Poluarea cu dePoluarea cu deşeuri şeuri miniere pe Dunăre, miniere pe Dunăre, realitate şi bombă realitate şi bombă

mediaticămediatică

ARIA DE IMPLEMENTAREARIA DE IMPLEMENTARE ● ●În România pe teritoriul oraşului Moldova Nouă şi a comunei În România pe teritoriul oraşului Moldova Nouă şi a comunei

Pojejena iar în Serbia pe teritoriul comunelor Veliko Gradişte şi Pojejena iar în Serbia pe teritoriul comunelor Veliko Gradişte şi BelBelaa Crkva (Biserica Albă) Crkva (Biserica Albă)

PERIOADA DE IMPLEMENTAREPERIOADA DE IMPLEMENTARE 17 Decembrie17 Decembrie 20102010 – – 16 Decembrie16 Decembrie 2011 2011

PARTENERII PROIECTULUIPARTENERII PROIECTULUI Grupul Ecologic de Colaborare NERA Grupul Ecologic de Colaborare NERA (partener leader), (partener leader), Consiliul Consiliul

Local al Comunei Pojejena, NVO Local al Comunei Pojejena, NVO ŠŠkola Plus “Dositej Obradović” kola Plus “Dositej Obradović”

COLABORATORII PROIECTULUICOLABORATORII PROIECTULUI Instituţia Prefectului Judeţului Caraş – Severin, Consiliul Local Instituţia Prefectului Judeţului Caraş – Severin, Consiliul Local

Moldova Nouă, SC Moldomin SA, Agentia pentru Protecţia Moldova Nouă, SC Moldomin SA, Agentia pentru Protecţia Mediului Caraş –Severin, Comuna Veliko Gradište, Direcţia Silvică Mediului Caraş –Severin, Comuna Veliko Gradište, Direcţia Silvică (Vojvodinašume) Pan(Vojvodinašume) Pančevo, čevo, Asociaţia SPEO CARAŞ Oraviţa, Asociaţia SPEO CARAŞ Oraviţa, Grupul Şcolar Industrial Moldova Nouă, Grupul Şcolar “Mathias Grupul Şcolar Industrial Moldova Nouă, Grupul Şcolar “Mathias Hammer” Anina, Gimnaziul Veliko Gradişte Hammer” Anina, Gimnaziul Veliko Gradişte

FINANŢAREFINANŢARE Programul IPA România – Serbia al UE, Guvernul României, Programul IPA România – Serbia al UE, Guvernul României,

Consiliul Local al Comunei Pojejena, GEC Nera, Consiliul Local al Comunei Pojejena, GEC Nera, Škola PlusŠkola Plus

BUGETUL TOTAL: BUGETUL TOTAL: 62774 Euro62774 Euro

Statul român este în prezent patronul societăţii SC MOLDOMIN care gestionează deşeurile miniere de la Moldova Nouă şi este principalul responsabil de impactul ecologic produs de poluarea transfrontalieră din zonele limitrofe iazului de decantare a apelor de mină Boşneag – Tăuşani.

PePe teritoriul judeţului Caraş - Severin există teritoriul judeţului Caraş - Severin există numeroase mine, pentru cele mai multe dintre numeroase mine, pentru cele mai multe dintre ele activitatea fiind stopată. De la aceste mine ele activitatea fiind stopată. De la aceste mine au rezultat deşeuri industriale care, în timp, au au rezultat deşeuri industriale care, în timp, au fost depozitate fară a se lua măsurile necesare fost depozitate fară a se lua măsurile necesare de protecţia mediului iar în prezent acestea de protecţia mediului iar în prezent acestea sunt surse de poluare continuă pentru sunt surse de poluare continuă pentru localităţile şi terenurile din apropiere.localităţile şi terenurile din apropiere. Un asemenea caz grav îl constituie iazul de Un asemenea caz grav îl constituie iazul de decantare a apelor de mină Boşneag – Tăuşani decantare a apelor de mină Boşneag – Tăuşani aparţinând SC Moldomin Moldova Nouă, aparţinând SC Moldomin Moldova Nouă, societate care în prezent este în proces de societate care în prezent este în proces de lichidare dar care este departe de a-şi fi lichidare dar care este departe de a-şi fi rezolvat problemele de poluare a mediuluirezolvat problemele de poluare a mediului Impactului negativ grav asupra mediului Impactului negativ grav asupra mediului produs de poluarea provenită de la iazul produs de poluarea provenită de la iazul Boşneag – Tăuşani a fost motivul pentru care Boşneag – Tăuşani a fost motivul pentru care zone limitrofe din Romania şi Serbia au fost zone limitrofe din Romania şi Serbia au fost selectate ca şi arie de implementare a acestui selectate ca şi arie de implementare a acestui proiect. proiect. Sursa majorSursa majorăă de poluare de poluare îîn n acest caz acest caz o o constituie particolele fine de constituie particolele fine de deşeuri deşeuri minier minieree antrenate prin deflaantrenate prin deflaţţie de cie de căătre vtre vâânturile nturile puteputernrnice, specifice zoneiice, specifice zonei. . Principalele Principalele consecinconsecinţţe ale polue ale poluăării sunt urmrii sunt urmăătoarele: toarele: degradarea terenurildegradarea terenuriloror agricole, degradarea agricole, degradarea culturilor culturilor şşi vegetai vegetaţţiei, iei, îîmbolnmbolnăăviri viri îîn rn râândul ndul populapopulaţţiei iei şşii a a animalelor datorit animalelor datorităă inhal inhalăării rii aerului aerului îîncncăărcat cu particrcat cu particolole poluante, poluarea e poluante, poluarea surselor de apsurselor de apăă potabil potabilăă (f (fâântntââni, izvoare), ni, izvoare), disconfort urban generalizat, impact negativ disconfort urban generalizat, impact negativ asupra turismului asupra turismului şşi a biodiversiti a biodiversităţăţii din ariile ii din ariile speciale de protecspeciale de protecţţieie..

