivitatii muncii influenteaza reducerea costurilor mai ales prin diminuarea cheltuielilor fixe pe unitatea de produs. Ca modalitate principala de ralizare in cazul laminorului in discutie avem utilizarea mai judicioasa a utilajelor.

2.5.1.4 – Cifra de afaceri (CA)

Este unul dintre cei mai importanti indicatori, care exprimat la pretul de vanzare se determina in functie de volumul productiei marfa fabricata si vanduta (inclusiv facturile emise dar neincasate). A avut in cazul studiat urmatoarea evolutie :

Perioada 1996-1998 se caracterizeaza printr-o pondere a cresterii preturilor de vanzare, lucru care duce la o crestere ponderala a cifrei de afaceri. Aceasta crestere este data de o tendinta de crestere continua ainflatiei, dar o crestere fara saturi spectaculoase.

Extraordinarea crestere a cifra de afaceri in perioada 1998 – 1999, de 278.510 milioane lei la 537.088 milioane lei (dublarea ei) se explica prin cresterea spectaculoasa a pretului de vanzare pe piata de profil interna.

Aceasta crestere se poate justifica in primul rand prin cresterea pretului la materia prima data de inflatie care a dus la “explozia” tarifelor la energia electrica, energia termica, salarii. A doua cauza este inchiderea unor unitati de profil din tara, deci deschiderea de noi piete de profil si implicit posibilitatea impunerii unor preturi mai mari de catre producatorii ramasi pe piata.

Perioada 1999-2000 aduce o stabilitate a cifrei de afaceri. Aceasta crestere ponderala este data de o crestere continua a inflatiei, dar o cresterefara salturi spectaculoase ca in perioada 1998-1999.

31

Aceasta crestere coreata cu marirea continua a cantitatii de marfa vanduta a dus la ridicarea an de an a cifrei de afaceri.

2.5.1.5 – Venitul total

Veniturile refecta incasarile efectuate de societate in schimbul marfurilor produse si livrate, a lucrarilor si prestatiilor de servicii, precum si rezultatele altor activitati financiare. Ee contribuie alaturi de cheltuieli la determinerea profitului brut.

In cazul SC Turnu SA veniturile totale au avut urmatoarea evolutie:

Se observa ca si in cazul cifrei de afaceri o crestere foarte mare pentru perioada 1998 – 1999 si o crestere moderata pentru perioada 1996 – 1998.

Din punct de vedere al elementelor care il compun Venitul Total are urmatoarea structura :

Venitul Total (VT) = Venitul din Productie (VP) + Venituri Financiare (VF) + Venituri Exceptionale (VE)

In tabelul urmator avem cifre concrete pentru evidentierea acestui lucru :

32

An referinta

indicator1996 1997 1998 1999 2000

VT0

VT1

249.380

680.217

297.947

684.231

329.970

691.245

636.719

687.656

704.221

704.221

VP0

VP1

237.600

646.272

286.697

658.256

318.452

666.838

633.070

683.715

694.978

694.978

VF0

VF1

11.373

30.934

11.083

25.446

11.506

24.093

3.649

3.989

9.243

9.243

VE0

VE1

407

1.107

167

383

12

25

0

0

0

0

Obs. : toate cifrele anterioare exprima milioane lei VT0 – indica venitul total in preturi curente VT1 – indica venitul total in preturi comparate la nivelul anului 2000 De asemenea notificarea este valabila si pentru :- VP (venit din productie)- VF (venit financiar)- VE (venit exceptional)

Pentru o mai buna evidentiere a evolutiei venitului total consideram graficul in preturi comparate la nivelul anului 2000 :

Se observa un trend crescator pentru intreaga perioada considerata.

In ceea ce priveste structura venitului total avem urmatoarea partitie :

- venitul din productie intre minim 91,77% (1996) si maxim 95,10%(2000)- venitul financiar (rezultat din titluri de plasament si dobanzi bancare) intre minim 0,56(1999) si 4,49%(1996)

33

- venitul exceptional (amenzi si penalizari primite de la terti) intre minim 0,0%(1999-2000) si maxim 0,16%(1996).

In ceea ce priveste variatia celor trei companente pe perioada analizata, in preturi curente, avem urmatoarele caracteristici :

- Pentru venitul realizat din productie avem un trend crescator constant, ceea ce implica o situatie din ce in ce mai stabila a unitatii pe piata de profil.

- In ceea ce priveste venitul financiar, realizat in principal din dobanzile bancare a inregistrat un echilibru destul de stabil pe perioada 1996-1998 cu o cadere abrupta la niveu anului 1999 de la o medie de 11.000 milioane lei la 3.649 milioane lei.

- Venitul exceptional, reflectane rezultatul colaborarii societatii cu partenerii din aval si amonte, au evoluat intr-un trend puternic descrescator pe intervalu 1996-1998, urmarind apoi un trend neutru.

Aceste concluzii sunt concretizate pe baza urmatoarelor grafice :

34

Daca analizam componentele anterioare (Venitul din Productie, Venitul finanaciar si venitul exceptional) in preturi comparate avem urmatoarele concluzii :

- Stabilirea unui trend crescator pentru veniturile din productie

- Evolutia descrescatoare a veniturilor financiare

- Scaderea continua a veniturilor exceptionale la limita extrema in 1999 si 2000

Aceste concluzii sunt evidente pe baza urmatoarelor grafice :

35

Ca detaliere avem ca :

- Venitul din productie(exploatare) este format din vanzari de produse, din productia stocata, subventii de exploatare, etc.

- Venitul financiar din diferente de curs valutar, dobanzi, creante imobilizate, alte venituri finananciare

- Venitul exceptional, asa cum am mentionat mai sus, este in primul rand format din venituri din operatii de gestiune : despagubiri si penalitati.

2.5.1.6 – Cheltuieli totale

Avem urmatoarea evolutie :

Avem o crestere foarte accentuata pentru perioada 1998 – 2000 crestere influentata mai ales de cresterea cheltuielilor cu materia prima, materialele auxiliare si energia, crestere data de devalorizarea leului in raport cu dolarul ceea ce a dus la cresterea inflatiei.

36

Din punct de vedere al elementelor care o compun Cheltuiala Totala are urmatoarea structura :

Cheltuieli Totale (CT) = Cheltuieli pentru Productie (CP)

+ Cheltuieli Financiare (CF) +

+ Cheltuieli Exceptionale (CE)

In tabelul urmator avem cifre concrete pentru evidentierea acestui lucru :

An referinta 1996 1997 1998 1999 2000

Indicator

CT0 243.590 278.300 331.444 635.732 695.902CT1 662.564 638.978 694.043 686.590 695.902

CP0 216.243 249.947 305.384 573.249 634.697

CP1 588.180 573.878 639.474 619.108 634.697

CF0 26.565 27.809 19.473 36.208 42.281

CF1 72.256 63.849 41.341 39.104 42.281

CE0 782 544 6.317 26.275 18.924

CE1 2.127 1.249 13.227 28.377 18.924

Obs. : cifrele indica milioane lei CT0 – indica cheltuielile total in preturi curente CT1 – indica cheltuielile total in preturi comparate la nivelul anului 2000 De asemenea notificarea este valabila si pentru :- CP (cheltuieli pentru productie)- CF (cheltuieli financiare)- CE (cheltuieli exceptionale)Pentru o mai buna evidentiere a evolutiei cheltuielilor totale avem

graficul in preturi comparate:

37

Se observa o oscilatie a cheltuielilor totale in preturi comparate cu coborari si urcari succesive.

In ceea ce priveste structura cheltuielilor totale avem urmatoarea partitie : - cheltuielile pentru productie intre 86,68%(1997) si

92,13%(1998).- cheltuielile financiare intre 5,95%(1998) si 10,90%(1996).- cheltuielile exceptionale intre 0,19%(1997) si 4,13%(1999).

