Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile. Natura pulberilor, cantitatile evacuate in atmosfera, prejudiciile economice, sociale si ecologice

In general, pulberile din atmosfera se clasifica, dupa dimensiuni, in doua mari grupe:

Pulberi in suspensie - cu diametre mai mici de 20 µm, avand in atmosfera un comportament asemanator gazelor;

Pulberi sedimentabile - cu diametre mai mari de 20 µm, care, dupa ce sunt emise in atmosfera, se depun pe sol, vegetatie, ape si constructii.

Poluari cu pulberi in suspensie

Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. In primul rand, industriile metalurgica si siderurgica care elibereaza in atmosfera cantitati insemnate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele si depozitele de steril, etc.

Natura acestor pulberi este foarte diversificata. Ele contin fie oxizi de fier, in cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom), in cazul intreprinderilor de metale neferoase, sau alte noxe.

Concentratiile medii in timp de 24 ore au depasit valoarea CMA (0,15 mg/m3) in 24 de localitati. Cele mai mari valori s-au inregistrat la Baia Mare - 0,469 mg/m3 (de 3,12 ori CMA), Medias - 0,455 mg/m3 (de 3,03 ori CMA), Gheorghieni – 0,435 mg/m3 (de 2,9 ori CMA), Miercurea Ciuc – 0,434 mg/m3 (de 2,89 ori CMA), Targoviste – 0,390 mg/m3 (de 2,6 ori CMA), Arad – 0,378 mg/m3 (de 2,52 ori CMA), Deva – 0,376 mg/m3 (de 2,5 ori CMA), Brasov – 0,424 mg/m3 (de 2,8 ori CMA), Odorheiu Secuiesc – 0,344 mg/m3 (de 2,3 ori CMA), Rm. Valcea – 0,400 mg/m3 (de 2,7 ori CMA), Suceava – 0,395 mg/m3 (de 2,6 ori CMA) - figurile 1.11 si 1.12).

Valorile concentratiilor medii anuale au depasit CMA anuala (0,075 mg/m3) in 23 localitati (Reia, Caransebes, Moldova, Otelu Rosu, Brasov, Cluj, Ploiesti, Floresti, Azuga, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Odorheiu Secuiesc, Arad, Rm. Valcea, Zalau, Suceava, Copsa Mica, Medias, Alba Iulia, Zlatna, Baia Mare, Petrosani, Brad ). Cele mai mari valori s-au inregistrat la Zlatna - 0,186 mg/m3; Arad – 0,188 mg/m3 si Brasov - 0,156 mg/m3.

Nivelul de poluare cu pulberi in suspensie sau pulberi sedimentabile, se mentine in continuare ridicat pe teritoriul tarii, depasirile CMA (in timp de 24 ore si anuale) inregis-trandu-se intr-un mare numar dintre localitatile monitorizate.

Poluari cu pulberi sedimentabile

Nivelul de impurificare a atmosferei cu pulberi sedimentabile s-a mentinut ridicat si in anul 2000. Sursele de poluare cu pulberi sedimentabile sunt in general aceleasi ca in cazul pulberilor in suspensie.

Cantitatile maxime lunare pentru pulberile sedimentabile au depasit CMA lunara (17 g/m2/luna) in majoritatea zonelor din tara. Cele mai mari cantitati s-au masurat in zonele Chiscadaga – 389,87 mg/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 41,3%, Galati – 254,78 mg/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 29,53%); Tg. Jiu Rovinari – 214,46 g/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 45,07%); Constanta – 189,5 g/m2/luna ( frecventa de depasire a CMA 74,07%); Arad - 150,8 g/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 22,22%); Brasov – 80,86 g/m2/luna (frecventa de depasire a CMA 40,85%).

Evolutia calitatii aerului in perioada 1995-2000

Pentru poluantii uzuali, nivelul de impurificare a atmosferei in perioada 1995 - 2000 prezinta o usoara scadere pentru SO2 si NH3 si o usoara crestere a acestuia pentru NO2.

Pulberile in suspensie si sedimentabile sunt principalii poluanti din tara noastra pentru care depasirile CMA sunt semnificative, pentru diferite intervale de mediere.In perioada 1995-2000 nivelul de impurificare a atmosferei cu pulberi in suspensie si sedimentabile a crescut usor. In general, nivelurile de impurificare a atmosferei cu pulberi in suspensie si sedimentabile sunt intr-un raport direct.

In figura 1.13 se prezinta variatia numarului de puncte in care s-a constatat depasirea CMA.

O evolutie interesanta au avut si valorile frecventelor de depasire ale CMA pentru plumbul din particulele in suspensie in trei dintre “zonele fierbinti”, Baia Mare, Copsa Mica si Medias (figura 1.14) ca si cele pentru cadmiu in aceleasi zone (figura1.15.).

