of 16/16
POLITICA PRIVIND PIAŢA MUNCII Şl OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ Eufemia VIERII, doctor în drept, lector superior, Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti (România) SUMMARY The occupational policy of EU is an integral part of the ensample of compli- mentary policies which evolved continuously alongside with the socio-economic development models. In time, the architecture of EU has become more complex. New institutions and new instruments to attain the more challenging objectives for the member states, but which of course, are in the favour of its citizens, have been created. Uniunea Europeana constituie un 70 l cadra destinat să faciliteze statelor membre realizarea obiectivelor de politică internă I şi externă, cu respectarea şi aplicarea j consecventă a unor principii fundamentale comune, pe care România şi le asumă în totalitate: - principiul statului de drept şi al respectării v l legii, cu stabilirea unui sistem legislativ uni¬ ® ' form şi asigurarea protecţiei drepturilor г-* : derivând din reglementările comunitare; ^ - principiul respectării drepturilor şi - î Ubertă^orfimdamentalealeomwui-normâ 'S juridică având valoare universală; 3 ! - principiul statului social; ^ ( - principiul pluralismului cultural; - principiul subsidiarităţii. £ Procesul integrării României în 2 } Uniunea Europeană trebuie să se .2 j strucmrezepominddelapremiselestatuate •— la Consiliul European de la Copenhaga din 1993 drept criterii preliminare pentru 4. dobândirea calităţii de membru al UE aşa- numitele criterii politice, economice. monetare, dar şi existenţa unei administraţii naţionale capabile să gestioneze calitatea de membru al UE, prevăzut la Consiliul European de la Madrid, 1995. De-a lungul timpului, arhitectura UE a devenit tot mai complexă, au fost create noi instituţii, noi instrumente pentru atingerea obiectivelor mereu mai provocatoare pentru statele membre, dar, desigur, în favoarea cetăţenilor săi. Politica de ocupare a UE este parte integrantă din ansamblul de politici complementare care au evoluat continuu odată cu modelele de dezvoltare socio- economică. Tratatul de la Roma din anul 1957 avea poate primele prevederi privind libertatea de mişcare a muncitorilor, egalitatea privind plata drepturilor salariale, iar dintre instrumentele create, Fondul European Social este primul care îşi propune ofere sprijin pentru realizarea politicii sociale şi de ocupare a forţei de muncă. Putem observa cum evoluţia dezvoltării statelor membre a parcurs mai multe etape

POLITICA PRIVIND PIAŢA MUNCII Şl OCUPAREA FORŢEI DE …

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of POLITICA PRIVIND PIAŢA MUNCII Şl OCUPAREA FORŢEI DE …

POLITICA PRIVIND PIAA MUNCII l OCUPAREA FOREI DE MUNC
Eufemia V I E R I I , doctor în drept, lector superior,
Universitatea Petrol-Gaze Ploieti (România)
SUMMARY
The occupational policy of EU is an integral part of the ensample of compli­ mentary policies which evolved continuously alongside with the socio-economic development models. In time, the architecture of EU has become more complex. New institutions and new instruments to attain the more challenging objectives for the member states, but which of course, are in the favour of its citizens, have been created.
Uniunea Europeana constituie un 70 l cadra destinat s faciliteze statelor membre
realizarea obiectivelor de politic intern I i extern, cu respectarea i aplicarea j consecvent a unor principii fundamentale
comune, pe care România i le asum în totalitate:
- principiul statului de drept i al respectrii v l legii, cu stabilirea unui sistem legislativ uni¬ ® ' form i asigurarea proteciei drepturilor -* : derivând din reglementrile comunitare; ^ - principiul respectrii drepturilor i
- î Ubert^orfimdamentalealeomwui-normâ 'S juridic având valoare universal; 3 ! - principiul statului social; ^ ( - principiul pluralismului cultural; ( - principiul subsidiaritii. £ Procesul in tegrr i i Român ie i în
2 } Uniunea E u r o p e a n t rebuie s se .2 j strucmrezepominddelapremiselestatuate •— la Consiliul European de la Copenhaga din . § 1993 drept cri teri i preliminare pentru 4. dobândirea calitii de membru al UE aa-
numitele cr i ter i i poli t ice, economice.
monetare, dar i existena unei administraii naionale capabile s gestioneze calitatea de membru al UE, prevzut la Consiliul European de la Madrid, 1995. De-a lungul timpului, arhitectura UE a devenit tot mai complex, au fost create noi instituii, noi instrumente pentru atingerea obiectivelor mereu mai provocatoare pentru statele membre, dar, desigur, în favoarea cetenilor si.
Politica de ocupare a UE este parte in teg ran t d in ansamblul de p o l i t i c i complementare care au evoluat continuu odat cu modelele de dezvoltare socio- economic. Tratatul de la Roma din anul 1957 avea poate primele prevederi privind libertatea de mica re a muncitori lor, egalitatea privind plata drepturilor salariale, iar dintre instrumentele create, Fondul European Social este primul care îi propune s ofere sprijin pentru realizarea polit icii sociale i de ocupare a forei de munc. Putem observa cum evoluia dezvoltrii statelor membre a parcurs mai multe etape
de maturizare a conceptelor i modelelor pân la crearea modelului numit model social european. Schimbri le care au survenit în statele membre dup aa-numita «epoca de aur», care a cuprins perioada 1945-1970 i care a fost caracterizat de o cretere a cererii foitei de munc, a afectat interesul economic general. Pentru satisfacerea acestei nevoi au fost atrase pe piaa muncii noi categorii: femei, tineri, strini. Dar aceast epoc ia sfârit odat cu modificarea ma jo r a s istemului monetar, dar i a ocului petrolului care determin reducerea activitilor din diferite sectoare. Cu acest prilej intr în scen «modelul scandinav» de protecie social pentru cei care îi pierd locurile de munc ca urmare a creterii omajului de lung durat, precum i a reducerii numrului de noi locuri de munc. Rolul statului în domeniul polit icii de ocupare a forei de munc sporete pe durat relativ mare, circa 15 ani. Sunt introduse, astfel, msuri active de stimulare a celor care pstreaz sau creeaz locuri de munc în perioadele de recesiune, precum t o serie de msuri mai puin dure cum ar f i închiderea treptat a unor sectoare d a t o r i t c r e t e r i i îngrijortoare a omajului în anumite regiuni monoindustriale, miniere cel mai frecvent. Din acest proces de «ajustare» cei care au avut cel mai mult de suferit au fost ultimii intrai pe piaa muncii, femeile, strinii.
