7/25/2019 Portofoliu LRC

1/22

Conjugarea verbelor

7/25/2019 Portofoliu LRC

2/22

Infnitiv Prezent a f

Perect a f ost

Indicativ Prezent eu sunt

tu eti

el/ea este

noi suntem

voi suntei

ei/ele sunt

Imperect eu eram

tu erai

el/ea era

noi eram

voi erai

ei/ele erau

Perect simplu eu ui

tu ui

el/ea u

noi urm

voi uri

ei/ele ur

Perect compus eu am ost

tu ai ost

el/ea a ost

Infnitiv Prezent a avea

Perfect a avut

Indicativ Prezent eu am

tu ai

el/ea are

noi avem

voi avei

ei/ele au

Imperfect eu aveamtu aveai

el/ea avea

noi aveam

voi aveai

ei/ele aveau

Perfect simplu eu avui/avuseitu avui/avusei

el avu/avuse

noi avurm/avuserm

voi avuri/avuseri

ei/ele avur/avuser

Perfect compus eu am avuttu ai avut

el/ea a avut

noi am avut

voi ai avut

ei /ele au avut

Mai mult ca perfect eu avusesemtu avusesei

el/ea avusese

noi avuseserm

voi avuseseri

ei/ele avuseser

Viitor eu voi aveatu vei avea

el/ea va aveanoi vom avea

7/25/2019 Portofoliu LRC

3/22

noi am ost

voi ai ost

ei/ele au ost

Mai mult ca perect eu usesem

tu usesei

el/ea usese

noi useserm

voi useseri

ei/ele useser

Viitor eu voi f

tu vei f

el/ea va f

noi vom f

voi vei f

ei/ele vor f

Viitor anterior eu voi f ost

tu vei f ost

el/ea va f ost

noi vom f ost

voi vei f ost

ei/ele vor f ost

Conjunctiv Prezent eu s fu

tu s fi

el/ea s fe

noi s fm

voi s fi

ei/ele s fe

7/25/2019 Portofoliu LRC

4/22

Perect eu s f ost

tu s f ost

el/ea s f ost

noi s f ost

voi s f ost

ei/ele s f ost

Condiional Prezent eu a f

tu ai f

el/ea ar f

noi am f

voi ai f

ei/ele ar f

Perect eu a f ost

tu ai f ost

el/ea ar f ost

noi am f ost

voi ai f ost

ei/ele ar f ost

Infinitiv Prezent a vrea

Perfect a fi vrut

Indicativ Prezent eu vreau

tu vrei

el/ea vrea

noi vrem

voi vre i

7/25/2019 Portofoliu LRC

5/22

ei/ele vor

Imperfect eu vream

tu vreai

el/ea vrea

noi vream

voi vrea i

ei/ele vreau

Perfect simplu eu vrui

tu vru i

el/ea vru

noi vrurm

voi vrur i

ei/ele vrur

Perfect compus eu am vrut

tu ai vrut

el/ea a vrut

noi am vrut

voi a i vrut

ei/ele au vrut

Mai mult ca perfect eu vrusesem

7/25/2019 Portofoliu LRC

6/22

tu vrusese i

el/ea vrusese

noi vruseserm

voi vruseser i

ei/ele vruseser

Viitor eu voi vrea

tu vei vrea

el/ea va vrea

noi vom vrea

voi ve i vrea

ei/ele vor vrea

Viitor anterior eu voi fi vrut

tu vei fi vrut

el/ea va fi vrut

noi vom fi vrut

voi ve i fi vrut

ei/ele vor fi vrut

Conjunctiv Prezent eu s vreau

tu s vrei

7/25/2019 Portofoliu LRC

7/22

el/ea s vrea

noi s vrem

voi s vre i

ei/ele s vrea

Perfect eu s fi vrut

tu s fi vrut

el/ea s fi vrut

noi s fi vrut

voi s fi vrut

ei/ele s fi vrut

Condiional Prezent eu a vrea

tu ai vrea

el/ea ar vrea

noi am vrea

voi a i vrea

ei/ele ar vrea

Perfect eu a fi vrut

tu ai fi vrut

el/ea ar fi vrut

noi am fi vrut

7/25/2019 Portofoliu LRC

8/22

voi a i fi vrut

ei/ele ar fi vrut

Infinitiv Prezent a bea

Perfect a fi but

Indicativ Prezent eu beau

tu bei

el/ea bea

noi bem

voi be i

ei/ele beau

Imperfect eu beam

tu beai

