Cuprins

Introducere 4

Capitolul I. Pornirea motoarelor 6

1.1. Turaţia de pornire 6

1.2. Metodele de pornire ale tractoarelor 7

Capitolul II. Motorul electric de pornire (demarorul) 8

2.1. Rol şi condiţii impuse 8

2.2. Construcţie şi funcţionare 9

2.3. Tipuri de mecanisme de cuplare ale demarorului cu arborele cotit 10

2.3.1. Mecanismul de cuplare prin inerţie 11

CAPITOLUL III. Pornirea cu motor termic auxiliar 13

CAPITOLUL IV. Procedee auxiliare pentru uşurarea pornirii motoarelor 16

4.1. Bujia de incandescenţă 16

4.2. Instalaţia cu termostat 16

4.3. Preîncălzirea cu lichide de pornire 18

CAPITOLUL V. Întrţinerea. Defectele în exploatarea şi repararea instalaţiei de pornire 19

5.1. Întreţinerea instalaţiei 19

5.2. Defecte în exploatare şi remedierea lor 19

Bibliografie 23

Introducere

Un factor important în dezvoltarea agriculturii îl constituie dotarea ei cu mijloace tehnice

moderne.

În sectorul de producţie animală, formele mari de animale, creează condiţiile şi impunmecanizarea şi

automatizarea proceselor de producţie. Prin mecanizarea proceselor de producţieîn zootehnie se realizează, ca

şi în celelalte ramuri de activitate economică, creştereaproductivităţii muncii, reducerea eforturilor fizice

depuse de lucrători, realizarea unor producţiianimaliere sportive, calităţii superioare, reducerea preţului de

cost.

Dezvoltarea industriei energetice permite ca energia electrică să fie folosită pe scară din ce

în ce mai largă în procesele de producţie agricolă, mai ales în sectorul creşterii animalelor.

Aparatele şi dispozitivele electrice montate la tractor sau automobil sunt cunoscute subdenumirea de

instalaţie electrică. Aceasta cuprinde: surse de energie electrică şi consumatori deenergie electrică.

La tractoare şi automobile, sursele de energie electrică sunt reprezentate prin bateriile de

acumulatoare şi generatoarele de curent continuu sau alternativ.

Principalii consumatori de energie electică utilizaţi pe tractoare şi automobile suntelectromotorul de

pornire (demarorul), instalaţia de iluminat, dispozitive de semnalizare şiavertizare.

Pornirea motoarelor de tractoare şi automobile poate fi realizată cu ajutorul unui motor depornire

electric, cu un motor cu carburator sau manual. Cel mai raspândit procedeu este cel cumotor de pornire

electric. Puterea necesară motoarelor electrice de pornire ale motorului dieseleste de 2-4 ori mai mare decât la

motoarele cu carburator, care dezvoltă aceeaşi putere. Acestlucru duce la mărirea puterii dinamului pentru

încărcarea acumulatoarelor. Motoarele electrice depornire funcţionează la o tensiune de 6V, 12V, 24V.

Pornirea manuală este posibilă numai la motoarele de mică putere, dar şi în acest caz se

foloseşte de obicei un mecanism de decompresare, care reduce compresia în cilindri.

Electromotorul de pornire este un mare consumator de energie electrică şi supune la

greasarcinăbateria de acumulatoare. Puterea motorului electric este determinată de felul motorului cuardere

internă (cu carburator sau Diesel). Motoarele Diesel necesită un motor de pornire mai puternic.

La pornire demarorul roteşte arborele cotit al motorului prin intermediul unui pinionmontat pe rotorul

acestuia, pinion ce se cuplează cu coroana dinţată fixată pe volantul motorului.După pornirea motorului,

pinioul trebuie să se decupleze pentru a nu se distruge demarorul.

Decuplarea angrenajului va trebui să se facă automat, imediat ce motorul a început săfuncţioneze. Angrenarea

şi dezangrenarea se face cu un mecanism special, care are mai multesoluţii constructive, şi anme: mecanism de

cuplare prin inerţie, mecanism de cuplare prin acţionare mecanică, mecanism de cuplare cu acţionare

electromagnetică, mecanismul de cuplare prin deplasare longitudinală a rotorului (electromotor cu indus

culisant).Pentru a se asigura puterea şi cuplul de turaţie necesar, motoarele electrice de pornire se

execută obişnuit cu patru poli, iar în unele cazuri cu şase poli.

Fiecare marcă de tractor sau automobil are schema sa proprie de iluminare.

CAPITOLUL I. Pornirea motoarelor

Instalaţia de pornire are rolul de a antrena motorul până la realizarea condiţiilor funcţionării

lui independente.

Pentru pornirea unui motor este necesar să se rotească iniţial arborele cotit, ceea ce este

posibil numai dacă se dispune de o sursă exterioară de energie.

