Planul de Dezvoltare Locală a Grupului de Acţiune Locală ...galtecuci.ro/wp-content/uploads/STRATEGIE-TRACK-VERSIUNEA-MAI-2014.pdf · Partea a II a: Analiza SWOT 90 Partea a III

Planul de Dezvoltare Locală a

Grupului de Acţiune Locală „Tecuci”

2010 – 2013 VERSIUNEA- 0543 DIN maiFebruarie decembrie 20143

se aplică comunităţilor:

Bălăşeşti – judeţul Galaţi

Buciumeni – judeţul Galaţi

Corod – judeţul Galaţi

Cosmeşti – judeţul Galaţi

Costache Negri – judeţul Galaţi

Cudalbi – judeţul Galaţi

Drăguşeni – judeţul Galaţi

Ghidigeni – judeţul Galaţi

Gohor – judeţul Galaţi

Nicoreşti – judeţul Galaţi

Pochidia – judeţul Vaslui

Poiana – judeţul Galaţi

Priponeşti – judeţul Galaţi

Tutova – judeţul Vaslui

Ţepu – judeţul Galaţi

Valea Mărului – judeţul Galaţi

LA ELABORAREA PLANULUI LOCAL DE DEZVOLTARE RURALĂ S-A AVUT ÎN VEDERE:

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului

(CE) nr. 1698/2005

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 versiunea consolidată – MARTIE 2009 număr

CCI: 2007RO06RPO001.

Planul de Dezvoltare Locală a GAL „Tecuci”

2

Acronime:

AF – Asociaţie Familială

AM - Autoritatea de Management

AMIGO - Anchetă asupra Forţei de Muncă în Gospodării

ANCA - Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă

ANCFS - Autoritatea Naţională pentru Coordonarea Fondurilor Structurale

ANIF - Administraţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare

ANPA - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

APDRP - Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură

ASN - Anuarul Statistic Naţional

BEI - Banca Europeană de Investiţii

BIM - Biroul Internaţional al Muncii

BIRD - Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

CE - Comunitatea Europeană

CEE Comunitatea Economică Europeană

DADR - Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

DGDR - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală

DGDFCP - Direcţia Generală Dezvoltare Forestieră şi Consolidarea Proprietăţii

FC - Fondul de Coeziune

FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională

FSE - Fondul Social European

GAL - Grup de Acţiune Locală

HNV - Valoare Naturală Ridicată

IMM - Întreprinderi Mici şi Mijlocii

ISO - Organizaţia Internaţională pentru Standardizare

LDSC - Linii Directoare Strategice Comune

LFA - Zone defavorizate

MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

MEF - Ministerul Economiei şi Finanţelor

MIRA - Ministerul Internelor şi Reformei Administrative

MMDD - Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

MMFES - Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse

ONG - Organizaţie Non Guvernamentală

ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

OPCP - Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE

OS - Obiective Strategice

OSC - Obiective Strategice Comune

PAC - Politica Agricolă Comună

PND - Planul Naţional de Dezvoltare

PNDR - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

PNR - Programul Naţional de Reforme

PIB - Produsul Intern Brut

PNS - Plan Naţional Strategic

PO - Program Operaţional

POR - Program Operaţional Regional

POS - Program Operaţional Sectorial

POSDRU - Program Operaţional Sectorial de Dezvoltare Resurse Umane

PUG - Planul de Urbanism General

PUZ - Planul de Urbanism Zonal


3

Cuprins

I. INTRODUCERE 5

II. DOSARUL DE CANDIDATURĂ 9 II.1. Lista localităţilor cuprinse în teritoriu 5

II.2. Planul de dezvoltare locală 11

Partea I: Prezentarea teritoriului – Analiza diagnostic 11

II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică 12 II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice 12

II.2.1.2 Hărţi –planul localizării teritoriului 23

II.2.1.3 Populaţie - demografie 25

II.2.1.4 Patrimoniu de mediu 30

II.2.1.5 Patrimoniul arhitectural şi cultural 35

II.2.1.6 Economie locală 46

II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active 46

II:2.1.6.2 Agricultura 48

II.2.1.6.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi 53

II.2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii 55

II.2.1.7. Servicii pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale 56

II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populaţiei la aceste servicii 56

II.2.1.8 Activităţi sociale şi institituţii locale 67

II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu 69

II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului 88

Partea a II a: Analiza SWOT 90

Partea a III a: Priorităţi 103

Partea a IV a: Măsuri 111

III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI 167 Partea a V a: Parteneriatul 167

III. 1 Prezentarea procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Locală 167

III.2. Prezentarea parteneriatului devizional 176

III.2.1. Descrierea partenerilor 176

III.2.2. Crearea şi funcţionarea GAL-ului 176

III.3. Organizarea GAL-ului 191

Partea a VI a: Organizarea GAL-ului 191

III.3.1. Resurse umane 191


4

III.3.2. Descrierea resurselor materiale 214

III.3.3. Buget indicativ 215

III.3.4. Dispozitivul de comunicare şi informare 216

III.4. Implementarea proiectelor în cadrul GAL 221

Partea a VII a: Mecanismul de implementare 221

III.5. Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR 235

Partea a VIII a: Cooperare, crearea şi implementarea reţelei 235

III.5.1. Cooperare 235

III.5.2. Crearea şi implementarea reţelei 237

Anexă “Descrierea partenerilor” 241

BIBLIOGRAFIE 243


5

I. INTRODUCERE

Acest document strategic constituie Planul Local de Dezvoltare al Grupului de

Acţiune Locală „Tecuci”, judeţul Galaţi.

Teritoriul Grupului de Acţiune Locală „Tecuci”, a cărui strategie este prezentată în

acest document, se întinde de la partea de sud a judeţului Vaslui, respectiv comunele Tutova

şi Pochidia, şi se continuă până în partea de Nord Vest şi centrală a judeţului Galaţi.

Teritoriul are o suprafaţă totală de 991,04 ha, o populaţie de 68.712 locuitori şi cuprinde 14

comune din judeţul Galaţi: Bălăşeşti, Buciumeni, Corod, Cosmeşti, Costache-Negri, Cudalbi,

Drăguşeni, Ghidigeni, Gohor, Nicoreşti, Poiana, Priponeşti, Ţepu, Valea Mărului şi două

comune din judeţul Vaslui: Pochidia şi Tutova.

Constituit în cadrul Axei LEADER a PNDR, GAL „Tecuci” îşi propune să contribuie la

dezvoltarea economică şi socială a teritoriului în cadrul căruia activează, respectând nevoile,

valorile şi specificul local.

Zona de acţiune a GAL “Tecuci” este în părţile ei esenţiale asemănătoare altor zone

rurale din România, dar evident, are şi unele caracteristici proprii, care o fac să fie specifică.

Este de notorietate faptul că mediul rural românesc are un nivel de dezvoltare scăzut, care se

traduce foarte sintetic prin formularea “standard scăzut de viaţă”. Dacă ne raportăm la nivelul

de viaţă din mediul urban din România sau chiar la mediul rural, dar din UE, diferenţa este

evidentă. Este o moştenire istorică şi din păcate nici în perioada de după abandonarea

regimului comunist nu s-a reuşit măcar diminuarea, dacă nu dispariţia acestui decalaj.

Problemele cu multiplele lor forme de manifestare, cauzele şi măsurile de îndreptare a stării

de rămânere în urmă a mediului rural românesc au făcut şi fac obiectul multor programe la

diverse nivele de competenţă. Odată cu aderarea la UE, România are şansa ca prin politica

europeană de coeziune şi convergenţă şi alocările financiare corespunzătoare acestor politici,

să reducă decalajele dintre regiunile sale şi cele dezvoltate ale Europei. Fondurile europene

destinate acestui deziderat sunt cele structurale: FSE, FEDR, FC, dar si cele complementare

respectiv FEADR şi FEP.

Orice încercare în acest sens va avea şanse de reuşită mai bune dacă se vor dezvolta nu

numai infrastructurile naţionale, ci şi cât mai multe comunităţi, mai mici sau mai mari, din

punct de vedere economic în primul rând, dar nu numai. Pe plan european s-a impus deja

punctul de vedere conform căruia o dezvoltare corespunzătoare se poate obţine numai dacă la

acest proces sunt implicaţi cât mai mult şi cât mai mulţi actori locali, membri ai comunităţii.


6

Aceştia sunt cei care simt şi conştientizează cel mai bine problemele locale şi tot ei sunt cei

care pot da de cele mai multe ori soluţiile eficiente de rezolvare.

Abordarea LEADER conferă, prin sprijinul şi competenţele acordate GAL-urilor,

posibilitatea coagulării eforturilor comunităţilor spre o dezvoltare rurală durabilă, cu

consecinţe benefice asupra tuturor membrilor lor.

Scopul programului

Scopul programului LEADER este de a acorda sprijin şi a încuraja locuitorii din

spaţiul rural în vederea evaluării oportunităţilor de dezvoltare pe termen lung a microregiunii.

Intenţia este de a sprijini realizarea unor strategii integrate, cu soluţii inovative şi care asigură

dezvoltarea sustenabilă a regiunii prin:

protejarea patrimoniului cultural şi natural local;

consolidarea economiei rurale, care înseamnă în primul rând crearea de locuri de

muncă;

îmbunătăţirea capacităţii administrative a comunităţilor locale;

Condiţiile dezvoltării locale sunt viziunea despre viitor, planificarea şi parteneriatul care îşi

asumă responsabilitatea de a elabora şi realiza această planificare, cât şi microregiunea,

spaţiul în care trăiesc oamenii.

Planurile de dezvoltare locală implementate în cadrul programului LEADER trebuie să

valideze una sau mai multe priorităţi:

Aplicarea tehnologiilor şi procedurilor inovative cu scopul de a obţine produse şi

servicii rurale competitive;

Creşterea valorii produselor şi serviciilor locale prin parteneriat;

Îmbunătăţirea calităţii vieţii din mediul rural;

Valorificarea eficientă a resurselor naturale şi culturale ale spaţiului.

Toate proiectele finanţate trebuie să corespundă priorităţilor strategice ale grupului

stabilite în planul de dezvoltare. Proiectele trebuie să fie de dimensiune mică, inovative şi

cu efecte pozitive asupra microregiunii în ideea sustenabilităţii economice, sociale şi de

mediu.

LEADER pune accent pe parteneriat şi pe munca în reţea având ca scop schimbul de

experienţă şi partajarea cunoştinţele practice la o scară cât mai largă.

Scopul parteneriatului este să influenţeze pozitiv viaţa locuitorilor microregiunii în

vederea realizării viziunii de dezvoltare pe termen lung prin transformarea funcţionării


7

instituţiilor din regiune. Implicarea acelor actori din comunitate care reprezintă societatea din

regiune este indispensabilă pentru definirea unei imagini de viitor echilibrat şi real.

GAL-urile elaborează o strategie de dezvoltare rurală locală integrată şi sunt responsabile de

implementarea acesteia. Această strategie trebuie să facă obiectul unui consens larg la nivelul

tuturor actorilor. Ea are la bază o analiză-diagnostic a teritoriului care are ca obiectiv

prezentarea unei situaţii complete a teritoriului şi reperarea punctelor forte şi slabe pentru a

putea identifica priorităţile de dezvoltare. Aceasta se realizată în parteneriat cu totalitatea

actorilor potenţiali din teritoriu care trebuie asociaţi din stadiul cel mai incipient cu putinţă în

demersul de dezvoltare.

Este important ca în cadrul GAL-ului partea privată şi sectorul non-profit să reprezinte

majoritatea şi nu sectorul public. Responsabilitatea comună creează premise pentru rezolvarea

problemelor şi realizarea echilibrului între posibilităţi şi necesităţi.

Studiile realizate în România au identificat ca fiind cele mai potrivite următoarele zone de

interes pentru abordarea LEADER:

1. Turism rural şi agro-turism, turism cultural;

2. Promovarea meşteşugurilor, a băuturilor şi mâncărurilor tradiţionale locale;

3. Îmbunătăţirea mediului natural/artificial/social/cultural:

conservarea şi îmbunătăţirea patrimoniului local;

restaurarea peisajului şi a patrimoniului;

4. Produse ecologice şi agricultura ecologică;

5. Training prin:

furnizarea de cursuri de instruire şi educare;

instruire specializată şi îmbunătăţirea aptitudinilor;

6. Diversificarea activităţilor, alternative cum ar fi:

Creşterea albinelor (miere de albine şi produse derivate;)

Acvacultură, crescătorii de peşti (păstrăvi, crapi, etc.);

Plante medicinale şi aromate, fructe de pădure;

Ciuperci ;

7. Protecţia mediului – tehnici de reciclare şi compostare a resturilor legumelor ecologice

8. Servicii – educaţie antreprenorială şi instruire, incubatoare rurale pentru afaceri, fonduri

de garantare şi împrumut, sprijin pentru start-upuri, colectarea laptelui şi a produselor

agricole, procesare, mecanizare.

9. Silvicultură şi procesarea lemnului – mobilă, împăduriri, pepinier;


8

Corespunzător celor menţionate, GAL “Tecuci” şi-a propus elaborarea unui Plan de

Acţiune care, bazându-se pe informaţii cât mai reale asupra teritoriului, să găsească soluţii şi

apoi să facă eforturile necesare pentru implementarea lor. Problemele teritoriului sunt în

general cele comune spaţiului rural românesc şi ca atare şi soluţiile vor fi în general cele

sugerate de PNDR. Dar evident că există şi un caracter local şi de aceea şi unele soluţii vor

putea fi formulate diferit de cele din PNDR. Nu se poate trece cu vederea faptul că

dezvoltarea rurală nu este independentă de dezvoltarea generală a României şi ca atare ne

dorim să găsim soluţii ca surse de finanţare complementare să sprijine dezvoltarea teritoriului

nostru. Suntem convinşi că această convingere este şi a actorilor locali, că numai împreună,

cu multă muncă, folosind resursele endogene şi profitând de oportunităţile momentului, în

primul rând de cele oferite de FEADR, vom putea face ca spaţiul rural să fie un mediu

prielnic unei dezvoltări durabile, în care oamenii să-şi dorească să locuiască şi nu să plece din

el. Rezultatul convingerilor, strădaniilor şi, de ce nu şi a viselor noastre (nu iluzorii credem

noi), este Planul de Dezvoltare Locală (PDL) al teritoriului acoperit de GAL-ul “Tecuci” şi

iniţiat de Asociaţia Dezvoltare Zonală Tecuci.

Întrucât GAL-ul nostru nu a aplicat la Măsura 431, submăsura 431.1., ne-am asumat sarcina

realizării acestui PDL numai prin voluntariatul unor membri ai parteneriatului nostru. Echipa

care a coordonat această lucrare a fost alcătuită din:

- Căpraru Valeriu-Paul - licenţiat în Psihologie şi Ştiinte ale Comunicării;

- Dumitriu Anca-Roxana - licenţiată în Ştiinţe Economice şi Administrative, specializarea

Marketing, cu pregătire profesională şi ca Manager de Proiect şi Formator de Formatori;

- Pintilie Ancuţa-Gabriela - licenţiată în Ştiinţe Politice şi master în Drept European,

calificată ca asistent analist programator;

- Capotă Cezar - licenţiat în Sociologie –Psihologie, master în Monitorizarea şi

Managementul Mediului, cu pregătire profesională şi ca Manager de Proiect, Expert în

Accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune Europene, Manager de Resurse Umane şi

Agricultor.

Ultimii trei membri au participat şi la cursurile de formare specializată LEADER. Celor

menţionaţi li s-au adăugat, în diferite faze ale proiectului mulţi actori locali, membri sau nu ai

parteneriatului, cărora ţinem să le mulţumim şi pe această cale şi îi aşteptăm să ne sprijine în

implementarea strategiei propuse.

Menţionăm că GAL-ul nostru este recunoscut juridic prin Decizia Civilă nr. 698/18.10.2010 a

Tribunalului Galaţi, fondat de un număr mai mic de membri cărora ulterior li s-au adăugat

prin asociere mulţi alţi actori locali din teritoriu formând actuala structură a parteneriatului.


9

Anexa 3 - Lista localităţilor cuprinse în teritoriul GAL „Tecuci”

Codul comunelor

INSSE

Numele localităţii Nr. locuitori 2009 Suprafaţa

totală Densitate

Comune Oraşe Sate Judeţul Din

oraşe Total

teritoriu km2 loc./km2

75613 Bălăşeşti - Bălăşeşti, Ciureştii-Noi, Ciureşti, Pupezeni Galaţi

2.566 64,79 40

75819 Buciumeni - Buciumeni, Tecucelu-Sec, Hânţeşti, Vizureşti Galaţi

2.674 45,05 59

75953 Corod - Corod, Blânzi, Brătuleşti, Cărăpceşti Galaţi 7.870 105,59 75

76040 Cosmeşti - Cosmeşti, Cosmeşti-Vale, Băltăreţi,

Satu-Nou, Furcenii-Vechi, Furcenii-Noi Galaţi 6.650 45,42 146

76111 Costache

Negri - Costache Negri Galaţi 2.616 27,64 95

76157 Cudalbi - Cudalbi Galaţi 8.181 143,41 57

76175 Drăguşeni - Drăguşeni, Fundeanu, Nicopole, Căuieşti, Adam, Stietesti, Ghingheşti Galaţi

5.027 93,55 54

76406 Ghidigeni -

Ghidigeni, Gara Ghidigeni, Gefu, Tăpălău, Gura Gârbovăţ, Tălpici,

Slobozia Corni, Gârbovăţ Galaţi

6.326 70,31 90

76497 Gohor - Gohor, Ireasca, Nărteşti,

Gara Berheci, Poşta Galaţi 3.916 51,97 75

76807 Nicoreşti -

Nicoreşti, Fântâni, Grozăveşti, Branişte, Sârbi, Dobrineşti, Ionăşeşti, Mălureni,

Coasta Lupei, Piscul Corbului Galaţi 6.186 67,72 91

77587 Poiana - Poiana, Vişina Galaţi 1.886 35,31 53

77028 Priponeşti - Ciorăşti, Priponeşti, Priponeşti Jos, Lieşti Galaţi 2.598 55,50 47

77377 Ţepu - Ţepu, Ţepu de Sus, Berheci Galaţi 2.559 34,66 74

77475 Valea

Mărului - Valea Mărului, Mândreşti Galaţi 3.739 53,28 70


10

166592 Pochidia - Sălceni, Borodeşti, Pochidia, Satu Nou Vaslui 1.822 41,93 43

166539 Tutova - Tutova, Bădeana, Coroi, Ciortolom,

Vizureni, Criveşti Vaslui 4.096 54,9 75

Total 0 68.712 991,04 69% locuitori oraşe din total locuitori (≤25%) - - -

0 -

- -

Sursa: Institutul Naţional de Statistică


11

II.2. Planul de dezvoltare a teritoriului

PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

Judeţul Galaţi este aşezat în sud-estul ţării între 45°25' şi 46°10' latitudine nordică,

27°20' şi 28°10' longitudine estică. Se mărgineşte în partea de nord cu judeţul Vaslui şi

judeţul Vrancea, în sud cu judeţul Brăila şi judeţul Tulcea, la est cu Republica Moldova, iar la

vest cu judeţul Vrancea.

Distanţa între municipiul Galaţi şi localităţile din judeţul Galaţi, componente ale GAL

Tecuci, în km pe şosea

Localitatea Distanţa până la

Galaţi (km)1

Bălăşeşti 85

Buciumeni 110

Corod 80

Cosmeşti 80

Costache Negri 45

Cudalbi 55

Drăguşeni 80

Ghidigeni 70

Gohor 111

Nicoreşti 97

Poiana 106

Priponeşti 114

Ţepu 100

Valea Mărului 65

1 Harta Rutieră a României


12

Distanţa între municipiul Vaslui şi localităţile din judeţul Vaslui, componente ale GAL

Tecuci, în km pe şosea:

Localitatea Distanţa până la

Vaslui (km)

Distanţa până la

Galaţi (km)2

Tutova 50 113

Pochidia 79 94

Sursa: Harta rutieră a României

II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică

II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice

Amplasarea teritoriului

Comuna Tutova, judeţul Vaslui este cea mai nordică localitate a teritoriului, situată la

o distanţă de 50 de kilometri faţă de reşedinţa judeţului Vaslui, municipiul Vaslui şi la 113

kilometri de municipiul Galaţi.

La graniţa cu judeţul Vrancea se află comunele Priponeşti, Gohor, Poiana, Nicoreşti,

Buciumeni şi Cosmeşti.

Costache Negri este cea mai sudică localitate a ţinutului, este situată în centrul

judeţului Galaţi, fiind cea mai apropiată de municipiul Galaţi, la numai 45 de kilometri.

Distanţa dintre graniţa de nord a teritoriului (Priponeşti) şi cea de sud (Costache Negri) este

de 67 de kilometri, iar dintre partea de vest (comuna Cosmeşti) şi cea de est (Drăguşeni) este

de 50 de kilometri.

Căi de comunicaţii

Galaţiul este un major nod de transport care implică căi rutiere, transport pe apă şi

feroviar. Localizarea geografică face din judeţul Galaţi un important nod regional de legătură

între ţările din regiunea de vest a Mării Negre: Turcia, Grecia, Bulgaria, Moldova şi Ucraina.

Teritoriul GAL „Tecuci” este străbătut de o reţea deasă de drumuri naţionale, judeţene şi

comunale. Cea mai importantă arteră rutieră este DE 581 (componentă a coridorului IX

2 Harta Rutieră a României


13

european), care traversează ţinutul de la nord (Tutova) la vest (Cosmeşti), prin comunele:

Priponeşti, Ghidigeni, Gohor, Ţepu, pe o distanţă de 50 de kilometri.

Reţeaua de drumuri naţionale este formată din:

DN 24 –Tişiţa - Tecuci – Bârlad (DE 581)

DN 24 D – Bârlad – Galaţi

DN 25 – Tecuci – Galaţi

Drumurile judeţene care străbat teritoriul sunt:3

DJ 243A Pogoneşti - Tutova – Criveşti –Sălceni

DJ 240 - Ţigăneşti – Ghidigeni – DN 24

DJ 240A – Tălpligi – Cerţeşti

DJ 241 – Gara Berheci – Gohor – Limită judeţ Vrancea

DJ 241G – Brahăşeşti - Ţepu – DN24

DJ241F – Limită de judeţ Vrancea – Ciorăşti – DN 24

DJ 251 – Barcea – Nicoreşti - Buciumeni

DJ 251 – Tecuci – Valea Mărului - Cudalbi – Costache Negri – Pechea – Galaţi

DJ 251C – Valea Mărului – Smulţi – Balinteşti

DJ 251 A – Matca – Corod – Drăguşeni

DJ 251 B – Blânzi (Corod) – Bălăşeşti – Bălăbăneşti

DJ 251 B – Blânzi (Corod) – Cerţeşti – Bălăbăneşti

DJ 251D – DJ 251 – Mănăstirea Gologanu (Cudalbi)

DJ 251G – Braniştea - Ţepu – DN24

DJ 251G – Vârlezi – Corni – Valea Mărului

DJ 2512F – Drăguşeni – Smulţi – Băleni

DJ 251H – Corod – Valea Mărului

DJ 251J – Cotoroaia – Adam – Fundeanu

DJ 252 – Barcea – Nicoreşti – Buciumeni

DJ 252 G – Braniştea – Ţepu – DN 24

DJ 252 H – Tecuci – Furceni (Cosmeşti)

DJ 252I – Nicoreşti – Poiana – Vişina – DJ 252

DJ 253 – Umbrăreşti – Cudalbi – Băleni

DJ 254 – Iveşti – Costache Negri

DJ 254 B - Griviţa – DJ 253

DJ 254C DN24D – Mănăstirea Adam

3 S.C. Drumuri şi poduri S.A. Galaţi, Prefectura Vaslui


14

Reţeaua de drumuri a teritoriului mai cuprinde pe lângă cele 3 drumuri naţionale şi cele 23

drumuri judeţene, 27 de drumuri comunale în judeţul Galaţi şi 3 în judeţul Vaslui, care fac

legătura între localităţile teritoriului, după cum urmează:4

DC27 – DJ 251 – Casa Memorială (Costache Negri)

DC28 – Costache Negri - Suhurlui

DC67- DN24 – Băltăreţi (Cosmeşti)

DC68 – DN24 – Cosmeşti Vale

DC69 – Cosmeşti – Ionăşeşti

DC70 – Dobrineşti – Ionăşeşti (Nicoreşti)

DC71 – Gara Frunzeasca – Nicoreşti

DC72 – Nicoreşti – Coasta Lupii

DC74 – Buciumeni – Tecucelul Sec

DC75 – Grozăveşti – Hânţeşti - Vizureşti (Buciumeni)

DC 76 Criveşti –Vizureni (Tutova)

DC78 – Tutova Ciureştii Noi (Bălăşeşti)

DC81 – Corod – Mândreşti

DC82 – Brătuleşti – Cărăpceşti (Corod)

DC83 – DN24 – Gara Berheci – Negrileşti

DC 84 – DN 24 – Drum acces Nărteşti (Gohor)

DC88 – Gohor - Ireasca

DC90 – DN 24 – Priponeşti – Lieşti

DC91 – DN24 – Lieşti (Priponeşti)

DC93 – Ghidigeni - Gefu

DC95 – Tălpigi – Cârlomăneşti (Ghidigeni)

DC100 – Bălăşeşti - Pupezeni

DC102 – Adam – Căueşti (Drăguşeni)

DC103 – Ghigheşti – Adam (Drăguşeni)

DC107 – DJ 252 – Tabăra Buciumeni

DC 108 – Fundeanu - Cabana Fundeanu (Drăguşeni)

DC111 – Drum acces Bălăşeşti

DC117 – DJ151J – Stroiu (Drăguşeni)

DE (drum de exploatare) 756 Tutova - Ciortolom – Ciureşti

4 S.C. Drumuri şi poduri S.A. Galaţi, Prefectura Vaslui


15

Din partea de nord, către partea de vest, teritoriul este străbătut de magistrala CFR -

600 (Făureni - Ungheni) – cu staţii la Cosmeşti, Ghidigeni, Berheci şi Tutova.

Aeroportul Bacău se află la o distanţă de numai 80 de kilometri faţă de localitatea Buciumeni.

Cel mai apropiat port este cel de la Galaţi, situat la doar 45 de kilometri faţă de comuna

Costache Negri.

Relieful teritoriului

Luând în considerare poziţionarea de-a lungul exteriorului arcului carpatic, judeţul

Galaţi acoperă întrepătrunderile geo-fizice ale provinciilor estice5, sudice şi centrale, fapt ce

se reflectă în condiţiile climaterice, solului, vegetaţiei şi structurii geologice.

Teritoriul Grupului de Acţiune Locală „Tecuci” prezintă un relief tabular cu o fragmentare

mai accentuată în partea nordică unde se ajunge până la altitudinea de 310 metri, şi mai slabă

în partea sudică coborând până la 10 şi chiar 5 metri altitudine absolută.

Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie care sunt adecvate unei game largi de culturi

agricole.

Câmpia Tecuciului; Câmpia Covurlui; Dealurile Nicoreştilor, Dealurile Covurlui; Podişul

Covurlui; Colinele Tutovei

Câmpia Covurlui situată la Sud de culmile deluroase ale Podişului Covurlui, având în

vest Valea Gerului, la est Valea Prutului, la sud Câmpia Siretului. Este o zonă cu poduri largi,

care face legătura între podiş şi Valea Siretului. Pe latura sudică a sa, la contactul cu Câmpia

Siretului, apar mici trepte de abraziune.

Câmpia Tecuciului este alcătuită dintr-un complex de patru terase: Podoleni (2-4 m),

Tecuci (5-8 m), Cernicari (10-20 m), Ghidigeni (60-70 m), este delimitată de cursul Siretului,

pârâul Gerului şi o linie ce trece prin Cudalbi, Corni, Valea Mărului, Pochidina şi Vizureni.

Fiind situată în cursul inferior al Bârladului, ea cuprinde atât terasele şi lunca acestuia, cât şi

pintenul piemontan, terasat al Cosmeştilor din Deal, dintre Siret şi Bârlad.

În cadrul Podişului Covurlui se disting trei subunităţi geomorfologice cu caractere

proprii. La nord de Corod - Ghidigeni relieful se înalţă până la 310 metri, în dealul Poleitul.

Din punct de vedere structural el constituie o unitate de platformă alcătuită din pietrişuri şi

nisipuri cu intercalaţii de argile pliocene.

Colinele Tutovei se întind de o parte şi de alta a Berheciului inferior: partea dinspre vest mai

este cunoscută şi sub denumirea de Piemontul Nicoreştilor.

5 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui


16

Clima

Pe teritoriul GAL „Tecuci” clima este temperat continentală6, cu unele variaţii interne

datorate reliefului şi orientării văilor. Partea centrală a judeţului, respectiv sudică a ţinutului,

reprezintă mai mult de 90% caracteristici climatice de câmpie, în timp ce partea de nord a

teritoriului este într-o regiune deluroasă.

Ambele regiuni de câmpie şi deal se caracterizează prin veri calde şi uscate şi ierni cu viscole

puternice întrerupte frecvent de deplasări de aer cald şi umed de la sud şi sud-vest, care

generează topirea zăpezii. Cele trei râuri din judeţul Galaţi, Siret, Prut şi Dunăre şi bazinele

din jurul lor afectează în general, prin introducerea climei specifice ce modifică regimul de

valori şi principalele elemente meteorologice; clima este relativ mai umedă şi cu temperaturi

mai scăzute în timpul verii şi mai puţin rece în timpul iernii.

Temperatura medie anuală este de 10,5°C, dar în unele părţi din regiunea de nord

temperatura medie anuală coboară până la 9-8°C. Timp de aproximativ 210 de zile pe an se

înregistrează temperaturi de peste 10°C. Extremele climatice sunt mai curând caracterizate

prin ierni reci cu vânturi puternice, decât prin veri calde şi uscate. În timpul iernii, masele de

aer rece vin de la Nord şi Nord-Est şi provoacă o scădere a temperaturii de până la 0,2 - 3°C.

În ianuarie, temperatura lunară este cuprinsă între -3 şi 4°C. Media lunară a temperaturii

înregistrate în luna iulie este de 21,7°C. Circulaţia generală a atmosferei are ca principale

caracteristici o frecvenţă înaltă de deplasări lente ale maselor de aer temperat-oceanice de la

vest şi nord-vest (în special pe perioada caldă a jumătăţii anului), precum şi o frecvenţă mare

a deplasărilor de aer temperat-continental de la nord-est şi nord (în special în perioada rece a

jumătăţii anului). În plus, sunt mai puţin frecvente deplasările de aer arctic şi de aer tropical-

maritim. Condiţiile climaterice favorizează cultivarea în principal, a grâului, a porumbului, a

orzului, a viţei de vie, a plantelor de floarea soarelui şi de soia.

Precipitaţiile

Precipitaţiile atmosferice7 prezintă variaţii importante de la un loc la altul, atât datorită

altitudinii cât şi a circulaţiei diferite a maselor de aer. Astfel, în zonele de câmpie, treapta de

relief cea mai joasă a teritoriului, cantitatea medie de precipitaţii este mai mică de 600 mm/an,

iar în regiunea podişurilor nu depăşesc decât local 800 mm/an. Căderile de precipitaţii în

cantităţi mari de 300 mm în 24 de ore sunt frecvente pe întreg teritoriul. Precipitaţiile

6 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui 7 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui


17

torenţiale, deosebit de abundente şi puternice, cad in luna iulie. Prima zi cu brumă apare în

general între 1.10 şi 11.10 iar prima zi cu îngheţ între 11.10 şi 21.10. Valoarea precipitaţiilor

este mică în comparaţie cu valorile naţionale. Acesta este un rezultat al situării est-

continentale ce influenţează şi punerea în circulaţie a maselor de aer de la vest la nord-vest. În

medie, perioada precipitaţiilor pe an este de 66 zile de zile, iar media anuală a precipitaţiilor

atinge un nivel de 477l, dar cu fluctuaţii semnificative în anumiţi ani. Precipitaţiile sunt inegal

distribuite pe parcursul anului, cantităţi mari de precipitaţii fiind înregistrate în vară, ca

furtună cu ploi.

Solurile

Majoritatea tipurilor de sol au ca rocă parentală loessul, mai puţine fiind formate pe

argile şi pe marne. Textura variază de la o grupă la alta.

Spre nordul teritoriului predomină cernoziomurile levigate, în zonele înalte din partea central-

nordică a judeţului Galaţi (Valea Mărului, Cudalbi, Costache Negri) apar solurile cenuşii

(rezultate din degradarea progresivă intensă a cernoziomurilor levigate).

Din suprafaţa agricolă a GAL „Tecuci” 813,67 kmp reprezintă teren arabil, iar tipul de sol

care predomină este cernoziomul cambic şi cernoziomul pretabil la arabil fără restricţii.8

Celelalte tipuri de soluri se pretează la folosinţă ca arabil cu restricţia de ordin natural (textură

nisipoasă sau argiloasă), terenuri cu exces de umiditate (solurile aluviale şi coluviale), terenuri

cu eroziuni puternice (erodisoluri).

Terenurile arabile au clase de calitate diferite. Gruparea acestora pe clase de calitate se

realizează luându-se în considerare natura şi intensitatea factorilor limitativi: textura, panta

terenului, eroziuni ale solului, alunecările de teren, excesul de umiditate freatică, excesul de

umiditate de suprafaţă, neuniformitatea terenului etc.

În urma aplicării principiilor şi criteriilor de grupare pe teritoriul Grupului de Acţiune Locală

„Tecuci”, s-au identificat 5 clase de calitate:

clasa I - terenuri cu pretabilitate bună pentru cultura de câmp;

clasa II – terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări reduse pentru cultura de câmp;

clasa III – terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate pentru cultura de câmp;

clasa IV – terenuri cu pretabilitate slabă, cu limitări severe pentru cultura de câmp;

clasa V – terenuri cu limitări foarte severe nepretabile pentru cultura de câmp, vii, livezi.

8 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Galaţi şi Direcţia pentru Agricultură Vaslui


18

Se observă că cele mai multe terenuri au clasa I, II şi III de pretabilitate ridicată pentru

agricultură.

Resurse naturale

Resursele judeţelor Galaţi şi Vaslui sunt reprezentate de hidrocarburi (ţiţei şi gaze

naturale) exploatate la Schela, Berheci şi Brateş9.

La Cosmeşti şi Nicoreşti se exploatează argile, nisipuri şi pietrişuri, importante pentru

industria materialelor de construcţie.

Resursele naturale ale teritoriului constau în:

- izvoare/ape subterane - apa potabilă care se obţine din foraje cu adâncimi cuprinse între 100-

160 m cu debite exploatabile de 3,5-5,5 l/s. Apa pentru irigaţii este asigurată de Siret, Prut şi

Dunăre

- potenţial energetic eolian – altitudinile scad de nord la sud, iar văile şi dealurile cu aceeaşi

direcţie determină canalizarea pe văi a maselor de aer Cudalbi, Drăguşeni, Valea Mărului,

Pochidia, Tutova, Bălăşeşti

- resurse lemnoase – păduri de foioase şi conifere, utilizate pentru încălzirea locuinţelor - în

partea nordică şi vestică a teritoriului, zonele forestiere;

- resurse piscicole – râurile, pâraiele şi lacurile de pe teritoriu sunt populate cu porcuşor,

mreană, clean, oblet şi păstrăv;

- păşunile – asigură hrana animalelor;

- pădurile - vânat, ciuperci, hrana albinelor, arbuşti precum cătina, măceşul, dracilla;

- pietrişuri, argilă, calcar – Cosmeşti, Nicoreşti;

La Ţepu - rezerve de petrol.

Teritoriul are o bogată reţea hidrografică10 ce cuprinde:

ape de suprafaţă: Siretul (150 km) - cu afluenţii săi Bârladul şi Bârlădeţul.

Media anuală a debitului de apă pentru râul Bârlad este circa 7 mc/s.

ape subterane - rezerve de apă existente în straturi acvifere freatice şi straturi de mare

adâncime în cadrul celor două bazine hidrografice ce se întâlnesc pe teritoriul

GAL-ului Prut şi Bârlad.

9 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui 10 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui


19

Sursele de apă de suprafaţă sunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dacă se iau

în considerare debitele medii multianuale. Deoarece folosirea surselor subterane este mai

puţin costisitoare şi sunt teoretic de calitate mai bună, acestea sunt rezervate în majoritatea

cazurilor pentru alimentări cu apă potabilă, iar cele de suprafaţă pentru cerinţele industriale,

care de regulă sunt mai mari decât cele menajere, pentru irigaţii, piscicultură şi alte folosinţe.

Sursele de apă subterană pot fi:

straturi freatice, straturi de apă cu nivel liber sau de unică presiune;

straturi de mică adâncime (sub 50 m: Cosmeşti);

straturi de medie adâncime (50 - 100 m: Nicoreşti);

Principalele râuri în judeţul Galaţi

Curs de apă Lungime totală pe teritoriul României (km) Lungime la nivelul

judeţului Galaţi

Siret 559 150

Bârlad 207 57

Berheci 92 92

Geru 62 62

Corozel 41 41

Sursa: Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală Prut – Bârlad

Principalele râuri in judeţul Vaslui:

Curs de apă Lungime totală pe teritoriul României (km) Lungime la nivelul

judeţului Vaslui

Bârlad 137 137

Tutova 86 75

Sursa: Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală Prut – Bârlad

Pe teritoriul GAL-ului există suficiente resurse de apă pentru a asigura cererea de apă

potabilă. Calitatea apei de suprafaţă în general este potrivită pentru extragerea şi folosirea sa

ca apă potabilă (ape de categoria a-II-a), exceptând râul Bârlad.

În condiţiile unui climat semi-arid cu precipitaţii sub 500 mm sau mai puţin de 250 mm în

anii secetoşi, dezvoltarea sistemului de irigaţii devine imperativă. Pe suprafaţa Grupului de


20

Acţiune Locală „Tecuci” există o reţea hidrografică bogată care permite dezvoltarea acestuia.

Cel mai important sistem de irigaţii este localizat în Câmpia Covurlui, care are prizele de

alimentare în râurile Siret, Prut şi Dunăre. Acesta are o importanţă deosebită pentru

agricultură, întrucât asigură distribuţia apei de irigaţii pe o suprafaţă de 115.438 ha.

Vegetaţia

Vegetaţia este în mare parte

specifică pajiştilor stepice

cu graminee şi diverse

ierburi xerofile11,

determinate de condiţiile de

climă şi de substratul

litologic alcătuit din loess,

care ocupă cea mai mare

suprafaţă, ca şi din nisipuri

cum sunt cele de pe valea

Bârladului şi Valea

Siretului. În prezent

vegetaţia naturală e înlocuită în cea mai mare parte de culturi.

Local se mai întâlnesc petice mici de pajişti degradate alcătuite din firuţa (Poa bulbosa),

peliniţa (Artemisia austiaca), păiuş (Festuca valeisiaca) şi asociaţii vegetale derivate

reprezentate prin Andropogon ischaemum. În podişul Covurlui şi chiar câmpia Covurlui se

întâlneşte şi vegetaţie lemnoasă de silvostepă reprezentată de Quercus pendunculiflora şi

Quercus pubescens.

Flora cuprinde 1442 de specii şi 305 subspecii, aparţinând la 502 genuri şi 108 familii

de plante superioare: dintre acestea, nouă specii sunt ferigi, două specii sunt gimnosperme

cultivate, iar 1431 specii sunt angiosperme dintre care 49 specii sunt hibride, iar 19 specii sunt

subspontane.

11 Dicţionar Enciclopedic Român, ed. Politică, Bucureşti, 1962-1966


21

Arii naturale protejate12 de tip rezervaţie naturală de pe teritoriul GAL „Tecuci”

declarate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –

Secţiunea a III-a - zone protejate:

Pădurea Buciumeni

(foto 1)

– judeţul Galaţi

Pădurea Fundeanu

– judeţul Galaţi

Pădurea Bădeana

(foto 2)

– judeţul Vaslui

12 www.mmediu.ro www.arpmgl.ro


22

Fauna

Fauna include toate speciile de

animale care trăiesc în libertate,

inclusiv cele care au fost reproduse

artificial într-o anumită regiune,

formând o populaţie de animale care se

înmulţeşte de sine stătător.

Din cele 24 de specii de

mamifere identificate din fauna

teritoriului, 21 au nevoie de măsuri de

ocrotire, dintre care 79,17% sunt

protejate la nivelul judeţelor Galaţi şi

Vaslui prin Legea nr. 462/2001;

- 41,46% sunt incluse în Cartea Roşie,

66,67% sunt listate în anexele

Convenţiei de la Berna.

Din cele 230 specii de păsări, întâlnite,

46 fac obiectul Cărţii Roşii, înscriindu-

se în prevederile legilor sau

convenţiilor interne şi internaţionale.

Dintre acestea 65,65% sunt protejate la

nivel judeţean prin Legea nr. 462/2001;

20% se regăsesc în Cartea Roşie;

- 95,65% sunt incluse în anexele

Convenţiei de la Berna.

De asemenea 38,46% din cele 13 specii

de reptile, 57,14% din cele 14 specii de

amfibieni şi 11,43% din cele 35 specii

de ihtiofaună, identificate din faună

sunt incluse în Cartea Roşie a

României.


23

II.2.1.2 Hărţi –planul localizării teritoriului

Harta 1 – harta teritoriului Grupului de acţiune locală „Tecuci”

Harta cuprinde întreg teritoriul cu delimitarea celor 16 localităţi în cadrul teritoriului, reţeaua

principalelor căi de comunicare, principalele centre urbane din vecinătate, râurile principale.

Principalele căi de comunicare în cadrul teritoriului sunt cele rutiere: drumul european E581

care face legătura între partea de nord a teritoriului – Comuna Tutova şi partea de vest –

comuna Cosmeşti şi comunică cu E85, care face legătura cu capitala ţării.

Teritoriul este brăzdat de o bogată reţea de drumuri judeţene şi naţionale.


24

Harta 2- Harta localizării teritoriului în cadrul judeţelor Galaţi şi Vaslui

Ţinutul Grupului de Acţiune „Tecuci” este aşezat în partea sudică a judeţului Vaslui şi

continuă cu părţile de nord, vest şi centrală ale judeţului Galaţi. Este dispus în trepte, şi

coboară în altitudine de la nord către sud. Este străbătut de 3 drumuri naţionale, 27 drumuri

judeţene şi 30 de drumuri comunale care fac legătura între localităţile teritoriului.

