\

VASILE ALECSANDRI

POF,ZIIDosar critic

,

de Lucian Pricop

EDITURA CARTEX 2OOO

Bucureqti,2012

Coperta: Mdddlina PricopTehnoredactare computeriz atd Ec at e rina Pt s ld

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiALECSANDRI, VASII,EPoezii / Vasile Alecsandri; dosar critic de Lucian Pricop. -Bucureqti : Cartex 2000,2012

ISBN 978-973-104-441-5

L Pricop, Lucian

821.135.1-1

Textele ediliei de fald sunt reproduse dup[ volumeleV. Alecsandri. Opere. volumele I Si II. Poezii, apirute la Editurapentru LiteraturS, Bucuregti, 1966, in Coleclia ,,scriitori rom0ni".Modificdrile fap de edilia menlionatl se referd doar la normeleortografice ale Academiei RomAne, in vigoare la aceastd datd.Notele din subsolul paginii apa4in lui Vasile Alecsandri.

Pentru comenzi qi informalii, vd. rugdm sd ne contactafi la:

o Tel/fax: 021 1323.41.30; 021 /323.00.7 6o Tel: 0745.069.898; 0729.951.7 63o www.edituracartex.roo e-mail: comenzi @ edituracartex.roo O.P.4, C.P. 184, Bucuregti

Tiparul executat la Imprimeria de Vest,Oradea, Calea Aradului nr. 35.ROMANIA

CUPRINS

Prefald (Lucian Pricop) ............ 7FiSd de portofoliu ........... l0nifertqi critice ............

osTA$rr No6TRr

BALCANUL $r CARPATUL ....................PENE$ CURCANULSERGENTULpAsToRrr $r PLUGARTT ................FRATII JDERICAPITANUL ROMANOHORA DE LA PLEVNAHORA DE LA GRIVITAoDA OSTA$rLOR ROMANT ..............EPISTOLA GENERALULUI FLORESCU .............

DOINE

DOINASTRUNGAANDRII-POPA ................BABA CLOANTACRAI-NOUHORAGROZAcrNEL-CINEL ................DORUL ROMANCEIALTARUL MONASTIREI PUTNA

................... 17r92628'293234363840

4345A1

50566062646567

uAncAntrAnnpDEgrEprAReR novANrEr ..............STELELEN. CAI-CBSCU MURINDBANUL ITAANACTNADRAGO$I MAI ........HORA UNIREIcRrsros a tNvtariNgnA-re, uAncAnrrE ................

PASTELURISERILE LA MIRCE$TI .........,....SFAR$IT DE TOAMNAIARNAGERULVISCOLULMIEZUL IERNIILA GURA SOBEIBRADULSFAR$ITUL IERNEIoASpETrr pRruAvnRtr .................DIMINEATATUNETULFLORIILE _............-....:..PA$TELEPLUGURILE ............:.......sAuANAroRrr .............RODICALUNCA DIN MIRCE$TI ...............MALUL SIRETULUIcoNCERTUT- iN r-uNcAFLoRr oe NUrARnAnAcaNuL ................VALUL LUI TRAIANSANIANOAPTEApANrANa

788081838791929495

09t213t415I6t718

12012tt22t23124t26127128129130t32133r36t37t39L4t142r43

NATURA IN PASTELURILE LUIVASILE ALECSANDRI

Publicate inilial in ,,Convorbiri literare" intre 1868-1869,Pastelurile au fost apreciate de Titu Maiorescu ca ,,un qir depoezri, cele mai multe lirice, de reguld descrieri, cdteva idile,toate insuflelite de o simgire aqa de curatl gi de puternicb a

naturii, incdt au devenit fird cornparare cea mai mare podoab5 aliteraturii romdneqti indeobqte". in acelaqi registru al elogiului,G. Cllinescu considera Pastelurile ca o poezie noui, in caretehnica picturald predomina.