Se observa ca dupa ce au fost luate masuri de protectie (montarea filtrelor de la Baia Mare), dupa o perioada, intretinerea defectuoasa sau dezinteresul au dus la scaderea eficientei acestora si la impunerea unui trend crescator concentratiilor de noxe si frecventelor de depasire a CMA.

Pulberile in suspensie si sedimentabile sunt principalii poluanti din tara noastra pentru care depasirile CMA sunt semnificative, pentru diferite intervale de mediere.In perioada 1995-2000 nivelul de impurificare a atmosferei cu pulberi in suspensie si sedimentabile a crescut usor. In general, nivelurile de impurificare a atmosferei cu pulberi in suspensie si sedimentabile sunt intr-un raport direct.

Calitatea precipitatiilor atmosferice

In anul 2000, in reteaua de supraveghere a calitatii precipitatiilor au fost inregistrate precipitatii cu caracter acid (pH < 6,5) atat in zone cu “aer curat” (statii meteo) sau lipsite de surse majore de poluare, cat si in zone urbane industrializate.

In prima categorie de zone, precipitatiile se caracterizeaza prin continut ionic total redus (marcat de conductivitati c sub 100 mS/cm), caracterul acid fiind imprimat de transportul gazelor acide (SO2, NO2) de la medie sau mare distanta.

Statia meteo Odorheiul Secuiesc pH= 6,01 = 75 mS/cmStatia meteo Oradea pH= 5,7 = 38 mS/cmStatia meteo Semenic pH= 5,1 = 100,5 mS/cm

In a doua categorie de zone, precipitatiile se caracterizeaza prin continut ionic total mediu (100 < < 150 µS/cm) sau mare, marcand influenta surselor de poluare locale sau aflate la distante relativ mici (tabelul 1.3).

Tabelul 1.3. Zone cu precipitatii predominant acideNr. Crt. Zona Interval de variatie anuala a pH-ului Conductivitate(µS/cm)1 Oradea 5.12 - 6.77 396.02 Copsa Mica 5.00 - 6.50 290.03 Medias 5.00 - 6.70 200.04 Rovinari 6.20 - 6.60 340.05 Tulcea 5.15 - 6.80 1707.56 Caransebes 5.10 - 6.80 411.07 Bozovici 5.00 - 6.80 290.0

8Ramnicu Sarat

4.00 - 6.10 645.0

9 Craiova 5.35 - 6.60 309.0(Date furnizate de ICIM)

Precipitatii cu caracter puternic acid si un continut ionic total mare s-au inregistrat in zonele precizate in tabelul 1.4.

Tabelul 1.4. Zone cu precipitatii puternic acide

Nr. Crt. Zona Perioada pH Conductivitate(µS/cm)1 Arad Martie-Mai 5,40 132,302 Brasov Noiembrie 5,0 149,503 Bucuresti Iulie 4,39 113,024 Oradea Ianuarie-Februarie 4,40 78,755 Medias Iunie-Decembrie 5,40 124,006 Falticeni 4,36 108,197 Zalau 4.41 258,008 Herculane 5,00 522,009 Baia Mare 5,15 503,50

(Date furnizate de ICIM)Numarul mare al probelor de precipitatii cu un continut ionic total mare si foarte

mare este urmare a cantitatilor insuficiente de precipitatii care au cazut in decursul anului 2000, a perioadelor mari de timp cu temperaturi de peste 30º C si umezeala relativa a aerului scazuta.

S-au inregistrat si precipitatii cu caracter predominant alcalin si incarcari ionice in general ridicate in zonele afectate de transportul eolian de pulberi in suspensie si gaze provenite de la halde de steril sau de la activitatile industriale generatoare de poluanti cu caracter alcalin (exemplu amoniacul).

Zone cu precipitatii predominant alcaline: Bacau pH=8,3 Cluj pH=8,92 Constanta pH=8,82 Focsani pH=7,9 Huedin pH=9,23 Sannicolau Mare pH=8,63 Tasca pH=7,78 In restul punctelor cuprinse in reteaua nationala de monitorizare, precipitatiile au avut

pe parcursul intregului an pH-ul cuprins intre 6,5-7,5 si incarcari totale ionice medii.In tabelul 1.5 sunt prezentate zonele in care s-au inregistrat pe parcursul anului 2000 episoade de poluare, situatii in care concentratiile principalilor ioni au inregistrat valori ridicate.

Tabelul 1.5. Zone in care s-au inregistrat sporadic precipitatii cu incarcari ionice ridicate

Nr. Crt.