1.1. Turaţia de pornire

Turaţia de antrenare a arborelui cotit al motorului este unul din factorii de bază de care

depinde reuşita pornirii motorului.

Turaţia minimă necesară pentru producerea primelor aprinderi ale amestecului se numeşte

turaţia de pornire.

La motorul cu aprindere prin scânteie, turaţia de pornire este redusă datorită volatilităţii şiinflamabilităţii

ridicate ale benzinei, îmbogăţirii amestecului cu dispozitivele de pornire alecarburatorului şi declanşării

scânteiei. Ca urmare la 00C turaţia de pornire ajunge la 35-40 rot./min.

La motorul cu aprindere prin compresie turaţia de pornire este mai ridicată, deoarece gradulde

comprimare a aerului scade sensibil la turaţii joase, întrucât cresc pierderile de căldură datoritătimpului mai

îndelungat al încărcăturii proaspete cu pereţi şi temperaturi scăzute a acestora, lapornirea motorului rece, precum

şi datorită imprefecţiunii etanşeităţii cilindrului, datorită reduceriirezistenţelor la scurgere, prin jocuri. Datorită

acestor cauze la finele compresiunii nu se atingetemperatura de autoaprindere. Vaporizarea şi autoaprinderea

combustibilului sunt afectate, în plus,de imposibilitatea încălzirii din cauza vitezei reduse a pistonului pompei de

injecţie precum şi devâscozitatea ridicată a combustibilului. Ca urmare, turaţia de pornire la motorul cu aprindere

princompresie este de 00C între 100-200 rot./min.

O influenţă deosebită asupra pornirii o are temperatura mediului abiant, deoarece, latemperaturi scăzute,

vâscozitatea uleiului de ungere se măreşte şi face să crească simţitor cuplulrezistent. De asemenea, în aceste

condiţii, aprinderea combustibilului în cilindrii motorului se facemai greu, pentru că temperatura amestecului de

ardere sau a aerului, nu poate fi ridicată iniţial lavalori optime.

Metodele de pornire variază în funcţie de tipul motorului, de numărul cilindrilor, de putereamotorului

etc. De aceea motoarele cu ardere internă, folosite la tractoare, automobile sau alteagregate, instalaţiile de

pornire sunt diferite.

1.2. Metodele de pornire ale tractoarelor

Metodele de pornire ale tractoarelor sunt, pornirea manuală, pornirea electrică, şi pornirea cu

motor auxiliar.

Pornirea manuală este întâlnită foarte rar, deoarece la unele motoare de mică putere, cu

aprinderea prin scânteie electrică prevăzute cu sistem de aprindere prin magnetoare, a căror turaţie

este redusă la aceste motoare, efortul rotirii arborelui cotit este scăzut.

Pornirea manuală a unor motoare cu aprindere prin scânteie electrică, de putere mică, serealizează cu

manivelă de pornire, sfoară sau curea de pornire şi în unele cazuri, folosind pârghia deangrenaje

- în cazul când se foloseşte manivela, motorul este antrenat direct, adică se introducemanivela în racul de

pornire. Pentru pornire, se roteşte arborele cotit cu manivela, circa 100-150rot./min., atât cât este necesar pentru

realizarea ciclurilor de funcţionare şi deci a apariţiei detentelor.Ca urmare , motorul va porni şi va funcţiona

independent;

- când se folosesc celelalte mijloace sfoara, cureaua, pârghia cu angrenaje, se roteşte volantulşi o dată cu

el şi celelalte părţi componente mobile ale mecanismului motor. Arborele cotit, fiindînvârtit cu aceeaşi turaţie,

asigură pornirea şi funcţionarea independentă a motorului.

Pornirea electrică este generalizată astăzi, în condiţiile perfecţionării motoarelor cu ardere

internă. Avantajele acesteia o fac să fie cea mai răspândită.

Pornirea electrică se realizează cu ajutorul motorului electric sau a demarorului. Acesta este

o maşină electrică de curent continuu, cu excitaţie în serie, care transformă energia mecanică.

CAPITOLUL II. Motorul electric de pornire (demarorul)

2.1. Rol şi condiţii impuse

Demarorul electric este un motor de curent continuu alimentat de la bateria de acumulatoare.

principiul său de funcţionare se bazează pe fenomenul inducţiei electromagnetice.

Cu astfel de demaroare sunt echipate majoritatea motoarelor cu ardere internă. Pentru pornire

un pinion de atac al demarorului se cuplează cu coroana dinţată de pe volantul motorului.

După felul cum se face cuplarea, se cunosc: demaroare cu cuplare mecanică şi demaroare cu

cuplare electromagnetică.

Demaroarele cu cuplare mecanică sunt prevăzute cu o manetă sau pedală, cu ajutorul căreiase realizează

cuplarea pnionului cu coroana dinţată. Acest sistem de cuplare este mai simplu, darprezintă o serie de

dezavantaje, care au făcut să fie înlocuit cu cuplarea electromagnetică, utilizatăfrecvent la actoalele demaroare.