În cazul iazului de decantare a apelor de mină Bpşneag –Tăuşani factorii de decizie din România trebuie să ia în considerare faptul că, la un moment dat, această poluare ar putea costa Statul Român, pe lângă reconstrucţia ecologică a iazului, şi importante daune plătite pentru pagubele produse de poluare în România şi Serbia.

ÎÎn fiecare an, toamna şi primăvara, când vântul n fiecare an, toamna şi primăvara, când vântul puternic specific zonei (Coşava) este activ, nisipul de pe puternic specific zonei (Coşava) este activ, nisipul de pe iaz este antrenat şi transportat în localităţile Moldova iaz este antrenat şi transportat în localităţile Moldova Veche, Moldova Nouă, MVeche, Moldova Nouă, Măăceceşşti ti şi şi Pojejena din România şi Pojejena din România şi în localităţile Vinci, Poîn localităţile Vinci, Požžeežženo, Veliko Gradieno, Veliko Gradiššte, te, Ram, Ram, TribroTribrođđe, Banatska Palanka şi Stara Palanka, din Serbia. e, Banatska Palanka şi Stara Palanka, din Serbia. În acelaşi timp, o cantitate semnificativă de material În acelaşi timp, o cantitate semnificativă de material este transportată este transportată şi şi în aria specială de protecţie Ostrovul în aria specială de protecţie Ostrovul Moldova Veche Moldova Veche aparaparţinând Parcului Natural Porţie de Fier ţinând Parcului Natural Porţie de Fier din (România) şi în zona umedă Ramsar Labudovo Okno din (România) şi în zona umedă Ramsar Labudovo Okno aparţinând Rezervaţiei Naturale Speciale Deliblatska aparţinând Rezervaţiei Naturale Speciale Deliblatska Peščara din Peščara din Serbia. Serbia. Suprafaţa totală a terenurilor afectate de poluare în Suprafaţa totală a terenurilor afectate de poluare în România este de aproximativ 1780 hectare, incluzand un România este de aproximativ 1780 hectare, incluzand un număr de 1244 de proprietarinumăr de 1244 de proprietari iar iar îîn localităţi sunt afectan localităţi sunt afectaţiţi un număr de aproximativ 5500 de locuitoriun număr de aproximativ 5500 de locuitori.. În Serbia sunt afectate aproximativ 12.000 ha de În Serbia sunt afectate aproximativ 12.000 ha de teren, 4200 gospodării şi 12.000 de locuitoriteren, 4200 gospodării şi 12.000 de locuitori.. În ultimii ani fenomenul de poluare cu praf de deşeuri În ultimii ani fenomenul de poluare cu praf de deşeuri miniere de la Moldova Nouă a fost frecvent prezentat în miniere de la Moldova Nouă a fost frecvent prezentat în mass-media centrală şi locală din România şi Serbiamass-media centrală şi locală din România şi Serbia. În. În uneleunele cazuri cazuri această prezentare a fost sub forma unuiaceastă prezentare a fost sub forma unui fenomen apocaliptic, care a indus un sentiment de panică fenomen apocaliptic, care a indus un sentiment de panică în rândul populaţiei.în rândul populaţiei.

● ● OBIECTIVUL GENERALOBIECTIVUL GENERALSă contribuie la dezvoltarea durabilă în zona Să contribuie la dezvoltarea durabilă în zona oraşelor / comunelor Moldova Nouă, Veliko oraşelor / comunelor Moldova Nouă, Veliko GradiGradiššte, Pojejena şi Bela Crkva, prin te, Pojejena şi Bela Crkva, prin

reducerea poluării cu deşeuri miniere.reducerea poluării cu deşeuri miniere.