Localitatea Poluant Valoarea concentratiei maxime (mg/l)

Observatii

1 Bistrita Cl- 24,82 Co2 Bucuresti NO3- 31,30

ncentratiile ridicate de sulfati si cloruri determi

3 ClujSO4

2- 104,00 NO3- 57,74

4 Copsa Mica SO42- 203,87

5 GalatiSO4

2- 51,18 NO3- 29,00

6 Giurgiu Ci 24,40

7 HerculaneSO4

2- 68,86 NO3- 18,76

8 Jimbolia NO3- 31,409 Miercurea Ciuc NH4+ 22,63

10 SemenicSO4

2- 100,49 NH4+ 17,61

11 Tulcea NH4+ 18,9412 Zalau NO3- 16,6813 Baia Mare SO4

2- 151,20

na acidifierea apelor de precipitatii, cele de amon

iu determina alcalinizarea acestora, ambele procese

avand efecte negative asupra vegetatiei, apelor, s

olurilor si co

(Date furnizate de ICIM)

Aspecte ale poluarii atmosferei in context transfrontiera. Progrese in implementarea prevederilor Conventiei privind poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi (Geneva, 1979) si ale protocoalelor incheiate sub aceasta conventie.

Aspecte ale poluarii atmosferei in context transfrontiera

In cursul anului 2000, A.P.M. Alexandria, care monitorizeaza zona orasului Turnu-Magurele, a inregistrat 12 depasiri ale concentratiei maxim admise la indicatorul amoniac (proba medie zilnica) si 22 depasiri la probele momentane (30 minute). Aceste depasiri s-au datorat activitatii desfasurate de S.C. Turnu S.A. care evacueaza in mediu:

oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, monoxid de carbon, compusi organici volatili si pulberi in suspensie – emisii in atmosfera;

cloruri, sulfati, amoniu, azotati, uree, fluoruri, fosfor, fier si substante in suspensie (in apele uzate);

deseuri cu continut de fosfogips, cenusa de pirita si alte deseuri industriale specifice (depuneri pe sol).

Deoarece unele dintre aceste depasiri au fost inregistrate si de sistemul de monitorizare a calitatii aerului din Bulgaria, MAPM si IPM Alexandria au dispus masurile necesare pentru incadrarea emisiilor in standardele in vigoare.

In privinta calitatii precipitatiilor, investigatiile permanente facute in zona de frontiera cu Iugoslavia au pus in evidenta un caracter predominant acid al acestora, indeosebi in zona Berzasca (pH=5,3) si Bozovici (pH=5). Printre efectele negative ale ploilor acide sunt binecunoscute si fenomenele de fitotoxicitate care au afectat vegetatia terestra.

Progrese in implementarea prevederilor Conventiei privind poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi (Geneva, 1979) si ale protocoalelor incheiate sub aceasta conventie.

La data de 14.11.1979 Romania a semnat Conventia privind poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi (Geneva), care a fost ratificata la data de 27 februarie 1991, prin Legea nr. 8/1991. Ulterior, prin intalnirea delegatiilor tarilor parte la conventie s-au incheiat 8 protocoale privind masurile de limitare si reducere a unor poluanti, avand efect major asupra calitatii mediului inconjurator.

Romania a semnat protocoalele privind metalele grele si poluantii organici persistenti in data de 24 iunie 1998, la Conferinta Ministeriala “Mediu pentru Europa”, organizata la Aarhus, in Danemarca, iar protocolul privind reducerea acidifierii, eutrofizarii si nivelul de ozon troposferic a fost semnat la 30 noiembrie 1999 la reuniunea ministeriala de la Gothenburg din Suedia.

Pentru ratificarea acestor protocoale M.A.P.M. urmeaza sa initieze proiecte de legi privind masurile de protectie a mediului inconjurator, in corelare cu legislatia Uniunii Europene.

Situatia ozonului atmosferic. Progrese in implementarea prevederilor Protocolului de la Montreal si ale Conventiei de la Viena privind protectia stratului de ozon

Situatia ozonului atmosferic

Distrugerea ozonului stratosferic, cu efectele sale potentiale asupra cresterii radiatiei UB-B la nivelul solului constituie o caracteristica atmosferica la scara globala. Asa cum s-a constatat din ultimile evaluari internationale a continuat declinul ozonului. in emisfera nordica, in stratosfera arctica, in lunile ianuarie-februarie s-au atins, episodic, scaderi de aproximativ 60% la inaltimi de cca 18 km, iar temperaturile stratosferice din aceasta regiune au fost cele mai scazute din ultimii 10 ani. In primele doua saptamani din luna martie 2000, cantitatea de ozon total din zona polara a fost cu 16% mai mica decat valorile din anii 1980. La sfarsitul lunii martie, la latitudinile europene medii, cantitatea medie de ozon total a fost cu 15% sub valorile medii neperturbate.

In Romania, acumularea unui fond de date timp de 21 ani permite evaluarea, cu un grad de confidenta ridicat, a starii ozonului total.

Tendinta de scadere a continuat si in cursul anului 2000, aceasta reprezentand 9,41% fata de mediile lunare multianuale.