Sursa de energie electrică, necesară alimentării acestor motoare, o formează bateria deacumulatoare de

70-160 Ah, şi tensiunea de 12-24V. Această tensiune de alimentare a demaroarelorcorespunde, în general,

tensiunii de lucru a instalaţiei electrice. Mai frecvent se folosesc baterii deacumulatoare şi instalaţii electrice cu

tensiuni de 12 V.

Puterea demaroarelor este în general proporţională cu puterea motoarelor pe care le pornesc.Se consideră

că acestea trebuie să aibă o putere de 1-2,5 % din puterea motorului pe care-ldeserveşte, în cazul celor cu

aprindere prin scânteie electrică şi 5-10 %, în cazul motoarelor cuaprindere prin comprimare.

O bună parte din motoarele cu care sunt echipate tractoarele, se pornesc cu ajutoruldemaroarelor

2D4/12A, adică demaror de 4 CP în instalaţie de 12 V, la curent continuu, cu excitaţiemixtă şi indus deplasabil.

2.2. Construcţie şi funcţionare

Un asemenea motor electric se compune din statorul 1, în care este montat rotorul 2, pelagărele 3 şi 4 şi colectorul 5 cu periile 6. Cuplajul de mers liber 7 şi roata dinţată de antrenare 8 saupinionul de atac asigură cuplarea cu coroană dinţată a volantului, figura 1.

Figura 1. Demarorul electric al motoarelor de tractoare de 65 CP şi al motorului D-118

Schema de construcţie şi funcţionare a demarorului 2D4/12A este prezentată în figura 2.

Statorul este prezentat prin carcasa 1 în care se fixsează patru piese polare 2, în jurul cărora

se găsesc două înfăşurări din sârmă de cupru.

Figura 2. Schema de funcţionare a demarorului

Piesele polare sunt construite din tole (table) de oţel electrotehnic, izolate între ele, pentru aevita

formarea curenţilor turbionari. Aceşti curenţi au ca efect încălzirea pieselor şi pot duce laarderea înfăşurărilor şi

scoaterea din funcţionare a electromotorului.

Înfăşurările statorice sunt din sârmă de cupru mai subţire şi alcătuiesc înfăşurarea auxiliară.

Înfăşurarea principală are capetele legate la periile colectoare. De înfăşurarea principală seleagă

contactul inferior al punţii k de la releul de anclanşare. Cele două înfăşurări principale au câteun capăt legat la

contactul superior al punţii releului de declanşare, iar celălalt capăt la periile colectoare.

Masele polare sunt fixate cu ajutorul unor şuruburi la carcasa de oţel.

Rotorul este format dintr-un ax pe care se fixează tole (table) de oţel cu crestături la periferie.Prin

montarea una lângă alta a tolelor, crestăturile formează canale în care se fixează câte o spiralăde cupru ce se

lipeşte cu cositor la câte o lamelă a colectorului.

Colectorul se montează la un capăt al rotorului cu ajutorul unei pene. El este format din maimulte lamele

de cupru, izolate între ele şi faţă de ax. Sunt colectoare la care lamelele de cupru sefixează pe o bucşă, printr-o

crestătură coadă de rândunică. La fiecare lamelă se lipesc cu cositorcapetele înfăşurărilor rotorice.

2.3. Tipuri de mecanisme de cuplare ale demarorului cu arborele cotit

Dispozitivul de cuplare a demarorului face legătura între pinionul de atac, care se cuplează

cu coroana de pe volantă şi este de tipul cuplajelor de mers liber.

Pinionul de atac este antrenat de rotor prin dispozitivul de cuplare şi, prin angrenareacoroanei dinţate a

volantei, pe care o roteşte. O dată cu aceasta, arborele motor este învârtit,realizând astfel pornirea. Numărul de

dinţi ai pinionului de atac este mult mai mic decât număruldinţilor coroanei de pe volantă, raportul fiind de circa

16,4. Turaţia demarorului fiind de circa1400rot./min., asigurând arborelui motor rotaţia minimă necesară pornirii

motorului Diesel respectiv.

Pornirea motorului cu acest tip de demaror are loc în două trepte:

- în prima treaptă se închide circuitul prin butonul B şi astfel releul de declanşareelectromagnetică atrage

puntea k. Datorită oritorului o şi clichetului c, se închid numai contactelesuperioare a şi, în felul acesta,

alimentează bobinajele sau înfăşurările auxiliare ale statorului. Caurmare, câmpul magnetic

produsimprimă rotorului o deplasare axială de 11mm spre volantă şi oturaţie de circa 300rot./min;

- în treapta a doua datorită deplasării rotorului, discul său d ridică clichetul de blocare, şiastfel eliberează

puntea releului k. Ca urmare, se închide şi contactul inferior b, prin care sealimentează înfăşurarea statorică

principală. În acest moment, pinionul de atac, rotindu-se cu900rot./min. şi deplasându-se încă 11 mm, se

angrenează complet cu coroana dinţată de pe volantă,încât demarorul dezvoltă întreaga putere şi-l roteşte. O dată

cu aceasta, sunt puse în mişcare părţilemobile ale mecanismului bielă – manivelă, şi celelalte componente ale

motorului care primescmişcarea de la arborele cotit.

