Politici Pentru Persoanele Varstnice

8/16/2019 Politici Pentru Persoanele Varstnice

1/38


2/38

Ca! I" Introducere" #M$%TRÂNIREA & NO'IUNI (ENERALE

)!)! No*iunea de senescen*+ ,i m.+tr/nire

În sens larg, m.+tr/nirea se referă la totalitatea evenimentelor care se prouc pe

parcursul e!istenţei unui inivi, sau ansam"lul transformărilor #proceselor$ pe care le suferă un

organism upă fa%a sa e e%voltare #etapa postmaturare$& Aceste transformări au un caracter

eteriorativ, c'iar acă unele sunt neutre, ca e e!emplu al"irea părului& (eşi senescenţa este o

etapă a procesului e )m"ătr*nire, )n lim"a+ o"işnuit şi )n multe manuale e specialitate se

utili%ea%ă aesea termenul e )m"ătr*nire cu sensul e senescenţă, sau invers& ermenul e

senescen*+ se consieră sinonim cu )m"ătr*nirea, eoarece este utili%at pentru a enumi tocmai

acele transformări eteriorative instalate cu trecerea timpului, )n cursul etapei e postmaturare şicare stau la "a%a vulnera"ilităţii crescute şi a iminuării capacităţii e supravieţuire&

Îm"ătr*nirea este un proces care transformă un ault viguros )ntr-un inivi fragil, cu

re%erve scă%ute la nivelul ma+orităţii aparatelor şi sistemelor organismului şi, eci, vulnera"il la

ma+oritatea "olilor şi c'iar cu risc e instalare a ecesului& Procesul e )m"ătr*nire afectea%ă )n

primul r*n sistemul nervos central, ar şi alte sisteme ale organismului #sistemul imunitar,

enocrin, cariovascular etc&$& .ată cu )naintarea )n v*rstă apar piereri ale memoriei e scurtă

urată, moificări cognitive #e lim"a+, g*nire, raţionament$ şi e personalitate, eclinulsen%orial, emenţa etc& Astfel, o caracteristică a persoanei v*rstnice este deteriorarea progresivă

a proceselor fiziologice şi psihologice.

Această eteriorare )ncepe )ncă in fa%a e ault t*năr& a este prousă e multe

fenomene istructive şi e factori sau agenţi e meiu pe care organismul )i )nt*lneşte )n cursul

vieţii& raul e eteriorare este iferit e la un inivi la altul& Inivi%ii )m"ătr*nesc )n mouri

foarte iferite şi, in acest punct e veere, se poate vor"i espre o vârstă biologică, vârstă

psihologică şi vârstă socială ce pot fi foarte iferite e v*rsta cronologică #v*rsta pe care o are

iniviul la un moment at$& Apoi, nu toate organele şi funcţiile psi'ologice )m"ătr*nesc )n

acelaşi ritm& 1nele re%istă )m"ătr*nirii #"a c'iar se oveesc mai performante cu v*rsta$, )n timp

ce altele se eteriorea%ă, sau suferă c'iar un proces patologic& emnele )m"ătr*nirii sunt3 slă"irea

ţesuturilor, atrofie musculară, scăerea funcţiilor şi performanţelor, cu alte cuvinte limitarea

capacităţii e aaptare&

1nii autori pre%intă şi stadiul de presenescenţă, ca fiin o perioaă care corespune

)nceputurilor )m"ătr*nirii, )ntre 45-65 ani şi variin e la un inivi l a altul&

ociologii au ientificat patru criterii pentru a efini procesul e )m"ătr*nire şi pentru a-l

eose"i e patologia cronică& Astfel, procesul e )m"ătr*nire este3

2


3/38

1. Universal 3 sc'im"ările apar la toţi mem"rii unei populaţii, c'iar acă afectea%ă inivi%ii

)n mo iferit

2. Intrinsec3 )m"ătr*nirea este un proces care apare c'iar şi atunci c*n toate influenţele

meiului sunt eliminate

3. Progresiv3 apariţia procesului este grauală şi sc'im"ările sunt cumulative4. Deteriorant 3 oată cu )naintarea )n v*rstă se instalea%ă treptat procesul e egraare

fi%ică, psi'ică şi mentală&

Principalele cau0e ale m.+tr/nirii pot fi grupate )n ouă mari categorii3

& 9au%e enogene sau interne #intrinseci$& 9au%ele enogene ţin, )n principal, e

moştenirea genetică a iniviului, e moul e transmitere a ereităţii& Pe e altă parte

isfuncţiile "iologice uc la accelerarea procesului e )m"ătr*nire& (e e!emplu, un

factor intrinsec ce conuce la eteriorare cu un ritm rapi este gluco%a& Aceasta esteesenţială )n alimentarea celulelor& (ar, )n afara acestui rol, gluco%a participă şi la

transformarea proteinelor şi aci%ilor nucleici& (e aceea, eficitul e gluco%ă uce la

alterarea lor funcţională&

2& 9au%e e!ogene sau e!terne #e!trinseci$& :ulţi autori nu sunt e acor că factorii

e!trinseci sunt parte a procesului e )m"ătr*nire, consier*n )m"ătr*nirea un proces )n

)ntregime intrinsec& :ai egra"ă, factorii e!trinseci pot etermina apariţia e le%iuni oar

)n interacţiune cu procesele sau materialele "iologice& (in aceste motive, ei consieră că

orice eteriorare este intrinsecă, put*n fi prousă fie e procese vitale #intrinseci$

funamentale, fie e reacţii la factori e!terni& Alţi autori punctea%ă influenţa factorilor

e!terni asupra )m"ătr*nirii #comportamentul inivi%ilor şi meiul lor e viaţă$&

9omportamentele iniviului #comportamentele alimentare şi ta"agice$ au influenţă

puternică asupra eclanşării unor afecţiuni frecvente )n perioaa aultă #)n principal

afecţiuni cariovasculare şi cancerul$

(e procesul e )m"ătr*nire se ocupă gerontologia& (erontolo1ia este ştiinţa care are ca

o"iect e stuiu toate moificările morfologice, fi%iologice, psi'ologice şi sociale provocate e

acţiunea timpului asupra organismului #procesul e )m"ătr*nire$, inepenent e orice fenomen

patologic, precum şi stuiul pro"lemelor #altele ec*t cele meicale$ legate e )m"ătr*nire&

(eriatria2 ramură a meicinii, repre%intă aspectul terapeutic al gerontologiei& a vi%ea%ă

pro"lemele meicale ale v*rstnicului& eriatria stuia%ă mi+loacele e luptă )mpotriva efectelor

)m"ătr*nirii, vi%*n farmacologia, care pune la punct şi perfecţionea%ă tratamente #ca e

e!emplu, tratamente 'ormonale care com"at efectele menopau%ei$, se ocupă e )ngri+irea

persoanelor v*rstnice şi stuia%ă i%a"ilităţile şi "olile egenerative care afectea%ă persoanele

v*rstnice&

;


4/38

)!3! $+tr/ne*ea

Îm"ătr*nirea nu este sinonimă cu "ătr*neţea& 9onceptul e "ătr*neţe a tre%it numeroaseispute, atorită faptului că procesul e )m"ătr*nire iferă )n funcţie e aria geografică #factori

"ioclimatici$ şi e la o persoană la alta& În ecursul timpului au fost acumulate informaţii

importante privin "ătr*neţea, relev*nu-se faptul că este o v*rstă a )nţelepciunii, a toleranţei şi

)mpăcării cu lumea, este anticamera morţii ar şi a "ilanţurilor, ar şi un )nemn pentru o viaţă

cumpătată aresat celor tineri&

(iferiţi autori au )ncercat să efinească "ătr*neţea şi să-i sta"ilească limitele& Astfel s-au

ela"orat mai multe efiniţii ale "ătr*neţii3• 9ele mai frecvente efiniţii ale "ătr*neţii au la "a%ă criteriul cronologic& Acest criteriu,

conform căruia "ătr*neţea )ncepe la o anumită v*rstă şi poate avea mai multe etape, este

amplu criticat& Aceasta eoarece, la unele persoane se poate manifesta o )m"ătr*nire precoce,

pe c*n la alte persoane, consierate cronologic )n v*rstă, starea e funcţionare a

organismului este foarte "ună, funcţiile fiin asemănătoare omului ault&

• 9onform altor accepţiuni, noţiunea e "ătr*neţe se referă la perioaa in viaţa omului care

urmea%ă upă maturitate şi ţine p*nă la sf*rşitul e!istenţei sale& Această perioaă mai estecunoscută şi su" enumirea e vârsta a treia vârsta !naintată senescen"ă sau perioada de

regresie #involu"ie$

• Pentru alţi autori, "ătr*neţea este starea ce caracteri%ea%ă o grupă e v*rstă particulară, cea a

persoanelor e peste 65 e ani

• .rgani%aţia :onială a ănătăţii consieră că principalele staii ale "ătr*neţii sunt3

a$ persoane )n v*rstă3 )ntre 60 – 74 ani

"$ persoane "ătr*ne3 )ntre 75-


5/38

)!4! Teorii asura m.+tr/nirii

!istă mai multe teorii sociale asupra )m"ătr*nirii3

)! Teoria activităţii se "a%ea%ă pe ipote%a că v*rstnicii activi sunt mai satisfăcuţi şi mai "ineaaptaţi ec*t cei care nu sunt activi& eoria activităţii efineşte )m"ătr*nirea ca o

pro"lemă socială iniviuală şi susţine ieea că persoanele )n v*rstă ar tre"ui, pentru a-şi

menţine locul )n societate, să )nlocuiască rolul e persoană activă, pierut la pensionare,

cu unul nou

4! Teoria rolului se "a%ea%ă pe ipote%a că )m"ătr*nirea este o pro"lemă e aaptare şi e

aceea persoana )n v*rstă )nt*mpină ificultăţi )n perioaa "ătr*neţii, c*n apar sc'im"ări

ma+ore e roluri3! Teoria dezangajării este o teorie comple!ă şi multiisciplinară a )m"ătr*nirii, "a%ată pe

ipote%a că v*rstnicii, in cau%a eclinului inevita"il atorat v*rstei, evin mai puţin activi