Abaterile medii lunare ale ozonului total din anul 2000 fata de valorile corespunzatoare din ultimii 5 ani sunt negative in totalitate, ceea ce confirma tendinta de scadere, aceasta fiind accentuata, in plus, de valorile negative mari din cursul anotimpului cald (tabelul 1.6.). Datorita dependentei ridicate a concentratiei ozonului de transportul atmosferic la scara mare, episodic, se pot inregistra concentratii ridicate de ozon care determina abateri pozitive.

Edificatoare in acest sens este evolutia ozonului total in cursul anului 1998, care a fost caracterizat ca un an “normal”.

Tabelul 1.6. Abaterile medii lunare (%) ale cantitatii de ozon total fata de mediile lunare multianuale

Anul Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie1996 -0.3 4.1 4.3 2.1 -5.7 -4.9 -6.0 -5.5 2.6 1.4 -4.1 -0.6

1997 3.3 -2.8 -3.3 -6.2 -6.8 -2.9 -4.5 -4.0 -1.6 2.7 -3.4 -2.61998 1.2 -9.1 5.7 -1.1 0.0 -1.4 -1.2 -3.7 1.3 -1.4 4.8 2.61999 -9.0 11.5 -2.7 0.8 -3.3 -2.3 -2.4 -3.7 -9.1 -6.5 -2.4 -13.92000 1.8 -5.5 -3.0 -6.5 -3.0 -4.0 -3.3 -5.0 -0.6 -5.9 -2.4 -1.9Media -0.6 -0.3 0.2 -2.2 -3.8 -3.1 -3.5 -4.4 -1.5 -1.9 -1.5 -3.3

(Date furnizate de INMH)

Aceste fenomene au loc la scara regionala si nu constituie dovezi ale refacerii stratului de ozon.

Valorile masurate ale UV-B din anul 2000 sunt asemanatoare cu cele masurate in anul 1999 in lunile de iarna si primavara, dar, incepand dela sfarsitul lunii mai si pana in luna august inclusiv, valorile medii zilnice din zilele cu soare sunt mai mari cu 1-2%, iar valorile maxime din lunile iunie si iulie sunt mai mari cu 5-6% decat valorile corespunzatoare din anul 1999. Aceasta crestere se datoreaza, in principal, continutului scazut de vapori de apa din intreaga coloana atmosferica.

Progrese in implementarea prevederilor Protocolului de la Montreal si ale Conventiei de la Viena privind protectia stratului de ozon

Una dintre problemele majore cu care se confrunta omenirea in pragul noului mileniu, cu privire la mediul inconjurator, este diminuarea drastica a stratului de ozon, nu numai la polii Pamantului, ci si in zone intens populate: nordul Europei, Rusia australa, sudul Frantei, nordul peninsulei Iberice, Argentina. Echilibrul stratului de ozon este tot mai periclitat de emisiile de substante de natura antropica, cum sunt hidrocarburile fluoroclorurate si/sau bromurate, tetraclorura de carbon, metil cloroformul, bromura de metil, substante avand numeroase utilizari in industrie sau agricultura.Consecintele ireversibile ale acestui fenomen atat asupra ecosistemelor terestre, acvatice si asupra sanatatii populatiei, cat si asupra sistemului climatic au condus la necesitatea unui efort concentrat la nivel global, si ca urmare, a fost instituit regimul international al ozonului la care sunt astazi parte 176 de tari.Romania a aderat la Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon, adoptata la 25 martie 1985, la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon adoptat la 16 septembrie 1987 si la Amendamentul adoptat la Londra la 27-29 iunie 1990 prin Legea nr. 84/15 decembrie 1993.In 28 noiembrie 2000 au fost transmise catre Secretarul General al Natiunilor Unite, instrumentele de ratificare a Amendamentului la Protocolul de la Montreal adoptat la 25 noiembrie 1992 la Copenhaga. Romania va deveni Parte la acest amendament incepand cu 26 februarie 2001.

De asemenea, a fost initiata si se afla intr-un stadiu avansat procedura de acceptare a Amendamentului la Protocolul de la Montreal, adoptat la Montreal in 1997, care prevede instituirea unui sistem de licente pentru productia, importul si exportul de substante care epuizeaza stratul de ozon, in scopul prevenirii traficului ilicit cu aceste substante.

Perioada 1 iulie 1999-1 iulie 2000 a reprezentat anul inghetarii consumului de clorofluorocarburi (CFC) la nivel national si intrarea intr-o noua etapa a procesului de eliminare treptata a acestor substante, in concordanta cu obligatiile care revin tarii noastre ca semnatara a tratatelor internationale mentionate. Cu un consum de 350 tone CFC, Romania s-a incadrat in limitele de productie si consum stabilite in cadrul protocolului.