Partea de vest şi nord a teritoriului este străbătută de calea ferată care face legătura între Iaşi -

Bucureşti şi Iaşi - Galaţi.


25

II.2.1.3 Populaţie – demografie

Localitatea Populaţie 1992

Populaţie 2009

Evoluţie Soldul migrării

2009

Sold natural 2009

Sub 20 ani 2009

Peste 60 ani 2009

Populaţie activă 2002

Şomeri

TOTAL 63904 66331 2598 83 -360 16838 15589 18184 4063 % 100 100 100 100 100 100

Bălăşeşti 2444 2500 56 6 -20 648 778 1251 120 % 4 4 4 5 7 3

Buciumeni 2462 2574 112 2 0 727 578 419 240 % 4 4 4 4 2 6

Corod 7865 7548 -317 -2 -56 1514 1756 2953 213 % 12 11 9 11 16 5

Cosmeşti 6675 6742 67 25 -35 1550 1377 410 272 % 10 10 9 9 2 7

Costache Negri 2353 2689 336 7 -8 734 533 857 258

% 4 4 4 3 5 6 Cudalbi 8156 7882 -274 2 -78 1738 1874 3435 373

% 13 12 10 12 19 9 Drăguşeni 4747 5690 943 12 12 1811 1057 924 373

% 7 9 11 7 5 9 Gohor 3882 3714 -168 -22 -40 832 1078 621 268

% 6 6 5 7 3 7 Ghidigeni 5379 6586 1210 6 6 2190 1043 1482 748

% 8 10 13 7 8 18 Nicoreşti 6358 4114 -2244 -27 -27 1085 1041 2100 205

% 10 6 6 7 12 5 Pochidia 0 1873 1873 22 -11 461 929 0 94

% 0 3 3 6 0 2 Poiana 0 1907 1907 3 -24 459 477 0 68

% 0 3 3 3 0 2


26

Priponeşti 2598 2379 -47 12 -31 531 785 1162 79 % 4 4 3 5 6 2

Tutova 5092 3724 -1368 6 -1 1035 732 1950 132 % 8 6 6 5 11 3

Ţepu 2497 2669 172 25 -28 601 753 173 173 % 4 4 4% 5 1 4

Valea Mărului 3396 3740 340 6 -19 922 798 447 447

% 5 6 5% 5 2 11 Sursa: Institutul Naţional de Statistică


27

Conform datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică Galaţi şi de Institutul

Naţional de Statistică Vaslui populaţia totală a teritoriului Grupului de Acţiune Locală „Tecuci” era la

1 iulie 2009 de 68712 locuitori, împărţită între cele 16 localităţi componente.

Conform Legii 84 din 5 aprilie 2004 - Se aprobă înfiinţarea unor comune în judeţele Alba, Arad, Argeş,

Bacău, Botoşani, Braşov, Constanţa, Covasna, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi,

Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea.

Astfel, pentru comunele nou înfiinţate Poiana – judeţul Galaţi şi Pochidia – judeţul Vaslui nu există

date statistice referitoare la populaţie şi/sau suprafaţă decât din anul 2004.

Cea mai populată localitate aflată pe teritoriul GAL „Tecuci” este comuna Cudalbi, având

788213 locuitori şi cea mai slab populată este Pochidia cu 1873 de locuitori.

Densitatea populaţiei la nivelul teritoriului, calculată pe baza datelor furnizate de INSSE Galaţi şi

INSSE Vaslui este de 69 locuitori pe kilometru pătrat. Comparativ cu densitatea populaţiei la nivelul

judeţelor Galaţi (136,5 locuitori/kmp) şi Vaslui (86,5 locuitori/kmp) este mai mică, cât şi faţă de cea

naţională (90,1 locuitori / kmp)

Dinamica populaţiei

Dinamica populaţiei teritoriului arată o tendinţă de creştere, contrazicând tendinţa de scădere a

populaţiei la nivel naţional, deşi soldul natural, la nivelul anului 2009, este negativ. Cel mai mare

număr de naşteri a fost înregistrat în anul 1992, iar cel mai mic în 2008. În ceea ce priveşte decesele în

anul 2007 s-au înregistrat cele mai multe decese pe teritoriul GAL „Tecuci”, iar în anul 1992 cele mai

puţine.

Comunele din teritoriu, cu cel mai mare spor natural, potrivit datelor disponibile pentru anii

1992, 2002, 2007, 2008 şi 2009 sunt Drăguşeni, Ghidigeni, Buciumeni şi Tutova14, iar cu cel mai

scăzut comunele Cudalbi, Corod, Gohor şi Priponeşti.

13 Institutul Naţional de Statistică Galaţi 14 Institutul Naţional de Statistică Vaslui


28

Naşteri

Comuna 1992 2002* 2007 2008 2009 TOTAL Bălăşeşti 46 31 22 22 25 146Buciumeni 44 39 27 29 29 168Corod 121 42 52 51 56 322Costache N

41 41 26 27 24 159Cudalbi 121 76 65 49 58 369Cosmeşti 107 64 53 55 59 338Drăguşeni 118 96 72 85 81 452Ghidigeni 103 105 93 109 102 512Gohor 57 29 36 28 25 175Poiana 4 17 16 12 49Priponeşti 29 29 18 11 24 111Nicoreşti 119 66 56 41 48 330Ţepu 32 25 61 17 21 156Valea Mărului 58 53 45 44 45 245Tutova 81 89 46 54 53 323Pochidia 0 11 16 14 41

TOTAL 1077 789 700 654 676 * Pentru comunele Poiana şi Pochidia - an de referinţă 2004

Decedaţi

Comuna 1992 2002* 2007 2008 2009 TOTAL

Bălăşeşti 36 36 36 52 45 205Buciumeni 48 46 45 55 29 223Corod 86 95 92 111 112 496Costache N 27 32 26 34 32 151Cudalbi 85 79 98 126 136 524Cosmeşti 77 83 76 114 94 444Drăguşeni 39 77 52 66 69 303Ghidigeni 65 77 69 67 96 374Gohor 61 72 57 55 65 310Poiana 24 40 33 36 133Priponeşti 41 49 57 58 55 260Nicoreşti 112 110 58 84 75 439Ţepu 34 41 33 30 49 187Valea Mărului 52 51 62 63 64 292Tutova 62 73 52 42 54 283Pochidia 0 17 32 25 74

TOTAL 825 945 870 1022 1036 * Pentru comunele Poiana şi Pochidia - an de referinţă 2004


29

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

1992 2002 2007 2008 2009

Decedati

Nascuti

La 1 ianuarie 2009 comuna cu cea mai numeroasă populaţie sub 20 de ani era comuna

Cudalbi, dar tot aceasta înregistrează şi cel mai mare număr de oameni peste 60 de ani.

Ponderea tinerilor sub 20 de ani este de 25% din totalul populaţiei, faţă de 23% a celor peste 60 de

ani. Populaţia activă este de 27% din totalul persoanelor înregistrate la nivel de teritoriu.

Din punct de vedere al soldului

migratoriu la nivelul anului 2009

aceste este pozitiv pentru spaţiul

GAL „Tecuci”, iar cele mai atractive

comune din acest punct de vedere

sunt Cosmeşti, Ţepu, Pochidia,

Priponeşti şi Drăguşeni.

Comunele în care s-au înregistrat

imigranţi sunt: Corod – 2 persoane şi

Nicoreşti – o persoană, iar din punct

de vedere al celor care au părăsit

teritoriul României doar în Cudalbi

şi Nicoreşti s-a înregistrat câte un caz.

Ca urmare a datelor puse la dispoziţie de către Agenţiile Judeţene pentru ocuparea forţei de muncă

din cele două judeţe – Galaţi şi Vaslui – pe suprafaţa cărora se întinde teritoriul GAL „TECUCI” –

cel mai mare număr de şomeri sunt înregistraţi în localităţile Ghidigeni, Valea Mărului, Cudalbi,

Drăguşeni, Gohor. Rata cea mai mare a şomajului raportată la populaţia totală a comunei se

întâlneşte în comuna Ghidigeni, iar cea mai mică în comunele Corod şi Priponeşti.

Comuna Populaţie 2009 Şomeri % Bălăşeşti 2500 120 5 Buciumeni 2574 240 9 Corod 7548 213 3 Cosmeşti 6742 272 4 Costache Negri 2689 258 10 Cudalbi 7882 373 5 Drăguşeni 5690 373 7 Gohor 3714 268 7 Ghidigeni 6586 748 11 Nicoreşti 4114 205 5 Pochidia 1873 94 5 Poiana 1907 68 4 Priponeşti 2379 79 3 Tutova 3724 132 4 Ţepu 2669 173 6 Valea Mărului 3740 447 12

TOTAL 66331 4063 100


30

II.2.1.4. Patrimoniul de mediu

Patrimoniul de mediu este reprezentat în teritoriul nostru de relieful bogat, reprezentat de

dealuri împletite cu văi şi zone de câmpie piemontană şi joasă. Relieful variat al teritoriului este

brăzdat de o bogată reţea de ape curgătoare, un teritoriu complex caracterizat prin biodiversitate, cu

arii naturale şi zone în care habitează specii protejate. Toate aceste caracteristici definesc un

teritoriu cu potenţial de dezvoltare a resurselor naturale şi de valorificare a acestora în vederea

dezvoltării locale.

Bazinul hidrografic bogat, pe lângă frumuseţea peisajului, oferă teritoriului o bogată faună

acvatică, adevărate resurse piscicole – şi este format din:

- Râul Bârlad este cel mai important afluent al râului Siret şi pătrunde pe teritoriul GAL-ului prin

partea de nord, primind de pe dreapta pe pârâul Pereschiv, aproape de Gara Ghidigeni, având la

rândul său ca afluenţi pâraiele Pereschivu Mic, Căbeşti şi Pleşeşti, însă cel mai important afluent al

râului Bârlad este pârâul Berheci, care la rândul său are ca principal afluent pârul Zeletin.

Râul Bârlad produce inundaţii datorită pantei foarte mici.

- Râul Siret cu o lungime de 150 km, delimitează judeţele Vrancea şi Galaţi. Pătrunde pe teritoriul

GAL „Tecuci” în localitatea Poiana.

Apele Siretului se înscriu, în totalitatea lor, într-un profil hidroeconomic complex, care cuprinde:

alimentarea cu apă a unor centre urbane şi rurale, pentru populaţie, industrie şi zootehnie,

acumulări pentru irigaţii şi alte utilizări; măsuri antierozionale; lucrări de apărare contra

inundaţiilor şi desecarea excesului de apă, mai ales în Lunca Siretului.

Debitul mediul al Siretului, la Cosmeşti, măsoară 190 m³/s şi panta medie a patului albiei este de

0,5m/km, pe direcţia nord-sud. Debitul maxim înregistrat a fost de 4800m³/s la data de 13 iulie

2005.

- Râul Tutova – afluent al râului Bârlad

Pâraiele15:

- Pereschiv, Gârbovăţ, Bălăneasa – care străbat comuna Ghidigeni

- Corozel – cu afluenţii săi – Corozelul sec, Valea Seacă, Tăploani – pe teritoriul comunei Corod.

Pârul izvorăşte dintr-o râpă din dealul Cernăteşti din Fundeanu (comuna Drăguşeni). Tot in Corod

mai există iazuri artificiale, câte două în satele Blânzi, Fundeanu şi Cărăpceşti.

- Căuieşti, Valea Nicoriţei, Valea Bolohanu, Valea Stanel, Valea Hoban, Suhurlui Apă (izvorăşte

de pe teritoriul administrativ al comunei) – existente în comuna Drăguşeni.

15 Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală Prut – Bârlad


31

- Geru, Bujoreşti-Gologanul, Valea Rea şi sistemul Herătău-Călmăţui – pâraie care aparţin

bazinului Siretului, având în prezent caracterul de emisari indirecţi ai celei mai importante artere

hidrografice a estului României în bazinele hidrografice ale regiunii Câmpiilor Tecuciului şi

Covurluiului, respectiv ale Gerului, Călmăţuiului şi Valea Rea cursurile se organizează în sistem

tip paralel conform clasificării sistemelor hidrografice pe baza asocierii afluenţilor.

- Pârâul Bârzota (afluent al râului Bârlad) şi Bârzoţel pe teritoriul comunei Tutova

O parte din apele subterane sunt captate pentru folosinţă economică, iar o alta se pierd la contactul

cu şesul Bârladului, aprovizionând cu apă o serie de bălţi cum ar fi:

Balta lui Cotan, Balta Morii, Balta de la Pastia, dar şi numeroase terenuri umede din comuna

Ghidigeni.

- Râpa Roşie şi Tecucelul Sec – pe teritoriul comunei Buciumeni – cu mari variaţii sezoniere de

debit, de la secări până la inundaţii.

Reţeaua hidrografică a comunei Nicoreşti este reprezentată în principal de cursurile de apă Siret,

Tecucel, Valea Rea, Lupa, care produc pagube însemnate în urma căderilor însemnate de

precipitaţii.

- Prâul Berheci – afluent al râului Siret

Între comunele Costache Negri şi Pechea, pe drumul judeţean 251 se află un lac antropic constituit

ca urmare a deficitului de apă, la crearea lui concurând şi factori geomorfologico-litologici. El

reţine cantităţile de apă căzute în timpul ploilor, ori la topirea zăpezilor, are şi rolul de regularizare

a cursurilor pe văile cu regim de scurgere torenţial, prin atenuarea undelor de viitură.

Lacuri de acumulare mici şi amenajări piscicole de pe teritoriul GAL „Tecuci”:16

Denumire acumulare Deţinător

Localizare

Suprafaţa/volum

(ha/mii / mc)

Autoriz. în condiţii

de siguranţă

B.H. SIRET - Acumulări cu barare de albie

Iaz agropisc.

Potârnichea

-r. Vameş

SC CENTRAL

SRL Galaţi

Com. C. Negri

4

80

Program de

etapizare

B.H. BÂRLAD - Acumulări cu barare de albie

Iaz Ciureştii Noi

-r. Hobana

C.L. Bălăşeşti

Com. Bălăşeşti

32

0

Nu

Rupt

16 Strategia de Dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de Dezvoltare a judeţului Vaslui


32

Iaz Priponeşti

-r. Pereschiv

(Valea Lieşti)

C.L. Priponeşti

Com. Priponeşti

8,66

130

Nu

Iaz Gârbovăţ

-r. Gârbovăţ

C.L. Gârbovăţ

Com. Ghidigeni

5

0

Nu

Rupt

Iaz Timpa

- Timpa (afl.mal

dr.r. Berheci)

As.agr. Ipotepti

Com. Ţepu

12

210

Nu

Iaz Izvoare - Cernica

(afl.mal dr.r. Berheci)

As.agr. Ipoteşti

Com. Ţepu

4,06

-

Nu

Iaz Buciumeni

-r.Tecucel

Fundaţia SEMNAL

Com. Buciumeni

6

150

Nu

Rupt

Iaz agropisc.

Corod

-r. Corozel

C.L. Corod

Com. Corod

62

1800

Nu

Iaz agropisc.

Blânzi II

-r. Tăplăoani

C.L. Corod

Com. Corod

7

170

Nu

Iaz agropisc.

Blinzi I

-r. Tăplăoani

(izvoare)

C.L. Corod

concesionat

Com. Corod

1

15

Iaz Cărăpceşti

- r. Tăplăoani

C.L. Corod

Com. Corod

0,5

4,5

Nu

Natura 2000. Situaţia ariilor protejate în teritoriul GAL „Tecuci”

Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale constituită la nivel european şi ca atare

principalul instrument al Uniunii Europene pentru conservarea naturii. Scopul Reţelei Natura 2000

este conservarea valorilor naturale de importanţă comunitară printr-o dezvoltare durabilă, fără a

aduce prejudicii comunităţii locale. Reţeaua ecologică Natura 2000 are în vedere respectarea celor

două Directive Europene: Directiva Păsări (SPA- Arii de Protecţie Specială Avifaunistică) şi

Directiva Habitate (SCI- Situri de Importanţă Comunitară).


33

Rezervaţia forestieră Pădurea Bădeana - comuna Tutova17

Pădurea Bădeana se află în apropierea satului cu acelaşi nume în comuna Tutova, la

aproximativ 850 metri dreapta de DE 581 (DN 24A) dinspre Bârlad spre Tecuci, pe un versant cu

expunere estică. Altitudinea variază între 100 şi 130 metri. Climatul are o nuanţă expresiv stepică,

temperat continental, cu un pronunţat deficit de umiditate în timpul verii şi ierni umede şi foarte

reci. Suprafaţa iniţială a rezervaţiei a fost de 126, 7 ha, în prezent fiind de circa 58 ha.

În structura arboretului predomină stejarul pufos, diverşi goruni, stejarul brumăriu, gârniţa, arţarul

tătărăsc, mojdreanul. Flora ierboasă este bogată în elemente stepice, de nuanţă sudică şi

continentală: ruşcuţa de primăvară, migdalul pitic, sipica, clopoţeii, solovârfiţa, etc. Rezervaţia

conservă specii de Quercus pubescens, Quercus pedunculiflora, Quercus frainetto, Adonis

veranlis, Amygdalus nana, Campanula sibirica, Phlomis tuberosa, Iris pumila, Cytisus austriacus,

Fritillaria meleagris.

Custodele rezervaţiei este Direcţia Silvică Vaslui – Ocolul Silvic Bârlad.

Anul înfiinţării – 1973, prin Decizia 220/1973 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al

judeţului Vaslui.

Decizia 129/ 14.09.2004 a Consiliului Judeţean Vaslui – Legea nr.5/2000

Numele zonei Suprafaţa în ha Caracteristici principale

Pădurea Bădeana

ROSCI 0133

58 Rezervaţia conservă specii de Quercus pubescens,

Quercus pedunculiflora, Quercus frainetto, Adonis

veranlis, Amygdalus nana, Campanula sibirica, Phlomis

tuberosa, Iris pumila, Cytisus austriacus, Fritillaria

meleagris.

Arii naturale protejate18

Denumire

arie

protejate

Caracter Administrator Localizare

Suprafaţă

Motivul

Constituiri

Specii

ocrotite

Anul

înfiinţării

Pădurea

Fundeanu

Forestier/

interes

naţional

Direcţia Silvică

Galaţi

Dealurile

Fălciului,

Colinele

Habitat de

pădure

Naturală de

Sus scrofa,

capreolus

capreolus,

2000

Legea

5/2000

17 Agenţia pentru protecţia mediului Vaslui – Conform Odinul M.M.D.D. nr. 1964/13,12,2007, privind intituirea regimului de arie protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 98bis/07.02.2008 18 Direcţia Silvică Galaţi


34

Covurluiului

Com.

Drăguşeni/

D.J. 251A

Corod-

Drăguşeni;

C.251A

Drăguşeni-

Fundeanu;

D.C.98

Fundeanu

- Căueşti/

53,20 ha

foioase cu

Quercus

dalechampii,

Fraxinus

excelsior şi

Acer

campestre;

Arbori din

specia

Querqus

dalechampii

în vârstă de

120-125 ani -

arboretul cel

mai bătrân

din această

specie în

arealul cel

mai sudic din

Moldova.

Lepus

europeus,

Vulpes

vulpes,

Meles

meles,

Accipiter

nisus,

phasianus

colchicus,

Cuculus

canorus,

Upupa

epops,

Dendocrop

us medius,

Galerida

cristata,

Alauda

arvensis.

Rezervaţie

naturală

(cat. IV

IUCN)

Pădurea

Buciumeni

Forestier/

Interes

Internaţio

nal

Direcţia Silvică

Galaţi

Com.

Buciumeni/

DJ Tecuci-

Ploscuţeni;

drum forestier

de exploatare

Buciumeni FE

006/

71,20 ha

Habitat de

pădure

Naturală de

foioase cu

Tilia cordata,

Tilia

platyphyllos,

Fagus

sylvatica,

Qurcus

petraea,

Carpinus

betulus -

rezervaţie de

seminţe din

zona de deal;

Sus scrofa,

capreolus

capreolus,

Lepus

europeus,

Vulpes

vulpes,

Accipiter

nisus, Bubo

bubo,

Athene

noctua,

Phasanius

colchicus

2000

Legea

5/2000

Rezervaţie

naturală

(cat. IV

IUCN)


35

Teritoriul GAL „Tecuci” este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje la care se adaugă o

serie de monumente ale naturii. Aşezarea sa geografică îi conferă o poziţie privilegiată, a cărui

importanţă turistică este amplificată de impresionantele sale resurse recreative.

II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural

În cadrul Strategiei Naţionale a

Patrimoniului Cultural (2008 –

2013), patrimoniul cultural este

definit: „ca un ansamblu a

resurselor moştenite, identificate ca

atare, indiferent de regimul de

proprietate asupra acestora şi care

reprezintă o mărturie şi o expresie a

valorilor, credinţelor, cunoştinţelor

şi tradiţiilor aflate în continuă

evoluţie şi care cuprinde toate elementele rezultate din interacţiunea dintre factorii umani şi

naturali, de-a lungul timpului,,. (pg.10)

În cadrul aceleiaşi strategii, patrimoniul cultural se împarte în patrimoniu imobil

(monumentele, ansamblurile şi siturile istorice), patrimoniu mobil (muzee, arhive şi colecţii) şi

patrimoniu imaterial (practici locale: obiceiuri, meşteşuguri, tradiţii şi credinţe locale) şi

patrimoniu cultural imobil (monumente, ansambluri şi situri istorice)

Conform legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi

completările ulterioare, monumentele, ansamblurile şi siturile istorice sunt clasificate în două

grupe: grupa A care cuprinde monumente istorice de valoare naţională şi universală şi grupa B în

care sunt incluse monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local.

O altă clasificare a monumentelor istorice, conform legii 5/2000 privind aprobarea Planului

de amenajare a teritoriului naţional –Secţiunea a III-a– Zone Protejate – completează din punct de

vedere pragmatic/operaţional. Astfel, monumentele istorice cuprind monumentele arhitecturale şi

monumentele arheologice.

În teritoriul Grupului de Acţiune Locală „Tecuci” se află 26 de monumente istorice (Anexa)

din totalul de 266 (lista INMI 2004)19 din judeţul Galaţi. Dintre acestea 9 monumente fac parte din

19 http://www.inmi.ro/lista.html


36

categoria A (monumente istorice de valoare naţională şi universală) şi 17 din categoria B

(monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local).

Lista Monumentelor Istorice (LMI) a fost aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al

Ministrului Culturii şi Cultelor şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172

(XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.

Nr. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresă Datare

1 GL-i-m-A-02975.02 Valul Lui Atanaric Sat Buciumeni,

comuna Buciumeni

Sec. II-IVp p.

Chr. Epoca

Migraţiilor

2 GL-i-m-B-02982 Fortificaţia de la

Căuieşti

Sat Căuieşti, comuna

Drăguşeni

’’Cetăţuia” la

500 m SE de

sat

Sec. IV – III a.

Latcne

3 GL-i-m-A-02975.04 Valul lui Atanaric Sat Corod comuna

Corod

Sec II – IV p.

Chr Epoca

Migraţiilor

4 GL-i-s-B-02985 Aşezare Sat Gârbovăţ,

comuna Ghidigeni

”La

Zăhăreasca” la

1,5 km SE de

sat

Sec. XIII – XII

a. Chr. Epoca

bronzului târziu,

cultura Nouă

5 GL-i-s-A-02989 Situl arheologic de la

Poiana, punct

Piroboridava

Sat Poiana, comuna

Poiana

”Cetăţuia de la

mal” ,

”Piroboridava”

Sec. I – II p.

Chr. Epoca

romană

6 GL-i-s-A-02989.01 Aşezare fortificată Sat Poiana, Comuna

Poiana

”Cetăţuia de la

mal” ,

”Piroboridava”

Sec. I – II p.

Chr. Epoca

romană

7 GL-i-s-A-02989.02 Aşezare fortificată

Piroboridava

Sat Poiana, Comuna

Poiana

”Cetăţuia de la

mal” ,

”Piroboridava”

Sec. IVa. Chr. I

p. Chr. Latcne


Poiana

”Cetăţuia de la

mal” ,

”Piroboridava”

Hallstatt, cultura

Basarabi


Poiana

”Cetăţuia de la

mal”,

”Piroboridava”

16000 a. CHr.

Epoca Bronzului

10 GL-i-m-A-02975.14 Valul lui Atanaric Sat Ţepu, comuna

Ţepu

Sec II – IV p.

Chr Epoca

Migraţiilor

11 GL-i-m-A-02975.16 Valul lui Atanaric Sat Valea Mărului,

comuna Valea

Mărului

Sec II – IV p.

Chr Epoca

Migraţiilor


37

12 GL–II–m–B–03073 Biserica ”Adormirea

Maicii Domnului”

Sat Adam, comuna

Drăguşeni

1652

13 GL–II–m–B–03075 Biserica ”Sf.

Treime”

Sat Buciumeni,

comuna Buciumeni

La 4 km N de

sat, în Pădurea

Buciumeni

1800

14 GL–II–m–B–03082 Ansamblul conacului

Crissoveloni

Sat Ghidigeni,

comuna Ghidigeni

Lângă

primărie

Sf. sec. XIX

15 GL–II–m–B–03082.01 Conacul

Crissoveloni

Sat Ghidigeni,

comuna Ghidigeni

Lângă

primărie

Sf. sec. XIX

16 GL–II–m–B–03082.02 Construcţii anexe Sat Ghidigeni,

comuna Ghidigeni

Lângă

primărie

Sf. sec. XIX

17 GL–II–m–B–03083 Cavoul familiei

Crissoveloni

Sat Ghidigeni,

comuna Ghidigeni

Lângă

primărie

Sf. sec. XIX

18 GL–II–m–B–03086 Biserica ”Naşterea

Maicii Domnului”

Sat Nicoreşti,

comuna Nicoreşti

În centrul

satului

1728

19 GL–II–m–B–03087 Ansamblul bisericii

”Adormirea Maicii

Domnului”

Sat Nicoreşti,

comuna Nicoreşti

În centrul

satului

1780

20 GL–II–m–B–03087.01 Biserica ”Adormirea

Maicii Domnului”

Sat Nicoreşti,

comuna Nicoreşti

În centrul

satului

1780

21 GL–II–m–B–03087.02 Turn clopotniţă Sat Nicoreşti,

comuna Nicoreşti

În centrul

satului

1780

22 GL–II–m–B–03088 Ansamblul bisericii

”Sf. Nicolae” – Banu

Sat Nicoreşti,

comuna Nicoreşti

Lângă

primărie

1807

23 GL–II–m–B–03088.01 Biserica ”Sf.

Nicolae” – Banu

Sat Nicoreşti,

comuna Nicoreşti

Lângă

primărie

1807

24 GL–II–m–B–03088.02 Zid incintă Sat Nicoreşti,

comuna Nicoreşti

Lângă

primărie

1807

25 GL–III–m–B–03140 Bustul lui Costache

Negri

Sat. C. Negri,

comuna C. Negri

În curtea

muzeului

memorial

”Costache

Negri”

1973

26 GL–IV–m–B–03147 Casa memorială

”Costache Negri”

Sat. C. Negri,

comuna C. Negri

Vis-a-vis de

primărie

1836


38

Valul lui Atanaric 20

Localitatea: De la Stoicani la Toflea

Adresa: Capătul de est în Lunca Prutului de pe teritoriul com. Stoicani până în dreptul localităţilor

Brăhăşeşti-Toflea, pe malul stâng al Siretului, în partea NV a judeţului Galaţi - Cod LMI (Lista

Monumentelor Istorice): GL-I-s-A-02975

Veniţi din zona Gotland de la Marea Baltică, la începutul secolului al III-lea goţii se stabilesc în

spaţiul de la nord de Marea Neagră ocupând un teritoriu imens cuprins în linii mari între Don şi

limeşul Dunării de Jos. Atanaric, conducătorul unei grupări conservatoare ale goţilor, încearcă din

răsputeri să se opună hunilor, care vin ca un tăvălug, determinând mişcarea mai multor triburi pe

care le împing în faţa lor.

Prima tentativă de apărare a lui Atanaric a avut loc, se pare, pe linia Nistrului şi s-a dovedit

a fi zadarnică după cum reiese din cronica lui Ammianus Marcellinus, căci hunii trec Nistrul prin

vad şi pe plute improvizate, pe burdufuri, învăluind oastea vizigotă ce se vede nevoită să bată în

retragere. Atanaric reuşeşte să-şi regrupeze forţele şi să organizeze o a doua defensivă, după

spusele aceluiaşi Ammianus, într-o zonă cu înălţimi pieptise unde sunt ridicate “ziduri înalte” ce

20 -Ion T.Dragomir – Fortifica]iile antice de pe teritoriul Moldovei de Jos, Danubius vol.XVI, Gala]i, 1996

- dr. Zeno - Karl Pinter, dr. Ioan Marian Tiplic- Evul Mediu Timpuriu ;n Europa [i Orientul Apropiat, Prelegeri de

istorie medie universal\, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu


39

pot fi identificate în valurile de pământ vizibile şi astăzi, pe teritoriul judeţului Galaţi, între

localităţile Ploscuţeni şi Stoicani.

Aceste “ziduri înalte” brăzdează judeţul Galaţi în diagonală, pe direcţia SE-NV, prezentând

numeroase meandre sau zigzaguri, realizate fie datorită structurii şi morfologiei terenului, fie din

cauza anumitor obstacole greu de străbătut atunci (păduri seculare). Execuţia valului se prezintă

mai puţin îngrijită în comparaţie cu cele de factură romană cum ar fi Valul lui Traian din

împrejurimile municipiului Galaţi.

Valul lui Atanaric este atestat în documentele moldoveneşti ca element topografic încă din secolul

al XV-lea.

Urmărind traseul valului, acesta trece pe teritoriul administrativ al următoarelor localităţi

ale GAL „Tecuci”: Cudalbi, Corod, Valea Mărului, Ţepu, Buciumeni.

Valul lui Atanaric, datând din perioada sec.II-IV d.Chr, este monument istoric, de categorie A, de

importanţă naţională şi internaţională, fiind înscris în Lista monumentelor istorice, aprobată prin

ordin al ministrului culturii şi cultelor, cu codul general GL-I-s-A-02975, începând de la GL-I-s-A-

02975.1 până la GL-I-s-A-02975.16.

Piroboridava

Situată pe un pinten desprins din terasa înaltă a Siretului, aşezarea era apărată pe trei laturi

de râpi abrupte şi deosebit de înalte iar pe cea de a patra, de un val cu şanţul corespunzător, care o

separă de restul terasei. Dincolo de acesta, însă, continuă locuirea cu caracter de aşezare civilă şi,

mai departe, pe teritoriul satului, se întinde necropola, în cadrul căreia au fost identificate şi

morminte tumulare. În acropole, săpăturile au identificat — suprapunând o aşezare din epoca

bronzului, precum şi urme hallstattiene - şase nivele de locuire geto-dacică, durând din sec. 4 ;.e.n.

până în sec. 1 e.n. Viaţa aşezării a luat sfârşit în împrejurările violentului conflict daco-roman. Din

pricina răscolirilor repetate ale depunerilor, nu au putut fi identificate decât locuinţe din ultima

perioadă, dar, după resturile incomplete, care au putut fi surprinse şi în nivelele mai vechi, par să fi

fost asemănătoare. S-ar părea că erau toate locuinţe de suprafaţă, cu podele de lut galben şi cu vetre

de formă geometrică, patrulatere sau circulare, puternic arse, făţuite uneori de mai multe ori şi

adesea cu decor geometric - motive spiralice, dispuse radial, constituind adevărate simboluri solare.

Aceste locuinţe trebuie să fi fost, cel puţin unele, de dimensiuni mari şi concentrarea lor în

zona fortificată sugerează o ordonanţă interioară. La limita acropolei, pe marginea râpei, a putut fi

surprins şi un atelier de olar, cu cuptorul caracteristic.


40

În sfârşit, bogăţia şi varietatea descoperirilor mobile atestă, pe de o parte, importanţa ocupaţiilor

productive şi a comerţului care, aici, aproape de gura Siretului, constituia o activitate de prim ordin

şi lega cetăţile greceşti din Dobrogea cu celelalte cetăţi dacice din zona subcarpatică a Moldovei,

iar, pe de altă parte, atestă rolul de important centru local - economic, social, administrativ şi

politic — militar. Varietatea descoperirilor este deosebită. Sunt atestate, ca peste tot, arme şi unelte

de fier, produse ale metalurgiei dacice şi în acelaşi timp, mărturii ale altor preocupări. După cum

piese din os şi teracotă atestă alte forme de producţie casnică sau specializată concurând la

dezvoltarea unor meşteşuguri şi activităţi productive tradiţionale. Apoi ceramica obişnuită, cu cele

trei serii tipologice: ceramica poroasă, modelată cu mâna şi arsă oxidant, ceramica din pastă fină,

modelată cu mâna şi arsă reductor la negru, lustruită, în sfârşit ceramică cenuşie din pastă fină,

modelată pe roată şi arsă reductor la temperaturi înalte, decorată prin lustruire.

În afara acestor piese de factură tradiţională apar şi altele preluate şi imitate după cele

greceşti: amfore pseudoepigrafe, forme arse oxidant care reproduc pe cele curente în ceramică

greco-romană, boluri megariene. Sunt cunoscute, de asemenea, piese despre care nu avem

certitudinea că au fost produse local, dar care pot fi produse getice, importate aici din alte centre

specializate, bijuterii de argint, piese de bronz, în sfârşit piese de os. Nu lipsesc nici importurile,

dintre care unele din materiale preţioase. Sunt cunoscute astfel vase greceşti, o frumoasă camee,

mărgele de sticlă, un scarabeu şi multe alte piese, între care şi un fragment de altar de teracotă cu

reprezentări figurate, de cel mai curat tip elenistic.

Casa Memorială "Costache Negri"

Situată în

comuna Costache Negri

(Mânjina), judeţul

Galaţi, la o distanţă de

aproximativ 45 km de

municipiul Galaţi, este

amenajată în conacul

care a aparţinut familiei

marelui patriot. Familia

Negri descinde din

boierimea mijlocie moldoveană, înainte de mijlocul secolului al XVII-lea şi a deţinut proprietăţi

funciare în ţinuturile Tecuci şi Covurlui (Blânzi, Glaveni, Ijdileni, Mânjina).


41

Muzeul a fost înfiinţat în conacul familiei lui Costache Negri, construit la începutul

secolului al XIX-lea, în stilul casei ţărăneşti din Moldova, de tip evoluat. În anul 1943 clădirea a

fost declarată monument istoric şi s-a luat hotărârea de a fi transformată în muzeu. Această intenţie

s-a materializat abia după 25 ani, actuala formulă organizatorică fiind inaugurată la 21 mai 1986. În

cele şapte săli de expoziţie se regăsesc mobilier şi piese de artă decorativă, din renumite stiluri

europene, ce erau la modă în saloanele boiereşti din perioadă; picturi, fotografii şi documente

relevante pentru viaţa şi activitatea lui Costache Negri, familiei şi colaboratorilor săi. Sunt expuse

şi bunuri culturale, cu valoare memorială, legate de personalităţi precum: Mihail Kogălniceanu,

Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza etc. În felul acesta, se poate percepe

mai coerent, ambientul în care s-au manifestat spiritul paşoptist, cel unionist, precum şi maniera în

care acestea s-au concretizat într-un secol (al XIX-lea), într-o lume românească racordată la

civilizaţia europeană.

Starea monumentelor istorice din teritoriu nu este mult diferită de situaţia la nivel naţional.

Un studiu realizat în 2005 şi citat de către Strategia Naţională pentru Patrimoniu Cultural arată că

din cele 26.900 de monumente istorice înregistrate la nivel naţional, 75% sunt în pericol, iar 35%

sunt degradate. Acelaşi document identifică şi o serie de cauze ale acestei situaţii şi anume:

- neştiinţa şi nepăsarea autorităţilor, absenţa voinţei politice, proasta gestionare a patrimoniului de

către autorităţi;

- lipsa de educaţie, nerespectarea legislaţiei;

- imprecizia inventarului şi evidenţei patrimoniului arhitectural;

- intervenţii neavizate;

- lipsa fondurilor pentru sprijinirea proprietarilor;

- lipsa personalului de control din instituţiile publice şi lipsa specialiştilor (pag.5)

Patrimoniu cultural imaterial

Patrimoniul cultural imaterial21 cuprinde ansamblul de practici, reprezentări, expresii,

cunoştinţe, abilităţi pe care comunităţile, grupurile şi indivizii le recunosc ca făcând parte din

moştenirea lor culturală, transmisă din generaţie în generaţie şi recreată în permanenţă. Patrimoniul

imaterial se regăseşte în special în următoarele domenii: tradiţii şi expresii orale, artele

spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici legate de natură

şi univers, artizanatul tradiţional etc.

21 Strategia Naţională a Patrimoniului cultural – pag.20


42

Obiceiuri şi tradiţii locale

Meşteşugurile tradiţionale reprezintă în zilele noastre o atracţie şi un interes în acelaşi timp.

Produsele meşterilor populari au început să fie din ce în ce mai căutate nu numai de turiştii străini.

Ele sunt achiziţionate de instituţii publice şi firme pentru a fi folosite sub forma de cadouri la

întâlnirile cu reprezentanţii unor organizaţii din străinătate şi sunt din ce în ce mai căutate de

publicul larg atras de frumuseţea, unicitatea cât şi utilitatea acestui tip de produse. Un exemplu ar fi

faptul că, din ce în ce mai multe persoane preferă pentru utilizarea cotidiană, în bucătărie, vase

ceramice care sunt ecologice şi menţin o savoare deosebită preparatelor culinare.

Reprezentative pentru teritoriul GAL „Tecuci”, încă din cele mai vechi timpuri, sunt meşteşugurile

ce vizează:

- prelucrarea lemnului (remarcăm varietatea deosebită a simbolurilor folosite pe aceste meleaguri),

de la simbolurile solare, care implica atât reprezentarea realistă a astrului, cât şi forme

abstractizate ca rozeta, vârtejul, roata solară, rombul, cercul tăiat în cruce, până la reprezentările

antropomorfe, având variate forme de expresie;

- olăritul, îndeletnicire pe care noi românii o moştenim din adâncul timpurilor, de la îndepărtaţii

noştri strămoşi din neolitic, dar totodată a fost şi este una dintre cele mai propice modalităţi de

materializare a însuşirilor artistice.

- ţesături de interior, domeniu mult mai productiv şi cu o mare pregnanţă. Aici istoria contează mai

puţin, meşteşugul este încă în floare, meşterii populari fiind recunoscuţi pentru autenticitatea

obiectelor de artizanat pe care le produc: scoarţe, prosoape, costume populare.

Ansamblul contemporan al artei tradiţionale şi al meşterilor populari se prezintă pregnant

contradictoriu. Pe de o parte, aşa cum am văzut, există tradiţii foarte bogate, pe de altă se manifestă

un proces de stagnare şi chiar de dispariţie în unele sectoare. Deosebit de grav este faptul că nu se

derulează în prezent nici un program de instruire a tinerilor în practicarea meşteşugurilor

tradiţionale. Datorită acestui fapt pe de o parte şi a lipsei de informaţie pe de altă parte, tinerii din

sat prefera să migreze către centrele urbane sau în alte ţări atraşi şi de mirajul unor câştiguri mari.

Nu lipsit de importanţă este faptul că nu există continuitate în comercializarea produselor,

vânzările importante fiind făcute cu ocazia târgurilor meşterilor populari care sunt manifestări

organizate o dată sau de două ori pe an.

Obiceiurile şi tradiţiile locale se pot împărţi în 3 categorii: obiceiuri pre-creştine, obiceiuri

creştine şi obiceiuri moderne. O mare parte dintre obiceiurile pe care le regăsim în teritoriu sunt

legate ca şi în alte regiuni din ţară de marile răscruci din viaţa omului pe parcursul evoluţiei

acestuia, de la naştere şi până la moarte.


43

Unicitatea în ceea ce priveşte obiceiurile şi tradiţiile întâlnite în preajma sărbătorilor

importante de peste an (Crăciunul şi Anul Nou) în teritoriul GAL „Tecuci” constă în sosirea

Caprei.

În ajunul Crăciunului se umblă cu colinda. Se fac echipe de 2-5 copii sau tineri care colindă pe la

casele vecinilor şi rudelor şi care au repertoriu de colinde religioase: Azi e seara de Ajun, Ziorel de

ziuă, O, ce veste minunată, Trei păstori, Sus, boieri, nu mai dormiţi, Ia, sculaţi, boieri, boieri,

Florile dalbe.

Semănatul. În dimineaţa zilei de Anul Nou, copiii umblă cu semănatul sau Sorcova, pe la casele

gospodarilor. " Îşi iau în nişte săculeţe de pânză grâu, orz, secară, orez etc. şi merg pe la case şi zic

aceste cuvinte: Să trăiţi,/ Să-nfloriţi / Ca merii, / Ca perii / În mijlocul verii, / Să fiţi tari ca piatra şi

iuţi ca săgeata,/ Să fiţi tari ca fierul / şi iuţi ca oţelul! / La anul şi la mulţi ani!, aceasta se cheamă că

seamănă ceea ce au arat spre seara de Anul Nou. În zilele noastre, cu semănatul merg numai copiii

mici. Dacă primii care vin cu semănatul sunt băieţi, acesta este un semn bun pentru gospodăria

respectivă.

La Cudalbi – La Crăciun, se umblă cu Irozii până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial,

precum şi cu Steaua.

Din ziua Naşterii Domnului şi până la Sfântul Ioan, copiii colindă cu Steaua.