In ceea ce priveste variatia celor trei componente pe perioada analizata, in preturi curente, avem urmatoarele caracteristici :

- Cheltuiala pentru productie avem un trend usor crescator cu tendinte de stabilitate, spre sfarsitul perioadei de analiza, ceea ce implica o rationalizare foarte buna a cheltuielilor necesare productiei.

- In ceea ce priveste cheltuielile financiare se observa o fluctuatie sinusoidala, expresia ratei de indatorare a societatii. Principala componenta o da cheltuielie cu dobanzile, apoi cheltuielile cu diferentele de curs valutar si alte cheltuieli financiare.

- Cheltuielile exceptionale are un trend variabil cu tendinte de crestere, ceea ce duce la o tendinta negativa in relatiile societatii cu partenerii din aval si din amonte. Aceste cheltuieli sunt formate din cheltuielile din operatiile de gestiune, penalitati platite catre terti

Aceste concluzii sunt concretizate pe baza urmatoarelor grafice :

38

Detaliere in ceea ce privesc cheltuielile :

- Cheltuielile de exploatare(pentru productie) sunt in primul rand cheltuieli cu materia prima si materialele auxiliare + cheltuielile cu personalul, cheltuieli cu taxe si impozite, alte cheltuieli de exploatare.

- Cheltuielile finanaciare sunt cheltuieli cu diferente de curs valutar, cu dobanzile, alte cheltuieli financiare

39

An referinta

Indicator1996 1997 1998 1999 2000

Cheltuiei de exploatare, din care: 216.243 249.947 305.384 573.249 634.697

Chetieli cu materia prima 108.747 112.538 151.830 264.881 308.423

Chetuieli cu apa si energia 43.894 62.485 72.533 161.256 204.951

Cheruieli cu lucrari si servicii prestate de terti 19.299 22.981 12.163 40.166 17.243

Cheltuieli cu amortizarile 7.354 9.589 6.175 9.629 9.844

Cheltuieli cu personalul 26.216 27.865 56.127 82.021 94.236

Obs: toate cifrele exprima milioane lei

Chetuielile cu materiile prime si materiale au avut o evolutie crescatoare datorita ajustarilor repetate de pret la materiile prime, motivate de cresterea inflatiei.

In anul 1999 cresterea cheltuielilor cu materiile prime si materiale au avut un salt important de 151.830 milioane lei la 264.881 milioane lei, respectiv o crestere cu 58%.

Cheltuielile cu apa si energia au avut o tendinta asemanatoare cu cea a cheltuielilor cu materia prima, caracterizata printr-un trend ascendent, pus pe seama inflatiei si remarcat printr-o crestere de 5 ori la sfarsitul anului 2000 fata de anul 1996.

Cheltuielile cu lucrarile si serviciile prestate de terti au avut o evolutie fluctuanta sub forma unei sinusoide, generata de caracterul aleatoriu al cererii de astfe de servicii.

Tendinte din economia nationala, de crestere a salariului mediu pe economie, de pata a asigurarilor sociale si a fondurior speciale au influentat evolutia cheltuielilor de personal.

Cheltuielile de personal au avut o evolutie asemanatoare cheltuielilor cu materia prima, respectiv un trend crescator.

40

2.5.1.7 – Profitul brut pe total cifra de afaceri

Profitul, ca indicator absolut de marime a rentabilitatii constituie premisa si consecinta unei afaceri.

Ca premisa, se are in vedere ca initierea unei afaceri necesita o anumita investitie, iar consecinta o constituie rezultatul asteptat de investitor. Cu cat rezultatu este mai mare, cu atat se formeaza noi surse disponibile pentru alte investitii.

In activitatea practica de evauare, cunoasterea potentialului unei firme de a aduce profit reprezinta conditia esentiala pentru aplicare metodelor de evaluare de randament.

Avand la dispozitie veniturile totale si cheltuielile totale putem estima profitul pentru perioada studiata:

_______________________________

Obs. : valorile indica milioane lei

Concluzia care se impune in urma analizei graficului anterior este ca profitul brut cunoaste o tendinta continuu crescatoare, datorata mentinerii cheltuielilor la valori cat mai mici si reusirii obtinerii unui venit din ce in ce mai mare.

Conform formulei de calcul, profitul brut este :

Pb = CAv - CAc

In care : CAv = cifra de afaceri exprimata in pretul de vanzare

CAc = cifra de afaceri exprimata in costuri

41

Conform datelor contabile obtinem urmatorul tabel :

An referinta 1996 1997 1998 1999 2000

Indicator

CAv 219.800 277.357 278.510 537.088 589.403

CAc 214.010 257.710 279.984 536.101 581.084

Pb 5.790 19.647 -1.474 987 8.319

Obs. : cifrele indica milioane lei

Din evolutia datelor anteriare rezulta ca profitul brut se obtine in cea mai mare parte din activitatea de expoatare.

Situatia anului 1998 s-a datorat influentelor negative aduse de cheltuielile financiare si exceptionale, pe fondul devalorizarii monedei nationale si a unor dez echilibre ale pietei.

Relansarea din 1997 si 1999 s-a datorat in mare masura cresterii veniturilor din exploatare, mai buna gestionare a cheltuielilor si a cresterii productivitatii muncii de la 60,49% in 1996 la 67,44% in anul 2000.

Anul 1997 a reprezentat cea mai buma situatie financiara, respectiv un profit brut de 19.647 milioane lei pus pe seama cresterii semnificative a prductivitatii muncii si printr-o cerere foarte mare pe piata externa.

Situatie asemanatoare in privinta evolutiei se regaseste la nivelul anului 2000, concretizat prin cresterea productivitatii muncii si existentei unr venituri provenite preponderent din activitatea de exploatare.

Evolutia prfitului pe perioada 1996-2000

42

2.5.1.8 – Concluzii generale

Ca urmare a exploatarii extrem de dure a instalatiilor de productie in perioada 1977-1985 si conditiile efectuarii unor reparatii curente si capitale destul de superficiale si cu piese de schimb de proasta calitate asimilate in tara si confectionate din oteluri inoxidabile indigene, fare posibilitatea de inlocuire a utilajelor cheie din import cu alte similare, starea in timp a utilajelor s-a deteriorat, fapt ce a condus la diminuarea capacitatii de productie la unele instalatii.

Actualmente, gradul de uzura al instalatiilor este de 70%. Acesta este unul din motivele pentru care au crescut normele de consum la materiile prime cu efect direct asupra cheltuielilor.

Veniturile au inregistrat o evolutie oscilanta cu trend crescator datorita cresterii preturilor la produsul finit.

Cersterea veniturilor totale ale societatii s-a datorat intr-o mare masura largirii pietei de desfacere, atat la piata interna cat si la cea externa.

Cresterea cererii de ingrasaminte chimice la intern a fost stimulata in mare parte de masurile guvernamentale ce au vizat agricultura romaneasca, prin stimularea agricultorilor particulari de a contracta produsele societatii.

Programele de restructurare au contribuit la cresterea productivitatii muncii si la inchiderea sectiilor generatoare de pierderi.

Pentru perioada 1998-2000, odata cu schimbarea echipei manageriale se observa un trend crescatr al cifrei de afaceri si a profitului, cu tendinta de limitare a influentei factorilor externi societatii.

Datorita reparatiilor capitale efectuate in 1998 si 1999, introducerii lucrului in trei schimburi, reproiectarii posturilor existente, delimitarea responsabilitatilor intre departamente, in general fluidizarea productiei, sub toate aspectele, se tinde spre cresterea cu 20% a profitului in 2001 fata de 2000.