●● OBIECTIVEOBIECTIVE SPECIFICESPECIFICE

►►Să implice ONG-uri şi autorităţiSă implice ONG-uri şi autorităţi ale ale administraţiei locale din Romania şi Serbia înadministraţiei locale din Romania şi Serbia într-tr-oo corectă informare a populaţiei cu privire la corectă informare a populaţiei cu privire la fenomenul de poluare cu deşeuri miniere de la fenomenul de poluare cu deşeuri miniere de la iazul de decantare al SC MOLDOMIN SAiazul de decantare al SC MOLDOMIN SA

►►Să implice ONG-uri şi autorităţiSă implice ONG-uri şi autorităţi ale ale administraţiei locale din Romania şi Serbia în administraţiei locale din Romania şi Serbia în îmbunătăţirea gestionării deşeurilor industriale îmbunătăţirea gestionării deşeurilor industriale de la iazul de decantare a apelor de mină de la iazul de decantare a apelor de mină apartinand SC MOLDOMIN SAapartinand SC MOLDOMIN SA

●● GRUPURI ŢINTĂ GRUPURI ŢINTĂ

- - ONG-uri de mediu din zona de frontieră ale judeţelor ONG-uri de mediu din zona de frontieră ale judeţelor Caraş Severin (România), Braničevski şi Južni Banat Caraş Severin (România), Braničevski şi Južni Banat (Serbia) incluzând 30 de voluntari. (Serbia) incluzând 30 de voluntari.

– Instituţii ale administraţiei publice locale din – Instituţii ale administraţiei publice locale din oraşele/comunele Moldova Nouă, Pojejena, Veliko oraşele/comunele Moldova Nouă, Pojejena, Veliko Gradiste, Bela Crkva incluzând cca 15 reprezentanţi.Gradiste, Bela Crkva incluzând cca 15 reprezentanţi.

– Grupuri locale de interese, asociaţii sau firme, care – Grupuri locale de interese, asociaţii sau firme, care au motive speciale privind combaterea poluării cu au motive speciale privind combaterea poluării cu deşeuri miniere, incluzând cca 80 de reprezentanţi.deşeuri miniere, incluzând cca 80 de reprezentanţi.

-Mass-media locală din din judeţele Caraş Severin -Mass-media locală din din judeţele Caraş Severin Braničevski şi Južni Banat incluzând 10 jurnalisti.Braničevski şi Južni Banat incluzând 10 jurnalisti.

- Locuitori afectaţi de poluarea din zona oraşelor / - Locuitori afectaţi de poluarea din zona oraşelor / comunelor Moldova Nouă, Pojejena, Veliko Gradište, comunelor Moldova Nouă, Pojejena, Veliko Gradište, Bela Crkva, incluzând cca 17.500 persoane.Bela Crkva, incluzând cca 17.500 persoane.

●● ACTIVITĂŢIACTIVITĂŢI►►Training pentru formare de abilitTraining pentru formare de abilităţăţi la voluntarii la voluntariii de la GEC de la GEC NeraNera,, ŠŠkola Plus kola Plus şşi Gimnai Gimnazziul Veliko Gradiiul Veliko Gradiššte te îîn domeniul n domeniul monitorizarii alternative a mediului.monitorizarii alternative a mediului.

►► Campanie de voluntariat destinată monitorizării alternative a Campanie de voluntariat destinată monitorizării alternative a mediului în zona proiectului afectată de poluaremediului în zona proiectului afectată de poluareaa cu deşeuri cu deşeuri miniereminiere

►Elaborarea publicaţiilor şi materialelor de vizibilitate.►Elaborarea publicaţiilor şi materialelor de vizibilitate. ►► Campanie de voluntariat destinată informării populaţiei din Campanie de voluntariat destinată informării populaţiei din zona proiectului privind cauzele şi consecinţele poluării cu zona proiectului privind cauzele şi consecinţele poluării cu deşeuri miniere provenind de la iazul de decantare a apelor de deşeuri miniere provenind de la iazul de decantare a apelor de mină Moldova Nouă.mină Moldova Nouă.

►► Pregătirea şi adoptarea PLA - IMDMPregătirea şi adoptarea PLA - IMDM ((PlanulPlanul Local de Local de AcAcţiune pentru Îmbunătăţirea Managementului Deşeurilor ţiune pentru Îmbunătăţirea Managementului Deşeurilor Miniere)Miniere) extins pe teritoriul Serbiei extins pe teritoriul Serbiei

►► Realizarea de puncte de informare publică privind poluarea Realizarea de puncte de informare publică privind poluarea de la iazul de decantare a apelor de mină de la Moldova Nouă.de la iazul de decantare a apelor de mină de la Moldova Nouă.