Romania a facut progrese in implementarea regimului juridic al ozonului, prin:1. continuarea dezvoltarii cadrului legislativ si institutional necesar aplicarii regimului

ozonului; 2. implementarea transferului de tehnologie nepoluanta care au condus la eliminarea a

1069 de tone, consum anual la utilizatorii industriali de substante care epuizeaza stratul de ozon;

3. instituirea controlului comertului cu aceste substante (prin obligativitatea obtinerii acordului de mediu pentru importul/exportul de substante care epuizeaza stratul de ozon, conform procedurii de reglementare aprobata prin Ordinul MAPPM nr. 506/ 1996);

4. introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, prin Legea nr. 159 / 2000 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 89/31 august 1999.

Valorile de ozon total exprimate in unitati Dobson si intensitatea radiatiei UV-B sunt masurate de statiile Institutului National de Meteorologie si Hidrologie Bucuresti.

Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera. Extreme climatice si manifestari ale schimbarilor climatice pe teritoriul Romaniei. Progrese in implementarea prevederilor Protocolului de la Kyoto si ale Conventiei cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice

Situatia emisiilor de gaze cu efect de seraDupa 1989, emisiile de gaze cu efect de sera au scazut in principal datorita reducerii

activitatii economice, dar si prin demararea unor programe de reducere a emisiilor (figura 1.16)

Dintre poluantii reglementati prin Protocolul de la Kyoto, in Romania se inventariaza urmatoarele emisii de gaze cu efect de sera: dioxidul de carbon, oxizi de azot si metan, urmeaza ca in perspectiva sa se inventarieze si celelalte gaze prevazute in protocol (hidrocarburi fluorurate, perfluorocarburi si hexafluorura de sulf).

Emisia de dioxid de carbon, in anul 1989 a fost de 194.826 Gg (considerata valoare de referinta), iar la nivelul anului 1994 de 125.597 Gg, urmand ca inventarul la zi pentru gazele cu efect de sera sa fie reactualizat si validat in cursul anului 2001, din perspectiva noului sistem de raportare a datelor.

Tabelul 1.7 Prognoza emisiilor unor gaze cu efect de sera (Gg CO2 echivalent/an)2000 2005 2010

Scenariul de referinta Emisii totale de CO2 162334,8 187794,0 228535,7Emisii totale de CH4 33531,0 36740,0 43125,0Emisii totale de N2O 8480,0 10240,0 12704,0

Emisii totale204345,8 234774,0 284364,7Scenariul minimEmisii totale de CO2 158445,9 178926,0 201447,5Emisii totale de CH4 33445,0 33712,0 36368,0Emisii totale de N2O 81280 9024,0 10112,0

Emisii totale200019,0 221662,0 247927,5Scenariul maximEmisii totale de CO2 150807,9 156432,0 167655.5,0Emisii totale de CH4 32879,0 32164,0 32227,0Emisii totale de N2O 7744,0 7904,0 8256,0

Emisii totale191430,9 196500,0 209138,5(Date furnizate de ICIM)

In baza datelor disponibile, prezentate in comunicarea nationala a Romaniei, privind modul de aplicare a prevederilor Conventiei cadru privind schimbarile climatice, exista o capacitate reala de utilizare a mecanismelor specifice de aplicare a prevederilor din Protocolul de la Kyoto (articolele 6 si 17). Aceleasi analize releva faptul ca se poate face o reducere suplimentara a emisiilor de gaze cu efect de sera de minim 6%, fata de angajamentul oficial pe care Romania si l-a asumat in procesul de integrare europeana (8%).

Romania a fost a 60-a tara care a semnat Protocolul de la Kyoto, in anul 1999 fiind demarata procedura de ratificare a acestuia.

Extreme climatice si manifestari ale schimbarilor climatice pe teritoriul Romaniei.

Chiar si cei mai sceptici specialisti recunosc faptul ca in ultimul secol s-au produs schimbari climatice, suprafata Pamantului s-a incalzit cu 0,3-0,6°, iar ultimii ani au fost cei mai caldurosi din 1860, de cand au inceput sa se inregistreze fenomenele meteorologice. In ultimii ani au fost inregistrate o multime de evenimente meteorologice deosebite in intreaga lume, precum: valuri de caldura, inundatii, uragane, furtuni.

Efectele schimbarilor climatice au fost observate si in Romania, cu precadere in ultimii ani. De asemenea, trecerea de la anotimpul rece la cel cald nu se mai face treptat, ci brusc, cu variatii mari de temperatura, iar in anul care tocmai a trecut s-au inregistrat multe fenomene meteorologice deosebite.

In anul 2000 temperatura medie pe tara a fost cu 1,8°C mai ridicata decat normala climatologica (8,3°C). Fata de valorile medii multianuale, temperaturile medii ale anului 2000 au prezentat abateri pozitive cuprinse intre 0 -1°C in centrul tarii si intre 1-2°C in cea mai mare parte a teritoriului.