În camerele de ardere se produc autoaprinderi urmate de arderi şi de destinderi, încât motorulporneşte,

funcţionând independent. După ce se întrerupe alimentarea de la butonul de pornire, seîntrerupe şi circuitul în

bobina electromagnetului releului de ancloşare, care eliberează puntea k şideschide contactele. În felul acesta

curentul se întrerupe şi rotorul, nemaifiind atras, este readus înpoziţie iniţială de resortul axului.

La tractoarele din seria 445, motoarele sunt echipate tot cu demaroare de 4cai putere pe

instalaţie de 12 V, având dispozitiv de cuplare de mers liber.

La tractoarele A-1800 A, demaroarele care pornesc motoarele D-131, sunt de tipul Ioll4,43KW (6CP),

pe instalaţie electrică de 24 V. Acest demaror este comandat prinreleu de pornire,iar cuplarea pinionului este de

tip inerţial.

Motoarele auxiliare de pornire (U.M.P.) a motoarelor D-105 A, cu care sunt echipatetractoarele S-1500,

la rândul lor, sunt pornite cu ajutorul demaroarelor de tip D3 de 1,2 C.P., peinstalaţie de 12V. Un astfel de

demaror este un motor de curent continuu, cu patru piese(mase)polare de excitaţie mixtă, având două bobine în

serie şi una în paralel cu circuitul rotorului. A patramasă polară nu are nici o înfăşurare.

La acţionarea butonului, un releu de pornire asigură punerea în circuit a demarorului.

Dispozitivul de cuplare a demarorului este de tip inerţial.

În funcţionarea acestei instalaţii se disting trei faze, şi anume:

- faza liberă, când pinionul se roteşte fără să angreneze coroana dinţată a volantei motorului

termic auxiliar de pornire;

- faza cuplat, când pinionul angrenează coroana dinţată de pe volanta motorului de pornire,

realizând pornirea;

- faza maximă, când pinionul de atac este antrenat de volanta motorului de pornire, după ce

acesta a intrat în funcţiune, ca urmare pinionul revine în poziţia liberă, iniţială.

2.3.1. Mecanismul de cuplare prin inerţie

Mecanismul de cuplare prin inerţie (bendix) este compus din pinionul 3 montat liber pe

bucşa filetată 1 (fig. 3).

Figura 3. Mecanismul de cuplare prin inerţie

Filetul este realizat cu un pas foarte mare, bucşa 1 putând să se deplaseze liber pe axul

rotorului de care este solidarizată prin arcul elicoidal 2.

Arcul elicoidal, având un capăt fixat cu un şurub de rotor, iar celălalt capăt de bucşa filetată,realizează în

acest fel un cuplaj elastic între coroana 5 şi demaror, care atenuează şocurile şiloviturile puternice dintre dinţii

celor două pinioane în timpul angrenării. Pinionul 3 prevăzut cu omasă excentrică 4 (contragreutate) este montat

ca o piuliţă pe porţiunea filetată a bucşei 1. Înmomentul rotirii demarorului, pinionul va avea tendinţa să rămână

în urmă datorită inerţiei saleamplificată si de către masa cxcentrică. Astfel, el se va înşuruba pe filetul bucşei 1

efectuând omişcare de avans, spre coroana dinţată 5, fixată pe volant, cu care se angrenează. După

pornireamotorului, coroana volantului capătând o turaţie din ce în ce mai mare va tinde să rotească pinionulmai

repede decât bucşa 1 va începe să execute o mişcare de deşurubare, deplasându-se înapoi pebucşă şi decuplându-

se în mod automat de coroana dinţată a volantului.

Acest sistem de cuplare are avantajul că este simplu. Funcţionarea sa nu este însă silenţioasăşi este

însoţită de uzura pronunţată a dinţilor pinioanelor. Pentru a asigura o deplasare uşoară apinionului demarorului,

filetul bucşei trebuie curăţat şi ferit de ulei şi praf sau alte impurităţi.

Pentru a se diminua şocul care se produce la cuplarea pinionului de antrenare alelectromotorului de

pornire cu coroana dinţată, la unele tipuri de demaroare se folosescîntrerupătoare acţionate automat de pinion şi

o rezistenţă suplimentară montată în serie cuinfăşurările demarorului.

