Poluarea aerului

5/12/2018 Poluarea aerului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/poluarea-aerului-55a4d2114e4c1 1/14

Poluarea aerului – „Ceaţa londoneză”

Aerul pe care îl inspirăm este parte din atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul

pământesc. Acest amestec de gaze asigură viaţa pe Pământ şi ne protejează de razele dăunătoare ale

Soarelui.Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menţinut timp de milioane de ani, este

amenințat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de seră, încălzirea globală, poluarea

aerului, subţierea stratului de ozon şi ploile acide.

Sursele naturale de poluare a aerului nu provoacă decât în mod excepţional poluări importante

ale atmosferei. Cea mai comună dintre poluările naturale este poluarea cu pulberi provenite din

erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate de vânt până la o anumită altitudine. Furtunile de

praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenţa şi asupra sănătăţii populaţiei, înapropierea unor zone aride sau de deşert. În anumite condiţii meteorologice s-au semnalat transporturi

masive de praf de sol până la distanţe apreciabile de locul de producere.

De asemenea, între sursele naturale de poluare putem menţiona erupţiile vulcanice, emanaţiile

de gaze din sol, poluarea produsă de procese naturale de descompunere în sol a substanţelor organice,

incendiile din păduri etc. Toate acestea fiind cunoscute sub denumirea de smog natural.

Sursele artificiale sunt mult mai importante, înmulţirea acestora constituind cauze pentru care protecţia aerului reprezintă o problemă vitală a lumii contemporane. Aceste surse sunt o urmare a

activităţii omului, progresului societăţii, în primul rând procesul de industrializare şi urbanizare, având

drept fenomen de însoţire poluarea mediului – implicit şi poluarea aerului.



Smogul este un tip de poluare a aerului , un cuvânt format in limba engleză din smoke=fum şi

fog=ceaţă. Termenul a fost introdus de Dr. Henry Antoine Des Voeux în lucrarea sa din 1905 “Fog

and Smoke,” pentru o reuniune a membrilor Congresului de Sănătate Publica, „Public Health

Congress”. Practic anunţa un nou tip de ceaţă deasupra Londrei şi faptul că acest tip de ceaţă, numit

smog, afectează sănătatea oamenilor. Smogul clasic este rezultatul arderii cărbunilor şi este un amestec

de fum şi dioxid de sulf, acesta poate fi denumit şi ceaţă îmbâcsită cu substanţe gazoase şi

pulverulente nocive, care se formează uneori deasupra oraşelor mari industriale.

Fumul clasic generat de arderea cărbunilor a fost completat în mod nefericit în timp de alte

tipuri generate din arderea combustibililor lichizi şi gazoşi. Are un caracter local dar datorita curenţilor

de aer poate fi transportat la mari distante. Este format din gaze arse (oxidate) şi nearse, particule,

oxizi, resturi organice.



Cauzele apariţ iei smogului:

- Dezvoltarea industrială: industria este cel mai mare consumator de energie, ceea ce duce laapariţia unui număr mare de termocentrale ce îşi realizează activitatea prin consum din ce în ce mai

mare de petrol, cărbune şi gaze;

- Automobilele – numărul lor este în creştere - degajă o cantitate mare de gaze de eşapament;

- Incendiile - mai ales cele realizate în aer liber eliberează substanţe nocive;

- Aglomeraţiile urbane care duc la consumuri energetice mărite pe suprafaţă redusa;

- Arderea deşeurilor casnice.

În lumea noastră modernă, autoturismele şi camioanele reprezintă o sursă majoră de poluare.

Pe ţeava de eşapament se elimină un amestec de gaze, printre care şi unele foarte otrăvitoare,

cum ar fi monoxidul de carbon, oxizii de azot şi hidrocarburile. În condiţii de lumină şi căldură solară,

aceste gaze formează un smog fotochimic – cunoscut în special sub numele de “London smog”

deoarece apare foarte frecvent în acest oraş. Smogul fotochimic reprezintă un amestec de fum şi ceaţă

conţinând gaze toxice, inclusiv ozon. Ozonul este, după cum am văzut, extrem de folositor în

stratosferă - pătura de ozon ce protejează Pământul de razele ultraviolete – dar foarte nociv când apare

aproape de nivelul solului. Aceste gaze rezultă din procesele de ardere ale benzinei sau motorinei în

motoarele maşinilor. Orice formă de transport motorizat produce probleme ecologice, dar

autoturismele sunt, de departe, cele mai poluante.