şi mai preocupaţi e viaţa lor interioară& (e aceea, e%anga+area #transferul e atri"uţii$

este utilă eoarece spri+ină un transfer o"işnuit al puterii e la persoana v*rstnică la una

mai t*nără

5! Teoria continuităţii "a%ată pe ipote%a că atri"utele, )nsuşirile personalităţii evin mai

puţin pronunţate cu v*rsta& (e aceea, pentru a )m"ătr*ni frumos, v*rstnicii tre"uie să )şi

menţină rolurile preferate sau te'nicile e aaptare utili%ate e-a lungul vieţii

6! Teoria etichetării ce pleacă e la ieea că oamenii )şi formea%ă propriile lor teorii espre

ei )nşişi& 1nii v*rstnici cre că sunt neprouctivi sau inutili, av*n impresia că restul

lumii se uită la ei astfel& (e aceea, )n general, persoanele v*rstnice interacţionea%ă unele

cu altele mai mult ec*t o fac cu alţii )n societate, eoarece au aceleaşi pro"leme şi

interese

7! Teoria schimbării sociale conform căreia retragerea şi i%olarea socială a persoanelor

v*rstnice nu este o nevoie a sistemului social şi nici o alegere iniviuală, ci un proces

inegal e sc'im"are )ntre persoanele v*rstnice şi ceilalţi mem"rii ai societăţii&

5


6/38

Ca! II" PARTICULARIT%'I $IO-PSI8O-SOCIALE ALE

PERSOANELOR 9E VÂRSTA A TREIA

4!)! Modi:ic+ri .iolo1ice ;:i0ice2 or1anice< caracteristice =/rstei a treia

>*rsta a III-a, este ominată e fragilitate şi involuţie& taiile "ătr*neţii #iniferent la ce

clasificare se face referire$ se caracteri%ea%ă prin apariţia unor pro"leme clinice şi trăirea psi'ică

a staiului terminal& Acestea epin e %estrea nativă a iniviului, e moul e viaţă, e cultură,

eucaţie şi instrucţie, e concepţia espre lume, e ceea ce a reali%at e-a lungul vieţii&

Principalele moificări "iologice #organice$ caracteristice )m"ătr*nirii cuprin, )n

principal, sistemul nervos, apoi, sistemul locomotor, cariovascular, respirator, renal şi

proucător&& (e asemenea, apar moificări ale tegumentelor #aspectul şi culoarea pielii$,

eteriorări sen%oriale #scăerea veerii, au%ului etc&$, scăerea tonusului muscular, a capacităţii

e efort, tul"urări igestive etc&3

- ?a nivelul sistemului nervos central #al creierului$ procesele e )m"ătr*nire )ncep e+a

e la 25-27 e ani3 @euronii, care nu au capacitate e refacere, se u%ea%ă ceea ce uce la

scăerea capacităţii e aaptare şi reglare, procesul put*n merge p*nă la atrofie

cere"rală& tuiile au emonstrat că funcţia cere"rală se poate menţine )n limite "une

p*nă la v*rste )naintate acă este intens antrenată- Ţesutul osos suferă procese e atrofiere, e ecalcifiere şi eminerali%are& Apar

eformări ale sc'eletului, oasele evin fragile cu risc mare e fracturi& Articulaţiile )şi

iminuea%ă mo"ilitatea şi se atrofia%ă fiin sunt supuse riscului e artro%ă& :işcările

evin ureroase, greoaie, lipsite e supleţe şi forţă& Musculatura )şi piere in forţă şi

elasticitate, apar moificări e ţinută şi postură& oate acestea sca mult capacitatea e

efort şi posi"ilitatea unor mişcări sigure şi fine

- ste afectat sistemul cardiovascular şi respirator. Inima pre%intă moificări alestructurii, ale e"itului cariac, forţei e contracţie& Pereţii vaselor snaguine #arterelor$ se

)ngroaşă şi se )ngustea%ă p*nă la astuparea lor, ceea ce prouc 'emoragii, fie la nivelul

inimii, fie la nivelul creierului& Apar creşteri ale valorilor tensiunii #'ipertensiune$,

aceasta fiin una intre cau%ele frecvente ce uce la apariţia "olilor cariovasculare sau

la eces& (upă 55 ani creşte incienţa infarctului miocaric şi a le%ării arterelor

coronariene #care 'rănesc inima$& (upă 45 e ani, respiraţia evine superficială, ceea ce

uce la reucerea graului e o!igenare a s*ngelui şi apoi a creierului, a ţesuturilor şi

organelor& ?ipsa severă e o!igen poate etermina piererea cunoştinţei, confu%ii etc& În

coniţiile scăerii eficienţei respiraţiei se instalea%ă "ronşita şi emfi%emul pulmonar

6


7/38

- ?a nivel renal apar moificări ce uc la iminuarea funcţiei renale, cu riscul reţinerii e

su"stanţe to!ice )n corp #uree, creatinină$ şi al creşterii valorii tensiunii atorită

moificării vaselor renale

- Aparatul reproductiv intră )n procesul e menopau%ă pentru femei şi anropau%ă pentru

"ăr"aţi& cae nivelul 'ormonilor se!uali, )ncă e la v*rsta e ;0-;5 e ani, care au caurmare scăerea capacităţii reprouctive, a energiei instinctelor #a li"ioului$& Aceasta

eoarece se prouc o serie e moificări 'ormonale

- :oificări importante se prouc şi )n ceea ce priveşte somnul şi funcţiile lui e

recuperare& (acă un copil e 2 ani oarme minim 4 ore pe %i, upă 50 ani o persoană

oarme )n meie 7 ore pe %i& ?a "ătr*neţe somnul este in ce )n ce mai scurt, mai agitat,

apăr*n c'iar fenomenul e insomnie cronică, care nu este o "oală, neapărat, ci

simptomul unui eregla+ fi%iologic sau psi'ologic- În urma )m"ătr*nirii celulelor şi ţesuturilor se manifestă )n e!terior o serie e moificări&

e moifică aspectul general al pielii, care )şi piere elasticitatea, evine mai su"ţire, mai

uscată şi mai paliă, eoarece scae capacitatea e irigare a pielii, secreţia glanulară şi

umiitatea pielii& Astfel apar riurile, pigmentarea "rună a pielii sau mici spargeri e vase

capilare violacee

- pecific este şi procesul e ncărunţire care poate )ncepe c'iar e la v*rste e ;5 e ani&

În ca%ul "ătr*neţii fi%iologice )ncărunţirea )ncepe e la v*rsta e 50-55 e ani, mai ales la

t*mple

4!4! Modi:ic+ri siholo1ice caracteristice =/rstei a treia

:oificările psi'ologice sunt re%ultatul moificărilor atorate avansării )n v*rstă& le au

la "a%ă at*t factori interni – ereitatea, moificări 'ormonale, c*t şi factori e!terni – scăerea

potenţialului "iologic, pensionarea, ecesul unor rue sau prieteni, plecarea copiilor e acasă etc&

:oificările psi'ologice evin eviente oată cu v*rsta manifest*nu-se e la cele mai

simple sau elementare procese psi'ice #planul sen%orial$ p*nă la cele comple!e ce-l efinesc pe

om #lim"a+, g*nire, atenţie etc&$& :oificările psi'ologice specifice v*rstei a III-a se referă la3

• !lanul senzorial este influenţat e moificările organice şi funcţionale, ar are teninţa

să se ec'ili"re%e pe "a%a e!perienţei sen%oriale acumulate e-a lungul timpului& "ăzul se

egraea%ă prin scăerea capacităţii e aaptare a cristalinului #pres"iţie$& Procesul este

mai intens la persoanele care suprasolicită veerea prin lectură e!cesivă #cu lumină sla"ă

sau prea intensă$, sau la cele care lucrea%ă )n meiul to!ic& cae capacitatea cromatică

#istingerea culorilor şi nuanţelor$, scae claritatea imaginii şi capacitatea e acomoare

7


8/38

vi%uală& (upă v*rsta e 60 ani apar "olile egenerative ale oc'iului, ca3 glaucomul

#tul"urarea inamicii umorilor oculare$ şi cataracta #opacitatea cristalinului$& =i auzul

cunoaşte unele moificări asemănătoare& cae sensi"ilitatea auitivă a"solută, ar mai

evientă este reucerea sensi"ilităţii )n planul au%ului fonematic& e poate instala

surditatea fizică, ca urmare a sclero%ării urec'ii interne şi surditatea psihică, c*niniviul aue ar nu )nţelege ce i se spune atorită afectării celulelor centrilor corticali

ai anali%atorului auitiv& #ensibilitatea tactilă se eteriorea%ă upă 50-55 e ani& cae

sensi"ilitatea la cal, la rece şi la urere&

În anali%a proceselor psihice superioare, comple!e tre"uie luate )n consierare structura

capacităţilor funcţionale constituite şi e!perienţa cultural – intelectuală acumulată pe parcursul

timpului& Principalele moificări psi'ologice )n planul proceselor psi'ice superioare sunt3

•

În ca%ul atenţiei scae capacitatea e concentrare a atenţiei, scae atenţia voluntară, ceeace uce, )n special, la scăerea capacităţii mne%ice #e memorare$

• Pentru memorie este semnificativă egraarea memoriei e scurtă urată #:($ şi se

menţine mai "ine memoria e lungă urată #:?($& Amintirile )nepărtate sunt mai "ine

efinite, oronate şi sistemati%ate& Piererile e memorie se pot agrava )n timp, trec*n

e la hipo%nezie #capacitate reusă e memorare$ la a%nezie& ?a persoanele v*rstnice se

)nt*lneşte frecvent aşa numita a%nezie infantilă e origine afectivă& răm*ntările

interioare se accentuea%ă atunci c*n )şi au seama singură că au pro"leme mne%ice• :oificările gândirii se referă la scăerea capacităţii e a răspune prompt #a

spontaneităţii$, scăerea fle!i"ilităţii, apariţia tul"urărilor e aaptare rapiă şi a

stereotipiilor& cae vite%a e procesare a informaţiilor&

• "orbirea evine mai greoaie, cu pau%e relativ lungi şi tremur al vocii& !primarea evine

anevoioasă, incorectă, cu repetări, "*l"*ieli& 1neori v*rstnicii au teninţa e a vor"i

mult, fără sens #aşa numita BcicălealăC, BpisălogealăC$

•

A$ectivitatea este ominată e emotivitate, nervo%itate, irasci"ilitate, frustrare, epresie,an!ietate, apatie, răceală a sentimentelor ce sunt )nsoţite e capricii, )ncăpăţ*nare, lipsă

e cooperare, negativism etc& Dătr*nii evin apatici, trişti, totul pare negru şi ominat e

frică sau, uneori, e orinţa e a muri& Asemenea stări se accentuea%ă upă piererea

partenerului sau a oricărei persoane ragi& e intensifică stările e epresie, care pot fi

manifestate prin suferinţe somatice ca, tul"urări e somn, scăerea apetitului, sentimente

e culpa"ilitate, inutilitate, autoacu%are& Dătr*nii epresivi sunt pesimişti şi in'i"aţi,

nefericiţi şi neliniştiţi, cu comportament la"il şi greutăţi )n activitatea e concentrare& În

ca%uri mai grave apare sinromul e epersonali%are, care se e!primă printr-o pierere a