Dup 1980 au fost introduse alte metode care s asigure o mai b u n coordonare a politicilor comune, precum metoda deschis de coordonare. In acest sens, au fost reglementate aspecte privind p i a a for e i de m u n c , p r e g t i r e a profesional, subveniile pentru crearea de locuri de munc sau angajarea anumitor categorii care aveau dificulti de integrare pe aceast pia. Soluiile gsite au fost
diferite în funcie de coala de gândire i au condus fie spre reducerea orelor de munc pe sptmân de la 48 la 44, ulte­ rior, la 35 de ore (cazul Franei), fie prin utilizarea unor tehnologii care determin creterea productivitii muncii, reduce costurile salariale, dar crete profi tul (atitudine liberal). Aceast abordare are ca efect crearea de locuri noi de munc în sectoare noi, in cretere. Statul poate ajuta printr-o politic de investiii în domeniul public pentru creare de locuri de munc, venituri i deci de bunstare.
în urma crerii pieei unice ca urmare a Actului Unic European din anul 1986, au fost fcui pai spre asigurarea sntii la locul de munc, rezolvrii i prevenirii pericolelor pe care le produc anumite substane utilizate la locul de munc. Cel mai greu a fost de realizat un echilibru între dezvoltarea economic ca «motor» al acesteia i politica social i de ocupare a forei de munc. Dialogul social promovat de Actul Unic European a fost poate «vehiculul» care a asigurat un continuu proces de negociere dintre diferite state membre prin intermediul unor organizaii cum sunt: ETUC (Confederaia European a Sindicate lor) , E U N I C E (Uniunea Industriailor i Patronilor din Europa), UEAPME (AsociapamtreprinderilorMici i Mij loc i i ) , CEEP (Centrul European al întreprinderilor cu Participate Public). Aceste organisme au încercat s apere, s susin sau s revendice drepturile celor pe care îi reprezentau, dar i interesul eco­ nomic general. Dintre abordrile prezentate au ieit învingtoare cele în centrul crora sunt puse constrângerile monetare pe care trebuie s Ie respecte pentru a asigura echilibrul dintre dezvoltare i protecie s o c i a l . E x p e r i e n a e u r o p e a n a demonstrat c politica interven jonist con-
o o 3" ST % o <
a a 3
71
form teoriei lui Keynes, a cedat încet în faa abordrii spre o politic liberal.
Politica de Ocupare a fore i de m u n c în Uniunea E u r o p e a n . Momente-cheie în domeniul politicii de ocupare a forei de munc
D a c î n t r e an i i 1957 i 1971 instrumentul utilizat a fost Fondul Social European, ulterior apar i alte acte nor­ mative, strategii, programe i instrumente care îi pun amprenta asupra direciei dezvoltrii acestei poli t ici . Construcia modelului social european a fost marcat de astfel de evenimente care au contribuit la definirea i apoi dezvoltarea unei politici sociale i de ocupare europene, a strategiilor adecvate, a unor noi instrumente i parteneriate pentru atingerea obiectivelor
î acestora.
Carta Social E u r o p e a n . Toate 72 statele membre, cu excepia Mari i Britanii,
j au adoptat în 1989, printr-o declaraie, Carta Drepturilor Sociale Fundamentale ale
', Angajai lor ' , cunoscut sub numele de Carta Social. Carta constituie un instru­ ment politic care conine "obligaii mo¬
. rale" 2, al cror obiect este acela de a ? j garanta c în t r -o anumita a r sunt < [ respectate anumite drepturi sociale,
j. Acestea se refer, în primul rând, la piaa : muncii, formarea profesional, egalitatea
• anselor, mediul de lucru. Carta conine, 'o de asemenea, o cerere explicit adresat 3 Comisiei de a înainta propuneri pentru a ^ transpune coninutul Cartei Sociale în legislaie. Carta Social a fost urmat de £ t programe de aciune social. 2 s Acordul de Politic Social. Acordul ,Î2 ; de Politic Social este anexat la Protocolul — '• de Politic Social, anexat la rândul su, ^ la Tratatul asupra Uniunii Europene. Semnat < de 14 state membre (mai puin Marea
Br i t an i e ) , s t a b i l e t e obiectivele de
politic sociala trasate i in Carta Social din 1989: promovarea ocuprii forei de munc, îmbuntirea condiiilor de munc i via, combaterea excluderii sociale, dezvoltarea resurselor umane etc. Acordul de Politic Social stabilete procedura pentru adoptarea msuri lor de politic social i recunoate rolul vital jucat de dialogul dintre conducere i angajaii în politic social. Carta Verde din 1993, ce stabilete direciile de aciune, i apoi Carta Alb din 1994 insist pe rolul pregtirii i formrii profesionale, în care regsim dou coordonate: una - vertical i cealalt - orizontal. Pe direcia vertical, care trebuie s asigure coeziune economic i social, regsim politicile active de ocupare, egalitate de anse, educaie i training în meserii, for de munc calificat care s rspund unor cerine mereu în schimbare, ce permit accesul femeilor pe piaa muncii. In timp ce în plan orizontal este vorba de angajare pe plan local, egalitate de anse i societatea bazat pe servicii, parteneriate locale care s asigure climatul favorabil spiritului antreprenorial al unor «poli de cunoatere» care este transferat spre sectoarele noi. Mai multe fonduri sunt astfel activate. In cadrul acestora Fondul de Dezvoltare Regional, Fondurile Structurale cu cele trei obiective specifice sunt cele cunoscute. Dup alegerea noului guvern laburist în mai 1997, Marea Britanie a anunat c intenioneaz s ia parte la politica social i de ocupare.
Tratatul de la Amsterdam, din anul 1997, a încorporat Acordul de Politic Social - cu prevederi sporite - în Capitolul Social din Tratatul asupra Comunitii Europene. S-a creat o baz legal pentru egalitatea anselor între femei i brbai la locul de munc i se fac precizri legate de msuri împotriva excluderii sociale. In
final, o referire la drepturile fundamentale a dat o nou dimensiune obiectivelorpoliticii sociale. Tratatul de la Maastricht din anul 1992 a avut rolul de a integra Carta Social în tratatul semnat, cu excepia Marii Britanii, care îl va semna ulterior în cadrul Acordului Social. Tratatul de la Amsterdam include politica social i de ocupare, realizând pactul necesar pentru stabilitate i cretere economic , asigurând echilibrul între integrarea e c o n o m i c i po l i t i ca de ocupare a for e i de m u n c . Acesta cuprinde dispoziii ce vizeaz adâncirea integrrii atât prin trecerea în competenta Comunitii a unor domenii ce erau cuprinse în aria cooperrii interguvernamentafe, cât i prin dezvoltarea politicilor i obiectivelor Uniunii Europene. Sunt cuprinse, astfel, prevederi referitoare la politica de asigurare a locurilor de munc i de protecie sociala. Conform acestor dispoziii, statele membre vor promova o politic de coordonare a crerii de locuri de munc în vederea dezvoltrii capacitii de elaborare a unei strategii comune privind nivelul de angajare.