Factorii care au inflluentat activitatea economico-financiara a societatii pe perioada analizata pot fi grupati in:

a) cauze interne societatii:

- nivelul scazut de utilizare a capacitatii de productie, uneori sub pragul de rentabilitate;

- uzura fizica si morala aunor echipamente tehnice de pe platforma industriala;

43

- resurse financiare limitate pentru aprovizionare cu materii prime din import: fosfati, clorura de potasiu, gaz metan, etc;

b) cauze externe societatii:

- insolvabilitatea pietei externe;

- marja redusa de profit fata de preturile ridicate pe piata externa launele produse;

- preturi ridicate la unele materii prime in special gazul metan si la energia electrica din intern;

- export ineficient in valuta;

- influente nefavorabile la importul de materii prime prin compensare cu exportul de ingrasaminte, datorita cresterii cursului valutar.

44

CAP. 3 – Diagnosticul activitatii

3.1. – Diagnosticul rezultatelor

3.1.1 – Diagnosticul cifrei de afaceri (CA)

Coform datelor contabile avem urmatoarele cifre :

CA1999 = 537.088 milioane lei

CA2000 = 589.403 milioane lei

Se observa o crestere absoluta cu 52.315 milioane lei a cifrei de afaceri, ceea ce implica un rezultat financiar mai bun pentru 2000 fata de 1999.

Pentru a evidentia dinamica cifrei de afaceri, consideram anul 1999 ca an de baza, si obtinem :

(CA1999 = 100%) (CA2000 = 109,74%)

Daca consideram formula de determinare a cifrei de afaceri :

CA = PMV + Si - Sf

In care : PMV = valoarea productiei marfa comercializata Si = stocul initial Sf = stocul final

Observam ca influentele majore asupra cifrei de afaceri le au :

- cantitatea de produse fabricate si destinate comercializarii (Q)

si

- pretul mediu de vanzare (Pv) [consideram pretul mediu de vanzare pentru o tratare unitara a intregului an 1999 sau 2000]

Pentru evidentierea acestor influente avem urmatoarele date :

- cantitatea de produse fabricate si destinate comercializarii a crescut de la 103.286 tone in 1999 la 110.323 in 2000. Ca dinamica avem o crestere cu 0,68% in anul 2000 fata de 1999.

- pretul mediu de vanzare a avut o crestere in cifre absolute de la 5,2 mil lei/tona in 1999 la 5,5 mil lei/tona in 2000. Ca dinamica avem o crestere cu 0,57% in 2000 fata de 1999.

45

Pentru o mai buna evidentiere a dinamicii cifrei de afaceri pentru 2000 fata de 1999 consideram repartizarea acesteia pe trimestre. In acest caz avem :

Trimestrul I II III IV

Anul

1999 87.545 125.678 182.072 139.642

2000 110.807 134.030 187.548 148.529Obs. : cifrele indica milioane lei

Se observa in ambii ani un varf in trimestrul III.

Explicatie comerciala :

Societatea produce marfuri cu un anumit specific: ingrasaminte chimice.

Aceste produse sunt destinate in mare parte pietei externe. Astfel ca pentru a satisface aceasta cerere, care are un trend crescator din Septembrie pana in Decembrie, combinatul chimic trebuie sa-si asigure un timp tehnologic de productie si un timp eficient din punct de vedere comercial.

Procedurile tehnologice si timpul necesar ajungerii pe pietele de desfacere este de aproximativ 1 – 2 luni.

Deci, daca de la laminor materia prima este achizitionata in August, ea ajunge in forma finala pe piata aproximatix in lunile Septembrie – Octombrie.

Acest lucru duce la varful existent in trimestrul III pentru cifra de afaceri.

46

Daca comparam 1999 cu 2000 obtinem urmatorul garfic:

Obs: valorile semnifica milioane lei

Se observa aceeasi evolutie a cifrei de afaceri pentru ambii ani.

Cresterea in 2000 fata de 1999 am explicat-o ceva mai sus.

Acesta similaritate in ceea ce priveste evolutia cifrei de afaceri implica existenta unei piete destul de stabile din punct de vedere al cererii, cu unele tendinte de crestere.

Deci, firma are o pozitie stabila pe piata pe care este prezenta cu unele tendinte de crestere si de extindere si spre alte zone (piete) de interes. Trebuie avut in vedere faptul ca laminorul in discutie are o capacitate de productie mica (max. 8500 tone) ceea ce limiteaza posibilitatea de extindere pe piata de profil a acestuia.

3.1.2 – Diagnosticul profitului brut (Pb)

Coform datelor contabile avem urmatoarele cifre :

Pb1999 = 987 milioane lei

Pb2000 = 8.319 milioane lei

Se observa o crestere absoluta cu 7.332 milioane lei a cifrei de afaceri, ceea ce intareste concluzia ca in 2000 s-a realizat un an financiar mai bun fata de 1999.

Pentru a evidentia dinamica profitului brut, consideram anul 1999 ca an de baza, si obtinem :

47

(Pb1999 = 100%) (Pb2000 = 842,85%)

Daca luam in considerare metoda de determinare a profitului brut (Pb = CAv - CAc) si detaliem in ceea ce priveste dinamica cifrei de afaceri in preturi de vanzare si dinamica cifrei de afaceri in costuri obtinem :

(CAv1999 = 100%) (CAv2000 = 109,74%)

(CAc1999 = 100%) (CAc2000 = 108,39%)

Cifra de afaceri exprimata in preturi de vanzare a avut o dinamica mai ridicata decat cifra de afaceri in costuri, ceea ce a dus la cresterea profitului brut.

Pentru o evidentiere a dinamicii profitului brut in 1999 si 2000 pe trimestre, din datele contabile obtinem urmatorul tabel :


Anul

1999 148,44 239,34 310,60 288,40

2000 1.471,63 2.217,01 2.327,65 2.301,03


Pe baza datelor de mai sus obtinem urmatorul tabel :


48

Se observa o evolutie asemanatoare a profitului brut in ambii ani, cu o usoara tenta de uniformizare trimestrele teri si patru.

Aceasta evolutie este asemanatoare doar sub aspectul prportiilor, ca valoare insa, profitul brut pe 2000 fiind de aproape 10 ori mai mare ca profitul brut la nivelul anului 1999 pe fiecare trimestru in parte.

Un indicator economico-financiar important (pentru aprecierea rezultatelor financiare) este rata profitului.

Aceasta caracterizeaza in mod sintetic calitatea activitatii economice desfasurata de agentul economic.

Se calculeaza procentul intre masa profitului si costurile pentru obtinerea acestuia.

Avem : Rp = 100*Pb/(C+S)

In care : Rp = rata profitului

Pb = profitul brut

C = costurile materiale

S = cheltuielile salariale

Conform relatiei de calcul obtinem urmatoarele rezultate :

Rp1999 = 5,1%

Rp2000 = 24,6%

Conform teoriei rata profitului oglindeste eficienta capitalului utilizat si in acelasi timp releva gradul de rentabilitate pe produse.

In cazul laminorului SC Turnu SA, se observa o rentabilitate scazuta, ceea ce implica regandirea sistemului de productie si inlaturarea cauzelor generatoare de pierderi.

3.1.3 – Concluzii :

Se observa atat in cazul cifrei de afaceri, cat si in cazul profitului brut o crestere relativ minora :

Pentru cifra de afaceri - + 1,74%

49

Pentru profitul brut - + 742%

Avand in vedere inflatia existenta aceasta crestere nu este convingatoare.