8


9/38

ientităţii personale& Dătr*nul se comportă ca şi c*n nu-şi mai aparţine sieşi, emoţiile

sunt reci şi lipsite e voiciune fiin in'i"ată latura comunicaţională

• %reativitatea şi c'iar acumularea e noi cunoştinţe #nvăţarea$ se pot menţine la cote

riicate& tuiile arată că persoanele v*rstnice pot să )nveţe la fel e mult ca persoanele

e altă v*rstă& (oar că timpul e procesare, e re%olvare este mai mare& (e asemenea, )nconiţii normale, inteligenţa se menţine relativ activă p*nă pe la 65-75 e ani& otuşi,

comple!itatea ieilor scae, se manifestă momente e vi intelectual, urmate e

momente e conştienti%are a eclinului ce uce la teama e anga+are )ntr-o iscuţie,

pentru a nu apărea un astfel e vi&

• (in punct e veere caracterial se pot intensifica trăsăturile isarmonice e+a e!istente,

sau e%voltarea lor pentru prima ată& Astfel3

- persoanele v*rstnice astenice au sen%aţia e pierere a prestigiului social, ceea ce uce lasentimente e evalori%are, e pierere a )ncreerii )n sine, lipsă e respect pentru sine şi

astfel au preispo%iţie pentru epresie

- persoanele v*rstnice depresive trăiesc e%năe+e, iei e inutilitate şi lipsa e sens a

vieţii, cu teninţe suiciare

- la persoanele v*rstnice schizoide se pot acumula teninţe e i%olare, refu%ul contactului

cu ceilalţi, iniferenţă pentru ceea ce se petrece )n +ur, preferinţe pentru păstrarea

stereotipă a camerei )n care oreşte neapărat să locuiască sau a rolului pe care )l are c'iar acă nu mai este )n stare să-l )neplinească&

4!3! Particularit+*i de ordin social ale =/rstei a treia - PENSIONAREA

Perioaa "ătr*neţii se caracteri%ea%ă printr-o acumulare e o"oseală şi u%ură internă, ce

moifică funcţionalitatea fi%ică şi psi'ică, scă%*nu-i prouctivitatea& :oificărilor fi%iologice şi

psi'ologice specifice "ătr*neţii li se asocia%ă o serie e pertur"ări )n viaţa socială& Ieşirea in

c*mpul muncii, ca şi plecarea copiilor in casa părintească, creea%ă moificări comple!e )n sfera

preocupărilor, intereselor, a stilului e viaţă& 1na intre cele mai ample pro"leme sociale, cu

implicaţii psi'ologice profune, este pensionarea&

Pensionarea repre%intă retragerea in activitatea profesională a iniviului& a este un

moment e răscruce )n e!istenţa v*rstnicului& Pensionarea repre%intă o situaţie e cri%ă, o

sc'im"are greu e suportat, un stres care poate avea )n multe ca%uri efecte asupra stării e

sănătate a v*rstnicului& Pensionarea poate fi resimţită iferite e către inivi%i& Pentru unii #şi cei

mai mulţi$ pensionarea repre%intă o fa%ă terminus a inamismului social, o )nc'eiere a vieţii

sociale şi un )nceput pe calea finalităţii vieţii& Pentru alţii, impotrivă, pensionarea poate


10/38

repre%enta )nceputul pentru o viaţă liniştită, rela!ată, eicată activităţilor pentru care nu au

e!istat timp sau fonuri anterior& !istă şi situaţii )n care pensionarea este o necesitate, atorită

unei "oli& Astfel e situaţii survin e o"icei "rusc, fără nici o pregătire, implic*n multiple

pro"leme la nivel iniviual sau la nivel societal&

9reşterea speranţei e viaţă şi v*rsta meie e pensionare scă%ută )n ţara noastră#pensionarea inivi%ilor c'iar la 45 ani – situaţia in minerit$ au creat coniţii ca perioaa e

upă pensionare să evină in ce )n ce mai lungă, fapt ce pune o serie e pro"leme& 1nele

efiniţii asocia%ă e"utul "ătr*neţii cu pensionarea& În aceste coniţii pensionarii BtineriC, sau

c'iar cei )n +urul a 60 e ani, se consieră insultaţi c*n sunt numiţi B"ătr*niC )n momentul )n

care survine pensionarea& 9ategoria e pensionari BtineriC )ncearcă să-şi găsească e lucru, eşi

piaţa muncii nu are )n Eom*nia o ofertă prea "ogată pentru aceştia, iar cursuri e

calificare/recalificare pentru v*rstnici nu e!istă la noi )n ţară&Pensionarea atrage upă sine o serie e pro"leme psi'ologice, sociale sau c'iar meicale&

.ată cu pensionarea situaţia materială a v*rstnicului se )nrăutăţeşte& căerea veniturilor

poate uce la frustrare şi revoltă, consier*n valoarea pensiei ca fiin o lipsă e respect in

partea statului pentru munca epusă& Pensionarea este asociată e mulţi inivi%i cu "oala, cu

singurătatea, cu stigmati%area şi i%olarea& Dăr"aţii suportă mai greu ieea e inactivitate ec*t

femeile& emeile par mai puţin afectate e pensionare, eoarece acestea )şi găsesc alte preocupări

)n gospoărie care să le umple timpul& le pot avea rol e "unică, se ocupă e )ntreţinerea casei,

e mena+, e )ngri+irea ruelor "olnave etc& Pe e altă parte, persoanele care sunt implicate )n

profesie, au un nivel riicat e instruire sau funcţii e conucere, manifestă atituine negativă

faţă e pensionare şi evenimentul poate fi trăit c'iar ramatic& Alte persoane manifestă atituine

po%itivă faţă e pensionare atunci c*n activitatea esfăşurată nu le creea%ă satisfacţie, nu sunt

convinse e utilitatea activităţii, c*n resimt o"oseală sau au pro"leme e sănătate sau c*n nu

sunt epenente total e venitul salarial #au şi alte activităţi$&

-a elimitat c'iar o patologie a retragerii in activitate enumită B&oala pensionăriiC&

Aceasta poate e"uta )ncă in perioaa premergătoare pensionării, )ntre 45-55 e ani la femei şi

50-60 e ani la "ăr"aţi şi se manifestă prin apariţia unor stări e an!ietate progresivă, insomnii,

epresii etc&

?a unele persoane poate să apară upă pensionare o Bnevroză a pensionării' care poate

uce la suferinţe cariace, igestive, respiratorii&

9u at*t este mai mare impactul pensionării cu c*t aceasta are o cau%ă patologică

#pensionarea pe ca% e "oală sau pensionarea pentru )ngri+irea unei persoane "olnave$& 1n

pensionar e "oală )şi piere "rusc capacitatea e lucru, fapt ce are repercursiuni at*t pe plan

economic #situaţia financiară a familiei$, c*t şi pe plan psi'ic #sentimentul e inutilitate$& În

0


11/38


12/38

@ecesitatea com"aterii efectelor neorite ale pensionării a us la ela"orarea unei metoe

profilactice, enumită pregătirea pentru pensionare& Pregătirea se poate face iniviual, sau,

mai prefera"il, )n grup prin cursuri e preretragere, esfăşurate pentru persoanele care mai au

ma!im 5 ani p*nă la pensionare& Această pregătire cuprine o informare largă privin

mecanismul )m"ătr*nirii şi moalităţile e )nt*r%iere a procesului e )m"ătr*nire& 9ursanţii suntinformaţi asupra noţiunilor e profila!ie a )m"olnăvirilor şi a )m"ătr*nirii premature, asupra

comportamentului ce uce la longevitate, asupra igienei etc& În general, )n toată lumea, pregătirea

pentru pensionare este insuficientă şi tarivă& În Eom*nia, nici nu e!istă asemenea cursuri e

pregătire şi e aceea impactul pensionării este mai puternic& 1n rol esenţial )n eucaţia

premergătoare pensionării )l are asistentul social&

2


13/38

4!5! V/rstnicul ntre normal ,i atolo1ic!

Persoana e v*rsta a treia repre%intă )ntoteauna o situaţie particulară eoarece, )n situaţie

e "oală, este foarte ificilă iferenţierea )ntre normal şi patologic& 9eea ce se )ncarea%ă )n

limite normale pentru v*rstnic este foarte iferit faţă e ceea ce este normal pentru persoanaaultă, eoarece procesul e )m"ătr*nire #proces natural, fi%iologic$ atrage upă sine moificări

ale parametrilor fi%iologici şi funcţionali ai organismului, moificări consierate normale pentru

această v*rstă& (in aceste consierente este ificil e sta"ilit acă este vor"a espre o persoană

v*rstnică cu moificări e B)m"ătr*nire normale, fi%iologiceC sau este vor"a espre un B"olnav )n

v*rstăC& (ificultatea iferenţierii )ntre v*rstnicul normal şi patologic influenţea%ă negativ

evaluarea corectă a sa şi ela"orarea măsurilor terapeutice&

Pornin e la această ificultate, )n practică se pot )nt*lni ouă aspecte3& ituaţia )n care sunt consierate patologice unele aspecte e )m"ătr*nire normală, situaţie

care este cel mai frecvent )nt*lnită

2& ituaţia )n care unele aspecte patologice sunt consierate nor%ale, ca aparţin*n

)m"ătr*nirii fi%iologice& În astfel e situaţii, un rol esenţial )l +oacă persoanele in

antura+ul v*rstnicului #rue, prieteni$, care )ncearcă să-l convingă pe acesta că la

"ătr*neţe eşti mai "olnăvicios şi sla" şi că nu tre"uie să fie vor"a espre o "oală anume&

(e aceea, unele simptome ale v*rstnicului #ameţeală, slă"iciune, o"oseală, lipsa poftei e

m*ncare, insomnia etc&$ nu sunt luate )n seamă, multe "oli răm*n*n astfel

neiagnosticate şi netratate&

>*rsta )naintată nu presupune )n mo o"ligatoriu piererea sănătăţii& În ciua faptului că

re%ervele funcţionale ale v*rstnicului sunt mai reuse, ma+oritatea sistemelor organice continuă

să funcţione%e "ine, c'iar acă )ntr-un ritm mai )ncetinit& :ulţi v*rstnici se pot "ucura e o viaţă

plină şi activă, pot esfăşura o serie e activităţi o"işnuite, inconvenientul fiin că ritmul e

esfăşurare al acestora este mai lent&

9'iar acă v*rstnicii au multe pro"leme e sănătate, caracteristică lor fiin polipatologia

#suferă e mai multe "oli, c'iar 4-5$, aceasta nu presupune )n mo o"ligatoriu piererea

inepenenţei, cu e!cepţia episoaelor acute ale "olii c*n evin, pentru scurt timp, epenenţi

e alţii&

E& 9ape aprecia%ă că, la v*rstnici, efectul unei "oli cronice se )ncarea%ă, )n linii mari, )n

una in următoarele trei posi"ilităţi3

- prima posi"ilitate este cea a "olii terminale, c*n pacientul mai are e trăit 2-; săptăm*ni