CAPITOLUL III. Pornirea cu motor termic auxiliar

Pornirea cu motor termic auxiliar este utilizată la unele motoare cu aprindere princomprimare de putere

mare. Acest dispozitiv de pornire prezintă o mai mare siguranţă în funcţionareşi este posibilă realizarea unei

forţe mari pentru comprimarea aerului din cilindri. Prin aceasta seasigură o presiune şi o temperatură ridicată în

camerele de comprimare, care permit autoaprindereamotorinei în contact cu aerul bine încălzit.

În cazul acestui dispozitiv, energia necesară pentru pornire este asigurată de un motor termic,de regulă

cu aprindere prin scânteie electrică, în doi timpi sau în patru timpi, cu unul sau cu doicilindr. O astfel de

instalaţie, mai rar întâlnită, este utilizată la motoarele D-105 şi D-105A, cu caresunt echipate tractoarele S-1300

şi respectiv S-1500.

La aceste motoare, pornirea se realizează cu motoarele U.I.P. Sunt motoare cu aprindere prinscânteie

electrică, în patru timpi cu doi cilindri în linie, înclinaţi în faţă de verticala la 120. Ele suntprevăzute cu

carburator şi realizează 23 C.P. la o turaţie de 2700 rot./min. Motoarele de pornireU.I.P. şi U.M.P. sunt

asemănătoare, fiind formate din două mecanisme, patru sisteme şi o instalaţie.Mecanismul de distribuţie este de tipul cu distribuţie inferioară cu supapele de admisie şi de evacuare situate în blocul motorului. Deschiderea supapelor se face cu ajutorul împingătorilor, care primesc mişcarea de la arborele cu came.Sistemul de alimentare este prin cădere cu filtru decantor şi carburator KS-1300, vertical, cu curent ascendent. Rezervorul de 0,5l este aşezat în faţa motorului, sus, deasupra pompei de apă, iar aerul aspiratprintr-un filtru de tip mixt sau combinat.Sistemul de aprindere este cu magnet, de înaltă tensiune, cu distribuitor pentru cele două bujii M14 *1,25 cu valoarea termică de 145.Sistemul de ungere este mixt sau combinat, cu circulaţie sub presiunede la o pompă cu roţi dinţate (2daN/cm2) şi prin barbotaj, la fel ca la celelaltemotoare studiate.Sistemul de răcire, cu lichid, este racordat la circuitul de răcire, al motorului pe care-l porneşte. Înainte de a porni motorul Diesel, circulaţia se face prin termosifon.Pornirea motoarelor termice auxiliare U.I.P. şi U.M.P. se face cu un demaror electric de 12V (1,2C.P.) sau manual, cu ajutorul unei manivele.Mişcarea de la motorul de pornire la motorul Diesel se transmite printr-un ambreiaj, o cutiede viteze şi un mecanism de cuplare.Ambreiajul este de tipul uscat, cu discuri de fricţiune din bronz pe oţel. Comanda ambreiajului se face prin camă de la maneta legată cinematic la dispozitivul de cuplare.Cutia de viteze este cu două trepte, cu pinioane care au dantura dreaptă, având următoarele

rapoarte de transmisie:

- pentru viteza I – 1:2,78;

- pentru viteza II – 1:1,038.

Mecanismul de cuplare asigură transmiterea mişcării de la arborele cotit al motorului depornire, la

arborele cotit al motorului Diesel. Acesta se cuplează concomitent cu ambreiajul, iardecuplarea se face automat,

prin forţa centrifugă, după ce motorul Diesel a pornit.

Figura 4. Schema de construcţie a dispozitivului de pornire cu motor termic

Dispozitivul de pornire, ataşat pe lângă un motor auxiliar, este prezentat în schemaconstructivă (figura 4)

şi se compune din: arborele motorului termic auxiliar 1, angrenajele de roţidinţate 2,3 şi 4, ambreiajul 5, arborele

de transmitere a mişcării 6, roata dinţată mobilă de cuplare 7şi manetele de comandă 8 şi 9. roata dinţată mobilă,

se cuplează cu volantul motorului Diesel 10.

Pentru a porni motorul D-105 sau D-105A, mota ambreiajului motorului şi în acelaşi timp se va aşeza maneta de

schimbare a vitezelor transmisiei motorului de pornire în viteza a II-a.

Apoi se va deplasa spre faţa tractorului, maneta ambreiajului motorului de pornire. Prinaceasta se obţine

succesiv cuplarea pinionului de atac cu coroana volantei, ambreierea motorului depornire şi zăvorârea

dispozitivului de cuplare.

Se va lăsa câteva minute motorul de pornire să antreneze motorul Diesel, urmărind presiuneauleiului.

Cănd acesta a atins valoarea indicată, se va ridica maneta decompresorului în poziţia„mers” şi totodată, se va

trage maneta de comandă a pompei de injecţie în poziţie medie de debitarea motorinei.

O încălzire prealabilă a motorului Diesel uşurează pornirea acestuia.

Pe timp rece sau când antrenarea motorului Diesel nu se realizează la viteza a II-a, se vadebreia motorul

de pornire, împingând maneta spre spatele tractorului, până la refuz şi totodată se vaaduce maneta de schimbare

a vitezelor în treapta I-a de viteză.