Temperaturile maxime din acest an au depasit 40°C in sudul tarii, fiind consemnate in zilele de 4-5 iulie si 21-22 august. Temperatura maxima anuala a fost de 43,5°C inregistrata la Giurgiu in ziua de 5 iulie.

Temperaturile minime s-au inregistrat in zilele de 25-26 ianuarie, valorile acestora fiind sub -25°C in zona montana, pe areale restranse din nord-vestul, sud-vestul si sudul tarii, iar in depresiunile din estul Transilvaniei acestea au scazut sub -30°C.

Temperatura minima anuala a fost de -33,1°C semnalata la Miercurea Ciuc in ziua de 26 ianuarie.

Precipitatiile cazute pe intreg teritoriul tarii in anul 2000 (430,7 mm) comparativ cu normala climatologica (647,0 mm) au prezentat un regim deficitar.

Cantitatea anuala de precipitatii cazuta la nivelul intregii tari a fost cu 33,4% mai redusa decat cantitatea medie multianuala, abaterile fata de media multianuala fiind mai reduse cu 20 - 40% in centrul si estul tarii si cu 40 - 60% in vestul si sud-vestul teritoriului. Exceptand lunile ianuarie, martie si septembrie, in care regimul precipitatiilor a fost excedentar, in celelalte luni din an precipitatiile au fost deficitare.

De exemplu: in luna octombrie cantitatea medie de precipitatii pe tara a fost de 3,2 mm. (normala climatologica fiind 38,0 mm). In Oltenia, vestul Munteniei si Carpatii de curbura precipitatiile au fost inexistente.

Progrese in implementarea prevederilor Protocolului de la Kyoto si ale Conventiei cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice

Romania este semnatara a Conventiei Cadru a Natiunilor Unite pentru Schimbari Climatice din 5 iunie 1992. Conventia a fost ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea 24 din 1994, care are ca principal obiectiv stabilizarea concentratiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera, la un nivel care sa previna orice dereglare antropogenica a sistemului climatic.

In noiembrie 1996 a fost infiintata Comisia Nationala pentru Schimbari Climatice, care activeaza in cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Conform conventiei, Romania a hotarat reducerea emisiilor pana in anul 2000 la nivelul anului de referinta 1989.

Romania, ca parte semnatara a conventiei, a fost prezenta la negocierile privind schimbarile climatice astfel: la Berlin in 1995, cand s-a convenit stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de sera, in anul 2000 la nivelul anului 1989 si s-au stabilit obiectivele pe termen mediu si lung, si la Kyoto, in 1997, cand s-au stabilit datele concrete si mijloacele de realizare a obiectivelor.

La Kyoto, in Japonia, 1-11 decembrie 1997, 161 de tari au finalizat un acord, denumit "Protocolul de la Kyoto", care stabileste termenii si regulile de punere sub control a gazelor ce determina efectul de sera al Terrei.Protocolul de la Kyoto, exprima dorinta ca pana in anul 2012, cantitatea medie de gaze cu efect de sera (principalele sase gaze) sa fie redusa cu 5,2% sub nivelul inregistrat in anul 1990.

Principalele masuri ce trebuie luate pentru atingerea obiectivelor Protocolului de la Kyoto sunt:

industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie, trecand de la utilizarea combustibililor fosili bogati in carbon (carbune), la combustibili saraci in carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi;

industria energetica, de la extractie si pana la consum, trebuie restructurata astfel incat sa devina eficienta si mai putin poluanta;

transportul trebuie sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante si cu consumuri reduse;

constructiile sa fie eficiente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor de energie regenerabila;

echipamentele si produsele sa fie din cele cu consum redus de energie; padurile vor fi protejate si chiar vor fi extinse. Prin Legea nr. 3/2001, Romania a ratificat Protocolul de la Kyoto privind Conventia

Cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice, numarandu-se printre primele state care ratifica acest document international, de o importanta deosebita pentru problematica schimbarilor climatice.

In anul 2000 a continuat implementarea masurilor stabilite prin Protocolul de la Kyoto, care are doua obiective de baza:

respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera; in cazul Romaniei angajamentul prevede o reducere a acestor emisii cu 8% comparativ cu anul de baza 1989, pentru perioada 2008-2012;

adoptarea unui set de mecanisme de piata, inclusiv pentru permise de comercializare transferabile si aplicarea comuna a prevederilor, in cooperare cu alte tari.

Folosindu-ne de mecanismul permiselor de comercializare transferabile, au fost perfectate si sunt in derulare doua proiecte comune:

cu Olanda – activitati comune de implementare a Protocolului de la Kyoto in vederea reducerii emisiei de dioxid de carbon prin aplicarea unor metode de economisire a energiei la Rafinaria RAFO – Onesti pina in anul 2005 (1,85 milioane guldeni).

cu Elvetia – pentru imbunatatirea randamentului energetic la doua centrale termice, in Buzau si Pascani, in urma unui acord semnat la 8 ianuarie 1999.