- a oua este cea a "olii care răspune la tratament , iar pacientul )şi recapătă inepenenţa

;


14/38

- a treia posi"ilitate este ca "oala să ai"ă ca re%ultat piererea semnificativă a unei a"ilităţi

funcţionale, iar iniviul evine epenent e suportul celor in +ur& Aceasta este cea mai

e temut variantă pentru v*rstnici

Importantă este pentru pacientul v*rstnic capacitatea sa e rea"ilitare sau resta"ilire a

stării e sănătate& pre eose"ire e pacientul t*năr, care se resta"ileşte remarca"il upă un puseue "oală acută, v*rstnicul necesită mai mult timp pentru aceasta& (e aceea, el tre"uie motivat,

)ncura+at, spri+init permanent, convins că, iniferent e "oală, singura şansă e a-şi reface forţele

epine e voinţa personală3 să se riice in pat, să-şi folosească musculatura, )n limitele

posi"ilităţilor, graual, pe o perioaă e timp&

4!6! #m.+tr/nirea atolo1ic+

-a o"servat că pe măsura )naintării )n v*rstă a iniviului creşte vulnera"ilitatea la

)m"olnăvire3 "olile sunt contactate mai uşor, evoluţia "olii este mai )nelungată, vinecarea se

o"ţine mai greu&

Aspectul caracteristic al )m"olnăvirilor )n ca%ul persoanelor v*rstnice este polipatologia

&polidiagnosticul sau polimorbiditatea'& >*rstnicul poate avea concomitent ouă sau mai multe

"oli, cele mai multe stuii constat*n o meie e 4-5 "oli, )n timp ce la celelalte v*rste e!istă, )n

general, o singură "oală& (e e!emplu, la o persoană )n v*rstă putem )nt*lni3 cariopatieisc'emică, 'ipertensiune arterială, ia"et, reumatism cronic, cataractă, osteoporo%ă etc& Aspectul

e polipatologie a v*rstnicului creea%ă pro"leme eose"ite privin calitatea vieţii, necesarul e

tratamente #şi costurile riicate ale acestora$, riscurile e complicaţii şi agravări, nevoile e

)ngri+ire, starea e epenenţă&

Cronici0area este o altă caracteristică importantă a )m"olnăvirilor persoanelor v*rstnice&

!istă "oli cronice care se instalea%ă )n continuarea unei "oli acute care nu se vinecă #e

e!emplu, emfi%em pulmonar – complicaţie a "ronşitei$ şi e!istă "oli cronice care sunt

caracteri%ate e evoluţii cronice e la )nceput #arterosclero%a, osteoporo%a, ia"etul etc&$& Pe

fonul evoluţiei cronice se pot e%volta episoae acute, cri%e sau acciente ca infarctul

miocaric, accientul vascular cere"ral, fracturile e osteoporo%ă etc& :or"iitatea prin "oli

cronice, mai ales la persoanele v*rstnice, este )n creştere )n toate ţările lumii, fiin un important

factor e influenţă al politicilor sociale şi e sănătate, prin costurile )n creştere pe care le impune

)n omeniul tratamentelor, )ngri+irilor, serviciile sociale&

Principala soluţie e atenuare a acestor creşteri este re=enirea! 9osturile programelor e

prevenire, care nu sunt negli+a"ile, etermină pe cei care eci politicile sociale să nu

4


15/38

investească suficient pentru a preveni )m"olnăviri viitoare, consier*n că populaţia este

sănătoasă& În realitate )m"olnăvirea este o certituine oată cu )naintarea )n v*rstă&

Principalele moalităţi e prevenire a "olilor cronice sunt3

(. !revenţia primară )nseamnă evitarea sau am*narea apariţiei "olilor şi a complicaţiilor

lor, )n special a celor cariovasculare, prin )ncetarea fumatului şi reucerea colesteroluluiseric #care )nseamnă şi prevenţie terţiară$

). !revenţia secundară se referă la etectarea c*t mai evreme a "olilor pentru a )m"unătăţi

re%ultatele tratamentului

*. !revenţia terţiară tratea%ă e fapt stările cronice #'ipertensiunea arterială, ia"etul

%a'arat$ pentru a evita sau am*na complicaţiile& ot )n prevenţia terţiară intră şi e!erciţiile

fi%ice, menţinerea unei greutăţi corporale ieale, reucerea sau managementul stresului

etc&Av*n )n veere că principalele "oli cronice care uc la creşterea mor"iităţii sunt "olile

cariovasculare, cancerul şi "olile pulmonare, prevenirea acestora presupune3

- Prevenirea cancerului are la "a%ă evitarea sau a"anonarea fumatului, evitarea

e!punerilor la locul e muncă şi am"ientale

4!7! 9eenden*a ersoanelor =/rstnice

(epenenţa nu este o "oală, ci ea poate fi eterminată e "oală, e accient, e o

anomalie )nnăscută sau apărută pe parcursul vieţii, la care se aaugă, )n ca%ul v*rstnicilor,

procesul e involuţie& 1nii autori specifică faptul că B"ătr*neţea nu este o "oală, ci ea inuce o

dependen"ă naturalăC care necesită a+utor& :ulte intre persoanele v*rstnice evin epenente&

(epenenţa persoanelor v*rstnice este o pro"lemă ma+oră e sănătate pu"lică&

9eenden*a repre%intă situaţia unei persoane care, atorită piererii autonomiei in

cau%e fi%ice, psi'ice sau mentale necesită a+utor semnificativ şi/sau )ngri+ire pentru a reali%a

activităţile e "a%ă ale vieţii cotiiene& (epenenţa mai presupune e!istenţa unei relaţii forţate,

mai mult sau mai puţin acceptată, a v*rstnicului cu o persoană, un grup sau o instituţie )n scopul

satisfacerii unor nevoi sau necesităţi e funcţionare aecvată a v*rstnicului )n meiul său

)ncon+urător&

@umeroşi termeni sunt utili%aţi pentru escrierea stării e epenenţă3 infirmitate,

invaliitate, inaaptare, 'anicap, piererea autonomiei&

În anumite situaţii iagnosticul e epenenţă este evient& (e e!emplu, fractura la

nivelul unui mem"ru, infarctul miocaric sau accientul vascular, cataracta sau or"irea etc&

impun nevoia e a+utor pentru reali%area unor activităţi normale& În alte situaţii iagnosticul e

5


16/38

epenenţă nu este at*t e evient, consecinţele put*n fi negli+ate sau su"evaluate& (e e!emplu,

)n artro%e #c*n urerile sunt mari iar mo"ilitatea )nc'eieturilor este reusă$ sau, )n e"utul

emenţei #c*n simptomele sunt uşor confunate cu eteriorarea fi%iologică$ v*rstnicul )şi piere

treptat autonomia şi evine epenent&

Pentru epistarea unor astfel e situaţii e pierere a autonomiei sau e epenenţă pot fiientificaţi inicii situaţiilor de risc+

)! Indici la ni=el de ersoan+"

- negli+area vestimentară şi piererea interesului, a"u%ul meicamentos sau o alterare a

stării generale sunt pro"leme e sănătate mintală #epresie, eteriorare intelectuală$

- mirosul e urină persistent e!primă incontinenţa urinară şi poate fi atorată unei

pro"leme ve%ico-sfincterială, unei pro"leme e sănătate mentală, unui a"u%

meicamentos sau unei ificultăţi e eplasare- pre%enţa ec'imo%elor, 'ematoamelor sau arsurilor relevă ificultăţi e mers cu căeri ar

şi posi"ilitatea unei violenţe

- scăerea )n greutate poate fi atorată unei "oli cronice sau inflamatorii, unui efect e

masticaţie, a unei ificultăţi e a um"la la cumpărături sau a prepara masa, unui venit

foarte scă%ut, a unei stări epresive sau a unui sinrom ureros #e!& ulcer$

4! Indici la ni=el comortamental"

- ificultăţi e aprovi%ionare

- stocarea iraţională a anumitor prouse evocă o eteriorare mintală, la fel ca şi

supraconsumul e meicamente

- uitarea )n mo frecvent şi ine!plica"il, care poate ovei o tul"urarea mintală, o epresie

sau o tul"urare neuronală #e!& accient vascular tran%itoriu sau isc'emic$

- i%olarea, piererea interesului pot fi ate e o pro"lemă e mo"ilitate, e o suritate, e

epresie sau respingerea grupului

- agresivitatea poate fi efectul unei suferinţe cronice negli+ate, a unei eteriorări mintale, a

unui conflict familial lent&

3! Indici la ni=elul locuin*ei

- locuinţa prost )ntreţinută3 plantele uscate, pre%enţa gunoaielor mena+ere, mirosul )nc'is )n

locuinţă sau alte mirosuri suspecte, mi%eria ine!plica"ilă in locuinţă

- )ntreruperea ac'itării facturilor poate evoca o pro"lemă e eplasare, o alterare a stării

generale, o pro"lemă e sănătate mintală, o pro"lemă financiară&

iecare intre aceşti inici tre"uie să ucă la o e=aluare completă meicală, psi'ologică

şi socială a v*rstnicului& valuarea tre"uie să permită efinirea o"iectivelor e )ngri+ire şi

sta"ilirea a+utoarelor necesare& valuarea tre"uie să ţină cont e posi"ilităţile persoanei, e cele

6


17/38

ale antura+ului, e posi"ilităţile structurilor socio-meicale locale, ar mai ales e voinţa

persoanei& În scopul evaluării şi a )ngri+irii ulterioare, anamne0a +oacă un rol esenţial& a tre"uie

să surprină, )n principal3

- v*rsta şi locul naşterii

- originea şi lim"a maternă- şcolari%area

- activităţile profesionale

- componenţa familiei şi a antura+ului

- frecvenţa vi%itelor şi rolul pe care )l au )n viaţa lui

- coniţiile e locuit şi e confort

- anteceentele meicale şi starea actuală e sănătate&

Pentru eterminarea graului e epenenţă, pe l*ngă anamne%ă se mai reali%ea%ă une!amen clinic şi un "ilanţ al situaţiei funcţionale a v*rstnicului&

Pe "a%a anali%ei situaţiei sociale, economice şi meicale a v*rstnicului, prin anc'eta

socială se propune măsura e asistare socială a persoanei&

7


18/38

Ca! III" INSTITU'IONALI>AREA PERSOANELOR VÂRSTNICE

3!)! Pro.lema institu*ionali0+rii ersoanelor =/rstnice

9reşterea numărului persoanelor v*rstnice a us şi la creşterea numărul celor care

necesită asistenţă şi protecţie )n carul unor instituţii speciali%ate, mai ales cele structurate pe

asistenţa meico-socială&

ocietatea a creat o reţea e instituţii speciali%ate e asistenţă meicală şi ocrotire

socială, varia"ilă e la o ţară la alta, )n raport cu unii factori ca ponerea populaţiei v*rstnice,

resursele economice etc& În Eom*nia, pro"lematica v*rstnicului care necesită asistenţă pe termen

lung revine :inisterului ănătăţii prin unităţile e asistenţă o"işnuite, spitalele şi secţiile ecronici, instituţiile e asistenţă meico-socială şi mai ales reţelele e ocrotire socială3 cămine-

spital, cămine e "ătr*ni, acestea "eneficiin e tutela :inisterului :uncii şi Protecţiei ociale&

