Politici si Tratamente Contabile privind Trezoreria Intreprinderii - IAS 7

Politici şi tratamente contabile privind trezoreria întreprinderii (IAS 7)

CUPRINS

CAPITOLUL I. __________________________________________________________________________ 1

STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU. SINTEZĂ DIN LITERATURA DE SPECIALITATE. _____ 2

1.1. Aria de definiţie şi aplicabilitate a temei. Definiţii şi concepte cheie ____________________________ 2

1.2. Sinteză din literatura de specialitate cu privire la trezoreria întreprinderii ______________________ 7

CAPITOLUL II. _________________________________________________________________________

CONTRIBUŢII PERSONALE. PROIECT DE PERFECTIONARE ŞI APROFUNDARE ___________ 29

2.1. Analiza fluxurilor de trezorerie _________________________________________________________ 29

2.1.1. Prezentarea socieţătii ________________________________________________________________ 29

Bilanţul si Contul de profit si pierdere la S.C. PUBLIROM S.R.L în perioada 2007-2009_________32 - 34

BILANŢ DIFERENŢIAL 2008-2007________________________________________________________35

BILANŢ DIFERENŢIAL 2009-2008________________________________________________________36

2.1.2 Analiza şi interpretarea rezultatelor____________________________________________________38

Tabloul fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la 31.12.2008_____________________________38

Tabloul fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la 31.12.2009_____________________________40

2.2. Rate financiare utilizate în analiza fluxurilor de trezorerie a S.C. PUBLIROM S.R.L.___________44

CONCLUZII____________________________________________________________________________49

BIBLIOGRAFIE_____________________________________________________________________53

1


CAPITOLUL I.STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU. SINTEZĂ DIN LITERATURA DE

SPECIALITATE.

1.1. Aria de definiţie si aplicabilitate a temei. Definitii si concepte cheie

Conţinutul şi delimitarea conceptului de trezorerie

Ce este trezoreria?

Pentru un nespecialist,trezoreria este, deseori, sinonimă cu „banii din casă”.

În viziunea contabilităţii, a gestiunii financiare şi a analizei economico-financiare,concepţia de

trezorerie are o definiţie mult mai cuprinzătoare.

Dată fiind importanţa trezoreriei pentru o organizaţie,instituţiile de normalizare contabilă au încercat

să-i consacre o definiţie prin normele emise,astfel:

• Norma contabilă americană FAS 95,precizează că trezoreria cuprinde lichidităţile si

cvasilichidităţile.

Cvasilichidităţile sunt investiţii financiare pe termen scurt, foarte lichide,imediat realizabile şi care au

o scadenţă de maximum 90 de zile.

•În viziunea normei contabile britanice FRS 1, de inspiraţie americană, trezoreria include

disponibilităţile din casă şi din conturile bancare curente si împrumuturile cu scadenţă mai mica de 3

luni. Plasamentele pe termen scurt se includ in trezorerie, dacă sunt uşor convertibile în disponibilităţi

la nivelul unor valori cunoscute, au scadenţe suficient de apropiate pentru a evita orice risc de variaţie

a valorii şi sunt considerate de către organizaţii echivalente de lichidităţi.

•Reglementările contabile romaneşti nu ofera o definiţie explicită a trezoreriei.

Pentru contabilitate, trezoreria reprezintă activitatea în cadrul căreia se cuprind tranzacţiile şi

evenimentele prin care se gestionează instrumentele financiare pe termen scurt, valorile de încasat,

disponibilităţile băneşti aflate în caseria societăţilor comerciale,creditele bancare şi alte valori de

trezorerie.

•Privită prin prisma IAS 7 Situaţia fluxurilor de numerar, trezoreria, deşi nu este clar definită,

cuprind numerarul si echivalentele de numerar. Numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi

depozitele la termen. Echivelentele de numerar sunt investiţii finaciare pe termen scurt şi extrem de

lichide care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi al căror risc de schimbare a valorii

este insignifiant. 1

Tabloul fluxurilor de trezorerie (cash flow statement) s-a impus ca un instrument de

apreciere a performanţei firmei de data relativ recentă (in ultimii 20 - 30 de ani), odată cu

1 ”O noua dimensiune in măsurarea performanţelor finaciare a organizaţiilor”– Prof.univ.dr Eugeniu Ţurlea şi Lector univ.dr. Aurelia Ştefănescu

2


conştientizarea limitelor informaţionale ale contului de rezultate, şi anume, deşi investitorii îşi

bazează deciziile de investire pe informaţii legate de rentabilitate, au existat situaţii în care doar

informaţiile legate de profit nu au fost suficiente pentru a evalua corect performanţele unei firme şi a

realiza un plasament eficient.

Astfel au existat cazuri în care întreprinderi care au obţinut profit nu au dispus de lichidităţi pentru a-

şi plăti impozitul pe profit, salariile personalului sau dividendele cuvenite acţionarilor. În asemenea

cazuri, deşi a existat o buna gestiune a cheltuielilor şi a veniturilor care au generat profit,

managementul firmei a gestionat defectuos fluxurile de trezorerie, astfel încat nu a reuşit să procure

lichidităţi pe măsura nevoilor de plată. Prin urmare, acţionarii actuali sau potenţiali au devenit din ce

în ce mai interesaţi de informaţiile privind capacitatea întreprinderii de a plăti dividente viitoare, decat

de profitul contabil prezent. 2

Plecând de la informaţiile furnizate de tabloul fluxurilor de trezorerie, utilizatorii

situaţiilor financiare estimează capacitatea întreprinderii de a genera lichidităţi viitoare. În funcţie de

datele furnizate de tabloul de trezorerie, managerii îsi stabilesc politica de dividende şi îşi planifică

deciziile strategice privind investiţiile şi finanţarea întreprinderii.

Utilizatorii externi, cum sunt acţionarii şi creditorii, folosesc tabloul fluxurilor de trezorerie pentru a

evalua lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii pe care o finanţează, respectiv capacitatea

întreprinderii de a-şi onora plăţile cu scadenţă mai mică sau mai mare de un an (datorii pe termen

scurt,mediu şi lung), cum sunt dividendele, împrumuturile şi dobanzile aferente.

Deşi International Accounting Standards Committee (IASC) care din aprilie 2001 a

devenit International Accounting Standards Board (IASB) nu defineşte conceptul de trezorerie, se

consideră că este vorba de ansamblul lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi (numerar si

echivalente de numerar).

În sens restrâns , trezoreria cuprinde soldurile debitoare la banca şi titlurile de plasament care

se pot transforma în disponibilităţi.

În sens larg ea desemnează totalul lichidităţilor sau disponibilităţilor întreprinderii.

Trezoreria a mai fost definită şi ca diferenţă între fondul de rulment şi necesarul de fond de

rulment şi masurată ca diferenţă între disponibilităţi şi credite de trezorerie.3

Trezoreria - informatie cheie prin care intreprinderea îsi finantează activitatea şi îsi asigură

perenitatea. Prin ea se determină indicatorii necesari gestiunii şi analizei financiare, atat pe termen

scurt , pentru măsurarea solvabilităţii cat şi pe termen lung pentru măsurarea nevoi de finanţare.

2 ”O noua dimensiune în măsurarea performanţelor finaciare a organizaţiilor”– Prof.univ.dr Eugeniu Ţurlea şi

Lector univ.dr. Aurelia Ştefănescu3Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr 2/02.2008 articolul „Problematica întocmirii tabloului fluxurilor

de trezorerie cf normei IAS7”,autor Mihaela Ionaşcu3


Tabloul de finanţare a apărut ca răspuns la obţinerea unei viziuni dinamice asupra situaţiei financiare,

adică asupra evoluţiei acestei situaţii.

Bilanţul oferă o viziune statică asupra structurii financiare, prezintă soldul lichidităţilor si

echivalentelor de lichidităţi ale unei întreprinderi la sfarşitul perioadei. Prin examinarea a doua

bilanţuri consecutive se poate preciza daca lichidităţile au crescut sau scazut în cursul perioadei nu

însa şi de ce au variat în cursul exerciţiului.

Contul de profit şi pierdere prezintă o viziune dinamică asupra activităţii, prin informaţii de tipul

veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor degajate de diferitele activităţi – chei privind sursele şi

utilizările lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi, dar nici aceasta situaţie nu explică de ce

elementele respective au crescut sau scăzut. De multe ori în spatele unor profituri mari sau creşteri ale

producţiei şi cifrei de afaceri se pot ascunde probleme grave de trezorerie.

De-a lungul timpului tabloul de finanţare a îmbracat mai multe forme, doua remarcându-se :

tabloul de utilizări şi resurse şi tabloul fluxurilor de trezorerie.

Tabloul de utilizări şi resurse explică variaţia patrimoniului între bilanţul de deschidere

şi cel de închidere, este orientat spre o analiză patrimonială a întreprinderii, furnizand o vedere asupra

echilibrului financiar. Tabloul de utilizări şi resurse are ca obiect prezentarea fluxurilor financiare, în

timp ce fluxurile monetare fac obiectul tabloului fluxurilor de trezorerie.

Fluxurile monetare sunt fluxuri patrimoniale care au un impact imediat asupra

disponibilităţilor întreprinderii toate cumpărările (de imobilizări, de mărfuri, de materii prime, prestări

servicii) plătite imediat ; toate vanzările încasate imediat.

Fluxurile financiare includ fluxurile monetare plus fluxurile patrimoniale care nu au

impact imediat asupra disponibilităţilor întreprinderii; vanzările şi cumpărările pe credit.

Tabloul fluxurilor de trezorerie furnizează informaţii privind încasările şi plăţile unei

întreprinderi, în cursul unui exerciţiu, pentru a ajuta utilizatorii de situaţii financiare, în special

investitorii, în evaluarea solvabilităţii acesteia. Tabloul fluxurilor de lichidităţi face obiectul normei

internaţionale IAS 7 ‘’Situaţia fluxurilor de numerar ‘’.4

Obiectivul standardului este acela de a impune furnizarea de informaţii cu privire la

istoricul mişcărilor de numerar şi de echivalent de numerar ale unei entităţi, prin intermediul situaţiei

fluxurilor de numerar, clasificând fluxurile de numerar din timpul perioadei în fluxuri din activităţi de

exploatare, investiţie şi finanţare.

Aria de aplicabilitate

4 Standardele Internaţionale de Raportare Financiară,IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005,Standardul

74


Situaţia fluxurilor de numerar este parte integrantă a situaţiilor financiare, pentru fiecare perioadă pentru

care sunt prezentate situaţiile financiare. Dată fiind nevoia entităţilor de a beneficia de numerar pentru a-şi

desfăşura activităţile, a-şi plăti obligaţiile şi a asigura rentabilitatea investitorilor, se impune prezentarea

situaţiei fluxurilor de numerar.

Fiind parte integrantă a situaţiilor financiare, situaţia fluxurilor de numerar furnizează informaţii care

permit utilizatorilor evaluarea modificărilor in activele nete ale entităţii, structura sa financiară,

inclusiv informaţii referitoare la lichiditatea şi solvabilitatea sa, precum şi capacitatea entităţii de a

influenţa valoarea şi momentul apariţiei fluxurilor de numerar.

De exemplu:

Dacă entitatea desfăşoară o activitate profitabilă, dar nu generează numerar, probabil datorită

unui nivel ridicat al creanţelor comerciale care sunt achitate după o perioadă lungă de timp, în

acest caz este posibil ca entitatea să dea faliment.

Acţionarii sau potenţialii investitori vor fi interesaţi să cunoască dacă societatea va fi capabilă

să le asigure o rentabilitate a investiţiei lor.

În acest mod, entitatea se poate adapta la circumstanţele şi oportunităţile în continuă schimbare şi

poate dezvolta modele de evaluare şi comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare

cu alte entităţi, deoarece aceasta elimină efectele utilizării de tratamente contabile diferite pentru

aceleaşi tranzacţii sau evenimente.

Istoricul informaţiilor referitoare la fluxurile de numerar este, adesea, utilizat ca indicator al valorii,

momentului apariţiei şi siguranţei viitoarelor fluxuri de numerar. Acesta este, de asemenea, folositor

în verificarea exactităţii evaluărilor trecute ale viitoarelor fluxuri de numerar, precum şi în examinarea

relaţiilor dintre profitabilitate şi fluxurile nete de numerar, ca şi a impactului modificării preţurilor.

Definiţii utilizate in IAS 7

Trezoreria întreprinderii reprezintă ansamblul de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi de care

dispune firma.5

Numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere.6

5 Standardele Internationale de Raportare Financiara,IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucuresti 2005,Standardul 76 Standardele Internaţionale de Raportare Financiară,IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005,Standardul

75


Echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt

uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de

schimbare a valorii.

Fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente ale acestuia.

Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi producătoare de venit ale întreprinderilor,

precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţie sau finanţare.

Activităţile de investiţie constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii,

care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.

Activităţile de finanţare sunt activităţi care au ca efect modificări ale dimensiunii şi compoziţiei

capitalurilor proprii şi datoriilor întreprinderii.

Numerar şi echivalente de numerar

Echivalentele numerarului sunt păstrate, mai degrabă, în scopul îndeplinirii

angajamentelor pe termen scurt, decât pentru investiţii sau în alte scopuri. Pentru a califica un

plasament drept echivalent de numerar, acesta trebuie să fie uşor convertibil într-o sumă prestabilită

de numerar şi să fie supus unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Prin urmare, un plasament

este, în mod normal, calificat drept echivalent de numerar doar atunci când are o scadenţă mică de, să

zicem, trei luni sau mai puţin de la data achiziţiei. Investiţiile de capital nu sunt considerate

echivalente de numerar, cu excepţia cazului în care sunt, în fondul lor economic, echivalente de

numerar, de exemplu, în cazul acţiunilor preferenţiale achiziţionate în cursul unei perioade scurte

înaintea scadenţei lor şi cu o dată de răscumpărare specificată.