el/ea bea

noi beam

voi bea i

ei/ele beau

Perfect simplu eu bui

tu bu i

el/ea bu

noi burm

voi bur i

ei/ele bur

Infinitiv Prezent a ti

Perfect a fi tiut

Indicativ Prezent eu tiu

tu tii

el/ea tie

noi timvoi ti i

ei/ele tiu

Imperfect eu tiam

tu tiai

el/ea tia

noi tiam

voi tia i

ei/ele tiau

Perfect simplu eu tiui

tu tiu i

el/ea tiu

noi tiurm

voi tiur i

ei/ele tiur

Perfect compus eu am tiut

tu ai tiut

el/ea a tiut

noi am tiut

voi a i tiut

ei/ele au tiut

Mai mult ca perfect eu tiusem

tu tiuse i

el/ea tiuse

noi tiuserm

voi tiuser i

ei/ele tiuser

Viitor eu voi ti

7/25/2019 Portofoliu LRC

9/22

Perfect compus eu am but

tu ai but

el/ea a but

noi am but

voi a i but

ei/ele au but

Mai mult ca perfect eu busem

tu buse i

el/ea buse

noi buserm

voi buser i

ei/ele buser

Viitor eu voi bea

tu vei bea

el/ea va bea

noi vom bea

voi ve i beaei/ele vor bea

Viitor anterior eu voi fi but

tu vei fi but

el/ea va fi but

noi vom fi but

voi ve i fi but

ei/ele vor fi but

Conjunctiv Prezent eu s beau

tu s bei

el/ea s bea

7/25/2019 Portofoliu LRC

10/22

noi s bem

voi s be i

ei/ele s bea

Perfect eu s fi but

tu s fi but

el/ea s fi but

noi s fi but

voi s fi but

ei/ele s fi but

Condiional Prezent eu a bea

tu ai bea

el/ea ar bea

noi am bea

voi a i bea

ei/ele ar bea

Perfect eu a fi but

tu ai fi but

el/ea ar fi but

noi am fi but

voi a i fi but

ei/ele ar fi but

Infinitiv Prezent a veni

Perfect a fi venit

Indicativ Prezent eu vin

7/25/2019 Portofoliu LRC

11/22

7/25/2019 Portofoliu LRC

12/22

noi veniserm

voi veniser i

ei/ele veniser

Viitor eu voi veni

tu vei veni

el/ea va veni

noi vom veni

voi ve i veni

ei/ele vor veni

Viitor anterior eu voi fi venit

tu vei fi venit

el/ea va fi venit

noi vom fi venit

voi ve i fi venit

ei/ele vor fi venit

Conjunctiv Prezent eu s vin

tu s vii

el/ea s vin

noi s venim

voi s veni i

ei/ele s vin

Perfect eu s fi venit

tu s fi venitel/ea s fi venit

noi s fi venit

voi s fi venit

ei/ele s fi venit

7/25/2019 Portofoliu LRC

13/22

Condiional Prezent eu a veni

tu ai veni

el/ea ar veni

noi am veni

voi a i veni

ei/ele ar veni

Perfect eu a fi venit

tu ai fi venit

el/ea ar fi venit

noi am fi venit

voi a i fi venit

ei/ele ar fi venit

Verbe care se conjug cu suf!e"

-a: a ancora,a amaneta,a condimenta,a se deprta,a mobila,a ofta,a peria,a

lucra;

-i: a pufi,a sfori,a ronti,a mormi; -ri: a frunzri,a urmri;

-i: a se acri,a zri,a ciocni,a coji,a se cuminti,a ddci,a lungi,a zugravi,a

oferi;

-iza: a abstractiza,a se acutiza,a contoriza,a igieniza,a se victimiza,a

marginaliza;

7/25/2019 Portofoliu LRC

14/22

-i: a izvori,a vifori,a uri,a hotri;

-ni: a bufni,a pocni,a trncni;

-ona: a atentiona,a concluziona,a deceptiona,a inscriptiona;

-ui: a chefui,a jefui,a plmui,a prfui,a pretui,a pricinui.

cum:- temporala: Cum i-a dat seama, a i disprut.- cauzala: Cum venise seara, trebuia s plecm.- concesiva, n construcii cu adjective sau adverbe, de care se leag prin

prepoziia de: Cum este el de ru, tot m-a ajutat uneori.

