Poate utilizarea terenurilor din jurul izvoarelor să influențeze

nevertebratele acvatice crenofile?

Berindean, A., Goja, L., Micle, M., Domocuș, M., Păușan, S., Manole, D., Trifan, M., Șuteu, A.M., Battes, K. P., Cîmpean, M.

Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Biologie și Geologie, Departamentul de Taxonomie și Ecologie

Cluj-Napocaaprilie, 2019

1.Ipoteza nulă:

-Utilizarea terenului la 100m are influență mai puternică asupra comunităților de nevertebrate crenofile decât la 1000m.

IIC (R. intermitent)

TRS (R. peșteră)

PVL (R.)LNM (H.)IRS (R.-H.)ITZ (L.)

2. Materiale și metode- Prelevarea și analiza probelor a fost realizată în

concordanță cu metodele standardizate: nevertebratele acvatice au fost prelevate din 3 tipuri de substrat (briofite, nisip și pietre).

- Parametrii fizico-chimici au fost măsurați pe teren, cu ajutorul unui multimetru de tip Hanna HI98194 (pH, temperatură, conductivitate, oxigen dizolvat).

3. Localizarea celor 25 de izvoare• Munții Piatra Craiului

PAS – Peștera AstileuPMJ – Peștera Moara JurjiiVDC – Peștera Vadul CrișuluiIZB – Izbucul IzbândișBRM – Izbucul Bratca MarePBZ – Peștera cu apă BulzTPV – Peștera Toplița de VidaIRS – Izbucul RoșiaITP – Izbucul ToplicioaraIIZ – Izbucul IzbunealăTRS – Izbucul Toplița de Roșia

• Munții Bihor Vlădeasa PAL – Peștera Alunul MicIPN – Izbucul PonorPGA – Peștera Gura ApeiLNM – Izbucul Lina MareITZ – Izbucul TăuzIVL – Izbucul VulturuluiCRB – Peștera CorobanaIPL – Izbucul PolițeiPPI – Peștera Poarta lui IoneleICD – Izbucul Cotețul Dobreștilor

• Platoul VașcăuIBO – Izbucul BoiuIIC – Izbucul intermitent Călugări

• Munții Trascău PHP – Peștera Huda lui PaparaIEZ – Izbucul Iezer

4. Abundența numerică procentuală a comunităților de nevertebrate crenofile

Izvor

Coordonatele izvoarelor

Harta utilizata

Program de masurare

Linie generataVector Corine Land Cover 2018

Radius redat in grade

Radius de 100m de land-use

Scara folosita

Variabile de mediu

Stații izvoare

5. Analiza principalelor componente pentru izvoarele carstice studiate și gruparea acestora în funcție de valorile parametrilor fizico-chimici

Taxoni

Stații izvoare

I

IIIII

IV 6. Gruparea izvoarelor carstice studiate în funcție de abundența grupelor de nevertebrate crenofile

Taxoni

Stații izvoare

I

IIIII

IV 6. Gruparea izvoarelor carstice studiate în funcție de abundența grupelor de nevertebrate crenofile

Taxoni

Stații izvoare

I

IIIII

IV 6. Gruparea izvoarelor carstice studiate în funcție de abundența grupelor de nevertebrate crenofile

Taxoni

Stații izvoare

I

IIIII

IV 6. Gruparea izvoarelor carstice studiate în funcție de abundența grupelor de nevertebrate crenofile

Taxoni

Stații izvoare

I

IIIII

IV 6. Gruparea izvoarelor carstice studiate în funcție de abundența grupelor de nevertebrate crenofile

Taxoni

Stații izvoare

I

IIIII

IV 6. Gruparea izvoarelor carstice studiate în funcție de abundența grupelor de nevertebrate crenofile

Stații izvoare

Utilizare teren (100m)

7. Gruparea izvoarelor carstice în funcție de utilizarea terenurilor pe 100m (DCA) în corelație cu parametrii fizico-chimici ai apei (CCA)

Stații izvoare

Utilizare teren (100m)

7. Gruparea izvoarelor carstice în funcție de utilizarea terenurilor pe 100m (DCA) în corelație cu parametrii fizico-chimici ai apei (CCA)

Stații izvoare

Utilizare teren (100m)

7. Gruparea izvoarelor carstice în funcție de utilizarea terenurilor pe 100m (DCA) în corelație cu parametrii fizico-chimici ai apei (CCA)

Stații izvoare

Utilizare teren (100m)

7. Gruparea izvoarelor carstice în funcție de utilizarea terenurilor pe 100m (DCA) în corelație cu parametrii fizico-chimici ai apei (CCA)

Stații izvoare

Utilizare teren (1000m)

8. Gruparea izvoarelor carstice studiate în funcție de abundența grupelor de nevertebrate crenofile (PCA)

9. Gruparea izvoarelor carstice în funcție de utilizarea terenurilor pe 1000m (DCA)

Stații izvoare

Utilizare teren (1000m)

9. Gruparea izvoarelor carstice în funcție de utilizarea terenurilor pe 1000m (DCA)

8. Gruparea izvoarelor carstice studiate în funcție de abundența grupelor de nevertebrate crenofile (PCA)

Stații izvoare

Utilizare teren (1000m)

9. Gruparea izvoarelor carstice în funcție de utilizarea terenurilor pe 1000m (DCA)

8. Gruparea izvoarelor carstice studiate în funcție de abundența grupelor de nevertebrate crenofile (PCA)

Stații izvoare

Utilizare teren (1000m)

8. Gruparea izvoarelor carstice studiate în funcție de abundența grupelor de nevertebrate crenofile (PCA)

9. Gruparea izvoarelor carstice în funcție de utilizarea terenurilor pe 1000m (DCA)

Radius 100m

Radius 1000m

-Utilizarea terenului la 100m are influență mai puternică asupra comunităților de nevertebrate crenofile decât la 1000m.