21
Universitatea “Ștefan cel Mare“ Suceava Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică Specializarea Economie Generală și Comunicare Economică Anul III IMPACTUL POLITICII U.E. ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI AGRICULTURA – DOMENIU ECONOMIC PARTICULAR ÎN CADRUL POLITICILOR UNIUNII EUROPENE Profesor coordonator: Ciobanu Gabriela Realizat de: Flutur Andrei Cristian Suceava 2015

Politica Agricola

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Politica agricola

Citation preview

1

Universitatea tefan cel Mare Suceava

Facultatea de tiine Economice i Administraie Public

Specializarea Economie General i Comunicare Economic

Anul III

IMPACTUL POLITICII U.E. ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI

AGRICULTURA DOMENIU ECONOMIC PARTICULAR N CADRUL POLITICILOR UNIUNII EUROPENE

Profesor coordonator: Ciobanu Gabriela

Realizat de: Flutur Andrei Cristian

Suceava 2015Agricultura - domeniu economic particular in cadrul politicilor Uniunii Europene

Conditiile naturale au un rol foarte important: ciclul biologic, clima, fertilitatea naturala a pamntului. Nevoia unor investitii si a interventiei omului pentru reducerea impactului unor fenomene negative: irigatii, drenari, mecanizari, fertilizanti, antidaunatori, sau pentru a influenta cresterea (inginerie genetica, hormoni) etc. Rol strategic: productia de bunuri alimentare si anumite materii prime. Pretul produselor agricole este input n pretul fortei de munca si al produselor manufacturate. Rol important n conservarea mediului si a habitatului uman ("Idilic peasant's life").

Consumator de bunuri si servicii (masini, echipamente de transport, materiale de constructii, chimicale, energie, asigurari.Elasticitatea scazuta a cererii la pret. Daca oferta sporeste, cererea nu creste, preturile se reduc. Apare supraoferta, iar veniturile fermierilor scad. Se reduce interesul acestora de a mari productia. Pentru a atinge un asemenea obiectiv, este nevoie de mentinerea preturilor la un anumit nivel.

Elasticitatea cererii la pret, dar n functie de venit: - venit mare, elasticitate scazuta a cererii la pret; venit mic, elasticitate mai ridicata a cererii n functie de pret. n tarile dezvoltate, pretul relativ al alimentelor se reduce nu numai din cauza elasticitatii scazute a cererii la pret, ci si din cauza elasticitatii scazute a cererii la venit.

Principalele instrumente ale politicilor agricole

a) Preturile:

Fixarea acestora la un nivel scazut, sub pretul de echilibru scade interesul de a produce si se nregistreaza un deficit de produse.

Fixarea sau sustinerea acestora la un nivel mai ridicat (peste nivelul de echilibru, n conditii de piata libera, concurentiala) duce la extinderea ofertei peste nivelul cererii solvabile si aparitia unui surplus.

Ce se ntmpla cu surplusul? Posibilitati: a).Achizitionat de stat la preturi garantate; b).Exportat? n ce conditii, la ce marime a pretului? Trebuie subventionat exportul? Cine suporta efectele financiare ale acestei politici? Consumatorii (preturi mari), bugetul (cheltuieli ridicate), contribuabilii (impozite, cheltuieli mai mici de la buget).

b) Politica veniturilor

Subventionarea veniturilor prin preturi: cnd pretul pietei (in interior si pe piata mondiala) este mai mic dect pretul de sustinere, diferenta trebuie acoperita prin subventie (acoperirea pierderii si mentinerea interesului pentru productie).

Subventionarea consumatorilor: preturi de comercializare catre consumator sub nivelul pretului la producator, diferenta nencasata de catre producator fiind acoperita de la buget (ex. controlul preturilor la unele produse alimentare de baza: zahar, ulei, oua, faina, lapte etc.).

Pretul catre consumator este cel real, dar anumiti consumatori (sub un anumit venit), primesc o suma compensatorie.

c) Subventionarea anumitor costuri:

input-urilor: seminte, motorina, ngrasaminte etc.;

credite subventionate (nivelul dobnzii sub cel al pietei).

d) Politici comerciale externe de stimulare si protectie:

subventionarea exporturilor;

scutirea de impozite;

taxe vamale;

contingente, licente etc.

e)Agricultura Vest-Europeana n anii '50:

Agricultura ocupa cca 30% din forta de munca si cca 12% din GDP.

Productie scazuta - penurie de produse - importatori neti de produse agricole.

Nevoia stimularii productiei att pentru producerea de alimente, ct si pentru materii prime (relansare economica).

Politica Agricola Comuna n Tratatul de la Roma

Art. 39 se refera la urmatoarele obiective:

sporirea ofertei de produse agricole;

cresterea productivitatii prin promovarea progresului tehnic si prin utilizarea optima a factorilor de productie, ndeosebi a fortei de munca;

stabilizarea pietei: achizitionarea excedentelor de productie la preturi garantate si crearea de stocuri;

preturi rezonabile pentru consumatori;

sporirea veniturilor fermierilor (fair standard of living for farmers).

Principiile PAC:

circulatia libera a produselor agricole, piata unica, preturi comunitare, unice;

preferinta comunitara: aprovizionarea pietei n primul rnd din productie proprie, ceea ce presupune protectie fata de importurile la preturi mai mici ale pietei mondiale si stimularea exporturilor prin subventii;

solidaritate financiara (acoperirea n comun a costurilor acestei politici prin taxe intermediul bugetului comunitar si prin redistribuire.

Constatare: PAC era puternic orientata spre o piata agricola interna comunitara.

Mecanismul PAC:

Un sistem agricol organizat asa cum am aratat presupunea o finantare masiva de sustinere a preturilor. Finantarea s-a asigurat prin intermediul Fondului European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA), care a detinut permanent ponderea cea mai ridicata n totalul cheltuielilor bugetului comunitar ( initial, peste 60% din bugetul comunitar; ponderea acestuia s-a redus la