Cântecul de stea reaminteşte povestea Naşterii lui Iisus şi poartă simbolul steluţei care i-a călăuzit

pe cei trei magi.Pentru cel mai important moment trecerea în noul an, pregătirile se reiau .În

săptămâna dintre CRĂCIUN şi ANUL NOU, în toate satele cetele de flăcăi se pregătesc pentru

’’urat” , sistem complex de datini şi obiceiuri. Pe înserat în ajunul ANULUI NOU sunt aşteptaţi să

apară‚ ”Ursul”, ”Capra”, ’’Bunghierii”, ’’Căiuţii”, ”Jienii”, ”Mascaţii”, etc. Concretizarea

spectaculoasă a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste manifestări reprezintă o

modalitate originală de exprimare a arhaicelor asociaţii rituale dintre animale şi cultul

cvasiuniversal al soarelui. Există şi un cuvânt generic pentru aceste obiceiuri: ”mascaţii”. Recuzita,

măştile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imaginaţia şi umorul săteanului român. Anume

meşteri s-au specializat în confecţionarea lor, ele devenind cu timpul adevărate podoabe de artă

populară. Faptul că aceste obiceiuri se practică la cumpăna dintre ani este justificat de simbolistica

zilei de 31 decembrie, care în gândirea populară reprezintă data morţii dar şi a renaşterii ordinei

cosmice. Structura ceremonială a obiceiului este în acelaşi timp plină de forţă şi vitalitate. Muzica

şi dansul remarcabile prin virtuozitate şi dinamism, măştile pline de expresivitate, alcătuiesc un

spectacol unic.

Unul din cele mai răspândite obiceiuri de Anul Nou, din judeţul Vaslui, (comunele Tutova

şi Pochidia) îl constituie manifestarea de teatru popular, intitulată de la localitate la localitate:


44

Haiducii, Jienii, Banda lui Bujor, Banda lui Groza etc. Amploarea acestui obicei o constatăm şi la

Tutova, unde este denumit Jienii. Ceea ce impresionează de la bun început este costumaţia

interpreţilor în care predomină elementele de port popular şi de uniformă militară. Alături de Iancu

Jianu, personajul principal, în spectacol, mai evoluează: Anul Nou, Anul Vechi, doi haiduci,

ciobanul, ofiţerul, vânătorul, turcul şi iubita Jianului – Soltanina (singurul personaj feminin). În

ansamblul său, spectacolul popular Jienii, s-a impus în Tutova ca o manifestare complexă şi de o

mare audienţă la public.

Sărbătoarea Paştelui este pentru români, alături de Crăciun, cea mai importanta din an,

pentru care fiecare familie se pregăteşte cu mult timp înainte prin postul ţinut cu atâta evlavie. Pe

teritoriu GAL „Tecuci” oamenii se pregătesc pentru întâmpinarea sărbătorilor de Paşte prin ”postul

Paştelui” numit şi ”Postul Cel Mare”, post care durează 48 de zile. În mod oficial, postul începe

după ”Duminica iertării”, în ziua de luni a săptămânii a 7-a de dinaintea sărbătorii de Paşte. Ultima

săptămână din Postul Paştelui se numeşte ”Săptămâna Patimilor” şi începe în duminica Floriilor,

duminica în care se comemorează intrarea lui Iisus în Ierusalim. ”Săptămâna Patimilor”

comemorează prinderea lui Iisus, crucificarea şi moartea Lui. În această ultimă săptămână, multe

biserici ţin slujbe în fiecare seară, numite ”Denie”. De luni până joi se comemorează ultima masă,

prinderea şi închiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeşte ”Joia Mare”.

Vineri, numită ”Vinerea Mare” se comemorează crucificarea şi moartea lui Iisus pe cruce.

În acesta zi, se ţine ”post negru”, adică nu se mănâncă nimic.În dimineaţa următoare după noaptea

Învierii se pune un ou roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi; copii trebuie

să-şi clătească faţa cu apă şi să-şi atingă obrajii cu ouălele pentru a avea un an plin de bogăţii. În

ceea ce priveşte obiceiurile contemporane, foarte întâlnită este organizarea zilei comunelor sau

organizarea de târguri, festivaluri.

Sărbători locale

Cosmeşti – 8 septembrie – Ziua comunei Gohor - Ziua comunei - a III-a duminică din

august

Buciumeni - Hramul Mănăstirii Buciumeni

Sărbătoarea teiului

Nicoreşti – 15 august – ziua comunei

Corod – 8 septembrie (Sf. Maria) Ţepu – 20 iulie – Sf. Ilie – ziua comunei

Cudalbi - 2 iulie - ziua comunei Ghidigeni – 21 mai (sf. Constantin şi Elena)

Costache Negri - 21 mai "Întâlnirile de la

Mânjina"

Tutova – 8 noiembrie – ziua comunei


45

Meşteşugul vinului se practică în crame de

prelucrare şi stocare pe care le întâlnim în

teritoriu (Nicoreşti) şi care sunt recunoscute şi

ca locuri specifice de degustare a soiurilor de

vinuri.

Pe teritoriul GAL „Tecuci”,

populaţia de etnie rromă are

îndeletniciri specifice zonei în care

trăiesc, astfel, la Cosmeşti sunt

întâlniţi lăutari şi cărămidari, la

Drăguşeni – fierari, la Ghidigeni –

lăutari, fierari, turnători, geambaşi,

cărămidari, la Nicoreşti – lăutari şi

fierari, la Ţepu – agricultori, fierari,

iar la Buciumeni lăutari şi fierari.

Teritoriul este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje la care vin să se adauge o serie

de monumente ale naturii.

Aşezarea sa geografică îi conferă o poziţie privilegiată, a cărui importanţă turistică este

amplificată de impresionantele sale resursele recreative.

Turismul cultural se situează în vârful piramidei posibilităţilor de afirmare datorită unui potenţial

atractiv constituit din numeroase şi variate obiective istorice, religioase, etnografice, culturale,

monumente, obiective economice cu atribute turistice existente în perimetrul GAL „Tecuci”.


46

II.2.1.6 Economia locală

II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei salariate

Conform datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică filialele Galaţi şi Vaslui

populaţia activă, din teritoriul GAL înregistrată la ultimul recensământ era următoarea:

7%2%

16%

2%

5%

20%5%

3%

8%

2%

0%0%

6%

11%1% 2%

Balasesti Buciumeni Corod Cosmesti

Costache N. Cudalbi Draguseni Gohor

Ghidigeni Nicoresti Pochidia Poiana

Priponesti Tutova Tepu Valea M.


Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele, indiferent de

vârstă, care n-au lucrat cel puţin o oră şi nu erau şomeri în perioada de referinţă.

Populaţia economic inactivă include următoarele categorii de populaţie:

- elevi sau studenţi;

- pensionari (de toate categoriile);

- casnice (care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodărie);

- persoane întreţinute de alte persoane ori de stat sau care se întreţin din alte venituri (chirii,

dobânzi, rente etc.);

- persoanele declarate plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru (această categorie de

populaţie convenţional este atribuită la populaţia economic inactivă).

În teritoriul GAL „Tecuci”, la ultimul recensământ al populaţiei, din 2002, s-au înregistrat 36376

persoane inactive, de două ori mai mult faţă de populaţia activă înregistrată în aceeaşi perioadă.


47

Comuna Populaţie inactivă

Elevi/studenţi

Pensionari Casnice

Întreţinuţi de alte persoane

Întreţinuţide stat

Alte situaţii %

Bălăşeşti 1318 281 550 169 303 7 8 4 Buciumeni 1656 396 738 194 303 18 7

5 Corod 2239 700 810 318 371 14 26 6 Cosmeşti 4679 1089 1599 1170 654 16 151 13 Costache Negri 1762 413 608 384 313 24 20 5

Cudalbi 4746 1165 1920 843 740 21 57 13

Drăguşeni 2515 677 787 256 781 6 8 7

Gohor 1222 225 567 219 194 2 15 3

Ghidigeni 4844 1056 1121 1137 989 12 529 13

Nicoreşti 4080 864 1854 590 652 103 17 11

Pochidia 0 0 0 0 0 0 0 0

Poiana 0 0 0 0 0 0 0 0

Priponeşti 1436 252 781 138 253 5 7 4

Tutova 2730 673 810 310 880 37 20 8

Ţepu 1258 325 520 163 203 7 40 3 Valea Mărului 1891 482 934 61 361 15 38 5

TOTAL 36376 8598 13599 5952 6997 287 943 100 Sursa: Anuarul Statistic 2009 - Galaţi si Anuarul Statistic 2009 – Vaslui

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Balasesti

Buciumeni

Corod

Cosmesti

Costache N.

Cudalbi

Draguseni

Gohor

Ghidigeni

Nicoresti

Priponesti

Tutova

Tepu

Valea M.

Elevi stud. Pensionari Casnice Intretinuti de alte pers. Intretinuti de stat Alte situatii


48

II.2.1.1.6.2 AGRICULTURA

Balanţa terenurilor22 din GAL-ul „Tecuci” arată astfel:

-suprafaţă totală 99104 ha. 100,0 %

-suprafaţă agricolă 81367 ha. 82,1 %

-suprafaţă împădurită 9896 ha. 10,0 %

-suprafaţă intravilan curţi-construcţii 5020 ha. 5.1 %

-terenuri degradate +alte folosinţe 2821 ha. 2.8 %

La nivelul GAL-ului nostru, suprafaţa agricolă ocupă o pondere de 81,2 %din total, ceea ce

conferă agriculturii rolul predominant în economia zonei, în raport cu celelalte ramuri economice.

Suprafaţa agricolă este utilizată în proporţie de 81,09 % ca teren arabil, 12,40 % ca păşuni şi fâneţe

naturale, 6.04 % pentru cultura viţei de vie si 0,45 % pentru livezi. Conform tabelului de mai jos.

Sursa: DADR Galaţi / DADR Vaslui

22 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Galaţi 22 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Vaslui

Nr.

crt

Localitatea Suprafaţă

arabilă

Păşuni Fâneţe Vii Livezi Suprafaţă

Agricolă

Păduri Alte

1 Bălăşeşti 3654 1333 - 263 - 5250 870 282

2 Buciumeni 2128 244 - 283 - 2655 1516 143

3 Corod 8283 929 - 455 - 9667 183 145

4 Cosmeşti 3171 104 - 92 4 3371 600 -

5 Costache Negri 2353 147 - 147 - 2647 65 70

6 Cudalbi 12799 505 - 466 - 13770 217 307

7 Drăguşeni 4211 1539 5 265 - 6020 2894 280

8 Gohor 3379 854 - 322 - 4555 409 329

9 Ghidigeni 4461 867 23 68 3 5422 1117 -

10 Nicoreşti 3169 133 - 1506 - 4808 11 570

11 Poiana 1624 106 - 190 - 1920 1000 171

12 Priponeşti 3804 976 2 218 - 5000 155 247

13 Pochidia 3184 590 - 60 - 3834 25 1

14 Tutova 3571 731 70 44 162 4578 432 165

15 Ţepu 2474 414 - 191 - 3079 266 50

16 Valea Mărului 3809 506 - 346 202 4863 134 227

17 TOTAL 66074 9978 100 4916 371 81439 9894 2987


49

38%

6%

0%

3%

0%

45%

6% 2%

Suprafaţă Păşuni FâneţeViţă de vie Livezi Suprafaţă agricolăPăduri Altele

Din punct de vedere al suprafeţelor culturile cerealiere ocupă locul întâi ca suprafaţă

arabilă, urmând plantele tehnice, culturile de legume şi pepeni, plantele furajere şi alte

culturi.

Observaţii: Producţiile cerealiere deşi pe total sunt impresionante, pe unitatea de suprafaţa

sunt mai mult sau mai puţin sub media europeană în cazul marilor fermieri, iar în cazul

micilor fermieri sunt de-a dreptul insignifiante. Cauzele sunt multiple: lipsa pregătirii de

specialitate, fărâmiţarea parcelară excesivă a proprietăţilor agricole, monocultura, utilajele

neperformante, lipsa reglementărilor adecvate de piaţa, lipsa cronică a resurselor financiare

pentru micii producători, sistemul practic nefuncţional de creditare a agriculturii, sistemul

neadecvat de asigurare a culturilor, subvenţionarea redusă a producţiei agricole s.a.

Totodată producţiile agricole sunt şi instabile, depinzând foarte mult de factorii

atmosferici.

În zona comunelor Cosmeşti –Nicoreşti pe 5700 ha şi Cudalbi - Costache Negri pe

cca. 2200 ha, există suprafeţe amenajate pentru irigaţii şi funcţionale, mai ales cele din terasa

Siret. Sistemul respectiv este / a fost cuprins într-un program de reabilitare finanţat prin

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare cu asistenţă USAID. În schimb

restul teritoriului nu deţine amenajări pentru irigaţii, deşi înainte de 1989 s-au executat multe

lucrări pentru extinderea irigaţiilor şi spre Valea Mărului şi Corod, actualmente ele fiind

sistate şi total neutilizabile. Din păcate chiar aceste zone lipsite de irigaţii sunt şi cele mai


50

expuse fenomenelor de secetă sau geruri extreme, consecinţe şi ale lipsei cvasitotale a

pădurilor cu rol de ameliorare climatică.

Culturile de legume au o pondere valorică mare raportata la suprafaţă. Judeţul Galaţi

deţine locul întâi pe ţară la producţia de legume, iar câteva comune din GAL: Cosmeşti,

Corod şi Cudalbi se situează printre marii producători din judeţ. Cultura tomatelor este

reprezentativă chiar pentru zona Cosmeşti. Din păcate nu există facilităţi de depozitare

corespunzătoare a legumelor în vederea păstrării lor în bune condiţii timp îndelungat, ceea ce

face să existe un excedent de produse în sezonul de vară, incomplet valorificabil, cantităţi

mari de produse fiind aruncate pur şi simplu la gunoi, iar în extrasezon piaţa, chiar cea local

este invadată de produse insipide, dar foarte aspectuoase din import. De asemenea, deşi e un

bazin legumicol puternic, zona nu are încă o piaţă de gross organizată, ca să nu mai vorbim

despre o bursă a legumelor. Până în prezent agricultura ecologică nu a progresat în zonă,

foarte puţini fiind fermierii înscrişi în programele de profil, deşi lipsa de fonduri îi determină

de multe ori pe fermieri să facă agricultura ecologică, cel puţin parţial, fără voia lor. Cauzele

sunt multiple: pe de o parte cererea este destul de mică, populaţia autohtonă nefiind convinsă

încă de necesitatea hrănirii cu alimente ecologice; preţul de producţie al acestor produse este

încă mare datorită tehnologiilor necorespunzătoare, dar şi persistenţei în sol / pe sol, a unor

rezerve apreciabile de seminţe de buruieni şi larve şi ouă de dăunători; consecinţa a celor

anterioare profitul este mic şi nestimulativ pentru investitorii în agricultura ecologică.

Plantaţiile de viţă-de-vie pentru vin sau de masă au cunoscut o evoluţie contradictorie,

comuna şi altor zone ale ţării. Suprafaţa plantaţiilor de viţă nobilă a scăzut, concomitent cu

creşterea suprafeţelor de vii hibride. Singura zonă unde se păstrează încă bine viile nobile

este comuna Nicoreşti, aici existând tradiţii seculare în vinificaţie.

În prezent există oportunitatea reconversiei viilor prin programul naţional aflat în derulare.

Pentru viile care au depăşit perioada normală de exploatare se pot accesa proiecte pe măsură

121.

Livezile sunt prezente doar în două comune, Valea Mărului, cu o suprafaţă de 202 ha

şi Tutova, cu o suprafaţă de 162 ha. Acest sector nu a avut de fapt tradiţie în zonă, fiecare

ţăran având în curtea sa mai mulţi pomi fructiferi, întreţinuţi în sistem extensiv, care îi

asigurau un necesar rezonabil de fructe proaspete. Considerăm ca zona colinară a GAL-ului

are potenţial pentru acest domeniu, dar costurile mari de înfiinţare şi cofinanţarea prin PNDR

de numai 50 %, coroborate cu riscul desfacerii, concurenţă externă, lipsa unor facilităţi de

depozitare pe termen lung s.a., ne fac să fim sceptici cu evoluţia acestui sector în viitorul


51

apropiat. O soluţie ar fi mărirea substanţială a cofinanţării publice pentru investiţiile din acest

sector.

Păşunile naturale (despre fâneţe nu are rost de fapt să comentăm, nefiind într-o zonă

montană sau de dealuri înalte-dovadă şi suprafaţa nesemnificativă), ocupă suprafeţe

importante în comuna Drăguşeni: 25,56%, Bălăşeşti: 25,39%, Priponeşti: 19,52%, Gohor:

18,75% şi Ghidigeni: 16,41%. Acestea în general nu au mai fost de mult ameliorate, şansă

existând totuşi prin subvenţionarea lor prin APIA.

Creşterea animalelor ocupă un rol important în economia zonei. Rapoartele obţinute

evidenţiază diferenţe semnificative între comune, nu totdeauna corelate cu suprafaţa

păşunilor. Raportată la aceasta, faţă de 1,03 UVM / ha păşune media judeţului, GAL-ul

nostru are o medie de 1,33 UVM/ha păşune. Creşterea bovinelor clasează pe primul loc

comuna Cosmeşti cu 8,65 UVM / ha, Cudalbi cu 3,10 UVM/ha şi Ghidigeni cu 2,13 UVM

/ha. În cifre absolute, comuna Ghidigeni deţine primul loc cu cca. 1900 bovine.

Nr. Crt.

Localitatea

Anul

Efective animale (2008 - 2010) – mii cap/nr. familii23

Bovine Porcine Ovine Caprine Păsări Cabaline Albine 1 Bălăşeşti 2008 0.90 0.30 4.10 0.50 15.40 0.70 0.16 2010 1.10 0.80 4.90 0.60 18.50 0.80 0.18 2 Buciumeni 2008 0.38 0.35 0.30 0.20 13.80 0.24 0.14 2010 0.41 0.28 0.50 0.41 13.10 0.24 0.14 3 Corod 2008 0.80 0.80 4.80 0.80 39 0.50 0.20 2010 1.10 1.40 8.90 1.40 48.50 0.60 0.20 4 Cosmeşti 2008 0.80 0.70 6.0 1.30 12.80 0.40 0.50 2010 0.90 1.60 6.8 2.10 19.3 0.50 0.55 5 Costache

Negri 2008 0.30 0.23 3 0.30 11 0.18 0.10

2010 0.32 0.36 4.10 0.40 15.40 0.18 0.10 6 Cudalbi 2008 0.82 0.49 4.90 0.40 30 0.90 0.74

2010 1.60 2.20 11 2.50 70 1.10 0.74 7 Drăguşeni 2008 1.20 1.30 5.10 0.40 10 0.80 0.60 2010 1.50 2 9 0.65 21 0.85 0.60 8 Gohor 2008 0.45 0.55 3.10 0.33 18 0.28 0.12 2010 0.60 0.70 4.20 0.70 18.70 0.28 0.12 9 Ghidigeni 2008 1.90 1.40 6.40 1.10 10 0.20 0.40 2010 1.90 1.60 6.80 1.20 11.10 0.30 0.40 10 Nicoreşti 2008 0.40 0.40 0.98 0.40 22.50 0.41 0.25 2010 0.44 0.40 1.60 0.71 19 0.41 0.25 11 Poiana 2008 0.25 0.18 1.20 1 14.50 0.33 0.10 2010 0.30 0.18 1.90 2 14 0.33 0.10 12 Priponeşti 2008 0.80 0.50 1.20 0.70 11.40 0.20 0.10

2010 0.85 0.55 2.50 1.30 11.10 0.23 0.20

23 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Galaţi 23 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Vaslui


52

13 Pochidia 2008 0.20 0.52 2.10 1 8.20 0.20 0,70 2010 0.32 0.41 4.20 0.60 8.10 0.20 0.60 14 Tutova 2008 0.40 0.37 3.10 0.20 15.60 0.40 0.30 2010 0.40 0.20 2.80 0.51 15.90 0.20 0.31 15 Ţepu 2008 0.50 0.50 2.40 0.35 17 0.30 0.25 2010 0.53 0.67 3.10 0.54 18.2 0.30 0.25 16 Valea

Mărului 2008 0.70 0.50 3 0.20 28.5 0.80 0.70

2010 0.82 0.49 4.90 0.40 30 0.90 0.74

Creşterea oilor şi caprelor înregistrează pe judeţ o medie de 9,20 animale/ha păşune, iar

în zona noastră media este de 9.36 anim/ha păşune. Raportat la suprafaţa de păşune, comuna

Cosmeşti ocupă primul loc cu 86 animale /ha, apoi Cudalbi cu 21 şi Corod cu 11. În cifre

absolute comuna Cudalbi deţine primul loc cu 13500 oi + capre.

Creşterea porcinelor este mai dezvoltată numeric în Cudalbi (firesc ţinând cont şi de

populaţie şi suprafaţa arabilă), Drăguşeni, Ghidigeni şi Cosmeşti.

Creşterea păsărilor e mai dezvoltată în comuna Cudalbi: 70 mii şi Corod 48,5 mii.

Apicultura număra cele mai multe familii de albine în Cudalbi şi Valea Mărului, câte

740. Pe ansamblu se poate trage concluzia ca sectorul creşterii animalelor este cel mai bine

reprezentat în comunele Cudalbi şi Ghidigeni.

De evidenţiat că rasele de animale din teritoriu, cel puţin la fermierii mici, sunt foarte

eterogene, foarte rar fiind profilate clar pe lapte sau carne de un anumit fel.

Se mai poate concluziona şi că în teritoriul nostru se înregistrează o evoluţie pozitivă a

efectivelor de animale în ultimii ani. Pe plan naţional, timp de foarte mulţi ani tendinţa a fost

de reducere accentuată a efectivelor, dar în ultimii câţiva ani s-a remarcat stagnarea acestui

declin, fără însă a urma şi o revigorare vizibilă.

Potenţialul teritoriului este încă insuficient valorificat în această privinţă. Chiar dacă

păşunile ocupă ponderi importante doar în două comune, Drăguşeni şi Bălăşeşti, aşa cum se

vede din analiza datelor există posibilitatea dezvoltării acestor activităţi şi în zone cu

producţii cerealiere importante. De preferat este să se încerce integrarea cât mai mare a

producţiei agricole, respectiv un lanţ producţie cereale şi plante de nutreţ-creştere animale-

prelucrare produse agricole şi animaliere-vânzare în cât mai multe unităţi proprii.

Semnificativ este ca la aceste dimensiuni ale sectorului zootehnic nu avem în teritoriu nici o

unitate de abatorizare a animalelor mari.

Considerăm că accesarea măsurilor din axa 1 a PNDR reprezintă o cale eficientă de

îmbunătăţire a performanţei agriculturii din zonă şi poate contribui eficient la dezvoltarea

generală a zonei GAL-ului. Până în prezent, în general, doar marii fermieri şi într-o oarecare


53

măsură şi câţiva de mărime medie au accesat proiecte prin SAPARD sau PNDR. În acest an

sunt semne ca s-au accesat mult mai multe proiecte, în special pe măsurile 112, 141, 121 şi

mai puţin pe 123. Contribuţia GAL-ului poate fi foarte importantă pentru dezvoltarea rurală

prin îmbunătăţirea performanţei calitative a agriculturii.

II.2.1.6.3 Industrie – IMM - Micro - Întreprinderi

Total

întreprinderi

Micro

Întreprinderi

Cu 1-9

salariaţi

Întreprinderi

mici cu 10-49

salariaţi

Întreprinderi

mijlocii cu

50-250

salariaţi

Întreprinderi

cu peste 250

salariaţi

Nr. 396 377 19 Nici una Nici una

% 100% 95% 5% 0 % 0 %

Sursa: Prefectura judeţului Galaţi / Prefectura judeţului Vaslui

Analizând informaţiile furnizate de INSSE Galaţi şi Vaslui, autorităţile publice locale,

prin completarea caietelor documentare ale comunelor şi de agenţii economici şi persoane

fizice prin completarea chestionarelor, reiese că sectorul industrial este slab dezvoltat în

teritoriul GAL „Tecuci”.

Din totalul firmelor existente, doar 5% au un număr mai mare de 10 salariaţi, restul

reprezentând PFA, II, IF, micro-întreprinderi, cu mai puţin de 10 salariaţi, cel mai adesea

salariaţii fiind de fapt întreprinzătorii.

Având în vedere că zona are un caracter preponderent agricol, şi datorită faptului că în zona

urbană apropiată, oraşul Tecuci, s-au închis marile întreprinderi, nu a existat un interes major

al investitorilor în activităţi industriale.

Ţinând cont şi de cadrul legislativ de multe ori incoerent, de reglementările deseori

modificate, cetăţenii care au lucrat în străinătate şi au realizat venituri mari, nu sunt atraşi de

investiţiile în domeniul industrial, unde profiturile nu apar pe termen scurt, iar riscurile sunt

mari, ci investesc în activităţi comerciale şi de prestări servicii, în cazul în care nu investesc

în construcţia propriilor locuinţe.


54

După domeniul de activitate, IMM-urile au următoarea structură:

Total

firme

Activităţi

Productive

Activităţi

Prelucrare

produse agricole

Activităţi

Comerciale

Servicii

sociale

Alte

servicii

Nr. 396 40 53 207 36 60

% 100% 10% 13,4 % 52% 9,5 % 15.1 %

Sursa: Prefectura judeţului Galaţi / Prefectura judeţului Vaslui

Pe teritoriul GAL „Tecuci” îşi desfăşoară activitatea 396 agenţi economici.

10%

13%

53%

9%

15%

Activităţi productiveActivităţi prelucrare produse agricoleActivităţi comercialeServicii socialeAlte servicii

După cum se observă şi din tabelul de mai sus, activitatea productivă este slab

reprezentată ca număr de firme, iar din firmele productive, ponderea valorică este dominată

de sectorul producţiei agricole, în special cerealiere şi legumicole. Cu toate acestea nu există

decât foarte puţine unităţi de depozitare şi prelucrare a acestor produse.

Serviciile pentru agricultură sunt practicate mai mult de firmele care cultivă propriile

terenuri. Nivelul de tehnologizare al producţiei agricole este foarte diferit. Firmele mari şi


55

medii s-au dotat cu utilaje moderne, în mare măsură, dar micii producători lucrează tot cu

utilaje învechite.

Producţia agricolă mare din domeniul cerealier şi al legumiculturii este vândută în alte zone

ale ţării sau exportată, dar beneficiile financiare mai substanţiale le obţin intermediarii.

Ţinând cont de cele menţionate mai sus, se impune şi a reieşit cu claritate şi din analizele din

teritoriu, ca fiind necesară dezvoltarea cantitativă şi calitativă a unităţilor de procesare a

producţiei agricole cu un caracter cât mai integrat pentru ca profiturile să crească în teritoriu.

II.2.1.6.4. Comerţ şi sector de servicii

Comerţ

Aşa cum reiese din al doilea tabel de la punctul II.2.1.6.3, 52 % din cele 396 firme

analizate activează în domeniul comerţului. Tipurile de comerţ efectuate de către aceşti

agenţi economici sunt prezentate în tabelul următor:

Tip de comerţ Număr

de unităţi

Procent din

numărul total

Comerţ în magazine nespecializate, cu vânzare

predominantă de produse nealimentare

21 10,1

Comerţ nespecializat de produse alimentare 51 24,9

Comerţ cu băuturi în unităţi specializate 38 18,5

Comerţ al materialului lemnos şi al materialelor

de construcţie şi echipamentelor sanitare

18 8,7

Comerţ al produselor farmaceutice 17 8,2

Comerţ al carburanţilor pentru autovehicule 9 4,3

Comerţ de piese şi accesorii pentru autovehicule 6 3

Comerţ al produselor pentru agricultură 25 12,1

Comerţ pentru bunuri de uz gospodăresc 14 6,8

Comerţ al combustibililor solizi, lichizi 7 3,4

TOTAL 206 100

Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Galaţi / Oficiul Registrului Comerţului Vaslui


56

Servicii

Încadrarea unităţilor pe tipuri de servicii prestate de către agenţii economici din

teritoriu este prezentata în tabelul următor:

Tip de servicii

Număr de

unităţi

Procent din

numărul total

Servicii de transport 4 4,2

Servicii în domeniul construcţiilor 14 14,6

Servicii medicale (CMI, CS, CV) 31 32,3

Servicii financiare 7 7,3

Servicii pentru turism, cazare, alimentaţie publică 5 5,2

Servicii reparaţii şi întreţinere auto 5 5,2

Servicii pentru înfrumuseţare 4 4,2

Prestări de servicii pentru agricultură 9 9,4

Servicii internet, cablu TV, poştă 9 9,4

Servicii de reparaţii casnice 8 8,4

TOTAL 96 100

Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Galaţi / Oficiul Registrului Comerţului Vaslui

Sectorul de servicii este relativ dezvoltat la nivelul teritoriului, locuitorii având acces

la servicii precum: servicii medicale, transport marfă şi călători, reparaţii auto, reparaţii

obiecte de uz casnic, servicii financiare.

II.2.1.7 Serviciile pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale

II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populaţiei la aceste

servicii

În prezent, autorităţile administraţiei publice locale participă la finanţarea unor

cheltuieli de administrare şi functionare, respectiv bunuri şi servicii, reparaţii capitale,

consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale standard a micilor

unităţi sanitare publice de interes local, în limita creditelor bugetare aprobate cu această

destinaţie în bugetele locale.


57

Dezvoltarea şi modernizarea micii infrastructuri a furnizorilor de servicii de pe teritoriul

G.A.L. “Tecuci” constă în construirea sau adaptarea unor rampe în folosul persoanelor cu

dizabilităţi, în special la unităţile de interes public.

Majoritatea unităţile medicale, de învăţământ şi instituţiile publice de pe teritoriul

GAL “Tecuci” sunt dotate cu rampe pentru persoanele cu dizabilităţi şi sunt adaptate

cerinţelor acestora.

Educaţie

La nivelul teritoriului GAL „Tecuci” se constată un proces de reducere progresivă a

populaţiei şcolare pe ansamblu. În anul 2008 aceasta era cu 8,3% mai mică decât în anul

2003, tendinţa de scădere manifestându-se constant pe toată perioada de referinţă. Scăderea

populaţiei şcolare conduce la reducere unităţilor de învăţământ (cu 9,7% mai puţine în 2008

faţă de 2003) şi a personalului didactic (cu 6,4% mai puţine persoane în 2008 faţă de 2003).

Fenomenul negativ amintit nu afectează populaţia preşcolară, în acest domeniu

situaţia fiind diametral opusă: în 2008 funcţionau cu 11,1% mai multe grădiniţe de copii

decât în 2003.

Unităţile de învăţământ existente pe teritoriul GAL „Tecuci”:24

1. Bălăşeşti: 2 scoli şi 3 grădiniţe;

2. Buciumeni: 2 şcoli şi 4 grădiniţe;

3. Corod: 6 şcoli şi 7 grădiniţe;

4. Cosmeşti: 5 şcoli şi 7 grădiniţe;

5. Costache Negri: 1 şcoală şi 1 grădiniţă;

6. Cudalbi: 2 şcoli şi 2 grădiniţe;

7. Drăguşeni: 5 şcoli şi 7 grădiniţe;

8. Gohor: 3 şcoli şi 4 grădiniţe;

9. Ghidigeni: 2 şcoli şi 6 grădiniţe;

10. Nicoreşti: 4 şcoli şi 5 grădiniţe;

11. Pochidia: 3 şcoli şi 2 grădiniţe;

12. Poiana: 2 şcoli şi 3 grădiniţe;

24 www.isj.gl.edu.ro – Pagina oficială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi http://isj.vs.edu.ro – Pagina oficială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui


58

13. Priponeşti: 4 şcoli şi 4 grădiniţe;

14. Tutova: 6 şcoli şi 3 grădiniţe;

15. Ţepu: 1 şcoală şi 1 grădiniţă;

16. Valea Mărului: 3 şcoli şi 2 grădiniţe;

Totalizând 51 de şcoli primare şi gimnaziale şi 71 de grădiniţe. Dintre acestea 5 şcoli

sunt de arte şi meserii.

Numărul total de preşcolari, de pe teritoriul GAL „Tecuci” este de 1911, cel al

elevilor înscrişi în şcolile primare şi gimnaziale este de 5637, iar numărul celor care

frecventează cursurile şcolilor de arte şi meserii este 1116.

22%

65%

13%

Preşcolari Elevi I-VIII Elevi SAM

Comuna Bălăşeşti

Şcoala primară "Nicolae Tonitza" – Ciureştii Noi 49

Şcoala gimnazială Bălăşeşti 243

Grădiniţa cu program prelungit Bălăşeşti 71

Grădiniţa cu program normal Ciureştii-Noi 22

Grădiniţa cu program normal Ciureşti 17

TOTAL 402


59

Comuna Buciumeni

Şcoala gimnazială Buciumeni 179

Şcoala gimnazială "Smaranda Brăiescu" Hânţeşti 145

Grădiniţa cu program normal Hânţeşti 13

Grădiniţa cu program normal Buciumeni 42

Grădiniţa cu program normal Tecucel 19

Grădiniţa cu program normal Vizureşti 21

TOTAL 419

Comuna Corod

Şcoala primară Brătuleşti 37

Şcoala primară Cărăpceşti 24

Şcoala gimnazială Nr.2 Corod 166

Şcoala gimnazială Nr.3 Corod 38

Şcoala gimnazială Blinzi 164

Şcoala de arte şi meserii Corod 163

Grădiniţa cu program normal Blinzi 30

Grădiniţa cu program normal Brătuleşti 16

Grădiniţa cu program normal Nr.1 Corod 18



Grădiniţa cu program normal Brătuleşti 16

Grădiniţa cu program normal Cărăpceşti 15

TOTAL 755

Comuna Cosmeşti

Şcoala primară Cosmeşti-Vale 47

Şcoala primară Băltăreţi 39

Şcoala gimnazială Furcenii Noi 133

Şcoala gimnazială Cosmeşti Deal 133

Şcoala gimnazială Furcenii Vechi 229

Grădiniţa cu program normal Cosmeşti Deal 38


60

Grădiniţa cu program normal Cosmeşti-Vale 38

Grădiniţa cu program normal Băltăreţi 22

Grădiniţa cu program normal Furcenii Noi 40

Grădiniţa cu program normal Furcenii Vechi 35

TOTAL 754

Comuna Costache-Negri

Şcoala gimnazială Costache Negri 324

Grădiniţa cu program normal Costache Negri 84

TOTAL 408

Comuna Cudalbi

Şcoala gimnazială Cudalbi 475

Grădiniţa cu program normal Nr.1 Cudalbi 139

Grădiniţa cu program normal Nr.2 Cudalbi 50

Şcoala profesională Cudalbi 264

TOTAL 928

Comuna Drăguşeni

Şcoala primară Ghinceşti 40

Şcoala primară Nicopole 40

Şcoala gimnazială Fundeanu 171

Şcoala gimnazială Adam 268

Şcoala de arte şi meserii Drăguşeni 421

Grădiniţa cu program normal Drăguşeni 13

Grădiniţa cu program normal Fundeanu 41

Grădiniţa cu program normal Nicopole 18

Grădiniţa cu program normal Ghingheşti 13

Grădiniţa cu program normal Stieteşti 16

Grădiniţa cu program normal Adam 20

Grădiniţa cu program normal Căueşti 20

TOTAL 1081


61

Comuna Ghidigeni

Şcoala gimnazială Ghidigeni 308

Şcoala gimnazială "Ion Creangă" Tălpigi 370

Grădiniţa cu program normal Tălpigi 60

Grădiniţa cu program normal Gefu Nou 20

Grădiniţa cu program normal Slobozia Corni 21

Grădiniţa cu program normal Ghidigeni 40

Grădiniţa cu program normal Gîrbovăţ 14

Grădiniţa cu program normal Tăplău 20

TOTAL 853

Comuna Gohor

Şcoala primară Nărteşti 41

Şcoala gimnazială nr. 1 Gohor 188

Şcoala gimnazială Berheci 119

Grădiniţa cu program normal Berheci 21

Grădiniţa cu program normal Gohor 40

Grădiniţa cu program normal Ireasca 15

Grădiniţa cu program normal Narteşti 21

TOTAL 445

Comuna Nicoreşti

Şcoala primară Dobrineşti 24

Şcoala primară Ionăşeşti 31

Şcoala gimnazială "Gabriel Drăgan" Nicoreşti 216

Grădiniţa cu program normal Nicoreşti 40

Şcoala gimnazială Coasta Lupei 124

Grădiniţa cu program normal Coasta Lupei 29

Grădiniţa cu program normal Dobrineşti 24

Grădiniţa cu program normal Fîntîni 20

Grădiniţa cu program normal Ionăseşti 20

TOTAL 528


62

Comuna Poiana

Şcoala primară Vişina 25

Şcoala gimnazială Poiana 177

Grădiniţa cu program normal Poiana 40

Grădiniţa cu program normal Vişina 27

Grădiniţa cu program normal Huleşti 19

TOTAL 288

Comuna Priponeşti

Şcoala primară Priponeştii de Jos 29

Şcoala primară Ciorăşti 19

Şcoala gimnazială Ciorăşti 99

Şcoala gimnazială Priponeşti 85

Grădiniţa cu program normal Priponeşti 20

Grădiniţa cu program normal Priponeştii de Jos 17

Grădiniţa cu program normal Ciorăşti 40

Grădiniţa cu program normal Lieşti 11

TOTAL 320

Comuna Ţepu

Şcoala gimnazială nr. 1 Ţepu 179

Grădiniţa cu program normal Ţepu 63

TOTAL 242

Comuna Valea Mărului

Şcoala primară Coasta Văii 30

Şcoala primară "Fraţii institutori Voinescu” Mândreşti 50

Şcoala de arte şi meserii Valea Mărului 268

Grădiniţa cu program normal Coasta Văii 18

Grădiniţa cu program normal Valea Mărului 18

TOTAL 384


63

Comuna Pochidia

Şcoala cu clasele I-IV Borodeşti 72

Şcoala cu clasele I-IV Pochidia 56

Şcoala cu clasele I-VIII Sălceni 112

Grădiniţa cu program normal Sălceni 18

Grădiniţa cu program normal Pochidia 37

TOTAL 295

Comuna Tutova

Şcoala cu clasele I-IV Vizureni 25

Şcoala cu clasele I-IV Coroiu 38

Şcoala cu clasele I-IV Ciortolom 36

Şcoala cu clasele I-VIII Bădeana 169

Şcoala cu clasele I-IV Criveşti 41

Şcoala de arte şi meserii Tutova 156

Grădiniţa cu program normal Criveşti 21

Grădiniţa cu program normal Bădeana 36

Grădiniţa cu program normal Nr. 1 Tutova 40

TOTAL 562

Aşa cum menţionăm mai sus, numărul şcolilor profesionale şi al liceelor este destul

de redus, această situaţie fiind explicată prin faptul că toate localităţile sunt în mediu rural

unde acest tip de învăţământ nu este foarte dezvoltat.

Numărul mediu de cadre didactice care lucrează în cele 16 localităţi de pe teritoriul GAL

„Tecuci” este 559; 502 cadre pe teritoriul judeţului Galaţi (din totalul de 6893 în tot judeţul)

şi 57 în cele două comune vasluiene (din totalul de 5717 în tot judeţul).

Altfel spus 7,28% din totalul cadrelor gălăţene şi 1% din totalul cadrelor didactice

vasluiene îşi desfăşoară activitatea în unităţile de învăţământ de pe teritoriul Grupului de

Acţiune Locală „Tecuci”. Aceste procente sunt destul de mici şi se explică prin faptul că în

zilele noastre această profesie este mai puţin atrăgătoare datorită nivelului de salarizare

scăzut, iar tentaţia de a lucra în mediul urban este mare.


64

Sănătate

În perioada 2003 – 2008, domeniul sanitar majoritar de stat a cunoscut schimbări

minore la nivelul judeţelor Vaslui şi Galaţi. Astfel se remarcă o scădere uşoară a numărului

de policlinici, dispensare medicale şi creşe şi o creştere a numărului de cabinete medicale

(individuale) de familie, cabinete stomatologice (individuale) şi centre medicale (de

specialitate).

Subfinanţarea domeniului sanitar majoritar de stat conduce la existenţa unei infrastructuri

sanitare deficitare şi la o calitate semnificativ redusă a serviciilor de sănătate oferite

populaţiei. În ceea ce priveşte cadrele medico-sanitare, sectorul public cunoaşte o reducere de

personal la toate categoriile cu excepţia personalului sanitar auxiliar. Dimpotrivă, sectorul

privat se remarcă prin creşteri importante de personal în toate specializările existente.

Numărul mediu de salariaţi în sănătate şi asistenţă socială de pe teritoriul GAL

„Tecuci” este de 310 repartizaţi pe fiecare comuna după cum urmează:

Bălăşeşti – 17; Buciumeni – 13; Corod – 32; Cosmeşti – 16; Costache Negri – 13;

Cudalbi – 59; Drăguşeni – 16; Ghidigeni – 29; Gohor – 15; Nicoreşti – 24;

Priponeşti – 10; Poiana – 6; Pochidia – 1 medic şi 1 personal mediu sanitar;

Tutova - 3 medici şi 27 personal mediu sanitar; Ţepu – 10; Valea Mărului – 18

Pe teritoriul GAL-ului situaţia infrastructurilor de sănătate este următoarea25:

Comuna Cabinet

Medical

Cabinet

Stomatologic

Dispensar Farmacii

Bălăşeşti 1 - - 1

Buciumeni 4 1 1 -

Corod 4 1 1 3

Costache Negri 1 1 - 1

Cudalbi 3 2 1 2

Cosmeşti 3 1 1 1

Drăguşeni 2 1 - 2

Ghidigeni 1 1 1 2

Gohor 1 - 1 1

Nicoreşti 2 1 - 2

Poiana 1 - - 1

25 Conform Fişelor descriptive ale comunelor menţionate


65

Priponeşti 1 - - 1

Pochidia 1 - - 1

Tutova 3 2 1 3

Ţepu 2 1 1 1

Valea Mărului 1 1 - 1

TOTAL 31 13 8 24

În toate localităţile componente ale Grupului de Acţiune Locală „Tecuci” există cel

puţin un cabinet medical. În comuna Tutova există un spital - Spitalul "Dr. I.T. Nicolaescu".

Spitalul ’’Dr. I. T. Nicolaescu” Tutova, este un spital rural care acordă îngrijiri medicale

pentru bolnavii cu afecţiuni cronice.

Populaţia deservită este de aproximativ 7.000 locuitori cu următoarele caracteristici:

- media de vârstă crescută (populaţie îmbătrânită)

- nivel socio-economic scăzut

- patologie dominantă (boli cardiovasculare, afecţiuni respiratorii cronice recidivante, boli de

nutriţie şi metabolism, boli reumatismale) având implicaţii directe asupra activităţii şi

funcţionării spitalului.