În general, împrumuturile bancare sunt considerate activităţi de finanţare. Totuşi, în anumite ţări,

descoperirile de cont care sunt rambursabile la vedere fac parte integrantă din gestiunea numerarului

unei întreprinderi. În aceste circumstanţe, descoperirile de cont sunt considerate ca o componentă a

numerarului şi echivalentului de numerar. O caracteristică a acestor aranjamente bancare este faptul că

soldul bancar fluctuează, deseori, între disponibil şi descoperit.

Fluxurile de numerar exclud mişcările între elemente care constituie numerar sau

echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei

întreprinderi, şi nu din activităţile de exploatare, investiţie şi finanţare. Gestiunea numerarului

presupune plasarea excedentului de numerar în echivalente de numerar.

1.2. Sinteză din literatura de specialitate

Fluxuri de trezorerie

6


În România, situaţia fluxurilor de trezorerie este considerată o componentă a situaţiilor

financiare anuale în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Finanţelor Publice Nr.94 din

29 ianuarie 2001 pentru Aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a

Comunitaţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.

Standardul internaţional de contabilitate IAS 7 propune: "Situaţia fluxurilor de numerar

trebuie să prezinte fluxurile de numerar din cursul perioadei, clasificate în activităţi de exploatare,

investiţie şi finanţare.”

O întreprindere prezintă fluxurile sale de numerar din activităţile de exploatare, investiţie şi finanţare

într-o manieră care corespunde cel mai bine activităţii sale. Clasificarea în funcţie de activităţi

furnizează informaţii ce permit utilizatorilor să stabilească impactul respectivelor activităţi asupra

poziţiei financiare a întreprinderii, precum şi valoarea numerarului şi a echivalentelor de numerar.

Aceste informaţii pot fi folosite, de asemenea, pentru a evalua relaţiile ce apar între activităţile

respective.

O tranzacţie poate include fluxuri de numerar care sunt clasificate diferit. De exemplu, când

rambursarea în numerar a unui împrumut include atât dobânda, cât şi principalul, elementul dobândă

poate fi clasificat drept activitate de exploatare, iar elementul de capital, drept activitate de finanţare.

Activităţi de exploatare (operaţionale)

Valoarea fluxurilor de numerar ce provin din activităţi de exploatare este un indicator

cheie al măsurii în care activităţile întreprinderii au generat suficient flux de numerar pentru a

rambursa împrumuturile, a menţine capacitatea de funcţionare (producţie) a întreprinderii, a plăti

dividende şi a face noi investiţii, fără a recurge la surse externe de finanţare. Informaţiile cu privire la

componentele specifice ale istoricului fluxurilor de numerar din exploatare, împreună cu alte

informaţii, sunt folositoare în prognozarea viitoarelor fluxuri de numerar din exploatare.

Fluxurile de numerar provenite din activităţi de exploatare sunt derivate, în primul rând, din

principalele activităţi producătoare de venit ale întreprinderii. Prin urmare, ele rezultă, în general, din

tranzacţiile şi alte evenimente care intră în determinarea profitului net sau a pierderii nete. Exemple de

fluxuri de numerar provenite din activităţi de exploatare sunt:

(a) încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;

(b) încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri; 7

(c) plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii;

(d) plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor;

(f) încasările şi plăţile în numerar ale unei societăţi de asigurare pentru prime şi daune, anuităţi şi alte

beneficii generate de poliţele de asigurare;

7 Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005, Standardul 7

7


(f) plăţile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excepţia cazului în care ele pot fi

identificate în mod specific cu activităţile de investiţie şi finanţare; şi

(g) încasările şi plăţile în numerar provenite din contracte încheiate în scopuri de plasament sau

tranzacţionare.

Anumite tranzacţii, cum ar fi vânzarea unei instalaţii de producţie, pot da naştere unui câştig sau unei

pierderi, care este inclusă în determinarea profitului net sau a pierderii nete. Cu toate acestea, fluxurile

de numerar aferente acestor tranzacţii sunt fluxuri de numerar provenite din activităţi de investiţie.

O întreprindere poate deţine valori mobiliare şi titluri de credit pentru scopuri de tranzacţionare sau

plasament, caz în care sunt similare stocurilor de mărfuri achiziţionate special pentru a fi revândute.

Prin urmare, fluxurile de numerar generate de cumpărarea şi vânzarea titlurilor de tranzacţionare şi

plasament sunt clasificate drept activităţi de exploatare. În mod similar, avansurile în numerar şi

creditele acordate de instituţiile financiare sunt, de obicei, clasificate drept activităţi de exploatare, din

moment ce se referă la principala activitate producătoare de venit a respectivei întreprinderi.

Activităţi de investiţie

Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de investiţie este importantă

deoarece fluxurile de numerar reprezintă măsura în care cheltuielile au servit obţinerii de resurse

menite a genera viitoare venituri şi fluxuri de numerar . Exemple de fluxuri de numerar provenite din

activităţi de investiţie sunt:

(a) plăţile în numerar pentru achiziţionarea de imobilizări corporale, necorporale şi alte active

imobilizate. Aceste plăţi le includ şi pe acelea care se refera la costurile de dezvoltare capitalizate şi

la construcţia, în regie proprie, a imobilizărilor corporale; 8

(b) încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, active necorporale şi alte active

imobilizate;

(c) plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor

întreprinderi şi de interese în asocierile în participaţie (altele decât plăţile pentru aceste instrumente

considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de

tranzacţionare);

(d) încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor

întreprinderi, şi interese în asocierile în participare (altele decât încasările pentru acele instrumente

considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de

tranzacţionare);

8 Standardele Internationale de Raportare Financiara, IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucuresti

2005,Standardul 78


(e) avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi (altele decât avansurile şi

împrumuturile efectuate de o instituţie financiară);

(f) încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi

(altele decât avansurile şi împrumuturile unei instituţii financiare);

(g) plăţile în numerar aferente contractelor futures, forward, de opţiuni şi swap, în afara cazului când

acestea sunt deţinute în scopuri de plasament sau de tranzacţionare sau când plăţile sunt clasificate ca

fiind activităţi de finanţare;

(h) încasările în numerar aferente contractelor futures, forward, pe opţiuni sau swap, în afara cazului

când acestea sunt deţinute în scopuri de plasament sau de tranzacţionare sau când încasările sunt

clasificate ca fiind activităţi de finanţare.

Când un contract reprezintă un instrument de acoperire a unei poziţii de risc identificabile, fluxurile

de numerar aferente respectivului contract sunt clasificate în aceeaşi manieră ca şi fluxurile de

numerar aferente poziţiei astfel acoperite.

Activităţi de finanţare

Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de finanţare este importantă

deoarece este utilă în previzionarea fluxurilor de numerar viitoare aşteptate de către finanţatorii

întreprinderii. Exemple de fluxuri de numerar provenite din activităţi de finanţare sunt:

(a) încasările în numerar provenite din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capital;

(b) plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziţiona sau răscumpăra acţiunile

întreprinderii;

(c) încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanţă, a împrumuturilor, datoriilor

neasigurate, obligaţiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung; 9

(d) rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;

(e) plăţile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligaţiilor aferente unui contract de

leasing financiar.

Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare

O întreprindere trebuie să raporteze fluxurile de numerar din activităţi de exploatare folosind

una dintre cele două metode:

1.Metoda Directă, prin care sunt prezentate clasele principale de plăţi şi încasări brute în numerar.

9 Standardele Internationale de Raportare Financiara,IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucuresti 2005,Standardul

79


Aceasta furnizează informaţii utile în prognozarea fluxurilor de numerar viitoare şi care nu sunt

disponibile prin metoda indirecta.În cazul metodei directe,informaţiile referitoare la principalele clase

de plăţi se pot obţine în doua moduri:

în cazul aplicării unei contabilităţi de trezorerie,fluxurile de exploatare se obţin din

înregistrările contabile ale întreprinderii, prin compararea încasărilor cu plăţile aferente

exploatării;

în cazul aplicării unei contabilităţi de angajamente,fluxurile din exploatare se obţin din Contul

de profit şi pierdere prin ajustarea veniturilor şi cheltuielilor de exploatare cu modificările pe

parcursul perioadei al stocurilor,creanţelor şi datoriilor din exploatare(variaţia nevoii de fond

de rulment de exploatare) şi eventual creanţele şi datoriile aferente activităţii de investiţii sau

finanţare(variaţia nevoii de fond de rulment in afara exploatării). Nevoia de fond de rulment de

exploatare împreuna cu cea în afara exploatarii formează nevoia de fond de rulment globală.

Nevoia de fond de rulment se determină ca diferenţă între nevoile şi resursele de exploatare şi

reprezinta nevoia netă de surse ce provine din decalajul de încasări şi plăţi al perioadei,fiind un

indicator foarte utilizat în cadrul analizelor pe bază de bilanţ. În componenţa nevoii de fond de

rulment intră stocurile şi creanţele,ca imobilizări temporare şi resursele ce se vor materializa în

încasări şi datoriile faţă de furnizori şi alte datorii nefinanciare.

Formula de calcul a fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare determinate prin metoda

directă în cazul aplicării unei contabilităţi de angajamente este:

FNE = VEI – CEP - ∆NFRE

Unde: FNE = fluxuri de numerar din exploatare;

VEI = venituri din exploatare de încasat;

CEP = cheltuieli de exploatare de plată;

∆NFRE= variaţia nevoii de fond de rulment de exploatare.

∆NFRE = (Sold final – Sold iniţial) elemente componente ale NFRE10

2.Metoda Indirectă.

IAS 7 şi OMFP nr.94/2001 prezintă metoda indirectă ca alternativă la metoda directă de

determinare a fluxurilor de trezorerie,ea fiind metoda prin care profitul net sau pierderea netă este

ajustată cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăţi sau

încasări în numerar din exploatare trecute sau viitoare, şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate

cu fluxurile de numerar din investiţii sau finanţări.

10 Standardele Internaţionale de Contabilitate 2000,Bucureşti,Ed.Economică 200010


Întreprinderile sunt încurajate să raporteze fluxurile de numerar obţinute din activităţi de exploatare

folosind metoda directă. Metoda directă furnizează informaţii care sunt folositoare în estimarea

fluxurilor de numerar viitoare şi care nu sunt disponibile prin metoda indirectă.

Pe baza metodei directe, informaţiile privind clasele principale de plăţi şi încasări brute în numerar

pot fi obţinute:

(a) fie din înregistrările contabile ale întreprinderii;

(b) fie prin ajustarea vânzărilor, a costului vânzărilor (dobânzi şi alte venituri similare şi cheltuieli cu

dobânda şi alte cheltuieli similare pentru instituţiile financiare) şi a altor elemente în contul de profit

şi pierdere cu:

- modificările pe parcursul perioadei ale stocurilor şi ale creanţelor şi datoriilor din

exploatare,

- alte elemente decât numerarul; şi

- alte elemente pentru care efectele numerarului sunt fluxurile de numerar din investiţii

sau finanţare.

Prin metoda indirectă, fluxul de numerar net din activităţi de exploatare este determinat prin ajustarea

profitului net sau a pierderii nete cu efectele:

(a) modificărilor survenite pe parcursul perioadei în stocuri şi în creanţele şi datoriile din exploatare;

(b) elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amânate, pierderile şi

câştigurile în valută nerealizate, profiturile nerepartizate ale întreprinderilor asociate şi interesele

minoritare; 11

(c) tuturor celorlalte elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile de numerar din investiţii

şi finanţare.

Formula de calcul a fluxurilor de numerar din exploatare determinate prin metoda indirectă este:

FNE = RNC – VC – VIF + CC + CIF - ∆NFRE

Unde: FNE = fluxuri de numerar din exploatare;

RNC = rezultat net contabil;

VC = venituri calculate;

VIF = venituri din activitatea de investiţii si finanţare;

CC = cheltuieli calculate;

CIF = cheltuieli din activitatea de investiţii si finanţare;

∆NFRE = variaţia nevoii de fond de rulment de exploatare.12

11 Standardele Internationale de Raportare Financiara,IASB, 2005 , Editura CECCAR Bucuresti

2005,Standardul 712 Mihai Ristea – "Cotabilitatea financiara a întreprinderii " Ed. Universitară Bucureşti 2005

11


Alternativ, fluxul net de numerar din activităţile de exploatare poate fi prezentat folosind

metoda indirectă, prin evidenţierea veniturilor şi cheltuielilor prezentate în contul de profit şi pierdere

şi pe parcursul perioadei survenite în valoarea stocurilor şi a creanţelor şi datoriilor din exploatare. "

Norma internaţională nu face referire la categoriile ce trebuie constituite. Pe baza exemplelor sale se

ajunge la următoarea prezentare :

"Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare (metoda directă):

(+) Încasări de la clienţi

(-) Plăţi către furnizori şi angajaţi

= Numerar generat din exploatare

(-) Dobânzi plătite

(+) Dividente încasate

(+/-) Alte încasări – plăţi privind veniturile şi cheltuielile

(-) Impozitul pe profit

= Fluxul de numerar net din activităţile de exploatare "13

"Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de exploatare (metoda directă):

(+) Încasari generate de relaţiile cu clienţii

(+) Încasări care provin din redevenţe, onorarii şi alte venituri

(-) Plăţi în favoarea furnizorilor

(-) Plăţi în favoarea şi în numele personalului

(-) Dobânzi şi dividende plătite (aceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, în categoria fluxurilor

de finanţare)

(-) Plăţi TVA

(+) Alte încasări generate de exploatare

(-) Alte plăţi generate de exploatare

13 Standardele Internaţionale de Contabilitate 2000,Bucureşti,Ed Economică,200012


(-) Plăţi privind impozitul asupra beneficiilor (aceste fluxuri ar putea fi repartizate între activităţile de

exploatare, cele de investiţii şi cele de finanţare)

= Fluxul net de trezorerie din activităţi de exploatare "14

Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de exploatare( metoda indirectă):