(eşi, actualmente, teninţa este e e%instituţionali%are, )n toată lumea e!istă forme e

ocrotire a v*rstnicului )n instituţii& Pro"lema instituţionali%ării nu se pune oar pentru v*rstnicii

care trăiesc singuri, ci şi pentru cei cu familie3 procesul e egraare somatică şi psi'ică

progresivă şi ireversi"ilă, sinromul e imo"ili%area, emenţele, incontinenţele etc& uc la

instituţionali%are& @umai o parte intre familii )şi asumă sarcina )ngri+irii la omiciliu av*rstnicului cu astfel e pro"leme& eninţa generală este e a )ncura+a şi spri+ini familiile care-şi

preiau )n sarcină "ătr*nii&

În Eom*nia, e!istă mai multe tipuri e instituţii speciali%ate e ocrotire& În funcţie e

perioaa e ocrotire, instituţiile pot presta servicii pe termen lung sau temporar&

#erviciile pe termen lung sunt oferite e către că%inele pentru &ătrâni şi că%inele)spital

sau că%inele pentru persoane fără nici un fel de venit & 9ăminele pentru "ătr*ni se află su" tutela

:inisterului :uncii şi Protecţiei ociale şi a consiliilor locale& Aici se pot interna v*rstnicii ca

urmare a eci%iei .ficiului e Asistenţă ocială& 9ăminele-spital se află su" tutela

Inspectoratelor eritoriale pentru Persoanele cu Fanicap& Aici se internea%ă v*rstnicii cu

pro"leme e sănătate sau epenenţii&

#erviciile temporare aparţin, cel mai frecvent, unor funaţii sau organi%aţii

nonguvernamentale& .crotirea temporară se poate reali%a )n centre e %i )n care v*rstnicul )şi

poate petrece, su" supraveg'ere, timpul li"er )n mo plăcut, sau poate fi )ngri+it pe perioaa c*t

familia esfăşoară alte activităţi&& (e asemenea, v*rstnicii pot esfăşura iverse terapii fi%ice sau

psi'ice )n carul unor programe e recuperare sau profilactice&

8


19/38

(eoarece, peste tot )n lume, se pune pro"lema e%instituţionali%ării at*t a copilului c*t

mai ales a "ătr*nilor, scoaterea "ătr*nului in familie tre"uie să constituie ultima soluţie la care

să se facă apel& În situaţia )n care "ătr*nii trăiesc singuri #in motive e celi"at, ivorţ, eces, sau

nu are familie$ ar sunt sănătoşi şi pot erula activităţi %ilnice e )ntreţinere, se va )ncerca

evitarea instituţionali%ării& Aceasta eoarece, menţinerea v*rstnicului )n relaţiile sale sociale,oric*t e restr*nse ar fi, ă un sens e!istenţei sale& re"uie acorat persoanei v*rstnice reptul la

autoeterminare şi la li"eră alegere )n ceea ce priveşte propria viaţă&

:ars'all :&, )n lucrarea sa BAsistenţa socială pentru "ătr*niC aprecia%ă că Beci%ia

instituţionali%ării este eci%ia cea mai ureroasă care se poate lua, ţin*n cont e faptul că, )n

cele mai multe ca%uri căminul repre%intă Gstaţia finală a călătoriei )n viaţăHC

3!4! Cau0ele institu*ionali0+rii ,i deci0ia de institu*ionali0area a ersoanelor=/rstnice

(eseori starea somatică sau psi'ică a v*rstnicului impune instituţionali%area acestuia&

1neori, )nsă, "ătr*ni capa"ili să răm*nă )n meiul familial sunt instituţionali%aţi cu uşurinţă e

către propria familie in comoitate, sau ca urmare a scăerii afectivităţii, )nt*lnită mai ales )n

meiul ur"an&

În ce priveşte teninţele familiei e a forţa instituţionali%area, e!plicaţiile ar fiurmătoarele3

- de ordin o&iectiv3 ificultatea familiei aulte e a se ocupa e )ngri+irea a ouă-trei

generaţii #proprii copii, părinţi şi "unici, uneori stră"unici$ restr*ngerea coniţiilor e

locuit )n noile meii ur"ane eteriorarea fi%ică şi psi'ică a "ătr*nilor care au nevoie e

)ngri+ire şi supraveg'ere permanentă

- de ordin su&iectiv+ răcirea, rela!area legăturilor parentale orinţa tinerilor e a-şi trăi

viaţa fără a mai ţine cont e atoriile pe care le au faţă e părinţii lor v*rstnici o anumită

psi'ologie iniviualistă, pragmatică, egoistă care respinge aspectele triste ale vieţii ca

"ătr*neţea, invaliitatea, moartea&

(eci%ia e instituţionali%area este un act e mare răspunere& 9ei care iau această eci%ie

pentru persoana v*rstnică sunt3

• familia, pentru cei care au familie, av*n sau nu acorul v*rstnicului

• v*rstnicul )nsuşi acă este conştient, rămas fără familie, sau uneori av*n familie cu

care, )nsă, nu mai ţine legătura sau se află )n relaţii istante

• ec'ipa e specialişti, serviciul e asistenţă socială, autorităţile comunitare& c'ipa e

specialişti #meicul, asistentul social, psi'ologul$ este cea care recomană plasamentul


20/38

)ntr-o astfel e instituţie, ea fiin cea care evaluea%ă starea fi%ică şi psi'ică a v*rstnicului

şi graul e autonomie&

c'ipa e specialişti ecie privin instituţionali%area pe termen lung& ?a această eci%ie

participă o"ligatoriu v*rstnicul )n cunoştinţă e cau%ă, eventual şi familia acestuia& ste o eci%ie

e mare importanţă care vi%ea%ă viitorul persoanei şi poate avea numeroase repercursiuni psi'ice, morale şi financiare& >*rstnicul este o persoană responsa"ilă, care are reptul e a

ecie ce este mai "ine pentru el, ar poate fi spri+init, consiliat, pre%ent*nu-i-se riscurile şi

"eneficiile traiului singur sau )n instituţie&

%auzele instituţionalizării pe termen lung ar fi3

- singurătatea şi lipsa reţelei e suport

- orinţa manifestă a v*rstnicului

- lipsa veniturilor- iferite afecţiuni cronice

- 'anicapul fi%ic sau mintal

- lipsa locuinţei

- imposi"ilitatea aaptării la serviciile la omiciliu

- cri%e şi tensiuni )n carul familiei e origine

- imo"ili%area la pat

- a"u%area v*rstnicului e către copii sau e către cei care s-au anga+at să-l )ngri+ească&

3!3! E:ectele institu*ionali0+rii =/rstnicului

& Foffman aprecia%ă că, trăsătura comună care se regăseşte la toate persoanele v*rstnice

instituţionali%ate este procesul de morti$icare- & Acest proces, atorită interacţiunii "ătr*nului

oar cu persoanele in interiorul instituţiei, are ca re%ultat piererea ientităţii& Instituţiile riică

"ariere )ntre persoanele in interior şi lumea e afară, fapt care are ca re%ultat piererea rolurilor,

parte a personalităţii v*rstnicului&

ste unanim recunoscut că internarea )ntr-o instituţie pentru "ătr*ni etermină pentru

toteauna – c'iar acă uneori este mai puţin evientă – o traumă importantă, eoarece comportă

o sc'im"are raicală e viaţă, o renunţare efinitivă la anumite eprineri şi o"iceiuri e care,

oată cu trecerea anilor, v*rstnicul se simte in ce )n ce mai legat& Dătr*nul trece e la o viaţă

personală organi%ată upă anumite necesităţi, la o viaţă comună cu nişte străini, constr*ns la un

program şi regim alimentar iferit, o"ligat la respectarea unor reguli, privat e propria intimitate,

eli"erat e orice o"ligaţii şi responsa"ilităţi familiale&

20


21/38

tresului internării i se aaugă şi sentimentul e părăsire şi singurătate, e i%olare şi

piererea ientităţii, amplificat prin lipsa e )nţelegere şi atituinea superficială a personalului

in unitate&

Dătr*nul se i%olea%ă, se retrage )n sine, iar nemulţumirea se manifestă )n raport irect cu

temperamentul fiecăruia3 tăcere ostilă, irasci"ilitate crescută, resemnare sau apatie "olnăvicioasă&În asemenea situaţii, capacitatea e aaptare a "ătr*nilor este scă%ută, alter*n )n mo ireversi"il

ec'ili"rul socio-psi'o-somatic al acestora&

1nele cercetări efectuate )n căminele e "ătr*ni au emonstrat că v*rstnici apreciaţi ca

irasci"ili se etaşea%ă printr-o atituine ostilă faţă e acceptarea vieţii )n colectiv, fiin frecvent

preocupaţi e moul )n care o pot sc'im"a& 9ei apatici )ncearcă să se integre%e )n viaţa e

instituţie, )n general, prin iniferenţă&

(orinţa "ătr*nului e a părăsi instituţia nu corelea%ă irect cu trăsăturile e temperament,ci, mai egra"ă, cu motivul internării& 9ercetările emonstrea%ă că apro!imativ 80 intre

"ătr*nii instituţionali%aţi nu au familie şi posi"ilităţi materiale e trai& Pentru aceştia

instituţionali%area a fost singura posi"ilitate e continuare a e!istenţei& ?a aceste persoane

atituinea faţă e meiul )ncon+urător se caracteri%ea%ă prin3 conservatorism, receptivitate faţă e

nou şi po%iţie formală #aoptă atituini fără convingeri personale şi fără să li se e!plice$&

(e asemenea, la persoanele v*rstnice instituţionali%ate li se mai anali%ea%ă şi atituinea

faţă e generaţia t*nără& -a constatat că aceştia au o atituine po%itivă, e )nţelegere, sau c'iar

amirativă faţă e tineret, c'iar acă )n anumite privinţe sunt critici sau iniferenţi e pro"lemele

tinerilor& Aceasta eoarece, la "ătr*nii instituţionali%aţi se constată un interes mărit faţă e

propria persoană&

2


22/38

Ca! IV" ALTERNATIVE ALE INSTITU'IONALI>%RII VÂRSTNICILOR

5!)! Ser=icii de n1ri?ire a =/rstnicilor la domiciliu

În ultimul timp au apărut şi )n Eom*nia servicii alternative instituţionali%ării "ătr*nilor&

9ercetări recente au recunoscut contri"uţia su"stanţială a familiei )n eforturile e )ngri+ire