Se urmrete, de asemenea, eliminarea discrimmârilor i asigurarea unui tratament optim în ceea ce privete condiiile de munc i ocupare a posturilor, dezvoltarea politicilor comune în domeniul proteciei mediului, al sntii publice i proteciei consumatorilor. Astfel, a fost adoptat "Strategia european de ocupare a forei de munc" prin introducerea în tratat a Titlului V I I I . Procesul de coordonare a aciunilor privitoare la ocuparea forei de munc în cadrul Uniunii a fost lansat de ctre Consiliul Europei Ia Luxemburg în noiembrie 1997 la "Job Summit".
In funcie de prioritile identificate, strategia este structurat pe patru piloni, fiecare reprezentând câte un domeniu de aciune a crui dezvoltare contribuie la o
mai bun ocupare a forei de munc la nivel comunitar:
- angajab'ditatea reprezint o nou cultur în sfera ocuprii forei de munc i se refer la adaptabilitatea de a fi angajat, contribuind la combaterea omajului în rândul tinerilor i la combaterea omaj ului pe termen lung;
- antreprenoriatul p r o m o v e a z crearea de noi locuri de m u n c p r in încurajarea dezvoltrii locale;
- adaptabilitatea are în vedere modernizarea o r g a n i z r i i munc i i i promovarea contractelor de m u n c flexibile;
- asigurarea de anse egale se refer la adoptarea de msuri speciale pentru ca femeile s aib parte de aceleai oportuniti ca i brbaii.
Pentru a se asigura coordonarea la nivel european a strategiei, anual se parcurg anumite etape, dup cum urmeaz:
- stabilirea unor "Direcii în ocuparea forei de munc" (Employment Guidelines), document elaborat pe baza propunerii Comisiei Europene, care mai apoi este discutat i aprobat de ctre Consiliul Eu­ ropean;
- elaborarea de c t re fiecare stat membru în parte a "Planurilor Naionale de A c i u n e " (National A c t i o n Plans- NAP's) , planuri ce descriu modul de aplicare a Direciilor de ocupare a forei de munc i a recomandrilor specifice fiecrei ri;
- Comisia i Consiliul examineaz împreun aceste planuri i elaboreaz un "Raport comun asupra ocuprii forei de munc" (Joint Employment Report);
- în urma analizei acestui Raport se elaboreaz noile Direcii i recomandri pentru anul urmtor.
Metoda pe baza creia se desfoar
CO o o
73
acest proces de coordonare a politicilor de ocupare a f o r e i de m u n c este c u n o s c u t ca "metoda d e s c h i s de coordonare"3.
Principiile ce susin aceast metod sunt urmtoarele:
- principiul subsiiaritâii const în stabilirea/miprirea responsabilitilor între nivelul comunitar i cel na ional pr in stabilirea obiectivelor la nivel comunitar i responsabili zarea statelor membre în privina msurilor de aciune adoptate, pentru realizarea acestora la nivel naional;
- principiul convergenei const în urmrirea obiectivelor comune prin aciuni corelate;
- managementul pe baz de obiective se refer la monitorizarea i evaluarea progresului prin stabilirea de indicatori comuni pentru toate statele
74 : membre; j - monitorizarea pe ar (country î surveillance) const în elaborarea de
rapoarte ce înregis t reaz progresul i ; identfficposibMe"bunepracrici"lamvelul I statelor membre; 1 - abordarea integrat presupune
2 : extmdereaDirec|iilorpohticUorpieeimuncii (3 : în sfera altor politici (sociale, educaionale, ^ : antreprenoriale, regionale i de impozitare). •J :. La lansarea în 1997, Strategia
- j european de ocupare a forei de munc ' y ! a avut în vedere ca în urmtorii cinci ani 2 ' s se înregistreze progrese simitoare în ^ ' combaterea omajului. Pentru a se verifica eg j acest scop, Strategia a fost evaluat prima 2 î dat în anul 2000, pentru ca mai apoi, în 2 anul 2002, s se realizeze o evaluare de .2 impact. Rezultatele acestor evaluri au •— artat progrese în direcia crerii unui cadru ^ integrat al politicilor naionale, creterii ^ transparenei politicilor de ocupare i a
numrului de factori implicai atât la nivel
comunitar, cât i la nivelul statelor membre. De asemenea, au fost identificate i aspecte sensibile ale polit icii de ocupare a forei de munc i au fost trasate prioritile perioadei urmtoare.
Temele identificate pentru reforma Strategiei europene de ocupare a forei de munc au fost:
- stabilirea unor obiective mai clare; - simplificarea Direciilor de aciune
(fr a reduce din eficacitatea acestora); - întrirea rolului parteneriatului social
în aplicarea Strategiei; - c r e t e r e a c o e r e n e i i
c o m p l e m e n t a r i t i i cu alte procese comunitare4.
Anul 2000 constituie un moment ma­ jor în evoluia politicii sociale prin elaborarea Strategiei de la Lisabona (Lisbon Stra­ tegy), prin care este stabilit obiectivul pe zece ani al Uniunii Europene, i anume "de a deveni cea mai competitiv i dinamic economie din lume bazat pe cunoatere, capabil de o cretere economic sustenabil, cu mai multe i mai bune tocuri de munc i o mai bun coeziune social'*. Consiliul Eu­ ropean a decis c trebuie create condiiile necesare pentru ocuparea total a forei de munc i a stabilit un nivel al ratei de ocupare a forei de munc de 70% i o rat a ocuprii femeilor de 60%, inte ce trebuie atinse pân în anul 20106. Strategia de la Lisabona a fost creat pentru a ajuta Uniunea European s-i recapete condiia de ocupare total a forei de munc i de a întri coeziunea social pân în anul 2010. Obiectivele Strategiei de la Lisabona în ceea ce pr ive te politica de ocupare a forei de munc au fost:
- creterea calitativ i cantitativ a locurilor de munc;
- ant ic iparea i capi ta l izarea
schimbrilor pieei muncii prin crearea unui nou echilibru între flexibilitate i securitate;
- lupta împotriva srciei i tuturor fo rme lo r de excludere s o c i a l i discriminare;
- modemizareaserviciilordesecuritate social;
- promovarea egalitii între sexe; - sporirea impor t an e i aspectelor
sociale ale extinderii i ale relaiilor externe ale Uniunii Europene.