(+/-) Rezultatul înaintea impozitării

+ Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele

(-) Venituri din amortizări şi provizioane

(+/-) Rezultatul din cesiunea imobilizărilor

(+/-) Rezultatul din cesiunea titlurilor de plasament

+ Cheltuieli cu dobânzile

(-) Venituri din dobanzi si dividende

=(+/-) Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului în fond de rulment

(+/-) Variaţia stocurilor

(+/-)Variaţia conturilor de clienţi şi a altor creanţe din exploatare

(+/-) Variaţia cheltuielilor în avans

(+/-) Variaţia conturilor de furnizori şi a altor datorii de exploatare

(+/-) Variaţia veniturilor în avans(din exploatare)

(-) Dobânzi şi dividende plătite (ar putea fi incluse în categoria activităţilor de finanţare)

(-) Plăţi privind impozitele asupra beneficiilor

14 Liliana Feleagă (Malciu), Niculae Feleagă – Contabilitate financiară, o abordare europeana şi internaţională,

vol. I, Ed. Infomega Bucureşti 2005 13

Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor fără incidenţă asupra trezoreriei

Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor nelegate de exploatare

Alte prelucrări care presupun informaţii de tip încasări şi plăţi


= Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare "15

" Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare (metoda indirectă) : 16

(+/- ) Rezultatul înaintea impozitării şi elementelor extraordinare

(+/- ) Ajustări din elementele nonnumerar

+ Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele

- Venituri din amortizări şi provizioane

+ Pierderi din diferenţe de curs valutar

- Câstiguri din diferenţe de curs valutar

+ Cheltuieli cu dobânzile

- Venituri din plasamente

= Rezultatul din exploatare înainte de modificările capitalului circulant (variaţia necesarului în fond de

rulment)

(+/- ) Variaţia capitalului circulant (necesarul în fond de rulment)

(+/- ) Creşteri / micsorări de stocuri

(+/- ) Creşteri / micsorări de creante din exploatare

(+/- ) Cheltuielile in avans

(+/- ) Creşteri / micsorări de datorii comerciale si alte datorii din exploatare

(+/- ) Veniturile în avans

= Fluxul de numerar generat de exploatare

- Dobânzi şi dividende plătite

+ Dobânzi şi dividende încasate

- Impozitul pe profit plătit

(+/- ) Alte încasări / plăţi privind veniturile şi cheltuielile

15 Liliana Feleagă (Malciu), Niculae Feleagă – Contabilitate financiară, o abordare europeană şi internaţională,

vol. I, Ed. Infomega Bucureşti 2005

16 Mihai Ristea – "Contabilitatea financiară a întreprinderii " Ed. Universitara Bucureşti 2005 14


= Flux net de numerar provenit din activitatea de exploatare "17

Indiferent de metoda folosită rezultatul trebuie să fie acelaşi, " ceea ce diferă fiind

modalitatea de analiză a fluxurilor de numerar implicate în activitatea de exploatare a întreprinderii.

Pornind de la valoarea contabilă a rezultatului exercitiului, sunt operate ajustări în scopul determinării

fluxului de numerar echivalent al acestuia. Practicarea unei contabilităţi de angajamente, precum şi

luarea în calculul profitului a unor elemente de venituri şi cheltuieli nemonetare adâncesc diferenţa

dintre mărimea rezultatului realizat şi cea a numerarului din trezoreria societăţii comerciale."

" Deşi pare mai dificil de aplicat , metoda indirectă câstigă teren în faţa celei directe, poate şi datorită

faptului că are o logică de calcul mai apropiată de forma raportărilor contabile. În acest sens au fost

dezvoltate formule mai simplificate de calcul, ce pot fi aplicate mai ales atunci când structura

bilanţului şi contului de profit şi pierdere nu este foarte dezvoltă. Astfel mărimea fluxurilor de

numerar din activităţi de exploatare, întâlnite în literatura de specialitate şi cu titulatură de cash flow

operaţional, este aproximată prin formula :18

Cfop = cash flow operaţional

∆NFR = variaţia necesarului de fond de rulment

Amo = cheltuieli cu amortizarea

PN = rezultatul exerciţiului (din calculul căruia a fost eliminat rezultatul vânzării activelor

imobilizate, calculat ca diferenţă între preţul de vânzare şi valoarea lor netă contabilă).19

Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de investiţii şi finanţare

" Întreprinderile trebuie să raporteze separat clasele principale de încasări şi plăţi brute în numerar

provenite din activităţi de investiţie şi finanţare, făcându-se excepţie în măsura în care fluxurile de

numerar descrise în paragrafele 22 şi 24 sunt raportate pe o bază netă.

Raportarea fluxurilor de numerar pe o bază netă

22. Fluxurile de numerar provenite din următoarele activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare pot

fi raportate pe o bază netă:

17 Mihai Ristea – "Contabilitatea financiară a întreprinderii " Ed. Universitară Bucureşti 2005

18 Dragota V., Obreja L., Ciobanu A., Dragota M. – Management financiar, vol.I, Ed. Economică 2003

19 Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Economică 1998 15

Cfop = PN – Rezultat financiar + Amo - ∆NFR


(a) încasările şi plăţile de numerar pentru acceptarea plăţilor şi încasărilor în numerar efectuate

în numele clienţilor, atunci când fluxurile de numerar reflectă, mai degrabă, activităţile clientului

decât pe acelea ale întreprinderii; şi

(b) plăţile şi încasările în numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari,

iar termenul de scadenţă este scurt.

23. Exemplele de plăţi şi încasări în numerar la care s-a făcut referire în paragraful 22(a) sunt:

(a) acceptarea şi rambursarea depozitelor la vedere ale unei bănci;

(b) fondurile deţinute pentru clienţi de către o societate de investiţii; şi

(c) chiriile încasate în numele proprietarilor de proprietăţi imobiliare şi plătite acestora.

Exemplele de încasări şi plăţi de numerar la care s-a făcut referire în paragraful 22(b) sunt avansurile

făcute pentru şi rambursarea:

(a) valorilor principale aferente clienţilor care folosesc cărţi de credit;

(b) achiziţiei şi cedării de investiţii; şi

(c) altor împrumuturi pe termen scurt, de exemplu, acelea care au un termen de scadenţă de trei luni

sau mai puţin.

24. Fluxurile de numerar provenite din fiecare dintre următoarele activităţi ale unei instituţii

financiare pot fi raportate pe o bază netă:

(a) rambursarea depozitelor cu o dată fixă de scadenţă;

(b) plasarea depozitelor şi retragerea acestora de la alte instituţii financiare; şi

(c) avansurile în numerar şi împrumuturile făcute clienţilor, precum şi rambursarea acestor avansuri şi

împrumuturi ."20

" IAS 7 nu precizează care sunt rubricile de constituit corespunzătoare fluxurilor din activităţi de

investiţii, totuşi exemplele furnizate în anexa normei conduc la următoarea prezentare tip :

Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de investiţii

(-) Achizţionarea filialei x (-) trezoreria achiziţionată

(+) Cesiunea filialei y

(-) Achiziţionarea de imobilizări

(-) Achiziţionarea de plasamente

(+) Încasările ce rezultă din cesiunea de imobilizări

(+) Încasări ce rezultă din cesiunea de plasamente



(+) Dobânzi încasate

(+) Dividende primite (încasate)

= (+/-) Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de investiţii."

" IAS 7 nu precizează care sunt rubricile de constituit corespunzătoare fluxurilor din activităţi de

investiţii, totuşi exemplele furnizate în anexa normei conduc la următoarea prezentare tip :

Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de finanţare

(+ ) Creşterea de capital în numerar

(-) Rambursarea de capital în numerar

(+) Emisiunea (contractarea ) de împrumuturi (altele decât cele de trezorerie)

(-) Rambursarea de împrumuturi (altele decât cele de trezorerie)

(-) Rambursarea de datorii ce rezultă din contractele de locaţie – finanţare21

(-) Dobânzi şi dividende plătite (ar putea fi incluse în categoria fluxurilor de exploatare)

= (+/-) Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de finanţare."

Raportarea altor elemente22

Fluxurile de numerar în valută

Fluxurile de numerar provenite din tranzacţiile efectuate în valută trebuie înregistrate în moneda de

raportare a unei întreprinderi prin aplicarea cursului de schimb dintre moneda de raportare şi valută,

asupra valorii în valută, la data fluxului de numerar.

Fluxurile de numerar ale unei sucursale din străinătate trebuie convertite la cursul de schimb dintre

moneda de raportare şi valută, la data fluxului de numerar.

Fluxurile de numerar exprimate în valută sunt raportate într-o manieră conformă cu IAS 21, Efectele

variaţiei cursurilor de schimb valutar. Aceasta permite utilizarea unui curs de schimb ce aproximează

cursul actual. De exemplu, la înregistrarea tranzacţiilor în valută sau pentru conversia fluxurilor de

numerar ale unei sucursale din străinătate se poate folosi, pentru o perioadă, un curs de schimb mediu

ponderat. Cu toate acestea, IAS 21 nu permite folosirea cursului de schimb de la data bilanţului atunci

când se convertesc fluxurile de numerar ale unei sucursale din străinătate.

21 IASB Standardele Internaţionale de Raportare Financiară , 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005 ,

Standardul 722 IASB Standardele Internaţionale de Raportare Financiară , 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005 ,

Standardul 717


Profitul şi pierderile nerealizate ce provin din variaţia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de

numerar. Totuşi, efectul variaţiei cursului de schimb valutar asupra numerarului şi echivalentelor de

numerar deţinute sau datorate în valută este raportat în situaţia fluxului de numerar pentru a reconcilia

numerarul şi echivalentele de numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei. Această valoare este

prezentată separat de fluxurile de numerar provenite din activităţi de exploatare, investiţie, finanţare şi

include diferenţele, dacă există, ale acelor fluxuri de numerar care au fost raportate la cursul de

schimb de la sfârşitul perioadei.

Elemente extraordinare

Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare trebuie clasificate ca provenind din

activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare şi prezentate adecvat şi separat.

Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare sunt prezentate separat în situaţia fluxului

de numerar ca provenind din activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare, pentru a da posibilitatea

utilizatorilor să înţeleagă natura lor şi efectul pe care îl au asupra fluxurilor de numerar prezente şi

viitoare ale întreprinderii. Aceste prezentări vin în completarea prezentărilor separate privind natura şi

valoarea elementelor extraordinare cerute de IAS 8, Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori

fundamentale şi modificări ale politicilor contabile.

Dobânzi şi dividende 23

Fluxurile de numerar din dobânzi şi dividende încasate sau plătite trebuie prezentate separat. Fiecare

dintre acestea trebuie clasificat într-o manieră consecventă de la o perioadă la alta, ca fiind generat fie

de activităţi de exploatare, fie de investiţie sau de finanţare. Valoarea totală a dobânzilor plătite de-a

lungul unei perioade este prezentată în situaţia fluxului de numerar, indiferent dacă a fost recunoscută

drept cheltuială în contul de profit şi pierdere, sau capitalizată în conformitate cu tratamentul

alternativ permis de IAS 23, Costurile îndatorării.

Atât dobânda plătită, cât şi dobânda şi dividendele încasate sunt clasificate de instituţiile financiare,

de obicei, drept fluxuri de numerar din exploatare. Totuşi, nu există un consens privind clasificarea

acestor fluxuri de numerar de către alte întreprinderi. Atât dobânda plătită, cât şi dobânda şi

dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din exploatare, deoarece intră în

determinarea profitului net sau a pierderii nete. Alternativ, dobânda plătită şi dobânda şi dividendele

încasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finanţare şi, respectiv, din investiţie, deoarece

ele reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanţare sau a eficienţei investiţiilor.


Standardul 718


Dividendele plătite pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finanţare, deoarece reprezintă costuri

ale atragerii resurselor de finanţare. Alternativ, dividendele plătite pot fi clasificate drept componentă

a fluxului de numerar din activităţi de exploatare pentru a ajuta utilizatorii să determine capacitatea

unei întreprinderi de a plăti dividende din fluxurile de numerar de exploatare.

Impozitul pe profit. Fluxurile de numerar provenite din impozitul pe profit vor fi prezentate separat

şi vor fi clasificate drept fluxuri de numerar din activităţi de exploatare, cu excepţia situaţiei în care

ele pot fi alocate în mod specific activităţilor de finanţare şi investiţie.

Impozitele pe profit sunt generate în urma tranzacţiilor care dau naştere unor fluxuri de numerar

clasificate în situaţia fluxurilor de numerar ca activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare, în timp ce

cheltuielile cu impozitul pot fi alocate fără dificultate activităţilor de investiţie şi finanţare, fluxurile

de numerar aferente impozitelor respective sunt, adesea, imposibil de alocat şi pot apărea într-o

perioadă diferită de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzacţiei de bază. Prin urmare, impozitele

plătite sunt clasificate, de obicei, drept fluxuri de numerar din activităţi de exploatare. Totuşi, atunci

când este posibilă identificarea fluxului de numerar din impozite şi alocarea lui unei tranzacţii

individuale care dă naştere unor fluxuri de numerar clasificate drept activităţi de investiţie sau

finanţare, fluxul de numerar din impozite va fi clasificat în mod corespunzător ca activitate de

investiţie sau finanţare. Atunci când fluxurile de numerar din impozite sunt aferente mai multor clase

de activităţi, este prezentată valoarea totală a impozitelor plătite.

Investiţii în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participaţie

Atunci când se prezintă o investiţie într-o întreprindere asociată sau filială pe baza metodei

punerii în echivalenţă sau a costului, investitorul limitează informaţiile raportate în situaţia fluxurilor

de numerar la acele fluxuri de numerar generate între el şi întreprinderea în care s-a investit, de

exemplu, la dividende şi avansuri.

O întreprindere care prezintă interesul său într-o entitate controlată în comun (a se vedea

IAS 31, Raportarea financiară a intereselor în asocierile în participaţie) folosind consolidarea

proporţională, va include în situaţia consolidată a fluxurilor de numerar ponderea aferentă ei din

fluxurile de numerar ale entităţii controlate în comun. O întreprindere care prezintă un asemenea

interes folosind metoda punerii în echivalenţă include în situaţia fluxurilor de numerar fluxurile de

numerar generate de investiţia sa în entitatea controlată în comun, precum şi repartizările şi alte

vărsăminte sau încasări apărute între această şi entitatea controlată în comun.