Înaintea inventării automobilului, majoritatea smogului provenea datorită arderii cărbunelui şi

era atât de grav încât în secolul XIX, la Londra luminile erau aprinse pe la amiază deoarece smogul

întuneca cerul.

La fel, termocentralele de cărbune sunt responsabile pentru o cantitate foarte mare de emisii de

dioxid de sulf. Furnalele lor dispersează fumul pe o zonă foarte întinsă. Dioxidul de sulf din acest fum

împreună cu oxizii de azot au o mare contribuţie la producerea ploii acide (obs. denumirea de ploaie

acidă provine de la combinaţia oxizilor mai sus amintiţi cu apa, combinaţie care generează acizi ce

ajung pe sol sau în apă odată cu precipitaţiile); şi dacă fumul unei termocentrale din Marea Britanie

poate cauza ploaia acidă în Norvegia, atunci putem vorbi de efectul regional al poluării aerului.



De asemenea, caracterul acid al smogului distruge orice material, de la materiale uşoare până

la marmura şi metal. În marile oraşe s-au înregistrat efectele smog-ului asupra monumentelor cu

interes istoric.

Efectele nocive ale smog-ului asupra oamenilor:

Smogul, toxic pentru piele

Maşinile şi fabricile varsă în aer o multitudine de poluanţi care pot avea ca rezultat, în condiţii

atmosferice caracteristice, smogul.

Acesta este atât de periculos pentru că se transforma în radicali liberi, despre care se ştie că nu

sunt străini de cancer, boli de inima şi chiar Parkinson sau Alzheimer.

Dacă efectele acestuia asupra aparatului respirator au fost studiate, prea puţin se ştie despre

efectele sale asupra pielii. Asta chiar dacă locuitorii marilor aglomerări urbane sunt expuşi la smog în

mod repetat.

Pentru a vedea care sunt efectele smogului asupra pielii, cercetătorii de la Universitatea dinWisconsin, SUA, au expus eşantioane de piele la ozon (un component al smogului care se găseşte în

straturile atmosferice inferioare) şi toxine în condiţii de laborator, observând că activitatea celulelor a

avut de suferit de pe urma acestui mediu.

Practic, ozonul care se combina cu substanţele toxice existente în atmosfera, poluanţi şi fum de

ţigară, dă naştere unor compuşi chiar mai periculoşi, extrem de nocivi pentru piele, după cum au

demonstrat testele.

Smogul, cel mai periculos în cazul obezilor

Aerul poluat îi loveşte cel mai rău pe cei obezi, mărind considerabil presiunea arteriala în cazul

lor şi putând duce astfel la alte probleme de sănătate, arata un studiu recent.

Până acum, aerul poluat a fost legat de o varietate de probleme de sănătate, precum astmul,

bolile de inima şi diabetul.

Este prima oara când se arata că smogul este extrem de periculos în cazul persoanelor obeze,

relatează HealthDay.



Smogul ucide orăşenii

Locuitorii marilor oraşe unde se formează în mod frecvent smog riscă să-şi sape singuri

mormântul dacă nu se muta în zone mai puţin poluate.

Conform cercetărilor, mare parte din populaţia care trăieşte în aceste condiţii ajunge să aibă

plămânii bolnavi.

Oamenii de ştiinţă au monitorizat, timp de 18 ani, 450.000 de persoane, concluzionând că

şansele de a muri din cauza bolilor de plămâni sunt mari în cazul celor care locuiesc în zone poluate,

unde se formează adesea smogul.