Vasile Alecsandri realizeazd prin pastelurile sale o liricd a

liniqtii, a fericirii rurale, un calendar al spafiului qi al timpului *iarna, toamna, primbvara, v ara. Coresponden[a sentiment-naturbeste urmiriti qi subliniatd de faptul cd tabloul este aproapeintotdeauna insuflelit de o prezen!6 uman[.

Pdnd la Alecsandri, intdlnim doar elemente de pastel laAsachi, Heliade, Alexandrescu, in poezii de factur[ romantici,unde natura e zugrdvit{ in mod abstract, ca mijloc de a creaatmosfera de transmitere a unor anumite stiri sufleteqti. Odatdcu Alecsandri, peisajul capdtd. individualitate, existd in sine, are

un farmec specific.Din cele aproximativ treizeci de poezii scrise de

Alecsandri, care intrd in definilia acceptatd a pastelului, se potdesprinde toate fazele anotimpurilor in lunca Mircegtilor.

Alecsandri descrie in Pasteluri iama in aspectul ei feeric,privind ninsoarea de la gura sobei. Tabloul unei nopli de iarni iiinspirl poetului sentimente de admiragie in fala mdreliei qi

nemiqcirii naturii. Iarna este anotimpul amorlirii gi al incre-menirii. in poezia ,,Iarna", Alecsandri deseneazl infiorat,obiectiv gi precis, cu o paletd sdracd in cr"rlori, dar cu miiestriepicturali, stdnd la gura sobei gi admirdnd jocul fulgilor: ,,Dinvizdnh cumplita iarnd cerne norii de z6padd. / Lungi troienec6l6toare adunate-n cer grdmadS; / Fulgii zbor, plutesc in aer caun roi de fluturi albi, / Rbspdndind fiori de gheap pe ai gdriiumeri dalbi."

in ,,Miezul iernei", datoritl gerului, natllra s-a transformatcomplet, inghe{ul a cuprins inseqi astrele, orice urmd a vegeta-lului a dispdrut, l5s6nd totul pradd regnului mineral, solidificdn-du-se sub aspectul olelului, cristalinului, diamantului. Tempera-tura joasd usucl pddurea, preflcdnd totul in diamante. Geruleste ,,amar", ,,cumplit". Poetul recreeazd, impresia c[ se afldintr-un templu in care stelele sunt ,,f5.clii", mun{ii sunt ,,altare',,iar codrii sund ca o o196 atunci cdnd ,,crivd1ul" bate.

Primdvara este anotimpul florilor qi al plslrilor cdldtoare.Ea este intdmpinatX cu entuziasm in poezii cum sunt: ,,Cucoa-rele", ,,Diminea[a", ,,Tunetul". Bucuria primdverii este pictatbcu senin[tate. in poezia ,,Diminea(a", sunt prezentati [draniiintr-o dimineald de primdvard fXcAnd pregdtiri pentru muncilecdmpului: ,,Zorti de ziul se revarsX peste vesela naturd, IPrevestind un soare dulce cu lumind qi cdldurb [...] / Muncitoriipe-a lor prispb dreg uneltele de munc[ / Paslrelele-gi dregglasul prin huceagui de sub lunci. / in grddini, pe c6mpii, pedealuri, prin poiene gi prin vii / Ard movili buruienoase, scolandfumuri cenugii". Primlvara sunt ploi cu tunete. Sufletul poetuluia vibrat la unison cu tunetul dintr-o zi de primdvard, in poezia,,Tunetul": ,,VdzdLrhLrl bubuieqte!... p5mdntul desmo4it / Cu miiqi mii de glasuri semnalului rdspunde, / $i de asprimea ierneisimlindu-se ferit, / De-o nouX-ntinerire ferice se pXtrunde',.Primivara lumina e mai caldd, pdraiele umflate curg iute$opotind, mugurii se vdd imbobocind, iar coloritul este redus laun fir de iarbd verde sau la un galben gdnddcel.