La o primă vedere am putea spune că numărul de unităţi de asistenţă şi îngrijire

medicală, respectiv personal medical este suficient însă dacă luăm în considerare şi populaţia

deservită din teritoriu situaţia se schimbă.

Există un deficit de cadre medicale, acest lucru fiind cauzat pe de o parte de migraţia

cadrelor medicale în alte ţări ale Uniunii Europene, şi, pe de altă parte de faptul că profesarea

în mediul rural este mai puţin tentantă pentru personalul din unităţile de asistenţă şi îngrijire

medicală.

Infrastructura cultural – sportivă

Situaţia unităţilor recreative la nivelul celor 16 de localităţi de pe teritoriul GAL

„Tecuci” este prezentată în cele ce urmează:

Aşa cum rezultă din tabelul de mai sus, cele mai multe unităţi recreative din teritoriu fac

parte din următoarele categorii: terenuri de sport (39%), căminele culturale (22%) şi săli de

sport (15%).

Dintre cele 25 de săli de sport 2 sunt ultra moderne, finanţate de Compania Naţională de


66

Investiţii prin programul

Construcţii săli de sport.

Programul, început în 2002, viza

construirea de săli de sport, atât în

mediul urban cât şi rural, în scopul

garantării accesului la facilităţile

moderne de practicare a sporturilor,

în conformitate cu normele şi

standardele europene.

Sursa: Fişele descriptive ale comunelor menţionate

Prin acest program, au fost construite săli de sport cu o capacitate de 150 locuri în comuna

Ţepu şi în comuna Cudalbi.

Concluzii şi recomandări:

- În domeniul educaţiei observăm că numărul de cadre didactice din învăţământul

primar este insuficient;

- În ceea ce priveşte infrastructura recreativă putem menţiona că în toate localităţile de

pe cuprinsul teritoriului există unităţi recreative, însă acestea din urmă sunt insuficiente şi

vechi. La nivelul teritoriului nu există o distribuţie echilibrată a unităţilor recreative în

teritoriu, cele mai multe localităţi având o infrastructură recreativă deficitară;

- În ceea ce priveşte infrastructura medicală s-a observat că la nivelul teritoriului lipsesc

policlinicile iar dispensarele medicale sunt insuficiente. Totodată, există localităţi în care

infrastructura medicală este deficitară (există doar un cabinet medical).

Nr. Crt

.

Tipul unităţii/ categorii de unităţi recreative

Total unităţi/

categorie 1 Terenuri de sport 25 2 Săli de sport 10 3 Parcuri 5

4 Spaţii de joacă în aer liber sau în interior

7

5 Cămine culturale 14

6 Cluburi ale copiilor -

7 Cluburi sportive 3

TOTAL 64


67

II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale

Administraţie locală

Pentru a avea o imagine mai detaliată asupra numărului de persoane deservite de către

angajaţii primăriei prezentăm în cele ce urmează o serie de informaţii pentru fiecare localitate

în parte.

Localitate Număr

locuitori

Număr

De sate

Număr total

de angajaţi

Bălăşeşti 2500 4 14

Buciumeni 2574 4 14

Corod 7548 4 18

Costache Negri 2689 1 13

Cudalbi 7882 1 19

Cosmeşti 6742 6 16

Drăguşeni 5690 7 19

Ghidigeni 6589 8 22

Gohor 3714 6 15

Nicoreşti 4114 11 19

Poiana 1907 2 12

Priponeşti 2379 4 13

Pochidia 1873 4 13

Tutova 3740 6 22

Ţepu 2669 3 14

Valea Mărului 3740 2 15

TOTAL 66331 69 258


După cum reiese din tabelul de mai sus, primăria Poiana are cei mai puţini angajaţi, în

condiţiile în care comuna este compusă din 3 sate, numărul populaţiei ridicându-se la 1907

de locuitori. La extrema opusă se află primăriile din Tutova şi Ghidigeni, care au câte 22 de

angajaţi, iar populaţia comunelor este de este de3740, respectiv 6589 locuitori.

Investiţia în resursa umană a primăriilor permite implementarea adecvată a proiectelor de

dezvoltare durabilă necesare în teritoriu, fapt pentru care încurajăm accesarea programelor de


68

formare a funcţionarilor publici în domenii precum: scrierea cererilor de finanţare, manager

de proiect, managementul financiar şi elaborarea strategiilor şi a planurilor de acţiune.

Servicii publice

În cadrul primăriilor din cele 16 de localităţi funcţionează în total 82 de servicii ceea

ce înseamnă, în medie 5-6 servicii/comună. Serviciile întâlnite în cadrul acestor instituţii

sunt: serviciul public de alimentare cu apă, serviciul de salubrizare, serviciul public de

asistenţă socială, serviciul de gospodărire comunală, serviciul de pază comunală sau poliţie

comunitară şi serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţa.

În ceea ce priveşte partea de comunicare ale acestor instituţii, menţionăm că 7 din

cele 16 de primării deţin pagina web.

Primăriile care au pagină de internet sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Primăria Corod – Galaţi www.primariacorodgl.ro

Primăria Costache Negri – Galaţi www.primariacostachenegri.ro

Primăria Cosmeşti – Galaţi www.primaria-cosmesti.ro

Primăria Nicoreşti – Galaţi www.primarianicoresti.ro

Primăria Tutova – Galaţi www.tutova.ro

Primăria Ţepu – Galaţi www.primariatepu.ro

Primăria Valea Mărului – Galaţi www.primariavaleamarului.ro

Comunicarea cu mediul extern – în ambele sensuri - este importantă pentru orice tip

organizaţie/instituţie, indiferent că este vorba de mediul public sau privat. În acest context

încurajăm dezvoltarea instrumentelor de comunicare (web, e-mail, publicaţii etc.) care pot

conduce la îmbunătăţirea activităţii instituţiei.

Consiliul local

În cadrul Consiliilor Locale analizate funcţionează 52 de comisii, ceea ce înseamnă în

medie 3 – 4 comisii/localitate.

În ceea ce priveşte numărul de consilieri care îşi desfăşoară activitatea în cele 16 de Consilii

Locale analizate, acesta este de 11 (Poiana, Pochidia, Bălăşeşti, Costache Negri) – 15

consilieri (Drăguşeni, Cosmeşti, Ghidigeni, Corod, Cudalbi), fiind stabilit conform legii, în

funcţie de numărul populaţiei din comuna respectivă.


69

Toate localităţile fac parte din Asociaţia comunelor din România.

Din totalul localităţilor analizate, localitatea Valea Mărului este înfrăţită cu unitatea

administrativă teritorială din localitatea Biviers - Franţa, comuna Costache Negri înfrăţită din

anul 1990 cu localitatea La Roche Sur Yon – Franţa.

Singura comună din judeţul Galaţi unde funcţionează Serviciul Public Comunitar Local de

Evidenţă a Persoanelor (S.P.C.L.E.P.) – este Ţepu.

Concluzii şi recomandări:

- La nivelul Administraţilor Publice Locale sunt necesare investiţii în resursa umană astfel

încât aceasta din urmă să fie capabilă să dezvolte şi să implementeze proiecte de dezvoltare

durabilă necesare în teritoriu. În acest context încurajăm accesarea programelor de formare a

funcţionarilor publici în domenii precum: scrierea cererilor de finanţare, manager de proiect,

managementul financiar şi elaborarea strategiilor şi a planurilor de acţiune.

- La nivelul Administraţilor Publice Locale încurajăm dezvoltarea instrumentelor de

comunicare (web, e-mail, publicaţii etc.) care pot conduce la îmbunătăţirea activităţii

instituţiei.

II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu

Nivel European26

Uniunea Europeană dispune de o politică de dezvoltare rurală activă, deoarece astfel

pot fi atinse obiective valoroase pentru mediul rural.

În baza unei definiţii standard, peste 91% din teritoriul UE are un caracter „rural” şi

constituie căminul a peste 56% din populaţia UE. Mai mult decât atât, impresionanta

varietate şi frumuseţe a peisajelor conferă UE caracterul său unic - de la munţi la stepă, de la

mari păduri la câmpuri întinse.

Pe de altă parte, mediul rural din Europa este de o mare bogăţie. Ne furnizează

materii prime esenţiale. Valoarea locurilor de odihnă şi recreere pe care le oferă, remarcabile

prin frumuseţea lor, este evidentă. Mulţi oameni sunt atraşi de ideea de a locui şi/sau de a

lucra aici, cu condiţia să aibă acces la servicii şi infrastructură corespunzătoare.

26 http://ec.europa.eu/agriculture/rurdev/index_ro.htm


70

Aceasta înseamnă că Strategia de la Lisabona pentru creştere economică şi locuri de muncă şi

Strategia de la Göteborg pentru dezvoltare durabilă sunt tot atât de relevante pentru mediul

rural ca şi pentru cel urban.

Politica de dezvoltare rurală a UE vizează soluţionarea problemelor cu care se

confruntă zonele rurale şi exploatarea potenţialului acestora.

Baza legală a politicii comunitare de dezvoltare regională este stabilită prin Titlul XVII al

Tratatului Uniunii Europene ce defineşte obiectivul politicii regionale: “reducerea

disparităţilor existente între nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămânerii în

urma a regiunilor mai puţin dezvoltate sau a insulelor, inclusiv a regiunilor rurale”.

Politica de coeziune este finanţată din bugetul UE prin trei instrumente structurale :Fondul

European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.

Cele trei instrumente financiare finanţează următoarele obiective conform Regulamentului

nr. 1083/2006 stabilind prevederile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare

Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune:

Obiectivul de convergenţă;

Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncă;

Cooperare teritorială europeană;

România beneficiază în prezent de fonduri în baza obiectivului de convergenţă şi a

obiectivului de cooperare teritorială europeană.

Cea mai importantă lege la nivel comunitar, baza a Programelor naţionale de

Dezvoltare Rurală, este Regulamentul 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005,

privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală, ( FEADR). Acest act normativ este continuarea Regulamentului 1257/99

privind suportul dezvoltării rurale prin Fondul European de Orientare şi Garantare în

Agricultură. Pentru a veni în ajutorul specialiştilor din statele membre, mai ales cele noi

aderate, a adoptat un document care ajută la elaborarea PNDR, liniile îndrumătoare ale

Comisiei Europene privind Elaborarea Planului Naţional Strategic (Decizia Consiliului

144/2006/EC din 20 februarie 2006), document care a stat şi la baza elaborării Planului de

dezvoltare locala al teritoriului GAL-ului nostru.

UE are o politică comună de dezvoltare rurală, care, într-o măsură destul de mare,

este controlată de statele membre şi de regiuni.

Această politică este parţial finanţată din bugetul central al UE şi parţial din bugetele

naţionale şi regionale ale statelor membre. Pentru o abordare echilibrată a politicii, statele


71

membre şi regiunile au obligaţia de a aloca finanţarea disponibilă pentru dezvoltarea rurală în

funcţie de trei axe tematice.

O cerinţă suplimentară constă în faptul că o parte din finanţare trebuie să sprijine

proiecte bazate pe experienţa dobândită prin iniţiativele comunitare LEADER. În domeniul

dezvoltării rurale, „abordarea LEADER” implică proiecte extrem de individualizate,

elaborate şi puse în practică de parteneriate locale, în vederea soluţionării problemelor locale

specifice.

La fel ca înainte de 2007, toate statele membre (sau regiunile, în cazul în care puterile sunt

delegate la nivel regional) trebuie să stabilească un program de dezvoltare rurală, care să

precizeze în mod clar care sunt măsurile care vor fi finanţate în perioada 2007-2013. în

cadrul Planului de dezvoltare locală al GAL-ului nostru vor fi evidenţiate în capitolul cuprins

în partea a IV- a a măsurii.

Pentru această perioadă, se pune şi mai mult accentul pe existenţa unei strategii

coerente pentru dezvoltarea rurală la nivelul UE. Aceasta se realizează cu ajutorul planurilor

naţionale strategice care trebuie să se bazeze pe orientările strategice ale UE.

Nivel Naţional

Luând în considerare necesitatea adaptării spaţiului rural românesc la cerinţele UE,

prin promovarea unui sector eficient şi viabil din punct de vedere economic şi social în

contextul perioadei ulterioare integrării, strategia naţională stabileşte direcţiile principale

pentru dezvoltarea infrastructurii rurale.

Aderarea la UE constituie oportunitatea şi mijlocul de a spori calitatea vieţii

cetăţenilor, alături de toţi cetăţenii europeni. Faptul că România este un stat membru UE cu

un PIB pe cap de locuitor mult sub media europeană accentuează nevoia de folosire eficientă

a resurselor proprii şi a fondurilor comunitare şi în acelaşi timp să îndeplinească la termen

obligaţiile pe care şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare.

Oportunităţile vizează modernizarea infrastructurilor fizice, adaptarea sistemului

educaţional la cerinţele europene, revigorarea cercetării ştiinţifice şi inovării, cu accent pe

aplicabilitate în practica economică, restructurarea fundamentală a agriculturii şi

impulsionarea dezvoltării rurale, precum şi consolidarea capacităţii administrative în vederea

implementării acquis-ului comunitar. România trebuie să acţioneze în continuare pentru o

dezvoltare durabilă şi pentru protecţia mediului, pentru flexibilizarea pieţei muncii şi

asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea unui climat concurenţial optim.


72

Multitudinea de documente programatice elaborate în cadrul procesului de pregătire a

aderării României la UE definesc un cadru strategic care prezintă priorităţile dezvoltării

României în perioada 2007-2013.

Obiectivul strategic al României îl reprezintă convergenţa cu statele membre ale

Uniunii Europene. În acest context, trebuie subliniat rolul de instrument de accelerare a

procesului de convergenţă economică şi socială al Planului Naţional de Dezvoltare 2007-

2013, elaborat pe baza Planurilor de Dezvoltare Regionale.

Scopul principal al acestuia îl constituie tocmai reducerea cât mai rapidă a

disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi statele membre UE. Având în

vedere acest decalaj precum şi rolul PND de instrument dedicat reducerii acestor disparităţi, a

fost stabilit obiectivul global al PND 2007-2013: „Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor

de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene”,

astfel ca până în anul 2013 România să recupereze circa 10 puncte procentuale din decalajul

general faţă de UE.

Obiectivul global al PND se sprijină pe trei obiective specifice27:

- �Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;

- �Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;

- �Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.

În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice au fost formulate şase

priorităţi naţionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:

1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;

2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

3. Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea

capacităţii administrative;

5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol

Sub-priorităţile identificate în vederea realizării obiectivului definit sunt

următoarele:

5.1. Creşterea competitivităţii economiei agro-alimentare şi silvice, precum şi pentru

îmbunătăţirea calităţii produselor.

27 http://www.inforegio.ro


73

5.2. Creşterea standardelor de viaţă în zonele rurale prin diversificarea activităţilor

rurale;

5.3. Dezvoltarea economică durabilă a fermelor şi a exploataţiilor forestiere, de

prevenire a calamităţilor naturale.

5.4. Promovarea iniţiativelor de tip „LEADER”, prin care se va urmări stimularea

iniţiativelor locale care să permită creşterea capacităţii comunităţilor rurale de a

dezvolta iniţiative de afaceri pe baza de parteneriat.

5.5. Asigurarea pescuitului durabil şi dezvoltarea acvaculturii;

6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării;

Obiectivul general al prioritizării îl reprezintă creşterea economică mai accelerată a

regiunilor slab dezvoltate, în vederea diminuării disparităţilor de dezvoltare inter-regionale şi

intra-regionale. Operaţionalizarea priorităţii PND privind dezvoltarea echilibrată a tuturor

regiunilor ţării se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investiţiilor

publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităţilor de afaceri şi

sprijinirea valorificării resurselor locale.

Următorul nivel de răspuns strategic al Guvernului României în cadrul procesului de

programare este constituit de documentele strategice naţionale care stabilesc cadrul în care se

accesează fondurile comunitare în cadrul a trei politici majore:

1. Politica de Coeziune;

2. Politica Agricolă Comună;

3. Politica de Pescuit;

Toate aceste politici acoperă priorităţile de dezvoltare stabilite prin planul naţional de

dezvoltare, fiind elaborate următoarele documente strategice:

- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă;

- Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală;

CSNR face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare şi priorităţile la nivel

european. CSNR preia şi sintetizează elementele principale incluse în Strategia PND, dar

acestea sunt reorganizate în funcţie de documentele strategice comunitare, reflectând astfel

încadrarea CSNR în principiile europene ale Politicii de Coeziune. Priorităţile CSNR au fost

formulate ca răspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale şi în vederea

creării oportunităţilor pe care România şi le doreşte. CSNR vizează armonizarea tuturor


74

acestor priorităţi într-o strategie coerentă, care sa fie adecvată pentru România, dar care să se

şi conformeze strategiilor Uniunii Europene, inclusiv Strategia de la Lisabona, şi să aibă ca

efect dezvoltarea economică şi Creşterea numărului de locuri de muncă28.

Motivaţia acestei decizii derivă din necesitatea sprijinului pentru restructurarea

agriculturii şi dezvoltării fermelor, într-o manieră echilibrată, prin respectarea obiectivelor

PAC de producere a decuplării şi orientării către piaţă a fermierilor.

Totodată, fermierii trebuie sprijiniţi în vederea îmbunătăţirii nivelului producţiei atât

din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ, respectând normele de mediu şi normele privind

competitivitatea în agricultură impuse de Uniunea Europeană.

Obiectivele cuprinse în Planul Naţional Strategic sunt29:

- Îmbunătăţirea competenţelor fermierilor şi ale altor persoane implicate în sectoarele

agroalimentar şi forestier, ca mijloc de încurajare a unui management mai bun al

exploataţiilor agricole, pădurilor şi unităţilor de procesare.

- Îmbunătăţirea competitivităţii fermelor comerciale şi de semisubzistenţă şi a asociaţiilor

acestora cu respectarea principiilor dezvoltării durabile;

- Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi marketing a produselor agricole

şi forestiere, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile;

- Continuarea utilizării terenurilor agricole din zonele defavorizate şi promovarea agriculturii

durabile;

- Conservarea şi îmbunătăţirea stării resurselor naturale şi a habitatelor;

- Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere;

- Creşterea numărului de locuri de muncă prin menţinerea şi dezvoltarea activităţilor

economice;

- Creşterea atractivităţii zonelor rurale;

- Promovarea potenţialului endogen al teritoriilor;

- Îmbunătăţirea guvernanţei locale;

Procesul de dezvoltare rurală din România va fi sprijinit, după cum s-a arătat în

Planul Naţional Strategic, şi prin îmbunătăţirea guvernanţei locale şi promovarea

potenţialului endogen al spaţiului rural, obiective strategice ale Axei 4 LEADER.

Primul obiectiv strategic al axei 4 urmăreşte îmbunătăţirea guvernanţei locale prin

constituirea şi funcţionarea grupurilor de acţiune locală. După cum s-a arătat în analiza din

28 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 29 Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013


75

PNS, fragilitatea parteneriatelor, lipsa resurselor financiare, precum şi neîncrederea în

structurile asociative reprezintă principalele obstacole care stau în calea dezvoltării

comunităţilor locale. În acest sens, un procent de 25% din totalul Axei 4 a fost alocat acestui

obiectiv de care depinde implementarea strategiilor de dezvoltare locală.

Cel de-al doilea obiectiv strategic al axei este reprezentat de promovarea potenţialului

endogen al teritoriilor prin implementarea strategiilor de dezvoltare locală integrate care

contribuie, pe baza unei abordări de „jos în sus”, la realizarea obiectivelor axelor 1

(Îmbunătăţirea sectoarelor agricol şi forestier), 2 (Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural)

şi 3 (Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi diversificarea economiei rurale) şi încurajează acţiunile

inovative. Totodată, realizarea acestui obiectiv depinde şi de cooperarea între GAL-uri şi alte

parteneriate existente constituite după principiul LEADER, întrucât zonele rurale se

confruntă cu probleme similare şi este foarte important să înveţe unele de la altele şi să

realizeze un schimb permanent de bune practici. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv s-a

alocat un procent de 75% din totalul Axei 4 (din care 73% pentru implementarea strategiilor

de dezvoltare locală şi 2% pentru elaborarea şi implementarea proiectelor de cooperare).

Planul Naţional de Reforme30 reprezintă cadrul naţional de elaborare şi implementare

a politicilor sectoriale ce revin administraţiei centrale şi locale.

PNR este convergent cu strategiile sectoriale de dezvoltare promovate prin Planul

Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013,

Programul de Convergenţă 2007-2010 şi Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală

2007-2013, documente strategice ce au stat la baza elaborării Planului de Dezvoltare Locală

al GAL-ului Asociaţia de Dezvoltare Zonală „Tecuci”.

PNR evidenţiază reformele pe care Guvernul României este hotărât să le promoveze

cu prioritate în perioada 2007-2010 şi oferă cadrul de integrare a politicilor pe mai multe

paliere.

Pornind de la analiza detaliată a situaţiei existente în principalele domenii ale vieţii

economice şi sociale la momentul aderării la Uniunea Europeană şi în conformitate cu liniile

directoare (LD) ale Strategiei Lisabona Revizuite, România a concentrat în PNR o paletă de

măsuri şi iniţiative, grupate pe următoarele priorităţi:

A. Îmbunătăţirea capacităţii administrative;

B. Îmbunătăţirea calităţii şi managementului cheltuielilor guvernamentale;

C. Îmbunătăţirea funcţionării pieţelor;

30 www.fonduri-structurale.ro


76

D. Continuarea îmbunătăţirii mediului de afaceri;

E. Creşterea gradului de ocupare şi a ratei de participare pe piaţa muncii;

F. Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin gestionarea durabilă a resurselor regenerabile şi atenuarea

efectelor schimbărilor climatice;

Nivel Regional

Având la bază Cadrul Strategic Naţional pentru perioada 2007-2013, la nivelul

regiunii Sud – Est, s-a căutat, prin intermediul Planului de Dezvoltare Regională,

identificarea problemelor specifice zonei cât şi modalităţile de punere în valoare a

posibilităţilor pe care le are regiunea, Plan ce a stat la baza elaborării Stategiei de Dezvoltare

a Regiunii Sud –Est.

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud - Est este de a creşte

semnificativ PIB regional până în 2013, pe baza unei rate de creştere economică superioară

mediei naţionale, prin Creşterea competitivităţii pe termen lung şi atractivităţii regiunii

pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunităţi de

ocupare a forţei de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei.

Obiectivele specifice Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud - Est31

1. �Creşterea atractivităţii regiunii prin dezvoltarea accesibilităţii, prin continuarea

extinderii şi modernizării infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului stradal şi feroviar,

prin crearea unui sistem multimodal de transporturi; se va avea în vedere crearea unui sistem

de accesibilitate inovativ capabil de a asigura legături rapide şi eficiente cu pieţele

internaţionale, valorificând poziţia geo-strategică deosebită a regiunii;

2. �Crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea

potenţialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi al serviciilor de calitate

destinate întreprinderilor, prin simplificarea, transparenţa şi accelerarea procedurilor

administrative şi pentru obţinerea autorizaţiilor şi crearea condiţiilor de creştere a

productivităţii întreprinderilor prin utilizarea de produse şi procese inovative;

3 � Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să

devină capabilă a se adapta permanent cerinţelor angajatorilor, prin promovarea culturii

antreprenoriale, a societăţii informaţionale şi a noilor servicii, în contextul unei dinamici

accelerate a integrării activităţilor economice în spaţiul european şi internaţional;

31 http://www.adrse.ro


77

4.� Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a

calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicii de

mediu; se va avea în vedere crearea sistemului de gestiune şi control a factorilor de mediu

(inclusiv înlăturarea efectelor negative asupra mediului în cazuri de catastrofe naturale,

îmbunătăţirea generală a factorilor de mediu prin protejarea biodiversităţii, păstrarea şi

extinderea zonelor împădurite, a parcurilor şi zonelor verzi din zonele urbane);

5. Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănătate prin îmbunătăţirea

infrastructurii şi a dotărilor, prin aplicarea unui management eficient şi Creşterea accesului

persoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale şi izolate;

6. Dezvoltarea sectorului educaţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor,

prin creşterea calităţii serviciilor de educaţie, dezvoltarea de centre de formare continuă

pentru adulţi, realizarea de reţele şcolare, dezvoltarea parteneriatului între unităţile de

învăţământ şi mediul de afaceri, universităţi şi administraţia publică şi susţinerea cercetării-

inovării;

7. Modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor economice altele

decât agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu piscicol,

silvic, biodiversitatea, etc.), a patrimoniul cultural (tradiţii şi experienţe profesionale

acumulate), prin dezvoltarea capitalului social şi crearea de noi specializări;

8. �Creşterea atractivităţii zonelor urbane pentru investiţii, prin îmbunătăţirea

standardelor de viaţă (infrastructura urbană, transport şi mobilitatea populaţiei), valorificarea

patrimoniului arhitectonic, artistic şi monumental, promovând coeziunea şi incluziunea

socială prin dezvoltarea de servicii urbane.

Dintre obiectivele propuse în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est, putem

identifica punctele de convergenţă şi coplementaritate cu obiectivele Planului de Dezvoltare

Locală al GAL „Tecuci” cu documentele programatice naţionale şi europene, vizând

asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului regiunii, prin valorificarea resurselor

locale şi susţinerea economiilor locale, cu păstrarea valorilor mediului înconjurător şi

asigurarea condiţiilor de oportunităţi egale pentru întreaga populaţie. Un alt rezultat al

aplicării acestei strategii de dezvoltare va fi asigurarea unei dezvoltări policentrice echilibrate

a regiunii şi eliminarea disparităţilor intra-regionale.

Sectorul agricol se caracterizează prin lipsa echipamentelor şi tehnicilor moderne, care au un

impact negativ asupra productivităţii din acest sector şi a calităţii/competitivităţii produselor.


78

Dominantă sectorului agricol în economia zonelor rurale împiedică stimularea

economică a regiunii reprezintă un risc economic care derivă din vulnerabilitatea pieţii

climaterice şi a cererii consumatorilor finali.

Mai mult, lipsa întreprinderilor prelucrătoare duce la lipsa valorii adăugate a produselor

ambalate şi conservate.

Dezvoltarea zonelor rurale din regiune se face prin diversificarea economiei rurale,

stimulând sectoare economice alternative agriculturii. Este necesară în acest sens dezvoltarea

de noi activităţi bazate pe particularităţile şi resursele locale, cum ar fi: resursele naturale,

ambientale şi patrimonial cultural, dezvoltarea turismului şi a altor sectoare productive locale

(artizanat, vinurile de marcă, produse ecologice, produse rezultate din prelucrarea lemnului, a

peştelui etc.)

Prin promovarea unităţilor de acvacultură şi de procesare a peştelui, precum şi prin

marketingul produselor piscicole, se valorifică şi de dezvoltare patrimoniului piscicol

existent, contribuind astfel la crearea unor oportunităţi ocupaţionale alternative.

Liniile de intervenţie prioritare identificate în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud

– Est în ceea ce priveşte zona rurală şi în special sectorul agricol, au constituit puncte de

reper în elaborarea strategiei de dezvoltare a GAL-ului, putând fi sintetizate astfel:

1. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor agricole, a fermelor zootehnice şi

agroalimentare într-un sistem de filieră de producţie, prin introducerea inovării şi a

sistemelor de cerificare şi de siguranţă a alimentelor;

2. Sprijinirea zonelor rurale prin valorificarea resurselor de mediu, naturale şi a

patrimoniului cultural;

3. Modernizarea sectorului piscicol într-o manieră durabilă, prin susţinerea producţiei

piscicole (acvacultură şi cultură marină).

Activităţile şi operaţiunile propuse a se realiza în cadrul Strategiei de Dezvoltare Regionale

Sud- Est, care ar putea fi sprijinite prin diferite fonduri europene, au constituit şi ele, un reper

important în elaborarea propriei noastre strategii de dezvoltare locală sunt:

Proiecte care vizează îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor agricole:

- �Măsuri pentru crearea şi dezvoltarea fermelor agricole;

- �Dezvoltarea serviciilor pentru agricultură;

- �Investiţii pentru modernizarea fermelor agricole şi zootehnice;


79

- �Folosirea mai eficientă a oportunităţilor oferite de agricultură într-o abordare inovativă

pentru producerea de materie primă şi energie regenerabilă;

�- Investiţii în modernizarea întreprinderilor prelucrătoare;

- �Investiţii pentru firmele non-agricole din zona rurală;

- �Sprijin pentru firmele din sectorul viticol (inclusiv pentru retehnologizare);

- �Investiţii pentru obţinerea certificatelor de calitate;

- �Investiţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor igienico-sanitare;

- Crearea parteneriatelor între întreprinderi agroalimentare.

Proiecte care vizează sprijinirea zonelor rurale prin valorificarea resurselor de mediu,

naturale şi a patrimoniului cultural;

- �Investiţii în firmele turistice şi infrastructura de turism;

- �Creşterea atractivităţii zonelor rurale şi renovarea satelor;

- �Menţinerea atractivităţii şi a specificităţii peisajului natural şi a valorilor etno-culturale;

- Reabilitarea, modernizare şi extinderea structurilor de cazare precum şi a utilităţilor

aferente;

-� Dezvoltarea serviciilor agroturistice prin crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii

de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente de exemplu: piscine, terenuri de minigolf, tenis

etc.;

- �Investiţii pentru firmele care produc/comercializează produse tipice locale, brand-uri de

ţară;

- Sprijin acordat firmelor care promovează patrimoniul natural/cultural;

- �Restaurarea şi valorificarea patrimoniului cultural, arhitectonic, religios din zonele rurale;

- Crearea de noi structuri pentru valorificarea patrimoniului cultural mondial.

Nivel Judeţean

În scopul evidenţierii politicilor de dezvoltare întreprinse la nivel judeţean este

importantă sublinierea elaborării Strategiei de dezvoltare a Judeţului, Galaţi ce cuprinde

obiective coerente cu direcţiile de dezvoltare identificate pe parcursul elaborării strategiei de

dezvoltare locală a GAL „Tecuci”


80

Modernizarea economiei rurale reprezintă unul din obiectivele specifice al Planului de

Dezvoltare locală al GAL „Tecuci”, fiind cuprins ca şi obiectiv specific în cadrul Strategiei

de Dezvoltare a Judeţului Galaţi, ce îşi propune a se realizează prin activităţi de tipul32:

1. construcţia/dezvoltarea/reabilitarea infrastructurii rutiere intra-comunale;

2. construcţia/reabilitarea/modernizarea reţelei de acces la utilităţi;

3. construcţia/reabilitarea/modernizarea spaţiilor de agrement;

4. crearea şi dezvoltarea pieţei interne de desfacere;

De asemenea, este importantă şi constituie o oportunitate pentru dezvoltarea

teritoriului cuprins în GAL-ul „Tecuci”, includerea ca şi priorităţi, măsuri şi direcţii de

acţiune în Strategia de dezvoltare a Judeţului Galaţi, a următoarelor activităţi/ proiecte care ar

putea fi sprijinite prin diferite fonduri europene:

Realizarea master-planului pe domeniul agriculturii la nivelul judeţului Galaţi

Modernizare drumuri comunale;

Crearea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea reţelei de alimentare cu apă;

Crearea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea reţelei de canalizare şi staţii de

epurare;

Crearea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea reţelei de alimentare cu gaze;

Extinderea reţelei de energie electrică din mediul rural;

Amenajare spaţii de joacă pentru copii în mediul rural;

Reabilitare/ amenajare terenuri şi săli de sport în mediul rural;

Amenajarea de parcuri şi spatii verzi în mediul rural;

Amenajare/ modernizare pieţe agroalimentare în mediul rural;

Semnalizarea monumentelor de cultură, artă, istorie din judeţul Galaţi;

Construcţia unui “Centru Social” pentru bătrâni în comuna Corod;

Nivel local

Conform datelor culese din teritoriu, din cele 16 comune de pe teritoriul analizat, 12

dintre ele au o Strategie de dezvoltare locală, (Ţepu, Ghidigeni, Bălăşeşti, Buciumeni,

Poiana, Drăguşeni, Corod, Cudalbi, Cosmeşti, Valea Mărului, Tutova, Pochidia), iar alte 4

comune sunt în faza de a demara elaborarea unei strategii, (Priponeşti, Gohor, Nicoreşti,

Costache Negri).

32 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi


81

În urma analizei efectuate asupra documentelor strategice identificate la nivelul

teritoriului s-a observat că aceste documente sunt destul de diferite atât în ceea ce priveşte

felul în care au fost structurate cât şi din punct de vedere al volumului.

Obiectivul general al strategiilor de dezvoltare elaborate în teritoriu la nivelul

comunelor este utilizarea eficientă a tuturor resurselor naturale, financiare şi umane,

atragerea de fonduri nerambursabile pentru o dezvoltare economică şi sociabilă durabilă, care

să ducă pe termen mediu şi lung la creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi creşterea

atractivităţii zonei.

Pentru atingerea obiectivului general, au fost identificate la nivelul comunelor o serie

de obiective specifice care vizează dezvoltarea de proiecte care să ducă la:

- creşterea gradului de ocupare a populaţiei;

- activităţi economice diverse şi investiţii noi atrase;

- infrastructură reabilitată şi modernizată;

- promovarea şi prezentarea zonei rurale ca o destinaţie turistică atractivă şi accesibilă,

- stabilirea şi promovarea parteneriatelor;

- asistenţă acordată fermierilor în vederea întocmirii de proiecte viabile pentru obţinerea de

finanţare nerambursabilă pentru modernizarea exploataţiilor;

- încurajarea şi sprijinirea parteneriatului public privat în vederea înfiinţării unor ferme

agrozootehnice,

- implementarea tehnicilor agricole moderne şi performante;

- susţinerea întreprinzătorilor străini care doresc să investească în zona;

- valorificarea potenţialului local;

- revigorarea spaţiului rural prin orientarea către agricultură ecologică;

- dezvoltarea şi diversificarea serviciilor oferite cetăţenilor;

- crearea unui sistem eficient de protecţie a mediului;

- crearea unui sistem adecvat de protecţie socială;

- garantarea condiţiilor pentru crearea unor activităţi rentabile în zootehnie şi agricultură,

- valorificarea poziţiei strategice, iniţierea unei asociaţii zonale după modelul -

intercomunalităţii din sistemul francez, în vederea finanţării unor proiecte de interes zonal,

micro-regional;

- creşterea gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile;

În urma analizei făcute asupra acestor documente strategice, s-a observat ca

priorităţile prevăzute în strategiile de dezvoltare ale comunelor cuprinse în teritoriu sunt

compatibile cu domeniile de intervenţie stabilite în cadrul Programului Naţional de


82

Dezvoltare Rurală, fiind în acelaşi timp complementare cu acestea prin propunerea unor

acţiuni finanţate din mai multe fonduri, în afara de FEADR, cum ar fi Fondul European de

Dezvoltare Regională prin Programele Operaţionale Sectoriale: Creşterea Competitivităţii

Economice, Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Dezvoltarea Resurselor

Umane, Dezvoltarea Capacităţii Administrative. În cadrul Strategiilor de dezvoltare locală

ale comunelor din teritoriu, au fost identificate proiecte prioritare, cum ar fi:

1.Organizarea sistemului de colectare selectivă, a spaţiului de depozitare temporară şi

transportul deşeurilor;

2. Dotare cu utilaje şi echipamente pentru serviciul de gospodărire comunală şi salubritate;

3. Sistem de tratare a apei potabile;

4. Managementul deşeurilor solide. Înfiinţarea unui centru de colectare deşeuri solide;

5.Împăduriri ale zonelor afectate de ravenare;

6. Înfiinţare parcuri zone verzi;

7. Parc turistic pe cetatea Piroboridava;

8. Modernizare stadion;

9 Construire spaţiu depozitare deşeuri;

10. Modernizare sistem rutier;

11. Alimentare cu gaze;

12. Construire cămin cultural;

13. Reabilitare grădiniţe;

14. Dotarea cu mobilier a unităţilor de învăţământ;

15. Amenajare Săli de sport;

16. Lucrări de regularizare a râurilor,

17. Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor;

18. Lucrări de cadastru intravilan şi extravilan;

19. Dotări pentru intervenţii pentru situaţii în caz de urgenţă;

20. Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice locale;

21. Construirea unui complex social cu centru de zi;

22. Amenajarea spaţii verzi şi construire parc de joacă pentru copii;

23. Construire complex turistic şi de agrement;

24. Reabilitarea bisericilor;

25. Construire abator de animale;

26. Construire cantină de ajutor social;


83

27. Construirea unei pieţe;

28. Lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor;

29. Reabilitarea termică a clădirilor prin dotarea cu panouri solare şi surse de încălzire

geotermale;

30. Împădurire terenuri degradate;

31. Lucrări de reabilitare a reţelei de iluminat public;

32. Proiecte ce promovează strategii de reducere a deşeurilor;

33. Modernizare drumuri;

Experienţa existentă la nivelul teritoriului în implementarea de proiecte de

dezvoltare locală

În urma analizei efectuate cu privire la proiectele dezvoltate în teritoriu în perioada

2004 – 2009 a rezultat că Proiectele de investiţii în infrastructură au vizat alimentarea cu apă

potabilă, asfaltarea şi modernizarea drumurilor locale şi comunale, reabilitarea unor instituţii

precum primării, şcoli, cămine culturale, reabilitarea de poduri şi podeţe, construire săli de

sport, parcuri, dotarea şi modernizarea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă,

modernizarea producerii şi distribuţiei agentului termic etc.

Proiectele dezvoltate sau aflate în implementare la nivelul teritoriului au fost derulate din

următoarele surse de finanţare:

- Bugetul local;

- Fonduri guvernamentale/Bugetul de stat;

- Ordonanţa 7/2006 privind instituirea programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul

rural;

- Fonduri de preaderare (PHARE, SAPARD)

- Fondul de mediu;

- Banca Mondială;

- Fonduri postaderare (FSE – PO DCA);

- MDRT;

- MAI;


84

Aşadar putem spune că în teritoriu există experienţa derulării de proiecte cu fonduri

de preaderare. Proiectele implementate şi finalizate în perioada 2004 – 2009 din diferite

fonduri europene sunt prezentate în tabelul următor:

Nr Localitate Titlul proiectului Sursa de finanţare

1. Buciumeni Reabilitare drum şi

centru Multifuncţional

FRDS, co-finanţare bugetul

local

Modernizare drum comunal 74 Bugetul Statului

Modernizare drum comunal 107 Bugetul Statului

Construire sistem public alimentare cu

apă

Bugetul Statului OG 7

Reabilitare şcoli Bugetul Statului, Consiliul

Local, MEC

EURROM, Centrul Regional de inserţie şi

reconversie profesională, arte şi meserii

PHARE

2. Bălăşeşti Îmbunătăţirea gestionarii deşeurilor în

comuna Bălăşeşti

PHARE 2006

Sistem alimentare cu apa în satul

Bălăşeşti

Programul PHARE-RICOP

Reabilitare reţea stradală şi drum comună Programul SAPARD

3. Corod Şcoala de Arte şi Meserii Corod cu 5 Săli

de clasă

Banca Mondială

Sistem de alimentare cu apă sat Corod Programul PHARE-RICOP

Reabilitare reţea stradală comuna Corod Programul SAPARD

Şcoala Cărăpceşti cu 2 săli de clasă Banca Mondială

Asfaltarea a 4,4 Km şi pietruirea a 1,8 km

drumuri

SAPARD

Şcoala Brătuleşti Banca Mondială

Construire sistem public de canalizare şi

epurare a apei uzate

Bugetul de stat Ordonanţa 7

Alimentare cu energie electrică a

sistemului public de canalizare şi staţiei

de epurare a apei uzate, în com. Corod

Bugetul de stat OG 7

Bază sportivă multifuncţională, tip 2 Bugetul de stat

SC VIMEX Achiziţionarea de utilaje agricole SAPARD 2006


85

GLOBAL

SRL

performante la Corod Măsura 3.1 "Investiţii în

exploataţii agricole" a

Programului SAPARD

PFA OLARU

VIOREL

Achiziţie tractor şi utilaje agricole în

localitatea Cărăpceşti, Comuna Corod

Măsura 3.1 "Investiţii în


Programului SAPARD 2006

S.C.

CONDOR S.A

Modernizarea fermei avicole aparţinând

SC CONDOR SA prin achiziţia de utilaje

destinate creşterii găinilor ouătoare în

ferma nr.1 comuna Matca, şi ferma nr.2,

Sat Blânzi, Com. Corod, Jud. Galaţi




S.C.

AGROMEC

COROD SRL

Modernizarea parcului de tractoare şi

maşini agricole al SC AGROMEC

COROD SA, judeţul Galaţi




4 Cosmeşti DC 68, Cosmeşti Vale Buget local şi fonduri

guvernamentale

Managementul deşeurilor solide,

Înfiinţarea unui centru de colectare

deşeuri solide

Buget Local

Alimentare cu apă Com Cosmeşti SAPARD

Închidere şi ecologizare puncte de

depozitare şi gropi de gunoi

Buget local

5. Cudalbi Dezvoltarea infrastructurii tehnico-

edilitare în comuna Cudalbi, judeţul

Galaţi

Bugetul statului, OG 7-2006

FUICĂ

NECULAI

ASOCIAŢIE

FAMILIALĂ

Achiziţionarea unei combine de recoltat

performante la Cudalbi (jud. Galaţi)




PFA

CRĂCIUN

GABRIEL

Achiziţionarea de utilaje agricole

performante la Cudalbi (jud. Galaţi)




S.C. LITTLE

BY LITTLE

SRL

Modernizarea şi retehnologizarea ferma

păsări reproducţie rase grele la SC

LITTLE BY LITTLE SRL comuna

Cudalbi, Jud. Galaţi





86

S.C.

AGROSARC

SRL

Dotare fermă culturi de câmp cu tractor,

plug şi combină în comuna Cudalbi, Jud.

Galaţi


exploataţii agricole"

finanţată prin Programului

SAPARD Românesc 2006

6. Comuna

Ghidigeni

O Şansă tuturor, comunitatea romă

Tălpigi

FRDS, Banca Internaţională

pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare şi Guvernul

României şi buget local

Extindere alimentare cu apă - sursa de

finanţare

Programul SAPARD

7.

