Portofoliu LRC

7/25/2019 Portofoliu LRC

http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 1/22

Conjugarea verbelor



Infnitiv Prezent a f

Perect a f ost

Indicativ Prezent eu sunt

tu ești

el/ea este

noi suntem

voi sunteți

ei/ele sunt

Imperect eu eram

tu erai

el/ea era

noi eram

voi erați

ei/ele erau

Perect simplu eu ui

tu uși

el/ea u

noi urăm

voi urăți

ei/ele ură

Perect compus eu am ost

tu ai ost

el/ea a ost

Infnitiv Prezent a avea

Perfect a avut

Indicativ Prezent eu am

tu ai

el/ea are

noi avem

voi aveţi

ei/ele au

Imperfect eu aveamtu aveai

el/ea avea

noi aveam

voi aveaţi

ei/ele aveau

Perfect simplu eu avui/avuseitu avuşi/avuseşi

el avu/avuse

noi avurăm/avuserăm

voi avurăţi/avuserăţi

ei/ele avură/avuseră

Perfect compus eu am avuttu ai avut

el/ea a avut

noi am avut

voi aţi avut

ei /ele au avut

Mai mult ca perfect eu avusesemtu avuseseşi

el/ea avusese

noi avuseserăm

voi avuseserăţi

ei/ele avuseseră

Viitor eu voi aveatu vei avea

el/ea va aveanoi vom avea



noi am ost

voi ați ost

ei/ele au ost

Mai mult ca perect eu usesem

tu useseși

el/ea usese

noi useserăm

voi useserăți

ei/ele useseră

Viitor eu voi f

tu vei f

el/ea va f

noi vom f

voi veți f

ei/ele vor f

Viitor anterior eu voi f ost

tu vei f ost

el/ea va f ost

noi vom f ost

voi veți f ost

ei/ele vor f ost

Conjunctiv Prezent eu să fu

tu să fi

el/ea să fe

noi să fm

voi să fți

ei/ele să fe



Perect eu să f ost

tu să f ost

el/ea să f ost

noi să f ost

voi să f ost

ei/ele să f ost

Condiional Prezent eu aș f

tu ai f

el/ea ar f

noi am f

voi ați f

ei/ele ar f

Perect eu aș f ost

tu ai f ost

el/ea ar f ost

noi am f ost

voi ați f ost

ei/ele ar f ost

Infinitiv Prezent a vrea

Perfect a fi vrut

Indicativ Prezent eu vreau

tu vrei

el/ea vrea

noi vrem

voi vre iț



ei/ele vor

Imperfect eu vream

tu vreai

el/ea vrea

noi vream

voi vrea iț

ei/ele vreau

Perfect simplu eu vrui

tu vru iș

el/ea vru

noi vrurăm

voi vrură iț

ei/ele vrură

Perfect compus eu am vrut

tu ai vrut

el/ea a vrut

noi am vrut

voi a i vrutț

ei/ele au vrut

Mai mult ca perfect eu vrusesem



tu vrusese iș

el/ea vrusese

noi vruseserăm

voi vruseseră iț

ei/ele vruseseră

Viitor eu voi vrea

tu vei vrea

el/ea va vrea

noi vom vrea

voi ve i vreaț

ei/ele vor vrea

Viitor anterior eu voi fi vrut

tu vei fi vrut

el/ea va fi vrut

noi vom fi vrut

voi ve i fi vrutț

ei/ele vor fi vrut

Conjunctiv Prezent eu să vreau

tu să vrei



el/ea să vrea

noi să vrem

voi să vre iț

ei/ele să vrea

Perfect eu să fi vrut

tu să fi vrut

el/ea să fi vrut

noi să fi vrut

voi să fi vrut

ei/ele să fi vrut

Condiţional Prezent eu a vreaș

tu ai vrea

el/ea ar vrea

noi am vrea

voi a i vreaț

ei/ele ar vrea

Perfect eu a fi vrutș

tu ai fi vrut

el/ea ar fi vrut

noi am fi vrut



voi a i fi vrutț

ei/ele ar fi vrut

Infinitiv Prezent a bea

Perfect a fi băut

Indicativ Prezent eu beau