Toamna este inchipuitl de Alecsandri in poezia,,sfArgit detoamnd". Aici este zugr6vit tabloui dezolant al naturii ,,despu-iate" de podoabele ei, o naturd ce dnce dorulpdsirilor cdldtoar-e:

8

,,Vesela verde cdmpie acu-i tristd, vestejitd, / Lunca, b5tuti de

bnrm[ acrm pare mginiti; / Frunzele-i cad, zbor in aer, qi de crengi

se deslipesc, / Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc"'

ln pastelul ,,Plugurile" sunt salutafi glranii care ies sd are'

Pentru intdia oard avem imaginea unui plugar destoinic, care

apasd cn determinare pe coarnele plugului. De remarcat faptul

c[ atitr-rdinea poetului fag6 de naturi nu este contemplativ[.Natura, in cuprinsr.rl unui an, iar in chip simbolic in cuprinsul

unei vie{i, prezintd dou6 aspecte antitetice: unul stimr"rlativ, al

tinere{ii - in poeziile inchinate primiverii, altul paralizant:iarna, bbtr6nefea.

in luna florilor, poetul cautb ,,magica pl5cere de parfum qi

de cdntare" a luncii din satul natal in poezia,,Lunca dinMirceqti": ,,CXci in tine, lunc6 dragi, tot ce are suflet, grai, / Totqopte$te de iubire in frumoasa lun[ mai!".

Alecsandri este un iubitor al lini;tii rurale. Poezia ,,MalulSiretului" este o poz[ romantice, in care ,,eroul liric" este a$ezat

pe malul rAului, ldsdndu-qi privirea furatd de valuri. Poetulpriveqte ,,in faptul zilei" cum Siretul se inconvoaie pe sub s[iciica un balaur. Dornic de liniqte, avdnd sentimentul treceriiiremediabiie a timpului, Alecsandri priveqte apa care se tot duce

incet la vale, odatd cu propria sa viafd. Peisajul prezentat este

odihnitor, lipsit de fream[t, de zbucium l5untric. Singurele

elemente in miqcare sunt salcia pletoasd, mreana, raleiesdlbatice. Ultima strofi a poeziei aduce sentimentui treceriiireversibile a timpuiui, schimbarea permanentd din naturi: ,,$igdndirea mea furatb se tot duce-ncet la vale / Cu cel rdu care-n

veci curge, fdr-a se opri din cale".Stilul pastelurilor prezint| mai multe trds[tr:ri specifice,

printre acestea ar trebui menlionatd plasticitatea imaginilorartistice care alcdtuiesc, impreund, o viziune senin[, cahnb qi

gragioasi asupra naturii.Contemplator al eternei naturi, situAndu-se intre primii

poeli ai Bdrdganului, Alecsandri a intuit imensitatea, frumuselea

acestui spafilt infinit.

Lucian Pricop

REFERINTE CRITICE

Om de atitudine civic[, a negat riul (in diversele intru-chipdri), inlelegdnd, in paralel, sd afirme binele (in variatele luiipostaze). Lumii susplrse, viciatd, retrograd[, demagogicS,situatl (ca in viziunea lui Tudor Vladimirescu) la antipodulintereselor colectivit5trii na{ionale, ii opune (chiar dacS idilic)orizonturile neintinate ale spiritualitdlii rurale, iar prezentuluidecdzut - trecutul eroic ilustrat de patriogi ca $tefan cel Maresau Dan, cdpitan de plai. Elogiind demnitatea, puritatea, frumu-selea sufletului ldrdnesc, rezistenfa acestuia, bunul-sim[,Alecsandri sublinia, prin replic6, valori ce chezSguiau nu numaiideea de sLrpravieluire a unui neam peste care au trecut noriievocali in ,,Sentinela romdnd", ci qi sentimentul acut cd maselepopulare au, in ultimd instan!5, cuvdntul hotdrdtor, cd elereprezintd, prin inepuizabila aptitudine de a crea, de a depdqi