►► Concurs de anchete jurnalistice privind fenomenului de Concurs de anchete jurnalistice privind fenomenului de poluare cu deşeuri miniere provenind de la iazul poluare cu deşeuri miniere provenind de la iazul de de decantare a decantare a apelor de mină Moldova Nouăapelor de mină Moldova Nouă

●● REZULTATEREZULTATE

►►Extinderea pe teritoriul Serbiei a Extinderea pe teritoriul Serbiei a Planului Planului local de acţiune privind stoparea poluării şi local de acţiune privind stoparea poluării şi reconstrucţia ecologică a reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de zonelor afectate de poluarea cu poluarea cu de deşşeuri industriale euri industriale provenite de la provenite de la iazul de decantare a apelor de mină Boşneg – iazul de decantare a apelor de mină Boşneg – Tăuşani din Moldova Nouă (Tăuşani din Moldova Nouă (PLAI-MDM) PLAI-MDM)

►► Reţea transfrontalieră comună de Reţea transfrontalieră comună de comunicare în incluzând 4 puncte de comunicare în incluzând 4 puncte de informarea şi şi un concurs de anchete informarea şi şi un concurs de anchete jurnalistice privind impactul poluarii jurnalistice privind impactul poluarii transfrontaliere cu deşeuri minieretransfrontaliere cu deşeuri miniere

►►Publicaţii şi materiale de vizibilitatePublicaţii şi materiale de vizibilitate● ● Broşura "Cartea albă a deşeurilor miniere de la iazul Broşura "Cartea albă a deşeurilor miniere de la iazul de decantare a apelor de mina Moldova Nouă de decantare a apelor de mina Moldova Nouă ●● Buletinul informativ "ENVIRONMENT NEWS" Buletinul informativ "ENVIRONMENT NEWS"●● Pliantul "Perspective de decontaminare a zonelor Pliantul "Perspective de decontaminare a zonelor poluate cu deşeuri miniere provenite de iazul de poluate cu deşeuri miniere provenite de iazul de decantare a apelor de mină Moldova Noua "decantare a apelor de mină Moldova Noua " ●● set set tricou şi şapcă, tricou şi şapcă, web linkweb link-uri, -uri, audio clipaudio clip, set mapă şi , set mapă şi pix, poster, canăpix, poster, cană

●● IMPACTURIIMPACTURI

IImpact 1: Creşterea nivelului de informare a mpact 1: Creşterea nivelului de informare a populaţiei cu privire la amploarea şi populaţiei cu privire la amploarea şi consecinţele fenomenului poluării cauzate de consecinţele fenomenului poluării cauzate de deşeurile minieredeşeurile miniere

Impactul 2: Îmbunătăţirea capacităţii Impactul 2: Îmbunătăţirea capacităţii administrative a ONG-urilor de a implementa administrative a ONG-urilor de a implementa programe comune de voluntariat în domeniul programe comune de voluntariat în domeniul protecţiei mediului.protecţiei mediului.

Impact 3: Îmbunătăţirea competenţelor Impact 3: Îmbunătăţirea competenţelor profesionale ale ONG-urilor în domeniul profesionale ale ONG-urilor în domeniul managementului deşeurilor miniere.managementului deşeurilor miniere.

Impact 4Impact 4:: Îmbunătăţirea capacităţii Îmbunătăţirea capacităţii administrative a ONG-urilor şi administraţiei administrative a ONG-urilor şi administraţiei locale pentru dezvoltarea de strategii comune locale pentru dezvoltarea de strategii comune la nivel localla nivel local

ECHIPA DE PROIECTECHIPA DE PROIECT

GEC NERA GEC NERA Cornel Popovici Sturza - Cornel Popovici Sturza - coordonator de proiect, coordonator de proiect, Alin Alin

Şuşan, Silviu Cheva, Maria Sava, MarielaŞuşan, Silviu Cheva, Maria Sava, Mariela Popovici SturzaPopovici Sturza

Grupul Şcolar Industrial Moldova NouăGrupul Şcolar Industrial Moldova Nouă Mariana CorcodelMariana Corcodel

Grupul Şcolar Industrial Grupul Şcolar Industrial „„Mathias Hammer”Mathias Hammer” Anina Anina Mirabela SchinteieMirabela Schinteie

Comuna Veliko GradiComuna Veliko Gradištešte Darija Vukoje

NVO ŠNVO Škola Pluskola PlusJasmina TurtureaJasmina TurtureaLilijana StehlikLilijana Stehlik

Consiliul Local PojejenaConsiliul Local PojejenaIonela LuIonela Luţuţu

Consultant independent anchete jurnalisticeConsultant independent anchete jurnalisticeCristian FranţCristian Franţ

Vă mulţumim !Vă mulţumim !

Prezentare realizată dePrezentare realizată de dr. ing. Cornel Popovici Sturzadr. ing. Cornel Popovici Sturza