şi efectele "enefice asupra psi'icului v*rstnicului& (e aceea, sistemul e a+utor tre"uie să se

)nrepte către familie, să o spri+ine şi să o )ncura+e%e )n eforturile ei e a-şi păstra ruele spre

)ngri+ire )n familie& (acă familia ar "eneficia e un a+utor corespun%ător, astfel )nc*t să capete

)ncreere )n forţele proprii şi să atenue%e pro"lemele financiare, multe plasamente ar putea fi

evitate, re%ultatele )ngri+irilor ar fi mai "une iar costurile ar fi mai mici&

9ele mai eficiente servicii sociale e )ngri+ire a v*rstnicilor sunt ser=iciile de n1ri?ire la

domiciliu, a căror eficienţă a fost emonstrată )n timp&

erviciile e )ngri+ire la omiciliu sunt serviciile care permit persoanelor v*rstnice

suferine e incapacitate totală sau parţială să trăiască pe c*t e inepenent posi"il )n propriul

lor cămin& erviciile sociale acorate sunt un ansam"lu comple! e măsuri şi acţiuni reali%ate

pentru a răspune nevoilor sociale, iniviuale, familiale şi e grup )n veerea epăşirii unor

situaţii e cri%ă, pentru prote+area persoanei şi prevenirea marginali%ării şi e!cluerii sociale&Printre furni%orii e servicii sociale la omiciliu, se află asociaţiile nonguvernamentale

#.@-urile$, care sunt unităţi e asistenţă socială la omiciliu ce acoră servicii la omiciliu

prin contracte irecte )nc'eiate cu "eneficiarii, )n coniţiile legii& 9ontractul cuprine serviciile

oferite, costurile acestora sta"ilite e 9onsiliul ?ocal şi Prefectură, programul serviciilor,

repturile şi o"ligaţiile asistatului&

erviciile e )ngri+ire sunt organi%ate upă nevoile fiecărei persoane investigate& e

respectă, e asemenea, reptul persoanelor epenente care "eneficia%ă e servicii e )ngri+ire laomiciliu, e a trăi cu emnitate, )ncon+uraţi e respectul celor care )i susţin, fără a le fi

iminuate )ntr-un fel repturile e cetăţeni, precum şi reptul la autoeterminare şi

iniviualitate&

În pre%ent solicitările epăşesc cu mult posi"ilităţile e acorare a serviciilor e tip

)ngri+ire la omiciliu& erviciile prestate e )ngri+itorii acreitaţi la omiciliu pentru persoanele

v*rstnice sunt3

- mo"ili%ări active şi pasive

- a+utor pentru a se eplasa )n casă şi )n afara casei

22


23/38

- a+utor )n esfăşurarea activităţilor e )ngri+ire corporală #uş, "aie parţială sau generală,

toaletă intimă, )ngri+irea părului şi a ung'iilor$

- sc'im"area len+eriei e pat

- efectuarea cumpărăturilor

- prepararea sau a+utor la prepararea 'ranei- a+utor pentru 'rănire, )m"răcare, utili%area J9-ului #sau plosca$

- )nsoţirea v*rstnicului la plim"are, )n vi%ite sau la meic

- re%olvarea unor pro"leme aministrative, ac'itarea unor ta!e

- efectuarea curăţeniei )n locuinţă, spălatul rufelor, călcatul lor

- comunicarea #conversaţia, lectura pentru v*rstnici$

- supraveg'erea şi prevenirea accientelor prin )nepărtarea, evitarea pericolelor e

proucere a acestora- supraveg'erea respectării instrucţiunilor meicului privin tratamentul

- supraveg'erea stării e sănătate şi anunţarea şi anunţarea ec'ipei e )ngri+ire espre

apariţia primelor semne e "oală&

5!4! Centrul de 0i entru ersoanele de =/rsta a treia

9entrul e %i este un aşe%ăm*nt pentru persoane v*rstnice une acestea se pot )nt*lni,

recrea şi petrece c*teva ore )n afara familiei& 9entrul e %i pentru "ătr*ni repre%intă o soluţie

pentru o parte intre pro"lemele "ătr*nilor cu venituri foarte mici& ste creat cu scopul e a uşura

at*t situaţia persoanei v*rstnice c*t şi a familiei& ste un loc potrivit une persoana v*rstnică să-

şi petreacă o parte in timpul %ilei, )n special atunci c*n mem"rii familiei nu sunt acasă&

9entrul e %i, e o"icei se caracteri%ea%ă prin iverse posi"ilităţi e recreere& (e cele mai

multe ori, )n apropiere se află un parc pentru plim"ări, cu vereaţă, cu "ănci şi +eturi e apă, %one

e agrement, +ocuri etc& (epresia şi i%olarea )n centrul e %i sunt com"ătute prin amena+ări

simple, care a+ută persoanele v*rstnice să păstre%e contactele sociale, culturale cu cele in

e!teriorul centrului&

(e e!emplu, poate e!ista "i"liotecă cu sală e lectură une se pot citi cărţi sau presa&

!istă coniţii e urmărire a emisiunilor e televi%iune& Dătr*nii se uită )mpreună la televi%or&

e organi%ea%ă spectacole artistice3 teatru, mu%ică, pre%entare e filme ocumentare sau artistice&

În centru "ătr*nii )şi pot controla permanent starea e sănătate, prin asistenţa meicală

primară pusă la ispo%iţie #verificarea tensiunii arteriale, a pulsului etc&$& Denefic pentru

persoanele v*rstnice este implicarea )n activităţi comune care )i a+ută să treacă mai uşor peste

greutăţi şi tristeţe& (e o"icei, aici sentimentul e inutilitate socială este eliminat prin organi%area

2;


24/38

unor activităţi şi ocupaţii interesante& Astfel, pot fi organi%ate ateliere e pictură, sculptură,

arti%anat, activităţi )n seră şi )n grăină etc&

În aceste centre e %i se acţionea%ă cu o ec'ipă e specialişti formată in asistent social,

psi'olog, meic, asistent meical, Kinetoterapeut etc&

5!3! Consilierea :amiliilor ersoanelor de =/rsta a treia cu risc de a :i

institu*ionali0ate

Pentru a evita instituţionali%area persoanelor v*rstnice, un rol important )l are consilierea

familiilor "ătr*nilor cu risc e a fi instituţionali%aţi& (e cele mai multe ori unul intre motivele

instituţionali%ării "ătr*nilor )l repre%intă şi teama e responsa"ilităţi a familiei, incapacitatea

acesteia e a face faţă situaţiei&9onsilierea este un pas important pentru eterminarea a"anonului instituţionali%ării&

9onsilierea presupune e!istenţa unei relaţii e a+utorare, un efort in partea consilierului e a

)m"unătăţi confortul e!istenţial al v*rstnicului li e a-i ameliora stilul e viaţă& Prin consiliere

inivi%ii sunt a+utaţi să ia eci%ii )nţelepte )n legătură cu propria viaţă&

În primă fa%ă, consilierea vi%ea%ă3 negocierea e!pectanţelor formarea alianţei

terapeutice a+utorarea asistatului pentru a-şi e!pune aria preocupărilor, situaţia pro"lematică in

propria istorie e viaţă&În cea e a oua fa%ă, )n măsura )n care asistatul vrea să fie )nţeles şi să-i )nţeleagă pe

ceilalţi, prin consiliere se impune asimilarea e noi e!perienţe la vec'ile sc'eme cognitive

e!istente& Procesele semnificative e asimilare se petrec )n relaţie cu e!perienţele pro"lematice

#e!perienţe ureroase, traume, piereri semnificative etc&$& 9onsilierul a+ută asistatul să preia

situaţia pro"lematică, să o transpună )n moelul propriu espre lume, astfel )nc*t sentimentul sau

ieea, iniţial pro"lematică, să evină conforta"ilă& Asistatul este orientat să-şi )nrepte atenţia şi

spre alte aspecte ale vieţii sale, nu oar asupra situaţiei pro"lematice pe care o pre%intă )n acel

moment& 9onsilierul se orientea%ă asupra sentimentelor, g*nurilor, atituinilor,

comportamentelor, priceperilor, viselor, fante%iilor, relaţiilor interpersonale şi a cone!iunilor

intre acestea& Astfel, prin e!erciţii imaginative şi e conştienti%are, prin activităţi orientate spre

scop, asistatul este a+utat să-şi atingă potenţialul iniviual, să ia eci%ii, să se )nţeleagă pe sine

tot mai clar&

În ultima fa%ă, consilierea vi%ea%ă3 asigurarea transferului celor )nvăţate )n situaţii

concrete e viaţă anticiparea şi prevenirea recăerii, planificarea )nt*lnirilor viitoare precum şi

negocierea )nc'eierii&

24


25/38

Deneficiarii şeinţelor e consilierea sunt persoane cu personalităţi iferite, care oresc

să epăşească pro"lemele, să-i cunoască aptituinile şi să le e%volte& Activitatea e consiliere se

poate suprapune la un moment at cu cea a altor profesionişti in omeniul psi'o-social, ar

scopul ei este e a ientifica aevăratele pro"leme şi nevoi& pre eose"ire e alţi profesionişti,

consilierul pune accent pe su"iectivitate şi inepenenţă, asistatul fiin cel care ientifică şiepăşeşte pro"lemele&

9onsilierea familiilor "ătr*nilor cu risc e a fi instituţionali%aţi, implică asistentul social

)n o"servarea, ascultarea, )nţelegerea, răspunsul evaluarea şi acţiunea )n parteneriat cu familia

consiliată& Asistentul social tre"uie să ai"ă )n veere ouă perspective e a"orare3

- perspectiva trăirilor particulare a mem"rilor familiei v*rstnicului, trăiri generate e

supărarea, regret şi neputinţă

- perspectiva conform căreia, originea acestor trăiri se află )n Bpro"lemele pu"liceC egenul sărăcie, şoma+, iscriminare şi "oală&

5!5! Rolul asistentului social n ser=iciile de n1ri?ire la domiciliu

Asistentul social este cel care a+ută la re%olvarea pro"lemelor persoanelor v*rstnice, care

nu-şi pot asigura )n mo inepenent resursele necesare pentru un mo e viaţă ecent, prin

oferirea e servicii e asistenţă socială, respect*n valorile şi principiile impuse e coul

eontologic al profesiei&

În serviciile e )ngri+ire la omiciliu, asistentul social are numeroase atri"uţii3

- evaluea%ă ca%ul, in punct e veere social la omiciliul pacientului #tipul e familie,

relaţiile intre mem"rii familiei, locuinţa, situaţia financiară şi materială etc&$