momentele de criz6, de a infrunta vicisitudinile, forEa salv;r-toare. Configuratd in doinele gi cAntecele bdtrAneqti, culese depoet din toate provinciile rom6neqti. t...1 in anul revoh,r{ieiins6qi, cdnd tipdreqte pe foi volante poema-manifest ,,Deqtepta-rea Romdniei", cSreia de peste munfi, din Transilvania, AndreiMureqanu ii va da, in ,,Un rdsunet", mobilizatoarea sa adeziune.in epoca exilului, cAnd participi la adunarea popularX de la Blaj,apoi in Bucovina gi, in cele din urmi, la Paris, compundnd intretimp ,,Hora Ardealului", modificati peste opt ani, in ,,HoraUnirii", redact6nd al5turi de tovarlqii sdi de luptd ,,Prinfipiilenoastre pentru reformarea patriei", scriind, ulterior, emofionanta

12

elegie patrioticd ,,Adio Moldovei". In etapa furtunoaselorincleqtiri cu reacliunea antiunionistd, scoate cea dintdi revistd

av0nd in titlul ei numele de azi al patriei - ,,Romdnia literarS"(1855) - cu adeziunea condeielor reprezentative din toate

provinciile gi sSrbitoregte biruinla nationald de la 1859, spriji-nindu-l pe Cuza. in perioada retragerii la Mirceqti, cAnd dIluncii de pe Siret, in ciclul ,,Pastelurilor", nimburile unui peisaj

incAntdtor istoriei, str5lucirile epopeice din ,,Dumbrava Roqie"

gi ,,Dan, cipitan de plai", iar lui ,,Peneg Ctlrcanul" 9i sergentului

din ,,Ostaqii noqtri", insemnele de simbol ale eroismului. Din-

colo de stimulii particulari sau de laitmotive, vreme de o jum[-

tate de veac Alecsandri a conferit ideii de poezie sernnificalii

militante, tonalitdli nu o datd agitatorice.

Aurel Martin, Metoninxil, Editura Eminescu,

Bucureqti, 1974. pp. 131-133.

Credem cd, mai inainte de orice, destinul particular al

poeziei lui Alecsandri e dictat de raliuni generale qi obiective,

lindnd de intreg procesul de dezvoltare a versului rom6nesc. El

rbmdne, in primul r6nd, poetul momentului festiv al poeziei

noastre, al unui inceput pe care imprejur[rile istorice qi procesul

de alcdtuire a spiritr"ralitdlii romlneqti exprimati ?n limbb l-au

voit sttb semnul luminii gi armoniei, prin victoria asllpra negurei

gi misterului. Prefuim deci gi apreciem ca o trds[turd de per-

manentb din aerul slrbdtoresc al poetului nu un ornament sau

altul al recuzitei idilice, nici mdcar aceast[ recuzitd in intregi-

mea sa, ci atitudinea general6, unghiul pe care poetul gi l-a ales

in raport cu via[a, intr-un cuvdnt sau, e adevdrat, unul festiv 9i

chiar convenlional dar prin aceasta cu nimic mai p4in sincer.

Mircea Tomu g, C in s p re ze c e p o eli, Editura pentru literaturd,Bucuregti, 1968, pp. 6-7.

inclin[m a crede astbzi cd Aiecsandri nu apa4ine nici tipu-

lui romantic, nici tipului clasic; el este mai curdnd un tip autoh-

ton, de simlire idilici qi gragioas6, de lirism senin qi uqor, de o anume

contemplativitate etnic5, incadratd qi in limitele temperamentale

l3

ale scriitorului qi intre condiliile fizice qi sufleteqti ale unuipeisagiu; aq fi inclinat sd vorbesc despre Alecsandri,mircegteanul, nu numai ca expresie apoeziei descriptive a lunciifarniliare pe care a c6ntat-o, ci ca expresia unui mod de simlirepotoliti, de senind visare, de optimism amabil, de un epicureismsentimental; rrr uo epicureism de inlelept cirturar qi nici desenzualitate hora{iani. Lirica lui Alecsandri este o efuziune debund dispozi{ie morald, fie c5 se exprimi erotic, bucolic, prinvisare contemplativi, sau chiar prin Lln anume exotism al prozeilui sprintene, spirituale gi cursive.