Gohor PANTHEREE IMPORT-EXPORT SRL

Modernizare fermă păsări prin achiziţii de echipamente specifice creştere găini ouătoare din Gohor, judeţul Galaţi

Măsura 3.1 "Investiţii în exploataţii agricole" a Programului SAPARD 2006

8. Nicoreşti

S.C. PERLA

NICOREŞTI

S.R.L

Achiziţia de utilaje agricole performante

la Nicoreşti

SAPARD 2005

9. Comuna

Nicoreşti

Refacere pod beton armat, Reabilitare

instalaţii de aducţiune şi înmagazinare

Programul PHARE-RICOP

10. Priponeşti Alimentare cu apă în sistem centralizat,

comuna Priponeşti

SAPARD

S.C.

HELIANTHUS

OIL SRL

Achiziţie tractor şi utilaje agricole pentru

ferma vegetală în localitatea Priponeşti


exploataţii agricole"

finanţată prin Programului

SAPARD 2007

11. Pochidia Modernizare drum Sălceni-Pochidia, 9,1

km com. Tutova

SAPARD

Ţepu Parteneriat pentru modernizarea

administraţiei publice locale

PHARE

Extindere sistem alimentare cu apă în

comuna Ţepu – sursa de finanţare

PHARE RICOP

PF ŢUCHEL Achiziţie de tractor, combină Class şi


87

GHEORGHE utilaje agricole pentru fermă - culturi de

câmp în comuna Ţepu Jud. Galaţi.

12. Comuna Valea

Mărului

– Reabilitare şcoala Valea Mărului Programul PHARE;

Consolidare şi modernizare şcoala Programul PHARE-RICOP

Sursa: Fişelor descriptive ale comunelor menţionate

În perioada postaderare, sunt de asemenea proiecte depuse sau în curs de

implementare din fonduri europene pe teritoriul GAL:

- Comuna Nicoreşti - Îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local, centru social de zi,

modernizare şi extindere cămin cultural în comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi – sursa de

finanţare PNDR Axa 3, Măsura 322 “Renovarea şi dezvoltarea satelor”;

- Comuna Ghidigeni - Reabilitare, asigurare cu utilităţi şi dotare cu echipamente didactice –

Şcoala Primară sat Gefu Nou, comuna Ghidigeni, judeţul Galaţi – sursa de finanţare POR

2007-2013/ Axa prioritară 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale/ Domeniul Major de

Intervenţie 3.4;

- Comuna Ghidigeni - Modernizare drumuri de exploatare agricolă în comuna Ghidigeni,

judeţul Galaţi – sursa de finanţare PNDR, Axa 1, Măsura 125 “Îmbunătăţirea şi dezvoltarea

infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”;

- Comuna Ghidigeni - Proiect integrat în comuna Ghidigeni, judeţul Galaţi, privind

investiţiile: 1. Îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local în satele Tălpigi, Tăplău,

Ghidigeni, Gefu, Gârbovăţ şi Slobozia Corni; 2. Achiziţia de utilaje şi echipamente pentru

serviciile publice locale; 3. Centru social de zi; 4. Achiziţia de costume populare şi

instrumente muzicale tradiţionale pentru dotarea Căminului Cultural spre a fi utilizate de

către taraful lui Terente– sursa de finanţare PNDR, Axa 3, Măsura 322 “Renovarea şi

dezvoltarea satelor”;

- Comuna Bălăşeşti - Modernizare şi extindere sistem de iluminat public, prin introducerea

sistemului fotovoltaic – sursa de finanţare Axa prioritară 4 a Programului Operaţional

Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice;

- Comuna Bălăşeşti - Modernizarea infrastructurii de apă în comuna Bălăşeşti, judeţul

Galaţi şi înfiinţarea infrastructurii de canal în comuna Bălăşeşti, judeţul Galaţi;


88

- Comuna Drăguşeni - Modernizarea infrastructurii agricole prin reabilitarea drumurilor

agricole de exploataţie în comuna Drăguşeni, judeţul Galaţi – sursa de finanţare PNDR, Axa

1, Măsura 125 “Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea

agriculturii şi silviculturii”;

II.2.1.10 Elemente de complementaritate privind prezentarea teritoriului

Municipiul Tecuci nu face parte din GAL-ul nostru, dar ocupă un rol foarte important

în viaţa economică şi social-culturală a locuitorilor din zonă.

Este situat chiar în centrul teritoriului GAL-ului, în câmpia Tecuciului, pe malul Bârladului şi

are o populaţie de 42.314 locuitori, mare parte din ei având rădăcini mai mult sau mai puţin

directe în zona rurală înconjurătoare.

Istoric apare prima dată consemnat în anul 1134 ca târg şi vamă, iar în 1435 este menţionat

cu statutul de oraş.

Prin instituţiile publice, unităţile economice şi comerciale are o influenţă hotărâtoare

asupra vieţii locuitorilor din zona înconjurătoare.

Dintre instituţiile publice administrative care deservesc şi zona rurală din jur

menţionăm: Oficiul Prefectural al judeţului Galaţi, Judecătoria şi Parchetul aferent, Serviciul

Public Comunitar Local de Evidenţa a Persoanelor, Trezoreria, Inspectoratul Teritorial de

Muncă, Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Casa de Pensii, APIA. Dintre

instituţiile private care deservesc şi locuitorii din zona GAL-ului menţionam mai multe

birouri notariale, birouri de avocatură, filiale ale distribuitorilor de energie electrică şi gaze,

ziare, posturi de radio şi televiziune etc.

Pe linie de sănătate funcţionează aici Policlinica, SMURD şi Spitalul Municipal „Anton

Cincu”.

În domeniul educaţiei există 11 şcoli gimnaziale şi 4 licee printre care şi Colegiul

Naţional de Economie şi Agricultură, precum şi filiale ale Universităţilor „Dunărea de Jos” şi

„Danubius”, în care studiază şi mulţi tineri din mediul rural.

Cu câţiva ani în urmă mai funcţionau două cinematografe, dar în prezent în domeniul

culturii de masă mai activează doar Casa de Cultură a municipiului, loc în care se desfăşoară

şi spectacole susţinute de artişti din ţară, la care mulţi spectatori sunt şi din zona din jurul

Tecuciului.


89

Un important eveniment pe linie de divertisment este Bâlciul anual de Sfânta Maria,

care între 1-15 august are foarte mulţi vizitatori din mediul rural.

Până prin anii 2000 în oraş au funcţionat mai multe întreprinderi mari: AMEP PACK,

COMMET SA, CONTEC SA, VITIMAS SA, CIT SA, MOBIMOD SA, În prezent mai

funcţionează, dar cu personal redus mult numeric. Restrângerea activităţilor economice din

oraş a condus la amplificarea şomajului afectând direct şi viaţa rurală, întrucât mulţi

muncitori erau navetişti din zona GAL-ului nostru, ale căror venituri proveneau majoritar din

economia oraşului Tecuci.

Nu există o evidenţă clară a acestui fenomen, dar scăderea veniturilor în mediul rural

a fost semnificativă.

În municipiu activează un mare număr de bănci comerciale care deservesc şi locuitorii

zonelor rurale din jur.

Trebuie menţionat şi rolul de pol comercial reprezentat de acest municipiu, pe de o parte prin

multitudinea de magazine care oferă şi articole ce nu se comercializează în mediul rural, cum

ar fi bunurile de folosinţă îndelungată, pe de altă parte prin pieţele orăşeneşti în care cei din

mediul rural cumpără, dar de multe ori şi desfac surplusul de produse alimentare proprii.

Mai trebuie amintit şi faptul că şn zilele de joi şi duminică se organizează târguri

foarte aglomerate, unde vin locuitori din mediul rural, în care se comercializează şi produse

locale. dar şi provenite din alte zone.

Prin poziţia sa geografică, aşezat în centrul GAL-ului la distanţe de maxim 40 km de

cele mai îndepărtate comune partenere, acest municipiu polarizează viaţa rurală din jur, dar

în prezent nu mai este un factor determinant în migraţia populaţiei rurale spre mediul mai

confortabil al oraşului.


90

Partea a II-a: ANALIZA SWOT

1.PREZENTAREA FIZICĂ- GEOGRAFICĂ. LOCALIZARE TERITORIALĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Relieful cuprinde în proporţie relativ egală, zone de dealuri

(altitudine maximă 310 m) şi de câmpie (altitudine minimă 5

m),

- Suprafaţa teritoriului este de 991,04 kmp

- Teritoriul este străbătut de două ape importante, râurile Siret

şi Bârlad, reprezentând un potenţial important pentru irigaţii

şi alte 4 râuri mai mici, de asemenea 142 ha lacuri şi iazuri,

- Teritoriul este situat la intersecţia unor importante drumuri

comerciale între Transilvania şi Dobrogea, Muntenia şi Nord

Estul Moldovei, aflat în calea traseelor de tranzit spre R.

Moldova, Ucraina şi Rusia;

- Distanţele rutiere sunt relativ mici faţă de importante pieţe

economice şi turistice: Portul Galaţi, circa 80 km, municipiul

Tecuci, în medie 20 km, municipiul Bârlad, între 15-60 km,

municipiul Focşani circa 40 km, municipiul Adjud- circa 50

km. Alte oraşe mari sunt situate astfel:

- Bacău (aeroport) situat la circa 100 km

- Iaşi (aeroport) situat la circa 170 km

- Braşov, situat la circa 220 km

- Constanţa situat la circa 240 km

- Bucureşti situat la circa 230 km

În centrul zonei se găseşte municipiul Tecuci, circa 42.000

locuitori.

- Relief fără mare diversitate,

lipseşte total zona montană;

- Clima excesivă cu veri foarte

calde şi secetoase şi ierni geroase

şi cu frecvente viscole;

Cantitatea redusă de resurse

naturale tradiţionale;


91

- Legături feroviare directe cu toate zonele ţării, inclusiv cu

spaţiul Est – European.

- Distanţe mici sau medii faţă de zone de interes turistic:

Munţii Vrancei, (circa 80 km), Slănic Moldova - Tg. Ocna,

(circa 100 km), Braşov, (circa 220 km), Delta Dunării (circa

160 km), Litoral, (circa 240 km)

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Construcţia autostrăzii Bucureşti - Moldova, care va

trece prin teritoriul GAL-ului;

- Teritoriul GAL – ului se află în apropierea arterelor de

transport european: Coridoarele Helsinki şi Pan –

European;

- Situarea în apropierea zonei

seismice din Munţii Vrancei;

- Bazinele hidrografice ale

râurilor Bârlad şi Siret, ca şi a

majorităţii pâraielor din zona,

nu sunt amenajate

corespunzător, pentru apărarea

împotriva inundaţiilor,

- Media precipitaţiilor anuale

este de 66 de zile, însă

precipitaţiile sunt inegal

distribuite, înregistrându-se fie

secetă, fie ploi abundente, cu

grindină deseori;

1. PATRIMONIU MEDIU


- Existenţa unor arii naturale protejate, Pădurea

Buciumeni şi Pădurea Fundeanu (comuna

Drăguşeni) şi un sit Natura 2000, Pădurea

Bădeana, comuna Tutova, judeţul Vaslui.

- Folosirea unor cantităţi reduse de substanţe

chimice în culturile cerealiere;

- Majoritatea solurilor se încadrează în clasa de

fertilitate I - III;

- Suprafaţa relativ mică împădurită 98,96 kmp,

reprezentând 10% din total suprafaţă, situată în

jumătatea nordică a GAL- ului, cealaltă jumătate

fiind aproape total lipsită de păduri;

- Lipsa în majoritatea comunelor din teritoriu a

sistemelor de canalizare, ceea ce duce la poluarea

pânzei de apă freatică;

- Depozitarea necontrolată a deşeurilor mai ales în


92

- Existenţa serviciilor publice de salubrizare în

zona;

- Apele subterane de mare adâncime sunt

potabile, favorizând înfiinţarea de sisteme

locale de alimentare cu apă;

satele aparţinătoare;

- Utilizarea unor tehnici agricole învechite, (aratul

deal-vale), care duc la eroziunea solului;

- Insuficienta preocupare a agenţilor economici în

recuperarea şi refolosirea ambalajelor;

- Inexistenţa spaţiilor verzi amenajate, în interiorul

localităţilor;

- Lipsa lucrărilor pentru combaterea eroziunilor şi

alunecărilor de teren;


- Cererea crescândă de produse bio, va

determina folosirea mai accentuată a

dejecţiilor animaliere în îngrăşarea

terenurilor agricole;

- Riscul continuării crizei financiare care

va duce la diminuarea fondurilor

guvernamentale alocate măsurilor de

protecţia mediului.

3. PATRIMONIU ARHITECTURAL ŞI CULTURAL


- Existenţa a 21 monumente istorice incluse în lista

INMI, cele mai reprezentative fiind:

- Valul lui Atanaric, (traversează GAL-ul de la

Buciumeni, până la Cudalbi) sec. II-IV, p.Chr;

- Fortificaţia de la Căuieşti, comuna Drăguşeni, sec IV-

III, a.Chr;

- Situl arheologic – Aşezarea fortificată Piroboridava,

(comuna Poiana) sec. XVI, a. Chr,sec II- p. Chr.

- Biserica Adormirea Maicii Domnului în sat Adam,

comuna Drăguşeni, (1652);

- Ansamblul Conacului Crissoveloni, comuna

Ghidigeni, sf sec XIX;

- Bisericile: Naşterea Maicii Domnului 1728;

Adormirea Maicii Domnului 1780, Sf. Nicolae Banu,

1807 comuna Nicoreşti;

- Lipsa semnalizării corespunzătoare a

monumentelor istorice;

- Neclasificarea ca monumente istorice

a unora dintre instituţiile de cult

valoroase;

- Nu există amenajări pentru punerea

în valoare peisagistică a

monumentelor de arhitectură;

- Inexistenţa în cadrul GAL-ului a

vreunui centru de sprijinire a

menţinerii tradiţiilor, obiceiurilor şi

meşteşugurilor locale;

- Inexistenţa unor monografii, care să

ateste tradiţiile şi obiceiuri ale

romilor,


93

- Casa Memorială Costache Negri (1836) şi Bustul

acestuia (1973);

- Existenţa unor monumente de cult valoroase;

- Existenţa unor lăutari, potenţiali artişti locali;

- Existenţa căminelor culturale în majoritatea

comunelor din teritoriu;

- Desfăşurarea festivităţilor de celebrare a zilei

comunei- cele mai multe au o zi dedicată sărbătoririi

localităţii;

- Existenţa, deşi în număr destul de mic a unor

sărbători locale specifice, cum ar fi Sărbătoarea

Teiului, întâlnită în comuna Buciumeni

- Numărul redus al căminelor culturale

în care se desfăşoară acţiuni culturale

specifice;


- Interesul crescut pentru turismul cultural religios;

- Interesul crescut în special al turiştilor străini

pentru tradiţiile locale şi pentru achiziţionarea

produselor tradiţionale locale;

- posibilitatea înregistrării oficiale ca produse

tradiţionale specifice locale, la nivel naţional sau al

UE al unor produse specifice zonei;

- nelămurirea situaţiei juridice a unor

monumente istorice;

- criza financiară;

- riscul pierderii tradiţiilor din cauza

sărăcirii populaţiei, a emigrărilor;

4. AGRICULTURA


- potenţial agricol ridicat, 22% din suprafaţa

judeţului Galaţi;

- suprafeţele mari - 813,67 kmp reprezentând

82,1%, din total suprafaţă, propice pentru

culturi agricole;

- soluri în majoritate din clase superioare şi

medii de fertilitate,

- gestionarea necorespunzătoare a păşunilor;

- lipsa unei reţele de spaţii de depozitare, a

produselor cerealiere şi leguminoase;

- lipsa unei pieţe de gros pentru legume şi

cereale;

- existenţa unui singur târg de animale, în toată

zona;


94

- potenţial ridicat pentru agricultură

ecologică pentru o mare parte a teritoriului,

prin folosirea redusă până în prezent a

pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice;

- suprafeţe acceptabile ca mărime - 100,9

kmp de păşuni care asigură un potenţial bun

pentru creşterea animalelor;

- existenţa în zonă a podgoriei Nicoreşti, cu

veche tradiţie;

- suprafaţă considerabilă, de 5700 ha

amenajată pentru irigaţii;

- zona propice pentru producţii mari în

legumicultură;

- ponderea ridicatată a proprietăţii private

asupra terenului arabil şi efectivul de

animale;

- existenţa condiţiilor şi tradiţiei pentru

dezvoltarea activităţii zootehnice;

- crearea asociaţiilor producătoare agricole

pentru valorificarea produselor agricole;

- existenţa materiilor prime pentru industria

alimentară (porumb, grâu, floarea soarelui,

rapiţă, orz, secară)

- potenţial existent pentru obţinerea de

produse ecologice;

- existenţa unui genotip slab productiv la rasele

de animale din gospodării;

- slaba instruire a fermierilor- proprietarilor

privaţi de terenuri forestiere;

- lipsa unui sistem de creditare agricole accesibil

tinerilor fermieri;

- slaba tehnologizare a sectorului agricol şi

zootehnie;

- slaba cunoaştere şi valorificare a

oportunităţilor oferite de finanţările europene;

- existenţa unor zone foarte întinse de suprafeţe

afectate periodic de secetă,

- lipsa spiritului de asociere şi necunoaşterea

avantajelor oferite de formele asociative;

- pădurile private sunt gestionate

necorespunzător;

- dotarea tehnică slabă a tuturor sectoarelor din

agricultură;

- promovarea insuficientă a zonei rurale şi a

produselor specifice;

- existenţa unui număr mare de deţinători de

teren agricol cu proprietăţi mici (0,5 – 3 ha) şi

dispersate, care nu permit aplicarea unor

sisteme de agricultură adecvate condiţiilor

naturale specifice,

- existenţa unui număr redus de unităţi de

prelucrare a produselor agricole locale;

- Insuficiente pieţe de desfacere pentru legume,

fructe şi produse viticole;

-slabă productivitate şi calitate a producţiei

agricole, determinată de lipsa resurselor

financiare, utilizarea insuficientă şi ineficientă a

resurselor disponibile, lipsa personalului instruit

pentru practicarea unei agriculturi moderne,

lipsa sau insuficienta cunoştinţelor manageriale

şi de marketing;


95

- decalajul important între importurile de

produse agricole şi exportul acestora

(în principal se înregistrează exporturi de

produse cu valoare adăugată scăzută;

- inexistenţa unei reţele de piaţă organizate,

producătorii agricoli fiind nevoiţi să-şi vândă

singuri produsele sau să le vândă unor

«intermediari» la preţuri foarte mici, ducând

astfel la un decalaj foarte mare între preţurile

produselor agricole brute vândute de fermieri

procesatorilor şi preţul produselor finite;


- înfiinţarea grupurilor de producători în

vederea îmbunătăţirii producţiei şi

desfacerii produselor agricole, forestiere şi

zootehnice;

- posibilitatea folosirii deşeurilor lemnoase

şi agricole, pentru producerea de brichete

sau peleţi utilizaţi ca şi combustibil;

- utilizarea terenurilor inundabile, slab

productive, pentru cultura sălciei

energetice;

- implementarea în curs a sistemului de

garantare a creditului rural;

- folosirea fondurilor europene pentru

accesarea diferitelor măsuri de sprijinire a

activităţilor agricole;

- crearea asociaţiilor producătoare

agricole pentru valorificarea produselor

agricole;

- existenţa Planului Naţional Strategic de

Dezvoltare Rurală;

- preţul mic al terenurilor agricole, şn

comparaţie cu alte zone, favorizează

întemeierea unor exploataţii agricole

- prelungirea recesiunii economice poate reduce

dramatic consumul, cu efecte negative directe,

asupra menţinerii sau creării de noi locuri de

muncă;

- creşterea fiscalităţii induce presiune

inflaţionistă;

- concurenţa puternică pe piaţa locală a

produselor mai competitive venite din statele UE;

- riscul reducerii unor subvenţii agricole;

- slabă informare a agricultorilor cu privire la

normele europene;

- Cadrul legislativ instabil;

- Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea şi

administrarea proiectelor finanţate de Fondurile

Structurale FEADR;


96

mari;

5. POPULAŢIA. DEMOGRAFIE


- Populaţia totală a GAL – ului „Tecuci” de

68712 locuitori; asigură masa critică potrivită

pentru implementarea strategiilor tip LEADER;

- Densitatea populaţiei este de 69 locuitori pe

kmp creează o presiune antropică slabă asupra

mediului;

- Densitatea mică a populaţiei din teritoriu

favorizează oarecum, trecerea mai uşoară a

unei părţi din populaţia rurală spre activităţi

neagricole;

- Ponderea ridicată a populaţiei active;

- Convieţuirea armonioasă existentă între etnia

majoritară română şi etnia romă;

- Preocuparea permanentă a autorităţilor

publice locale, ONG-urilor pentru integrarea

comunitară şi rezolvarea problemelor sociale

cu care se confruntă populaţia de etnie romă;

-Dinamica populatei teritoriului arată o

tendinţă de scădere faţă de anul 2002;

- În teritoriu se constată un spirit civic şi

comunitar scăzut la nivelul populaţiei;

- Creşterea numerică a populaţiei cu

probleme sociale, şomaj, abandon şcolar;


-Sprijinul statului pentru creşterea

natalităţii;

- Programe naţionale şi europene de

stimulare a mobilităţii forţei de muncă

- Obligativitatea includerii în toate

proiectele şi programele europene şi

naţionale a principiului egalităţii de şanse;

- Tendinţa generală de îmbătrânire a

populaţiei;

- Migrarea definitivă a tinerilor în special în

condiţiile menţinerii crizei economice în

România;

- Situaţia juridică, neclară, a proprietăţii

funciare, îi face pe mulţi tineri să îşi caute


97

locuri de muncă în alte ţări;

6. ECONOMIA ( INDUSTRIE, IMM, COMERŢ, SERVICII)


- poziţia geografică favorabilă,

- existenţa unui patrimoniu cultural

turistic în zona Buciumeni, Nicoreşti,

Poiana,

- disponibilitatea de a încheia relaţii de

parteneriat, a autorităţilor locale, cu

investitori locali sau străini,

- existenţa unor resurse de gaze

naturale, în zona Buciumeni- Ţepu,

- existenţa unor resurse de materiale de

construcţie (agregate) în Valea

Siretului, Cosmeşti, Nicoreşti,

Buciumeni, Poiana;

- potenţialul energetic eolian ridicat

mai ales în zona de Nord şi Est a GAL-

ului,

- Existenţa unui potenţial ridicat de

forţă de muncă calificată, ieftină în

domeniile – confecţii, reparaţii auto-

utilaje agricole, industria alimentară;

- Veniturile scăzute ale majorităţii populaţiei (din

cauza şomajului ridicat şi eficienţei scăzute a

agriculturii) duc la scăderea cererii generale de

produse;

- Creşterea fiscalităţii induce presiune inflaţionistă

şi scăderea consumului;

- Dificultăţi de creditare bancară pentru activităţi

neagricole din mediul rural;

- Starea precară a infrastructurii ţine la distanţă

potenţialii investitori;

- Produsele lemnoase nu sunt valorificate superior

pe teritoriul GAL-lului, plusvaloarea adăugată

mergând în alte zone;

- Slabă cunoaştere a posibilităţilor oferite de

diverse programe de finanţare pentru dezvoltarea

afacerilor non-agricole în mediul rural;

- Rata şomajului foarte ridicată;

- Lipsa unui sistem de sprijin pentru

implementarea noţiunilor de marketing;

- Oferte de creditare greu accesibile;

- Cvasiinexistenta produselor tradiţionale locale,

certificate;


98

- Închiderea unor întreprinderi industriale mari în

municipiul Tecuci, a generat şomaj ridicat şi în

rândul populaţiei din comunele învecinate,

(navetişti);

- Slaba dezvoltare a serviciilor pentru populaţie

cum ar fi – croitorie, frizerie, cizmărie, internet,

reparaţii maşini, utilaje, unelte şi obiecte casnice;

- Lipsa unităţilor de procesare industrială a

produselor lemnoase;



99

- posibilităţi crescute de finanţare pe

IMM –urilor, prin Fondurile Europen

- existenţa unor reglementări ce

acordă facilităţi angajatorilor care

crează noi locuri de muncă pentru

şomeri, tineri, persoane cu

dizabilităţi;

- existenţa unor spaţii şi clădiri în

conservare, posibil a fi utilizate de

către întreprinzători pentru

demararea unor afaceri locale;

- existenţa programelor

guvernamentale şi europene pentru

sprijinirea iniţiativelor locale, în

domeniul dezvoltării zootehniei şi a

infrastructurii aferente;

- existenţa unor suprafeţe relativ

întinse de păduri, în zona cuprinsă

între Cosmeşti–Priponeşti-Balăşeşti-

Drăguşeni;

- prelungirea recesiunii economice poate reduce

dramatic consumul, cu efecte negative directe,


muncă;

- Menţinerea unei legislaţii foarte greoaie pentru

tăierea legală în regim silvic a pădurilor,

favorizând furtul cu consecinţe directe grave

asupra mediului, evaziunii fiscale şi sărăcirii

comunităţii;

- Prelungirea recesiunii economice poate reduce

dramatic consumul cu efecte negative directe


muncă;

- Prelungirea crizei economice descurajează

spiritul întreprinzător;

- Creşterea fiscalităţii induce presiune inflaţionistă;

- Concurenţa puternică pe piaţa locală a

produselor mai competitive venite din statele U.E.;

- Politica bancară excesiv de prudenţială în

acordarea de credite întreprinzătorilor rurali non-

agricoli;

- Menţinerea sărăciei poate duce la emigrarea

definitivă, a tineretului în special, diminuând

veniturile şi îmbătrânind populaţia teritoriului;

- Reducerea ponderii populaţiei active;

- Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte

negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi

asistenţei sociale în perspectivă;

- Numărul foarte mic al unităţilor economice

industriale în zonă;


100

7. SERVICII PENTRU POPULAŢIE ŞI INFRASTRUCTURI MEDICO- SOCIALE ŞI

DE EDUCAŢIE


- Existenţa a 31 cabinete medicale, 8

dispensare umane, 13 cabinete

stomatologice şi 24 farmacii care asigură

serviciile medicale primare, pentru

populaţie;

- Interesul autorităţilor publice locale de

a dezvolta şi îmbunătăţi serviciile de

sănătate şi asistenţa socială;

- Derularea în teritoriu a unor proiecte

sociale cum ar fi: Înfiinţarea centrelor

multifuncţionale pentru copii (Ghidigeni,

Buciumeni); Înfiinţarea Unităţii de

Primire Urgenţe Nicoreşti;

- Existenţa unui centru pentru copii cu

dizabilităţi în comuna Nicoreşti;

- Nu există un număr mare de copii şi

adulţi aflaţi în sisteme de protecţie

socială;

- Existenţa Asociaţiilor de Dezvoltare

Comunitară;

- Existenţa Asociaţiilor sportive,

culturale şi organizaţiilor

neguvernamentale cu rol social;

- În comunitate există un grup de oameni

capabili să-şi asume un rol activ in

îmbunătăţirea vieţii din propria

comunitate;

- Existenţa Serviciilor de Salubritate şi a

contractelor de externalizare;

- Interesul autorităţilor locale pentru

- Existenţa unui singur spital pe raza teritoriului;

- Infrastructura de sănătate, deficitară;

- Serviciile pentru situaţii de urgenţă sunt slab

dotate;

- Numărul foarte mare de copii ai căror părinţi sunt

plecaţi în străinătate;

- Numărul mare de familii dependente de ajutorul

social;

- Numărul mare de persoane vârstnice aflate în

situaţii de vulnerabilitate;

- Intervenţia limitată a ONG-urilor în rezolvarea

problemelor sociale;

- Creşterea ratei divorţurilor, cu consecinţe negative

asupra educaţiei copiilor;

- Lipsa centrelor vocaţionale în zonă;

- Costuri foarte mari pentru susţinerea serviciilor

sociale;

- Lipsa programelor, activităţilor pentru activităţi

extracuriculare;

- Situaţii de abandon şcolar pe fondul sărăciei,

înregistrate în anumite comunităţi ale GAL-ului, în

special în comunităţile rrome;

- numărul mic de tineri din mediul rural care acced

la cursuri universitare;

- acces inegal la TIC în teritoriu;

- insuficienta dotarea a unităţilor de învăţământ cu

materiale didactice necesare desfăşurării actului

educaţional;

- nivelul scăzut de implicare al cadrelor didactice

navetiste;


101

dezvoltarea de programe, proiecte,

activităţi pentru copii, tineret şi sport;

- Copiii şi tinerii talentaţi, cu performanţe

in domeniul sportului, dansului etc.;

- Insuficienta dezvoltare a societăţii civile, a

organizaţiilor neguvernamentale;

- Lipsa de iniţiativă civică a membrilor comunităţii;

- Lipsa de vizibilitate a liderilor informali;

- Lipsesc spaţiile pentru întâlniri ale comunităţii;

- Nu există suficiente oportunităţi de timp liber,

activităţi extracurriculare şi extraprofesionale

pentru copii şi tineret;

- Ataşament scăzut al tinerilor faţă de comunitatea în

care s-au născut şi au crescut;

- Lipsa unei educaţii corespunzătoare privind un stil

de viata sănătos;

- Nu există sistem de canalizare, încălzire în toate

comunităţile şi pentru întreaga comunitate;

- Drumurile comunale nu sunt în totalitate

modernizate, reabilitate;

- Lipsa târgurilor, pieţelor de comercializare a

produselor locale;


- Includerea problemelor sociale

printre programele judeţene (Strategia

Judeţelor Galaţi şi Vaslui) şi naţionale;

- Posibilitatea de accesare a fondurilor

nerambursabile pentru serviciile

sociale;

- Programele de finanţare prin care se

pot dezvolta activităţi extracurriculare

- Posibilitatea de a încheia

parteneriate cu ONG-uri de profil

pentru a desfăşura campanii de

informare a populaţiei pe diferite

componente etc.

- Proiectele de infrastructură derulate

până în prezent;

- Se constată o tendinţă de reducere progresivă a

populaţiei şcolare pe ansamblu. În anul 2008 aceasta

era cu 8,3% mai mică decât în anul 2003, tendinţa de

scădere manifestându-se constant pe toată perioada

de referinţă. Scăderea populaţiei şcolare conduce la

reducere unităţilor de învăţământ (cu 9,7% mai

puţine în 2008 faţă de 2003) şi a personalului didactic

(cu 6,4% mai puţine cadre în 2008 faţă de 2003).

- Accentuarea fenomenelor sociale negative pe

fondul crizei economice;

- Reducerea surselor de finanţare şi a personalului

de specialitate pentru serviciile sociale datorită

constrângerilor bugetare;

- Reducerea surselor de finanţare;

- Neacordarea finanţărilor pentru proiectele depuse;


102

- Proiectele de infrastructură depuse în

vederea finanţării;

- Migrarea tineretului spre mediul urban sau spre alte

ţări;

- Slaba finanţare a activităţilor sportive la nivel

guvernamental;

8. ACTIVITĂŢI SOCIALE ŞI INSTITUŢII LOCALE


- Existenţa unui număr corespunzător de

salariaţi în fiecare primărie, care asigură un

serviciu public de calitate;

- Toate localităţile din teritoriu fac parte din

Asociaţia Comunelor din România;

-Transparenţa activităţii Consiliilor locale şi

acţiunilor primărilor;

-Sediile Primăriilor şi Consiliilor Locale sunt

noi sau modernizate, apte pentru activitatea de

lucru cu publicul;

- Singura comună din judeţul Galaţi unde

funcţionează Serviciul Public Comunitar Local

de Evidenţă Persoanelor (S.P.C.L.E.P.) – este

Ţepu

- Existenţa Asociaţiei de Dezvoltare

Intercomunitară, între comunele Buciumeni şi

Nicoreşti;

- Activitatea unor Consilii Locale este

blocată de dispute politice;

- ONG-urile existente se implică prea puţin

în activităţile cu caracter social;

- Biserica Ortodoxă Română este încă

nesatisfăcător implicată în activităţile

sociale, deşi în ultimul timp se observă o

îmbunătăţire a acestui aspect;

- Mediul asociativ este slab dezvoltat în

unele localităţi;

- Lipsa spiritului de voluntariat în

activităţile sociale;


- Înfrăţirea unităţii administrativ- teritoriale

Valea Mărului cu localitatea Biviers, Franţa,

precum şi înfrăţirea comunei Costache

Negri cu localitatea La Roche Sur Yon –

Franţa;

-Restrângerea aparatului propriu al

primarului datorită constrângerilor

bugetare;

- Ingerinţele politice în activitatea

administraţiei publice locale, cazul comunei

Cudalbi;

- Lipsa de implicare a cetăţenilor în luarea


103

deciziilor la nivel local;

9. POLITICILE DE DEZVOLTARE LOCALA INTREPRINSE IN TERITORIU


- Majoritatea comunelor de pe teritoriul GAL au

Strategii de Dezvoltare locale, pe baza cărora se

fundamentează şi se justifică cererile de finanţare

pentru atragerea de resurse financiare

nerambursabile, cu excepţia comunelor

Priponeşti, Nicoreşti, Costache Negri, care sunt

în curs de elaborare a acestor documente

strategice;

- În teritoriu s-a înregistrat un nivel ridicat de

absorbţie a fondurilor de pre-aderare, SAPARD,

PHARE, precum şi finanţări prin Banca

Mondială, care au vizat în principal dezvoltarea

proiectelor pentru infrastructură;

- Absorbţie scăzută a fondurilor de

preaderare pentru investiţii în agricultură,

datorită numărului mic de proiecte

depuse;

- Lipsa proiectelor depuse pentru

accesarea fondurilor europene în

domeniul turismului;

- Număr insuficient de proiecte depuse şi

derulate faţă de potenţialul agricol, uman

şi de mediu existent în teritoriu, ce se

datorează slabei informării a populaţiei cu

privire la existenţa acestor oportunităţi;

- Capacitate slabă de cofinanţare a

proiectelor din cauza resurselor financiare

limitate ale potenţialilor beneficiari;



104

-Existenţa Strategiei de Dezvoltare Judeţeană

Galaţi întocmită recent;

- Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a

Regiunii Sud-Est şi a Planului de Dezvoltare

Regională;

- Integrarea României în UE, care ne oferă

posibilitatea de a beneficia de politicile

europene de dezvoltare a mediului rural şi

contribuie la îmbunătăţirea politicilor

naţionale de dezvoltare, regionale şi locale, în

acord cu normele europene;

- Posibilitatea de atragere de fonduri prin

programe de finanţare europene şi naţionale;

- Cadrul legislativ neclar, privind

parteneriatele public - private;

- Capacitate scăzută la nivel naţional de

cofinanţare a proiectelor derulate prin

fonduri europene, care se datorează crizei

economice la nivel naţional;

Partea a III-a

PRIORITĂŢI

Consideraţii generale

Conform Reg. UE 1698/2005, art. 2, “strategia de dezvoltare locală este un ansamblu

coerent de operaţiuni care urmăresc să răspundă obiectivelor, nevoilor locale şi punerii în

aplicare la nivelul adecvat în cadrul unui parteneriat”. Ideea este destul de clară, nu şi

traducerea probabil.

În urma numeroaselor întâlniri şi consultări dintre membrii parteneriatului, dintre

echipa de coordonare şi actorii din teritoriu , a studierii documentelor la care am avut acces, a

aplicării de chestionare, interviuri etc., s-au decantat informaţii care au permis recunoaşterea

problemelor principale ale zonei, identificarea cauzelor acestora ,stabilirea unor priorităţi de

dezvoltare, definirea strategiilor care să conducă la atingerea obiectivelor vizate şi găsirea

mijloacelor care să susţină aceste strategii.

În definirea priorităţilor de dezvoltare, prima etapă a constituit-o identificarea

problemelor, disfuncţiilor din mediul rural. Ulterior am decelat scopurile sau obiectivele


105

prioritare adică cele care trebuie neapărat atinse şi cât mai repede posibil, pentru a rezolva

disfuncţiile majore. Credem că acestea sunt de fapt cele definite în PNDR şi modelul de Plan

de Dezvoltare Locală ca “priorităţi”.

Problemele principale ale zonei:

Toate problemele zonei ar putea fi rezumate într-una singură: calitatea vieţii

locuitorilor din întreg arealul nostru lăsa mult sau foarte mult de dorit raportat la ceea

ce se înţelege astăzi prin standard corespunzător de viaţă. În general se consideră că

această reflectă un nivel scăzut de dezvoltare. Comparând efortul depus de locuitorii GAL-

ului cu cel al locuitorilor din zone cu un potenţial economic asemănător sau chiar mai slab,

din alte zone ale UE, constatăm că la o muncă comparabilă, ţăranii/fermierii noştri o duc

mult mai greu. Formele de manifestare ale decalajului dintre nivelurile diferite ale calităţii

vieţii, într-o enumerare foarte succintă ar fi:

-nivel redus de educaţie generală şi de specialitate;

- nivel redus de confort oferit de viaţa rurală în aproape toate domeniile;

-alimentaţie slabă calitativ;

-efort fizic mare pentru muncă în agricultură;

-nivelul redus şi nesiguranţa veniturilor;

- dependenţa foarte mare de factori conjuncturali;

-dezinteres pentru calitatea mediului ambiant;

-stare mediocră a igienei generale;

-rata mare a îmbolnăvirilor;

-medie de viaţă scăzută;

-acces redus la servicii şi calitatea scăzută a acestora;

-participare foarte redusă la activităţi de divertisment;

-acces redus la IT;

De subliniat că aceste aspecte se întâlnesc de obicei alăturate şi se potenţează unele pe

altele. În trecut, datorită nivelului relativ slab al educaţiei ţăranilor, aceste aspecte erau

considerate ca fiind implicite şi de neînlăturat în viaţa rurală. În prezent, nivelul mai ridicat al


106

cunoaşterii, informaţiile difuzate prin mass-media, lărgirea posibilităţilor de mişcare în tot

spaţiul european, au schimbat optica asupra condiţiilor de viaţă din mediul rural. Tot mai

mulţi ţărani, iar cei tineri în cvasitotalitate, îşi doresc o calitate mai bună a vieţii la ei acasă.

Neîndeplinirea acestui deziderat conduce la convulsii în mediul rural, iar uneori la drame.

Cele mai frecvente forme de manifestare sunt:

- abandonarea cultivării terenurilor agricole;

- migrarea în zonele urbane;

- emigrarea temporară prelungită sau definitivă;

- destrămarea familiilor;

- refugiul în alcoolism;

- creşterea infracţionalităţii;

- dispariţia tradiţiilor culturale;

- pierderea identităţii locale.

Cauzele care au condus la aceste lucruri sunt numeroase, complexe şi de multe ori cu

rădăcini foarte adânci. Enumerăm pe cele mai importante:

- marea masă a noilor proprietari de terenuri (fermieri) nu a fost cuprinsă în nici o formă de

pregătire specific agricolă, considerându-se că ţăranii sunt născuţi specialişti în agricultură

modernă;

-specialiştii agricoli din centrele de consultanţă, primarii sau alte instituţii nu au reuşit, din

cauze foarte diverse, să îi ajute cu adevărat pe micii fermieri să-şi dezvolte afacerile.

-până de curând nu e existat o formă eficace de sprijinire a formelor asociative în mediul

rural;

-restituirea proprietăţilor agricole s-a făcut neprofesionist, fără cadastru, cu o fărâmiţare

accentuată a aceleiaşi proprietăţi (în numele “echităţii”), cu mare întârziere şi cu multe

nereguli şi ilegalităţi;

-restituirea proprietăţilor agricole s-a făcut fără a fi însoţită şi de restituirea utilajelor agricole.

-preţul produselor agricole a fost menţinut artificial la un nivel scăzut în raport cu produsele

industriale necesare agriculturii;


107

-industria producătoare de utilaje agricole din România a continuat să fie în majoritate

neperformantă şi după încercările mai mult sau mai puţin reuşite de privatizare;

-lipsa facilităţilor de depozitare şi păstrare la tarife sau cheltuieli rezonabile a produselor

agricole, ceea ce obligă pe fermieri să-şi vândă producţia chiar la recoltare, când preţul este

cel mai scăzut,

-reglementările de piaţă au lipsit, ceea ce a permis intermediarilor să spolieze pe micii

producători;

-procesatorii au constituit imediat grupuri mai mult sau mai puţin oficiale de interese,

practicând de multe ori o politică de monopol, fără ca statul să intervină în favoarea micilor

producători sau măcar a consumatorilor finali;

-băncile comerciale au ignorat total finanţarea fermierilor mici sau mijlocii;

-sistemul pensiilor de stat nu a cuprins decât în ultimii ani şi oricum la un nivel total

neîndestulător, marea masă a ţăranilor, fapt ce îi determină pe aceştia ca şi la o vârstă foarte

înaintată să nu renunţe la cultivarea terenurilor agricole, practicând o agricultură de

subzistenţă pentru a putea supravieţui;

-cea mai mare parte a navetiştilor (ţărani, sau după 1989, mici fermieri, care lucrau în oraşele

din apropiere suplimentând substanţial veniturile din agricultură) au devenit în scurt timp

şomeri, mai mult sau mai puţin oficiali;

De fapt, se poate spune că statul a aplicat o politică de totală neintervenţie faţă de micii

fermieri, cu toate că s-a văzut de la început că aceştia au un foarte mare handicap la plecare

atât faţă de alte ramuri ale economiei, cât şi, mai ales, faţă de agricultorii din alte ţări

europene, cu care suntem nevoiţi să concurăm pe piaţă.

În PNDR se definesc (pag 80) patru obiective generale ale strategiei şi nu unul singur,

identificate ulterior ca fiind cele patru axe. În opinia noastră, PNS, PNDR şi PDL al GAL-

ului „Tecuci” au de fapt un singur obiectiv general, menţionat deja anterior, corespunzător

nevoii, problemei generale a teritoriului rural românesc. Problema poate fi rezumată astfel:

calitatea vieţii locuitorilor din întreg arealul nostru lasă mult sau foarte mult de dorit

raportat la ce se înţelege astăzi prin standard corespunzător de viaţă. Ca atare şi

obiectivul general poate fi definit ca unic: ridicarea nivelului calităţi vieţii la standarde

apropiate celor europene, în condiţiile unei dezvoltări durabile.