3.2. – Diagnosticul costurilor

3.2.1 – Diagnosticul costurilor pe elemente primare

Consideram ca elemente primare urmatoarele :

- Materia prima si materialele auxiliare

- Energia si combustibilul necesare procesului tehnologic

- Personalul angajat

- Amortizarile

In acest caz avem urmatoarele costuri :

- Cheltuieli cu materia prima si materialele auxiliare

- Cheltuieli cu energia si combustibilul tehnologic

- Cheltuieli salariale (salarii, CAS, concedii, prime, etc)

- Amortizari

Structura costului pe elemente primare cu date din evidenta contabila este :

An referinta 1999 2000

Indicator

Cheltuieli cu materia primasi materialele auxiliare …………………………264.881 308.423

Cheltuieli cu energia sicombustibilul tehnologic ……………………… 161.256 204.951

Cheltuieli salariale ……………………………. 82.021 94.236

Amortizari ………………………………………. 9.629 9.844 Obs. : cifrele indica milioane lei

50

Se observa o crestere normala la toate pozitiile, crestere influentata de cresterea preturilor in general (devalorizare leu/dolar).

Daca consideram anul 1999 ca an de baza (100%) avem urmatoarea dinamica a costurilor :


Indicator

Cheltuieli cu materia primasi materialele auxiliare ……………………….. 100% 116,43%

Cheltuieli cu energia sicombustibilul tehnologic ……………………… 100% 127,09%

Cheltuieli salariale ……………………………. 100% 114,89%

Amortizari ……………………………………… 100% 102,23%

Asa cum am mentionat ceva mai sus cresterile la costurile pe elementele primare sunt moderate.

Ca explicatii in ceea ce privesc aceste cresteri avem :

- Pentru cheltuieli cu materia prima si materialele auxiliare s-a reusit obtinerea unor contracte de livrare avantajoase , din punctul de vedere al societatii, cu furnizorii traditionali. Aceste contracte implica obligativitatea achizitionarii de materie prima la un pret avantajos, dar pe lunga durata de timp (3 ani).

In ceea ce privec materialel auxiliare s-a reusit gasirea unor furnizori cu preturi asemanatoare sau chiar mai mici decat cei obisnuiti, dar cu o calitate ceva mai ridicata a produselor.

- Pentru cheltuieli cu energia si combustibilul tehnologic = cresterea este data de cresterea tarifelor la furnizorii nationali : Termo-Electrica, Conel, Petrom.

- Cheltuielile salariale = sunt un raspuns firesc la presiunea sociala existenta in Romania.

Dinamica structurii costurilor pe elemente primare, pe trimestre pentru perioada 1999 – 2000 :

51


Anul

1999

Cheltuieli cu materia primasi materialele auxiliare …………..46.708,16 81.095,46 72.324,77 66.132,27

Cheltuieli cu energia sicombustibilul tehnologic ……… 42.691,25 42.732,94 45.015,52 47.787,82

Cheltuieli salariale ……………. 13.626,77 26.546,22 29.710,24 31.447,46

Amortizari ……………………… 1.606,92 2.751,30 2.559,87 2.743,95


2000

Cheltuieli cu materia primasi materialele auxiliare ……….. 71.240,33 77.241,90 75.436,39 84.504,38

Cheltuieli cu energia sicombustibilul tehnologic ……… 47.193,04 51.308,00 50.214,88 56.235,08

Cheltuieli salariale ……………. 32.204,91 32.604,31 33.044,00 35.316,34

Amortizari ……………………… 2.639,88 2.914,73 2.803,63 2.203,44


Concluzii :

- Din punctul de vedere al cheltuielilor cu materia prima si materialel auxiliare se observa o crestere continua a acestora, crestere data de ridicarea continua a tarifelor pe pietele furnizoare de profil.

Fiind o cheltuiala variabila se observa ca urmareste structura productie pe an avand un maxim in trimestrul II in 1999 si intrmestrul IV in 2000.

- Cheltuielile cu energia si combustibilul tehnologic au o crestere constanta, fiind data atat de influente externe (cresterea preturilor de achizitionare de la furnizori) cat si de variatia productiei.

52

- Cheltuielile salariale au o crestere continua care are ca prim factor de influenta presiunea sociala existenta iar ca rezolvare indexarea terimestriala a salariilor in functie de existenta si marimea profitului societatii.

3.2.2 - Diagnosticul pe baza cheltuielilor fixe(CF) si a cheltuielilor variabile(CV)

In ceea ce priveste structura cheltuielilor fixe si variabile de productie pe laminor avem urmatoarea structura :

Cheltuielile variabile –

- Cheltuieli cu materia prima

- Cheltuieli cu materialele auxiliare

- Cheltuieli cu energia si combustibilul necesare procesului tehnologic

- Cheltuieli cu personalul direct productiv (salarii, CAS, concedii, prime, etc.)

- Cheltuieli de reparatii si intretinere

- Alte cheltuieli variabile

Cheltuielile fixe –

- Amortizari

- Cheltuieli cu iluminatul

- Cheltuieli salariile personalului administrativ

- Alte cheltuieli fixe

Pentru evidentierea diagnosticului in functie de cheltuielile fixe si cheltuielile variabile detaliem structura pentru fiecare, dinamica pe 1999 si 2000, cat si dinamica pe fiecare trimestru 1999 si 2000

Conform datelor contabile pentru 1999 si 2000 avem urmatoarea structura:

53


Indicator

Cheltuieli cu materia prima ……………………… 227.797 252.906

Cheltuieli cu materialele auxiliare ………………. 37.083 55.516

Cheltuieli cu energia si combustibilul tehnologic ………………………... 161.256 204.951

Cheltuieli salariale cu personalul direct productiv ………………………. 68.979 79.158

Cheltuieli cu reparatiile si intretinerea utilajelor ………………………….. 383 590

Alte cheltuieli variabile ………………………….. 11.203 13.436

Amortizari ……………………………………….… 9.629 9.844

Cheltuieli cu iluminatul ……………………….. 2.622 4.037

Cheltuieli salariale cu personalul administrativ …………………………. 13.123 15.077

Alte cheltuieli fixe …………………………………. 4.712 5.449

_________________________


Considerand alcatuirea descrisa mai sus pentru cheltuielile variabile si cheltielile fixe obtinem :


Indicator

Cheltuieli variabile …………………….. 543.163 600.290

Cheltuieli fixe ……………………………30.086 34.407

Ca dinamica, daca consideram ca an de referinta 1999 (100%), obtinem urmatoarele procente :


Indicator

Cheltuieli variabile ……………………… 100% 110,51%

Cheltuieli fixe …………………………… 100% 114,36%

54

In ceea ce priveste structura cheltuielilor variabile si fixe pe trimestre , pentru anul 1999 si 2000 avem urmatoarele date :


Anul

1999

Cheltuieli variabile …..…………….. 117.866 130.359 147.740 146.654

Cheltuieli fixe …………..…………… 6.528 7.220 8.186 8.123

2000

Cheltuieli variabile …..…………….. 140.107 143.469 159.016 157.576

Cheltuieli fixe …………..…………… 8.030 8.223 9.114 9.031


Concluzii :

- Evolutia cheltuielile variabile, atat pe total an cat si pe fiecare trimestru, implica acceasi variatie pentru ambii ani (1999 si 2000).

Cresterile existente sunt date de influente externe. Se observa in fiecare an un varf atins in trimestul III, varf dat de specificul productiei.

Deci din punct de vedere al cheltuielilor variabile putem spune ca activitatea laminorului este stabila cu o usoara tendinta de crestere, avand aceeasi structura si variatie pentru toata perioada considerata.