Pompiliu Constantine scu, Alecsandri, miceqteanul, ?n vol.Scrieri,I, Editura pentru literaturi, Bucuregti, 1967, pp. 20-23

Pentru Alecsandri lumea este in primul rdnd aspect: aparilienezdritd ochiului atent $i minlii curioase. De aceea Alecsandrise realizeazi mai ales in balade, in legende qi in pasteluri. Cdciin balade qi legende poetul nlr participd cu inrensitate la subiec-,trrl sdu, ci il mengine oarecum in depdrtare, rezervdndu-gi operspectivd contemplativ5, iar in pasteluri - in acelea ale luiAlecsandri, in special - natura este fixati ca aspect cu mijloa-cele fragede ale unei palete delicate.

Tndor Vianu, Alecsandri, Eminescu, Macedonski, EdituraMinerva, Bucureqti, 197 4, p. 31.

Naturale{ea lui, faconda qi spontaneitatea spiritului sbu aparnealterate in proza gi ?n corespondenfa cu prietenii qi cunoscu(ii,in atdtea pagini ce prevestesc calitdlile majore ale povestiriiromdneqti. Aici este Alecsandri intreg, nedisimulat sub nicioprozd estetic5, nepds5tor la canoanele compoziEiei, d6nd fr6uliber fanteziei gi amintirilor, alterndnd timbrul gh;mef cu celgrav, indrdgostit de concret gi de culoare, de anotimpul solar gide priveliqtea cAmpeneascl, m6nat de neastdmpdrul sdr"r c6ndspre cerul italic al povestirii romantice (ca in ,,Buchetiera de laFloren1a"), cAnd spre viziunile geologice autohtone din ,,Opreumblare prin mun1i", spre peisajele calcinate ale Gibraltaruh,ri,

IA t5

sub soarele torid de ia Tanger gi Tetuan, sub umbrarul misteriosal Spaniei, in lumea exoticd a Africii de Nord, in griurile Londrei,sub sita ploii, la Borsec, in goana fantasticd a ,,ma1postei", inlumea de legendd a ,,muntelui de foc", in saloanele Tuilleriilorlui Napoleon al III-lea, la poalele Mun{ilor Madras sau in deco-

rul Iagilor anului 1846. Peste tot, arta lui de gravor, peisagist

sau evocator, darul siu epic atdt de modern prin capriciulpovestitorului spiritual, ?ndrdgostit de digresiune, reconstituieprezenta vie a unui erou romantic fermecitor.

Mircea Zaciu, Clasici Ei Contemporani,Editura Didactic5qi Pedagogicd, Bucuregti, 1994, p. 17

,,Datoritd caracterului natural al talentului sdu, qi organi-cit5lii neqtirbite a alcdtuirii sale sensibile qi morale, Alecsandri a

izbutit sb uneascb perfect in trdsbturile lui dramaturgice de

actualitate, ideologia-i rispicat formulati in textul proclamativde la 1848, ,,Protestalie in numele Moldovei, a Omenirii qi a luiDumnezeu", cu extraordinara inlelegere a valorilor estetice ale

limbii vorbite in epoca in care se pl5m5dea, se manifesta revo-lugionar gi se realiza practic acea ideologie. Pe cAnd versuriledin ,,Comedia vremii" qi proza din ,,Doud sute de galbeni sau

pihirnicia de trei zile" se citesc concesiv, ctt recltrs la afectelepios estetice, lectura comediilor lui Alecsandri rdmdne irezis-tibil simpatic5, qi te absoarbe in universui propriu al societiiiiromAneqti de la jumitatea secolului trecut, care db nespus de

vivace glas arhaismelor populare, vocabularelor ldsate spre

trecitoare pdstrare de ocupagiile strdine in principate, bonjuris-melor gi aberaliilor latiniste.

Ion Negoilescu, AnaliTe {i sinteze, Editura Albatros,Bucureqti, 1968, pp. 65-66.