tu bei

el/ea bea

noi bem

voi be iț

ei/ele beau

Imperfect eu beam

tu beai

el/ea bea

noi beam

voi bea iț

ei/ele beau

Perfect simplu eu băui

tu bău iș

el/ea bău

noi băurăm

voi băură iț

ei/ele băură

Infinitiv Prezent a tiș

Perfect a fi tiutș

Indicativ Prezent eu tiuș

tu tiiș

el/ea tieș

noi timșvoi ti iș ț

ei/ele tiuș

Imperfect eu tiamș

tu tiaiș

el/ea tiaș

noi tiamș

voi tia iș ț

ei/ele tiauș

Perfect simplu eu tiuiș

tu tiu iș ș

el/ea tiuș

noi tiurămș

voi tiură iș ț

ei/ele tiurăș

Perfect compus eu am tiutș

tu ai tiutș

el/ea a tiutș

noi am tiutș

voi a i tiutț ș

ei/ele au tiutș

Mai mult ca perfect eu tiusemș

tu tiuse iș ș

el/ea tiuseș

noi tiuserămș

voi tiuseră iș ț

ei/ele tiuserăș

Viitor eu voi ti



Perfect compus eu am băut

tu ai băut

el/ea a băut

noi am băut

voi a i băutț

ei/ele au băut

Mai mult ca perfect eu băusem

tu băuse iș

el/ea băuse

noi băuserăm

voi băuseră iț

ei/ele băuseră

Viitor eu voi bea

tu vei bea

el/ea va bea

noi vom bea

voi ve i beaț

ei/ele vor bea

Viitor anterior eu voi fi băut

tu vei fi băut

el/ea va fi băut

noi vom fi băut

voi ve i fi băutț

ei/ele vor fi băut

Conjunctiv Prezent eu să beau

tu să bei

el/ea să bea



noi să bem

voi să be iț

ei/ele să bea

Perfect eu să fi băut

tu să fi băut

el/ea să fi băut

noi să fi băut

voi să fi băut

ei/ele să fi băut

Condiţional Prezent eu a beaș

tu ai bea

el/ea ar bea

noi am bea

voi a i beaț

ei/ele ar bea

Perfect eu a fi băutș

tu ai fi băut

el/ea ar fi băut

noi am fi băut

voi a i fi băutț

ei/ele ar fi băut

Infinitiv Prezent a veni

Perfect a fi venit

Indicativ Prezent eu vin





noi veniserăm

voi veniseră iț

ei/ele veniseră

Viitor eu voi veni

tu vei veni

el/ea va veni

noi vom veni

voi ve i veniț

ei/ele vor veni

Viitor anterior eu voi fi venit

tu vei fi venit

el/ea va fi venit

noi vom fi venit

voi ve i fi venitț

ei/ele vor fi venit

Conjunctiv Prezent eu să vin

tu să vii

el/ea să vină

noi să venim

voi să veni iț

ei/ele să vină

Perfect eu să fi venit

tu să fi venitel/ea să fi venit

noi să fi venit

voi să fi venit

ei/ele să fi venit



Condiţional Prezent eu a veniș

tu ai veni

el/ea ar veni

noi am veni

voi a i veniț

ei/ele ar veni

Perfect eu a fi venitș

tu ai fi venit

el/ea ar fi venit

noi am fi venit

voi a i fi venitț

ei/ele ar fi venit

Verbe care se conjugă cu suf!e"

• -a: a ancora,a amaneta,a condimenta,a se depărta,a mobila,a ofta,a peria,a

lucra;

•

-ăi: a pufăi,a sforăi,a rontăi,a mormăi;• -ări: a frunzări,a urmări;

• -i: a se acri,a zări,a ciocăni,a coji,a se cuminti,a dădăci,a lungi,a zugravi,a

oferi;

• -iza: a abstractiza,a se acutiza,a contoriza,a igieniza,a se victimiza,a

marginaliza;



• -i: a izvori,a vifori,a uri,a hotări;

• -ni: a bufni,a pocni,a trăncăni;

• -ona: a atentiona,a concluziona,a deceptiona,a inscriptiona;

• -ui: a chefui,a jefui,a pălmui,a prăfui,a pretui,a pricinui.