- atributiva:

La gndul cum se va descurca nu avea rspun

- modala:

7/25/2019 Portofoliu LRC

15/22

Lucra cum credea el de cuviin

dac:

- subiectiv:

Nu se tie dac e adevrat. - predicativ:

ntrebarea este dac vine. - atributiv:

Gndul dacs renune sau nu o cinuia de mult timp. - completiv direct:

ntreab dace bine.

- completiv indirect:! gndesc dac ai "neles.

- cauzal, n limbajele popular i familiar:Dace mic, nimeni nu-l bag "n seam (= fiindc e mic nimeninu-l bag n seam)

- temporal, cu tent cauzal, n limbajele popular i familiar:

Dac a v#ut aa, a tcut (= c!nd a vzut aa, a tcut)

- condiional:

Dac "nva, nu mai avea nevoie s copie#e. - opoziional:

Dac ieri prea s accepte, a#i era $oarte circumspect.

- incident:Norocul sau % dac vrei % ginionul nostru e c a ieit din ecip.

s:

- subiectiv:

& bines se pre#inte la post de mine.- atributiv:

'isuls se "ntoarc "n ar era ireali#abil pentru moment.

- apozitiv:(e "ncearc att)s se limite#e tra$icul de in$luen.

- predicativ:

*ntenia lui espredea limbi strine copiilor precolari.- predicativ suplimentar:

+ractica l-a $cuts "neleag teoria "nvat "n $acultate.- completiv direct:

ties se descurce "n orice "mprejurare.

7/25/2019 Portofoliu LRC

16/22

- completiv indirect:

(e abines vote#e aceast lege.- circumstanial de scop:

nvas reueasc la $acultate anul acesta.- consecutiv:

lerga destul de repedes-l ajung din urm.- circumstanial de relaie:S aduc ceva cri, n-a adus "n plus, a mai cerut cteva.

- condiional:

S-mi aduc disceta, i-a "mprumuta alta.- concesiv:

S-i cear scu#e i tot nu-l iert.

Numeralul

Numeralul corespunzator lui 1 este singurul numeral cu forme diferite

pentru valoarea adjectival ca insotitor al unui substantive,cu care se acorda

sau substantivala pronominala! si,in acelasi timp,numeralul cardinal cu

cea mai bogata fle"iune spre deosebire insa de omonimele sale partiale articolul nehotarat si pronumele sau adjectival pronominal nehotarat

-,numeralul cardinal are numai singular!:

#aloare adjectival #aloare substantivala

sg. m si n N.$. un unul!

%.&. unui unuia

7/25/2019 Portofoliu LRC

17/22

f N.$. o una

%.&. unei uneia

&e obicei,se spune ca numeralul cu valoare substantivala se scrie fara

articolul enclitic l,spre deosebire de pronumele nehotarat ,,unul'.&istinctianu este insa categorica si absoluta,fie din pricina unor situatii mai putin

clare,fie din pricina traditiei sau a necesitatii de a marca alte

opozitii.Numeralul se scrie,intr-adevar,fara l in toate formulele de numarare

unu,doi,unu sau doi,unu la suta,numarul unu,ora unu,etc.!,inclusiv ca

termen final al unui numeral compus douazeci si unu,o mie unu!.(raditia

mentine insa,in mod e"ceptional,scrierea lui cu -l in imbinari ca ,,eu

unul', ,,tot unul si unul', ,,de unul singur',iar in constructia ,,pana la

unul', ,,pana la ultimul',scrierea cu l permite distinctia fata de ,,pana la

unu'),,pana la ora 1'.*olosirea cu valoare adjectivala a formei de

feminine ,,una' in loc de ,,o' de e"emplu, una masina de scris! este o

caracteristica pendant a limbajului comercial-administrativ;o variant veche

una! a formei cu valoare adjectival se gaseste in adverbul ,,deunazi'.+n

numeralele compuse cu 1 pe douazeci si 1 sau una!,o suta unu una!.