,,Poate c[ cea mai durabil5 parte a operei lui Alecsandrieste aceea in prozd. Scutit de risipa de silabe gi de obligaliagravitiqii lirice, scriitorul iqi revars5, slobod de a divaga, toate

dorurile: umor, pictur[, inlesnire orientali de povestitor. Eln-are invenlie, de aceea in sr"rbstan!5 toate nara{iunile sale sunt

jurnale de cil[torie. Genul era la mod6 atunci, ilustrat deChateaubriand qi de Lamarrine. Dar lui Alecsandri ii lipseqtesentimentul geografic, marea evocare romanticb. Ochiul lui e alunui observator pasionat de detalii inedite, al unui reporter supe-rior, care surprinde exoticul fdrd a transfigura. Cdldtoriile iuiurmeazd spiritul acelora ale lui Al. Dumas, foarte gustate atunci,imitate de Ed. About. Cdldtorul are o predispozilie statornicd,de categoria spiritului critic, de a nota grotescul qi pestritul, fdrAa strica imaginea de studiu a tabloului, o pretenlie de ,,humour,.flegmatic.

G. Cdlinescu, Istoria literaturii romdne de la origini pdndin prezent, Editura Minerva, Bucureqti, 1988, p. 2g4.

osrAgrr nofrRr

BALCANUL $I CARPATUL

Balcanul gi Carpatul, la Dundrea mireagd,

Ca doi giganli ndprasnici stau astdzi fa16-n fa15

$i-apringi de dor de luptd, cu ochii se mlsoard,

Cu glasul s-ameninli, cu g6ndul se doboard,

Zicdnd:,,Nu pot s6-ncapi doi palogi inff-o teace!

E scris din noi doi unul in pulbere sd treac[!"

Balcanul cel fanatic, muncit de asprd urd,

Nu qtie sd-ngrideasc6 sdlbatica lui gur5

$i zice cu trufie: ,,Carpatule vecine,

De nu pleca-vei fruntea, amar va fi de tine,

Cdci rdpezi-voi grabnic din plaiurile-mi nalte

Torente-necltoare deprinse ca sI salte

Din maluri peste maluri, din munte peste munte,

Sd batd-a tale coaste, s-acopere-a ta frunte,

Sd faci intr-o clip[ ca s[ dispari din lume

Cu-a tale stAnci qi codri, cu-ai tdi copii 9i nume!"

Carpatul scoate-un freamdt teribil de urgie,

Migc6nd coama-i de codri, ca leul in mdnie,

$i-n clocot lung rbspunde: ,,Balcane,-a ta trufieAratd cd tu astizi cdzut egti in pruncie.

Nevoie ai de-o cdrjd ruina1i s-o supoarte,

17

Cdci egti acum, sdrmane, ajuns la prag de moarte.Ai fost odinioard gigant prin inbllime,Amar prin fanatismu-fi, puternic prin cruzime!Ai revdrsat pe lume qi groazd gi ruqine$i te-ai scdldat in s6nge p6n-ce-ai dat piept cu mine.,,De-atunci au trecut secoli!... Strivita omenireS-au degteptat, gi numai tu stai in adormire,Ademenit de visuri nebune qi trufage,Fdr-a p[trunde norii care te {in in fage!Orb urieq! cu cfia tu geneleli ridicd$i vezi l-a tale poale c6t umbra-1i e de micd.Egti qters din cartea lumii, tu, care din vechimeStai rezemat in somnu-fi de-o putredi mdrime!$i vrei sd fli in lanluri popoarele creqtine?$i vrei, Balcane g6rbov, eu sd mi-nchin la tine?Dar n-auzi cum te rAde gi Dunirea gi Marea?Deviza ta-i sclavia, $-a mea neatdrnarea! ,,

Cum zic doi vulturi ageri, zburOnd din v6rf de munte,Se-nalgd pdn6-n ceruri gi scot lipete crunte.De pe Balcani e unul qi din Carpali e altul,Mult rlpide le-i zborul, mult crdncen le_i asaltul,Cdci se izbesc ca fulgeri la lupti-ucigdtoare!...Intinsele lor aripi se bat lucind la soare,

$-a lor cumplite gheare gi pliscuri oleliteIgi dau loviri de moarte gi rdni iqi fac cumplite.