Achiziţionarea şi cedarea filialelor şi a altor unităţi de afaceri 24

24 IASB Standardele Internationale de Raportare Financiara , 2005 , Editura CECCAR Bucuresti 2005 ,

Standardul 719


Fluxurile de numerar globale provenite din achiziţiile şi din cedările de filiale şi alte unităţi

de afaceri trebuie prezentate separat şi clasificate drept activităţi de investiţie.

Întreprinderile trebuie să prezinte, cumulativ, în cursul perioadei fiecare dintre următoarele aspecte,

atât în ceea ce priveşte achiziţiile, cât şi înstrăinările filialelor sau ale altor unităţi de afaceri:

(a) contraprestaţia totală aferentă achiziţiei sau cedării;

(b) ponderea din contraprestaţia aferentă achiziţiei sau cedării, primită sub forma numerarului şi a

echivalentelor de numerar;

(c) valoarea numerarului sau a echivalentelor de numerar din filiala sau unitatea achiziţionată sau

cedată; şi

(d) valoarea, rezumată pe fiecare categorie principală, a activelor şi datoriilor din filiala sau unitatea

de afaceri care a fost achiziţionată sau cedată, altele decât numerarul şi echivalentele de numerar.

Prezentarea separată a efectelor fluxurilor de numerar generate în urma achiziţiei sau

cedării de filiale şi alte unităţi comerciale, ca elemente-rânduri distincte, împreună cu prezentarea

separată a valorii activelor şi obligaţiilor achiziţionate sau înstrăinate, ajută la distingerea fluxurilor de

numerar respective de fluxurile de numerar provenite din alte activităţi de exploatare, investiţie şi

finanţare. Efectele fluxurilor de numerar ale înstrăinărilor nu sunt deduse din acelea ale achiziţiilor.

Valoarea cumulată a numerarului plătit sau încasat drept contraprestaţie a achiziţiilor sau vânzărilor

este raportată în situaţia fluxurilor de numerar, după deducerea numerarului şi a echivalentelor de

numerar achiziţionate sau cedate.

Alte tranzacţii decât cele în numerar

Tranzacţiile de natură investiţională şi de finanţare care nu necesită întrebuinţarea numerarului

sau a echivalentelor de numerar trebuie excluse din situaţia fluxului de numerar. Astfel de tranzacţii

trebuie prezentate în altă parte a situaţiilor financiare într-un mod care să furnizeze toate informaţiile

relevante cu privire la aceste activităţi de investiţie şi finanţare.

O mare parte a activităţilor de investiţie şi finanţare nu au un impact direct asupra fluxurilor de

numerar curente, cu toate că ele afectează structura capitalului şi a activelor unei întreprinderi.

Excluderea tranzacţiilor fără numerar din situaţia fluxului de numerar este consecventă cu obiectivul

unei situaţii a fluxului de numerar, deoarece aceste elemente nu implică fluxuri de numerar în

perioada curentă.

Exemple de tranzacţii fără numerar sunt:

(a) achiziţia de active fie prin asumarea directă a obligaţiilor aferente, fie prin intermediul unui leasing

financiar,

(b) achiziţionarea unei întreprinderi prin intermediul emiterii de acţiuni; şi

20


(c) convertirea datoriilor în capital. 25

Componente ale numerarului şi ale echivalentelor de numerar

O întreprindere trebuie să evidenţieze componentele numerarului şi ale echivalentelor de

numerar şi să prezinte o reconciliere a sumelor din situaţia fluxurilor sale de numerar cu elementele

echivalente raportate în bilanţ.

Având in vedere diversitatea practicilor de gestiune a numerarului şi a practicilor bancare utilizate în

lume şi pentru a respecta IAS1, Prezentarea situaţiilor financiare, o întreprindere va indica politica

adoptată în determinarea componentelor numerarului şi ale echivalentelor de numerar.

Efectul oricărei modificări în politica de determinare a componentelor numerarului şi echivalentelor

de numerar, de exemplu, o modificare în clasificarea instrumentelor financiare anterior considerate ca

făcând parte din portofoliul de investiţii ale întreprinderii, este raportat în conformitate cu IAS 8,

Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile.

Alte prezentări

Întreprinderea trebuie să prezinte valoarea soldurilor semnificative de numerar şi echivalent de

numerar deţinute şi a căror utilizare de către grup este restricţionată, împreună cu un comentariu al

conducerii.

Există diferite circumstanţe în care soldurile de numerar şi echivalente de numerar deţinute de o

întreprindere nu sunt disponibile grupului pentru a fi utilizate de acesta. Exemplele includ soldurile de

numerar şi echivalente de numerar deţinute de o filiala care îşi desfăşoară activitatea într-o ţară unde

se aplică controlul schimbului valutar sau alte restricţii legale, atunci când soldurile nu sunt utilizabile

în orice scopuri de către societatea-mamă sau de alte filiale.

Pentru înţelegerea poziţiei financiare şi a lichidităţii unei întreprinderi, utilizatorilor le pot fi de folos

informaţii suplimentare.

Prezentarea acestor informaţii, însoţite de comentariul conducerii, este încurajată şi poate

cuprinde: (a) valoarea facilităţilor de credit nefolosite care sunt disponibile viitoarelor activităţi de

exploatare şi stingerii angajamentelor de capital, indicând orice restricţie în folosirea acestor facilităţi;

(b) valorile cumulate ale fluxurilor de numerar provenite din activităţile de exploatare, de investiţie şi

de finanţare aferente intereselor în asocierile în participaţie, raportate folosind metoda consolidării

proporţionale;

(c) valoarea cumulată a fluxurilor de numerar ce reprezintă creşteri ale capacităţii de exploatare,

separat de acele fluxuri de numerar care sunt necesare menţinerii capacităţii de exploatare;

25 IASB Standardele Internationale de Raportare Financiara , 2005 , Editura CECCAR Bucuresti 2005 ,

Standardul 721


(d) valoarea fluxurilor de numerar provenite din activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare,

aferente fiecărui sector de activitate şi segment geografic raportat (a se vedea IAS 14, Raportarea pe

segmente). 26

Prezentarea separată a fluxurilor de numerar care reprezintă creşteri ale capacităţii de

exploatare de fluxurile de numerar necesare menţinerii capacităţii de exploatare este folositoare,

oferind posibilitatea utilizatorilor să determine dacă întreprinderea investeşte în mod adecvat pentru

menţinerea capacităţii sale de exploatare. O întreprindere care nu investeşte în mod adecvat în

menţinerea capacităţii sale de exploatare poate prejudicia profitabilitatea sa pe viitor pentru

lichiditatea curentă şi repartizările către acţionari.

Prezentarea pe segmente a fluxurilor de numerar oferă utilizatorilor posibilitatea de a

obţine o înţelegere mai bună a relaţiilor dintre fluxurile de numerar ale societăţii, pe ansamblu, şi

acelea ale părţilor sale componente, pe de o parte, şi gradul de disponibilitate şi variabilitate a

fluxurilor de numerar pe segmente, pe de altă parte. "27

"Toate operaţiunile pe care întreprinderea le realizează se regăsesc imediat sau la termen, sub forma

fluxurilor de trezorerie. Menţinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o condiţie necesară

prerenităţii întreprinderii. O întreprindere poate fi considerată viabilă, numai dacă activitatea sa

degajă, în mod permanent trezorerie.

În cursul unui exerciţiu dat, excedentul global de trezorerie se stabileşte ca diferenţă între

încasările şi plăţile generate de întreaga activitate a întreprinderii. Acest excedent global de trezorerie

provine din următoarele operaţiuni distincte (figura 1).

operaţii de gestiune, în principal de exploatare dar şi alte operaţii de gestiune. Această

categorie degajă excedentul de trezorerie al operaţiilor de gestiune (ETOG) şi excedentul de

trezorerie al exploatării (ETE);

operaţii de investiţii şi de finanţare care generează excedentul de trezorerie al operaţiilor de

investiţii şi de finanţare (ETOIF)”28


Standardul 727 IASB Standardele Internaţionale de Raportare Financiară , 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005 ,

Standardul 728 Petre Brezeanu – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Cavalioti Bucureşti 2003

22

Gestiune InvestiţiiFinanţări


Încasări

Plăţi Plăţi

Figura 1. Structura trezoreriei

În ansamblul operaţiilor de gestiune un loc important îl ocupă operaţiile de exploatare, respectiv

operaţiile ciclice caracteristice activităţii întreprinderii. Aceste operaţii degajă în cursul exerciţiului un

excedent (sau deficit) de trezorerie denumit excedent (deficit) de trezorerie al exploatării (ETE).

Excedentul (deficitul) de trezorerie al exploatării este deci expresia trezoreriei generate sau consumată

în cursul exerciţiului financiar numai de operaţiile privind exploatarea.

Trezorierul acesteia trebuie să fie preocupat în permanenţă de plasarea eficientă a excedentului global

de trezorerie pe termen scurt (în condiţii de rentabilitate şi lichiditate maximă şi risc redus) înainte ca

acesta să fie angajat în întreprindere în deciziile strategice pe termen lung."29

Punctele nevralgice ale tabloului fluxurilor de trezorerie 30

Tabloul fluxurilor de trezorerie este determinat de o conceptie de echilibru financiar, centrata, in mod

esential, pe solvabilitatea intreprinderii si, in al doilea rand, pe flexibilitatea financiara. Aceste

caracteristici sunt apreciate prin intermediul capacitatii intreprinderii de a genera fluxuri pozitive de

trezorerie, plecand de la activitatile sale de exploatare.

Fluxul de trezorerie generat de activitatile de exploatare este, de altfel, indicatorul central a analizei

situatiei unei intreprinderi. El este utilizat si pentru aprecierea performantelor acesteia pe o perioada

medie.

Arhitectura tabloului fluxurilor de trezorerie a fost influenţată, în mod implicit, de cercetarea generată

o dată cu proliferarea pieţelor financiare şi mai ales de: (i) modelul de luare a deciziei de către

29 Petre Brezeanu – Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Cavalioti Bucureşti 2003


Trezorerie


investitor: (ii) modelul de evaluare a întreprinderii, adoptat în teoria financiară; (iii) ipoteza de

eficenţă a pieţelor de capitaluri.

Cercetările şi practica bursieră au dovedit că interesul investitorului se regăseşte, mai de grabă, in

fluxurile monetare, decât in beneficiile contabile sau indicatorii derivati. Tabloul fluxurilor de

trezorerie permite să se stabilească un raport între informaţiile contabile şi procesul de luare a

deciziilor de către investitor. Să nu uitam că unul dintre obiectivele acestui model este de a ajuta

investitorul în aprecierea capacităţii întreprinderii de a plăti dividende.

Fiind utile investitorilor, informaţiile furnizate de tablou contribuie la asigurarea eficenţei pieţelor

financiare. Să ne reamintim că ipoteza eficenţei pieţelor financiare presupune că preţurile activelor

financiare reflectă pe de-a-ntregul informaţiile disponibile. Pe o piaţă eficentă, preţul unui activ

financiar este rezultatul unei estimări corecte a valorii actualizate a fluxurilor viitoare de venituri

generate de deţinerea acestuia.

Structura tabloului fluxurilor de trezorerie şi, mai ales, ordinea de prezentare a funcţiilor favorizează o

lectură normativă, prin care se atribuie fluxurilor din exploatare un rol determinat în finanţarea

creşterii şi în determinarea necesarului de finanţare externă. Altfel spus, cash-flow din exploatare este

un indicator cheie, în aprecierea capacităţii întreprinderii de a genera lichidităţi suficente, în vederea

realizării de noi investiţii, fără să se recurgă la sursele externe de finanţare.

Tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă informaţii istorice referitoare la fluxurile monetare, dar aceste

informaţii stau la baza previziunilor de fluxuri. Se creează astfel premisele pentru estimarea valorii

întreprinderii.

Noţiunea de fluxuri de trezorerie prezintă un caracter mai obiectiv decat de cea de fond de rulment,

concept influenţat de aplicarea unor convenţii contabile. Fluxurile de trezorerie din exploatare

corespund capacităţii de autofinanţare încasate.

În sfarşit, tabloul facilitează definirea cauzelor care explică divergenţele între rezultatul contabil si

trezorerie (surplusul monetar). Modelul tabloului permite relevarea rolului acţionarilor în finanţarea

creşterii. Deşi considerat net superior tabloului de utilizări şi de resurse, tabloul fluxurilor de

trezorerie nu a scăpat nici el criticilor. Limitele sale vizează, cu predilecţie: (i) definirea şi rolul

trezoreriei; (ii) conţinutul funcţiei de exploatare şi modul de calcul al fluxurilor care îi sunt asociate;

(iii) evaluarea performanţelor, prin intermediul fluxurilor de trezorerie; (iv) insuficenţa sa, în

aprecierea evoluţiei situaţiei financiare a unei întreprinderi.

Definiţia şi rolul trezoreriei sunt criticabile, deoarece aceasta este considerată un sold rezidual, o

variabila dependentă de operaţiile de exploatare, de investiţii şi de finanţare. Este, de altfel, şi critica

adusă modelului tabloului de utilizări şi de resurse, analizat anterior.24


Diversele modele de tablouri ale fluxurilor de trezorerie nu definesc, în mod precis, funcţia de

exploatare. Structura fluxurilor care o compun este influenţată de o logică de natură contabilă, în

conformitate cu care fluxul net de trezorerie din exploatare trebuie să reflecte efectele asupra

trezoreriei, a operaţiilor care participă la formarea rezultatului. De aici apare şi limita că, în funcţia de

exploatare, sunt incluse şi cheltuieliile financiare a căror marime si evolutie depind de politica

financiara a intreprinderii.

