Planul pentru prevenirea, protectia si diminuarea e fectelor

inundatiilor in spatiul hidrografic SOMES-TISA

Rezumat

Inundatiile sunt fenomene naturale care nu pot fi prevenite, ci pot fi gestionate prin luarea unor masuri de diminuare a efectelor acestora. Unele activitati umane ( cum ar fi numarul mare de asezari umane si de bunuri economice aflate in zone inundabile, precum si reducerea capacitatii de retentie naturala a apei prin exploatarea terenurilor) si schimbarile climatice contribuie la cresterea probabilitatii survenirii inundatiilor si a impactului negativ al acestora.

Este realizabil si de dorit sa se reduca riscul consecintelor negative, in special pentru sanatatea si viata persoanelor, mediu patrimoniul cultural, activitatea economica si infrastructura asociata cu inundatiile. Pentru o eficienta maxima in gestionarea acestor fenomene si reducerea implicita a riscului, este necesara o coordonare si o realizare a unor planuri, pe cat posibil, la nivelul unui bazin hidrografic. Pentru a avea la dispozitie un instrument eficient de informare, precum si o baza valoroasa pentru stabilirea prioritatilor, luarea unor decizii ulterioare, tehnice, financiare si politice privind gestionarea riscului la inundatii, crearea unor harti de risc la inundatii, care sa arate potentialele consecinte negative asociate diferitelor cazuri de inundatii, inclusiv informatii privind surse potentiale de poluare a mediului ca urmare a inundatiilor. Planurile de gestionare a riscului la inundatii ar trebui sa se concentreze asupra prevenirii, a protectiei si a pregatirii. Aceste planuri trebuie sa tina cont de conceptul ,, mai mult spatiu raurilor “, luind in considerare, in masura posibilitatilor, intretinerea si/sau refacerea zonelor inundabile, precum si masuri de prevenire si reducere a efectelor negative asupra sanatatii umane, a mediului, a patrimoniului cultural si a activitatii economice.

1. Prezentare generala

Planul pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor in spatiul hidrografic Somes Tisa se realizeaza in baza H.G.R. nr. 1309/27.10.2005 privind aprobarea programului de realizare a Planului national pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor si finantarii acestuia si incepand cu 23 octombrie 2007, dupa prevederile Directivei Inundatii a Uniunii Europene, privind evaluarea si gestionarea riscurilor de inundatii.

Planul pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor va aborda

bazinele hidrografice ale raurilor Somes, Crasna si Tisa.

Principalele obiective urmarite prin derularea proiectului sunt urmatoarele :

• identificarea bazinelor hidrografice sau subbazine hidrografice in care exista riscul producerii de inundatii;

• regionalizarea hazardului la inundatii;

• prezentarea principalelor viituri produse in ultimii 30 de ani si care au provocat inundatii;

• descrierea vulnerabilitatii la inundatii a zonelor ce prezinta risc la inundatii;

• Efectuarea evaluarii riscului de inundatii folosind echipamente de cartografiere;

• cauzele inundatiilor cu descrierea factorilor antropici care contribuie la acutizarea fenomenului de inundatii. Estimarea influentei/modificarilor asupra regionalizarii hazardului viiturilor si al vulnerabilitatii;

• o estimare a tendintelor in ceea ce priveste producerea unor inundatii viitoare;

• o evaluare a consecintelor inundatiilor viitoare asupra populatiei, bunurilor si a mediului;

• stabilirea gradului de protectie la inundatii acceptat pentru asezarile umane, obiective economico-sociale, terenuri agricole etc.;

• evaluarea preliminara a riscului la inundatii (pentru debite mai mari decat debitul de calcul);

• prezentarea masurilor si actiunilor necesare pentru reducerea riscului la inundatii, estimarea lor monetara si identificarea proiectelor necesare;

• analiza cost a masuratorilor structurale si ne-structurale potentiale efectuata alternativ folosind analiza hartii inundatiei 2D;

• Analiza riscului de inundatii in scopul evacuarii si a planului de contingente (numar de persoane evacuate, efective ale autoritatilor dislocate pentru evacuare, logistica si tehnica din dotarea autoritatilor);

2. Studii necesare

In vederea elaborarii proiectului a fost in primul rand necesara o analiza detaliata a principalelor inundatii produse in bazinul hidrografic Somes-Tisa pe parcursul a cel putin 30 de ani, fiind astfel identificate zonele expuse producerii acestor fenomene.