• cum:- temporala: Cum şi-a dat seama, a şi dispărut.- cauzala: Cum venise seara, trebuia să plecăm.- concesiva, în construcţii cu adjective sau adverbe, de care se leagă prin

prepoziţia de: Cum este el de rău, tot m-a ajutat uneori.

- atributiva:

La gândul cum se va descurca nu avea răspun

- modala:



Lucra cum credea el de cuviinţă…

• dacă:

- subiectivă:

Nu se ştie dacă e adevărat. - predicativă:

Întrebarea este dacă vine. - atributivă:

Gândul dacă să renunţe sau nu o cinuia de mult timp. - completivă directă:

Întreabă dacă e bine.

- completivă indirectă:!ă gândesc dacă ai "nţeles.

- cauzală, în limbajele popular şi familiar:Dacă e mic, nimeni nu-l bagă "n seamă (= fiindcă e mic nimeninu-l bagă în seamă)

- temporală, cu tentă cauzală, în limbajele popular şi familiar:

Dacă a vă#ut aşa, a tăcut (= c!nd a văzut aşa, a tăcut)

- condiţională:

Dacă "nvăţa, nu mai avea nevoie să copie#e. - opoziţională:

Dacă ieri părea să accepte, a#i era $oarte circumspectă.

- incidentă:Norocul sau % dacă vrei % ginionul nostru e că a ieşit din ecipă.

• să:

- subiectivă:

& bine să se pre#inte la post de mâine.- atributivă:

'isul să se "ntoarcă "n ţară era ireali#abil pentru moment.

- apozitivă:(e "ncearcă atât) să se limite#e tra$icul de in$luenţă.

- predicativă:

*ntenţia lui e să predea limbi străine copiilor preşcolari.- predicativă suplimentară:

+ractica l-a $ăcut să "nţeleagă teoria "nvăţată "n $acultate.- completivă directă:

tie să se descurce "n orice "mprejurare.



- completivă indirectă:

(e abţine să vote#e această lege.- circumstanţială de scop:

Învaţă să reuşească la $acultate anul acesta.- consecutivă:

lerga destul de repede să-l ajungă din urmă.- circumstanţială de relaţie:

Să aducă ceva cărţi, n-a adus "n plus, a mai cerut câteva.- condiţională:

Să-mi aducă disceta, i-aş "mprumuta alta.- concesivă:

Să-şi ceară scu#e şi tot nu-l iert.

Numeralul

Numeralul corespunzator lui 1 este singurul numeral cu forme diferite

pentru valoarea adjectival – ca insotitor al unui substantive,cu care se acorda

– sau substantivala pronominala! si,in acelasi timp,numeralul cardinal cu

cea mai bogata fle"iune spre deosebire insa de omonimele sale partiale –articolul nehotarat si pronumele sau adjectival pronominal nehotarat

-,numeralul cardinal are numai singular!:

#aloare adjectival #aloare substantivala

sg. m si n N.$. un unul!