Numeralul corespunzator lui are forme deosebite numai dupa gen:

doi-m,doua-f ; forma de genitive-dativ duor nu este literara.u valoarea

numeralului se folosesc uneori substantivele ,,pereche' o pereche de boi

,dar si de palme!si,cu o sfera limitata, ,,cuplu',ceea ce face inutila prezentalui ,,doi' in constructii pleonastice ca ,,o pereche de doi tineri'.

Numeralele sase,sapte se pronunta si se scriu correct cu a dupa

s.#arianta ,,septe' este tolerate in convorbirile telefonice,intrucat favorizeaza

perceperea distincta fata de sase.

Numeralele zece,suta,mie se comporta ca niste substantive

feminine,avand forme distincte dupa numar: pl. zeci,sute,mii si dupa caz

genitiv-dativul singular identic cu pluralul: unei zeci,sute,mii! si putand fi

articulate enclitic 1 numai la plural: zecile,zecilor;1 si 1 la ambele

numere: suta,sutei,sutele,sutelor;mia,miei,miile,miilor!.

Numeralele neologice simple million,miliard si compusele de tipul

bilion,trilion/ se comporta,intr-un mod similar,ca niste substantive

neutre:de e"emplu,milioane;milionul,milionului,milioanele,milioanelor.

7/25/2019 Portofoliu LRC

18/22

Neologismul zero este substantiv neutru-articulabil,cu pluralul in-

uri-ca nume al cifrei .a numeral,zero se foloseste numai la singular,chiar

daca insoteste un plural: ,,zero grade'.

0a toate numaralele compuse corespunzatoare lui 11-1 este

necesara resprectarea structurii: unitate2prepozitia spre 2zece,fara alterareasegmantului sprezece in variante ca sprece,-spce,-spce variante de tipul

unspe,doispe caracterizeaza vorbirea neglijenta!.3nele compuse de acest fel

au variantele si la primul segment ) numeralul simplu! : pentru 14 si 15

e"ista variante premise si curente in pronuntare care nu se admit in scris

decat pentru efecte stilistice cinsprezece,respectiv opsprezece sau

optisprezece!;pentru 16 si 17,insa,formele literare - in pronuntare si in

scriere sunt paisprezece,saisprezece,iar variantele nealterate

patrusprezece,sasesprezece! sunt pendante,fiind tolerate cel mult inconvorbirile telefonice;numeralele pentru 18 si 1 se pronunta si se scriu

corect saptesprezece nu septesprezece,care nu este necesar nici la

telefon!,nouasprezece nu nousprezece!.Numeralul corespunzator lui 1 are

forme deosebite dupa gen: doisprezece-m.,douasprezece-f. si n.,care trebuie

respectate; in limbajul comercial se foloseste cu aceasta valoare

substantivul ,,duzina'.

Numeralele zecilor -! au structura: unitate 2 zeci; ele se scriu

intr-un cuvant,fara cratima: douazeci,treizeci etc.*ormele ale unor numerale

cu probleme sunt: 4-cincizeci varianta ,,cinzeci' e admisa si curenta in

pronuntare!,7-saizeci varianta ,,sasezeci' este pendant!,8-saptezeci,5-

optzeci varianta ,,obzeci' este admisa si curenta in pronuntare!.

Numele sutelor,miilor,milioanelor,etc. au structura: unitate 2

numele zecilor cu care seamana compusele cu pluralul-,ele se scriu in

cuvinte separate,nelegate prin cratima: doua sute,doua mii,doua milioane/

*orma corecta a numeralelor corespunzatoare lui 1 si 1 este o suta si o

mie,numeralul pentru unitate avand aici valoare adjectivala cf. un

million!;variantele ,,una suta', ,, una mie' reprezinta o trasatura pendanta astilului administrativ.Numeralele cinci sute si opt sute au variantele de

pronuntare ,,cinsute' resprectiv ,,op sute',admise in tempo rapid.