După pornire, motorul Diesel ramâne circa 5 minute cu maneta de comandă a pompei deinjecţie în

pozişie de turaţie medie, urmând ca presiunea uleiului să fie 2,5-3,5 daN/cm2, temperaturalichidului de răcire să

fie normală, iar generatorul să încarce bateria de acumulatoare.

Oprirea motorului de pornire se face prin închiderea motorinei cu ajutorul robinetului şi

aducerea contactului magnetoului înpoziţia deconectat „D”.

CAPITOLUL IV. Procedee auxiliare pentru uşurarea pornirii motoarelor

Pentru a uşura, pornirea motoarelor, mai ales a motorului cu aprindere prin compresie, laorice

temperatură mediului ambiant, se folosesc un şir de procedee auxiliare, care au ca scopatingerea rapidă a

temperaturii de autoaprindere.

Preăncălzirea generală a motorului, cel mai eficient mijloc de pornire la temperaturi foartejoase este

preîncălzirea generală a motorului cu apă fierbinte, care se introduce în instalaţia derăcire. Pe timp friguros,

operaţia se repetă în prealabil de două sau chiar de trei ori.Preîncălzirea aerului aspirat se realizează la motoarele autovehicolelor cu ajutorul unei bujii incandescente sau a unei instalaţii cu termostat.

4.1. Bujia de incandescenţă

Bujia de incandescenţă:

- în camera de ardere a motorului cu aprindere prin compresie semontează o bujie prevăzută cu o spirală

de nichel

– crom. Când bujia se conectează în circuitulelectric, spirala ei ajunge la incandescenţă şi produce o

încălzire locală a aerului suficientă pentru auşura autoaprinderea în orice anotimp a anului.

La pornire, se aduce contactul cu cheie în poziţia dealimentare a bujiilor, iar spirale devin incandescente ( lucru

semnalat printr-o rezistenţă adiţionalăcu bec roşu de control).

4.2. Instalaţia cu termostatInstalaţia cu termostat: - instalaţia electrică de pornire cu termostat uşurează pornirea motorului la temperaturi scăzute prin preîncălzirea aerului admis în motor.

Figura 5. Termoinjector

Temoinjectorul (figura 5) este montat în galeria de admisie a motorului fiind alimentat cumotorină de la

conducta de refulare până la ventilul 3. Dacă cheia de contact se roteşte pentrupoziţia de încălzire, circuitul

electric se închide iar rezistenţa 5 se încălzeşte până la incandescenţă.Partea de jos a ştiftului 4, în jurul căreia

este înfăşurată rezistenţa se încălzeşte şi se dilatăalungindu-se spre galeria de admisie.

În felul acesta bila 3, coboară şi ea, iar combustibilul pătrunde prin corpul injectorului şi se aprinde în contact cu

filamentul incandescent, încălzind aerul admis prin galerie.

Figura 6. Schema electrică a instalaţiei de aprindere cu termostat

În momentul în care filamentul a devenit incandescent după (10-15secunde), termoinjectoruleste

scurtcircuitat de comutatorul bimetalic 3 (fig. 6) şi prin contactul 1 face legătura cu masa. Înacelaşi timp, se

aprinde o lampă de conntrol care avertizează conducătorul că rezistenţatermoinjectorului a ajuns la

incandescenţă şi trebuie să treacă cheia de contact în poziţia de pornire amotorului.

În unele cazuri închiderea şi deschiderea admisiei motorinei nu sunt făcute de un ventil cu bilă, ci de un

electroventil 4 (fig. 7).

Figura 7. Schema electrică a instalaţiei de pornire cu termostart cu termoinjector şi electroventil

4.3. Preîncălzirea cu lichide de pornire

Lichidele de pornire se pot introduce în motor fie prin adăugare la combustibilul de bază fie prin pulverizare în

colectorul de admisie al motorului cu ajutorul unor dispozitive speciale.

Figura 8. Dispozitivul de pornire „Start – Pilot”

În figura 8 se reprezintă dispozitivul de pornire „Start - Pilot” utilizat la pornirea motoarelordin familia

ROMAN. La punerea în funcţiune, capsula din camera containe se găureşte cu acul 1,acţionându-se manual şi

pompa de aer 8. Sub acţiunea presiunii aerului, lichidul trece prin filtrul 5 şiprin jiglerul de combustibil – aer 9,

se transformă în emulsie şi prin conducta 10 şi pulverizatorul 11ajunge la colectorul de admisie al motorului şi se

aprinde preîncălzind aerul admis, care favorizeazăformarea amestecului carburant şi autoaprinderea. Lichidul e

uşor inflamabil (la circa 2000C).

Prin acest procedeu, pornirea motorului se produce după 4-6 secunde la turaţia de 100rot./min., până la

temperatura de -300C.