Includerea dobanzilor platite de intreprinderi, in functia de exploatare, a dat nastere in Statele Unite la

numeroase polemici, cu ocazia adopterii standardului FAS 95. Ori, este cunoscutca, pe plan financiar,

dobanzile constituie remunerarea creditorilor, asa dupa cum dividentele constituie remunerarea

actionarilor. De aici, rezulta ca atat dobanzile cat si dividentele varsate (platite) ar trebui sa fie incluse

in functia de finantare. Un astfel de tratament unic ar permite sa se evite disocierea dobanzilor de

variatia capitalurilor imprumutate, fapt ce ar permite sa se aprecieze, in mod direct, adevaratul rol al

creditorilor, in finantarea cresterii. Cat priveste norma internationala (IAS 7), controversa este departe

de a fi transata. Fiind vorba despre un produs tranzactional, norma lasa intreprinderilor posibilitatea sa

includa dobanzile si dividentele platite, fie in cadrul fluxurilor din exploatare, fie in cele de finantare.

Pe de alta parte, se cunoaste ca nu pot fi identificate toate fluxurile de trezorerie care fundamenteaza

exploatarea. Recursul la metoda indirecta interzice orice clasificare a fluxurilor, pe baza naturii

activitatii. Or, practica mondiala probeaza ca aceasta metoda este cel mai des utilizata de intreprinderi,

din motive legate de organizarea sistemului de informare contabila.31

Cat priveste aprecierea performantelor intreprinderii, cu ajutorul tabloului fluxurilor de trezorerie, in

special prin intermediul fluxurilor de trezorerie din exploatare, aceasta nu poate sa aiba o valoare

operationala decat pe perioade medii si lungi.Volatilitatea fluxurilor de trezorerie interzice utilizarea

lor ca indicatoral performantei, pe perioade scurte. Din punct de vedere gestionar, interpretarea

performantelor aferente unei perioade medii prezinta totusi avantajul ca se evita favorizarea

termenului scurt, deci a politicii de investitii cu termen scurt de recuperare.

Aprecierea evolutiei situatiei financiare a unei intreprinderi prezinta si ea unele limite. Este stiut ca,

prin acest tablou, nu sunt luate in consideratie o serie de operatii care au o incidenta asupra structurii

capitalurilor si angajamentelor intreprinderii, dar care au o influenta directa asupra trezoreriei. Astfel

de operatii,in special cele care sunt incluse in categoria angajamentelor financiare in afara bilantului,

tind sa se profileze sub influenta dezvoltarii tehnicilor de inginerie financira sau a contabilitatii

creative. "32


29.Prof.univ.dr.Răileanu Vasile, Asist.univ.drd. Manea Cristina Lidia, Prep.univ.drd. Rapceanu Cristian – Contabilitate creativă – suport de curs – Bucureşti 2008

25


"Analiza fluxurilor pe toate cele trei tipuri de activitati este utila pentru: corelarea profitului (pierderii)

cu numerarul; separarea activitatilor care implica numerar de cele care nu implica numerar, evaluarea

capacitatii intreprinderii de a-si indelini obligatiile de plati cash; evaluarea fluxurilor de numerar

pentru activitati viitoare(cash-flow strategic)"33

"Utilitatea analizei este data de faptul ca variatia globala a trezoreriei este reliefata prin soldul de

trezorerie, rezultat din gestiunea activelor reale(din activitatea de exploatare) si prin cel rezultat din

operatiunile de capital care privesc investitiile si finantarile.

Atunci cand fluxurile reale si cele monetare nu coincid, cum de fapt se si intampla, trezoreria se

asigura prin decalaje de plati asociate acestor fluxuri."34

"Avand în vedere importanţa fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare, cu cat nivelul

acestora este mai mare, cu atat capacitatea companiei de a genera rezultate sustenabile este mai mare.

Pentru a-şi majora fluxul de numerar din exploatare, companiile pot clasifica o cheltuială din

exploatare ca fiind un element de investiţii sau finanţare. În mod similar, o încasare din investiţii sau

finanţare poate fi clasificată ca un element de exploatare. Astfel de acţiuni nu vor afecta totalul

modificărilor fluxurilor de numerar.

De exemplu, companiile care capitalizează cheltuielile cu dezvoltarea programelor informatice vor

raporta sumele capitalizate ca fiind plăţi aferente activităţii de investiţie şi nu de exploatare. Deci o

companie care capitalizează o parte mai mare de costuri va prezenta o valoare mai mare a fluxului de

numerar din exploatare decat companiile care trec pe cheltuieli toate costurile dezvoltării programelor

informatice."35

Fluxuri financiare.Tabloul de finanţare (Tabloul utilizărilor şi resurselor)36

" Luând în considerare interacţiunea dintre echilibru financiar pe termen lung şi echilibrul financiar

pe termen scurt, concepţia continentală privind explicarea cash-flow-ului susţine determinarea cash-

flow-ului total sau a variaţiei trezoreriei ca diferenţă dintre modificarea fondului de rulment şi nevoii

de fond de rulment, conform formulei:

CF = ∆TN = ∆FR - ∆NFR

? Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Economică 1998 33 Gheorghiu Alexandru, - Analiza economico–financiară la nivelul microeconomic, Ed. Economică 2004

34 Stanciu Ion – Finanţe , Ed. Economică 1997

35 Prof.univ.dr.Răileanu Vasile, Asist.univ.drd. Manea Cristina Lidia, Prep.univ.drd. Rapceanu Cristian –

Contabilitate creativă – suport de curs – Bucureşti 200836 Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N. – Analiză economico-financiară, Ed. Economică Bucureşti 2005

26


Tabloul de finantare apare ca document informational in literatura franceza, avand scopul de a explica

variatia de cash-flow al intreprinderii in cursul exercitiului financiar."

" Tabloul de finanţare, bazat pe concepţia franceză privind variaţia cash-flow a întreprinderii, se

întocmeşte pe baza a două bilanţuri succesive şi explică legatura dintre variaţia fondului de rulment,

variaţia nevoii de fond de rulment şi variaţia trezoreriei nete. Astfel, în prima parte a tabloului de

finanţare, se explică modul de realizare a echilibrului financiar dintre resursele şi utilizările stabile, iar

partea a doua se detaliază modul de utilizare a fondului de rulment pentru asigurarea echilibrului

financiar dintre resursele şi utilizările ciclice. Astfel, ecuaţia fundamentală a tabloului de finanţare

este :

∆FR = ∆TN + ∆NFR

Rezultă că pentru întocmirea tabloului de finanţare este necesară determinarea variaţiei

celor trei indicatori de echilibru financiar, fond de rulment, nevoia de fond de rulment şi trezoreria

neta. Deci în cadrul tabloului de finanţare se prezintă atat fluxurile de resurse şi alocări financiare

stabile, cat şi fluxurile şi alocările de resurse financiare temporare. Stabilirea tipului de resurse sau

alocări se realizeaza în funcţie de modificarea structurilor bilanţului contabil. Astfel, diminuarea unui

post de activ (dezinvestitii de active fixe) sau majorarea unui post de capitaluri proprii sau datorii

(atragerea de credite bancare si majorarea capitalului propriu) constituie un flux de resurse, in timp ce

cresterea unui post de active (achizitii de imobilizari, cresterea stocurilor si a creantelor comerciale)

sau diminuarea unui post de capitaluri proprii sau datorii (rambursarea de imprumuturi) reprezinta un

post de alocare a numerarului.

În mod sintetic , tabloul de finantare reflecta, pe de o parte, fluxurile de resurse financiare interne

evidentiate prin intermediul capacitatii de autofinantare a intreprinderii, operatiunilor de dezinvestitii,

diminuarea stocurilor si a creantelor, precum si fluxurile de resurse financiare externe mobilizate prin

aport de capital, atragerea de noi imprumuturi, majorarea datoriilor de exploatare . Pe de alta parte,

acest document prezinta modul de utilizare a resurselor financiare interne si externe in scopul

realizarii de investitii in active fixe , mjorarea stocurilor si a creantelor, rambursari de credite bancare,

plata dividendelor, reducerea datoriilor de exploatare.Luand in considerare structura sa, tabloul de

finantare conferă o utilitate deosebită în analiza previziunii finanţării activelor fixe si circulante,

precum şi a variaţiei trezoreriei nete."37

37 Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N. – Analiza economico-financiară, Ed. Economică Bucureşti 200527


CAPITOLUL II.

CONTRIBUŢII PERSONALE. PROIECT DE PERFECŢIONARE ŞI APROFUNDARE

2.1. Analiza fluxurilor de trezorerie

2.1.1. Prezentarea societăţii

S.C PubliRom S.R.L. este o agenţie de publicitate apartinand firmei Inter Publicite şi face parte

din reţeaua internaţională Relationship Marketing Group Pulicite cu prezenţă la scara mondială. În

momentul de faţă, lucrează pentru 25 clienţi şi 28 mărci. Coordonează proiecte regionale în Europa

Centrala şi de Est ale unor clienţi multinaţionali precum Kraft.

În anul 1995 se înfiinţează agenţia de publicitate Inter, iar în anul 1996, aceasta se afiliază la reţeaua

Publicite, restabilind prezenţa istorică a marii companii în România.

Forma juridică, date de identificare fiscală

Societatea este persoană juridică română, constituită în forma de societate cu răspundere limitată.

Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată începând cu data înregistrării în Registrul

Comerţului.

Societatea îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor legislaţiei române în vigoare şi ale

prezentului act constitutiv.

28


Societatea este titulară de drepturi şi obligaţii şi răspunde pentru obligaţiile sale faţă de terţi cu

întregul patrimoniu; asociatul răspunde numai în limita aportului la capitalul social.

Sediul societăţii este în Bucureşti, Str. Valea Lunga, nr. 80.

Codul unic de înregistrare al societăţii este 18119761, însoţit de atributul fiscal R, societatea fiind

plătitoare de TVA. Numărul de ordine în Registrul Comerţului este J40/ 1201/ 10.01.2000.

Relaţii cu mediul economico-social

A. Investitorii de capital

Capitalul social al societăţii este în valoare de 20000 lei, constituit integral în numerar, în întregime

subscris şi vărsat de către asociaţi la constituirea societăţii. Capitalul social este divizat în 200 părţi

sociale, cu o valoare nominală de 100 lei fiecare, ce aparţin în cote diferite asociaţilor. Obligaţiile

sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociatul unic răspunzând până la concurenţa capitalului

social subscris.

Atribuţiile privind conducerea date de lege în componenţa Adunării Generale a asociaţiilor revin,

potrivit actului constitutiv, asociaţilor.

Conform actului constitutiv, asociaţilor le revin toate beneficiile societăţii şi suportă pierderile

acesteia. După plata impozitelor către stat şi preluarea a 5% pentru formarea fondului de rezervă,

profitul rezultat din activitatea societăţii revine, în întregime, asociaţilor

B. Relatii de credit

Principalul bancher care oferă servicii în domeniul bancar societăţii este Banca Comercială Română,

filiala Lipscani, pe baza unui contract încheiat între ambele părţi. Societatea are un cont deschis la

Banca Comercială Romană dar si la Banca Romană de Dezvoltare, prin intermediul cărora execută

plăţi sau încasări. Documentul care stă la baza acestor operaţii este extrasul de cont, emis de către

bancă zilnic, în care sunt consemnate toate tranzacţiile efectuate.

C. Relatii comerciale

Pe baza unor contracte încheiate cu diverşi furnizori sau clienţi, societatea SC PubliRom SRL

întreţine relaţii comerciale cu aceştia, relaţii care pot fi fie de prestări servicii, fie de achiziţie sau

vânzări de bunuri.

Principalii furnizori ai firmei sunt:

OMV.; RELLY SRL; FUNDATIA PROAGE; ANA TRADE SRL ; HIPRODA SA; ; UNITRANS

SRL; DIVERTA MEDIA RETAIL S.A.

Principalii clienţi ai firmei sunt:

29


Procter&Gamble,InBev, Nestle, Shell, ABN-AMRO, Kraft, Unilever, Vodafone,Orange, Cosmote,

etc.

D. Relatii cu fiscalitatea

Societatea SC PubliRom SRL este înregistrată în calitate de contribuabil la Casa de Pensii Bucureşti,

Casa de asigurări sociale de sănătate Bucureşti; A.M.O.F.P. Bucureşti (şomaj), ITM-MB (comision

cărţi muncă), Administraţia Finanţelor Publice Sector 5 ( T.V.A. şi impozit pe profit 16%).

Sistemul informatic utilizat de societate

Sistemul informatic al firmei studiate este compus din trei părti:Contabilitate,Gestiune şi Salarii.

Pachetul de programe CONTABILITATE creat de colectivul SC EVOXP SRL este destinat

contabilităţii financiare a societăţilor comerciale.

În cadrul unei firme, se introduc datele referitoare la luna curentă, se verifică, se listează, se salvează

pe suport extern conform Legii Contabilităţii, după care se trece la deschiderea lunii următoare (şi

implicit închiderea lunii curente), apoi iar se introduc datele lunii, etc.

30


Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere la SC PubliRom SRL în perioada 2007-2009

BILANŢ CONTABIL 2007-2009

Elemente nr. rdSold la 31.12.2007

Sold la 31.12.2008

Sold la 31.12.2009

A. ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizări necorporale 1 320 Imobilizări corporale 2 6.513 9.641 12.675 Imobilizări financiare 3

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd 1 la 3) 4 6.833 9.641 12.675

B. ACTIVE CIRCULANTE Stocuri 5 35 14 38 Creanţe 6 3.809 14.736 13.602

Investiţii financiare pe termen scurt 7

Casa şi conturi la bănci 8 51.352 40.769 51.693

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL(rd 5 la 8) 9 55.197 55.519 65.333

C. CHELTUIELI ÎN AVANS 10 2.175 296

D.

DATORII CE TREBUIE PLATITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PANA LA UN AN 11 53.635 53.185 65.042

E.

ACTIVE CIRCULANTE NETE , RESPECTIV DATORII CURENTE NETE

12 3.737 2.334 587(rd 9+10-11-18)

F.

TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE

13 10.571 11.975 13.262(rd 4+12-17)G. DATORII CE TREBUIE

PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ 14 6.619

31


MAI MARE DE UN AN

H.PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 15

I. VENITURI IN AVANS 16 -subvenţii pentru investiţii 17 -venituri înregistrate în avans 18 J. CAPITAL SI REZERVE

I. CAPITAL (rd 20 la22) din care 19 500 500 500

-capital subscris nevărsat 20 -capital subscris vărsat 21 500 500 500 -patrimoniul regiei 22 II PRIME DE CAPITAL 23

III REZERVE DIN REEVALUARE SOLD C 24

SOLD D 25

IV REZERVE 26 3.452 11.475 12.762

V.REZULTATUL REPORTAT SOLD C 27

SOLD D 28

VI. REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR

29 14.571 30.999 4.286 SOLD C

SOLD D 30

REPARTIZAREA PROFITULUI 31 14.571 30.999 4.286

CAPITALURI PROPRII - TOTAL

32 3.952 11.975 13.261(rd 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31)

PATRIMONIUL PUBLIC 33

CAPITALURI - TOTAL (rd 32+33) 34 3.952 11.975 13.261

32


CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE 2007-2009

Indicator/Anul 2007 2008 2009

Cifra de afaceri 596.607 801.939 2.088.999

Cheltuieli din exploatare (mai

puţin amortizarile)

581.253 760.061 2.080.278

Cheltuieli de exploatare cu

amortizările

548 3.106 4.996

Beneficiul din exploatare 14.805 38.771 3.724

Venituri din diferenţe de curs

valutar

170 3.108 925

Venituri din cesiunea de

imobilizări

Venituri din dobanzi 2.011 1 4.102

Cheltuieli privind dobanzile 611 2.037

Cheltuieli privind diferenţele de

curs valutar

28 3.068 136

Profit înaintea impozitării si

elementelor extraordinare

16.348 37.774 8.615

Elemente Extraordinare -9,703

Profit după elemente

extraordinare

16.348 37.774 7.645

Impozit profit/venit 1.777 6.774 3.358

33


Profit net 14.571 30.999 4.286

BILANT DIFERENŢIAL 2008-2007

2008 2007 Variatie

ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizaări necorporale 320 320 0Imobilizări corporale 13.005 7.091 5.914Amortizare mijloace fixe -3.684 -578 -3.106Imobilizări financiare 0ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd 1 la 3)

9.641 6.833 2.808

ACTIVE CIRCULANTE 0Stocuri 14 35 -21Creanţe 14.736 3.809 10.927Investiţii financiare pe termen scurt 0Casa şi conturi la bănci 40.769 51.352 -1.057ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL(rd 5 la 8)

55.519 55.197 322

CHELTUIELI ÎN AVANS 2.175 -2.175DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PANA LA UN AN

53.185 53.635 -450

ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (rd 9+10-11-18)

2.334 3.737 -1403

TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd 4+12-17)

11.655 10.571 1.084

DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN

6.618 -6.618

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 0VENITURI ÎN AVANS 0 -subvenţii pentru investiţii 0 -venituri înregistrate în avans 0CAPITAL SI REZERVE 0 I. CAPITAL (rd 20 la22) din care 500 500 0 -capital subscris nevărsat 0 -capital subscris vărsat 500 500 0

34


-patrimoniul regiei 0IV REZERVE 11.475 3.452 8.023 V.REZULTATUL REPORTAT SOLD C 0 SOLD D 0

VI. REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR SOLD C

30.999 14.571 16.428

SOLD D

0

REPARTIZAREA PROFITULUI 30.999 14.571 16.428

CAPITALURI PROPRII - TOTAL 11.975 3.952 8.023(rd 19+ 23+24-25+26+27-28+29-30-31) PATRIMONIUL PUBLIC 0CAPITALURI - TOTAL (rd 32+33) 11.975 3.952 8.023

BILANŢ DIFERENŢIAL 2009-2008

2009 2008 VariatieA. ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizări necorporale 0 Imobilizări corporale 21.035 13.005 8.03 Amortizare mijloace fixe -8.36 -3.363 -4.996 Imobilizări financiare 0 ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL

(rd 1 la 3) 12.675 9.641 3.034B. ACTIVE CIRCULANTE 0 Stocuri 38 14 24 Creanţe 13.602 14.736 -1.134 Investiţii financiare pe termen scurt 0 Casa şi conturi la bănci 51.693 40.769 10.924 ACTIVE CIRCULANTE -

TOTAL(rd 5 la 8) 65.333 55.519 9.814C. CHELTUIELI ÎN AVANS 296 296D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE

ÎNTR-O PERIOADĂ DE PANĂ LA UN AN 65.042 53.185 11.857

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (rd 9+10-11-18) 587 2.334 -1.747

F TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd 4+12-17) 13.262 11.975 1.287

G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 0

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 0

I. VENITURI ÎN AVANS 0 -subvenţii pentru investiţii 0

35


-venituri înregistrate în avans 0J. CAPITAL ŞI REZERVE 0 I. CAPITAL (rd 20 la22) din care 500 500 0 -capital subscris nevărsat 0 -capital subscris vărsat 500 500 0 -patrimoniul regiei 0 IV.REZERVE 12.762 11.475 1.287

V.REZULTATUL REPORTAT SOLD C 0 S

OLD D 0 VI. REZULTATUL

EXERCIŢIULUI FINANCIAR SOLD C 4.286 30.999 -26.713

SOLD D 0

REPARTIZAREA PROFITULUI 4.286 30.999 -26.713 CAPITALURI PROPRII - TOTAL

13.261 11.975 1.287 (rd 19+ 23+24-25+26+27-28+29-30-31)

PATRIMONIUL PUBLIC 0 CAPITALURI - TOTAL (rd 32+33) 13.262 11.975 1.287

Informaţii suplimentare:

* În anul 2007 s-a plătit impozit asupra beneficiului în suma de 6.774 lei şi dividende în suma de

22.976 lei

* În cursul anului 2007 s-au achiziţionat imobilizări în valoare brută de 5.913, imobilizări ce au

fost decontate prin conturile de disponibilităţi.

* În anul 2008 s-a plătit impozit asupra beneficiului în suma de 3.358 lei şi dividende în sumă de

3.000 lei

* În cursul anului 2008 s-au achiziţionat imobilizări în valoare brută de 8.030, imobilizări ce au

fost decontate prin conturile de disponibilităţi.

36


2.1.2 Analiza şi interpretarea rezultatelor

Tabloul fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la 31.12.2008

Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare – metoda indirectă

+

Rezultatul net înaintea impozitării şi elementelor

extraordinare 37.774

+ Cheltuieli privind amortizările 3.106

- Venituri dobanzi -1

+ Cheltuieli privind dobanzile 2.037

=

Rezultat din exploatare înaintea variaţiei necesarului în

fond de rulment 41.917

- Creşterea soldurilor conturilor de creanţe clienţi -10.927

+ Diminuarea cheltuielilor plătite în avans 2.175

+ Diminuare stocuri 22

- Diminuarea datoriilor către furnizori -7.068

- Plăţile privind impozitul pe profit -6.775

=

Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de

exploatare(a) 19.345

Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de investiţii

- Achiziţionare mijloace fixe -5.913

+ Venituri dobanzi 1

- Cheltuieli privind dobanzile -2.037

37


=

Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de

investiţii(b) -6.951

Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de finanţare

- Dividende plătite -22.976

=

Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de finanţare

(c) -22.976

Diminuarea netă a lichiditatilor (a+b+c) -10.583

Lichidităţile la deschiderea exerciţiului 2007 51.351

Lichidităţile la închiderea exerciţiului 2007 40.769

38


Tabloul fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la 31.12.2009

Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare – metoda indirectă

+ Rezultatul net înaintea impozitării şi elementelor extraordinare 8.615

+ Cheltuieli privind amortizările 4.996

- Venituri dobanzi -4.102

+ Cheltuieli privind dobanzile 0

=

Rezultat din exploatare înaintea variaţiei necesarului în fond de

rulment 9.509

+ Diminuarea soldurilor creanţe-clienţi 1.133

- Creşterea cheltuielilor plătite în avans -296

- Creştere stocuri -24

+ Creşterea datoriilor către furnizori 11.857

- Plăţile privind impozitul pe profit -3.358

- Cheltuieli extraodinare -970

= Fluxul net de trezorerie relativ la activiăţtile de exploatare(a) 17.852

Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de investiţii

- Achiziţionare mijloace fixe -8.03

+ Venituri dobanzi 4.101

= Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de investiţii(b) -3.928

Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţile de finanţare

-

Dividende platite

-3

= Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de finanţare ( c) -3

39


Cresterea neta a lichiditatilor (a+b+c) 10.924

Lichiditatile la deschiderea exercitiului 2008 40.769

Lichiditatile la inchiderea exercitiului 2008 51.693

Rezultatele analizei fluxurilor de trezorerie:

Fluxurile de trezorerie generate din activitatea de exploatare sunt consecinţa principalelor

activităţi generatoare de venituri ale întreprinderii şi rezultă din tranzacţiile şi alte elemente care

concură la formarea rezultatului net.

În urma întocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie pentru anul 2008 se observă o creştere a fluxului

net de trezorerie din activităţile de exploatare (+19.345 lei) şi o diminuare a fluxurilor nete de

trezorerie din activităţile de investiţii (-6.951 lei) şi finanţare (-22.976 lei).

Mărimea fluxurilor de trezorerie implicate în activităţile de exploatare demonstrează că

intreprinderea a degajat, prin exploatarea sa, suficiente fluxuri de trezorerie, pentru a rambursa

imprumututrile sale, mentine capacitatea sa operationala, a varsa dividende si a face investitii, fara sa

recurga la alte surse externe de finantare. Creşterea fluxului net de trezorerie relative la activităţile de

exploatare este determinată de amploarea pe care o ia acest segment al întreprinderii:

Întreprinderea studiată se dezvoltă, în anul 2008 înregistrând o creştere a cifrei de afaceri de 34.41%

faţă de anul anterior; în condiţiile extinderii activităţii în perioada analizată, majorarea semnificativă a

lichidităţilor din exploatare reflectă creşterea încasărilor din prestarea de servicii de publicitate, ca

urmare a încasărilor aferente vânzărilor din perioada anterioară, fie ca urmare a modificării politicii

comerciale a firmei în sensul diminuarii termenului de plată acordat clienţiilor firmei;

profitul are un rol important în evolutia pozitivă a fluxurilor de trezorerei, acesta înregistrând o

creştere spectaculoasă de 131.06%;

cheltuielile din exploatare cresc şi ele, dar într-o proporţie mai redusă decât veniturile, ceea ce

face ca firma să devină mai profitabilă decât în anul precedent. Acest lucru este pus pe baza

investiţiilor făcute în anul 2006, investiţii în imobilizări care duc la costuri de producţie mai

scazute.

în anul 2008, societatea studiată diminuează datoriile către furnizori, cu 7.068 lei, precum şi

lichidarea unor obligaţii către bugetul de stat aferente impozitului pe profit, ceea ce are o

influenţă negativă asupra trezoreriei aferentă activităţii de exploatare.

40


creşterea soldurilor de creanţe clienţi are o influenţă majoră asupra dinamicii activităţii firmei,

exprimând faptul că societatea câştigă o bună poziţie pe piaţă, reuşeşte o fidelizare a clienţilor,

drept urmare veniturile din prestări servicii înregistrează şi ele o creştere importantă. Un punct

nu tocmai forte este perioada de încasare a acestor creanţe, care generează un sold destul de

ridicat. Societatea ar trebui să impună anumite termene de plata şi eventual încasarea unor

penalităţi din întârzierea neachitării la scadenţă a facturilor emise;

încasările din numerar din prestarea de servicii a avut cea mai importantă influenţă pozitivă,

iar cele mai semnificative plăţi au fost cele către furnizorii de bunuri şi servicii, cheltuielile cu

personalul şi obligaţiile salariale plătite, dar şi taxa pe valoare adaugată şi impozitul pe profit;

Fluxurile de trezorerie generate de activităţiile de investiţii oferă informaţii privind maniera în care

întreprinderea îşi asigură perenitatea şi creşterea. Fluxurile de trezorerie referitoare la activităţiile de

investiţii înregistrează o scădere de 6.951 lei:

acest lucru relevă faptul că din întreprindere s-au înregistrat ieşiri de numerar în vederea

achiziţionării de noi utilaje, ceea ce duce la o îmbunătăţire a condiţiilor de lucru şi de creştere

a profitabilităţii. Innoirea mijloacelor fixe ale intreprinderii conduc si la o crestere a

productivitatii muncii, prin scaderea timpului de munca datorat automatizarii. Utilajele

achizitionate sunt in suma de 5.913 lei;

în anul 2008 firma reuşeşte să ramburseze întreg împrumutul contractat pe termen lung în

valoare de 6.619;

deficitul provenit din activitatea de investiţii este acoperit pe seama fluxului pozitiv obţinut

din exploatare, deoarece ca urmare a investirii în mijloace fixe creşte productivitatea

capitaluilui tehnic

Activităţile de finanţare sunt acele activităţi care antrenează schimbări în mărimea şi

structura capitalurilor proprii şi împrumutate ale întreprinderii. Fluxurile de numerar provenite din

activitatea de finanţare relevă ieşirea de numerar în valoare de 22.976 lei, reprezentând dividende

acordate acţionarilor. Acest lucru stimulează investitorii, lucru pozitiv care poate influenţa evoluţia

întreprinderii.

În dinamică, trezoreria netă scade în anul 2008 faţă de 2007 cu 10.583 lei, fapt care are următoarele

cauze:

scădere mare a fluxurilor de trezorerie provenite din activitatea de finanţare, ca urmare a

acordării dividendelor in suma de 22.976 lei actionarilor societatii, aferente exercitiului

precedent. Acest lucru are o influenţă pozitivă în evoluţia societăţii, prin acordarea de

41


dividende fiind motivaţi acţionarii să investească în firmă, dovada fiind rezultatele deciziilor

luate.