Riscul de a muri din cauza bolilor de plămâni se ridică până la 25 - 30% în zonele extrem de

poluate. Principalul vinovat este ozonul. Dacă el este cel care protejează Pământul de efectul violent alrazelor ultraviolete, la nivelul solului, unde se formează în urma unor reacţii complexe dintre lumină şi

oxizii de nitrogen rezultaţi din gazele de eşapament ale vehiculelor sau din combinate, irită plămânii,

făcând respiraţia greoaie şi zgomotoasă.

Potrivit coordonatorului studiului, Michael Jerrett, de la Universitatea California, din Berkeley,

este prima oară când se poate face o legătura între ozon, cel mai răspândit poluant din lume, şi riscul

de a muri.

Pe perioada celor 18 ani de monitorizare, aproape 50.000 de oameni au murit din cauza bolilor

cardiovasculare, ce au avut ca efect stopuri cardiace, iar 10.000 din cauza afecţiunilor respiratorii.



Smogul îi transformă pe bărbaţi în femei

O serie de agenţi chimici prezenţi în smogul care poluează zilnic marele oraşe din întreaga

lume „transforma” bărbaţii în femei, arată concluziile unui studiu realizat în SUA.

Studiul a fost realizat la Universitatea din Florida pe o serie de exemplare masculine din clasa

animalelor vertebrate care s-au feminizat după ce au fost expuşi agenţilor chimici.

Specialiştii sunt de părere că şi oamenii sunt în pericol în urma rezultatelor adunate de la

animale. Medicii sunt de părere că smogul îi devirilizează pe bărbaţii şi le afectează organele sexuale.

O alta cercetare desfăşurata la Universitatea Rochester dezvăluie că bebeluşii băieţi care sunt

expuşi anumitor agenţi chimici simt nevoia să se joace mai mult cu păpuşile şi nu cu jucării de băieţi.

Medicii avertizează că smogul este periculos pentru dezvoltarea normala a băieţilor.

Expunerea la smog duce la o moarte prematură avertizează oficialii americani de la Academia

Naţională de Ştiinţe. Acest anunţ vine să contrazică ultimele teorii conform cărora nu există dovezi

suficiente, care să arate că smog-ul face rău. Oficialii au făcut acest anunţ după ce au observat cum

este afectat plămânul uman după 24 de ore de expunere constantă la smog. Smog-ul este una dintre principalele cauze ale apariţiei bolilor respiratorii. Studiul a arătat că oamenii cărora smog-ul le



scurtează durata de viaţă sunt cardiacii şi cei cu probleme respiratorii. Astfel, este recomandat ca toate

ţările occidentale (mari poluatori) să-şi revizuiască atitudinea faţă de nivelul maxim admis de smog

din aer. Dacă acest nivel nu va fi redus numărul deceselor din cauza bolilor respiratorii va creşte cu

câteva mii anual. Oficialii de la Academia Naţională de Ştiinţe din SUA au mai declarat că este mai

ieftin să se reducă cantitatea de smog din aer decât să se ofere asistenţă medicală potenţialilor pacienţi.

Smogul strică peisajele şi face activităţile umane neplăcute. Pentru cei foarte tineri, foarte

bătrâni şi cei care suferă de astm sau boli de inima, efectele smogului sunt şi mai rele. Pot cauza dureri

de cap, ameţeli sau dificultăţi respiratorii. În cazurile extreme smogul poate duce la îmbolnăviri în

masă sau chiar la moarte, în special datorita otrăvirii cu monoxid de carbon. În 1948, în oraşul

siderurgic Donora, Pennsylvania, S.U.A, au murit 19 oameni datorita smogului. În 1952 la Londra

peste 3000 de oameni au murit în renumitele evenimente cu smog numite Fumurile Londrei, iar în

1962 alţi 700 de oameni au murit.