Numeralele compuse corespunzatoare lui 1- ai structura:

numarul zecilor unitate2 zeci!2 si 2unitate;ele se pronunta distinct si se

scriu in cate trei cuvinte separate,nelegate prin cratima: douazeci si

7/25/2019 Portofoliu LRC

19/22

unu,douazeci si doi,treizeci si noua,etc.variantele contrase de tipul

douazesunu sau douasunu,,treizesunu,treijdoi,caracterizeaza vorbirea

rapida;varianta ,,pasopt'pentru ,,anul o mie opt sute! patruzeci si opt 9 are

anumite nuante stilistice,absente la derivatul literar pasoptist!.ompusele cu

unu si doi pe ultimul loc 1,,1, etc.! variaza dupa gen: douazeci siunu,douazeci si una;treizeci si doi,treizeci si doua.

Numeralele corespunzatoare numerelor de peste sute,mii,milioane

etc.11-1,1/,11-1,1/! au o structura asemanatoare,dar de

regula mai simpla,lipsind legatura prin si intre sute si unitati sau zeci,intre

mii si unitati,zeci,sute etc.: o suta doi,o mie opt,un milion cinci,o suta

douazeci si doi;o mie trei sute cincisprezece.,,i' este tolerat numai la 11:

o mie si! unu,o mie si! una.

Numeralele cardinale propriu-zise care insotesc un substantiv se

aseaza de regula inaintea acestuia.

7/25/2019 Portofoliu LRC

20/22

e"tinderii nejustificate a lui ,,de': ,,o suta trei de articole',in loc de,,o suta

trei articole'.

Numele zecilor si sutelor de mii,de milioane etc. urmeaza

constructia generala a numeralelor de la in sus,deci au in structura lor

prepozitia ,,de' inaintea lui ,,mii', ,,milioane': o suta! douazeci de mii,osuta de mii,,doua sute de miisau de milioane!etc.nu ,,douazeci mii etc.,ca

in limbajul comercial-administrativ!.#ariantele contrase ale numelor de zeci

de tipul ,,patruj'de mii! caracterizeaza vorbirea neglijenta;izolarea ,,jda

mii' cu sensul ,,multi ,nenumarati' nu apartine limbii literare.

+n mod e"ceptional,se tolereaza fara a fi obligatorie constructia

cu prepozitia ,,de' la numerale mai mici de in speta -1! atunci cand

substantivul insotit denumeste un numar sau o cifra fiind un numeral

substantival!,o litera,o nota muzicala sau orice cuvant si chiar segment de

cuvant citat: doi de! ,doi de! i,doi de! re,doi de! care.

Numeralele cardinal propriu-zise se pot nota in scris cu litere sau

cu cifre.Notatia cu cifre,specifica limbajului tehnico-stiintific si celui

comercial-administrativ,este admisa in alte stiluri ale limbii literare numai in

anumite situatii: este consacrata,de e"emplu,la indicarea anilor 1! si

tolerata,in general,la numere relative mari compuse!;se recomanda evitarea

amestecului celor doua feluri de notatii in acelasi content mai ales in

enumerari sau in constructii care redau,prin alaturarea unor

numerale,apro"imatia numerica:,,zece,cincisprezece lei' sau ,,1-14

lei',nu ,,zece-14 lei'!.

Numeralele care au forme de gen se acorda in gen cu

substantivul insotit atat atunci cand sunt legate direct de acesta,cat si cand

legatura se face prin prepozitia ,,de': doi elevi,doua eleve,douazeci de

elevi,douazeci si doua de eleve.$tentie la acordul corect al numeralelor

compuse cu unu,una ca termen final in situatiile in care substantivul insotit

este de genul neutru: se spune corect,,douazeci si unu de caiete', ,,o mie si!

unu de motive',in special pronominale demonstrative,nehotarate!,care potinsoti numeralele de la doi inainte.and numeralele sunt mai mici decat

doua sute,acordul in gen se face e"clusiv cu substantivul insotit: cele

aceste,alte! cincisprezece zile,ceiacesti,alti! 14 de lei.$celasi fel de acord

e valabil si cu numeralele mai mari,cu e"ceptia numeralelor care e"prima

cifre rotunde,incepand cu doua sute;la acestea,acordul se poate face fie cu

7/25/2019 Portofoliu LRC

21/22

substantivul,fie cu numeralul,in functie de ceea ce vrea sa reliefeze

vorbitorul.&eci: numai cei acesti,alti,ultimii! doua sute mii,milioane! de

lei;cat si cele aceste,alte,ultimele! doua sute mii,milioane! de lei;de

respectat insa acordul consecvent in restul propozitiei: se spune corect fie

,,cei doua sute de lei au fost cheltuite' nu ,,cele doua sute de lei au fostcheltuiti'!.+n constructia articol demonstrative si>sau adjectiv pronominal 2