108

Considerăm că toate cele patru axe din PNDR, concură de fapt la îndeplinirea

obiectivului pe care noi îl vedem ca fiind general şi unic, contrazicând un pic definirea doar a

Axei 3 ca având drept obiectiv îmbunătăţirea a calităţii vieţii în mediul rural. Credem că chiar

toate axele concură la realizarea obiectivului de îmbunătăţire a calităţii vieţii, iar în Axa 3

prima parte a denumirii ar fi definită prin “îmbunătăţirea confortului vieţii rurale”.

Obiectivul general (îl putem cataloga de grad “0”) menţionat de noi explicit, iar de

PNDR implicit, în mod clar nu va putea fi atins până în 2013 şi nici prea curând după. Însă

obiectivul general nu trebuie schimbat credem noi. Dar, până atunci, ne putem propune să

acţionăm pentru realizarea unor obiective mai concrete, pe anumite domenii ale vieţii, care

vor conduce în timp la îndeplinirea obiectivului general. Aceste obiective mai concrete,

putând fi definite ca obiective majore (de grad “1”), ar fi asemănătoare axelor din PNDR,

chiar dacă nu total identice şi le vom considera “priorităţi”. Pentru a rezolva aceste priorităţi

ne propunem o serie de obiective operaţionale (de grad “2”) a căror îndeplinire însumată ar

garanta atingerea obiectivelor de grad “1”. Scopurile/obiectivele operaţionale pot fi atinse

prin anumite măsuri, adică ansambluri de operaţiuni care slujesc aceluiaşi ţel. În general, un

obiectiv operaţional poate fi atins prin concurenţa mai multor măsuri, iar o anumită măsură

poate contribui la atingerea mai multor obiective operaţionale. Măsurile la rândul lor se pun

în aplicare prin proiecte sau acţiuni concrete, măsurabile prin anumiţi indicatori.

Considerăm că nu există nici în Regulamentul 1698/2005, nici în PNDR, nici în alte

documente strategice şi, explicabil deci, nici în PDL-ul nostru o definire unitară a termenilor:

obiectiv/axa/linie strategică s.a. Cu atât mai slabă e concordanţă cu DEX al limbii române.

Ca exemplu: ”îmbunătăţirea competitivităţii agriculturii şi silviculturii” este definită în

Reg.1698 la art.4 ca “obiectiv,” pentru ca în preambulul art. 20 să fie considerată “axa”,

adică, ne lămureşte “dicţionarul” de la art.2: ”un grup coerent de măsuri”.

În concluzie vom aprecia că nu greşim nici noi prea mult când interpretăm termenii

pomeniţi mai sus în funcţie de context. Considerând ca o mare parte din problemele

teritoriului îşi pot găsi rezolvarea prin soluţii venite tot din teritoriul nostru, parteneriatul

dintre membrii GAL-ului şi-a stabilit o viziune de dezvoltare a zonei în concordanţă cu

dorinţele locuitorilor zonei, cu strategiile locale, zonale, naţionale şi europene şi evident şi cu

posibilităţile financiare oferită de axa LEADER.


109

Foarte concentrat, viziunea de dezvoltare locală s-ar putea rezumă astfel:

“VALORIFICAREA POTENŢIALULUI ENDOGEN şi A OPORTUNITĂŢILOR

EXTERNE, CALEA SIGURĂ SPRE DEZVOLTAREA DURABILĂ“

Se estimează ca acţiunile care se vor întreprinde să contribuie la înlăturarea stagnării şi

declinului din zonă printr-o planificare îmbunătăţită, alocarea de resurse, parteneriatul public-

privat şi gestionarea resurselor disponibile pentru a aduce beneficii locuitorilor existenţi şi a-i

convinge că viaţă şi muncă în mediul rural sunt alternative cel puţin la fel de bună ca cele din

mediul urban.

PRIORITĂŢI

În urma analizei descriptive şi a analizei SWOT a teritoriului au fost identificate o serie

de priorităţi de dezvoltare, cuprinzând aproape toate domeniile vieţii rurale:

1.Creşterea veniturilor populaţiei rurale;

2.Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei rurale sub toate cele trei aspecte:fizică,

psihică şi socială;

3.Ameliorarea calităţii mediului înconjurător;

4.Consolidarea potenţialului uman din teritoriu;

5.Diminuarea disfuncţiilor din domeniul social;

6.Stoparea fenomenului de îmbătrânire şi depopulare a satelor. / Creşterea gradului de

atractivitate a mediului rural;

7.Îmbunătăţirea guvernanţei locale;

Priorităţile menţionate mai sus sunt foarte complexe şi pentru atingerea lor SDL

propune o serie de obiective operaţionale, destul de numeroase şi ample. O parte din aceste

obiective operaţionale îşi găsesc acoperirea în măsuri din PNDR pe care le putem prelua şi

finanţă şi noi. O altă parte însă, deşi ar contribui la realizarea obiectivelor PNDR, ar trebui să

fie realizate prin măsuri necuprinse în PNDR, dar din cauza constrângerilor metodologice şi

limitărilor financiare nu pot fi finanţate încă prin GAL. Totuşi se pot găsi resurse financiare

din alte fonduri decât FEADR, (fiind rândul acestora să fie „complementare” ), care să

susţină, măcar parţial, dezvoltarea rurală. Credem că ar fi oportun că specialiştii


110

parteneriatului nostru să se implice şi în găsirea altor surse de finanţare decât FEADR pentru

dezvoltarea teritoriului propriu.

Între obiectivul general, obiectivele majore, obiectivele specifice şi măsuri există

interdependente, unele menţionate deja anterior şi pe care încercăm să le sintetizăm în cele ce

urmează.


111

LE

GE

NDĂ

411-

11 -

For

mar

e pr

ofes

iona

lã, i

nfor

mar

e şi

dif

uzar

e de

cun

oşti

nţe

411-

12 -

Ins

tala

rea

tine

rilo

r fe

rmie

ri

411-

23 -

Creşt

erea

val

orii

adã

ugat

e a

prod

usel

or a

gric

ole şi

for

esti

ere

411-

25 -

Îm

bunã

tãţi

rea şi

dez

volt

area

infa

stru

ctur

ii le

gate

de

dezv

olta

rea şi

ada

ptar

ea

a

gric

ultu

rii

411-

41 -

Spr

ijin

irea

fer

mel

or a

gric

ole

de s

emi-

subz

iste

nţã

411-

42 -

Înf

iinţ

area

gru

puri

lor

de p

rodu

cãto

ri

411-

43 -

Fur

niza

rea

de s

ervi

cii d

e co

nsil

iere

şi c

onsu

ltanţã

pen

tru

agri

cult

ori

412-

23 -

Pri

ma

împã

duri

re a

tere

nuri

lor

non-

agri

cole

413-

12 -

Spr

ijin

pen

tru

crea

rea şi

dez

volt

area

de

mic

roin

trep

rind

eri

413-

13 -

Înc

uraj

area

act

ivit

ãţil

or tu

rist

ice

413-

22 -

Ren

ovar

ea, d

ezvo

ltar

ea s

atel

or, î

mbu

nãtãţir

ea s

ervi

ciil

or d

e ba

zã p

entr

u

e

cono

mia

şi p

opul

aţia

rur

alã şi

pun

erea

în v

aloa

re a

moş

teni

rii r

ural

e

421

- Im

plem

enta

rea

proi

ecte

lor

de c

oope

rare

431-

2 -

Fun

cţio

nare

a G

AL

dob

ândi

rea

de c

ompe

tenţ

e şi

ani

mar

ea te

rito

riul

ui


112


113

PARTEA A IV A – PREZENTAREA MĂSURILOR

Conform definiţiilor din Regulamentul 1698/2005, măsura este „un ansamblu de

operaţiuni care contribuie la punerea în aplicare a unei axe”,respectiv „obiectiv major” în

interpretarea noastră.

Aşa cum am subliniat deja, suntem nevoiţi a ne limita numai la măsuri din PNDR,

evident adaptate la specificul local, în special în ceea ce priveşte criteriile de selecţie locală şi

contribuţia publică maximă. Deşi axa LEADER acceptă finanţări publice până la 200.000

Euro / proiect, ne-am propus să nu depăşim sumă de 120.000 Euro / proiect, finanţare

publică.

Pentru uşurinţă interpretării, măsurile au fost codificate în conformitate cu axa

LEADER, dar alături este menţionat şi codul măsurii din PNDR. Exemplu : 411-111 ; 413-

312 s.a.

În tabelul sintetic al corelaţiilor dintre priorităţi-obiective –măsuri se regăsesc şi

obiective operaţionale care nu au acoperire în măsuri din PNDR. Noi le-am considerat ca

fiindcă necesare de menţionat şi introdus în strategia de dezvoltare locală pentru că reflectă

probleme reale, chiar dacă în acest moment GAL-ul nu le poate rezolvă. Aceste acţiuni sunt

complementare PNDR-ului şi pot fi finanţate din alte fonduri, de aceea ele rămân în tabelul

sintetic fără acoperire de cod de măsură.

Cum deja am amintit, la momentul actual şi sperăm că şi în viitor, există mai multe

posibilităţi de finanţare a proiectelor de dezvoltare din ţara noastră, iar o parte importantă se

pot accesa şi pentru mediul rural. Le menţionăm cu titlu informativ pentru că ar fi dificil să le

enunţăm la fiecare obiectiv în parte:

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative POS-DCA

- Axa prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici

publice

- Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu

accentul pus pe procesul de descentralizare

- Axa prioritară 3: Asistenţă Tehnică

Programul Operaţional Regional POR

- Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere

- Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale

- Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale


114

- Axa Prioritară 4: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local

- Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

- Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică

Programul Operational Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice POS-CCE

- Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ de producţie

- Axa Prioritară 2: Creşterea competitivităţii economice prin cercetare – dezvoltare şi inovare

- Axa Prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat şi public

- Axa Prioritară 4: Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului

energetic

- Axa Prioritară 5: România ca destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri


Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POS-DRU

- Axa Prioritară 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi

dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

- Axa Prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii

- Axa Prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor

- Axa Prioritară 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare

- Axa Prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare

- Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale


Programul Operaţional Sectorial de Mediu POS-MEDIU

- Axa Prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

- Axa Prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea

siturilor istorice contaminate

- Axa Prioritară 3: Reducerea poluării provenite de la sistemele de încălzire urbană în

localităţile cele mai afectate

- Axa Prioritară 4: Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia

Naturii

- Axa Prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în

zonele cele mai expuse la risc

- Axa Prioritară 6: Asistenţă Tehnică

Programul Operaţional Sectorial Transport POS-T

- Prioritatea 1: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene

- Prioritatea 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport terestre pentru a


115

asigura accesul la TEN-T

- Prioritatea 3: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport de interes naţional

- Prioritatea 4: Îmbunătăţirea serviciilor de transport ale pasagerilor pe calea ferată naţională

şi trans-europeană

- Prioritatea 5: Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi

- Prioritatea 6: Asistenţă Tehnică

Programul Operaţional pentru Pescuit POP

- Axa Prioritară 1: Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare

- Axa Prioritară 2: Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul

produselor obţinute din pescuit şi acvacultură

- Axa Prioritară 3: Măsuri de interes comun

- Axa Prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti


Acestor programe cu finanţare europeană li se adaugă şi diverse programe naţionale, a căror

accesare, din păcate, are de multe ori şi ingerinţe politice.

Există şi cazuri, din păcate prea puţine, când autorităţile locale îşi pun în aplicare proiecte din

strategiile locale cu forţe financiare proprii.

Este imperios să menţionăm că uneori chiar acţiuni sprijinite prin FEADR pot fi sprijinite şi

prin alte fonduri. Evident că nu este permisă dubla finanţare, ci menţionam doar existenţa

complementarităţii fondurilor pentru dezvoltarea rurală. Scopul ar fi atragerea de cât mai

multe fonduri în mediul rural pentru a putea finanţa cât mai multe obiective de dezvoltare.


116

PROPUNERI DE PROIECTE

Din consultările cu partenerii implicaţi în procesul de elaborare a PDL, au reieşit foarte multe idei de

proiecte referitoare la:

- cursuri de formare şi informare în diverse domenii ale economiei rurale;

- furnizarea de asistenţă /consultanţă la întocmirea proiectelor de dezvoltare;

- sprijinirea activităţilor de cadastru;

- dotarea cu utilaje şi tehnologii noi a fermelor agricole şi zootehnice;

- înfiinţarea de depozite pentru păstrarea proaspătă a unor produse agricole specifice zonei (legume);

- înfiinţarea de mici unităţi de procesare pe plan local a legumelor;

- înfiinţarea de mici unităţi de procesare pe plan local a laptelui de vacă sau de oaie;

- amenajarea de noi lacuri pentru acvacultură;

- înfiinţarea unor ferme pentru cultura ciupercilor;

- sprijin pentru unităţi de prelucrare a lemnului;

- sprijin pentru amenajarea de livezi;

- sprijin pentru înfiinţarea unor plantaţii de salcie energetică;

- înfiinţarea unor centre de prelucrare şi valorificare a produselor apicole;

- promovarea produselor alimentare cu specific local;

- sprijinirea dotării unităţilor economice şi sociale cu instalaţii de producere a energiei din surse bio-

regenerabile sau alternative (solare şi eoliene);

- sprijin pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi resturilor menajere;

- sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole şi neagricole;

- sprijinirea refacerii / modernizării sistemelor de irigaţii şi dotarea cu instalaţii de irigat performante;

- sprijin pentru agricultura ecologică;

- dezvoltarea turistică / agroturistică a unor zone din GAL;

- sprijinirea înfiinţării / dezvoltării unor mici firme non-agricole;

- finanţarea înfiinţării unor firme prestatoare de servicii în diverse domenii: igienă corporală,

întreţinere auto şi utilaje agricole, servicii casnice, IT, servicii medicale private s.a.;

- sprijin pentru înfiinţarea/reînfiinţarea unor mici ateliere mesteşugăresti tradiţionale;

- înfiinţarea unor servicii mobile de asistenţă socială pentru bătrâni mai mult sau mai puţin

abandonaţi;

- amenajarea unor centre vocaţionale;

- sprijinirea revigorării tradiţiilor populare româneşti;

- sprijinirea revigorării tradiţiilor culturale rrome;

- sprijinirea tinerilor pentru a nu părăsi satele;

- sprijinirea constituirii de asociaţii profesionale;

- înfiinţarea de centre locale de afaceri;


117

Măsura 411-11

Formare profesională, informare şi consultanţă

Argumentarea necesităţii sprijinului

Din analiza datelor obţinute din teren, date care coroborează şi cu informaţiile din

PNDR, reiese clar că dezvoltarea în mediul rural a fost întârziată în zona noastră, ca şi în

întreaga ţară, printre altele, de lipsa unor cunoştinţe minime de management la nivelul

fermelor şi de slaba pregătire a angajaţilor din sectoarele agricole şi non-agricole.

Importanţa activităţilor de formare la nivelul teritoriului apare datorită mai multor factori:

- necesitatea creşterii competitivităţii şi diversificării produselor din agricultură;

- necesitatea restructurării şi modernizării sectorului agricol, sectoarelor de procesare şi

comercializare a produselor agricole;

- nevoii de dezvoltare a activităţilor economice în domeniul turismului prin care potenţialul

natural şi cultural-etnografic poate fi folosit la maxim pentru dezvoltarea durabilă a

teritoriului;

- capacităţii reduse a micilor producători de a intra pe o piaţă din ce în ce mai globală şi mai

concurenţială;

- necesitatea încurajării afacerilor orientate spre piaţă şi îmbogăţirii cunoştinţelor economice

şi de management;

În acest context considerăm necesară dezvoltarea activităţilor de formare

profesională, informare şi difuzare a cunoştinţelor, activităţi orientate către tineri şi persoane

adulte care sunt implicate în domenii care au legătură cu agricultura, industria alimentară şi

silvicultura, turismul, serviciile sociale, meşteşugurile tradiţionale.

Sprijinul acordat prin această măsură va facilita accesul la alte măsuri din această strategie:

reconversia culturilor agricole, dezvoltarea agriculturii ecologice, diversificarea formelor de

comercializare şi marketing a produselor agricole, dezvoltarea turismului. Poate fi

considerată o măsură de susţinere a dezvoltării economice de ansamblu a teritoriului.

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei

Obiectivele măsurii

Obiectiv general:

Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic, alimentar şi de servicii,

utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi protecţia mediului, prin acţiuni de formare,


118

informare şi difuzare de cunoştinţe inovative a persoanelor adulte care activează în sectoarele

menţionate.

Obiective specifice:

Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante care să permită utilizarea durabilă a

terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de fermă,

restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele

agricole şi forestiere, dar şi a transformărilor sociale, contribuind astfel la îmbunătăţirea

condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului în zonele rurale.

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru persoanele care sunt sau vor fi

implicate în activităţi forestiere pentru practicarea unui management durabil al pădurilor în

vederea creşterii suprafeţelor forestiere, prelucrării lemnului şi valorificării eficiente a

produselor pădurii.

Obiectivele operaţionale includ acţiuni care vor contribui la:

a) îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice şi economice generale specifice pentru agricultură,

silvicultură şi industria alimentară;

b) pregătire generală pentru managementul şi administrarea fermelor;

c) respectarea condiţiilor de eco-condiţionalitate şi a Standardelor Pieţei Agricole Comune,

diversificarea sau restructurarea producţiei fermelor (introducerea de noi produse şi sisteme

de procesare);

d) promovarea şi respectarea standardelor de calitate a produselor agricole şi silvice precum

şi a condiţiilor de mediu;

e) educarea şi conştientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea conştiinţei forestiere) în

vederea asigurării utilizării durabile a pădurilor coroborat cu valorificarea superioară a

resurselor forestiere şi creşterea procentului de păduri la nivel naţional ce reprezintă obiective

principale ale politicii naţionale forestiere;

f) informări privind introducerea de noi tehnologii informaţionale şi de comunicare (IT) ;

g) respectarea şi încurajarea principiului privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii

Măsura combina obiective din axele 1, 2 şi 3 ale PNDR şi este în acord cu prevederile art.

20, lit. a, pct. 1 şi art. 52, lit.c din regulamentul 1698/2005 al CE.

Măsura sprijină:


119

1. Programe de formare profesională de scurtă durată (iniţiere, perfecţionare, specializare), în

vederea îmbunătăţirii şi perfecţionării cunoştinţelor în următoarele domenii:

a. Agro-silvic

- Cultura cerealelor şi legumelor

- Culturile cu valoarea economică mare (pomi fructiferi, arbuşti fructiferi, arbuşti

ornamentali, flori, etc.)

- Managementul exploataţiilor agricole în regim familial (micro-ferme)

- Agricultură ecologică

-Silvicultură

b. Protecţia mediului

- Practici de agro-mediu;

- Managementul durabil al terenurilor agricole şi forestiere;

c. Conducerea afacerilor

- Marketing-ul şi desfacerea produselor agricole, inclusiv a celor procesate;

- Conducerea şi derularea activităţilor din domeniul turismului;

- Antreprenoriat – demararea şi conducerea afacerilor;

d. Domeniul prestaţiilor sociale şi de servicii pentru populaţie

-Asistenţă socială pentru grupuri defavorizate;

-Cadastru agricol;

-Diverse meşteşuguri tradiţionale;

2. Acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe privind cerinţele de igienă, producţie,

comercializare a produselor agricole şi agro-alimentare de pe piaţa europeană

3. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice,

schimburi de experienţă, evenimente care pot contribui la informarea acestora.

4. Informare generală privind posibilităţile de accesare a fondurilor europene pentru

dezvoltarea afacerilor din sectorul rural ( Axa 1, Axa 2, Axa 3).

Beneficiari

Tipuri de beneficiari

a) Aplicanţi

Entităţi publice sau private care activează în domeniul informării, educării, formării,

consultanţei. Sunt încurajate parteneriatele cu furnizori de formare profesională şi

consultanţă antreprenorială.


120

b) Beneficiari

Persoane adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii, industria agro-

alimentară, agro-turismului, serviciilor pentru populaţie.

Evaluarea numărului de beneficiari:

Se vor organiza 51 sesiunie de formare care vor cuprinde 100 persoane, din care :

- 80 tineri (până în 40 de ani)

- 20 adulţi

Se vor organiza: o acţiune de informare specifică privind cerinţele pentru produsele

agroalimentare, o acţiune de informare generală privind posibilitatea accesării fondurilor

europene de dezvoltare rurala şi o acţiune de schimb de experienţă pe teme de dezvoltare

rurală, care vor cuprinde în total 60 participanţi din care:

-40 tineri (până în 40 de ani)

-20 adulţi

- Criterii de selecţie generale. PNDR, pentru această măsura nu a stabilit criterii de selecţie.

Criteriile de selecţie locală vor acorda prioritate:

- fermierilor de semi-subzistenţă;

- membrilor grupurilor de producători din sectoarele agro-zootehnic, forestier şi agro-

industrial;

- tinerilor (sub 40 de ani), - cu excepţia proiectelor prin care entităţi cu personalitate

juridică solicită formarea profesională a propriilor angajaţi sau membri;

- femeilor - cu excepţia proiectelor prin care entităţi cu personalitate juridică solicită

formarea profesională a propriilor angajaţi sau membri;

Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ

A. Acţiuni imateriale

- Onorarii şi diurnă pentru experţii formatori şi consultanţi;

- Diurne pentru cursanţi (cazare şi masă);

- Cheltuieli de transport;

- Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului;

- Închirierea de spaţii adecvate pentru desfăşurarea acţiunilor de formare profesională;

-Taxe pentru participarea la cursuri, care nu pot fi organizate de GAL-ul nostru, dar sprijină

dezvoltarea resurselor umane din teritoriu.


121

B. Acţiuni materiale

- Materiale didactice şi consumabile

Finanţare

Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor

eligibile. Beneficiarii finali nu vor suporta nici un fel de taxe pentru a participa la activităţile

sprijinite prin această măsură.

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost

total

mediu

Estimarea

costului total

pe măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţie

publică

naţională

Contribuţie

privată

51

3

80007231

2000

40 0007231

6 000

32 0005785

4 800

8 0001446

1 200

0

0

Total-1 7231 5785 1446

Indicatori de monitorizare

Indicatori de realizare:

- număr de participanţi la activităţi de formare profesională – 100

- număr de participanţi la acţiuni de informare, difuzare şi transfer - 60

- cunoştinţe

- tipul participanţilor (după sectorul în care activează)

o cultura agricolă – 110

o zootehnie - 30

o mixt - 20

Indicatori de rezultat:

- număr de cursanţi care au terminat cu succes formarea profesională - 85

- număr celor care au beneficiat de acţiuni de informare, difuzare şi transfer de

cunoştinţe - 50

- tipul participanţilor (după sectorul în care activează)

Indicatori de impact:

- creşterea productivităţii muncii - creştere anuală cu 8 %


122

Măsura 411-12

Instalarea tinerilor fermieri


Aşa cum a reieşit din analiza diagnostic şi analiza SWOT, una din problemele grave

cu care se confruntă teritoriul nostru este şi aceea a îmbătrânirii populaţiei rurale, implicit şi a

fermierilor. Din cauza fărâmiţării excesive a terenurilor şi a costurilor mari pentru efectuarea

cadastrului şi intabularea terenurilor agricole, fiii fermierilor în vârstă nu deţin oficial

terenuri, chiar dacă de multe ori părinţii le cedează exploatarea anumitor suprafeţe. Situaţia

nu este acceptabilă pentru tineri care nu se simt în siguranţă atâta vreme cât nu sunt

proprietari de drept, nu pot accesa anumite proiecte de dezvoltare care de regulă impun

dovedirea dreptului de deţinere a terenului. Ca atare mulţi aleg să plece în străinătate la

muncă, obţinând un venit mai mare şi mai sigur.

Reînnoirea generaţiei şefilor de exploataţii agricole devine o necesitate a sectorului agricol,

având ca efect atât îmbunătăţirea competitivităţii acestuia, cât şi îmbunătăţirea vieţii sociale a

comunităţilor rurale. Generaţia tânără de fermieri poate să îndeplinească mai uşor cerinţele

pe care societatea le solicită profesiei de agricultor şi totodată şi pe cele cerute prin

reglementările Politicii Agricole Comune: securitate alimentară, igiena şi bunăstarea

animalelor, diversificare, obţinere de produse locale de calitate superioară, conştientizare a

rolului pe care îl joacă agricultura în combaterea schimbărilor de clima (utilizarea energiei

regenerabile, biodiversitate, reducerea emisiilor de dioxid de carbon), creare de locuri de

muncă şi creştere economică în mediul rural, conştientizare a efectelor negative determinate

de abandonul terenurilor agricole.

Tinerii fermieri promovează, de asemenea, o gamă largă de activităţi (turism rural,

conservarea tradiţiilor şi moştenirii culturale), participă la asocierile locale.

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei


Obiective generale


123

- �Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării

tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru

protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă;

- �Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor

acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură.

Obiective specifice

Creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri.

Obiective operaţionale

Creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca

şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii.

Domeniul de acţiune

Sprijinul acordat în cadrul măsurii, are ca scop:

a) Îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole;

b) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiei agricole;

c) Adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;

d) Respectarea normelor comunitare, în special, cerinţele de eco-condiţionalitate, de

protecţie a muncii, protecţia mediului şi sanitar-veterinare.

Beneficiari

Sprijinul financiar prevăzut pentru această măsură, se acordă fermierilor care îndeplinesc la

momentul solicitării sprijinului următoarele condiţii:

a) Au vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţiile agricole, ca şi

conducători (şefi) ai exploataţiei;

b) Deţin sau se angajează să dobândească competenţe şi calificări profesionale în raport cu

activitatea pe care urmează să o desfăşoare;

c) Prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei;

d) Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru

în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei de fermier) cu cel puţin 12 luni înaintea

instalării sale pe cont propriu.

Nivelul minim de calificare solicitat este:


124

- absolvent de liceu sau de şcoală profesională/şcoală de arte şi meserii în domeniul agricol,

veterinar şi economic cu profil agricol;

- absolvent de liceu care prezintă un certificat de calificare sau un certificat de absolvire

a unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol;

Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 121

Criterii de selecţie locală: în planul de investiții se prevede o componentă pentru utilizarea

energiilor neconvenționale.

Volumul sprijinului

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub forma de primă, în două tranşe.

Beneficiarul trebuie să demonstreze la data ultimei verificări că dimensiunea fermei este de

peste 10 UDE şi a crescut cu minim 4 UDE de la data adoptării deciziei individuale de

acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier.

Sprijinul pentru instalare este de 12.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea

minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu

4.000 Euro/1 UDE dar nu va putea depăşi 40.000 Euro/exploataţie.

FINANŢARE

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea

costului total

pe măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţie

publică

naţională

Contribuţie

privată

121520

33.550

33.333,33

400 000

500000

671.000

320 000

400000

536.800

100000

80 000

134.200 0


Indicatori de realizare

Numărul total de tineri fermieri sprijiniţi - 121520

- din care femei - 2

În planul de investitii se prevede o comăonenta de utilizare a energiei regenerabile- 10

proiecte

Indicatori de rezultat


125

Creşterea valorii adăugate brute în fermele care beneficiază de sprijin 150 000 Euro

Indicatori de impact

Creşterea economică – Euro – 2.700.000 Euro

- din care contribuţia măsurii 112 - 120 000 Euro

Măsura 411-21

Modernizarea exploataţiilor agricole


În teritoriul GAL-ului nostru, analiza diagnostic şi analiza SWOT au reliefat potenţialul mare

de dezvoltare al agriculturii bazat pe suprafaţa agricolă intinsă, proprietatea privată aproape

totală a terenurilor agricole, pe tradiţia de cultivatori de cereale şi legume demult

împământenită, retehnologizarea (începută prin programul SAPARD şi continuată prin

FEADR) fermelor mari sau de mărime medie.

În acelaşi timp sunt evidenţiate şi slăbiciunile activităţii agricole din teritoriu:

-fragmentarea excesivă a proprietăţii însoţită de gradul redus de asociere;

-producţiile inconstante şi mult sub potenţial;

-tehnologii şi utilaje agricole învechite utilizate de micii fermieri;

-scăderea accentuată a suprafeţelor de vii nobile şi livezi;

-scăderea drastică a efectivelor de animale crescute în ferme specializate;

-neîntreţinerea în condiţii bune a păşunilor naturale;

Reiese ca imperios necesară o măsură care să sprijine fermierii în tranziţia de la o agricultură

de subzistenţă la una cel puţin de semisubzistenţă, dar mai ales pe cei cu perspective de

dezvoltare spre agricultura de tip comercial.



Obiective generale


126

Creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi

a factorilor de producţie, îmbunătăţirea calităţii produselor obţinute şi respectarea normelor

comunitare privind cerinţele de eco-condiţionalitate.

Obiective specifice

• Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei inclusiv

a celei ecologice, precum şi obţinerea şi utilizarea de energie regenerabilă;

• Adaptarea exploataţiilor la noile standarde comunitare;

• Ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei obţinute în fermă la cerinţele pieţei;

• Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite;

• Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea

încurajării fenomenului de asociere;


Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul animal şi vegetal, de

exemplu construirea şi/sau modernizarea construcţiilor agricole din cadrul acestora,

achiziţionarea de maşini şi utilaje noi şi înfiinţarea de plantaţii de pomi şi viţă de vie.


Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a

animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole

existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi,

înfiinţarea de plantaţii etc.

Măsura combină, prin aplicarea criteriilor de selecţie locală, obiectivele axelor 1 şi 3 din

PNDR.

Măsura sprijină:

1. Proiecte care urmăresc introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi,

diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele

pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse

regenerabile

2. Proiecte de adaptare a exploataţiilor la standardele comunitare

3. Proiecte ce urmăresc creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite

4. Proiecte de sprijinire a membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative,

în vederea încurajării fenomenului de asociere


127

5. Proiecte pentru promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de

creştere a animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor

agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi

utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc.

Beneficiari


Pot aplica: PFA, II-uri, IF-uri, Societăţi Comerciale - SNC, SCS, SA,SCA, SRL, cu

capital privat, Societăţi agricole, Asociaţii familiale, Grupuri de producători, Cooperative

agricole.

Nr. beneficiari: 216

Criterii generale de selecţie:conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 121

Criterii de selecţie locală

Se va acorda prioritate pentru:

- proiecte promovate de către asociaţii de agricultori şi cooperative;

- proiecte localizate în zone izolate;

- proiecte care prevăd păstrarea şi dezvoltarea soiurilor şi raselor autohtone;

- proiecte care promovează o filieră integrată de producţie (care au o valoare adăugată mare);

- proiecte care prevăd reutilizarea deşeurilor (ex. rumeguş, biomasă);

-proiecte care prevăd utilizarea energiilor alternative (eoliană, solară, geotermală, hidraulică);

- proiecte care utilizează noi tehnologii şi contribuie la reducerea consumului energetic

-proiecte care prevăd certificarea calităţii


Acţiuni materiale şi imateriale:

Formatat: Normal


128

- Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel

de fermă, incluzând investiţiile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru

protecţia mediului şi depozitarea îngrăşămintelor

- Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul

agricol, inclusiv utilităţi şi racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau

memoriul justificativ

- Construirea şi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de carne sau

lapte care se încadrează în sistemul european al cotei de lapte, ca de exemplu: echipamente

pentru producerea de furaje, instalaţii de muls, linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a

produselor, dotări tehnice în scopul asigurării controlului calităţii la nivel de fermă, etc.

- Construirea şi/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalaţiilor

de irigat ale acestora, asigurarea utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu

- Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini,

utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate, identificate

ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ

- Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport

specializate, necesare activităţii de producţie, identificate ca necesare prin studiul de

fezabilitate sau memoriul justificativ

- Înlocuirea plantaţiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de

producţie (minim 40 ani) şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare / reconversie al

plantaţiilor de viţă-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiinţarea plantaţiilor

pentru struguri de masă

- Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni

- Înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie, pomi fructiferi şi arbuşti, alţi arbori

- Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul

fermei

- Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi

regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă

- Investiţii în apicultură, cu excepţia celor realizate prin Programul Naţional Apicol

- Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente

pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire etc.

- Taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea

certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele

menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe (maxim 8% din


129

valoarea totală eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii şi maxim 3% în

cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor)

- Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică

- Investiţiile necesare realizării conformităţii cu standardele comunitare.

Intensitatea sprijinului

Prin Măsura 121 se acordă fonduri nerambursabile în proporţie de 50 % (pentru

perioada 2010 – 2013) din valoarea eligibilă a proiectului, fondurile reprezentând

cofinanţarea publică, la care trebuie să se adauge contribuţia privată. Ajutorul poate creşte cu

5% pentru agricultorii sub 40 ani, cu 10 % pentru investiţiile din ariile Natura 2000 şi cu 25

% pentru investiţiile având ca scop protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din

surse agricole.

Minim 5000 euro/proiect

Maxim 400000 Euro/proiect valoare totală

Finanţare

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea

costului total

pe măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţie

publică

naţională

Contribuţie

privată

162 62.50080.000 1.000.000

399.032

400.000

159.613

100.000

39.903

500.000

199.516

Indicatori de monitorizare:


Comuni: -Număr de exploataţii care primesc sprijin pentru investiţii - 162

Volumul total al investiţiilor (Euro) – 1.000.000

Suplimentări:

- Număr de exploataţii de semi-subzistenţă sprijinite - 141

- Număr de exploataţii sprijinite aparţinând membrilor formelor asociative - 2


130

- Număr de exploataţii care produc şi utilizează energia regenerabilă - 2


Comuni:

- Număr de exploataţii care realizează/introduc noi produse şi/sau noi tehnologii

împărţit în funcţie de reorganizarea producţiei - 58

- Creşterea valorii adăugate brute în exploataţiile sprijinite

Suplimentari:

- Număr de exploataţii care îndeplinesc standardele comunitare, ca urmare a sprijinului

primit - 8


- Creşterea productivităţii întreprinderilor din sectorul agricol şi agroindustrial;

- Creşterea ponderii produselor agricole ecologice în totalul producţiei agroalimentare;

- Diminuarea poluării apei şi solului prin de metode de producţie şi tehnologii nepoluante;

- Creşterea calităţii produselor prin respectarea normelor europene;

- Creşterea ofertei de produse tipice locale;


Măsura 411-23

Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere


Dezvoltarea infrastructurii pentru procesarea, depozitarea şi comercializarea

produselor agricole: cereale, legume, struguri şi fructe, este o preocupare majoră a teritoriului

împreună cu dezvoltarea şi prelucrarea produselor agricole ce provin din legumicultură,

cultură mare, plantele medicinale, fructele de pădure. Modernizarea procesului de prelucrare

a producţiei agricole prin implementarea de noi tehnologii este o şansă reală care ar putea

duce la o dezvoltare economică a teritoriului.

Îmbunătăţirea marketingului reprezintă o premisă a creşterii competitivităţii şi a

valorificării produselor locale prin crearea de oportunităţi de colectare, procesare, depozitare,

intermediere şi comercializare a produselor agro-alimentare şi devine o necesitate imediată în


131

vederea obţinerii de produse corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ

solicitărilor pieţei.

Având în vedere situaţia existentă pe plan local aşa cum a reieşit ea din analizele

preliminare, sprijinul acordat prin această măsură va încuraja realizarea de investiţii pentru

procesarea şi marketingul produselor agro-alimentare şi a produselor forestiere (lemnoase şi

nelemnoase), având ca ţintă finală creşterea valorii produselor prin respectarea condiţiilor de

calitate şi de siguranţă alimentară precum şi satisfacerea cerinţelor de piaţă. De asemenea, în

vederea optimizării sectorului agroalimentar şi forestier, procesarea produselor agricole şi

forestiere ar trebui să fie realizată şi sprijinita, pe cât posibil , în zonele locale unde acestea

sunt produse, pentru evitarea cheltuielilor suplimentare de transport şi a creşterii emisiilor de

gaze.



Obiective generale

Creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-alimentare şi forestiere şi

îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing

a produselor agricole şi forestiere printr-o mai bună utilizare a resurselor umane şi a

factorilor de producţie.

Obiective specifice

a) Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse

agricole şi forestiere competitive

b) Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare cât şi în

cea de distribuţie a produselor obţinute

c) Îmbunătăţirea veniturilor întreprinderilor sprijinite

d) Creşterea calităţii produselor obţinute, a siguranţei alimentare şi a celei ocupaţionale

precum şi protejarea mediului.

e) Creşterea valorii adăugate a produselor forestiere şi a veniturilor proprietarilor privaţi de

păduri, dezvoltarea şi modernizarea de echipamente specifice.


Sprijin pentru investiţii vizând îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor

agricole şi forestiere care trebuie să respecte standardele comunitare.


132


Sprijinul pentru această măsură se acordă pentru realizarea de investiţii corporale şi

necorporale pentru procesarea şi/sau marketingul produselor agricole şi forestiere, inclusiv a

produselor alimentare tradiţionale, cu potenţial de a deveni marcă locală.

Măsura combină, prin aplicarea criteriilor de selecţie locală, obiectivele axelor 1 şi 3 din

PNDR.

Măsura sprijină proiecte care urmăresc:

a) Introducerea de noi produse, procese şi tehnologii.

b) Promovarea investiţiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile.

c) Adaptarea la cerinţele pieţei, în funcţie de resursele locale precum şi deschiderea de noi

oportunităţi de piaţă;

d) Promovarea investiţiilor pentru producerea biocombustibililor;

e) Promovarea de investiţii pentru respectarea standardelor comunitare;

f) Creşterea productivităţii muncii în sectorul agro-alimentar;

g) Aplicarea măsurilor de protecţia mediului, inclusiv măsuri de eficienţă energetică;

h) Creşterea numărului de locuri de muncă şi a siguranţei la locul de muncă.

Pentru investiţiile de procesare şi marketing a produselor agricole care vizează obţinerea de

produse neincluse în Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene, vor fi sprijinite

numai sectoarele precizate în schema de ajutor de stat, care va fi conforma regulamentelor de

ajutor de stat şi numai de la data intrării în vigoare a acesteia.

De asemenea, sprijinul este acordat pentru investiţii corporale şi necorporale pentru

procesarea şi marketingul produselor forestiere, prin:

a) Creşterea eficienţei sectorului de procesare şi marketing a produselor forestiere prin

inovaţii şi introducerea de noi tehnologii, maşini şi echipamente, cu respectarea

standardelor de siguranţă în muncă şi de protecţie a mediului;

b) Adaptarea la cerinţele pieţei, a prelucrării şi comercializării produselor forestiere, în

funcţie de resursele locale, şi explorarea de noi oportunităţi de piaţă de desfacere;

c) Îmbunătăţirea competitivităţii unităţilor de prelucrare şi comercializare a produselor

forestiere prin creşterea randamentului instalaţiilor şi proceselor de prelucrare şi a

calităţii produselor;

d) Obţinerea de surse de energie regenerabilă din biomasa forestieră;


133

e) Îmbunătăţirea dotărilor microîntreprinderilor prin achiziţionarea de echipamente, utilaje şi

maşini complexe de recoltare, transport şi prelucrare, în cadrul aceluiaşi proces tehnologic, a

produselor forestiere, cum sunt maşinile forestiere multifuncţionale de recoltat cu impact

redus asupra mediului, precum şi de maşini şi utilaje speciale pentru transportul produselor

forestiere, din pădure la unităţile de procesare primară;

f) Creşterea numărului de locuri de munca în sectorul procesării şi valorificării produselor

forestiere;

g) Creşterea productivităţii muncii în sectorul forestier;

h) Pentru procesarea produselor forestiere lemnoase sunt eligibile numai operaţiile care au

loc înainte de prelucrarea industrială în conformitate cu art. 19 din Regulamentul (CE )

nr. 1974/2006.

Beneficiari:

După tipul şi dimensiunea întreprinderilor beneficiare:

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin aceasta măsura sunt:

Pentru produsele agricole:

- Micro-întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii - definite în conformitate cu

Recomandarea (CE) nr. 361/2003;

Pentru produsele forestiere:

- Micro-întreprinderi-definite conf. Recomandării CE nr. 361/2003

Evaluarea numărului de beneficiari - 10 proiecte

Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului Solicitantului pentru măsura 123

Criterii de selecţie locală

Se va acorda prioritate pentru:

- proiecte promovate de către asociaţii de agricultori şi cooperative;

- proiecte localizate în zone izolate;

- proiecte care prevăd păstrarea şi dezvoltarea soiurilor şi raselor autohtone;

- proiecte care promovează o filieră integrată de producţie (care au o valoare adăugată mare);


134

- proiecte care prevăd reutilizarea deşeurilor (ex. rumeguş, biomasă);

- proiecte care prevăd utilizarea energiilor alternative (eoliana, solară, geotermală,

hidraulică);

- proiecte care utilizează noi tehnologii şi contribuie la reducerea consumului energetic;

- proiecte care prevăd certificarea calităţii.

Precizări privind acţiunile eligibile (lista indicativă)

A. Acţiuni materiale

Pentru produsele agricole

a) Construcţii noi şi/sau modernizarea clădirilor folosite pentru procesul de producţie,

inclusiv construcţii destinate protecţiei mediului, infrastructura internă şi utilităţi, precum şi

branşamente şi racorduri necesare proiectelor;

b) Construcţii noi şi/sau modernizări pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite

frigorifice en-gross;

c) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi utilaje, instalaţii, echipamente, aparate

şi costuri de instalare;

d) Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime,

semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare si

marketing;

e) Investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;

f) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate,

necesare activităţii de producţie şi marketing, identificate ca necesare prin studiul de

fezabilitate sau memoriul justificativ.

Pentru produsele forestiere

a) Construcţii noi şi modernizarea tuturor categoriilor de spaţii şi încăperi pentru producerea

şi stocarea produselor forestiere, necesare realizării proiectului, inclusiv utilităţi şi

branşamente care nu depăşesc 10% din valoarea eligibilă a proiectului;

b) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi instalaţii, maşini şi echipamente pentru

recoltarea (în cazul proceselor tehnologice complexe), transportul şi procesarea primară a

produselor forestiere (lemnoase şi nelemnoase), precum şi investiţii pentru modernizarea şi

retehnologizarea capacităţilor existente, aşa cum sunt prevăzute în studiile de fezabilitate, cu

respectarea standardelor de mediu şi securitate a muncii.