Poluarea de impact

Poluarea de impact este poluarea produsa in zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare. Starea atmosferei este evidentiata prin prezentarea urmatoarelor aspecte: poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitatiilor atmosferice, situatia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de sera si unele manifestari ale schimbarilor climatice. In reteaua de supraveghere a poluarii de impact au fost efectuate masuratori privind

dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul, pulberile in suspensie, pulberile sedimentabile si o serie de poluanti specifici, stabilindu-se:

concentratiile maxime si minime pe 24 ore;frecventa de depasire a concentratiei maxime admisibile (CMA) pe 24 ore;concentratiile medii anuale.

Poluari produse cu dioxid de sulf, oxizi ai azotului, amoniac si alte noxe

Pentru dioxidul de sulf concentratiile medii pe 24 ore au depasit CMA pe 24 ore (0,25 mg/m3) in urmatoarele localitati: Zlatna (1,448 mg/m3 - de 5,8 ori CMA); Baia Mare (0,336 mg/m3 – de 1,34 ori CMA); Copsa Mica (0,648 mg/m3 – de 2,6 ori CMA) si Medias ( 0,365 mg/m3 – de 1,46 ori CMA). Depasirea CMA pe 24 ore s-a inregistrat cu frecvente de 12,56% la Zlatna, 1% la Baia Mare, 2,79% la Copsa Mica si 0,57% la Medias (figurile 1.1 si 1.2).

Pentru dioxidul de azot, valorile concentratiilor medii pe 24 ore au depasit CMA (0,1 mg/m3) in 4 localitati (Calan, Craiova, Baia Mare si Turnu Magurele). Cele mai mari valori s-au inregistrat la Baia Mare (0,307 mg/m3 – de 3,07 ori CMA), Craiova (0,171 mg/m3 – de 1,7 ori CMA, Turnu Magurele (0,104 mg/m3 - de 1,04 ori CMA), Calan (0,134 - de 1,34 ori CMA). Depasirea CMA pe 24 ore s-a inregistrat cu frecvente de 4,06% la Craiova si 5% la Baia Mare, 0,45% la Calan, 0,45% la Turnu Magurele. (figurile 1.3 si 1.4)

Pentru amoniac valorile concentratiilor medii pe 24 ore au depasit CMA (0,1 mg/m3) in 25 localitati (Hunedoara, Giurgiu, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Socola, Bularga, Pacurari, Borzesti, Comanesti, Moinesti, Tg. Ocna, Turnu Magurele, Brasov, Arad, Ploiesti, Rm. Valcea, Raureni, Stolniceni, Craiova, Suceava, Tulcea, Zalau, Tg. Jiu, Alba Iulia, Baia Mare). Cele mai mari valori s-au inregistrat la Moinesti (0,450 mg/m3 – de 4,5 ori CMA), Zalau (0,432 mg/m3 – de 4,3 ori CMA), Comanesti (0,360 mg/m3 – de 3,6 ori CMA), Baia Mare (0,284 mg/m3 – de 2,84 ori CMA), Borzesti (0,320 mg/m3 – de 3,2 ori CMA), Suceava (0,192 mg/m3 – de 1,92 ori CMA). Frecventele de depasire a CMA pe 24 ore pentru amoniac au atins 16,46% la Moinesti, 12,25% la Zalau, 11,31% la Comanesti, 7,5% la Baia Mare, 5,88% la Borzesti, 4,25% la Suceava. Depasirea CMA pe 24 ore pentru amoniac se datoreaza, in primul rand, prezentei industriei de ingrasaminte chimice care, in procesul de productie, elimina in atmosfera amoniac (figurile 1.5 si 1.6).

Pentru dioxidul de sulf concentratiile medii anuale au fost in general sub CMA anuala (0,06 mg/m3). Depasiri ale CMA anuale s-au inregistrat la Zlatna (0,103 mg/m3 – punct Gara Patranjeni si 0,125 mg/m3 – punct Scoala Generala); valori mai mari ale CMA anuale s-au inregistrat in localitatile Medias si Copsa Mica. Depasirea CMA pentru dioxid de sulf la Zlatna se datoreaza emisiilor de la SC Ampellum Zlatna. Pentru celelalte localitati, depasirea CMA la dioxidul de sulf se datoreaza proceselor de ardere a combustibililor cu continut ridicat de sulf.