Deodatl cade unul din vulturii duqmani:E vulturul pr5dalnic din barbarii Balcani,$i-n patru pe4i a lumii zbor smulsele lui pene!...

$i cdnti libertatea pe maluri dundrene.

18

MirceSti, 14 mai 1877

19

PENE$ CURCANUL

Plecat-am noud din Vash-ri

$i cu sergentul zece

$i nu-i era, zdu, nimdnuiin piept inima rece.

Voioqi ca qoimul cel uqor

Ce zboard de pe munte,

Aveam chiar pene la picior,

$i-aveam qi pene-n frunte.

Toli dorobangi, toli cdciulari,Romdni de vip veche,

Purtdnd opinci, sumani, ilari

$i cuqma pe-o ureche.

Ne dase nume de CurcaniUn hdtru, bun de glume;

Noi am schimbat ldng6 BalcaniPorecla in renume!

Din cdmp, de-acasi, de la plugPlecat-am ast5-vari

Ca sd scdpdm de turci, de jugSirmana scumpd !ear[.

Aga ne spuse-n graiul sdu

Sergentul Mitrdgund,

$i noi ne-am dus cu Dumnezeu,Ne-am dus ctt voie bund.

Oricine-n cale ne-ntdlneaCdnt6nd in gura mare,

St6tea pe loc, s-adimenia,Cuprins de admirare;

Apoi in treacdt ne-ntrebaDe mergem la vro nuntd.

Noi rdspundeam in hohot: ,,Ba,Zburdm la luptd cruntd!,.

,,Cu zile mergeli, dragii miei,

$i sd venili cu zile!..Zieeau atunci bdtr6ni, femei,

gi preoli, gi copile;Dar cel sergent fir'de musteli

Rdcnea: ,,Sd n-avefi teamd,.Romdnul are $epte vieti

In pieptu-i de arami!,,

Ah! cui i-ar fi rrecut prin gSnd

$-ar fi crea)t vrodatiCd mulli lipsi-vor in curind

Din mdndra noastrd ceate!Privili! Din nou[ c61i eram

$i cu sergentul zece,Rimas-am singur eu... gi am

in piept inima rece!

Crud e cAnd intri prin stejariNipraznica secure,

De-abate toli copacii mariDin falnica pldure!

Dar vai de-a lumii neagrd stea,Cind moartea nemiloasi

Ca-n codru viu pdtrunde-n ea

$i cdnd securea-i coasi!

Copii! aduceli un ulciorDe api de sub stdnci,

20 2l

Si sting pojarul meu de dor

$i jalea mea ad0nci.Ah! ochii-mi sunt plini de scAntei

$i mult cumplit m[ doare,

Cdnd m[ gdndesc la fralii mei

Cu togi pierili in floare.

Cobuz ciobanu-n Calafat

Suna voios din fluier,Iar noijucam hora din sat,

RAzdnd de-a bombei quier.

Deodatl-o schijd de obuzTrIsnind... mdnca-o-ar focul !

Reteazd capul lui Cobuz

$i-astfel ne curm[ jocul.

Trei zile-n urm[ am rizbitPrin Dundrea umflatd,

$i nu departe-am dberatDe Plevna blestemati.

in fala noastr[ se-n6lfaA Grivigei redutd,

Balaur crunt ce-ameninga

Cu gheara-i nevizuti.

Dar qi noi incd o p0ndeam

Cum se pdndegte-o fiarl$i tot chiteam gi ne gdndeam

Cum sd ne cad6-n ghear[?

Din zori in zori qi turci gi noiZv drleam-n aer plumbii,

Cum zvdrli griunli de pipuqoiCa si hrineqti porumbii.

$i tunuri sute bubuiau...Se cl[tina pdmdntul!