pluralele zeci,sute,mii,milioane,in care sutele,miile etc. nu sunt ,,numerate'

e"act,nu e corecta insa decat forma de feminin indiferent de genul

substantivului urmator,intrucat e vorba de o determinare directa a a

numeralului: ,,cele aceste,alte! cateva zeci de metri',nu ,,cei cativa zeci de

metri'.

3nele problem de acord in numar e"ista la formulele cu numerale

cardinale! consecrate pentru cele patru operatii aritmetice,cand formulelerespective au functie de subiect dezvoltat!:daca se foloseste ca predicat

verbul a face,acesta se pune intotdeauna la plural,deci se spune ,,unu plus

unu' sau ,,unu si cu unu'! fac doi',dar si ,,unu minus unusau ,,unu fara

unu'! fac zero',de asemenea ,,unu ori unu' sau ,,o data unu', ,,unu inmultit

cu unu'! fac unu' si ,, unu impartit la unu fac unu';daca insa se recurge la

predicatul nominal a fi! egal,acesta se intrebuinteaza,tot invariabil,la

singular,deci ,,unu plus unu este! egal cu doi', ,,doi ori doi egal cu patru'

etc.

ubstantivul insotit de un numeral cardinal propriu-zis sta,in mod

firesc,la singular langa ,,un', ,,o' o aparenta e"ceptie este constructia cu

topica inversa din limbajul comercial-administrativ: lei unu! si la plural

langa toate celelalnte,inclusive langa zero ,,zero lei' sau ,,lei zero'!.

ele mai multe numerale cardinale propriu-zise nu au forme cazuale

e"ceptii partiale: un u!,zece,suta,mie,milion,miliard,bilion si celelalte

compuse cu lion! si nici nu pot insoti substantive la genitiv-dativ;de

aceea,pentru aceste cazuri,se folosesc constructii analitice realizate cu

ajutorul unor prepozitii urmate de forme de acuzativ.

7/25/2019 Portofoliu LRC

22/22

echivalenta cu dativul,constructia cu prepozitia ,,a': ,,datorita a doi

prieteni'.Numeralele care au forme cazuale folosesc si ele,in unele

situatii,constructii prepozitionale echivalente.Numeralul unu! apare astfel

mai ales cand este corelat cu alte numerale: ,,parerea a unu sau doi

vorbitori'.Numeralele care dispun de o fle"iune substantivalazece,suta,mie,milion etc.! se folosesc de ea intr-o masura limitata: mai ales

la pluralele cu valoare apro"imativa unor zeci,miilor! si la singularul

considerat ca entitate unei sute,sutei!;compusele cu zeci,sute,mii etc.

precum si ,,zeci' nu cunosc decat constructiile prepozitionale,iar pentru o

suta,o mie,un milion etc. se folosesc ambele procedee,cu predominarea neta

a constructiilor prepozitionale.0a numeralele care dispun de doua posibilitati

de e"primare a genitivului e necesara atentie pentru a nu le confunda: se

spune corect ,,proprietar al unei masini' sau,mai putin obisnuit ,,proprietar ao masina'nu ,,proprietar a unei/' sau ,,proprietar al o/'!.

and numeralele cardinale propriu-zise sunt insotite de articolul

demonstrative de plural cei,cele care reprezinta singurul fel de articulare

posibil al numerelor netrecute in clasa substantivelor spre deosebire de tipul

doiul,opturile! -, fle"iunea cazuala se realizeaza prin articol: ,,parerea celor

trei prieteni!'.

Numeralele cardinale propriu-zise sunt implicate uneori in

constructii pleonastice sau macar redundant.3na dintre ele tolerate,dar ca o

trasatura de pretiozitate este folosirea inutila a lui ,,un numar de', ,,in

numar de' , ,,o suma de 9 inaintea unui numeral ,,un numar de cinci

vorbitori'! sau a lui ,,la numar' dupa un numeral ,,trei la numar'!.