Direciile de aciune stabilite în anul 20037 au fost orientate i mai mult spre îndeplinirea obiectivelor de la Lisabona (ocupare total a forei de munc; calitate i productivitate în munc; coeziune i incluziune soc ia l ) . Pentru a sus ine obiectivele principale, au fost identificate 10 direcii de aciune specifice. Tot în anul 2003 Comisia a cerut înfiinarea unui grup care s rezolve anumite probleme particulare ale Strategiei de ocupare (Eu­ ropean Employment Taskforce). Acest grup condus de Wim Kok, fostul prim- ministru al Olandei, a identificat patru prioriti pentru statele membre:
- creterea adaptabilitii muncitorilor i a întreprinderilor;
- atragerea unui numr mai mare de oameni pe piaa muncii i pstrarea lor pe pia;
- creterea investiiilor în capitalul uman;
- asigurarea implementrii eficiente a reformelor printr-o mai bun guvernare.
Noua Agend Social. „New Social Agenda"8, din 9 februarie 2005, prezentat la Bruxelles, se orienteaz spre asigurarea de locuri de munc pentru cetenii Uniunii prin acordarea de anse egale tuturor. Prioritile Agendei sunt legate de:
- adaptarea legislativ referitoare la
relaiile de munc cu un dialog social continuu;
- monitorizarea evoluiei srciei cu ajutorul unui „Green Paper" care s u r m r e a s c e v o l u i a d e m o g r a f i c a populaiei i a relaiilor viitoare dintre generaii;
- piaa european a muncii în care lucrtorii s beneficieze de acordarea unei pensii sau de protecie social.
în aprilie 2005 Comisia a publicat un document cu privire la implementarea Strategiei de la Lisabona, aa cum este ea în urma revizuirilor din anul 20039. în aceast lucrare se subliniaz importana asumrii responsabilitilor comunitare de -ctre fiecare stat membru, acest lucru ref lectându-se în viitoarele Programe Naionale de Reform (National reform programme). In realizarea acestor planuri trebuie s se tin seama de liniile directoare principale (the guidelines). Planurile vor fi orientate pe trei direcii, în funcie de prior i t i : priori t i macroeconomice; prioriti nucroeconomice i prioriti ale ocuprii forei de munc, m ceea ce privete ocuparea forei de munc, aceste planuri vor înlocui Planurile Naionale de Ocupare a Forei de Munc actuale, prin integrarea lor în programele naionale Lisabona (Na­ tional Lisbon programmes). La aliniatul 4 din Decizia Consiliului "privind liniile directoare pentru politicile de ocupare a forei de munc pentru statele membre"1" sunt stabilite noile direcii de aciune în cea ce privete ocuparea forei de munc. Aceste linii directoare sunt stabilite pentru un interval de trei ani, iar reînnoirea lor în aceast perioad este strict limitat. In continuare, sunt prezentate liniile directoare integrate pentru cretere economica i locuri de munc:
a) liniile directoare macroeconomice: - securitatea stabilitii economice; - salvgardarea s u s t e n a b i l i t i i
economice p r in promovarea a locr i i eficiente de resurse;
- promovarea unei coerene sporite între politicile macroeconomice i cele structurale;
- dezvoltarea veniturilor salariale ce contribuie la stabilitatea macroeconomic i la creterea economic;
- contribuirea la obinerea unei E M U dinamice i funcionale;
b) liniile directoare microeconomice: - adâncirea i extinderea pieelor in­
terne; - asigurarea exis tene i unor piee
. deschise i competitive; j - crearea unui mediu favorab i l l afacerilor;
76 i - promovarea unei c u l t u r i a antreprenoriatului i crearea unui mediu
I propice IMM-urilor; - lrgirea i îmbuntirea infrasmicturii
t europene i f inal izarea pro iec te lor I transfrontaliere prioritare deja aprobate; f - creterea i îmbuntâprea investiiiior
3 . în cercetare i dezvoltare; ® - facilitarea accesului la inovaii i ^ * creterea dezvoltrii TIC; i J : - încura ja rea fo los i r i i în e lep te a
. resurselor i într i rea sinergiei dintre *8 , proteciamediuluiînconjurtoricreterea 3 i economic;
^ r - formarea unei baze industriale solide; a c) linii directoare pentru ocuparea forei £ de munc: 2 j - implementarea politicilor de ocupare .2 ( stabilite pentru ajungerea la ocuparea •— deplin a forei de munc, îmbuntirea ^ . calitii i a productivitumuncu i întrirea < coeziunii sociale i teritoriale;
- promovarea unei abordri a muncii
etapizate de-a lungul întregii viei; - asigurarea integrrii pe piaa forei
de munc a persoanelor în cutarea unui loc de munc i a grupurilor dezavantajate;
- îmbuntirea corelrii cererii de pe piaa forei de munc cu oferta existent;
- combinarea flexibilitii de pe piaa muncii cu securitatea locului de munc i, totodat, reducerea segmentrii pieei;
- asigurarea unui sistem favorabil stabilirii corecte a veniturilor i a altor costuri legate de dezvoltare;
- creterea volumului i îmbuntirea calitii investiiilor in capitalul uman;
- adaptarea sistemului educaional i de dezvoltare la noile cerine.
Aceste direcii integrate de aciune pentru ocuparea forei de munc, enume­ rate mai sus, pot fi cuprinse în trei mari l ini i directoare - l ini i directoare care au fost stabilite în mare parte i în anul 2003, la evaluarea strategiei de la Lisabona. Vom prezenta în continuare aceste linii directoare generale.