Componenţa de bază a multor lichide de pornire este eterul etilic. Pentru a evita mersul dur al motorului în

lichidele de pronire se introduc componente ca aldehide, etili, nitraţi etc.

CAPITOLUL V. Întrţinerea. Defectele în exploatarea şi repararea instalaţiei de pornire

5.1. Întreţinerea instalaţiei

Pentru asigurarea unei porniri uşoare a motorului este necesar să se respecte unele reguli de

întreţinere legate de demaror, dar şi de bateria de acumulatoare astfel:

- se verifică starea bornelor şi conductoarelor de legătură cu bateria de acumulatoare; acestea

se dezoxidează şi se ung cu un strat subţire de unsoare U-85, periodic (10000-15000km);

- fixarea demarorului pe motor se face la aceeaşi periodicitate;

- bateria de acumulatoare să fie bine încărcată pentru a putea furniza curentul necesar

pornirii mai ales pe timp rece şi să nu fie suprasolicitată prin porniri dese şi de lungă durată;

- la pornire nu se vor face mai mult de 3 – 4 încercări cu o durată de 5 secunde, cu pauzeîntre ele de 30

de secunde; dacă motorul nu porneşte se face o pauză de 10 – 15 minute pentrurefacerea potenţialului bateriei,

după care se fac iarăşi 2 – 3 încercări cu pauze de 1 – 2 minute întreele; dacă totuşi nu porneşte , se determină şi

înlătură cauzele (carburaţie, aprindere) şi apoi se facepornirea pentru a evita descărcarea bateriei;

- pe timp rece se iau măsuri suplimentare de pornire, eventual prin preîncălzirea motorului,

iar la autoturisme prin acţionarea prealabilă cu manivela pentru „ruperea uleiului”;

- motoarele mari pot fi pornite pe timp rece cu dispozitive speciale, montate în locul

manivelei;

- la pornire, mai ales pe timp rece este indicat să se decupleze ambreiajul pentru micşorareaforţelor

rezistente date de antrenarea pinioanelor cutiei de viteze care se rotesc în uleiul detransmisie, din carter, a cărui

vâscozitate este mărită iarnă.

5.2. Defecte în exploatare şi remedierea lor

Defectele în exploatare îngreunează sau chiar fac imposibilă pornirea.

Motorul are pornirea greoaie din următoarele motive:

-căderea de tensiune normală, dar curentul absorbit poate fi mai mare în sarcină, mic la

mersul în gol, şi în sarcină; mare şi în gol;

-curentul absorbit este mare în sarcină datorită frecărilor dintre rotor şi stator prin uzareabucşelor de

bronz (lagărele arborelui), încovoierii arborelui rotorului, gripării pinionuluide cuplare, uzării sau gripării periilor

în culisele lor;

-periile se decripează sau se înlocuiesc dacă uzura depăşeşte 1/3 din înălţimea lor

normală;

-după reparare demarorul se supune încercărilor la mersul în gol şi în sarcină pe standul

special;

-remedierea constă în demontarea demarorului de pe motor, dezasamblarea, curăţirea curăzuitoare şi

cârpă(nu cu produse petroliere, mai ales la bobinaje, rotor şi releu),controlul scurtcircuitelor pe stand de probe

special şi după necesitate înlocuirea bucşelorde bronz, îndreptarea arborelui, verificând centrarea lui pe strung,

degriparea pinionului(curăţirea şi ungerea filetului), şlefuirea pe strung a colectorului cu hârtie abrazivă

foartefină şi curăţirea izolaţie dintre lamele cu o lamă de lăţime corespunzătoare.

Eventualelescurtcircuite ale înfăşurărilor statorului se înlătură prin refacerea izolaţie; dacă sunt larotor se face

înlocuirea lui.

La releul electromagnetic se face dezoxidarea armăturii şibornelor,iar în caz de scurtcircuit se izolează sau se

înlocuieşte bobinajul(operaţiile dedemontare a relelului sunt mai dificiel ceea ce impune mai multă atenţie);

-căderea de tensiune mare provocată de oxidarea bornelor sau terminalelor,

conductoarelor slăbite sau defecte;

-remedierea constă în dezoxidarea legăturilor dintre demaror şi baterie şi ungerea cu un

strat de unsoare; celelalte conexiuni se dezoxidează şi se strâng

Motorul nu porneşte din următoarele cazuri:

-bateria de acumulatoare descărcată sau defectă, legături defecte sau oxidate;

-remedierea constă în reâncărcarea bateriei de acumulatoare, repararea sau înlocuirea ei,

dezoxidarea şi strângerea legăturilor;

-contactul cu cheie sau legături defecte se remediază prin repararea sau înlocuirea lor;

-blocarea pinionului cu coroana volantului, demarorul rămânând cuplat şi după pronireamotorului este

cauzată de griparea mecanismului de cuplare, oxidarea bornelor şiarmăturii releului electromagnetic;