3.2.3. - Diagnosticul pe baza pragului de rentabilitate

Pentru determinarea pragului de rentabilitate cat si a marjei de siguranta avem urmatoarelel formule :

Pragul de rentabilitate (Pr) :

Pr = CF x 1/(1-CV/CA) - valoare absoluta

Marja de siguranta (Ms) :

Ms= 100(CA-Pv)/CA - procent

Unde: CF – cheltuieli fixe

55

CV – cheltuieli variabie

CA – cifra de afaceri

In functie de datele tratate in capitoul anterior si pe baza formulelor de calcul, la nivelul anului 1999 obtinem urmatoarele valori:

Pr = 236.914 milioane lei

Ms=60,59%

Pentru anul 2000 valorile sunt:

Pr = 251.436 milioane lei

Ms=62,92%

Pragul de rentabilitate trebuie sa asigure recuperarea integrala a cheltuielilor fixe. Se observa in ambele cazuri ca acest prag de rentabilitate permite recuperarea cheltuielilor fixe fara nici un fel de probleme.

Deci nivelul de rentabilitate realizat de laminor asigura o marja de siguranta ridicata, fapt care duce la suportarea unor influente externe nefavorabile fara un efort economico-financiar care sa duca unitatea catre un dezechilibru major.

Se observa in ambii ani o marja de siguranţa ridicata (peste 60%) ceea ce duce la concluzia ca riscul din exploatare(producţie) este foarte redus.

Asta implica o foarte buna desfacere a produselor si in acelasi timp o foarte inalta calitate a lor.

Pentru evidentierea pragului de rentabilitate si a marjei de siguranta pe produs avem nevoie de cheltuielile fixe, cheltuielile variabile si cifra de afaceri realizate pe fiecare produs pe fiecare an aflat in discutie (1999 si 2000)

Vom considera cele trei produse semnificative realizate de scietate:

- ureea

- azotatul granulat

- ingrasaminte complexe

Pe baza datelor aterioare putem calcula pragul de rentabilitate si marja de siguranta pe fiecare produs, pentru 1999 si 2000

56

Pentru anul 1999 avem:

Prag rentabilitate Marja siguranta

Uree 187.240 64,40

Azotat granulat 61.944 55,98

Ingrasaminte complexe 43.283 47,17

Obs. : pragul de rentabilitate (Pr) este exprimat in milioane leimarja de siguranta este exprimata in procente (%)


Prag rentabilitate Marja siguranta

Uree 204.317 64,91

Azotat granulat 68.830 61,03

Ingrasaminte complexe 52.990 59,78

Obs. : pragul de rentabilitate (Pr) este exprimat in milioane leimarja de siguranta este exprimata in procente (%)

Prin comparatia 1999 cu 2000 se observa ca productia de uree se mentine aproximativ constanta, inregistrandu-se o usoara crestere la azotatul granulat. O crestere mai accentuata se inregistreaza la ingrasamintele complexe (exista semnificative cereri la extern).

3.2.4. – Diagnosticul pe baza cheltuielilor de productie la 1000 lei/productie marfa obtinuta

Pentru a compara acest indicator pe cei doi ani considerati, 1999 si 2000, evidentiem din datele contabile valorile cheltuielilor de productie si valoarea productiei marfa :


- valoare productiei marfa obtinuta, considerata in pretul mediu de vanzare (5200 lei/Kg.)

57

Pe baza acestor doua date, cheltuielile de productie la 1000 lei productie marfa obtinuta pentru 1999 este in valoarea de :

C100lei/p.m. /1999 = 688,30 lei


- valoare productiei marfa obtinuta, considerata in pretul mediu de vanzare (5500 lei/Kg.)

Aceasta este de : 694.978 milioane lei

Pe baza acestor doua date, cheltuielile de productie la 1000 lei productie marfa obtinuta pentru 2000 este in valoarea de :

C100lei/p.m. /2000 = 680,53 lei

Daca comparam cele doua valori se observa o relativa liniaritate a acestora ( o scadere de 1.12% in 2000 fata de 1999)

Acest rezultat implica atingerea unei limite minime in ceea ce privesc cheltuielile de productie.

Mica variatie de mai sus este data o usoara deplasare a productiei spre bunurile larg cerute de piata (uree si aztat) si mentinerea relativ constanta a cantitatii fabricate din celelalte produse.

Mentinandu-se profilul productiei (nu s-a introdus un produs nou si nu s-a scos un produs existent din fabricatie) singura modalitate de reducere a acestor cheltuieli este actionarea asupra procesului tehnologic.

3.3 – Analiza diagnostic a activitatii laminorului SC Divertas. Concluzii generale .

3.3.1 – Puncte forte – puncte slabe

Analiza diagnostic a activitatii laminorului o prezentam sub forma de tabel, cu includerea in el atat a punctelor slabe cat si a punctelor forte ale laminorului.

Rezultatul acestei analize va fi :

i) Determinarea puterii interne a firmei.

ii) Posibilitatea de raspuns a firmei la factorii externi ei.

58

Evidentierea sub forma de tabel, o facem pe principalele patru domenii de activitate ale unei firme care prin interdependenta lor permit functionarea ei ca un intreg.

Consideram :

- Nivelul de evaluare intre minim 1 si maxim 4. Estimeaza indicatorul considerat ca fiind un punct forte sau un punct slab in functionarea intreprinderii.

Putem avea : 1 – indicator foarte slab

2 – indicator slab

3 – indicator puternic

4 – indicator forte

- Coeficientul de importanta cuprins intre minim 0,01 si maxim 0,25 pe fiecare pozitie considerata pe un domeniu

Acest coeficient exprima importanta indicatorului in formarea domeniului considerat.

Putem avea : 0.01 – indicator aproape neimportant

0.05 – indicator foarte putin important

0.10 – indicator putin important

0.15 – indicator important

0.20 – indicator foarte important

0.25 – indicator vital

Suma coeficientilor de importanta pe un domeniu trebuie sa fie egala cu unu.

- Coeficientul ponderat este produsul dintre nivelul de evaluare si coeficientul de importanta.

Din combinarea nivelului de evaluare si coeficientul de importanta rezulta un coeficient maxim pe fiecare pozitie de valoare 1(unu). Pe fiecare domeniu valoarea maxima a coeficientului ponderat poate fi de 4(patru). Acest coeficient ponderat poate fi considerat ca si un nivel de evaluare mediu pe domeniu.

Domeniile principale de activitate considerate pentru analiza diagnostic sunt :

59

- Domeniul Productie

- Domeniul Comercial

- Domeniul Financiar

- Domeniul Resurse Umane

Fiecare domeniu anterior este impartit intr-un numar variabil de puncte forte sau slabe caracteristice lui.

In ceea ce urmeaza au fost considerate punctele forte si punctele slabe care au reiesit din analiza de la capitolul 3 al acestei lucrari, fiind concretizate in expresiile urmatoare impreuna cu conducerea executiva a laminorului in discutie.