În urma întocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie pentru anul 2009 se observă o creştere a fluxului

net de trezorerie din activităţile de exploatare (+17.852 lei) şi o diminuare a fluxurilor nete de

trezorerie din activităţile de investiţii (-3.928 lei) şi finanţare (-3.000 mii lei).

Fluxul net de trezorerie relativ la activităţiile de exploatare este pozitiv, în sumă de 17.852 lei, fapt ce

relevă o activitate de exploatare rentabilă:

cifra de afaceri are o evoluţie favorabilă , înregistrând o creştere de 260%, fapt care exprimă

o orientare foarte bună pe piaţă, câştigarea unor sectoare noi de clienţi şi diversificarea

serviciilor oferite.

dinamica cheltuielilor este şi ea destul de ridicată; în anul 2009 faţă de anul 2007, acestea

cresc de la 760.061 lei la 2.080.278 lei; acest lucru nu este favorabil întreprinderii, care deşi

are o cifră de afaceri mare, costurile serviciilor prestate sunt şi ele foarte ridicate; acest lucru

se poate datora fie ineficacităţii mijloacelor fixe, fie a forţei de muncă. Randamentul

personalului are o importanţă foarte mare, deoarece costurile cu acesta sunt foarte mari şi

trebuiesc acoperite. Fie aceştia nu sunt controlaţi permanent de personalul responsabil, fie nu

sunt stimulaţi corespunzător de către întreprindere. Stimularea acestora poate fi făcută prin

diverse prime, măriri de salariu, bonusuri, etc;

societatea adopta o politica de extindere a activitatii, fapt care explica rata cheltuielilor

aferente cifrei de afaceri atat de ridicata;

creşterea cifrei de afaceri relevă o putere de negociere a întreprinderii în raport cu clienţii,

precum şi creşterea calităţii serviciilor prestate; preţul este şi el un element important,

creşterea lui fiind justificată prin modificarea elemenetelor calitative şi deţinerea unei poziţii

privilegiate pe piaţă;

profitul net al întreprinderii este şi el afectat ca urmare a gradului ridicat al cheltuielilor,

astfel în anul 2008 acesta este de 4.286 lei, după ce în anii anteriori înregistrase valori de

14.571 lei ( în anul 2007) şi 30.999 lei (în anul 2008).

cresc datoriile către furnizori cu 11.857 lei, fapt care întăreşte ideea de ineficacitate a

politicii urmărite.

În aceste condiţii se impune ca firma să-şi revizuiască activitatea şi servicile prestate, astfel încât să

încerce să minimalizeze costurile. Acest lucru poate fi realizat prin:

42


găsirea unor furnizori de materii prime cu preţuri mai avantajoase sau mai aproape de zona

geografică în care se găseşte firma;

eficientizarea cheltuielior cu personalul, prin angajarea unui personal calificat, bine pregătit,

căruia să i se “ofere”, dar să i se şi “ceară”;

reducerea cheltuielilor serviciilor prestate de terţi;

utilizarea de utilaje performante, care să crească productivitatea.

Fluxurile de trezorerie ale activităţii de investiţii demonstrează faptul că întreprinderea investeşte şi în

acest an în mijloace fixe în valoare de 8.030 lei. De asemnea se observă o creştere semnificativă a

veniturilor din dobânzi.

Deşi în anul 2009 se investeşte mai mult în mijloace fixe decât în anul 2008, cheltuieilie de exploatare

au o dinamică ridicată. Acest lucru denotă eficacitatea scăzută a mijloacelor fixe achiziţionate de către

PubliRom SRL. Costul serviciilor prestate este foarte ridicat.

Întreprinderea are o clientelă fidelă, nu depinde de un singur client, având putere de negociere în

contractele pe care aceasta le incheie. Politica firmei în procesul de extindere nu este foarte eficientă,

firma de-abia reuşind să-şi acopere cheltuielile generate de activitatea de exploatare şi obţinând un

profit de aproximativ 7 ori mai mic.

Acest lucru este demonstrat şi de faptul că în anul 2009, dividendele acordate se reduc considerabil,

fapt care poate genera nemulţumiri din partea asociaţilor. În anul 2009 se acordă dividende în valoare

de 3.000 lei, comparativ cu anul 2008 când s-au acordat dividende în valoare de 22.976. Având o rată

de profitabilitate atât de scăzută, investitorii nu mai sunt interesaţi să investească în firmă.

În exerciţiul financiar 2009 cresc lichidităţiile, de la 40.769 la începutul anului, la 51.693 lei la finele

lui. Însă această creştere este pusă pe seama creşterii fluxului net de trezorerie relativ la activităţiile de

investiţii, un lucru nu foarte favorabil pentru întreprindere. Creşterea lichidităţiilor este datorată şi de

creşterea fluxului net de trezorerie relativ la activităţiile de finanţare. Acest lucru nu reflectă o situaţie

pozitivă, fluxurile neavând o evoluţie pozitivă ca urmare a finanţării de către asociaţi, ci ca urmare a

scăderii dividendelor acordate acestora.

2.2. Rate financiare utilizate în analiza fluxurilor de trezorerie a S.C. PubliRom S.R.L.

Rata cash-flow operaţional:

Rata cash-flow operaţional semnifică capacitatea înterprinderii de a genera resurse

financiare necesare pentru acoperirea obligaţiilor sale curente.

43


Firma studiată are capacitatea de a-şi onora obligaţiile curente pe seama cash-flow-ului generat de

activitatea de exploatare doar în proporţie de 36.37% în anul 2008. În anul 2009 nivelul acestei rate

scade la 27.44%. Acest lucru relevă faptul că fluxurile nete de numerar din activitatea de exploatare

este insuficient pentru acoperirea datoriilor curente. Nu este un lucru favorabil pentru întreprindere, cu

atât mai mult cu cât valoare acestei rate este în scădere.

Cauzele care influenţează evoluţia negativă a acestei rate sunt:

în anul 2009, comparativ cu anul 2008, fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare

scade de la 19.345 lei la 17.852 lei; Acest lucru se datorează în primul rând diminuării

rezultatului net al exerciţiului. Cifra de afaceri are o evoluţie pozitivă, însă cheltuielile

aferente exploatării înregistrează şi ele o creştere majoră. Acest dezechilibru denotă

ineficienţa politicii societăţii studiate;

datoriile curente înregistrează o evoluţie nefavorabilă, atingând în anul 2009 valoare de

65.042 lei, comparativ cu anul 2008, când înregistra nivelul de 53.185 lei. Acest lucru se

datorează în primul rând creşterii datoriilor către furnizori cu 11.857 lei. Societatea

achiziţionează mai multe resurse, consumul de la terţi crescând considerabil. Politica firmei

ar trebui reorientată către achiziţionarea de materiale mai ieftine, de la furnizori apropiaţi

ariei geografice în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea studiată.

în anul 2009, întreprinderea abia reuşeşte să-şi acopere 27.44% din datoriile curente pe

seama cash-flow-ului din exploatare. Se observă totuşi o evoluţie favorabilă a fluxului de

trezorerie relative la activităţiile de investiţii şi de finanţare.

Rata de acoperire a datoriilor financiare curente

În exerciţiul financiar 2007, această rată are o valoare de 8.28, ceea ce semnifică faptul

că datoriile financiare curente pot fi acoperite pe seama cash-flow-ului din exploatare. Aceeaşi

situaţie e întâlnită şi în anul 2009, când rata de acoperire a datoriilor financiare curente este de 153.

Evolutia acestei rate se datoarează faptului că în anul 2009 nu mai exista cheltuieli cu dobânda, ci

doar diferenţe de curs valutar nefavorabile.

Societatea studiată reflectă un grad de confort ridicat în rambursarea datoriilor financiare. Evoluţia

pozitivă a acestei rate se datorează şi scăderii valorilor dividendelor acordate în anul 2009, care

înregistrează o scădere semnificativă de la 22.976 lei la 3.000 lei. Acest lucru nu favorizează evoluţia

întreprinderii, deoarece rezultatul exerciţiului 2009 a înregistrat o scădere bruscă faţă de exerciţiul

2008. Datorita scăderii remunerării acţionarilor, aceştia pot fi dezinteresaţi să mai investească într-o

societate al cărei profit este în scădere de la un exerciţiu la altul.

44


Rata de acoperire a dobânzii

Această rată exprimă abilitatea companiei de a plăti dobânda aferentă datoriilor

financiare. În anul 2008 întreprinderea studiată prezintă un grad de acoperire a dobânziilor aferente

datoriilor finaciare de 100% pe baza fluxului de trezorerie din exploatare, rămânând o marjă la

dispoziţia firmei pentru distribuirea dividendelor, şi finanţarea investiţiilor. Acest lucru se datorează

faptului că este anul în care societatea lichidează creditele pe termen lung, iar dobânzile plătite

aferente acestora fiind relativ reduse. În anul 2009, întreprinderea nu prezintă cheltuieli cu dobânzile.

Societatea studiată prezintă un grad de îndatorare scăzut în anul 2008, finanţându-şi activitatea

predominant pe baza surselor proprii de capital. Acest lucru relevă o lejeritate a firmei, în anul 2009

aceasta neavând nici o datorie pe o perioadă mai mare de un an.

Rata de acoperire a datoriilor financiare curente

În exerciţiul financiar 2008, această rată are o valoare de 8.28, ceea ce semnifică

faptul că datoriile financiare curente pot fi acoperite pe seama cash-flow-ului din exploatare. Aceeaşi

situaţie e întâlnită şi în anul 2009, când rata de acoperire a datoriilor financiare curente este de 153.

Evolutia acestei rate se datoarează faptului că în anul 2009 nu mai exista cheltuieli cu dobânda, ci

doar diferenţe de curs valutar nefavorabile.

Societatea studiată reflectă un grad de confort ridicat în rambursarea datoriilor financiare. Evoluţia

pozitivă a acestei rate se datorează şi scăderii valorilor dividendelor acordate în anul 2009, care

înregistrează o scădere semnificativă de la 22.976 lei la 3.000 lei. Acest lucru nu favorizează evoluţia

întreprinderii, deoarece rezultatul exerciţiului 2009 a înregistrat o scădere bruscă faţă de exerciţiul

2008. Datorita scăderii remunerării acţionarilor, aceştia pot fi dezinteresaţi să mai investească într-o

societate al cărei profit este în scădere de la un exerciţiu la altul.

Rata de acoperire a datoriilor financiare totale

Această rată prezintă şi ea o evoluţie ascendentă, datoriile financiare totale putând fi

acoperite în ambii ani din cash-flow-ul generat de activitatea de exploatare.

Deşi fluxul net de trezorerie relativ la activităţile din exploatare scade în anul 2009 faţă de anul 2008,

creşterea acestei rate se datoreză scăderii datoriilor financiare ale întreprinderii. Societatea PubliRom

SRL duce o politica de reinvestire in firma, accentual punându-se in special pe achizitia de

echipamente tehnologice.

Desi fluxul net din activitatea de exploatare nu este foarte favorabil, firma are capacitatea de a se

autofinanţa, astfel renunţând la finanţări din împrumuturi. În anul 2008, societatea reuşeşte să

45


lichideze împrumutul pe care îl deţinea, eliminând astfel cheltuielile cu dobânzile şi alte datorii

financiare.

Rata de finanţare a activelor corporale

Aceasta rată este mai mare de 100% în ambii ani studiaţi, surplusul de lichiditati după

plata dobânzilor acoperind în totalitate investiţiile realizate, aspect apreciat ca fiind favorabil. Atât în

anul 2008 cât şi în anul 2008, întreprinderea investeşte masiv în active corporale. În anul 2008,

societatea a achiziţionat active în valoare de 5.913 lei, iar în anul 2009 în valoare de 8.030 lei.

Evoluţia acestei rate se datorează în primul rând evoluţiei fluxului de trezorerie aferent activităţii de

exploatare. Astfel, acesta este net superior valorii achiziţiilor activelor imobilizate. Valoarea acestei

rate scade datorită diminuării fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare în anul 2009 cu

1.493 lei faţă de anul precedent. Scăderea acestei rate este considerată ca fiind normală.

Întreprinderea investeşte în imobilizări, în vederea obţinerii unor rezultate mai bune în ceea ce

priveşte productivitatea capitalului tehnic şi scăderea costurilor. Însă, contrar politicii adoptate, în anul

2008 cheltuielile cresc considerabil. Acest lucru denotă faptul că întreprinderea este în plin proces de

construcţie, consumurile de la terţi fiind destul de ridicate. Firma încearcă să-şi îmbunătăţească

competitivitatea faţă de adversarii existenţi pe piaţă.

Politica urmărită de către SC PubliRom SRL în anul 2009 este de reinvestire a profitului în

achiziţionarea de echipamente tehnologice în vedrea modernizării şi îmbunătăţirii mediului de lucru şi

a performanţelor întreprinderii.

Ratele financiare calculate pe baza cash-flow oferă informaţii utile pentru analiza lichidităţii

întreprinderilor. Interpretarea acestor indicatori trebuie făcută cu prudenţă, luând în considerare

nivelul mediu al ratelor înregistrate de firmele concurente, respectiv valorile medii la nivelul

industriei respective.