%.&. unui unuia



f N.$. o una

%.&. unei uneia

&e obicei,se spune ca numeralul cu valoare substantivala se scrie fara

articolul enclitic –l,spre deosebire de pronumele nehotarat ,,unul'.&istinctianu este insa categorica si absoluta,fie din pricina unor situatii mai putin

clare,fie din pricina traditiei sau a necesitatii de a marca alte

opozitii.Numeralul se scrie,intr-adevar,fara –l in toate formulele de numarare

unu,doi,unu sau doi,unu la suta,numarul unu,ora unu,etc.!,inclusiv ca

termen final al unui numeral compus douazeci si unu,o mie unu!.(raditia

mentine insa,in mod e"ceptional,scrierea lui cu -l in imbinari ca ,,eu

unul', ,,tot unul si unul', ,,de unul singur',iar in constructia ,,pana la

unul', ,,pana la ultimul',scrierea cu –l permite distinctia fata de ,,pana la

unu'),,pana la ora 1'.*olosirea cu valoare adjectivala a formei de

feminine ,,una' in loc de ,,o' de e"emplu, una masina de scris! este o

caracteristica pendant a limbajului comercial-administrativ;o variant veche

una! a formei cu valoare adjectival se gaseste in adverbul ,,deunazi'.+n

numeralele compuse cu 1 pe douazeci si 1 sau una!,o suta unu una!.

Numeralul corespunzator lui are forme deosebite numai dupa gen:

doi-m,doua-f ; forma de genitive-dativ duor nu este literara.u valoarea

numeralului se folosesc uneori substantivele ,,pereche' o pereche de boi

,dar si de palme!si,cu o sfera limitata, ,,cuplu',ceea ce face inutila prezentalui ,,doi' in constructii pleonastice ca ,,o pereche de doi tineri'.

Numeralele sase,sapte se pronunta si se scriu correct cu a dupa

s.#arianta ,,septe' este tolerate in convorbirile telefonice,intrucat favorizeaza

perceperea distincta fata de sase.

Numeralele zece,suta,mie se comporta ca niste substantive

feminine,avand forme distincte dupa numar: pl. zeci,sute,mii si dupa caz

genitiv-dativul singular identic cu pluralul: unei zeci,sute,mii! si putand fi

articulate enclitic 1 numai la plural: zecile,zecilor;1 si 1 la ambele

numere: suta,sutei,sutele,sutelor;mia,miei,miile,miilor!.

Numeralele neologice simple million,miliard si compusele de tipul

bilion,trilion/ se comporta,intr-un mod similar,ca niste substantive

neutre:de e"emplu,milioane;milionul,milionului,milioanele,milioanelor.



Neologismul zero este substantiv neutru-articulabil,cu pluralul in-

uri-ca nume al cifrei .a numeral,zero se foloseste numai la singular,chiar

daca insoteste un plural: ,,zero grade'.

0a toate numaralele compuse corespunzatoare lui 11-1 este

necesara resprectarea structurii: unitate2prepozitia spre 2zece,fara alterareasegmantului –sprezece in variante ca –sprece,-spce,-spce variante de tipul

unspe,doispe caracterizeaza vorbirea neglijenta!.3nele compuse de acest fel

au variantele si la primul segment ) numeralul simplu! : pentru 14 si 15

e"ista variante premise si curente in pronuntare care nu se admit in scris

decat pentru efecte stilistice cinsprezece,respectiv opsprezece sau

optisprezece!;pentru 16 si 17,insa,formele literare - in pronuntare si in

scriere – sunt paisprezece,saisprezece,iar variantele nealterate

patrusprezece,sasesprezece! sunt pendante,fiind tolerate cel mult inconvorbirile telefonice;numeralele pentru 18 si 1 se pronunta si se scriu

corect saptesprezece nu septesprezece,care nu este necesar nici la

telefon!,nouasprezece nu nousprezece!.Numeralul corespunzator lui 1 are

forme deosebite dupa gen: doisprezece-m.,douasprezece-f. si n.,care trebuie

respectate; in limbajul comercial se foloseste cu aceasta valoare

substantivul ,,duzina'.