Domeniul Productie

____________________________________________________________

No. Denumirea punctelor forte si slabe Nivel de Coeficient Coeficientevaluare de ponderat

importanta

1 Calitatea foarte ridicata a produselor ------ 4 0.20 0.80

2 Organizarea rationala a procesului

tehnologic, existand un grad ridicat

de integrare si cooperare in domeniul

productie ------------------------------------------ 2 0.10 0.20

3 Inexistenta intoarcerilor si incrucisarilor

in fluxul tehnologic ------------------------------ 2 0.10 0.20

4 Intreruperi sau intarzieri in procesul de

productie datorate necorelarii comenzilor

cu necesarul de materii prime -------------- 3 0.20 0.60

5 Spatiu deficitar pentru organizarea

procesului de productie ---------------------- 1 0.05 0.05

6 Echipament de productie relativ vechi ----- 2 0.05 0.10

7 Flexibilitatea procesului de fabricatie ------ 2 0.15 0.30

8 Necorelarea capacitatilor de productie

a sectiei principale de productie------------- 1 0.15 0.15

Parametrii domeniului Productie 1.00 2.40

60

Domeniul Comercial

____________________________________________________________


importanta

1 Nivelul redus al stocurilor finite ------------- 4 0.20 0.80

2 Realizarea produselor in concordantacu cerintele pietei ------------------------------- 3 0.15 0.45

3 Cota de piata relativ mica---------------------- 1 0.25 0.25

4 Alegerea nerationala a furnizorilor --------- 2 0.10 0.20

5 Limitarea din punct de vedere geografic a desfacerii ------------------------- 1 0.10 0.10

6 Participarea scazuta a compartimentuluimarketing la desfasurarea activitatiicomerciale a unitatii ---------------------------- 2 0.20 0.40

Parametrii domeniului Comercial 1 2.20

Domeniul Financiar

____________________________________________________________


importanta

1 Cresterea cifrei de afaceri ------------------- 4 0.20 0.80

2 Cresterea productivitatii muncii ------------- 3 0.15 0.45

3 Cresterea profitului ----------------------------- 3 0.20 0.60

4 Cresterea fondului de salarii ----------------- 2 0.10 0.20

5 Lipsa indatoririlor pe termen mediu/lung --------------------------------------- 2 0.20 0.40

6 Diminuarea indicelui lichiditati --------------- 1 0.05 0.05

7 Evolutia ratei profitului ------------------------ 1 0.10 0.10

Parametrii domeniului Financiar 1 2.60

61

Domeniul Resurse Umane

____________________________________________________________


importanta

1 Colaborarea eficienta pe orizontalaa sistemului de management -------------- 4 0.20 0.80

2 Calitatea buna a conditiilor de munca ----- 3 0.15 0.45

3 Nivel de calificare peste mediu ------------- 3 0.20 0.60

4 Control calitativ in flux ------------------------ 2 0.15 0.30

5 Organizarea corespunzatoare la la nivelul formatiilor de munca -------------- 3 0.05 0.15

6 Lipsa unor prevederi strategice privindproductivitatea muncii, castingul, etc ------ 1 0.10 0.10

7 Practicarea unui stil de managementconsultativ ---------------------------------------- 1 0.10 0.10

8 Sistem de recompense prin premiigratificatii, etc ----------------------------------- 1 0.05 0.05

Parametrii domeniului Resurse Umane 1 2.55

Stabilirea puterii interne globale a laminorului pe baza diagnosticului pe domeniile importante de functionare :

____________________________________________________________

No. Domeniu de activitate Nivel de Coeficient Coeficientevaluare de ponderat

importanta

1 Productie ------------------------------------------ 2.40 0.25 0.600

2 Resurse Umane ---------------------------------- 2.55 0.25 0.6375

3 Comercial ------------------------------------------ 2.20 0.25 0.550

4 Financiar ------------------------------------------- 2.60 0.25 0.650

Puterea interna globala a Firmei 2.4375

62

Concluzie :

Stabilitatea din punct de vedere intern (organizare, productie, structura) peste medie (2.43) ceea ce duce la o stabilitate buna a societatii fata de evolutia factorilor interni.

Identificarea pericolelor si oportunitatilor externe firmei (laminorului) si stabilirea capacitatii de raspuns :

____________________________________________________________

No. Domeniu de activitate Nivel de Coeficient Coeficientevaluare de ponderat

importanta

1 Reusita politicii de macrostabilizare economica ----------------------------------------- 4 0.30 1.20

2 Aparitia fortei de munca tanara --------------- 2 0.10 0.20

3 Aparitia unor potentiali clienti ----------------- 2 0.15 0.30

4 Atingerea nivelului de saturare al pietei ------------------------------------------- 1 0.15 0.15

5 Aparitia unor noi competitori ----------------- 1 0.15 0.15

6 Variatiile cursului valutar ---------------------- 3 0.15 0.45

Capacitata de raspuns a Firmei 2.45

Concluzie :

Capacitate de raspuns a firmei peste medie (2.45) ceea ce inseamna ca societatea poate face fata cu succes modificarilor din mediul exterior firmei.

3.3.2. – Solutii de avut in vedere

- Introducerea unor metode si tehnici avansate in activitatea compartimentului de marketing.

- Organizarea unei retele de distributie in tara prin infiintarea unor reprezentante comerciale pe baza unor colaborari cu firme de profil

63

- Stabilirea unor contacte preliminare cu posibili furnizori, mai ales in ceea ce priveste materia prima.

- Extinderea spre alte piete.

- Restructurarea spatiului de productie

- Realizarea unor previziuni fundamentate asupra evolutiei pietei.

64

CAP.4 - Masuri de rationalizare a costurilor

4.1. Masuri concrete de rationalizare a costurilor

4.1.1. – Realizarea operatiei de inlocuire a atelierului de decapare cu un sistem de perii speciale metalice

Necesitatea masurii: se impune pentru folosirea ratinala a capacitatii de productie si din punct de vedere al diminuarii consmului de materii prime si energie.

Electrozii catalitici sunt introdusi in bai de decapare cu H2SO4 si HCl pentru indepertarea oxidului. Dupa un timp tehnoogic acestia se scot si se spala cu un jet de apa calda pentru indepartarea atat a oxidului ramas cat si a acidului.

Necesar tehnologic :

1. Baie de decapare – bucati : 2caracteristici :

- consum de HCl, H2SO4

- volum util : 1500x900x1500 cm./baie- temperatura de lucru : 25 – 30oC- ventilatie debit de absorbtie : 4100 m3/ora- greutate : 0,4 tone

2. Baie de spalare apa calda – bucati : 2caracteristici :

- consum de apa si abur tehnologic- volum util : 1500x900x1500 cm./baie- temperatura de lucru : 60 – 100oC- ventilatie debit de absorbtie : 1200 m3/ora- greutate : 0,4 tone

4. Baie de uscare – bucati : 2caracteristici :

- consum de abur tehnologic- volum util : 1500x1000x1500 cm./baie- temperatura de lucru : 120 – 160oC- ventilatie debit de absorbtie : 2000 m3/ora- greutate : 0,6 tone

65

5. Electro-palan (macara pod) – bucati : 1

Necesar personal :

- Tot colectivul atelierului de decapare : 9 muncitori direct productivi + 1 sef de atelier (maistru).

Timp de pregatire :

- Relativ lung = de la introducerea colacului de sarma in baia de acid sulfuric pana la disponibilitatea de punere pe vartelnita pentru laminare aproximativ 8 ore.

Costuri majore implicate la nivelul anului 2000 (cifrele urmatoare sunt rotunjite cu +/- 2% pentru o evidentiere sintetica a situatiei) :

- Cheltuielile cu materialele auxiliare Din totaul de 308.423 milioane lei, aproximativ 10% sunt repartizate

pe atelierul de decapat. Deci valoarea cheltuielilor materiale pentru atelierul de decapare sunt de aproximativ 30.000 milioane. - Cheltuiala cu energia electrica, termica si combustibil

Din totalul de 204.951 milioane lei, aproximativ 5% sunt repartizate atelierului de decapare, ceea ce inseamna aproximativ 10.000 milioane lei.- Din cheltuielile de intretinere si reparatii Aproximativ 20% sunt pentru atelierul de decapareCeea ce inseamna : cca. 200 milioane lei

- Amortizarile Sunt in proportie de 25% repartizate pe acest atelierAsta inseamna aproximativ : cca. 1.500 milioane lei

- Din punct de vedere a personalului cheltuielile salariale Se ridica la cca. 3% : cca. 500 milioane lei

Insumand cheltuielile de mai sus obtinem o valoare aproximativa de 44.000 milioane lei, ridicandu-se la 15% din cheltuielie de prductie.