Cu alte cuvinte, dezechilibrul mediului provoacă dezechilibrul sănătăţii omului. Componentele

smogului au efecte nocive asupra sănătăţii şi mediului:

- particulele provoacă alergii, inflamaţii şi au efecte cancerigene;

- ozonul poate penetra stratul epitelial şi oxida aminoacizii şi acizii graşi. Aceste reacţii produc

radicali liberi care afectează enzimele, structura proteinelor şi acizii graşi;

- iritarea şi infectarea organelor sistemului respirator (inflamaţia şi bronhoconstrictia duc la

astm);

- afecţiuni ale sistemului nervos şi ale funcţiilor fizice ale organismului;

- scăderea imunităţii;

- afectarea vederii;

- împiedică transportul oxigenului prin sânge şi reduc conţinutul de oxigen celular;

- modifică în organism conţinutul de metale producând dezechilibre. De aici apar toate efectele

nefavorabile organismului;

- provoacă dureri de cap, ameţeli şi stări de vomă. S-au înregistrat decese datorită intoxicării cu

dioxid de carbon.

Caracterul extrem de nociv asupra vieţii este dat de conţinutul smog-ului. Compuşii descrişiaici se combina cu vaporii de apa şi au efecte mult amplificate.



Particulele materiale sunt solide şi lichide în aer. Prezenţa lor în aer depinde de vreme,

anotimpuri, activitatea pământului şi activitatea umana.

De exemplu, dioxidul de sulf apare din arderea combustibililor (în special arderea cărbunilor)

dar şi din procesarea acidului sulfuric, industrializarea celulozei, siderurgie. Este solubil în apa şi poate forma molecule de acid sulfuric. Efectele dioxidului de sulf sunt amplificate într-un mediu de

vapori de apa şi alte particule poluante, apare aşa numitul efect cocktail.

Monoxidul de carbon este un gaz extrem de toxic emis ca urmare a arderii combustibililor. Se

formează prin oxidarea compuşilor organici. În aglomeraţiile urbane, principalul “furnizor” de

monoxid de carbon sunt automobilele.

Doua cazu ri majore de poluare a aerului în Londra în 1952 ş i 1991

LONDRA 1952

Marele smog din Londra a durat între 5 decembrie şi 9 decembrie 1952. Aceasta catastrofă a

cauzat sau a dus la moartea a mii de oameni şi a creat o puternica mişcare pentru protecţia mediului.

Încălzirea locuinţelor în Londra era pe baza de cărbuni. În 5 decembrie o ceaţă rece s-a lăsat asupra

Londrei. Datorita frigului, tot mai multe locuinţe un fost încălzite prin arderea cărbunilor.

A apărut un fenomen de inversiune meteo, astfel în loc să scadă temperatura cu înălţimea s-aajuns în situaţia ca la sol să fie mai rece. Gazele rezultate din arderea cărbunilor au format împreuna

cu ceaţa un strat de smog deasupra solului. Concentraţia poluanţilor a crescut foarte mult. Smogul a

devenit extrem de toxic şi de opac, împiedicând vizibilitatea la câţiva metri. Nu s-a dat mare

importanţă întrucât oamenii erau obişnuiţi cu ceaţa londoneză. În zilele ce au urmat însă au intervenit

decese în masă, peste 4000, în special cei cu afecţiuni respiratorii, bătrânii, copiii. În total, în

săptămânile şi lunile ce au urmat, peste 12000 oameni au murit ca urmare a hipoxiei (reducerea

nivelului oxigenului sub limite normale în ţesuturi), a bronhopneumoniilor.



Concentraţiile de fum şi dioxid de sulf în timpul smog-ului londonez din decembrie 1952 comparate

cu media acestor concentraţii din decembrie 1951.

Numărul deceselor înregistrate în timpul smog-ului londonez din decembrie 1952.



LONDRA 1991

Între 12 şi 15 decembrie 1991 o masă de aer rece încărcată cu fum şi particule s-a aşezat

deasupra Londrei. Acest smog a cauzat peste 160 de decese, în principal prin afecţiuni cardiovasculareşi respiratorii grave. Nu se ştiu, însă efectele pe termen lung, incidenţa cancerelor şi a efectelor

neurologice.

După dezastrul Marelui Smog din 1952, industria a fost mutata la periferia Londrei şi a început

să se renunţe la încălzirea individuală pe cărbuni. Dar a crescut mult numărul vehiculelor.

Astfel, ceea ce s-a câştigat prin măsurile de reducere a emisiilor s-a compensat prin mărirea

numărului de autovehicule.