Atragerea unui numr cat mai mare de persoane în c â m p u l muncii (i meninerea acestora pe piaa muncii) i modernizarea s istemului de p r o t e c i e soc ia l (cuprinde liniile directoare integrate 16, 17, 18, 19). în momentul de fa este vital s se ating inta ocuprii totale i reducerea omajului i a inactivitii, prin creterea cererii i ofertei de pe piaa muncii. Acest scop trebuie conjugat cu creterea atractivitii slujbelor i cu cea a calitii i productivitii muncii. Creterea nivelului de ocupare a forei de munc este cel mai eficient mod de a genera c r e t e r e a e c o n o m i c sustenabil i de a promova incluziunea sociala, pe de o parte, i pe de alt parte, este calea de a-i susine pe cei ce sunt incapabili s munceasc. Abordarea dintr-
un nou punct de vedere al muncii - cel numit abordare cu privire la întregul ciclu al vieii active " lifecycle approach to work" 1 1 -i modernizarea sistemelor de protecie social vor avea un rol impor­ tant în v i i t o r , c â n d se p r e c o n i z e a z scderea numrului populaiei în vârst de munc. O atenie sporit trebuie acordat problemei diferenelor de ocupare dintre femei i brbai i cea a ratelor de ocupare sczute în rândul oamenilor vârstnici i a tinerilor.
O alt direcie important este cea referitoare la persoanele în cutarea unui loc de munc. Pentru aceast categorie este important s se faciliteze accesul la locurile de munc vacante, s existe o bun informare asupra pieei forei de munc, toate acestea pentru a crete capacitatea lor de angajare.
î m b u n t i r e a c a p a c i t i i de adaptare a a n g a j a i l o r i a întreprinderilor i flexibilitatea pieei forei de munc. Creterea volumului investiiilor în capitalul uman prin intermediul educa i e i i dezvo l t r i i v o c a i o n a l e , obiectivele fixate la Lisabona i obiectivele urmtoare acceptate pentru educaie i formare sunt mai valabile ca niciodat. Acestea au fost stabilite de statele membre pentru ele î n s e l e . Comunica tu l nu intenioneaz s ofere indicaii despre ce ar trebui s se fac într-o anumit ar i problemele ridicate aici nu sunt mai importante pentru anumite ri decât pentru altele. Responsabilitatea principal pentru îndeplinirea obiectivelor acceptate revine autoritilor responsabile cu educaia i formarea din statele membre actuale i viitoare.
C u n o a t e r e i inovare. A c e a s t prioritate a strategiei de la Lisabona presupune: o cretere i îmbuntire a
investiiei în resursele umane i dezvoltarea, facilitarea, absorbia ICT i o folosire susinut a acestor resurse. De asemenea, cunoaterea i inovarea îi aduc aportul la formarea unei baze industriale europene puternice.
Politica privind piaa muncii i ocuparea forei de munc în România. Armonizarea legis lat iv. Politica de ocupare a forei de munc acoper domenii vaste, dar strâns legate cu cele conexe. Dintre aceste domenii se pot meniona: legislaia muncii i condiiile de lucru, egalitatea de anse între brbai i femei, p r o t e c i a soc i a l , p r o t e c i a munc i i , eliminarea excluderii sociale i lupta împotriva discriminrii, crearea unui sistem de dialog social funcional atât la nivel de întreprindere, de ramur, naional, cât i comunitar, care s asigure consultarea partenerilor sociali în luarea celor mai importante decizii economico-sociale.
Gradul de compatibilitate a legislaiei r o m â n e cu acquis-ul comunitar este determinat ca raport între suma actelor normative române care transpun acquis- ul. Cele opt domenii majore sunt transpuse aproximativ total i compatibilizate în l e g i s l a i a r o m â n e a s c ( tabe lu l I ) , u rmr indu - se continuu acest process cuprins în armonograma prezent pe site- u l Min i s t e ru lu i In t eg r r i i Europene (www.mie.ro).
Aprecierea gradului de concordan a legislaiei române cu acquis-ul transpus se poate face atât pentru fiecare subcapitol, cât i pe ansamblu, prin compararea celor doi coeficieni i anume coeficientul gradului de transpunere i coeficientul gradului de concordan.
Ocuparea for e i de m u n c a fost considerat ca obiectiv prioritar, fcându- se eforturi pentru adaptarea sistemului
românesc pentru punerea în aplicare a Strategiei Europene de Ocupare a Forei de Munc. în acest sens, în anul 2001, a fost întocmit primul Plan de Aciune în domeniul ocuprii forei de munc (PNAO)
însoit de Programul pentru stimularea ocupri i forei de munc i reducerea omajului, care transpune Rezoluia nr. 99/ 312/CE pr iv ind liniile directoare în domeniul ocuprii.
Tabelul 1. Gradul de armonizare legislativ în domeniul politicii sociale i ocupare a forei de munc 1 2
Subcapitol Gradul de
Gradul de compatibilitate
% Legislaia muncii 88,8 88,5 Dialog social 100 100 Egalitatea de anse femei-brbai 100 91,5 Antidiscriminare 100 100 Ocuparea forei de munc 100 100 Securitatea social 100 100 Persoane cu handicap - - Sntatea i securitatea în munc 95,6 98.9 T O T A L 94,2 94,2 Legislaia muncii 88,8 88,5 Dialog social 100 100
Aciuni le sunt derulate de Agen ia Na iona l pentru Ocuparea For e i de Munc (ANOFM) i monitorizate prin indicatorii de performan furnizai de ageniile judeene pentru ocuparea forei de munc. Aciunile derulate în anul 2001 i obiectivele stabilite pentru anul 2002 au ca scop întrirea Strategiei de Ocupare a Forei de Munc pe perioada 2002-2004, parte integrant a strategiei în domeniul proteciei sociale i ocuprii elaborat de Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale i Familiei. Ca urmare a concluziilor desprinse de ctre A N O F M din urmrirea aplicrii PNAO, a fost elaborat o serie de acte normative care s creeze noi locuri de munc i s stimuleze mobilitatea forei de munc.
Astfel , Legea nr. 76/2002 pr iv ind
sistemul as igurr i lor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc i Hotrârea Guvernului nr. 174/2002 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr.76/2002, prevd creterea importanei msurilor active de combatere a omajului, susinerea financiar a mcadrârii omerilor în vederea realizrii unor lucrri de interes comunitar; acordarea de credite în condiii avantajoase pentru IMM-uri . De asemenea, a fost adoptat i Hotrârea de Guvern nr. 759/2002 privind Planul Naional de Ocupare a Forei de Munc.