Pentru dioxidul de azot valorile concentratiilor medii anuale au fost depasite in toate punctele situate in zona Craiova (CMA anuala 0,04 mg/m3). Cele mai mari valori s-au inregistrat in punctele Electroputere - 0,087 mg/m3 si IPM – 0,083 mg/m3 . Depasirile CMA la dioxidul de azot se datoreaza, in primul rand, traficului rutier care s-a intensificat in ultimii ani. Pe de alta parte, procesele de combustie au de asemenea un aport important la poluarea atmosferei cu dioxid de azot, inregistrandu-se depasiri in zona marilor centrale termice.

Pentru amoniac valorile concentratiilor medii anuale au atins valorile cele mai mari in judetul Bacau, dupa cum urmeaza: 0,232 mg/m3 la Moinesti, 0,165 mg/m3 la Tg. Ocna si

0,152 mg/m3 la Comanesti. Deoarece standardul de calitate a aerului nu precizeaza o valoare maxima admisibila la amoniac pentru un timp de mediere de un an, concentratiile medii anuale nu se pot raporta la o valoare limita.

Poluari produse cu o serie de poluanti specifici unor activitati industriale.

La Copsa Mica, Medias, Zlatna si Baia Mare s-au monitorizat plumbul si cadmiul din pulberile in suspensie. Hidrogenul sulfurat a fost urmarit in 15 localitati: Halanga, Giurgiu, Stefan cel Mare, Focsani, Calarasi, Onesti, Bradu, Suceava, Turnu Severin, Husnicioara, Braila, Chiscani, Lacul Sarat si Ploiesti. Acidul clorhidric s-a masurat in 10 localitati: Stefan cel Mare, Onesti, Giurgiu, Curtea de Arges, Pitesti, Bradu, Campulung, Rm. Valcea, Stoiniceni si Raureni. Mercaptanii s-au monitorizat la Suceava.

Valorile maxime ale concentratiilor medii pe 24 de ore si valorile frecventelor de depasire ale CMA (%), pentru poluantii specifici mai sus mentionati sunt prezentate in tabelul 1.2:

Plumb – CMA - 0,0007 mg/m³

Baia Mare – 0,017 mg/m³ (57,33%); Copsa Mica – 0,020 mg/m³ (70,29%); Medias - 0,016 mg/m³ (43,26%); Zlatna – 0,0007 mg/m³, (3,45%) - (figurile 1.7 si 1.8)

Cadmiu – CMA - 0,00002 mg/m³

Copsa Mica – 0,0008 mg/m³ (83,11%); Baia Mare – 0,0002 mg/m³ (32,66%); Medias – 0,0005 mg/m³(63,78%); Zlatna – 0,0002 mg/m³ (18,75%) - (figurile 1.9 si 1.10)

Hidrogen sulfurat – CMA - 0,05 mg/m³ Zimnicea – 0,059 mg/m³ (13,4%); Ploiesti – 0,056 mg/m³ (3,6%)

acid clorhidric – CMA - 0,100 mg/m³

Ramnicu Valcea – 0,140 mg/m³ (1,13%), Raureni – 0,160 mg/m³ (1,15%); Cazanesti – 0,140 mg/m³ (4,98%), Stolniceni – 0,120 mg/m³ (2,26%)

Mercaptani – CMA - 0,00001 mg/m³ Suceava – 0,00058 mg/m³ (29,57%)(Date furnizate de ICIM)

CONCLUZII: Pericolul cel mai evident este degenerarea stratukui de ozon, bariera care apara

evolutia vietii pe planeta. Efectul de sera este ceva mai mult decat o problema tehnologica, el este o reactie

complexa a planetei care il constange pe om sa-si revada toate activitatile. Principalul vinovat este bioxidul de carbon; se impune, ca sistemele de transport, de

incalzire si de producere a energiei electrice sa fie adaptate astfel incat ele sa dauneze mediului cat mia putin.

Pentru perioada 2008-2012, tarile industrializate s-au angajat, potrivit acordului semnat la Kyoto in 1997, sa-si reduca emisiile de gaze cu efect de sera in medie cu 5,12% fata de nivelul inregistrat in 1990.

Statele Unite s-au aratat dispuse sa purceada la o reducere de 7% desi este raspunzatoarede o poluare foarte mare la scara planetara – emisiile sale nocive de gaza sunt in proportie de 25% din totalitatea infestarii produsa de toate statele lumii..

La numai 3 ani de la semnarea documentului amintit, niciuna din tarile industrializate nu s-a grabit sa-l ratifice. Vointa politica s-a manifestat, din pacate, numai la nivel declarativ.

Este limpede ca Statele Unite vor abandona protocolul de la Kyoto cu privire la reducerea emisiilor de gaza cu efect de sera si cel mai mare poluator va contribui din

plin, la incalzirea globala a Terrei. Cu ce consecinta? Vom trai si vom afla... Dar nimic bun nu este de asteptat pentru sanatatea oamenilor, pentru fauna si flora “Planetei albastre”.