66

Modalitatea de eliminare a acestor costuri este aplicarea unui sistem de perii circulare metalice speciale.

Descriere :Prin trecerea electrozilor catalitici printre rolele masinii in plan vertical si orizontal, oxidul de la suprafata se crapa, ceea ce perimite diminuarea lui prin periile metalice speciale.

Ele sunt in numar de doua, asezate in plan vertical si sunt angrenate de doua motoare electrice prin intermediul unor curele de cauciuc.

In cazul in care suprafata sarmei dupa trecerea prin sistemul de perii nu este corespunzator se va monta inca o pereche de perii speciale.

In acest caz caracteristicile procesului tehnologic, in ceea ce priveste decaparea, se schimba astfel :

Necesar tehnologic

- Perii speciale din sarma – 2 bucati (sau patru)

- Curele de cauciuc (de rezerva, pentru inlocuirea celor uzate moral/fizic din cadrul sistemului de angrenaj)

Necesar personal

- Nu este nevoie de personal suplimentar fiind de ajuns personalul de exploatare curent.

Timp de pregatire

- Instantaneu – se curata electrozii catalitici in timpul fluxului tehnologic.

Costuri implicate, la nivelul anului 2000 :

- Cost initial : - aproximativ 500.000 lei/perie

- aproximativ 7.000.000 lei sistemul de angrenaj (motoarele electrice cu axul prelungit pentru montarea periilor)

- cost initial total estimat : cca. 8.000.000 lei

- Cost de intretinere : aceste perii nu au un grafic de intretinere ele fiind schimbate in momentul in care sarma se uzeaza.

67

Timpul mediu de uzura pentru un set de perii metalice speciale este estimat la sapte zile a trei schimburi pe zi.

Considerand pretul unitar de aproximativ 500.000 Lei/buc. (+/- 10%) rezulta un cost de schimbare de cca. 4.000.000 lei/luna, deci aproximativ 50 milioane lei/an.

Concluzii :

- reducerea extraordinara a costurilor de productie (de la cca. 5,5 md. lei la 0.05 md. lei sau 0.1 md. lei in cazul a doua perechi de perii.), in conditiile pastrarii aceleiasi calitati a produselor.

- Apare posibilitatea folosirii atelierului de decapare pentru lucrari fata de terti sau desfiintarea sa cu valorificarea activelor si eliberarea spatiului pentru alte destinatii (depozit acoperit pentru materii prime si produse finite, etc.)

4.1.2. – Realizarea operatiei de inlocuire a rolelor din otel cu 9% wolfram (W85) cu role din otel carbon (OL37) cu bandaj din carburi de

wolfram

i) Procedura initiala :

Sistemul de transport al produselui finit ambalat la saci se bazeaza pe un sistem de role.

Aceste role sunt confectionate din otel aliat cu wolfram 9% (W85) la diametrul de 170 mm X 50 mm.

In timpul utilizarii acestea se decalibreaza (uzeaza) necesitand prelucrare pe strung pentru recalibrare si apoi pe masina de rectificat pentru obtinerea suprafetelor corespunzatoare (ca grad de finete).

Aceasta uzura, care necesita prelucrarea, se realizeaza in medie dupa 9(noua) schimburi (trei zile a trei schimburi).

Dupa aproximativ 180 – 200 schimburi (cca. 60 – 65 zile) rolele ajung la diametrul minim admis ( 150 mm) dupa care sunt scoase din uz si se dau la REMAT ca fier vechi aliat.

68

Costuri implicate

Costul de intretinere : este estimat la cca. 150.000 Lei pentru o prelucrare pentru o rola. Daca consideram timpul mediu de folosinta al unei role de 63 zile avem un cost total pentru aceasta perioada de 1.100.000 lei. Deci un cost de intretinere de cca. 6.500.000 lei/an. Considerand toate cele sase role obtinem un cost de intretinere de cca. 40.000.000 lei/an pentru 6 role.

Cost inlocuire : O rola noua, in greutate de aproximativ 13 Kg. costa cca. 5.000.000 Lei. Avand in vedere timpul mediu de lucru (63 de zile) costul total pe an este de aproximativ 30.000.000 Lei rola/an. Deci 180.000.000 Lei /an/ rola.

Cost recuperat (REMAT) : in momentul scoaterii din uz rola cantareste aproximativ 10Kg. Conform tarifelor REMAT, pentru fier vechi aliat se ofera aproximativ 10.000 lei/Kg. Deci pentru o rola se poate obtine cca. 100.000 Lei. Pe an 3.600.000 Lei

Deci costul total pe an estimat : cca. 215.000.000 lei an instalatie

ii) Procedura propusa :

Rolele din otel aliat (W95) se pot inlocui cu role din otel carbon obisnuit (OL37) cu un bandaj exterior din carburi de Wolfram sinterizate in grosime de cca. 20mm.

Rezistenta la uzura a acestui strat de carburi de Wolfram este de 50 de ori mai mare dacat a otelului aliat.

Deci din punct de vedere al prelucrarii acestora se face la un interval de 50 de ori mai mare, adica la 150 de zile de lucru in 3 schimburi.

Prelucrarea acestui strat se face numai prin rectificare, nu si prin strunjire, ceea ce duce la cresterea duratei de folosire practic tot de 50 de ori.

Deci durata de viata a unei astfel de role este in medie de 63 zile x 50 = 3150 zile (aproximativ 8 ani si jumatate), fata de 60 – 65 de zile la o rola din hotel aliat.

Costuri implicate

Costul de intretinere : este estimat la cca. 150.000 Lei pentru o prelucrare pentru o rola. Chiar daca nu se face strunjire,

69

rectificarea stratului de carburi din Wolfram necesita materiale abrazive mai scumpe, dat fiind duritate mult mai mare.

Daca consideram timpul mediu de folosinta al unei role de 63 zile avem un cost total pentru aceasta perioada de 1.100.000 lei. Deci un cost de intretinere de cca. 6.500.000 lei/an. Considerand toate cele sase role obtinem un cost de intretinere de cca. 40.000.000 lei/an pentru 6 role.

Pretul unei astfel de role, cu bandaj din carburi de Wolfram este estimat la 20.000.000 lei/bucata. In acest caz pretul de inlocuire pe un singur an este de aproximativ 2.500.000 lei/an

Deci costul total pe an estimat : cca. 42.000.000 lei an instalatie

Se observa o diminuare a costurilor de 5 ori in ceea ce priveste intretinerea in parametrii optimi ai rolelor.

4.1.3.Realizarea operatiei de inlocuire a arzatoarelor de la cazanul auxiliar de tip Kellogg cu arzatoare John-Zink

Necesitatea aplicarii acestei masuri este data de faptul ca prin inlocuirea vechilor arzatoare cu cele de tip John-Zink va scadea continutul de oxizi de azot in gazele arse sub 200 mg/Nm3 si a continutului de CO sub 200 mg/Nm3.

Polurea sonora va scade sub 85 dB.

Aceasta masura consta in inlocuirea vechiului tip de arzatoare ale instalatiei, cu cele produse de firma John-Zink.

Noile arzatoare montate la cazanul auxiliar vor mari siguranta in exploatare a instalatiei, va mari productivitatea acesteia si vor reduce cheltuielie de reparatii pe acest segment al instalatiei cu 50%.

Costuri implicate:

- costul de intretinere pe arzator este estimat la cca 9 milioane lei/luna.

Procedura de lucru este de a avea 4 arzatoare gata de functionare in orice moment.

70

- costul de inlocuire pe un arzator vechi: pretul mediu al unui arzator este de 20 milioane lei/bucata la nivelul anului 2000.