-remedierea se execută prin degriparea şi ungerea cu unsoare a sistemului de culisare a

mecanismului de cuplare, iar releul se demontează şi se dezoxidează;

-zgomotele puternice la cuplare se datorează uzării frontale a pinionului sau coroaneivolantului, gripării

mecanismului de cuplare (îmbâcsirea sau corodarea sistemului decuplare, deformarea furcii);

-remedierea se face prin înlocuirea pieselor defecte sau degriparea şi ungerea cu unsoare

consistentă;

-pornirea motorului se poate face la nevoie şi prin împrumut de curent de la bateria altuiautovehicol,

conectând un conductor de secţiune mare între bornele cu „+” ale bateriilorsau ale demaroarelor şi un altul între

masele metalice;

-de asemenea este posibilă şi pornirea prin remorcare în viteza a II-a sau a III- a, a

autovehicolului;

Repararea demarorului:

-după demontare dezasamblarea şi curăţirea componentelor demarorului acesta se supune

examinării şi constatării defectelor pe stand special sau cu ajutorul unor dispozitive.

Repararea statorului:

-se efectuează după controlul şi verificarea înfăşurărilor de excitaţie, izolaţiei bornelor,

bucşelor, arborelui şi periilor;

-verificarea continuităţii şi scurtcircuitării înfăşurărilor de excitaţie la masă, cu unvoltmetru sau lampă

de control (220V), bornele aparatului de control se conectează lacele ale statorului când tensiunea de încărcare

este mai mică(lampa stinsă) înfăşurărilesunt întrerupte. Scurtcircuitarea se controlează prin punerea la masă a

uneia dintrebornele de control. Când există cădere de tensiune sau se aprinde lampa, bobinajele

suntscurtcircuitate;

-remedierea se face prin izolare sau înlocuirea înfăşurării de excitaţie;

-verificarea izolaţiei bornelor demarorului se face prin conectarea bornelor lămpii la ele şila masă (pe

rând), dacă se aprinde izolaţia este străpunsă.

Remedierea se face prin înlocuirea bucşei izolatoare;

-arderea colectorului impune strunjirea şi apoi curăţirea izolaţiei dintre lamele.

Rectificarea se face după verificarea bătăii radiale care trebuie să fie de maximum0,02mm, în caz contrar se face

centrarea pe strung;

-fusurile uzate ale arborelui se încarcă prin metalizare sau pulberi metalice, apoi se

rectifică la cota nominală sau se rectifică şi se folosesc bucşe cu alezajul corespunzător;

-mecanismul de cuplare poate prezenta defecţiuni ca: griparea tijei, deformarea furcii decuplare, uzarea

cuplajului de siguranţă, uzarea filetului bucşeimecanismului de cuplare,pinionul uzat se înlocuieşte, arcurile

detensionate sau rupte se înlocuiesc;

-după reparare demarorul se remontează, se reglează cursa pinionului de la şurubulmiezului deplasabil

al electromagnetului şi distanţa dintre pinion şi opritor (Dacia 1300)care trebuie să fie 0,5 – 1,5mm;

-dacă curentul absorbit este prea mare există scurtcircuite ale înfăşurărilor, gripări sau

frecări ale rotorului cu polii statorului;

-dacă curentul absorbit este prea mic există contacte slabe ale legăturilor sau apăsarea

periilor este insufiecientă;

-demarorul poate primi curent direct de la bateria de acumulatoare prin intermediul

întrerupătorului de pornire sau indirect prin intermediul unui releu;

-mecanismul de cuplare a demaroarelor poate fi acţionat prin inerţie, mecanic şi

electromagnetic;

-mecanismele de cuplare cu acţionare electromagnetică pot fi cu pârghie

acţionatăelectromagnetic(cuplare forţată) şi cu cuplare electromagnetică prin deplasarea rotoruluispre coroana

volantului sub acţiunea câmpului magnetic produs de înfăşurările statorului.

La automobilele ARO-240 şi autoutilitarele TV se folosesc mecanisme de cuplare prininerţie; la Dacia

1300 şi SAVIEM 797-05 mecanisme de cuplare cu pârghie acţionatăelectromagnetic, la D2156 HMN 8

mecanisme de acţionare electromagnetică în trepte.

Bibliografie

1.Prof. Dr. Ing. Frăţilă Gh.; Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi reaerare

2.Prof. Dr. Ing. Frăţilă Gh.; Editura Didactică şi Pedagigică, Bucureşti 1996

Automobile, şofer mecanic auto

3.Bilaniuc I. A.; Editura Didactică şi Pedagigică, Bucureşti 1993

Automobilul, nimic mai simplu

4.D., Tomescu, Gr., Răileanu, Editura Echim, Sighetu Marmaţiei 1999

Întreţinerea şi repararea tractoarelor,

I., Vladăştul; Manual pentru licee agroindustriale, Editura Cere, Bucureşti, 1981