135

Investiţi necorporale pentru produsele agricole şi forestiere

i. Organizarea şi implementarea sistemelor de management al calităţii şi de siguranţă

alimentară, dacă sunt în legătură cu investiţiile corporale ale proiectului;

ii. Cumpărarea de tehnologii (know-how), achiziţionarea de patente şi licenţe pentru

pregătirea implementării proiectului;

iii. Costurile generale ale proiectului conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.

1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe

pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor,

aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, pentru pregătirea implementării

proiectului (maxim 8% din valoarea totala eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi

construcţii şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor);

iv. Achiziţionarea de software, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau memoriul

justificativ.

Investiţii care nu se finanţează prin această măsură:

i. Procesarea sfeclei de zahăr care nu se încadrează în cota alocată, precum şi procesarea

trestiei de zahăr;

ii. Procesarea tutunului;

iii. Investiţii pentru unităţi de ecarisaj;

iv. Investiţii în activitatea de cercetare pentru obţinerea de noi produse şi tehnologii în

domeniul procesării şi marketingului produselor agricole şi forestiere;

v. Investiţii care sprijină direct vânzarea cu amănuntul


În cadrul acestei măsuri, ajutorul public este de 50% din costul total al proiectului, conform

regulii măsurii 123 din PNDR ,cu un plafon maxim al sprijinului de 200.000 Euro/proiect.

Finanţare

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea

costului total

pe măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţie

publică

naţională

Contribuţie

privată

101

60 000

100.000

600 000

50.000

40.000

240 000

10.000

60 000

50.000

300 000


136



- Număr al întreprinderilor care primesc sprijin împărţit în funcţie de:

• dimensiune (micro-întreprindere, IMM, alte întreprinderi) - 110

• tipul de sector (agricultură, silvicultură şi industrie alimentară) 15/1/4


- Numărul de întreprinderi care introduc noi produse noi şi/sau noi tehnologii - 15


- Creşterea productivităţii întreprinderilor din sectorul agricol şi agroindustrial;

- Creşterea ponderii produselor agricole ecologice în totalul producţiei agroalimentare;

- Diminuarea poluării apei şi solului prin de metode de producţie şi tehnologii nepoluante;

- Creşterea calităţii produselor prin respectarea normelor europene;

- Creşterea ofertei de produse tipice locale;


Măsura 411 - 25

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi

adaptarea agriculturii şi silviculturii

Argumentarea necesităţii sprijinului;

Privind harta judeţului Galaţi şi teritoriul GAL-ului se observă că mare parte din

suprafaţa agricolă a parteneriatului nostru este amplasată de o parte şi de alta a Luncii

Bârladului, pe cele două unităţi componente ale câmpiei Tecuciului: de vest şi de est. Lipsa

unei reţele hidrografice bogate în râuri mici şi clima aridă de obicei vara, au impus

construirea unor mari sisteme de irigaţii în zonă, încă înainte de 1989. Chiar era în curs de

extindere sistemul din Terasa Covurlui, care urma să ajungă până la Corod, dar s-a oprit la

Cudalbi numai. Actualmente funcţionează sisteme de irigaţii pe teritoriul următoarelor

comune din GAL: Cosmeşti, Nicoreşti, Cudalbi şi Costache Negri. OUAI-urile (Organizaţia


137

utilizatorilor de apă pentru irigaţii) din zona Cosmeşti şi Nicoreşti, având o suprafaţă totală

de 5 700 ha sunt prinse într-un proiect pilot privind reabilitarea şi reforma sectorului de

irigaţii, finanţat dintr-un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare. OUAI Cudalbi, cu cca.2200 ha, nu a avut această oportunitate. Toate OUAI-urile

depun eforturi pentru a-şi moderniza infrastructura şi managementul, dar resursele financiare

proprii sunt limitate. Din cauză că energia este scumpă, apa la fel, agregatele de pompare

prea puţin performante, iar fermierii care deţin instalaţii proprii de irigat pe lângă faptul că nu

sunt prea numeroşi, au suprafeţe mici şi culturi diferite, ceea ce conduce la nesincronizare

temporară, costurile de irigare sunt destul de mari şi eficienţa, inclusiv cea financiară, mică,

neputându-se acumula rezerve pentru dezvoltare ci doar pentru supravieţuire.


Obiective generale

Adaptarea infrastructurii agricole la noile structuri de proprietate apărute ca urmare a

procesului de restituire a proprietăţilor în vederea creşterii competitivităţii sectorului agricol

Obiective specifice

- Creşterea eficienţei activităţii agricole prin îmbunătăţirea aprovizionării cu input-uri şi o

mai bună valorificare a produselor rezultate;

- �Diminuarea riscului şi incertitudinii în agricultură prin reducerea incidenţei fenomenelor

naturale (secetă, inundaţii, eroziunea solului etc.);

- Ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare.


- �Modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii şi a altor lucrări de

îmbunătăţiri

Descrierea intervenţiei-domeniul de acoperire a măsurii

Acţiunile sprijinite în cadrul acestei măsuri sunt:

- îmbunătăţirea accesului la exploataţiile agricole;

- construirea şi modernizarea drumurilor de exploataţie care să asigure accesul public la

exploataţiile agricole;


138

- �modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii;

Tipuri de operaţiuni sprijinite

- modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor existente de irigaţii aflate în

proprietatea şi/sau administrarea OUAI/FOUAI şi a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare.

Condiţiile minime pentru acordarea sprijinului: cele menţionate în fişa măsurii 125 din

PNDR.

Beneficiari: Organizaţii/federaţii de utilitate publică ale proprietarilor/deţinătorilor de

terenuri agricole constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare;


Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri este de:

- ��100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică care

deservesc întreaga comunitate.

- 75% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică, care deservesc

o parte din comunitate.

Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 125 din PNDR.

Criterii de selecţie locală:

Proiecte ale unor OUAI-uri care nu au primit finanţări pentru modernizări în ultimii 7 ani

Finanţare:

Finanţare

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost

total

mediu

Estimarea

costului total

pe măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţie

publică

naţională

Contribuţie

privată

3 25 000 75 000 60 000 15 000 0



Indicatori comuni:

- Număr de acţiuni sprijinite împărţit în funcţie de:

• tipul de acţiune (infrastructură pentru irigaţii) - 3

• tipul de teren (agricol) - 3

Volumul total al investiţiilor (Euro) – 75.000

- tipul de teren – 75.000 euro


139

Indicatori suplimentari:

- Suprafaţa modernizată şi reabilitată:

• Irigaţii – ha - 2200


- Creşterea valorii adăugate brute în întreprinderile sprijinite, împărţită în funcţie de

tipul de sector (agricol) – 75.000 euro


- Creşterea economică realizată prin contribuţia măsurii - 3%

Măsura 411-41.

Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă


Ca în întreaga Românie şi în teritoriul nostru retrocedarea terenurilor agricole a creat

un mare număr de ferme individuale cu putere economică foarte scăzută şi orientare a

producţiei spre autoconsum. În contextul actual, marcat de o productivitate mare sau foarte

mare a agriculturii în celelalte state europene şi de obligativitatea deschiderii pieţei româneşti

către produsele din UE, fermierii români care deţin ferme de subzistenţă (produc numai

pentru autoconsum) nu au nici un viitor şi, mai de vreme sau mai târziu, mai ales în funcţie

de vârstă, vor dispare din peisajul agricol. Fermele de semi-subzistenţă însă, foarte

numeroase acum, vor trebui şi ele să se orienteze spre sporirea producţiei destinate pieţei,

pentru a putea asigura îmbunătăţirea veniturilor necesare familiei fermierului. Calea de urmat

este sporirea productivităţii muncii în paralel cu creşterea suprafeţelor lucrate şi/sau a

numărului de animale, pentru a se asigura un disponibil mai mare pentru piaţă.

Sprijinul acordat pentru dezvoltarea fermelor de semi-subzistenţă ar trebui să conducă

la obţinerea de venituri mai mari, iar o parte dintre acestea fiind folosite şi pentru investiţii în

terenuri, animale, utilaje, construcţii productive vor putea în final să ajute la intrarea fermelor

respective în rândul fermelor de tip comercial, asigurând hrana celorlalţi membri ai societăţii.

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare


140

Date fiind mijloacele financiare reduse ale GAL-ului, este imposibilă sprijinirea unui

mare număr de ferme de subzistenţă. Considerăm că este necesară totuşi această măsura în

strategia noastră pentru a antrena, prin puterea exemplului, cât mai mulţi fermieri la

accesarea acestui gen de sprijin prin PNDR.

Obiectiv general

Creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole în curs de restructurare pentru

facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziţie, având în vedere faptul că sectorul

agricol şi economia rurală sunt expuse presiunii concurenţiale a pieţei unice.

Obiective specifice

- Creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semi-

subzistenţă să devină viabile economic.

- Diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse.


Asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de restructurare a fermelor de semi-

subzistenţă pentru mai buna utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie, prin:

- stimularea spiritului antreprenorial;

- �diversificarea activităţilor şi veniturilor.

Descrierea intervenţiei-domeniul de acoperire a măsurii

Sprijinul acordat prin această măsură are scopul de a asigura veniturile necesare în

perioada de restructurare şi transformarea fermelor de semi-subzistenţă în exploataţii

orientate către piaţă, prin utilizarea durabilă a factorilor de producţie, îmbunătăţirea

managementului, prin diversificarea producţiei agricole, precum şi introducerea de tehnologii

performante adaptate condiţiilor locale. Ca urmare, implementarea măsurii va conduce la

creşterea veniturilor acestor ferme concomitent cu scăderea costurilor de producţie.

Beneficiari

Persoane fizice şi persoane fizice autorizate în vârstă de până la 62 de ani, care

prezintă un plan de afaceri pentru restructurarea exploataţiei agricole.

Persoanele fizice neautorizate încă, vor fi acceptate ca beneficiari potenţiali dacă se

angajează să se autorizeze până la data încheierii contractului de finanţare.


141

Număr beneficiari : 107

Precizări privind acţiunile eligibile:

Prin această măsură se sprijină financiar, cu o sumă anuală fixă, orice acţiune care are

ca scop creşterea viabilităţii economice a fermei. Aceste acţiuni vor fi menţionate în planul

de afaceri care trebuie întocmit pentru obţinerea sprijinului. Verificarea conformităţii se va

face după 3 ani de la obţinerea finanţării. Dacă se constată respectarea planului, sprijinul va

continua încă 2 ani.

Pentru întocmirea planului de afaceri se poate accesa măsura 143 din PNDR, iar

pentru creşterea posibilităţilor de dezvoltare se poate accesa şi măsura 121.

Fermierii care beneficiază de sprijin prin această măsură sunt obligaţi să urmeze, în

primii trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesională prin măsura 111

„Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” în cel puţin unul din

domeniile: managementul exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului,

agricultură ecologică etc.

Criteriile generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 141 din PNDR.

Criterii de selecţie locală: nu

Intensitatea sprijinului: 1500 Euro / an /fermă, timp de 5 ani consecutivi. Sprijinul este

acordat 100 % din fonduri publice.

FINANŢARE

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost

total

mediu

Estimarea

costului total

pe măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţie

publică

naţională

Contribuţie

privată

107 7500 52 500

49.500

39.600

42 000

9.900

10 500

0

Indicatori:

- de realizare Număr total de ferme de semi-subzistenţă sprijinite 10- 7

Număr total de tineri sprijiniti - 6

-de rezultat număr ferme intrate pe piaţă - 6

-de impact creştere economică (mii Euro) - 240


142

Măsura 411-42

Înfiinţarea grupurilor de producători


Aşa cum s-a desprins din analiza diagnostic şi analiza SWOT, potenţialul agricol al

teritoriului GAL-ului nostru este ridicat şi divers. Cu toate acestea, profitul fermierilor mici şi

mijlocii este neîndestulător. Una dintre cauze este şi lipsa asocierii producătorilor agricoli. S-

a evidenţiat la cauzele situaţiei grele din agricultură că marii procesatori agricoli s-au asociat

în grupuri de interese şi, mai mult sau mai puţin oficial, practica politică de monopol, atât în

sectorul de achiziţie cat şi în cel de desfacere. Fermierii, mult mai numeroşi şi de aceea şi

mai dispersaţi, nu au ştiut să răspundă la aceste provocări. În prezent situaţia începe să se

schimbe, dar foarte încet încă. Reglementarea mecanismelor de piaţă într-o economie

funcţională se face prin dialogul/confruntarea dintre producători, procesatori şi consumatori,

cu arbitrajul competent şi ferm, dar nu brutal al statului. Pentru a-i aduce pe poziţii egale cu

procesatorii se impune un sprijin material pentru producătorii asociaţi care îşi vor putea astfel

negocia mult mai bine oferta de produse. Credem că sunt necesare eforturi financiare publice

pentru a schimba mentalitatea ce respinge din principiu orice formă de asociere. Originea

acestei respingeri este într-o eroare a statului de acum mulţi ani în urmă şi ca atare se impun

eforturi financiare publice consistente pentru refacerea prestigiului formelor de asociere.


Obiective generale

Creşterea competitivităţii sectoarelor primare agricol şi silvic, prin dezvoltarea

echilibrată a relaţiilor dintre producători şi sectoarele de procesare şi comercializare, precum

şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele consumatorilor.

Obiective specifice

Încurajarea înfiinţării grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic în

vederea obţinerii de produse de calitate care îndeplinesc standardele comunitare, prin

aplicarea unor tehnologii de producţie unitare şi sprijinirea accesului la piaţa a propriilor

membri.


143


Creşterea numărului de grupuri de producători sprijinite pentru înfiinţare şi

funcţionare administrativă şi creşterea veniturilor prin îmbunătăţirea capacităţii tehnice şi de

management a membrilor acestora.

Descrierea intervenţiei - domeniul de acoperire a măsurii

Prin acţiunile pe care le propune, aceasta măsura atinge şi obiectivele axei 3, în ceea

ce priveşte creşterea calităţii vieţii.

Domeniul de acţiune al măsurii îl constituie încurajarea înfiinţării şi funcţionării

administrative a grupurilor de producători, recunoscute în conformitate cu prevederile

legislaţiei naţionale în vigoare, ceea ce va conduce la:

a) Adaptarea producţiei la cerinţele şi exigenţele pieţei;

b) Asigurarea comercializării în comun a produselor, inclusiv pregătirea pentru vânzare,

centralizarea vânzărilor şi distribuţia produselor cu ridicata;

c) Creşterea valorii adăugate a producţiei obţinute în comun şi o mai bună gestionare

economică a resurselor şi rezultatelor obţinute;

d) Stabilirea unor reguli comune în ceea ce priveşte informaţiile asupra producţiei, în special

cu privire la cantitate, calitate şi tipul ofertei, acordându-se o atenţie deosebită produselor

obţinute în cantităţi corespunzătoare pentru industria prelucrătoare şi pentru reţeaua de

comercializare.


În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin public nerambursabil de 100%, conform

anexei Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.

Suma acordată prin această măsură se calculează anual în funcţie de valoarea

producţiei anuale, comercializate de către grupul de producători recunoscut după următorul

algoritm:

- �Rate anuale acordate în primii 5 ani de la data recunoaşterii grupului de producători;

- Sprijinul va fi calculat pe baza producţiei comercializate anual de către grupul de

producători;

astfel:

a) 5%, 5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei comercializate de până la 1.000.000 euro

pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an;


144

b) 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% şi 1,5% pentru valoarea producţiei comercializate care

depăşeşte 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al

cincilea an.

Plata primei rate va fi făcută la un an, după data la care grupul de producători este

recunoscut.

Plata se va face în urma verificării respectării condiţiilor iniţiale de recunoaştere a grupului

de producători, pe baza facturilor pentru producţia vândută înregistrată şi calculată după un

an de la recunoaşterea grupului.

Beneficiari

Grupuri de producători recunoscute oficial începând cu 1 ianuarie 2007 până la 31

decembrie 2013, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Se exclud de la finanţare grupurile de producători, recunoscute preliminar, cele care

au primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul naţional, precum şi organizaţiile

de producători din sectorul legume-fructe care beneficiază de sprijin prin Regulamentul CE

2200/1996, precum şi organizaţiile producătoare de hamei.

Număr de beneficiari

Aplicanţi-grupuri de producători - 2

Beneficiari-membri ai grupurilor - 18

Criterii de selecţie: nu există pentru această măsură

FINANŢARE

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost

total

mediu

Estimarea

costului total

pe măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţie

publică

naţională

Contribuţie

privată

2 20 000 40 000 32 000 8 000 0


De realizare: număr total de grupuri de producători sprijinite - 2

- din care pentru produse ecologice - 2

- din care: în sectorul vegetal - 1

în sectorul zootehnic - 1


145

De rezultat: număr de ferme de semi- subzistenţă membre intrate pe piaţă - 15

De impact : creştere economică - (mii Euro ) 200 000

Măsura 411-43

Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori

Argumentarea necesitaţii sprijinului

Aşa cum rezultă din analiza diagnostic, gradul de fragmentare a teritoriului aferent

GAL-ului nostru este destul de ridicat, exploataţiile agricole au în mod obişnuit dimensiuni

între 1 – 3 ha., dar fărâmiţarea este de fapt şi mai accentuată,fiecare fermier deţinând de

obicei mai multe parcele. Micii producători nu au capacitatea de a se alinia la standardele

comunitare privind calitatea alimentelor, diversificarea activităţilor în ferme, protejarea

mediului înconjurător, bunăstarea animalelor, calitatea produselor şi respectarea normelor

sanitar-veterinare şi fitosanitare, de igienă şi siguranţă profesională, fie din lipsă de

informaţie fie din lipsă de pregătire sau din cauza situaţiei precare a veniturilor din mediul

rural.

În acest context este acută nevoia unui sprijin în sensul accesării serviciilor de

consiliere şi consultanţă care pot conduce la o restructurare a fermelor şi la îmbunătăţirea

managementului acestora.


Obiectiv general

Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol prin ameliorarea gestionării durabile de către

fermieri a exploataţiilor lor având ca rezultat creşterea performanţei acestora .

Obiective specifice

Îmbunătăţirea managementului general al exploataţiilor agricole pentru atingerea

performanţei, cu impact asupra ameliorării generale a rezultatelor acestor exploataţii,

diversificarea activităţilor fermelor, identificarea cerinţelor necesare respectării standardelor

comunitare privind siguranţa profesională la locul de muncă şi protecţia mediului.


146


Măsura combină obiectivele axelor 1 (măsurile 112,141 ) şi 2 ( măsurile (221,223,214 ) din

PNDR.

Scopul măsurii este de a sprijini agricultorii să utilizeze serviciile de consiliere şi

consultantă în vederea restructurării şi îmbunătăţirii performanţelor generale ale activităţii

fermelor deţinute de aceştia. Consilierea va contribui la diseminarea şi înţelegerea practică a

aplicării şi respectării bunelor practici agricole şi de mediu, asigurând condiţiile de protejare

a mediului înconjurător şi utilizarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. De

asemenea, consilierea va contribui şi la elaborarea planurilor de afaceri,studiilor de

fezabilitate şi a celorlalte documentaţii necesare pentru accesarea fondurilor în vederea

stabilirii tinerilor fermieri în mediul rural, pentru fermele de semi-subzistentă şi pentru

protejarea mediului . Mai precis sunt sprijiniţi cei care accesează măsurile 141, 112, 221 ,

214.,dacă se va reglementa de AM a PNDR prelungirea perioadei iniţiale; în caz contrar

sprijinul se acordă numai la dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă.

Consultanţa va contribui la buna informare a agricultorilor pentru modernizarea

fermelor, reorientarea calitativă a producţiei, diversificarea fermelor, aplicarea practicilor de

producţie compatibile cu conservarea şi promovarea peisajului, pentru protejarea mediului,

respectarea standardelor de igiena şi bunăstare animală şi pentru dobândirea aptitudinilor

manageriale necesare administrării unei exploataţii viabile din punct de vedere economic.

Consultanţa vizează şi aplicarea standardelor privind siguranţa ocupaţională la locul de

muncă bazate pe legislaţia comunitară.

Beneficiari


a) Aplicanţi: furnizorii de consiliere şi consultantă respectiv entităţi publice sau private, care

îndeplinesc criteriile de calificare şi de selecţie.

b) Beneficiari: fermierii privaţi

Evaluarea numărului de beneficiari

a) Aplicanţi: 3 furnizori de consiliere şi consultanţa

b) Beneficiari: 50 de fermieri


147

Criterii de selecţie:

Pentru această măsură conf. PNDR nu se aplică criterii de selecţie beneficiarilor

finali.


Se acordă prioritate tinerilor (pană la 40 ani )

Criterii de evaluare

Evaluarea şi selecţia furnizorilor de consiliere şi consultanţa se va realiza în

conformitate cu Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea

contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a

contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, complet

armonizată cu legislaţia comunitară privind achiziţiile publice.

Furnizarea serviciilor de consiliere şi consultantă se va realiza individual pentru

fiecare fermier, pe baza acceptului acestuia fără discriminare pe criterii de vârsta, sex, rasă,

origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc.

Intensitatea sprijinului este cea reglementată de specificaţiile din fişa măsurii 143 din

PNDR

FINANŢARE

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea

costului

total pe

măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţie

publică

naţională

Contribuţie

privată

3 10000 30000 24000 6000 0


De realizare- număr de fermieri consiliaţi - 50

-din care femei - 10

tineri - 35

De rezultat - Creşterea VAB în exploataţiile sprijinite - 50 000 Euro

De impact - Creşterea productivităţii muncii - creştere anuală cu 8%


148

Măsura 412-23

Prima împădurire a terenurilor neagricole


Parcurgând analiza diagnostic şi analiza SWOT, se observă că în teritoriul GAL

„Tecuci” există şi zone relativ bogate în păduri dar şi zone foarte slab împădurite; 6 comune:

Cosmeşti, Poiana, Buciumeni, Ghidigeni, Bălăşeşti şi Drăguşeni, împreună deţinând peste 80

% din totalul fondului forestier al zonei, celelalte 10 comune deţinând suprafeţe mici sau

foarte mici, raportate la suprafaţa agricolă sau la cea totală forestieră.

Raportată la suprafaţa totală a teritoriului nostru, de 991 kmp, suprafaţa de pădure de

98,94 kmp reprezintă puţin sub 10 %, adică mult prea puţin chiar şi într-o zonă combinată de

câmpii şi dealuri joase.

De altfel şi la nivelul întregii ţări se constată o medie de împădurire cu aproape 10%

mai mică decât media europeană.

Împădurirea terenurilor neagricole, în special a celor de la câmpie, va urmări

ameliorarea efectelor factorilor naturali dăunători, reducerea eroziunii solului, atenuarea

efectelor fenomenului global al schimbărilor climatice, îmbunătăţirea capacităţii de retenţie a

apei, îmbunătăţirea calităţii aerului, toate acestea prin menţinerea (iar în cazuri particulare

prin creşterea) diversităţii ecologice.

Creşterea suprafeţelor împădurite contribuie la îndeplinirea obiectivelor globale cu

privire la reducerea emisiilor de CO2 pentru atenuarea schimbărilor climatice şi la creşterea

gradului de utilizare a surselor de energie regenerabilă.

Prin funcţiile de natură ecologică, socială şi economică, pădurile furnizează şi alte bunuri şi

servicii pentru societate, cum ar fi produsele lemnoase şi nelemnoase, spaţiu de recreere,

înfrumuseţarea peisajului, etc., care completează raţionamentul intervenţiei prin această

măsură.

Măsura poate rezolva, parţial măcar şi unele situaţii de abandonare a terenurilor

agricole, de obicei slab productive, ai căror proprietari, din diverse motive nu le-au mai

cultivat în ultimii ani.


149


Obiectiv general

Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu la nivelul teritoriului GAL „Tecuci” prin folosirea şi

gospodărirea durabilă a terenului prin împădurire.

Obiective specifice

Extinderea suprafeţei ocupate de pădurile, prin sprijinirea lucrărilor de împădurire şi

întreţinere a plantaţiilor.


Scopul acestei măsuri este de a creşte suprafaţa pădurilor de la nivelul teritoriului la nivel

naţional prin împădurirea cu diverse specii forestiere. Această măsură vizează protecţia

mediului

Sprijinul prin această măsură se referă la:

• Prima de înfiinţare a plantaţiilor forestiere (costuri standard), conform proiectului tehnic;

• O primă anuală pentru lucrările de completare şi întreţinere a plantaţiei pe o perioadă de 5

ani;

Beneficiari


a)Aplicanţi: Fermieri, persoană fizică autorizată, grupuri de producători, cooperative

agricole, societăţi comerciale, autorităţile publice locale deţinătoare de teren agricol

b) Beneficiari: Populaţia comunităţilor în care se realizează împădurirea, turiştii care

vizitează teritoriul analizat


b) Beneficiari: 30

Criterii de selecţie

Criterii generale de selecţie: nu există pentru că măsura încă nu se aplică



150

• Poziţia terenului în funcţie de zona geografică (altitudine): se va acorda prioritate

proiectelor de împădurire din zonele de câmpie, apoi din cele de deal.

• Mărimea plantaţiei: se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru împădurire cu

suprafaţă mai mare;

• Distanţa faţă de pădurile deja existente: pentru a consolida trupurile de pădure deja

existente şi a crea condiţii mai bune pentru faună se va acorda prioritate terenurilor situate în

vecinătatea acestora;

• Gradul de degradare a terenului: se va acorda prioritate împădurii terenurilor afectate de

procese de degradare, cum ar fi eroziunea sau deşertificarea;

• Ciclul de producţie / vârsta de exploatare a pădurii: se va acorda prioritate pădurilor care au

prevăzută o vârstă de exploatare mai mare de 40 ani;

• Numărul de specii utilizate în lucrările de împădurire: se va acorda prioritate lucrărilor de

împădurire care propun cel puţin 2 specii în compoziţie.

Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificative

Acţiuni materiale

- lucrările de înfiinţare a plantaţiilor de arbori

- lucrările de întreţinere a plantaţiilor

- întocmirea proiectului tehnic de împădurire

- etc.


-Pentru persoanele fizice sau juridice de drept privat, sprijinul public (comunitar şi naţional)

acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 70% din costurile standard pentru înfiinţarea

plantaţiei. Primele pentru întreţinerea plantaţiilor pe o perioadă de până la 5 ani vor fi

acoperite în proporţie de 100% din fonduri publice.

-Pentru beneficiarii de drept public : 100 % din valoarea eligibilă a proiectului.

Finanţare

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost

total

mediu

Estimarea

costului total

pe măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţie

publică

naţională

Contribuţie

privată

30 4854 145 620 95 976 23 994 25 650


151



Numărul de beneficiari de sprijin pentru împădurire - 30

Numărul de hectare împădurite - 45


Numărul de hectare gestionate satisfăcător, împărţite după cum contribuie la:

- păstrarea biodiversitaţii - 45

- ridicarea calităţii apei - 25

- ridicarea calităţii solului - 25

- lupta împotriva schimbărilor climatice - 45

- evitarea abandonării terenurilor - 20

- atenuarea efectelor negative ale fenomenelor climatice - 20

Măsura 413-12

Sprijin pentru crearea de micro-întreprinderi din sectoare non-agricole

Argumentarea necesitaţii sprijinului

Aşa cum reiese din analizele diagnostic şi SWOT, agricultura este sectorul economic

cu cea mai mare ocupare a forţei de muncă din teritoriul nostru şi în acelaşi timp produce şi

cea mai mare parte a veniturilor. Raportat la numărul de persoane ocupate, câştigul este totuşi

prea mic, datorită în principal productivităţii foarte scăzute. Creşterea veniturilor familiilor

care se ocupă de agricultură nu poate avea loc fără o dezvoltare a fermelor de

semisubzistenţă sau a celor comerciale şi dispariţia în timp a fermelor de subzistenţă. Aceasta

implică însă concentrarea proprietăţii agricole în mai puţine ferme şi implicit eliberarea din

muncă agricolă a unei părţi a populaţiei rurale.

În lipsa unor oferte de muncă în localităţile de origine, alternativele sunt puţine, dar

efectele numeroase: îngroşarea rândurilor celor fără un loc de muncă, sărăcirea unei mari

părţi a populaţiei rurale, creşterea numărului de persoane asistate social, creşterea

infracţionalităţii, depopularea satelor şi migrarea spre alte zone, inclusiv cu crearea de

probleme în zonele de destinaţie s.a.


152

Ca atare este de maximă importanţă găsirea unor soluţii de creare a unor noi locuri de

muncă în mediul rural în sectoarele neagricole. Pe de o parte se asigură evitarea unor

probleme sociale ca cele menţionate mai sus, dar în acelaşi timp se îmbunătăţesc şi

diversifică serviciile oferite populaţiei rurale, ceea ce reduce riscul de părăsire a zonei în

căutarea unui grad mai mare de confort general.


Exploatarea oportunităţilor pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă

în spaţiul rural prin intermediul micro-întreprinderilor este un element cheie pentru GAL.

Analiza efectuată asupra agenţilor economici din teritoriu arată că aceştia au o capacitate

redusă de a furniza locuri de muncă – majoritatea firmelor (67%) încadrându-se în categoria

micro-întrprinderilor (maxim 9 angajaţi/firmă).

Micro-întreprinderile existente în spaţiul rural acoperă o gama limitată de activităţi

productive şi servicii şi nu valorifică suficient resursele locale. Majoritatea s-au orientat către

comerţ (41,79% /din totalul micro-întreprinderilor analizate), datorită recuperării rapide a

investiţiilor şi a unei experienţe minime necesare pentru organizarea unor astfel de activităţi

şi către servicii precum construcţii, transport, intermedieri etc.

Având în vedere numărul mic al micro-întreprinderilor în spaţiul rural şi nivelul redus al

veniturilor obţinute din activităţi non-agricole, se impune necesitatea creării de noi

microîntreprinderi care vor revitaliza economia rurală prin crearea de locuri de muncă pentru

populaţia rurală în sectorul non-agricol şi creşterea veniturilor acesteia.

Sprijinul vizat prin această măsură se adresează micro-întreprinderilor, precum şi locuitorilor

care doresc să desfăşoare o activitate economică devenind antreprenori.

Obiectiv general

Diversificarea activităţilor economice non agricole din gospodăriile agricole şi încurajarea

micilor întreprinzători în spaţiul rural.

Obiective specifice

- Creşterea numărului microîntreprinderilor care activează în domeniul terţiar-servicii;

- Diversificarea serviciilor către populaţie;

- Valorificarea superioară a meşteşugurilor locale;


153


Prin această măsură vor fi sprijinite înfiinţarea de întreprinderi şi dezvoltarea celor

existente care îşi asumă realizarea de activităţi productive, meşteşugăreşti şi servicii către

populaţie.

1. Investiţii în activităţi non agricole productive cum ar fi:

- Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte lână, blană, tricotaje, produse de uz

gospodăresc, produse odorizante etc.)

- În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase – începând de la stadiul de

cherestea (ex. mobilă)

- Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.

2. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi

tradiţionale non-agricole cu specific local (olărit, dogărit, împletituri de nuiele etc.), precum

şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste

activităţi).

3. Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi:

Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie;

Servicii de conectare şi difuzare internet;

Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport, protecţie

fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor, etc.)

Servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice.

Servicii de cadastru şi publicitate imobiliară

Servicii de consultanţă

Servicii financiare (cu excepţia celor bancare )

4. Investiţii în producerea de energie regenerabilă

Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât

biocombustibili - Este permisă achiziţionarea de echipamente pentru producerea de energie

care utilizează energia solară, eoliană, hidraulică, geotermică numai în scopul desfăşurării

activităţii economice pentru care beneficiarul este/ va fi autorizat.

Beneficiari



154

a) Micro-întreprinderi

b ) Persoane fizice care se angajează să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică

autorizată până la semnarea contractului de finanţare.


Beneficiari: 6876

Criterii de evaluare

Va fi acordată prioritate pentru

persoane fizice până în 40 de ani care se angajează să se autorizeze până la data semnării

contractului cu statutul de cel puţin PFA;

investițiile vor cuprinde o componentă de protecția mediului


A. Acţiuni imateriale

Software, patente, licenţe

Onorarii pentru consultanţă

B. Acţiuni materiale

- Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în

scop productiv, dotarea cu echipamente, utilaje)

- Echipamente şi dotări pentru gestionarea deşeurilor rezultate

- Mică infrastructură de conectare la sistemele de apă-canalizare sau

rezolvare pe cont propriu a acestor utilităţi

Finanţare

Ajutorul public FEADR + contribuţie publică naţională se ridică pentru această măsură la

70% din valoarea totală a proiectului, conform regulilor din măsura 312 PNDR

din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi:

- 50.000 Euro/ proiect - PFA

- 100.000 Euro/ proiect pentru micro-întreprinderile cu activitate sectorul

transportului rutier

- 200.000 Euro/ proiect pentru alte micro-întreprinderi


155

Valoarea maximă/proiect

- 50.000 Euro/ proiect pentru cabinet medical individual, cabinet medical veterinar

individual, persoană fizică autorizată, întreprindere familială precum şi persoanele

fizice care declară că se vor autoriza ca persoană fizică autorizată, întreprindere

familială;

- 200.000 Euro/ proiect pentru întreprindere individuală, societăţi cooperative

meşteşugăreşti de gradul I, societăţi cooperative de consum de gradul I, societăţi

comerciale cu capital privat care pot fi beneficiari ai măsurii, precum şi pentru

persoanele fizice care declară că se vor autoriza ca întreprindere individuală.

Ajutorul public FEADR+contribuție publică națională pentru proiectele care prevăd

investiții non-agricole pentru producția de bunuri la 85% din valoarea totală a proiectului

conform regulilor din măsura 312 PNDR

Valoare minimă/proiect – 5000 euro

Finanţare

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea

costului total

pe măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţie

publică

naţională

Contribuţie

privată

66 76.739

42.194,83

541.686

252.898

368346

171 970,7

92.087

42992,68

81.253

37.934,41



Indicatori comuni

Numărul micro-întreprinderilor care primesc sprijin - 6

Volumul total al investiţiilor (Euro) - 307 091


- Numărul micro-întreprinderilor care primesc sprijin împărţit în funcţie de tipul

investiţiei:

• investiţii în activităţi non-agricole productive - 3

• investiţii pentru dezvoltarea activităţilor precum cele meşteşugăreşti şi de artizanat - 1

• servicii pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi - 2

• investiţii în producerea de energie regenerabilă (integrate în investiţia generală) - 2


156


- Numărul brut de locuri de muncă create - 24

- Creşterea valorii adăugate brute non-agricole în întreprinderile sprijinite - Euro 307.091


-Creşterea economică realizată prin contribuţia măsurii (413-12) - Euro 700 000

-Crearea de locuri de muncă din care contribuţia măsurii (413-12) - 35

Măsura 413-13

Încurajarea activităţilor turistice


La capitolele de analiză diagnostic şi analiză SWOT s-a pus în evidenţă potenţialul

turistic al teritoriului care, deşi nu este foarte generos, poate totuşi reprezenta, pentru o

anumită parte a sa, cel puţin, o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă din zonă, o

modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural, o sursă de creştere a

veniturilor populaţiei şi un factor de stabilizare a populaţiei din teritoriu.

Deşi în areal există atracţiile turistice menţionate, situaţia este deficitară din punct de

vedere al infrastructurii turistice. În acest context, la nivelul teritoriului sunt necesare ample

investiţii în turism astfel încât patrimoniul natural şi cultural-etnografic să fie folosit la

potenţial maxim în sensul dezvoltării durabile a teritoriului. Aceste investiţii pot fi

acompaniate de campanii de marketing.


Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale prin valorificarea patrimoniului

cultural, arhitectural şi natural.

Obiective specifice


157

- Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru

tineri şi femei;

- Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice;

- Creşterea numărului de turişti şi durata vizitelor.

- Obiective operaţionale:

- Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică;

- Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică;

- Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de

interes turistic.


Măsura asigură combinarea unor obiective din axe diferite. Mai precis realizarea

obiectivelor acestei măsuri influenţează sau este influenţată de realizarea obiectivelor altor

axe. Astfel criteriile de selecţie vor de prioritate proiectelor care cuprind şi acţiuni de

producere a energiei din biomasă (măsura 123), din surse alternative (măsura 312), care refac

eventualele terenuri neagricole din jur prin măsuri de agro-mediu (măsura 223), care pun în

valoare produse alimentare locale patentate (măsura 123) sau care folosesc forţa de muncă

pregătită în GAL (măsura 111).

Sprijinul prin această măsură vizează:

a) investiţii în infrastructura de primire turistică;

b) investiţii în activităţi recreaţionale;

c) investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de

marcaje turistice, etc.;

d) dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Tipuri de operaţiuni:

Prin această măsură pot fi acoperite următoarele operaţiuni:

Pentru componenta a):

i. construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri

agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere)

având până la 15 camere:


158

Pentru investiţii în structuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism, nivelul de

confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minimum 3 margarete

(definite în conformitate cu legislaţia naţională);

Pentru investiţiile în agro-turism structura de primire turistică trebuie să atingă nivelul de

confort şi calitate a serviciilor aferente echivalent cu minimum 1 margaretă (definite în

conformitate cu legislaţia naţională).

ii. construirea şi modernizarea infrastructurii aferente capacitaţilor de cazare precum sisteme

de apă/apă uzată, achiziţionare de echipamente de producere a energiei din surse

regenerabile, etc.

Pentru componenta b):

i. investiţii legate de activităţi recreaţionale precum ex: alei pentru plimbări, spaţii de

campare, plimbări cu mijloace de transport tradiţionale, adăposturi pentru vreme nefavorabilă

etc.;

ii. investiţii legate de activităţi sportive precum alei de ciclism; ciclism montan, trasee pentru

echitaţie inclusiv prima achiziţie de cai (cu excepţia celor de cursă) în scop turistic şi

asigurarea adăposturile acestora (ca parte din valoare eligibilă a proiectului), rafting,

alpinism, etc.

Pentru componenta c):

i. construirea, modernizarea şi dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare şi

vizitare turistică, etc.

ii. dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice;

iii. amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de interes public etc.

iv. investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament

îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.),

recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;

v. investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: „drumul olăritului”,

„cioplitorilor în lemn” etc.).

Pentru componenta d):

i. elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în scopul

promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare, etc.

De asemenea, pentru toate tipurile de acţiuni, vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de

utilaje şi echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi montaj şi costurile

generale legate de întocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii,

consultanţă, studii de fezabilitate, achiziţia de patente şi licenţe, în limita unui procent de


159

10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii în

limita a 5%.


_ Micro-întreprinderile: (vezi definiţie dicţionar)

_ Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data

semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică

autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere,

_ Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi

asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune şi înfiinţate conform

legislaţiei naţionale în vigoare.

_ ONG-uri, definite conform legislaţiei naţionale în vigoare;

Atenţie! Scopul şi obiectivele asociaţiei şi fundaţiei/ ADI prevăzute în statut, trebuie să fie în

conformitate cu activităţile care vizează proiectul, activităţi de interes public şi negeneratoare

de profit.

ATENŢIE! Având în vedere faptul ca activitatea de agroturism este o activitate practicată de

membrii unei gospodării agricole, beneficiarii eligibili pentru acest tip de investiţii vor fi doar

cei organizaţi conform OUG 44/ 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către

persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.


Beneficiari: 45

Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului Solicitantului pentru măsura 313

Criterii de selecţie locală: Se va acorda prioritate pentru:

- proiecte care se înscriu în circuite turistice, itinerarii naturalistice stabilite la nivel regional

şi judeţean;

- proiecte situate în zone transfrontaliere;

- proiecte situate în zone protejate (parcuri naturale şi rezervaţii), sau, pentru proiecte de

investiţii, situate până la max. 5 km de acestea;

- proiecte localizate în zone cu importanţă turistică şi culturală deosebită;

- proiecte care prevăd crearea de locuri de muncă pentru femei;

- proiecte care prevăd realizarea unui produs turistic complex;

- proiecte care utilizează noi tehnologii şi contribuie la reducerea consumului energetic;


160

- proiecte care au o componentă de reciclare a deşeurilor;

- proiecte care prevăd restaurarea de obiective culturale de importanţă naţională;

- proiecte care promovează parteneriatul public-privat.


C. Acţiuni imateriale

- Software, patente, licenţe

- Onorarii pentru consultanţă

D. Acţiuni materiale

- Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor pentru

a răspunde standardelor de cazare şi masă, dotarea cu echipamente, utilaje);

- Cheltuieli pentru mică infrastructură în turism;

- Activităţi recreaţionale care valorifică patrimoniul natural şi cultural local;

- Echipamente şi dotări pentru gestionarea deşeurilor rezultate;

- Mică infrastructură de conectare la sistemele de apă-canalizare sau

rezolvare pe cont propriu a acestor utilităţi;

- De asemenea, vor fi susţinute investiţiile de racordare la utilităţile publice,

achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse

regenerabile decât bio-combustibii, ca parte componentă a proiectelor.


Ajutorul public FEADR + contribuţie publică naţională variază pentru această

măsură, de la 100% pentru entităţi publice (APL şi ONG) la 70% sau 50 % pentru entităţi

private.

- Pentru investitiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public

nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi valoarea

de 200.000 Euro/ proiect;

- Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de

până la: 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 70.000 Euro/ proiect în cazul

proiectelor de investiţii în agroturism;

- 50% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 Euro/ proiect pentru alte tipuri

de investiţii în turismul rural.


161

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea

costului total

pe măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţie

publică

naţională

Contribuţie

privată

3 3

43.529,33

43.529,33

130.588

130.588

88.800

88.000

22.200

22.200

19.588

19.588

2 5.000 10.000 8.000 2.000 0

Total – 55

140.588

140.588

96.800

96.800

24.200

24.200

19.588

19.588

Finanţare



Indicatori comuni:

Numărul de noi activităţi turistice sprijinite, împărţite după tipul de acţiune: 5

- infrastructura recreaţională şi de primire turistică 33

- infrastructura la scara mică precum centrele de informare turistică,

amenajare marcaje/trasee turistice

- dezvoltarea/marketing-ul serviciilor de turism rural 2

Volumul total al investiţiilor împărţite după tipul de acţiune 5

- infrastructura recreaţională şi de primire turistică 33

- infrastructura la scara mică precum centrele de informare turistică,

amenajare marcaje/trasee turistice

- dezvoltarea/marketing-ul serviciilor de turism rural - 2


Număr de acţiuni turistice în infrastructura recreaţională şi de primire turistică împărţite după

tipul de acţiune:

- acţiuni de agro-turism - 12

- acţiuni de turism rural - 0

- activităţi recreaţionale - 1



162

Numărul brut de locuri de muncă create împărţit pe categorie de gen şi vârstă - 9


-Crearea de locuri de muncă din care contribuţia Măsurii (413-13) - 14

Măsura 413-22

Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru

economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale


Dezvoltarea economică şi socială a spaţiului rural este indispensabil legată de

existenţa unei infrastructuri rurale, a serviciilor de bază şi valorificarea bogatei moşteniri

rurale.