- ientifică pro"lemele şi nevoile persoanelor v*rstnice şi sta"ileşte autorităţile competente

pentru re%olvarea acestora

- apără ientitatea v*rstnicului, fără iscriminări privin originea, rasa, religia, starea

materială, convingerile politice, pun*n responsa"ilitatea profesională mai presus ec*t

convingerile personale

- a+ută v*rstnicul să ia cele mai "une eci%ii c*n "ătr*nul nu este capa"il să eciă,

asistentul social )l repre%intă, asum*nu-şi )ntreaga responsa"ilitate

- consilia%ă v*rstnicul şi familia acestuia )n funcţie e nevoi asistentul social este, )nainte

e toate, un "un consilier&

Pe tot parcursul )ngri+irii la omiciliu, asistentul social tre"uie3

• să respecte principiul confienţialităţii atelor şi situaţiilor legate e v*rstnic şi familia

sa

25


26/38

• să )şi asume responsa"ilitatea re%olvării pro"lemelor sociale ale v*rstnicului

• să informe%e persoana v*rstnică espre repturile pe care le are

• să participe la )ntrunirile e lucru in carul ec'ipei care se ocupă e "ătr*nul )ngri+it la

omiciliu

• să participe la )ntocmirea planului e )ngri+ire iniviuală a "ătr*nului

• să fie raţional3 să anali%e%e şi să-şi gestione%e sentimentele generate e contactul cu

situaţia )n care se găseşte persoana v*rstnică

• să urmărească evoluţia v*rstnicului şi să efectue%e reevaluarea perioică a acestuia

ste inter%is asistentului social să ceară sau să o"*nească )n vreun fel "unuri materiale,

"ani sau servicii e la v*rstnicul asistat sau e la familia acestuia&

26


27/38

Ca! V" MALTRATAREA VÂRSTNICULUI

6!)! Cau0ele maltrat+rii =/rstnicilor

(espre violenţă şi efectele sale e!treme s-a vor"it intoteauna, eoarece violenţa, su"

iferitele sale forme, a )nsoţit omenirea e-a lungul timpului& :altratarea v*rstnicului este o

formă e violenţă mai amplu stuiată şi recunoscută )n ultimii ani, eoarece ponerea a"u%urilor

asupra persoanelor v*rstnice este )n creştere& Actualmente se estimea%ă că ponerea "ătr*nilor

agresaţi este e 0& Pe plan monial, maltratarea v*rstnicului a evenit o"iect e e%"ateri prin

anii L80& În Eom*nia, această pro"lemă a )nceput să fie supusă unor ample e%"ateri şi anali%e )n

anul


28/38

- transmiterea ntre generaţii a abuzului 3 o parte intre cei care )şi a"u%ea%ă părinţii au

fost la r*nul lor victime ale violenţei e!ercitate e aceştia

- propriile probleme ale agresorilor 3 pro"leme financiare ale copiilor, ne)nţelegeri )n

familie, consumul e alcool, care conuc la violentarea părinţilor consieraţi

neputincioşi- comportamentul bătrânilor 3 eseori c'iar v*rstnicii aflaţi )n )ngri+ire etermină prin

comportamentul lor situaţii e violenţă3 amestecul )n tre"urile familiei sau )n eucarea

nepoţilor, pe consierentul că Bau e!perienţă şi se pricep mai "ineC,tratarea copiilor aulţi

ca pe nişte copii fără capacitatea e a lua eci%ii, manifestările irasci"ile ale v*rstnicului

care creea%ă tensiuni etc&

- tipul de personalitate al vârstnicului , caracteri%at prin teninţe agresive, nervo%itate,

insta"ilitate emoţională, inconsecvenţă #insta"ilitate$ atituinală etc&

6!4! @orme de a.u0 asura .+tr/nilor ,i consecin*ele a.u0ului

Principalele :orme de a.u0 asura .+tr/nilor sunt3

- a.u0ul :i0ic constă )n "ruscarea v*rstnicului, pălmuirea, constr*ngerile fi%ice,

neacorarea )ngri+irilor personale& e consieră că a"u%ul fi%ic asupra "ătr*nilor este un

aspect al conflictului intre generaţii, greu e ientificat, )n special atorită negării

faptelor

- a.u0ul siholo1ic sau emo*ional3 nerespectarea emnităţii persoanei v*rstnice

marginali%area şi e!cluerea socială ignorarea repturilor şi li"ertăţilor v*rstnicilor

atacurile ver"ale i%olarea ameninţarea cu moarte, cu "ătaia, cu luarea "anilor şi averii

sau cu spitali%area inucerea stării e neputinţă şi a stării e frică permanentă& oate

acestea prouc o stare permanentă e an!ietate şi e spaimă cu efecte suprapuse peste

patologia caracteristică v*rstnicului& Această formă e a"u% tre"uie să fie )n centrul

preocupărilor asistenţilor sociali, eoarece este greu e emonstrat, iar v*rstnicii cu greu

e%văluie in traumele pe care le trăiesc )ntr-o astfel e situaţie

- a.u0ul medical3 tratament meical şi )ngri+ire meicală necorespun%ătoare, refu%ul

internării "ătr*nului pe motiv e v*rstă, refu%ul celor care )l au )n gri+ă e a-i aministra

tratamentul prescris e meic #important )n special )n situaţia "olnavului cronic$ searea

v*rstnicului in orinţa e a-l menţine liniştit mai mult timp, fără să mai Beran+e%eC pe

cei in +ur

28


29/38

- a.u0ul material 3 furtul "anilor sau utili%area neaecvată a acestora sau a altor o"iecte

personale ale "ătr*nilor, eterminarea "ătr*nului e a cea locuinţa, averea sau alte

"unuri şi valori )n sc'im"ul promisiunii e a i se acora )ngri+ire etc&

- =iolarea dreturilor3 internarea fără acorul lui )n spital, a%il sau ospiciu

- ne1li?area3 negli+area, la r*nul său poate fi3o negli*are fizică3 spre eose"ire e a"u%ul fi%ic )n urma căruia răm*n urme, ar

v*rstnicul, )n general, supravieţuieşte, negli+enţa poate fi fatală3 ecearea

v*rstnicului singur in cau%a foamei, a lipsei suportului financiar sau a

meicamentelor necesare, in cau%a frigului sau a călurii e!cesive etc&

o negli*area e%o"ională )nseamnă că persoanele aflate )n prea+ma v*rstnicului nu

sunt capa"ile să se anga+e%e )ntr-o relaţie afectivă, nu ştiu să )i asculte, să )i

)nţeleagă, să )i respecte pentru e!perienţa lor e viaţăo negli*area *uridică poate vi%a, e e!emplu, lipsa unui suport legislativ aecvat

care să spri+ine toate categoriile e v*rstnici&

9ele mai multe ca%uri e a"u% asupra "ătr*nilor, su" o formă sau alta, se regăsesc )n

familie, ar şi instituţia #)n ca%ul v*rstnicilor instituţionali%aţi$ repre%intă un loc )nc'is )n care

a"u%ul, )n special emoţional şi negli+area, este frecvent&

:altratarea v*rstnicului atrage upă sine o serie e consecinţe negative #consecinţe

psi'ologice, sociale, meicale etc&$& >ictimele violenţei e%voltă aesea sinromul e stres posttraumatic, sinrom ce se caracteri%ea%ă )n principal prin #Ana :untean, )n ratat A, p&6


30/38

>iolenţa nu afectea%ă oar victimele, ci şi comunitatea in care fac parte& fectele

maltratării v*rstnicului asupra comunităţii, a societăţii se referă la3

- creşterea numărului e crime şi sinucieri

- creşterea costurilor pentru intervenţii +uriice, poliţieneşti, meicale şi pentru asistenţa

psi'ologică şi socială- stigmati%area familie in care face parte "ătr*nul a"u%at, aică evitarea familiei, e%gust

tacit faţă e acea familie şi c'iar e!primarea unor opinii e conamnare a mem"rilor

acelei familii respingerea familiei c'iar şi e alte rue, prieteni şi vecini

- scăerea calităţii vieţii e familie

- perpetuarea ciclului e violenţă e la o generaţie la alta&

;0


31/38

Ca! VI " PROTEC'IA SOCIAL% A PERSOANELOR VÂRSTNICE

!rotecţia socială este efinită ca un ansam"lu e acţiuni )ntreprinse e societate pentru

prevenirea, iminuarea sau )nlăturarea consecinţelor unor evenimente consierate riscuri sociale&

3!)! 9returile ersoanelor de =/rsta a treia

Principala lege in ţara noastră privin asistenţa socială a persoanelor v*rstnice, este

?egea nr&7/2000, moificată şi completată )n 2007& 9onform acestei legi, persoana v*rstnică

este persoana care a )mplinit v*rsta stanar e pensionare& 9onform acestei legi, principalele

repturi şi li"ertăţi funamentale ale persoanelor v*rstnice sunt3

• reptul e a alege moul e viaţă

•

reptul la o locuinţă şi la un mo e viaţă aaptat• reptul la un trai ecent

• reptul la participarea eplină la viaţa socială, economică, politică şi culturală

• reptul la servicii e )ngri+ire, suport şi asistenţă pentru asigurarea activităţilor e "a%ă

ale vieţii %ilnice

• reptul la servicii e sănătate, inclusiv la servicii e prevenţie şi rea"ilitare

• reptul la li"ertate religioasă

• reptul e a aministra şi ispune asupra "unurilor şi veniturilor proprii

• reptul la protecţie +uriică privin propria persoană şi "unurile sale

• reptul la informare

• reptul la oportunităţi pentru e%voltarea iniviuală, )mplinirea şi "unăstarea personală

• reptul la recunoaşterea importanţei aportului persoanei v*rstnice la e%voltarea socială

• reptul la susţinere in partea familiei şi a comunităţii

• reptul la respectarea egalităţii e gen )ntre persoanele v*rstnice

• reptul la asociere )n veerea promovării propriilor interese şi aşteptări

;


32/38

• reptul la prevenirea epenenţie

• reptul la )ngri+iri paliative&

(eşi repturile persoanelor v*rstnice au fost impuse )ncă in


33/38

5! !rincipiul demnităţii şi protecţiei mpotriva discriminării , conform căruia persoanele

v*rstnice tre"uie să trăiască )n emnitate şi siguranţă, fără riscul a"u%ului e orice fel,

tre"uie tratate fără nici un fel e iscriminare "a%ată pe v*rstă, gen, etnie, rasă,

naţionalitate, religie, i%a"ilitate, apartenenţă politică, orientare se!uală, statut social sau

economic precum şi a altor criterii care nu respectă repturile omului şi a li"ertăţilor funamentale

6! !rincipiul libertăţii de alegere, conform căruia persoanele v*rstnice tre"uie să aleagă

singure moul )n care oresc să trăiască, să fie active sau să participe la viaţa comunităţii,