Ulterior acestei analize au fost stabilite principalele etape de derulare a proiectului in zonele prioritare.

Ca atare studiile hidrologice si topografice reprezinta fundamentul pe care se va construi intregul proiect , calitatea acestora fiind definitorie pentru obtinerea unor rezultate superioare.

2.1. Studii hidrologice

Studiile hidrologice vor furniza parametrii caracteristici ai viiturilor produse in anii 1975 si 2005 si ai viiturilor de calcul cu probabilitatile de depasire de 0,1% ; 1% si 5%.

Modelele hidrologice si hidraulice vor fi construite utilizand baza de date hidrometeorologica si masuratorile topografice realizate in teren, calibrarea acestora realizandu-se pe baza inregistrarilor inundatiilor istorice.

Studiile pe modele hidrologice si hidraulice vor fi necesare pentru stabilirea capacitatilor de transport a albiilor cursurilor de apa, delimitarea zonelor inundabile, a debitelor

tranzitate prin constructiile hidrotehnice si stabilirea parametrilor in vederea intocmirii proiectelor cu masuri structurale. Acestea se vor baza pe modelele hidrodinamice instabile 1D si 2D, utilizatorii putand sa evalueze masurile propuse si impactul lor asupra sistemului raului in discutie, desigur cu combinarea potentiala 1D si 2D.

2.2 Studii topografice

Acestea vor cuprinde planuri de situatie, profile transversale, profile longitudinale, relevee, puncte de control altimetric si modelul digital al altitudinii terenului (DTM) cu o precizie pe altitudine de 15 cm in zonele prioritare si 20 cm in restul bazinului. DTM-ul va fi integrat cu planurile si hartile vectoriale DTM sau similare la scara existenta pentru zonele urbane (locuite) si va folosi scara cea mai detaliata disponibila, iar pentru bazinul hidrografic-planurile informationale detinute dupa hartile 1:50.000 sau 1:25.000 acolo unde ele sunt disponibile. DTM-ul obtinut va fi prezentat in format plansa (la o scara convenabila) si in format digital.

3. Stadiul de realizare In cursul anului 2007 s-a proiectat reteaua geodezica de sprijin, ulterior fiind efectuat survolul aerian cu elicopterul, utilizandu-se tehnologia LIDAR, deasupra bazinelor hidrografice ale raurilor Somesul Mic – judetul Cluj si Somesul Mare – judetul Bistrita. Au fost obtinute prin survol aerian imagini video si foto, prin prelucrarea acestora cu ajutorul tehnologiei GIS, obtinandu-se modelul digital al terenului ( DTM ).

Datele hidrologice, hidraulice si topografice determinate prin survol aerian si masuratori in teren sunt analizate si introduse in modelul hidraulic pentru zona prioritara Dej la confluenta dintre Somesul Mic si Somesul Mare, zona ce a fost expusa la inundatii istorice pentru Romania in anul 1970, urmand ca pe parcursul anilor 2009 si 2010 conform programului, sa se efectueze studii si calcule similare in bazinele raurilor Crasna si Tisa.

De asemenea pentru zona prioritara a fost elaborat studiul de analiza a schemei hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor in bazinul raului Somes amonte Dej, rezultand astfel o serie de masuri si planuri de reducere a pagubelor produse de inundatii in arealul respectiv.