Numeralele zecilor -! au structura: unitate 2 zeci; ele se scriu

intr-un cuvant,fara cratima: douazeci,treizeci etc.*ormele ale unor numerale

cu probleme sunt: 4-cincizeci varianta ,,cinzeci' e admisa si curenta in

pronuntare!,7-saizeci varianta ,,sasezeci' este pendant!,8-saptezeci,5-

optzeci varianta ,,obzeci' este admisa si curenta in pronuntare!.

Numele sutelor,miilor,milioanelor,etc. au structura: unitate 2

numele zecilor –cu care seamana compusele cu pluralul-,ele se scriu in

cuvinte separate,nelegate prin cratima: doua sute,doua mii,doua milioane/

*orma corecta a numeralelor corespunzatoare lui 1 si 1 este o suta si o

mie,numeralul pentru unitate avand aici valoare adjectivala cf. un

million!;variantele ,,una suta', ,, una mie' reprezinta o trasatura pendanta astilului administrativ.Numeralele cinci sute si opt sute au variantele de

pronuntare ,,cinsute' resprectiv ,,op sute',admise in tempo rapid.

Numeralele compuse corespunzatoare lui 1- ai structura:

numarul zecilor unitate2 zeci!2 si 2unitate;ele se pronunta distinct si se

scriu in cate trei cuvinte separate,nelegate prin cratima: douazeci si



unu,douazeci si doi,treizeci si noua,etc.variantele contrase de tipul

douazesunu sau douasunu,,treizesunu,treijdoi,caracterizeaza vorbirea

rapida;varianta ,,pasopt'pentru ,,anul o mie opt sute! patruzeci si opt 9 are

anumite nuante stilistice,absente la derivatul literar pasoptist!.ompusele cu

unu si doi pe ultimul loc 1,,1, etc.! variaza dupa gen: douazeci siunu,douazeci si una;treizeci si doi,treizeci si doua.

Numeralele corespunzatoare numerelor de peste sute,mii,milioane

etc.11-1,1/,11-1,1/! au o structura asemanatoare,dar de

regula mai simpla,lipsind legatura prin si intre sute si unitati sau zeci,intre

mii si unitati,zeci,sute etc.: o suta doi,o mie opt,un milion cinci,o suta

douazeci si doi;o mie trei sute cincisprezece.,,i' este tolerat numai la 11:

o mie si! unu,o mie si! una.

Numeralele cardinale propriu-zise care insotesc un substantiv se

aseaza de regula inaintea acestuia.<ostpunerea numeralului lei trei

sute,creioane cinci! este o caracteristica a limbajului commercial-

administrativ,rezultand din influenta notarii pe rubric;rar,ea se intalneste si in

poezie unde are alte e"plicatii!.

Numeralele corespunzatoare lui 1-1 si 11-11,1,1/,11-

11etc! si se leaga direct - ca adjectivele – de substantivul insotit,care

este nearticulat: un minut,doua zile,cincisprezece zile,o suta zece ore,zero

lei.&e la in sus cu e"ceptiile mentionate in paranteza

anterioara!,numeralele au alta constructive –asemanatoare cu a

substantivelor-,legandu-se prin prepozitia ,,de' de substantivulnearticulat!

insotit: douazeci de pagini,douazeci si patru de ori,o suta de lei;constructiile

fara ,,de' douazeci pagini,o suta lei! sunt si ele o caracteristica a limbajului

comercial-administrativ,rezultata,pe de o parte,din influenta scrierii cu cifre

sip e coloane,iar,pe de alta,din tendinta spre scurtime a corespondentei mai

ales a celei telegrafice!.in conformitate cu normele limbii literare,prezenta

prepozitiei ,,de' este obligatorie atat in e"primarea orala,cat si in

scris,inclusiv atunci cand numeralul este notat prin cifre: de paginiomiterea prepozitiei este admisa numai cand substantivul apare abreviat in

scris: p,4=g etc.!.Nerecunoasterea e"acta a regulii-care,dupa cum am

vazut,nu este aceeasi pentru toate numeralele – e"plica nesiguranta unor

vorbitori in construirea numeralelor de tipul ,,o suta lei,doua sute

cincisprezece',la care apar greseli produse prin hipercorectitudine,in sensul



e"tinderii nejustificate a lui ,,de': ,,o suta trei de articole',in loc de,,o suta

trei articole'.