Daca consideram timpul maxim de lucru la o luna si jumatate pentru un arzator, obtinem un necesar de 160 milioane lei/an pentru inlocuirea unui arzator.

Avand 4 arzatoare de tinut la parametrii optimi, pe an obtinem un cost de 640 milioane lei.

Deci costul total estimat la nivelul anuui 2001 pentru functionarea optima a instalatiei este de aproximativ 700 milioane lei.

Costuri implicate de schimbarea arzatoarelor:

- costurile de intretinere: aproximativ 3.000.000 lei/arzator/luna

- costul estimativ de intretinere pe an: 36.000.000 lei

- costuri de schimb: aproximativ 1.500.000 lei/arzator/luna

Timpul mediu de uzura pentru arzatoarele de tip John-Zink este de doua luni, doua luni si jumatate

Costul estimativ pe an: 24.000.000

Concluzie: reducerea substantiala a costurilr de productie in conditiile pastrarii aceleiasi calitati a produselr

4.1.4. Realizare operatiei de recuperare a hidrogenului din gazele de purja prin separare cu membrane semipermeabile la instalatia de tip

Kellogg

Necesitatea masurii: instalatia de recuperare a hidrogenului care se va implanta in instalatia de amoniac Kellogg are capacitatea de productie de 40 x 106 Nm3/h hidrogen. Procesul de recuperare al hidrogenului este organizat pe o singura linie de fabricatie si se desfasoara continuu. Randamentul de recuperare este de 95% iar puritatea hidrogenului este de 90-91%.

Recuperarea hidrogenului din gazele de purja atrage reducerea consumului de gaz metan cu 2,47% in cazul in

71

care hidrogenul recuperat se recircula in bucla de sinteza a amoniacului.

Deci oportunitatea investitiei este reducerea evidenta a consumului de gaz metan si imbunatatirea functionarii instalatiei Kellogg.

Costuri implicate:

- costul de achizitie al instalatiei este de 11.580 milioane lei

Acest efort financiar va fi suportat astfel:

- din partea societatii: 8.685 milioane lei

- alte surse (fonduri PHARE):2.895 milioane lei

- costul de intretinere este apreciat la aproximativ 100.000.000 lei/una, deci un efort financiar de 1.200 milioane lei/an

Asadar se prevede un efort financiar total pentru primul an de functionare de aproximativ 13.000 miioane lei.

Efectele utilizarii acestui tip de instalatie pentru recuperarea hidrogenului din gazele de purja constau in reducerea consumului de gaz metan pe intreaga activitate cu 2.47%. acest procent reprezinta o valoare de aproximativ 4.500 milioane lei la nivelu anului 2001.

Concluzie: prin aceasta operatie de implantare a instalatiei di recuperare se obtine un spor de profit de cca. 4.500 miliane lei.

4.1.5. Realizarea operatiei de inlocuire o rotorului pentru compresorul de gaze nitroase GHH

Necesitatea masurii: inlocuirea vechiului rotor depasit moral si cu o uzura fizica accentuata.

Din punct de vedere tehnic se impune inlocuirea vechiului rotor cu un altul modern, care s-a dovedit mei putin poluant si care are un consum de energie electrica de doua ori mai mic.

Actualul compresor de gaze nitroase a creat multe probleme tehnice in exploatare, prin consumul ridicat de energie si prin

72

numeroasele reparatii. Aceasta a dus la o noua regandire privind folosirea unui compresor care sa aiba o fiabilitate mei buna.

Costuri implicate:

- cheltuielile cu energia electrica: din totalul de 204.951 milioane lei aproximativ 3% sunt repartizate compresorului de gaze nitroase, ceea ce inseamna aproximativ 6.000 milioane lei

- cheltuielile de intretinere si reparatii reprezinta aproximativ 20% din totalul cheltuielior de intretinere si reparatie, respectiv 200 milioane lei

- amortizarile sunt in proportie de 10% repartizate acestui compresor, respectiv 600 milioane lei

Insumand cheltuielile de mai sus se obtine o valoare de aproximativ 6.800 milioane lei ridicandu-se la aproape 2% din cheltuielile de productie.

Cheltuielile aferente noului compresor sunt urmatoarele:

- cheltuieli cu energia electrica: din totalul de 204.951 milioane lei acestuia ii sunt repartizate 2,5%, respectiv 3.000 milioane lei

- cheltuielile de intretinere si reparatii reprezinta 10% din totalul cheltuielilor de intretinere si reparatii, respectiv 1.000 milioane lei

- cheltuieli de achizitie si instalare se ridica la 10.000 milioane lei.

Concluzie: prin aplicarea acestei masuri se vor face importante economii la consumu de energie electrica de aproximativ de 3.000 milioane lei anual.

4.2. – Cresterea vanzarilor, mijloc de crestere a profitului

Volumul de marfa pe care o unitate il vinde pe piata de profil este un indicator direct al profitabilitatii firmei. Cu cat acest volum de marfa este mai mare cu atat firma este mai profitabila.

Pentru ca o firma sa reuseasca sa vanda o cantitate mare de produse trebuie sa fie competitiva atat din punct de vedere a calitatii marfii cat si din punct de vedere a pretului.

73

Daca din punct de vedere a calitatii marfii pot exista in orice moment posibilitati de imbunatatire sau inlocuire datorita dezvoltarii tehnologige existente, din punct de vedere a pretului de vanzare lucrurile sunt mult mai limitate.

Pretul de vanzare este in primul rand obiectul confruntarii intre cererea si oferta existente la un moment dat pe piata de profil.

Aceasta confruntare cerere – oferta duce la aparitia unor preturi impuse de piata si adoptate de competitorii existenti ca preturi de referinta. O abatere in minus de la acest pret de referinta peste un anumit prag poate fi considerata o tentativa de acaparare a pietii si sanctionata ca atare.

Astfel, pentru a ramane competitiv in conditiile unui pret impus de piata un vanzator pe aceasta piata trebuie sa-si reduca costurile pentru a reusi sa aiba o crestere a profitului.

Se stie ca profitul este diferenta intre venituri si cheltuieli. Pentru a mari acesta diferenta trebuie actionat asupra cresterii venitului (marirea volumului de marfa vanduta) in conditiile mai sus enuntate sau/si asupra scaderii cheltuielilor (costurilor), lucru care se poate face prin mai multe cai.

Printre aceste masuri de ordin general avem :

- Cresterea productivitatii muncii

- Accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante

- Dotarea unitatii cu tehnica noua

- Introducerea unor tehnici manageriale profesionale

- Reducerea cheltuielilor materiale de productie.

74

Bibliografie 1. Constantin Barbulescu - “Managementul productiei industriale”

Editura Sylvi – 1997

2. Gheorghe Basanu, Mihai Pricop - “Managementul aprovizionarii si desfacerii”

Editura Economica – 1996

3. Gheorghe Bistriceanu - “Finantele agentilor publici”Editura Didactica si Pedagogica – 1995

4. E.Burdus - “Management comparat”Editura Economica 1999

5. Nita Dobrota (coordonator) - “Economie politica”Editura Economica – 1995

6. Manolescu Aurel - “Managementul resurselor umane”Editura Economica – 2001

7. Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu - “Management” (editia a III-a revizuita)Editura Economica – 1999

8. Ovidiu Nicolescu (coordonator) - “Sisteme, metode si tehnici de management ale organizatiei”

Editura Economica - 2000

9. Ovidiu Nicolescu - “Management comparat”Editura Economica - 1998

10. Ion Stancu - “Gestiunea financiara”

Editura Economica - 1994

75

Documents

Posibilitati de Crestere a Vanzarilor Prin Rationalizarea Costurilor