Alte documente importante privind ocuparea forei de munc sunt urmtoarele:
- noul Plan de Aciune pentru Ocupare pentru perioada 2004-2005, care are la baz Strategia European de Ocupare i Liniile directoare de ocupare (Employment Guide-
lines). Planul a fost adoptat în conformitate cu p r i o r i t i l e , angajamentele i recomandrile identificate în Documentul Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare (The Joint Assesstment Paper-JAP);
- la 7 ianuarie 2003 a fost semnat Memorandumul de în e legere pr ivind participarea Român ie i la programul „Masuri comunitare de stimulare în domeniul ocuprii forei de munc' 1 . Cadrul legal a fost stabilit în baza deciziei cadru nr.1/2002 a Consiliului de Asociere România - EU;
- Legea-cadru ce s t a b i l e t e principiile generale ce g u v e r n e a z relaiile de munc, drepturile i obligaiile persoanelor angajate ca i jurisdicia munch' este Codul muncii. în cooperare cu reprezentanii confederaiilor patronale i sindicale, a fost elaborat un nou Cod al muncii. Prin apariia noului Cod, intrat în vigoare la 1 martie 2003, au fost armonizate cu acquis-ul prevederile urmtoarelor domenii: munca cu fraciune de norm, contractul de munc pe durat deteirninat, protecia tinerilor în munc, organizarea timpului de lucru, concedierile colective, informarea lucrtorilor asupra condiiilor aplicabile contractului sau raportului de munca. Comisia European a apreciat în Raportul de ar pentru anul 2003 c: „Noul Cod al muncii a încorporat principiile eseniale ale acqis-ului din acest domeniu, dar c sunt înc necesare unele ajustri", precum i faptul c „o parte important a acquis-ului trebuie s fie implementat prin legislaie secundar".
Legislaia elaborat în domeniul sntii i proteciei muncii asigur transpunerea direct ivelor europene, pstrând principiile de baz ale acestora. Politica i direciile de aciune privind activitatea de protec ie a muncii sunt stabilite de Ministerul Muncii i Solidaritii
Sociale, funcia de control a respectrii legislaiei fiind îndeplinit de Inspecia Muncii.
Legea nr. 90/1996 (republicat) privind protecia muncii este legea de baz în domeniul sntii i securitii muncii. Legea definete cadrul organizatoric al proteciei muncii i responsabilitile privind coordonarea i controlul acestei activiti, transpunând Directiva- cadru 89/391/CEE. Normele Generale de protecie a muncii au fost revizuite i au fost aprobate printr- un Ordin comun al MMSS nr. 508/2002 i al Ministerului Sntii nr.933/2002. Prin acest act normativ au fost transpuse prevederile a 20 de directive europene, dintre care 14 sunt directive de baz.
Pân în anul 2002, legislaia român în acest domeniu a cuprins urmtoarele di­ rective: Directiva - Cadru 89/391/CEE, Di rec t iva 89/655/CEE ( p r i v i n d echipamentele tehnice), Directiva 89/656/ CEE (privind echipamentele individuale de p r o t e c i e ) , D i r e c t i v a 90/270/CEE (echipamente cu ecrane de vizualizare), Directiva 90/269/CEE (rjrivind manipularea manual a sarcinilor), Directiva 89/654/ CEE (privind locurile de munc), Directiva 92/91/ CEE (privind extracia prin forare), Directiva 92/104/CEE (privind extracia de minerale). Directiva 93/103/CEE (privind vasele de pescuit), Directiva 92/58/CEE (privind semnalizarea). Directiva 90/679/ CEE (privind agenii biologici), Directiva 92/85/CEE (privind protecia femeilor însrcinate sau care alpteaz), Directiva 92/29/CEE (privind asistena medical la bordul navelor).
Comisia Naional de Promovare a Ocuprii forei de munc (prin Legea nr. 76/2002), ce are ca scop elaborarea de strategii i pol i t ic i pentru creterea nivelului i calitii ocuprii forei de munc i pentru dezvoltarea resurselor umane.
Comisia este organismul de legtur cu Comitetul pentru Ocupare i Piaa Muncii (Directiva 97/16/CE) având rolul de corelare a strategiilor naionale cu cele europene. Alte acte normative de interes social deosebit sunt: Legea nr. 429/2003 de revizuire a Constituiei României, Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
Prin descentralizarea deciziei admini­ strative în domeniul raporturilor de munc, par tener i i socia l i sunt i m p l i c a i în coordonarea polit icilor sociale privind formarea profesional, ocuparea forei de munc, asigurrile, asistena i protecia social. De asemenea, au fost adoptate msuri legislative pentru:
- consolidarea statutului Consiliului , Economic i Social; - crearea parteneri atului social în ) fundamentarea po l i t i c i i de stabilire a
8 0 ; salariului minim pe baza coului rrmiim de I consum; î - elaborarea în parteneriat a Planului j Naional de Dezvoltare; \ - crearea Fo rumulu i V i r t u a l de " Informare, Consultare i Dezbateri pentru : Societatea Civil i parteneriatul Social.
2 I Ins t i tu i i l e de pe p iaa muncii . ° : Capacitatea administrativ privete, în ^ = primul rând, A N O F M , înfiinat în baza iJ ' Legii nr. 145/1998, modificat i completat
- ' prin Ordonana de Urgen a Guvernului *S nr. 249/2000. Fundamentarea orientrilor 3 i soluiilor de cretere a gradului de ocupare £ : a forei de munc (Directiva nr. 98/171/ a j CE) este asigurat de Institutul Naional £ s de Cercetare tiinific în Domeniul Muncii 2 i P ro tec i e i Sociale, consti tuit p r in
.2 Ho t râ rea Guvernului nr. 1305/1996 — , (modif icat de Hotrârea Guvernului ^ i nr.1773/2004 p r iv ind organizarea i < func ionarea Inst i tutului Na iona l de
Cercetare tiinific în Domeniul Munci i i Proteciei Sociale). Institutul are atribuii
în efectuarea de studii i prognoze privind piaa muncii i protecia social.
Responsabi l i t i le de administrare, coordonare i monitorizare a implementrii programelor finanate din Fondul Social European revin Ministerului Munci i i Solidaritii Sociale, ca Autoritate de Mana­ gement, i Agen ie i Na iona le pentru Ocuparea Forei de Munc, ca Autoritate de Plat.
Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale i Familiei are responsabilitatea general de a elabora politicile de ocupare i de piaa muncii, programe i planuri n a i o n a l e . E l are, de asemenea, responsabilitatea de a pregti rapoartele bugetare la Bugetul asigurrilor pentru omaj pe baza propunerilor fcute de Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc, de a controla executarea lor i implementarea politicilor de ocupare, a strategiilor, planurilor i programelor realizate de Agen ia Na ional pentru Ocuparea Forei de Munc i de Consiliul Naional de Formare Profesional.
Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc, aprut în anul 1998, este cel mai important organism de implementare a politicilor i programelor legate de piaa muncii. Agenia este, de asemenea, responsabil de coordonarea programelor active pe piaa muncii i de organizarea programelor de formare profesional pentru persoanele neocupate; are, de asemenea, responsabilitatea de a colecta contribuiile la Bugetul asigurrilor pentru omaj, buget din care se finaneaz msurile active.
Consi l iu l N a i o n a l de F o r m a r e Pro fe s iona l a Adul i lor , organism autonom i tripaitit(coratituitm anul 1999X are un rol consultativ în promovarea de strategii i politici de pregtire profesional a adulilor, operaional din februarie 2000.
fostituionalizarea dialogului social Ia toate nivelurile, prin Legea nr. 109/1997 a fost mfiinat.
Consiliul Economic i Social, orga­ nism tripartit cu rol consultativ în stabilirea poli t ici i economice i sociale, având ca obiective majore realizarea dialogului so­ cial dintre Guvern, sindicate i patronat, precum i asigurarea climatului de pace social, pentru a media strile conflictuale intervenite între partenerii sociali.
C o m i s i a N a i o n a l pentru Promovarea Ocuprii este un nou or­ ganism tripartit, consultativ constituit prin noua lege privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc.
C o n s i l i u l N a i o n a l pentru Combaterea D i s c r i m i n r i i , a c ru i misiune este u r m r i r e a a p l i c r i i i respectrii principiului egalitii între ceteni (Hotrârea Guvernului nr. 1194/2001). La n i v e l u l Guve rnu lu i f u n c i o n e a z Departamentul pentru R e l a i i Interetnice, înf i in a t pr in H o t r â r e a Guvernului nr. 17/1997 i reorganizat prin Hotrârea Guvernului nr. 13/2001, având ca responsabilitate dezvoltarea de proiecte de acte normative referitoare la protecia minoritilor naionale.
Consiliu] Naional pentru Standarde O c u p a i o n a l e ( C O S A ) , o rganism administrat t r ipar t i t , are ca obiectiv realizarea unui cadru organizatoric care s permit evaluarea i certificarea forei de munc pregtite pe baza standardelor o c u p a i o n a l e , i nc lus iv evaluarea c o m p e t e n e l o r d o b â n d i t e pe cale nonfotmal i înformal, altele decât cele echivalente cu calificri profesionale organizate prin sistemul educaional, care permit continuarea s tudi i lor pentru obinerea unei diplome educaionale.
Consiliul Naional pentru Egalitate
de a n s e . E l a b o r a r e a Strategiei Naionale de Ocupare i a Planului de ac iuni privind ocuparea fore i de munc. Fiecare ar membru sau în curs de aderare trebuie s-i elaboreze o Strategie naional de ocupare i un Plan naional de aciuni privind ocuparea forei de m u n c . Ambele documente sunt monitorizate la nivel comunitar. Pilonii de s u s i n e r e ai s trategiei converg cu obiectivele strategiei de ocupare la nivel european, iar acestea sunt adaptate la situaiile concrete.
Planul naional de aciune pentru ocuparea forei de munc, denumit în continuare PNAO, reprezint un obiectiv prioritar al alinierii la strategia european în domeniul ocuprii forei de munc în contextul pregt i r i i Român ie i pentru aderarea la Uniunea European, el a fost realizat pe baza l ini i lor directoare ale strategiei europene privind ocuparea forei de munc, adoptate anual de Consiliul Uniunii Europene.
PNAO evideniaz msurile pe care R o m â n i a î i propune s le implementeze pe termen scurt i mediu, în vederea creterii ocupri i forei de munc i reducerii omajului, sprijinirii învrii pe tot parcursul vieii, eficientizrii i flexibilizrii pieei muncii pentru a rspunde rapid schimbrilor economice, evitrii discriminrii i excluderii sociale, în vederea reducerii decalajului exis­ tent în acest domeniu fa de Uniunea European. PNAO este documentul care va contribui la evaluarea progreselor înregistrate de România ca ar candidat s adere Ia Uniunea European.
Polit ici de ocupare a for e i de m u n c 1 3 . Sunt, în pr incipal , po l i t i c i macroeconomice care se a d r e s e a z categoriilor globale macroeconomice, cum ar fi cererea global de consum, investiia
global etc. Politicile de ocupare a forei de munc pun accentul pe flexibilizarea pieei muncii, pe stimularea produciei, mai ales la întreprinderile mici si mijlocii, prin alocarea de fonduri pentru creditare cu dobânzi avantajoase sau prin alte sisteme fiscale care s faciliteze angajrile.
Obiectivul politicilor de ocupare este de a crete gradul de ocupare a populaiei active i, impl ic i t , de a men ine rata o m a j u l u i la un m i n i m u m p o s i b i l .
Instrumentele utilizate nu sunt la îndemâna serviciilor publice de ocupare, ele «aparin» Ministerului de Finane, Industriilor i C o m e r u l u i , Guvernului sau Bnci i N a i o n a l e . Mu l t e d in instrumentele politicilor de ocupare sunt identice cu instrumentele de politic economic. Acest fapt este de î n e l e s a t â t a t i m p cat promovarea creterii economice poate genera promovarea unui volum mai mare al ocuprii ( f tg . l . ) .
Kig. l Politici de ocupare
P O L I T I C ! DI: OCUPARE
Nivel macro
Influeneaz indirect
- politici fiscale, impozite, subvenii; - politici monetare (rate ale dobânzilor, rate de schimb valutar, oferta monetar): - politici salariaie (salariul minim, indexarea salariilor); - politici sociale (vârsta de pensionare, alocaie copii); - investiie in infrastructura public; - promovarea exporturilor; - îmbuntirea mediului de afaceri.
Politicile de p ia a munci i . Ocuparea va crete sau va scdea în conformitate cu ratele creterii economice. In orice caz. chiar dac politicile de ocupare influeneaz indirect, ele trebuie s fie privite ca având cea mai decisiv influen asupra volumului ocuprii.