Numele zecilor si sutelor de mii,de milioane etc. urmeaza

constructia generala a numeralelor de la in sus,deci au in structura lor

prepozitia ,,de' inaintea lui ,,mii', ,,milioane': o suta! douazeci de mii,osuta de mii,,doua sute de miisau de milioane!etc.nu ,,douazeci mii etc.,ca

in limbajul comercial-administrativ!.#ariantele contrase ale numelor de zeci

de tipul ,,patruj'de mii! caracterizeaza vorbirea neglijenta;izolarea ,,jda

mii' cu sensul ,,multi ,nenumarati' nu apartine limbii literare.

+n mod e"ceptional,se tolereaza –fara a fi obligatorie – constructia

cu prepozitia ,,de' la numerale mai mici de in speta -1! atunci cand

substantivul insotit denumeste un numar sau o cifra fiind un numeral

substantival!,o litera,o nota muzicala sau orice cuvant si chiar segment de

cuvant citat: doi de! ,doi de! i,doi de! re,doi de! care.

Numeralele cardinal propriu-zise se pot nota in scris cu litere sau

cu cifre.Notatia cu cifre,specifica limbajului tehnico-stiintific si celui

comercial-administrativ,este admisa in alte stiluri ale limbii literare numai in

anumite situatii: este consacrata,de e"emplu,la indicarea anilor 1! si

tolerata,in general,la numere relative mari compuse!;se recomanda evitarea

amestecului celor doua feluri de notatii in acelasi content mai ales in

enumerari sau in constructii care redau,prin alaturarea unor

numerale,apro"imatia numerica:,,zece,cincisprezece lei' sau ,,1-14

lei',nu ,,zece-14 lei'!.

Numeralele care au forme de gen se acorda in gen cu

substantivul insotit atat atunci cand sunt legate direct de acesta,cat si cand

legatura se face prin prepozitia ,,de': doi elevi,doua eleve,douazeci de

elevi,douazeci si doua de eleve.$tentie la acordul corect al numeralelor

compuse cu unu,una ca termen final in situatiile in care substantivul insotit

este de genul neutru: se spune corect,,douazeci si unu de caiete', ,,o mie si!

unu de motive',in special pronominale demonstrative,nehotarate!,care potinsoti numeralele de la doi inainte.and numeralele sunt mai mici decat

doua sute,acordul in gen se face e"clusiv cu substantivul insotit: cele

aceste,alte! cincisprezece zile,ceiacesti,alti! 14 de lei.$celasi fel de acord

e valabil si cu numeralele mai mari,cu e"ceptia numeralelor care e"prima

cifre rotunde,incepand cu doua sute;la acestea,acordul se poate face fie cu



substantivul,fie cu numeralul,in functie de ceea ce vrea sa reliefeze

vorbitorul.&eci: numai cei acesti,alti,ultimii! doua sute mii,milioane! de

lei;cat si cele aceste,alte,ultimele! doua sute mii,milioane! de lei;de

respectat insa acordul consecvent in restul propozitiei: se spune corect fie

,,cei doua sute de lei au fost cheltuite' nu ,,cele doua sute de lei au fostcheltuiti'!.+n constructia articol demonstrative si>sau adjectiv pronominal 2

pluralele zeci,sute,mii,milioane,in care sutele,miile etc. nu sunt ,,numerate'

e"act,nu e corecta insa decat forma de feminin indiferent de genul

substantivului urmator,intrucat e vorba de o determinare directa a a

numeralului: ,,cele aceste,alte! cateva zeci de metri',nu ,,cei cativa zeci de

metri'.