In continuare vom prezenta cateva rezultate obtinute in urma activitatilor desfasurate :

Fig.1 Stabilirea zonelor de interes pentru scanarea cu elicopterul

Fig.2 Realizarea retelei geodezice de sprijin

Fig.3 Modelul digital al terenului rezultat in urma digitizarii planurilor existente

Fig. 4 Zboruri efectuate in 2007 in bazinele raurilor Somesul Mic si Somesul Mare, jud. Cluj si Bistrita

Fig.5 Profil transversal

Fig. 6 Modelul numeric al terenului, obtinut prin metoda FLI-Map, zona Dej – jud. Cluj

Fig. 7 Repartitia suprafetelor de bazin, sectiunea Somes, amonte Dej

REPARTITIA SUPREFETELOR DE BAZIN IN SECTIUNEA RIU SOMES AMONTE DEJ

12

3778

5033

R. b. Somes am. Dej - confl. SomesMare cu Somes MicSomes Mare

Somes Mic

REPARTITIA PE TREPTE DE ALTITUDINE A BAZINELOR HID ROGRAFICE ALE AFLUENTILOR RIURILOR SOMESUL MARE SI SOMESUL MIC

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Z >

100

0

800<

Z<1

000

600<

Z<8

00

400<

Z<6

00

200<

Z<4

00

Treapta de altitudine

(km

.p.)

Suprafete de bazin ale afluentilor in b.h. Somesul Mare

Suprafete de bazin ale afluentilor in b.h. Somesul Mic

REPREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI MORFOMET RICE ALE RÂULUI SOMEŞUL MIC

0

1

2

3

4

5

6

7

8

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

105

110

115

120

125

130

135

140

145

150

155

160

165

170

175

180

Lungimea râului (km)

Z punct albie (mdMN) panta medie curs de apa : i m/kmS. bazin amonte (kmp) Z med bazin (mdMN)

R. S

OM

EŞ

UL

RE

CE

R. N

ĂD

AŞ

R. F

IZEŞ

R. B

ORŞ

A

CO

NF

L. R

. SO

MEŞ

UL

MA

RE

REPREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI MORFOMETRICE ALE RIULUI SOMESUL MARE

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

8,00

9,00

10,00

0 5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

80

85

90

95

10

0

10

5

11

0

11

5

12

0

12

5

13

0

13

5

Lungimea râului (Km)

Z punct S bazin amonteZ med bazin amonte i‰ (m/Km) med bazin amonte

R.

ILV

A

R. Ş

IEU

CO

NF

L.S

OM

EŞ

UL

MIC

Fig. 8 valoarea debitului cu probabilitatea de producere de 1% ( regim natural) raul Somes,

confluenta Somesul Mare cu Somesul Mic

Fig. 9 Rezultate obtinute in urma elaborarii studiului hidrologic in arealul studiat

VALOAREA DEBITULUI CU PROBABILITATEA 1% (REGIM NATURAL) P E RIUL SOM ES IN ZONA CONFLUENTEI R IULUI

SOM ESUL M ARE CU SOM ESUL M IC

2200

750

2360

0

500

1000

1500

2000

2500

Somesul Mare am.conf.Somesul Mic

Somesul Mic am.conf.Somesul Mare

Somes la Dej

SECTIUNEA

Q1%

(mc/

s)

0

5

10

15

20

25

30

(mili

oane

Eur

o)

1

CATEGORII DE PAGUBE

PAGUBE VALORICE INREGISTRATE IN BAZINUL HIDROGRAFIC SOMESUL MARE IN

PERIOADA 1999 - 2007

Populatie

Drumuri (DN, DJ, DC, DF)

Poduri, podete

constructii hidrotehnice,linii electrice etc.

Fig.10 Situatia pagubelor inregistrate in urma viiturilor produse in B.H. Somes amonte de localitatea Dej

4. Masuri pe termen scurt, mediu si lung.Concluzii

In urma elaborarii studiilor hidrologice, a sintetizarii pagubelor inregistrate datorate

inundatiilor pe o perioada reprezentativa si a analizei schemei hidrotehnice actuala de aparare impotriva inundatiilor in zona mentionata anterior, au rezultat o serie de masuri pe ter men scurt mediu si lung.