Datorita controalelor mai bune ale poluării şi folosirea mai scăzută a cărbunelui, smogul de azi

nu mai este aşa de ucigător. Oricum, sub condiţii meteorologice adverse eliberările accidentale de

substanţe toxice pot fi la fel de dezastruoase.

În prezent, Marea Britanie şi-a redus cu aproximativ 21% emisiile de dioxid de carbon faţă de

nivelul din 1990, a anunţat Guvernul britanic, care şi-a fixat obiectivul ca până în 2020 o treime din

electricitatea produsă să provină din surse regenerabile, transmite AFP. Reducerea cu 21% corespunde

emisiilor a patru oraşe de mărimea Londrei, potrivit Ministerului Mediului.



Actualmente, aproximativ 75% din electricitatea consumată de britanici este generată de gaz

(45%) şi de cărbune (32%). În 2020, acest nivel va scădea la 51%, prin reducerea importurilor de gaz

cu 20%-30%. De asemenea, britanicii işi mai propun ca 40% din electricitatea consumată în 2020 să provină din surse cu emisii scăzute de dioxid de carbon, iar 31% din surse regenerabile, faţă de 6% în

prezent. Restul de 9% va proveni din energia nucleară şi din "cărbunele propriu", considerate surse

puţin poluante cu dioxid de carbon.

Deşi mai multe organizaţii ecologiste precum Friends of the Earth s-au bucurat la auzul acestor

măsuri, altele şi-au exprimat îngrijorarea faţă de consecinţele financiare pe care le vor avea asupra

britanicilor.



Soluţii cu pri vire la diminuarea nivelului smog-ului:

- autorităţile locale ar trebui să ia atitudine atunci când primesc sesizări;

- trecerea pe scara largă la transportul electric sau alt tip nepoluant, în special în zonele foarte

aglomerate;

- modernizarea sistemului de şosele pentru a se evita aglomerările şi blocajele;

- reducerea şi capturarea poluanţilor înainte de a pătrunde în atmosfera prin tehnologii

alternative nepoluante;

- mărirea spaţiilor verzi în oraşe dar şi în împrejurimi;

- cunoaşterea legilor pentru Protecţia Mediului;

- “curăţarea” emisiilor termocentralelor cu unităţi de desulfurizare sau prin utilizarea cărbunilor

cu conţinut scăzut de sulf – există cărbuni cu conţinut de 0,6% sulf;

- izolarea termică a locuinţelor şi utilizarea responsabilă a energiei – sunt căi de reducere a

emisiilor de SO2 eliberat în atmosferă;



- folosirea surselor alternative de energie – vânt, maree, valuri, soare – reduce, de asemenea,

poluarea datorată SO2.

În prezent, Marea Britanie se afla pe locul 8 în topul poluatorilor în funcţie de emisiile absolute

cu un total de 523 de milioane de tone de dioxid de carbon, potrivit Green-Report. De asemenea, britanicii sunt principalii poluatori aerieni ai planetei, cu o emisie de dioxid de carbon de 603

kilograme pe adult, se arată într-un studiu al Global TGI. Cu toate acestea Marea Britanie depune

eforturi considerabile pentru înlăturarea smog-ului însă poluarea aerului cauzează încă moartea

prematură a până la 1600 londonezii pe an şi contribuie la creşterea nivelului de îmbolnăvire -

agravarea astmului la copii. Preocuparea a condus la alte dispoziţii efectuate pentru a curaţa aerul din

Londra, precum şi introducerea taxei pe aglomerare pentru a descuraja utilizarea maşinilor private în

centrul Londrei.

Smogul nu a fost cauzat de o oarecare maşină de război sau de către un dictator înrăit, acesta a

fost creat de însăşi oamenii de rând, care foloseau abundent cărbunele întru încălzirea caselor sau întru

producerea energiei electrice.

Bibliografie



1. POPA Roxana – Poluarea aerului

2. CAIMAN Delia – Poluarea atmosferica industriala şi sănătatea populaţiei expuse

3. Descoperiţi minunile lumii

4. Misterele Terrei

5. Fifty years on – The struggle for air quality in London since the great smog of December

1952

Documents

Poluarea aerului