46


RATELE FINANCIARE UTILIZATE ÎN ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE

INDICATORI FORMULE DE CALCUL

VALORI

COMPARABILE

2008 2009

RATA CASH-FLOW

OPERAŢIONAL

RCFop= Fluxuri nete de numerar din act.

de expl./Datorii curente 0.3637 0.2744

RATA DE

ACOPERIRE A

DOBANZII

RCFop/Dob= (Flux net de numerar din

activ expl. +Dobanda platita)/Dobanda

platita +impozit pe profit platit/dobanda

platita 13.81 -

RATA DE

ACOPERIRE A

DATORIILOR

FINACIARE

CURENTE

RCFop/Dfc=Flux net de numerar din activ

expl./Datorii financiare curente +

Dividende platite/Datorii financiare

curente

8.28 153

RATA DE

ACOPERIRE A

DATORIILOR

FINACIARE

TOTALE

RCFop/DfT=Flux net de numerar din activ

expl./Datorii financiare totale

3.78 131

RATA DE

FINANŢARE A

ACTIVELOR

CORPORALE

RCFop/Amf= Flux net de numerar din

activ expl./Achizitii de imobilizari

corporale

3.27 2.22

GRADUL DE

ADECVARE A CASH-

FLOW

Racf= (BITDA+Amortizare+Dobanda

platita + Impozit pe profit)/ Media anula a

rambursarilor programate pt urmatorii 5

- -

47


ani

CONCLUZII

Tabloul fluxurilor de trezorerie este situaţia ce permite urmărirea şi interpretarea

evoluţiei poziţiei financiare a întreprinderii. De altfel, el este singura situaţie financiară ce permite

prezentarea provenienţei resurselor (elementelor de trezorerie) întreprinderii şi utilizarea lor.

Tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă informaţii istorice referitoare la fluxurile monetare, dar aceste

informaţii stau la baza previziunilor de fluxuri. Se creează astfel premisele pentru estimarea valorii

întreprinderii.

Noţiunea de fluxuri de trezorerie prezintă un caracter mai obiectiv decât cea de fond

de rulment, concept influenţat de aplicarea unor convenţii contabile. Fluxurile de trezorerie din

exploatare corespund capacităţii de autofinanţare încasate.

Tabloul facilitează definirea cauzelor care explică divergenţele între rezultatul contabil şi trezorerie

(surplusul monetar). Modelul tabloului permite relevarea rolului acţionarilor în finanţarea creşterii.

Deşi este considerat net superior tabloului de utilizări şi resurse, tabloul fluxurilor de trezorerie

prezintă o seamă de limite care vizează cu predilecţie: definirea şi rolul trezoreriei; conţinutul funcţiei

de exploatare şi modul de calcul al fluxurilor care îi sunt asociate; evaluarea performanţelor prin

intermediul trezoreriei; insuficienţa sa în aprecierea evoluţiei situaţiei financiare a întreprinderii.

Informaţiile ce vizează fluxurile de trezorerie ale unei întreprinderi sunt folositoare utilizatorilor

situaţiilor financiare deoarece ele oferă acestora o bază de evaluare a capacităţii întreprinderii de a

genera elemente de trezorerie şi echivalente de trezorerie, cât şi nevoile de utilizare a acestor elemente

de către întreprindere. Deciziile economice pe care le iau utilizatorii impun evaluarea acestei

capacităţi cât şi cunoaşterea scadenţelor şi asigurarea concretizării elementelor de trezorerie.

Întreprinderile au nevoie de elemente de trezorerie, în mod esenţial pentru aceleaşi

motive, indiferent care este activitatea principală generatoare de venituri. Ele au nevoie de aceste

elemente pentru a-şi conduce activităţile, a achita obligaţiile lor şi a asigura rentabilitatea pentru

investitorii lor. Ca atare, se impune ca toate întreprinderile să prezinte un tablou al fluxurilor de

trezorerie.

Situaţia fluxului de numerar trebuie să raporteze fluxurile de numerar din perioada respectivă,

clasificate pe activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare.

48


Cu alte cuvinte, tabloul se bazează pe o clasificare funcţională a fluxurilor întreprinderii. Soldul

fluxurilor fiecărei categorii relevă mărimea contribuţiei fiecărei funcţii la variaţia trezoreriei

întreprinderii.

O întreprindere poate fi evaluată prin lichidităţile pe care urmează să le genereze în

viitor. Valoarea ei este dată de fluxurile de trezorerie (cash-flows) previzionale susceptibile a fi

obţinute în următorii ani.

Cele două metode, cea directă şi cea indirectă fac distincţia între fluxurile din

activităţi de exploatare, activităţi de investiţii, activităţi de finanţare. Metoda indirectă porneşte de la

profitul net înainte de impozitare la care se adaugă amortizările, cheltuielile şi pierderile financiare şi

se scad veniturile din investiţii financiare şi se ajustează cu (+ ) sau ( -) diferenţele de stocuri şi datorii

sau creanţe pentru obţinerea fluxului din activităţi de exploatare la care se adaugă sau scade fluxul din

activităţile de investiţii şi de finanţare. Fluxurile de trezorerie determinate prin metoda directă se

bazează pe încasările de la clienţi din care se scad plăţile către furnizori, angajaţi, comisioane bancare,

impozit pe profit la care se adaugă sau scade numerarul rezultat din activităţi de investiţii (achiziţia de

clădiri, echipamente sau vânzarea lor) şi numerarul rezultat din activităţi de finanţare ( emisii de

acţiuni, cumpărarea de acţiuni, împrumuturi pe termen lung, plata dividendelor ). După alegerea

metodei de determinare a fluxurilor de trezorerie începe munca de construcţie a unei proiecţii a

activităţii întreprinderii în următorii cinci sau mai mulţi ani. Această muncă presupune o profundă

cunoaştere a întreprinderii, a mediului de afaceri, a perspectivelor pieţei interne şi a celei externe şi de

asemenea o oarecare intuiţie a viitoarelor oportunităţi de afaceri din domeniul respectiv. Realizarea

acestei situaţii prospective încearcă să estimeze nevoia viitoare de investiţii (corporale, necorporale)

posibilitatea operaţiunilor financiare (achiziţii sau vânzări de acţiuni, operaţiuni de leasing), necesarul

pentru asigurarea funcţionării curente a întreprinderii şi care să asigure o dezvoltare constantă a

activităţilor.

Fluxul de trezorerie sau de lichidităţi se exprimă în bani la puterea de cumpărare a

zilei. Actualizarea sau exprimare în preţuri constante necesită ajustări ale valorilor previzionate. De ce

se face această actualizare ? În primul rând din cauza inflaţiei, în al doilea rând banii pe care urmează

să-i primim sunt bani ce nu pot fi investiţi acum pentru a produce alte lichidităţi imediat. Actualizarea

se poate face plecând de la rata investiţiilor fără risc ( împrumuturi de la stat ) la care se adaugă o

primă pentru riscul de ţară, riscul întreprinderii şi o prima suplimentară pentru riscul datoriilor

întreprinderii. Dacă aceste riscuri sunt mari se poate ca investitorul (cumpărătorul) să considere

investiţia (achiziţia) nerentabilă. Se poate spune că realizarea acestei previziuni care să ţină seama de

dezvoltarea întreprinderii, de nivelul inflaţiei, de riscurile atât ale ţării cât şi ale întreprinderii în

domeniul ei de activitate.

Valoarea intreprinderii = Suma fluxurilor de trezorerie previzionate pentru anii viitori49


Fluxurile de trezorerie reprezintă intrări şi ieşiri de lichidităţi în şi din întreprindere. Analiza acestora:

permite compararea rezultatelor diferitelor firme, prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor

metode contabile pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente;

este utilă pentru manageri, investitori, creditori şi alţi utilizatori ai informaţiei financiare interesaţi

de traseul lichidităţilor întreprinderii;

reprezintă baza previziunilor de fluxuri de trezorerie viitoare, deoarece ilustrează modul în care

firma generează numerar şi îl cheltuieşte.

În funcţie de evoluţia teoriei şi practicii financiare , s-au elaborat diferite tipuri de

tablouri pentru analiza fluxurilor financiare. Ele au rolul de a explica fluxurile financiare care

antrenează variaţia trezoreriei, fiind centrate pe conceptul de excedent de trezorerie şi nu pe noţiunea

de echilibru financiar. Fluxurile privind investiţiile, operaţiile financiare, sau alte elemente sunt

regrupate după priorităţi şi reflectă de la caz la caz , fie resurse suplimentare, fie nevoi de trezorerie.

În consecinţă, metodologia elaborării tablourilor este diferită, dar variaţia trezoreriei este rezultanta

aceloraşi fluxuri oferă răspunsuri la problema solvabilităţii firmei şi a flexibilităţii financiare.

Toate operaţiunile pe care întreprinderea le realizează se regăsesc imediat sau la termen, sub forma

fluxurilor de trezorerie. Menţinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o condiţie necesară

prerenităţii întreprinderii. O întreprindere poate fi considerată viabilă, numai dacă activitatea sa

degajă, în mod permanent trezorerie.

Trezoreria permite aprecierea performanţelor întreprinderii, având şi un rol strategic,

în ceea ce priveşte nivelul său de formare cât şi modul de utilizare. Degajarea (formarea) trezoreriei

(cash-flow-ul) este dovada poziţiei strategice a întreprinderii în raport cu produsele sale, piesele sale,

concurenţii săi şi importante fluxuri financiare care-i permit întreprinderii procurarea capitalurilor

externe, în special de pe piaţa financiară sau plasarea excedentului de trezorerie.

De asemenea trezoreria constituie un instrument de acţiune la dispoziţia conducătorilor întreprinderii

pentru realizarea obiectivelor lor strategice. Astfel, trezoreria poate fi utilizată, fie pentru

achiziţionarea echipamentelor indispensabile creşterii interne, fie pentru procurarea titlurilor de

participaţie care vizează creşterea externă. Trezoreria constituie deci gajul flexibilităţii întreprinderii.

Trezorierul acesteia trebuie să fie preocupat în permanenţă de plasarea eficientă a excedentului global

de trezorerie pe termen scurt (în condiţii de rentabilitate şi lichiditate maximă şi risc redus) înainte ca

acesta să fie angajat în întreprindere în deciziile strategice pe termen lung.

Un tablou al fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situaţiilor financiare :

*să evalueze capacitatea întreprinderii de a degaja lichidităţi

*să determine necesităţile de lichidităţi

*să prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare

50


*să compare rezultatele întreprinderii, prin eliminarea efectelor utilizarii diferitelor metode contabile

pentru aceleaşi operaţii şi evenimente.

Pe lângă utilizările prezentate anterior, informaţiile relative la fluxurile de trezorerie sunt folosite

pentru a permite destinatarilor situaţiilor finaciare să-şi elaboreze modele pentru aprecierea diferitelor

întreprinderi. Astfel de informaţii întăresc comparabilitatea informaţiilor asupra performanţei

operaţionale a diferitelor întreprinderi, deoarece ele elimină efectele utilizării unor prelucrări contabile

diferite, pentru aceleaşi operaţii şi evenimente.

Informarea privind istoricul fluxurilor de trezorerie este utilizată adesea ca un indicator util al

valorilor, scadenţelor şi al grupului de certitudine privind fluxurile de trezorerie viitoare. Este utilă şi

pentru verificarea exactităţii vechilor estimări ale fluxurilor viitoare de trezorerie şi pentru examinarea

relaţiei între rentabilitate şi fluxurile de trezorerie nete, cât şi efectul schimbărilor de preţuri.

Valoarea fluxurilor ce provin din activitati de exploatare este indicatorul cheie al

masurii in care activitatea intreprinderii a generat suficient flux de numerar pentru a rambursa

imprumuturile, pentru a mentine capacitatea de functionare a intreprinderii, pentru a plati dividendele

si pentru a face noi investitii, făra a recurge la surse externe de finanţare.

Fluxurile de numerar provenite din activităţi de exploatare sunt în primul rand derivate din

principalele activităţi producătoare de venit ale întreprinderii.

De asemenea utilizate cu alte date, informaţiile privind diferitele categorii de fluxuri istorice de

trezorerie legate de exploatare pot fi utile pentru previziunea fluxurilor viitoare de trezorerie aferente

exploatarii.

Fluxurile de trezorerie ale activitatii de exploatare sunt, in mod esential, consecinta

principalelor activitati generatoare de venituri ale intreprinderii. Ca urmare, ele sunt, in general,

rezultatul operatiilor si evenimentelor care concura la formarea rezultatului net.

Succesul de care se bucură trezoreria este rezultatul acţiunii mai multor factori,dintre

care menţionăm creşterea volatilităţii pieţelor financiare,a importanţei rezultatului financiar in cadrul

rezultatului global datorita inflaţiei si internaţionalizării pieţelor financiare,aspiraţiile organizaţiilor de

a-şi reduce costurile printr-o gestionare mai eficientă a încasărilor şi a surselor de finanţare.În acest

context,rezultatul de trezorerie şi gestiunea sa reprezinta target-ul managerilor.

51


BIBLIOGRAFIE

Dragota V., Obreja L., Ciobanu A., Dragota M. - Management financiar, vol.I, Ed. Economică 2003

Gheorghiu Alexandru - Analiză economico-financiară la nivelul microeconomic, Ed. Economică

2004

IASB Standardele Internaţionale de Raportare Financiară , 2005 , Editura CECCAR Bucureşti 2005 ,

Standardul 7

Liliana Feleagă (Malciu), Niculae Feleagă - Contabilitate financiară, o abordare europeană şi

internaţională , vol. I, Ed. Infomega Bucureşti 2005

Mihai Ristea - Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. Universitară Bucureşti 2005

Niculae Feleagă, Liliana Malciu - Politici şi opţiuni contabile, Ed.Economică 2002

Petre Brezeanu - Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Cavalioti Bucureşti 2003

Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu - Tratat de contabilitate financiară , vol. I, Ed. Economică 1998

Stanciu Ion - Finanţe, Ed. Economică 1997

Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N. - Analiză economico-financiară, Ed. Economică Bucureşti 2005

***Prof.univ.dr.Răileanu Vasile, Asist.univ.drd. Manea Cristina Lidia - Contabilitate creativă -

Suport de curs , Prep.univ.drd. Răpceanu Cristian Bucureşti 2008

*** Prof.univ.dr Eugeniu Ţurlea şi Lector univ.dr. Aurelia Stefănescu, ”O nouă dimensiune în

măsurarea performanţelor finaciare a organizaţiilor”

*** Mihaela Ionaşcu, Revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei” nr 2/02.2008 articolul

„Problematica întocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie cf normei IAS7”

52


53

Documents

Politici si Tratamente Contabile privind Trezoreria Intreprinderii - IAS 7