Prioritatile pe termen scurt si mediu in vederea reducerii pagubelor produse de

inundatii sunt urmatoarele :

• Regularizari (Ilisua, Dobricel, Salauta, Budac, Dipsa, Meles, Apatiu, Somes Mare, Tibles, Bistrita, Sieu), decolmatari (Dipsa, Bistrita, Budus, Sieu, Magura, Lechinta, Nadas, Garbau, Valea Mare, Lujerdiu, Valea Feiurdeni) si eliminarea vegetatiei din albia minora si majora in zona dig - mal, refaceri de indiguiri (Valea Borsa)si aparari de maluri (Ilisua, Ilva, Somes Mare, Sieu, Bistrita, Lujerdiu) pe cursurile de apa predispuse la aparitia unor viituri torentiale ;

• Asigurarea sectiunilor de scurgere (Budac) si punerea in siguranta a podurilor afectate de fenomene de eroziune in albii si maluri (Ilisua, Sieu, Bistrita, Budac);

• Eliminarea depozitelor neautorizate de gunoi si a depozitelor neautorizate de materiale lemnoase existente in zonele inundabile din albiile minore si majore (Sieu la Arcalia);

• Punerea in siguranta a lucrarilor de indiguire de pe Somes Mare (Nimigea, Feldru, Nepos), Valea Lujerdiu, Valea Borsa afectate de viiturile din ultimii 10-15 ani;

• Decolmatari rigole si/sau refacerea sistemului de rigole de scurgere a apei de ploaie in localitati (Budac, Sieu);

PAGUBE POTENTIALE DIN B.H. SOMES MIC RAPORTATE LA PAGUBELE POTENTIALE TOTALE DIN B.H. SOMES AM. DEJ

0,49

0,12

0,29

0,19

0,37

0,280,17

0,28

0,120,13

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6G

osp

oda

rii

Te

ren

uri

Ob

iect

ive

soci

al -

eco

no

mic

e

Dru

mu

ri

Ca

i fer

ate

Cai

de

com

uni

catie

Pod

uri

Po

det

e

Re

tele

tele

fon

ice

Ret

ele

ele

ctri

ce

• Decolmatari de canale de desecare si mentinerea in stare de functionare a infrastructurilor de imbunatatiri funciare;

• Realizarea unor lucrari de consolidare si protectie in zonele critice deja afectate de fenomene de eroziuni de maluri si albii (Ilisua, Somes Mare, Bistrita, Budac, Sieu, Magura, Dipsa, Lechinta);

• Asigurarea unei intretineri corespunzatoare a lucrarilor hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor si a albiilor minore ale cursurilor de apa care traverseaza localitati;

• Punerea in siguranta a tuturor barajelor acumularilor care pot deveni surse de risc de inundatie in perioadele cu ape mari sau viituri : lacurile Gilau si Chinteni (colmatate), barajul Manastiur;

• Punerea in siguranta a tuturor barajelor acumularilor care pot deveni surse de risc de inundatie in perioadele cu ape mari sau viituri;

• Realizarea unor metodologii de evaluare a pagubelor produse de inundatii; • Analiza si evaluarea permanenta a pagubelor potentiale ce le-ar putea produce

inundatiile; • Propunerile si masurile ce trebuiesc luate in considerare pe termen lung sunt

urmatoarele : • Sistematizarea localitatilor si eliminarea constructiilor neautorizate din zonele

inundabile ale albiilor minore si majore; • Realizarea unor acumulari nepermanente locale cu rol de aparare impotriva

inundatiilor pe afluenti (ex. Ilisua, Lesu, Rebra, Anies, Bailor, Cormaia); • Realizarea, acolo unde nu exista a unor sisteme de rigole de evacuare a apelor

pluviale de pe suprafata localitatilor rurale; • Realizarea unor sisteme de evacuare a apelor pluviale din incintele indiguite si

mentinerea in stare de functionare a celor existente; • Verificarea si acolo unde este cazul refacerea capacitatii de transport a sectiunii

podurilor si podetelor; • Repunerea in functiune a sistemelor de desecare avariate; • Amenajari antierozionale complexe pe versanti (lucrari de corectare si stingere a

torentilor, actiuni de impadurire a zonelor de formare a viiturilor, a zonelor inundabile, a luncilor raurilor);

_________________________________________________________________________