3nele problem de acord in numar e"ista la formulele cu numerale

cardinale! consecrate pentru cele patru operatii aritmetice,cand formulelerespective au functie de subiect dezvoltat!:daca se foloseste ca predicat

verbul a face,acesta se pune intotdeauna la plural,deci se spune ,,unu plus

unu' sau ,,unu si cu unu'! fac doi',dar si ,,unu minus unusau ,,unu fara

unu'! fac zero',de asemenea ,,unu ori unu' sau ,,o data unu', ,,unu inmultit

cu unu'! fac unu' si ,, unu impartit la unu fac unu';daca insa se recurge la

predicatul nominal a fi! egal,acesta se intrebuinteaza,tot invariabil,la

singular,deci ,,unu plus unu este! egal cu doi', ,,doi ori doi egal cu patru'

etc.

ubstantivul insotit de un numeral cardinal propriu-zis sta,in mod

firesc,la singular langa ,,un', ,,o' o aparenta e"ceptie este constructia cu

topica inversa din limbajul comercial-administrativ: lei unu! si la plural

langa toate celelalnte,inclusive langa zero ,,zero lei' sau ,,lei zero'!.

ele mai multe numerale cardinale propriu-zise nu au forme cazuale

e"ceptii partiale: un u!,zece,suta,mie,milion,miliard,bilion si celelalte

compuse cu –lion! si nici nu pot insoti substantive la genitiv-dativ;de

aceea,pentru aceste cazuri,se folosesc constructii analitice realizate cu

ajutorul unor prepozitii urmate de forme de acuzativ.<entrugenitive,constructia echivalenta este cu prepozitia ,,a',care nu trebuie

confundata cu articolul al,a,ai,ale: se spune corect ,,parinte a trei copii'

nu,,al'!, ,,reprezentanti a 4 de state'nu ,,ai'!.<entru dativ,constructia

echivalenta este cu prepozitia ,,la': ,,-au dat premii la cinci copii';in

anumite conte"te dupa prepozitii sau adverbe care cer dativul! se admite,ca



echivalenta cu dativul,constructia cu prepozitia ,,a': ,,datorita a doi

prieteni'.Numeralele care au forme cazuale folosesc si ele,in unele

situatii,constructii prepozitionale echivalente.Numeralul unu! apare astfel

mai ales cand este corelat cu alte numerale: ,,parerea a unu sau doi

vorbitori'.Numeralele care dispun de o fle"iune substantivalazece,suta,mie,milion etc.! se folosesc de ea intr-o masura limitata: mai ales

la pluralele cu valoare apro"imativa unor zeci,miilor! si la singularul

considerat ca entitate unei sute,sutei!;compusele cu zeci,sute,mii etc.

precum si ,,zeci' nu cunosc decat constructiile prepozitionale,iar pentru o

suta,o mie,un milion etc. se folosesc ambele procedee,cu predominarea neta

a constructiilor prepozitionale.0a numeralele care dispun de doua posibilitati

de e"primare a genitivului e necesara atentie pentru a nu le confunda: se

spune corect ,,proprietar al unei masini' sau,mai putin obisnuit ,,proprietar ao masina'nu ,,proprietar a unei/' sau ,,proprietar al o/'!.

and numeralele cardinale propriu-zise sunt insotite de articolul

demonstrative de plural cei,cele – care reprezinta singurul fel de articulare

posibil al numerelor netrecute in clasa substantivelor spre deosebire de tipul

doiul,opturile! -, fle"iunea cazuala se realizeaza prin articol: ,,parerea celor

trei prieteni!'.

Numeralele cardinale propriu-zise sunt implicate uneori in

constructii pleonastice sau macar redundant.3na dintre ele – tolerate,dar ca o

trasatura de pretiozitate – este folosirea inutila a lui ,,un numar de', ,,in

numar de' , ,,o suma de 9 inaintea unui numeral ,,un numar de cinci

vorbitori'! sau a lui ,,la numar' dupa un numeral ,,trei la numar'!.

Documents

Portofoliu LRC