)n funcţie e interesele şi preocupările lor& le au reptul e a alege serviciile sociale e

care pot "eneficia, moalitatea e petrecere a timpului li"er, momentul pensionării,

opţiunile religioase etc&

7! !rincipiul egalităţii de şanse, conform căruia persoanele v*rstnice, iniferent e gen, săai"ă acces egal la serviciile sociale, la continuarea activităţii, la oportunităţile e

implicare )n comunitate

! !rincipiul con$idenţialităţii , conform căruia v*rstnicii, at*t ca mem"rii ai comunităţii, c*t

şi ca "eneficiari ai serviciilor sociale, au reptul la măsuri e prote+are a atelor cu

caracter personal şi utili%area acestora cu consimţăm*ntul persoanei

B! !rincipiul solidarităţii sociale, conform căruia )ntreaga comunitate tre"uie să participe la

spri+inirea persoanelor v*rstnice prin mecanisme formale şi informale, la respectarea

repturilor lor, la limitarea sau )nlăturarea riscurilor e marginali%are sau e!clu%iune

socială

! !rincipiul responsabilităţii , conform căruia persoanele v*rstnice au o"ligaţia să veg'e%e

asupra siguranţei şi e%voltării personale şi să utili%e%e resurse proprii pentru epăşirea

situaţiilor pro"lematice #e cri%ă$&

3!3! Presta*iile de rotec*ie social+ a ersoanelor =/rstnice

Persoanele v*rstnice repre%intă o categorie e populaţie vulnera"ilă atorită limitărilor

fi%iologice şi fragilităţii caracteristice fenomenului e )m"ătr*nire& Persoanele v*rstnice, )n

funcţie e situaţiile particulare e natură socio-economică, meicală şi fi%iologică, "eneficia%ă e

măsuri şi acţiuni specifice e protecţie socială&

$ene:icia0+ e prestaţii sociale persoanele v*rstnice care se găsesc, )n principal, )n una

in următoarele situaţii3

• nu au familie, sau nu se află )n )ntreţinerea unei persoane o"ligată la aceasta

;;


34/38

• nu au locuinţă şi nici posi"ilitatea e a-şi asigura coniţiile e locuit pe "a%a resurselor

proprii

• nu "eneficia%ă e resurse financiare proprii, sau acestea nu sunt suficiente pentru

asigurarea unui trai ecent

• se află )n imposi"ilitatea e a esfăşura activităţi e "a%ă ale vieţii %ilnice sau nu se pot

gospoări singure şi necesită asistenţă şi )ngri+ire speciali%ată

• se află )n imposi"ilitatea să e%volte relaţii sociale, să menţină o viaţă activă sau sunt

i%olate )n propria familie

• suferă e "oli cronice şi au nevoie e a+utor pentru aministrarea tratamentului şi a

meicaţiei necesare şi pentru a "eneficia e serviciile e sănătate corespun%ătoare

• sunt victime ale unor evenimente eose"ite e natură rasială, religioasă, politică etc&

Protecţia persoanelor şi a familiilor a căror trai %ilnic nu poate fi susţinut prin mi+loace

proprii se asigură printr-o gamă e prestaţii şi servicii de asistenţă socială, precum şi prin

servicii sociale iniviuale, sau )n instituţii pentru persoane v*rstnice&

inanţarea asistenţei sociale pentru persoanele vârstnice se face in următoarele

$onduri #Dălaşa A&, 200;, p&8$3

- de la bugetul de stat pentru finanţarea activităţilor e asistenţă socială esfăşurate e

asociaţii şi funaţii rom*ne cu personalitate +uriică, precum şi e unităţile e cult

recunoscute )n Eom*nia şi alte c'eltuieli prevă%ute prin lege #e e!&, legea privin

asistenţa socială a persoanelor v*rstnice$

- de la bugetul local pentru situaţii prevă%ute e lege

- din asigurările sociale de sănătate

- din veniturile acordate căminelor pentru persoanele vârstnice

- din contribuţia lunară a persoanelor vârstnice sta"ilită pe "a%a costului meiu lunar e

)ntreţinere #60 in veniturile personale lunare$

Presta*iile sociale se acoră )n "ani sau )n natură, pe "a%a unor criterii sta"ilite e lege&Pentru persoanele v*rstnice prestaţiile sociale sunt, )n principal3

- a+utor social pentru asigurarea unui venit minim garantat, vi%ea%ă familiile care reali%ea%ă

venituri lunare mai mici ec*t veniturile minime sta"ilite prin lege acestea primesc la cerere

spri+in financiar& (in cau%a resurselor insuficiente, a+utorul social s-a limitat la familiile şi

persoanele singure3 ponerea cea mai mare o eţin persoanele singure, )n special v*rstnice

- a+utor e urgenţă pentru epăşirea unor situaţii e necesitate atorate calamităţilor naturale,

inceniilor, accientelor ş&a&

;4


35/38

- a+utoare financiare pentru situaţii e ificultate eterminate e starea e sănătate sau e alte

cau%e +ustificate

- alocaţii sau contri"uţii pentru asigurarea calităţii serviciilor sociale, estinate acoperirii

costurilor 'ranei )n cantinele sociale, )n centrele re%ienţiale e )ngri+ire, precum şi pentru

asigurarea unor suplimente nutriţionale- a+utoare pentru )ncăl%irea locuinţei, pentru eficienti%area termică a acesteia şi pentru lucrări

e amena+are şi aaptare a locuinţei

- pensii, a+utoare, inemni%aţii, sporuri şi alte prestaţii cu caracter reparatoriu, pentru anumite

categorii e persoane v*rstnice

- facilităţi privin transportul ur"an şi interur"an, telefon, raio->, ac'i%iţia e prouse

alimentare, "ilete e tratament "alnear sau pentru recreere

- prestaţii )n natură precum, alimente, )m"răcăminte, )ncălţăminte, meicamente, ispo%itivemeicale, materiale e construcţii etc&

Prestaţiile e protecţie socială a persoanelor v*rstnice şi moul e acorare a lor sunt

reglementate prin lege şi finanţate in fonurile e asigurări, in "ugetul e stat şi in "ugetele

locale&

3!5! Ser=iciile de rotec*ie social+ a ersoanelor =/rstnice

Asistenţa socială a persoanelor v*rstnice este reglementată e legea nr&7/2000 prin care

se sta"ilesc ser=iciile sociale asigurate persoanelor v*rstnice la omiciliu, )n instituţii

re%ienţiale, centre e %i, clu"uri pentru v*rstnici, apartamente şi locuinţe sociale& Ser=iciile

sociale pot fi3

- #ervicii privind ngrijirea persoanei 3 prevenirea marginali%ării sociale şi spri+inire pentru

reintegrarea socială consiliere +uriică şi aministrativă spri+in pentru plata unor servicii

şi o"ligaţii curente )ngri+irea locuinţei şi gospoăriei a+utor pentru mena+ şi prepararea

'ranei etc&

- #ervicii sociomedicale privin3 a+utor pentru reali%area igienei personale a+utor pentru

reaaptarea capacităţilor fi%ice şi psi'ice aaptarea locuinţei la nevoile persoanelor

v*rstnice şi antrenarea lor )n activităţi economice, sociale şi culturale )ngri+irea

temporară )n centre e %i, a%iluri e noapte sau alte centre speciali%ate& Persoanele

v*rstnice au reptul la cel puţin o masă cală pe %i acorată gratuit sau cu plată, )n

coniţiile legii, la cantinele e a+utor social sau la omiciliu, finanţate e către autoritatea

pu"lică locală&

;5


36/38

- #ervicii medicale su" următoarele forme3 asistenţa meicală comunitară #prin programe

naţionale )n omeniu$ servicii meicale stomatologice servicii e recuperare şi

rea"ilitare acorate )n centrele re%ienţiale, )n centrele e %i sau la omiciliu, finanţate

prin asigurările sociale e sănătate o"ligatorii şi opţionale, organi%ate conform legii

- #ervicii sociale de consiliere asigurate e aministraţia pu"lică locală, aresate persoanelor v*rstnice pentru o viaţă mai sănătoasă, pentru prevenirea marginali%ării

sociale şi pentru reintegrare socială, se asigură e către asistenţii sociali, fără plata

vreunei contri"uţii, fiin un rept funamental al persoanelor v*rstnice&

- #ervicii pentru prevenirea şi combaterea violenţei asupra persoanelor v*rstnice, at*t )n

familie, c*t şi )n centrele e %i sau centrele re%ienţiale

(reptul la asistenţa socială a persoanelor v*rstnice se evaluea%ă prin ancheta sociala carese ela"orea%ă pe "a%a atelor cu privire la3 capacitatea e a se gospoări şi e a )neplini

cerinţele fireşti ale vieţii cotiiene, coniţiile e locuit, precum şi veniturile efective sau

potenţiale consierate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vieţii& @evoile

persoanelor v*rstnice care şi-au pierut total sau parţial autonomi, nevoi ce pot fi e natură

meicală, socio-meicală, psi'oafectivă, se sta"ilesc pe "a%a grilei naţionale e evaluare a

nevoilor persoanelor v*rstnice, care prevee criteriile e )ncarare )n grae e epenenţă&

Anc'eta socială se reali%ea%ă e către un colectiv format in oi asistenţi sociali& În situaţia

persoanelor v*rstnice epenente sau "olnave, celor oi asistenţi sociali li se alătură, )n mo

o"ligatoriu, un meic specialist&

Asistarea persoanelor v*rstnice, su" formă e servicii comunitare, se reali%ea%ă cu

consimţăm*ntul acestora si, )n funcţie e situaţia v*rstnicului, constau )n3

a$ Îngri+irea temporară sau permanentă la omiciliu #cea mai eficientă$& .rgani%area

serviciilor sociale la omiciliu revine consiliilor locale şi sunt asigurate fără plată persoanelor

v*rstnice care nu au venituri, sau ale căror venituri sunt mai mici e 5 ori ec*t nivelul net lunar

luat )n calcul pentru o persoană singură& Deneficia%ă e )ngri+iri meicale la omiciliu persoanele

cu afecţiuni acute şi/sau cronice, care sunt epenente e alţii şi au o capacitate limitată e a se

eplasa la o unitate sanitară )n veerea )ngri+irii am"ulatorii

"$ Îngri+irea temporară sau permanentă )ntr-un cămin-aăpost pentru "ătr*ni, repre%intă o

măsură e asistenţă socială agreată numai )n ca%uri e!treme& Accesul unei persoane v*rstnice )n

cămin se face upă anumite criterii e prioritate3 v*rstnicul necesitată )ngri+ire meicală

permanentă eose"ită, care nu poate fi asigurată la omiciliu nu se poate )ngri+i singură, nu are

une locui etc& În căminele pentru "ătr*ni se asigură ca%are şi 'rană, )ngri+iri meicale,

recuperare şi reaaptare, asistenţă socială şi psi'ologică, activităţi e petrecere a timpului li"er&

;6


37/38


38/38

6& amfir 9& #coor&$, #

Documents

Politici Pentru Persoanele Varstnice