Includ, în principal, umitoarele domenii: - legislaia muncii (sau toate politicile
care reglementeaz condiiile de ocupare a indivizilor cum ar f i salariul minim,
programul de munc, durata i condiiile concediului anual, ale concediului de maternitate, regulamente referitoare la angajri i concedieri, protecia muncii i condiiile de sntate, pensionare anticipat, munc cu program redus, promovarea formrii continue etc.);
- politicile «active» (care constau în serviciile de mediere/plasare, de informare i consiliere privind cariera, de formare profesional, subveniile pentru angajare.
instruire în tehnici de cutare a unui ioc de munc, de promovare a iniiativei pri­ vate etc.); politicile «pasive» care înlocuiesc salari i le pentru cei care au devenii involuntar omeri. Politicile de piaa muncii (rîg.2.) au, de obicei, un impact direct asupra deciziilor referitoare la ocuparea participanilor la piaa muncii, comparativ
cu politicile de ocupare, i, totodat, se reflect i asupra volumul ui i/sau asupra structurii ocuprii i/sau a omajului, în special pe termen scurt. Acest fapt se a p l i c , în special , acelor p o l i t i c i implementate prin intermediul serviciilor publice de ocupare, aa-numitele politici active i pasive pentru piaa muncii.
Fig.2. Politici de pia a muncii
POLITICI DE PIAA MUNCII
Nivel macro- i micro -
ocuprii
- toate politicile i serviciile «active» de piaa muncii; - oale politicile de sprijin material sau de înlocuire a altor forme de venit pentru omer.
M s u r i l e « a c t i v e » p e n t r u p i a a munc i i definite în baza Legi i nr.76/ 2002, includ u r m t o a r e l e servicii :
- informarea i consilierea profesional;
începerea unei activiti independente sau pentru iniierea unei afaceri;
• stimularea mobilitii forei de munc;
- subvenionarea locurilor de munc;
- stimularea angajatorilor pentru încadrarea în munc a absolvenilor instituiilor de învmânt;
- subvenii acordate angajatorilor care încadreaz in munca persoane în vârst de peste 45 de ani sau intreintori unici de familie, precum i angajatorilor care au sub 100 de angajai i încadreaz în munc persoane cu handicap;
- acordarea de credite din bugetul asigurrilor pentru omaj în condiii avantajoase.
Caracter is t ic i ale s i tua i e i pieei
CO O O
i i o <
83
muncii actuale în România. în perioada anilor 2001 i2002,caurmareament iner i i unui nivel ridicat al activitilor industriale i de construcii , dar mai ales pe baza dezvoltrii serviciilor, a înregistrat creteri spectaculoase, de peste 4 ori mai mari decât media UE, astfel c nivelul înregistrat în anul 2002 a atins valoarea record de 1.512.256,6 înlrd. le i , adic aproximativ 43,3 mlrd. euro 1 4. Cu toate acestea, PIB pe locuitor (la puterea de cumprare standard) era în anul 2001 de numai 5.620 euro, adic de peste 4 ori mai
redus decât media UE -15 i de 2-3 ori mai redus decât valorile înregistrate de ctre noile state membre (Republica Ceh - 17.180 euro, Republica Slovac - 16.830 euro, Ungaria - 13.455 euro, Polonia - 9.406 euro).
în funcie de aportul la formarea , activitile cu o însemntate deosebit sunt tot cele din domeniul serviciilor'^. Sectorul serviciilor prestate ctre populaie este unul de viitor, acesta contribuind semnificativ la creterea nivelului de via al populaiei.
BIBLIOGRAFIE
; 3. Ghid pentru formarea personalului A.N.O.F.M, elaborat de Societatea German \ pentru Cooperare Tehnic, 2002.
84 ; 4. "Formare iniial în afaceri europene pentru funcionarii publici din administraia I public centrala", implementat de Institutul European din România in colaborare cu l EUROMED - Euro Mediterranean Networks din Belgia în anul 2005. ' 5. „Integrated guidelines for growth and jobs (2005-2008)"-2005/ 0057(CNS). : 6. Institutul European din România - Studii de Impact (PAIS I I ) . 7. Council Decision of 22 July 2003 on guidelines for employment policies of the
MemberStates(2003/578/EC)-OJL197/13.
8. Communication from the Commission to the Council, The European Parliament, CM the Economic and Social Committee and the Committee of Regions on " Taking Stock
of Five Years of the European Employment Strategy" COM (2002). jj i 9. Community Charter o f Fundamental rights for Workers.
> w - , 10. SEC (2005) 622/2 COMMISSION STAFF WORKING PAPER - "Working . together for growth and jobs. Next steps in implementing the revised Lisbonstrategy". 5 l l .Site-uri: £ : - http://www.chartesociale.coe.int : - www.ccir.ro jjj I - www.europa.eu.int/comm/emplovment social/emplovmentstrategy/index en.htm
: www.ccir.ro 'The Open Method ofCoordonation-a fost iniiat în cadrul Strategiei de Ocupare
a Forei de Munc.
8 i o <
ro a 3
4 Communicalion from the Commission to the Council, The European Parliament, j M the Economic and Social Committee and the Committee of Regions on "Taking Stock of Five Years of the Huropean Employment Strategy" COM (2002)416 final. - Pag. 4.
5 Consiliul Huropean de la Lisabona, Martie 2000 (hup:// www.europa.eu.int/comm/ employment_social/cmployincntstrategy/indes_en.htm
ft Consiliul European de la Stockholm din martie 2001 a adugat dou obiective î intermediare: rata ocuprii forei de munc trebuie s creasc per total la 67% i rata ocuprii femeilor trebuie s ajung la 57%pân în anul 2005. Afost adugat un obiectiv , . nou i anume - rata ocuprii pentru vârstnici s ajung la 50% pân în 2010.
7 Council Decision of 22 July 2003 on guidelines for employment policies of the Member States (2003/578/EC) - OJ L 197/13. I %
4 htn3://www,.europa.eu.int/comm/emp!oymeiit_social/news/2005/fcb/social agenda [ 4 SEC (2005) 622/2 COMMISSION STAFF WORKING PAPER - " Working
together for growth and jobs. Next steps in implementing the revised Lisbonstralegy". 111 Integrated guidelines for growth and jobs (2005-2008)" - 2005/ 0057(CNS). 11 încercarea de a stabili direcii (pathways) în ceea ce privete ocuparea tinerilor I 8 5
i de a reduce rata omajului în rândul tinerilor. 1 2 Institutul European din România - Studii de Impact (PAIS II). 1Ghid pentru formarea personalului A.N.O.F.M- elaborat de Societatea German 1
pentru Cooperare Tehnic - 2002. '4 Pentru transformare a fost folosit cursui de schimb din luna decembrie 2002 (1
eurb = 34.9191ei). 15 Sursa: Institutul Naional de Statistic.
Prezentat; 6 octombrie 2009. Recenzent: Nicolae ROMANDA, doctor în drept, profesor universitar, E-muil: [email protected]