Renovarea şi dezvoltarea satelor reprezintă o cerinţă esenţială pentru creşterea calităţii

vieţii şi sporirea atractivităţii zonelor rurale. Calitatea infrastructurii fizice rurale de bază (cu

precădere infrastructura de drumuri şi infrastructura de apă/apă uzată) poate avea un impact

major asigurând dezvoltarea spaţiului rural, în special, prin încurajarea şi facilitarea

dezvoltării activităţilor economice.

În prezent, în teritoriul nostru, ca şi în alte teritorii rurale, datorită fenomenelor

migraţiei şi emigraţiei, dar şi nivelului scăzut al veniturilor şi educaţiei se întâlnesc din ce în

ce mai frecvent cazuri de abandonare a copiilor sau lăsării lor sub o supraveghere formală,

precum şi de abandonare a părinţilor în vârstă.

Totodată, slaba dezvoltare a infrastructurii de bază, poate avea un impact negativ

asupra sănătăţii familiilor în comunităţile rurale. De asemenea spaţiile de interes public cum

ar fi pieţele comerciale, locurile de parcare, parcurile neamenajate sau neîntreţinute limitează

accesul populaţie la diverse servicii şi activităţi recreaţionale. Aceste exemple schiţează

necesităţile şi îmbunătăţirile majore în infrastructura fizică de bază de care spaţiul rural are

nevoie.

Una dintre problemele cheie cu care se confruntă spaţiul rural românesc o constituie

şi slaba dezvoltare a serviciilor de bază (facilităţi recreaţionale, sportive şi culturale, de

îngrijire a copiilor, bătrânilor, servicii de transport public etc.). În acest sens, în majoritatea

comunelor şi satelor, diversele servicii, ce ar caracteriza un spaţiu rural echilibrat îndreptat

către o calitate bună a vieţii, sunt aproape inexistente. Această situaţie se datorează în mare


163

parte inexistenţei elementului cheie şi anume cel al infrastructurii, reprezentând astfel o

barieră în calea dezvoltării de activităţi economice şi de creare de oportunităţi ocupaţionale

alternative


Obiectivul general al măsurii vizează: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru

populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi

naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.

Obiectivul specific vizează creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care

beneficiază de servicii îmbunătăţite.

Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează:

Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural;

Îmbunătăţirea accesului la servicii de bază pentru populaţia rurală;

Creşterea numărului de sate renovate;

Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite.

Descrierea intervenţiei-domeniul de acoperire al măsurii

Măsura combină obiectivele mai multor axe. La amenajarea parcurilor pentru recreere se

realizează şi obiectivul privind creşterea suprafeţelor forestiere, iar salubrizarea mai bună a

comunelor duce la realizarea obiectivului privind o calitate mai bună a apei, aerului şi

terenului, ambele obiective fiind specifice axei 2.

Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural pentru

a) Crearea şi dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală;

b) Protejarea patrimoniului cultural şi natural de interes local.

c) Crearea și modernizarea infrastructurii fizice de bază

Tipuri de acţiuni eligibile :

Pentru componenta a):

• Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă

pentru copii, terenuri de sport etc.);


164

• Renovarea clădirilor publice (ca de ex. primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru

organizarea de târguri etc.);

• Investiţii noi în infrastructura socială şi dotarea aferentă pentru centre de îngrijire copii,

bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;

• Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală şi

amenajarea de staţii de autobuz;

• Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire,

întreţinere spaţii verzi etc.);

• Investiţii de renovare, modernizare şi utilarea aferentă a aşezămintelor culturale (biblioteci,

cămine culturale, centre pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale etc.), inclusiv

achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale utilizate de acestea

în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial; de asemenea vor fi susţinute

cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de

instalare şi montaj.

Pentru componenta b):

• Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din spaţiul

rural - grupa B23 şi natural local (peşteri, copaci seculari, cascade etc.);

• Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea de

valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii;

• Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural

Pentru ambele componente vor fi susţinute de asemenea şi costurile generale legate de

întocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii, consultanţa, studii de

fezabilitate, achiziţia de patente şi licenţe, în limita a 10% din valoarea totală eligibilă a

proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%.

Pentru compunenta c):

Înființarea de drumuri noi, extinderea și îmbunătățirea rețelei de drumuri de ineters local (

drumuri comunale, vicinale și strazi din interiorul comunei) ce aparțin proprietății publice a

unității administrative pe teritoriul căruia se află, așa cum sunt definite și clasificate în

conformitate cu legislația națională

Beneficiari

- Consilii locale şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară, conform legislaţiei naţionale în

vigoare;


165

- ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în

vigoare;

- Persoane fizice şi juridice doar pentru componenta „b ‘’

- Număr beneficiari : - 118

Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 322 din PNDR


proiecte care promovează parteneriatul public-privat;

proiecte promovate de ONG-uri;

proiecte ai căror beneficiari finali sunt grupurile vulnerabile;


a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică,

negeneratoare de profit, dar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi 400 000 Euro /

proiect

b) de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.

Volumul sprijinului nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioada

de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulată în Regulamentul Comisiei (CE)

nr.1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006.

FINANŢARE

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea

costului total

pe măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţie

publică

naţională

Contribuţie

privată

115

80.704

40 000

887.752

200 000

710.202

160 000

177550

40 000 0

3 60000 180000 100800 25200 54000

Total 11 887.752 710.202 177.550


Indicatori de realizare

Indicatori comuni:

- Număr de comune sprijinite - 118

Formatat: Stânga


166

- Volumul total al investiţiilor împărţit în funcţie de tipul acţiunii de revitalizare:

- fizică (euro) – 120.000

- socială (euro) – 260.000


- Volumul total al investiţiilor împărţit în funcţie de tipul patrimoniului natural – 40.000

(euro) cultural – 80.000


- Populaţia din mediul rural ce beneficiază de servicii îmbunătăţite (mii persoane) - 12


- Crearea de locuri de muncă - 19

Măsura 421

Implementarea proiectelor de cooperare


În România, la ora actuală, percepţia generală este că guvernul şi autorităţile publice

locale sunt cei care trebuie să se implice şi să fie răspunzători de dezvoltarea oricărui

domeniu al vieţii sociale. ONG-urile sunt o prezenţă timidă încă şi puţin numeroasă.

Voluntariatul este o noţiune ce trezeşte resentimente datorită amintirilor trecutului nu prea

îndepărtat şi voluntarii, veniţi mai ales din alte ţări, sunt priviţi ca o curiozitate. Neimplicarea

este normă de bază a comportamentului social. Pe plan european acest mod de a vedea

participarea la actul de guvernanţă locală este demult depăşit, cetăţenii implicându-se din ce

în ce mai puternic la rezolvarea problemelor locale din cele mai diverse domenii. Axa

LEADER a facilitat în multe ţări implicarea cetăţenilor din mediul rural în stabilirea şi

implementarea strategiilor locale de dezvoltare, prin aplicarea principiului „de jos în sus” în

ceea ce priveşte guvernanţă locală. Este de dorit ca şi România să meargă în aceasta direcţie

şi activitatea GAL-urilor este o oportunitate în acest sens. Una dintre posibilităţile oferite este

cooperarea cu reprezentanţii altor teritorii.


167

În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele

locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei

noi, de a face schimb de experienţă şi de a vedea concret cum au rezolvat alţii problemele

dezvoltării locale.


Priorităţile avute în vedere de către GAL vor fi implementate cu mult mai eficient în

teritoriu prin facilitarea accesului membrilor GAL la idei şi informaţii noi la schimburi de

experienţă învăţând astfel din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini

inovaţia, pentru dobândire de competente şi îmbunătăţirea lor.

Această măsură vine să susţină obiective din strategia de dezvoltare a teritoriului

GAL, precum cele legate de turism sau valorificarea superioară a producţiei agricole,

infrastructura rurală. Schimbul de bune practici, iniţiative comune, formare comună sunt

câteva acţiuni care pot ajuta GAL.

Obiectiv general

Îmbunătăţirea strategiilor locale de dezvoltare prin cooperare inter-teritorială şi

transnaţională.

Obiective specifice

Dobândirea de competenţe şi îmbunătăţirea cunoştinţelor deţinute de membrii

Grupului de Acţiune Locală din GAL prin intermediul proiectelor de cooperare.


Prin intermediul acestei masuri se vor finanţa proiecte de cooperare transnaţională şi

inter-teritorială între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul

LEADER.

Beneficiari



168

a) Aplicanţi: GAL finanţat prin axa LEADER, Grupuri/parteneriate, care funcţionează după

principiul şi metoda LEADER

b) Beneficiari: membrii GAL


a) Aplicanţi: 13

b) Beneficiari: 60

Criterii de eligibilitate

- parteneriatele reprezintă GAL-uri sau sunt organizate în conformitate cu abordarea

LEADER

- proiectele vor fi elaborate şi implementate în comun

- coordonatorul este un GAL finanţat prin axa LEADER

- activităţile/proiectele să corespundă unei măsuri sau mai multor măsuri din FEADR

- valoarea proiectului (suma solicitată) să se încadreze în limita financiară maximă stabilită

(200.000 euro co-finantare publică, iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000

euro).

Criterii de selecţie

În ambele cazuri, prioritate vor avea proiectele de cooperare care:

- implică mai mult de două GAL-uri din România;

- implică un GAL din alt stat membru cu experienţa LEADER +;

- includ activităţi inovative;

- combină obiectivele din diferite axe ale PNDR;

- se adresează fermierilor de semi-subzistenţă;

- se adresează tinerilor din zona rurală;

- respectă normele de mediu;

- urmăresc facilitarea implementării acelor măsuri din PNDR care vor avea ca beneficiari

grupuri de producători, asociaţii, parteneriate, etc.


- pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri, seminarii,

activităţi de traducere şi interpretare, multiplicare documente;

- investiţii pentru implementarea proiectelor comune;

- proiecte comune de instruire;



169

Limita financiară maximă stabilită este de 200.000 euro. Valoarea totală a investiţiei nu va

depăşi 400.000 euro. Ajutorul public FEADR + contribuţie publică naţională se ridică la 85%

din valoarea totală a proiectului, conform regulilor de finanţare din măsura 421 PNDR.

FINANTARE

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea

costului total

pe măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţie

publică

naţională

Contribuţie

privată

2 28794 57589 39160 9790 8639

1 13000 13000 8840 2210 1950

1 10.000 10.000 8.000 2.000 0


De realizare Numărul de proiecte de cooperare sprijinite - 13

transnaţională - 2

inter-teritorială - 1

De rezultat - Număr brut de locuri de muncă create - 2

De impact - Crearea de locuri de muncă suplimentare – 5


170

REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

PARTEA A –V-A: PARTENERIATUL

III.1 Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de candidatură ( parteneriatul

care realizează Dosarul de Candidatură- Planul de Dezvoltare Locală)

În tabelul de mai jos a fost sintetizată metodologia de animare a teritoriului şi de

elaborare a Planului de Dezvoltare Locală.

Procesul de elaborare al dosarului de candidatură a fost structurat în mai multe etape,

plecând de la iniţierea constituirii Grupului de Acţiune Locală, a fost apoi stabilită echipa

coordonatoare şi grupuri de lucru ce au organizat întâlniri cu potenţiali parteneri, consultări

pe plan local cu lideri de opinie, ONG-uri, potenţiali beneficiari, administraţii publice locale.

Au fost pregătite materiale de prezentare a programului LEADER.

Echipa de proiect a iniţiat evaluarea mediului economico-social şi a potenţialelor

locale pentru a crea şi implementa politici şi programe, bazate pe oportunităţi locale şi

adresate necesităţilor locale. S-a pornit de la înţelegerea faptului că forţele determinante ale

dezvoltării locale sunt baza economică şi capacitatea de dezvoltare a acesteia, având în

vedere şi tendinţele externe şi evenimentele care pot avea impact asupra acestora.

Pentru a asigura implementarea măsurilor de dezvoltare cuprinse în alternativa de dezvoltare

strategică definitivată, a fost necesară atât conturarea unei echipe tehnice, cât şi definirea

procedurilor şi etapelor de urmat. În acest scop, echipa de proiect a elaborat, în conlucrare cu

specialiştii parteneriatului local, principiile de funcţionare şi modul de organizare.

Sarcina definirii domeniilor de analiză a fost dificilă deoarece nu există o definire a

ceea ce constituie domeniile cele mai potrivite. Întrepătrunderea ariilor localităţilor,

interacţiunile dintre acestea au fost avute în vedere, recurgându-se la concentrarea analizei

spre: analiza zonei din jurul oraşului Tecuci şi a comunelor în parte, analiza zonei în

ansamblu şi analiza sectorială, implicând părţi ale economicului, mediului, socialului şi

infrastructurii. Domeniile de analiză au fost concentrate pe grupuri de lucru astfel:

1. prezentarea fizico-geografică şi istorico-culturală;


171

2. patrimoniu de mediu şi agricultură;

3. economie non – agricole, servicii şi turism;

4. populaţie, demografie, activităţi sociale, infrastructura rurală;

Domeniile menţionate au fost împărţite în sub-domenii, pentru a cuprinde o paletă cât

mai largă şi reprezentativă a vieţii economico-sociale a zonei.

Colectarea datelor, ca factor-cheie al realizării profilului economico-social al zonei, a

fost un proces dificil, având în vedere disponibilitatea şi accesul la date statistice, relevante

acestui scop. Dificultatea s-a manifestat mai accentuat în cazul comunelor, unde

specificitatea datelor este mai pregnantă. Obstacolele înfruntate în procesul colectării datelor

nu au fost specifice doar muncii depuse pentru planificarea strategică a zonei. Cu aceeaşi

situaţie se confruntă, în general, toate ţările Europei Centrale şi de Vest, datorită lipsei de

standardizare a sistemelor de colectare şi de prelucrare a datelor. Pe acest considerent, acolo

unde au fost insuficiente datele statistice oficiale sau cele colectate de la diverse instituţii şi

organizaţii de profil, agenţi economici, agenţii de dezvoltare - parteneri ai proiectului, s-au

colectat, tot cu sprijinul partenerilor proiectului, date empirice, deseori transmise verbal, prin

interviuri sau sondaje, din cunoştinţele de specialitate documentate ale unor experţi din

diferite domenii. S-a avut în vedere şi faptul că nu este neapărat necesară colectarea unui

număr exagerat de mare şi detaliat de date, atenţia fiind concentrată şi asupra simplităţii

acestora. S-a procedat la prelucrarea şi prezentarea datelor şi informaţiilor, astfel încât

acestea să fie relevante şi relativ uşor de înţeles pentru factorii de decizie. Condiţiile de mai

sus s-au avut în vedere la conturarea finală a evaluării - analiza locală/diagnostic.

După colectarea şi prelucrarea datelor, echipa de proiect a organizat derularea

analizelor de potenţial al zonei, în vederea utilizării acestora în cadrul analizei SWOT.

Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru

identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a

strategiei de dezvoltare. SWOT semnifică Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi şi

Ameninţări. De fapt, analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea "Unde suntem?",

aceasta implicând analiza mediului intern al zonei şi a mediului extern general şi specific.

Punctele Tari ale unei zone sunt acele valori sau acei factori care îi dau acesteia un

avantaj competitiv şi îi conferă atractivitate. Punctele Tari reprezintă forţele interne, adică

forţe distincte, cu caracteristici legate de localizarea zonei.

Punctele Slabe sunt acei factori sau acele tendinţe care crează obstacole în calea

dezvoltării economico-sociale. Punctele Slabe pot lua forme sociale, fizice, financiare,

reglementative, operaţionale sau altele. Acestea pot fi împărţite în Punctele Slabe care pot fi


172

corectate în termen scurt, între 3-5 ani, şi Punctele Slabe care necesită timp îndelungat şi sunt

dificil de corectat.

Răspunsul analitic la relevarea Punctelor Slabe a fost acela de a formula măsuri

concrete care să înlăture obstacolele şi să potenţeze accentuat Punctele Tari.

Punctele Tari şi Punctele Slabe au fost considerate factori interni ai zonei sau endogeni.

Oportunităţile şi Ameninţările au fost considerate factori externi sau exogeni.

Oportunităţile sunt acei factori externi care uşurează dezvoltarea avantajului competitiv

(Punct Tare).

Ameninţările sunt tendinţe nefavorabile, dezvoltări externe de zonă, care conduc la declinul

avantajului competitiv al acesteia. Modificarea condiţiei externe reprezintă o Ameninţare sau

o Oportunitate, în funcţie de condiţiile locale ale zonei.

Evaluarea mediului/contextului şi a factorilor externi este una dintre caracteristicile distincte

ale planificării strategice, abordată în cadrul prezentei lucrări, referindu-se la comunitatea

internaţională, inclusiv cea europeană, la planul naţional şi la cel regional/judeţean. Se

cunoaşte că modificările din această sferă se află dincolo de controlul zonal, dar impactul lor

asupra acesteia reprezintă preocupări legitime. Practic, analiza potenţialelor de dezvoltare

(Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi, Ameninţări) a fost făcută sub coordonarea echipei

de proiect, de un cerc larg de specialişti ai parteneriatului local, utilizându-se formulare

specifice, prin care s-a dat ocazia să se identifice, totodată, şi măsurile pe care specialiştii le-

au considerat ca oportune pentru înlăturarea Punctelor Slabe. În continuare, s-au elaborat, în

consensul parteneriatului local, criterii specifice de selecţie/ierarhizare, prin aplicarea cărora

s-a realizat prioritizarea Punctelor Tari şi a Punctelor Slabe.

Procesul de elaborare a acestui concept a avut un caracter deschis şi democratic,

permiţând participarea largă a specialiştilor locali, reprezentanţi ai societăţii civile din GAL

„Tecuci”. Rezultatele obţinute pe parcursul acestuia au fost prezentate în mass-media locală,

diseminate şi supuse validării publice la finalul fiecărei etape de lucru. Prezentul concept

reprezintă rezultatul muncii voluntare, în parteneriat, a persoanelor resursă, reprezentanţi ai

administraţiei publice locale, universităţilor, ai altor instituţii, agenţilor economici,

asociaţiilor profesionale, cultelor şi organizaţiilor neguvernamentale, sub conducerea echipei

de proiect, beneficiind de consultanţă metodologică din partea Direcţiei de Dezvoltare

Regională a Consiliului Judeţean Galaţi precum si de sprijinul Direcţiei Agricole şi de

Dezvoltare Rurală, Galaţi. Munca colectivă s-a desfăşurat în grupe de lucru, pe domenii de

activitate, în cadrul cărora s-au identificat priorităţile strategice de dezvoltare a zonei, s-au


173

definit obiectivele specifice şi sarcinile, respectiv măsurile prin care se vor realiza obiectivele

stabilite.

Etapele procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Locala GAL

„Tecuci”

Bazată pe conturarea realistă a profilului-analizei diagnostic a zonei ADZT, echipa de

proiect a organizat, prin întâlniri publice, dezbateri având ca scop formularea misiunii

viitoarei strategii de dezvoltare şi construirea sistemului ierarhic de obiective, prin a căror

realizare va fi îndeplinită misiunea strategiei de dezvoltare a zonei. Prin construirea

sistemului de obiective ale strategiei s-a reuşit conturarea viziunii generale pe 3 ani şi a

rezultatului dorit al procesului planificării strategice. Totodată, direcţiile strategice definite

permit gruparea corespunzătoare a măsurilor de dezvoltare identificate, care, prin

implementare, vor duce la realizarea misiunii strategiei de dezvoltare a zonei.

Sistemul de obiective construit permite, totodată, măsurarea rezultatelor implementării,

datorită faptului că măsurile, obiectivele şi sub obiectivele componente sunt cuantificabile

prin indicatori.

Practic, pentru realizarea rezultatului mai sus menţionat, echipa de lucru a conlucrat cu

specialiştii, în parteneriat local, pentru a definitiva sistemul de obiective, după care au

reanalizat măsurile de dezvoltare, identificate cu ocazia aplicării analizei SWOT, renunţând

la unele din acestea sau identificând altele noi. În acest mod, au rezultat priorităţile de

dezvoltare care constituie, baza strategiei de dezvoltare a zonei.

În acest context, s-a avut în vedere şi faptul că unul din scopurile principale ale

Planului de Dezvoltare Locala al GAL „Tecuci” este şi acela de a reprezenta un instrument

de promovare economică a zonei.


174

Etape Activităţi Metode,

Instrumente

Participanţi Data

întâlnirilor

Rezultate

I. Iniţierea

procesului de

constituire a

GAL

1. Prezentarea iniţiativei LEADER şi

descrierea conceptului de GAL

2. Identificarea factorilor cheie (instituţionali,

organizaţionali, ai societăţii civile) care se vor

implica în implementarea strategiei locale de

dezvoltare

3. Prezentarea reglementărilor locale,

naţionale şi europene, care vor influenţa

procesul de elaborare al Strategiei de

dezvoltare

4. Identificarea resurselor necesare şi

disponibile pentru implementarea Strategiei

(resurse umane, financiare, instituţionale etc.)

5. Implicarea entităţilor interesate în

pregătirea Planului de Dezvoltare Locală

6. Diseminarea sugestiilor, a rezultatelor

Întâlniri,

dezbateri,

consultări

Membrii grupului

de iniţiative,

reprezentanţi ai

instituţiilor

publice, mediului

de afaceri, ONG-

urilor, persoane

private

15.02.2010 Conştientizarea

participanţilor, actori

locali, privind

necesitatea, utilitatea şi

oportunitatea înfiinţării

unui GAL

Identificarea leader-ului,

Grupului de Acţiune

Locală

Stabilirea unui potenţial

teritoriu

Stabilirea potenţialilor

parteneri


175

II. Stabilirea

metodologiei de

lucru si a etapelor

de elaborare a

Planului de

Dezvoltare

1.Stabilirea echipei coordonatoare,

responsabilă de întocmirea Planului

de Dezvoltare locală

2.Localizarea teritorială a GAL –ului,

3.Identificatea potenţialilor parteneri

4. Formarea grupurilor de lucru

5. Identificarea persoanelor resursă

din teritoriu

6. Conceperea instrumentelor şi a

calendarului de lucru necesare,

identificarea domeniilor de analiza

Întâlniri,

brainstormin

g,

Consultarea

liderilor de

opinie locali,

interviuri,

Echipa

coordonatoare,

primari, oameni de

afaceri,

reprezentanţi ONG,

şi ai societăţii

civile

17.04.2010

Identificarea persoanelor resursă,

stabilirea echipei coordonatoare,

Definirea domeniilor de analiză,

Repartizarea pe domenii a

grupurilor de lucru


176

III. Elaborarea

diagnosticului

socio-economic si

teritorial al regiunii

1.Colectarea datelor

socio-economice ale

teritoriului

2.Analiza datelor

3. Structurarea

informaţiilor obţinute

4. Diseminarea

rezultatelor analizelor

Consultarea studiilor de

specialitate, a documentelor

strategice relevante din

teritoriu;

Documentare pe teren;

Chestionare, fişe de lucru,

caiete documentare,

participarea la întâlniri ale

comitetelor locale ;

Consultarea altor surse de

informare: site-urile

Primăriilor şi altor instituţii

publice judeţene şi

naţionale, broşuri, publicaţii

locale etc.

Echipa coordonatoare,

primari, oameni de afaceri,

reprezentanţi ONG şi ai

societăţii civile, comitete

locale, persoane private;

Reprezentanţi ai DADR

29.05.2010

05.06.2010

Întocmirea

analizei-diagnostic

a teritoriului,

IV. Identificarea

factorilor interni si

externi care pot

contribui-îngreuna

implementarea

Strategiei de

dezvoltare locală

1. Analize tematice de

potenţial a zonei

2. Identificarea

punctelor tari, a

punctelor slabe,

oportunităţilor şi

ameninţărilor,, plecând

de la potenţialul local





locale, persoane private;

12.06.2010

Analiza SWOT, pe

domenii


177

19.06.2010

V. Identificarea

viziunea de

dezvoltare

1. Identificarea

priorităţilor reieşite din

etapele anterioare,

elaborarea unui plan de

acţiune pentru

implementarea

strategiei

2. Întocmirea

versiunilor pentru

viziunea de dezvoltare

şi a obiectivelor

strategice majore

3. Alegerea variantei

considerate optimă

pentru viziunea de

dezvoltare

4. Diseminarea

rezultatelor




teritoriu;

Documentare pe teren;


caiete documentare,

participarea la întâlniri ale

comitetelor locale;

Publicare articole în mass-

media





locale, grupuri de lucru,

persoane resursă,

reprezentanţi ai autorităţilor

publice judeţene, Consiliul

Judeţean, DADR, Camera

Agricolă

11.08.2010

Viziunea de

dezvoltare

Plan de acţiune

pentru

implementarea

strategiei

VI. Elaborarea

variantelor

strategiei de

dezvoltare locală

1.Evidenţierea

măsurilor, acţiunilor şi

proiectelor care conduc

la implementarea




teritoriu;





Selectarea variantei

optime a Strategiei

de Dezvoltare

Locală


178

strategiei propuse

2. Creionarea strategiei

de dezvoltare locală

propuse

3. Stabilirea unui

comitet de selecţie

provizoriu


caiete documentare; Focus

grupuri

locale

VII. Validarea

dosarului de

candidatura

1. Validarea strategiei

şi a acţiunilor propuse

2. Elaborarea

candidaturii

3. Validarea dosarului

de candidatură final de

către parteneri

Întâlniri, dezbateri Echipa coordonatoare,




locale

24.10.2010 Validarea variantei

definitive a

Strategiei de

dezvoltare locală

VIII. Depunerea

dosarului de

candidatura

Deplasare la Unitatea

de Management Galaţi

Echipa de coordonare 28.10.2010


179

III.2. Prezentarea parteneriatului decizonal

III.2.1. Descrierea partenerilor

Partenerii din GAL „Tecuci” au înţeles avantajele asocierii într-o organizaţie de tip GAL

şi au consimţit să ni se alăture. Componenţa parteneriatului este descrisă în Anexa nr. 1

III. 2.2 Crearea şi funcţionarea GAL-ului

1)Adunarea generală

Adunarea generală este organul suprem de conducere, alcătuit din totalitatea membrilor

asociaţiei. Dintre aceştia, doar membrii fondatori şi membrii asociaţi au drept de vot, membrii de

onoare şi membrii susţinători având dreptul de a participa şi de a lua cuvântul în şedinţele adunării

Generale, dar fără drept de vot.

Adunarea Generală are următoarele competenţe:

a) Aprobarea strategiei şi a obiectivelor generale ale GAL „Tecuci”;

b) Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;

c) Alegerea şi revocarea membrilor Consiliului Director;

d) Alegerea şi revocarea membrilor Comitetului de Selecţie;

e) Alegerea şi revocarea Cenzorului sau, după caz, a membrilor Comisiei de Cenzori;

f) Înfiinţarea de filiale;

g) Modificarea Actului Constitutiv şi a Statutului GAL „Tecuci”;

h) Dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare;

i) Decide asupra primirii sau excluderii unor membri;

j) Decide asupra acordării calităţii de membru de onoare unei/unor persoane, în condiţiile Statutului GAL

„Tecuci”;

k) Stabilirea programului de activitate;

l) Stabilirea cotizaţiei anuale;

m) dezbaterea raportului de activitate al Consiliului Director;

n) Orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de Statutul GAL „Tecuci”;

Adunarea Generală se întruneşte în sesiune ordinară şi extraordinară, după cum urmează:

a) în sesiune ordinară, anual;

b) în sesiune extraordinară, ori de câte ori trebuie rezolvate probleme importante de competenţa Adunării

Generale şi care nu suferă amânare.

Adunarea Generală are drept de control permanent asupra celorlalte organe ale Asociaţiei.


180

Convocarea Adunării Generale în sesiune ordinară se face de către Consiliul Director, în

scris, prin mijloace clasice (scrisoare, fax) sau electronice (e-mail), cu cel puţin 15 zile înainte de data

desfăşurării adunării.

În convocare se vor preciza ziua, ora şi locul unde se desfăşoară şedinţa Adunării Generale, precum şi

ordinea de zi.

Convocarea se va transmite tuturor membrilor Asociaţiei.

Convocarea Adunării Generale în sesiune extraordinară se face la iniţiativa Consiliului

Director, a preşedintelui sau la propunerea unei treimi din membrii Asociaţiei, ori de câte ori este

necesar.

Oricare membru poate solicita Consiliului Director convocarea Adunării Generale, iar în cazul

în care Consiliul Director nu convoacă Adunarea Generală, acesta are dreptul să solicite instanţelor

judecătoreşti această convocare.

Adunarea Generală a Asociaţiei poate delibera legal şi fără convocare, în prezenţa unanimităţii

membrilor cu drept de vot.

Adunarea Generală este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi şi ia decizii cu

majoritatea celor prezenţi, cu excepţia modificării Statutului, caz în care se cere o majoritate de cel

puţin 2/3 din numărul total al membrilor cu drept de vot.

Fiecare membru are dreptul la un singur vot. În caz de egalitate, Preşedintele decide.

Dezbaterile şi hotărârile adoptate se consemnează într-un registru special de către un secretar desemnat

de Consiliul Director.

Preşedinţia Adunării Generale aparţine preşedintelui Asociaţiei sau, în lipsa acestuia,

vicepreşedintelui.

La şedinţele Adunării Generale pot participa şi persoane care nu sunt membri ai Asociaţiei, dar fără

drept de vot.

Asociatul care, într-o anumită problemă supusă hotărârii Adunării Generale, este interesat

personal sau prin soţul său, ascendenţii sau descendenţii săi, rudele în linie colaterală sau afinii săi

până la gradul al patrulea inclusiv, nu va putea lua parte la deliberare şi nici la vot. Asociatul care

încalcă această dispoziţie este răspunzător de daunele cauzate Asociaţiei dacă fără votul său nu s-ar fi

putut obţine majoritatea cerută.


181

Hotărârile luate de Adunarea Generală, în limitele legii, ale Actului Constitutiv şi/sau ale

Statutului sunt obligatorii chiar şi pentru asociaţii care nu au luat parte la Adunarea Generală sau au

votat împotrivă.

Hotărârile Adunării Generale, contrare legii, Actului Constitutiv sau dispoziţiile cuprinse în

Statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre asociaţii care nu au luat parte la Adunarea

Generală sau care au votat împotriva şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în

termen de 15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc

şedinţa, după caz.

2) Consiliul Director

Consiliul Director este organul care asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării

Generale.

Consiliul Director exercită conducerea Asociaţiei în perioada dintre sesiunile Adunării

Generale şi hotărăşte în toate problemele ce intră în competenţa sa.

Consiliul Director este răspunzător pentru întreaga activitate în faţa Adunării Generale.

Fiecare membru al Consiliului Director este individual responsabil pentru actele şi faptele sale

în cazul încălcării legislaţiei sau dispoziţiilor primite.

Consiliul Director este alcătuit din cinci persoane (- pentru mai mult de 50 membri numărul de membri

ai Consiliului Director va creşte până la 15% din numărul de membri ai GAL „Tecuci”, membri ai

asociaţiei, alese pentru un mandat de 2 ani; Consiliul Director poate fi alcătuit şi din persoane din afara

Asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din componenţa sa.

Primul Consiliu Director va fi format din Preşedinte, Vicepreşedinte şi trei membri – dintre

care unul va avea funcţia de secretar, numiţi prin Actul Constitutiv, ale căror mandate vor putea fi

reînnoite, sau care vor putea fi înlocuiţi prin hotărârea Adunării Generale.

În caz de vacantare, Consiliul Director procedează imediat la înlocuirea cu membri interimari.

Înlocuirea definitivă este decisă în proxima Adunare Generală ordinară.

Numirea în Consiliul Director va fi acordată cu prioritate membrilor fondatori, iar numirea altor

membri ai Asociaţiei va fi posibilă numai în situaţia în care membrii fondatori renunţă la calitatea de

membrii ai Consiliului Director sau nu mai sunt în viaţă.


182

Alegerea Consiliului Director se va face de către Adunarea Generală a Asociaţiei, iar, în

situaţia în care din Adunarea Generală mai fac parte membrii fondatori, aceştia vor avea drept de veto

cu privire la alegerea Consiliului Director.

Nu poate fi membru al Consiliului Director, iar dacă era, pierde această calitate orice persoană care

ocupă o funcţie de conducere în cadrul unei instituţii publice, dacă Asociaţia are ca scop sprijinirea

activităţii acelei instituţii publice.

În exercitarea competenţei sale, Consiliul Director:

a) prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de

venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectele

asociaţiei;

b) încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;

c) aproba organigrama şi politica de personal ale asociaţiei;

d) hotărăşte asupra angajării şi desfacerii contractului de muncă a personalului salarizat, negociază şi

stabileşte salariile. De asemenea, decide în privinţa personalului angajat pe bază de convenţie

civilă;

e) propune Adunării Generale acordarea de funcţii onorifice şi persoanele cărora să li se acorde;

f) decide schimbarea sediului Asociaţiei;

g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală.

Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.

Consiliul Director se întruneşte trimestrial, la convocarea preşedintelui, precum şi de fiecare

dată când interesul o necesită, la cererea scrisă adresată preşedintelui de către cel puţin 1/3 din membrii

Consiliului Director.

Şedinţele Consiliului Director sunt legal constituite în prezenta a 2/3 din numărul membrilor săi.

Hotărârile Consiliului se iau cu o majoritate calificată din totalul membrilor săi.

Toate hotărârile Consiliului Director sunt consemnate într-un registru şi sunt semnate de preşedinte şi

de secretarul de şedinţă.

La şedinţele Consiliului Director pot participa în orice situaţie membrii fondator, membrii asociaţi şi

cenzorul/ cenzorii, dar fără drept de vot. Membrii de onoare şi persoanele care nu sunt membri ai

Asociaţiei pot participa la şedinţele Consiliului Director dacă au fost invitate, dar fără drept de vot.

Preşedintele Consiliului Director este şi Preşedintele Asociaţiei şi are următoarele atribuţii:


183

- convoacă membrii Consiliului Director la întruniri, precizând ordinea de zi;

- prezidează Consiliul Director;

- prezidează şedinţele Adunării Generale;

- reprezintă Asociaţia în justiţie;

- reprezintă Asociaţia în relaţiile cu terţii;

- încheie acte juridice în numele şi pe seama Asociaţiei;

- se ocupă de activităţile curente ale Asociaţiei între şedinţele Consiliului Director.

Consiliul Director poate împuternici una sau mai multe persoane, inclusiv persoane care nu au

calitatea de asociat ori sunt străine de Asociaţie, pentru a reprezenta Asociaţia în relaţiile cu terţii şi/sau

pentru a încheia acte juridice în numele şi pe seama Asociaţiei.

În cazul în care Consiliul Director decide în acest sens, se poate alege un Director Executiv al

Asociaţiei MANAGER, care va acţiona în limitele competenţei stabilite de către Consiliul Director, în

actul său de numire. Directorul executiv al Asociaţiei poate fi remunerat.

3) Cenzorul sau după caz comisia de cenzori

Cenzorul asigură controlul financiar al Asociaţiei şi poate participa la şedinţele Consiliului

Director, fără drept de vot.

Până la numirea unui cenzor, oricare dintre asociaţii care nu este membru al Consiliului

Director poate exercita dreptul de control.

Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 15, Adunarea Generală va hotărî numirea unui

cenzor. Acesta poate fi o persoană din afara asociaţiei.

Dacă numărul asociaţilor depăşeşte 100 de membri, controlul financiar intern se va exercita de

către o comisie de cenzori, compusă din trei membri, şi numită prin hotărârea Adunării Generale a

Asociaţilor. Din comisia de cenzori trebuie să facă parte cel puţin un membru al Asociaţiei şi un

contabil autorizat sau un expert contabil.

Regulile generale de organizare şi funcţionare a comisiei de cenzori se aprobă de adunarea

generală. Comisia de cenzori îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.

În realizarea competenţelor sale cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori:

a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;

b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă adunării generale;


184

c) participă la şedinţele consiliului director, fără drept de vot;

d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală.

4) Comitetul de selectare a proiectelor

Comitetul de selectare a proiectelor este organismul cu responsabilităţi privind selectarea

pentru finanţare a proiectelor depuse în cadrul GAL-ului, în conformitate cu procedura de selecţie

stabilită de către GAL „ Tecuci”.

Comisia de Contestaţii reprezintă organismul tehnic cu responsabilităţi privind soluţionarea

contestaţiilor adresate privind rezultatele procesului de selecţie a proiectelor pentru finanţare, alcătuit

din trei reprezentanţi ai partenerilor din GAL „Tecuci”, desemnaţi prin hotărâre a Adunării Generale.

Prezentarea proiectelor ce urmează a fi evaluate pentru selectare se va face de către un membru al

echipei tehnice.

Definiţii

(1) Termenul de „măsură” cuprinde atât măsurile din PNDR şi/sau măsuri propuse de Regulamentul

(CE) nr. 1698/2005, cât şi acţiunile din afara măsurilor specificate în Regulamentului (CE)

nr.1698/2005 care pot primi sprijin financiar în cadrul GAL „Tecuci”.

(2) Termenul „sesiune de depunere” reprezintă perioada calendaristică în cadrul căreia GAL „Tecuci”

poate primi proiecte din partea beneficiarilor.

(3) Termenul „sesiune de selecţie” reprezintă lucrările Comitetului de Selecţie, concretizate în decizia

finală de finanţare.

(4) Termenul „contribuţie GAL” reprezintă valoarea finanţării nerambursabile acordate aplicanţilor ale

căror proiecte au fost selectate pentru finanţare.

Componenţa Comitetului de Selectare a proiectelor

(1) Comitetul de selectare a proiectelor va fi alcătuit din 15 persoane - reprezentanţi ai

autorităţilor şi organizaţiilor care fac parte din parteneriat. În Comitetul de selectare a proiectelor

vor fi reprezentate toate sectoarele care fac parte din asociaţia GAL „Tecuci”. Astfel:

5 membri vor fi reprezentanţi ai entităţilor locale:

10 membri vor fi reprezentanţi ai sectorului privat, dintre care:


185

o 2 membri reprezentanţi ai societăţii civile din teritoriu;

o 8 membri reprezentanţi ai agenţilor economici din teritoriu;

Pentru fiecare membru, vor fi unu sau doi membri supleanţi.

(2) Componenta nominală a comitetului de selectare se stabileşte de către Adunarea Generală,

astfel încât pentru fiecare comună din teritoriul GAL „Tecuci” să existe un reprezentant în Comitet,

indiferent dacă reprezintă partea publică sau partea privată a parteneriatului.

(3) În termen de 15 zile de la nominalizarea membrilor şi supleanţilor, Comitetul se va întruni

pentru alegerea Preşedintelui şi pentru familiarizarea celor nominalizaţi cu prevederile prezentului

Regulament.

(4) Secretarul Comitetului este angajatul pentru activităţi de secretariat din cadrul

compartimentului administrativ, care va lua parte - fără drept de vot la lucrările Comitetului, pentru

efectuarea lucrărilor de secretariat.

(5) În situaţia în care o persoană selectată în Comitet nu poate participa, din motive

obiective, la lucrările unei sesiuni de selecţie, ea are obligaţia de a notifica acest aspect Consiliului

Director, care va decide înlocuirea cu unul dintre supleanţii din aceeaşi categorie.

(6) Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi totodată

pentru efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va lua parte – fără drept de

vot - şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la nivelul judeţului Galaţi.

Obligaţiile membrilor Comitetului de Selectare a proiectelor

(1) Preşedintele, membrii şi secretarul Comitetului de Selectare a proiectelor, în îndeplinirea

atribuţiilor ce le revin ca urmare a prezentului Regulament au următoarele obligaţii:

de a respecta întocmai regulile stabilite în cadrul prezentului Regulament;

de a respecta confidenţialitatea lucrărilor Comitetului;

(2) Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare, aparţine unuia din membrii comitetului

(inclusiv preşedintelui), în această situaţia persoana (organizaţia) în cauza nu are drept de vot şi nu

va participa la întâlnirea comitetului respectiv, având obligaţia de a notifica acest lucru Comitetului

Director. Pentru a evita paritatea de voturi, se va alege prin tragere la sorţi unul dintre supleanţi

pentru a participa la întâlnirile comitetului şi pentru a vota asupra proiectului respectiv.


186

Etapele procedurii de selecţie

(1) Etapele şi termenele obligatorii ale procedurii de selecţie sunt următoarele:

- Publicarea în presa locală, pe pagina de internet a GAL „Tecuci” şi la avizierul fiecărei primării din

teritoriul acoperit de GAL „Tecuci” a anunţului de lansare a procedurii de selecţie a propunerilor de

proiecte, cu trimitere la descărcarea detaliilor de pe un site şi adresă e-mail de contact, cu cel puţin 45

zile lucrătoare înainte de termenul fixat pentru deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor;

- Transmiterea de către aplicanţi a propunerilor de proiecte şi a documentaţiei prevăzute în anunţ, până

la termenul limită anunţat pentru închiderea sesiunii de depunere a proiectelor;

- Înregistrarea aplicanţilor, a titlului propunerii şi a datei şi orei la care aplicanţii au depus propunerile

de proiecte şi documentaţia însoţitoare;

- Toate propunerile de proiecte înregistrate în respectiva sesiune de depunere a proiectelor vor fi

transmise echipei tehnice, care le va analiza şi va realiza o informare competentă şi foarte bine

documentată pe care o va transmite Comitetului de selectare a proiectelor.

- În cel mai scurt timp de la primirea informării, Comitetul de selectare a proiectelor se va reuni în

sesiune de lucru pentru evaluarea proiectelor în vederea selectării.

- Verificarea îndeplinirii criteriilor de selecţie a aplicanţilor.

- Evaluarea proiectelor.

- Anunţarea rezultatelor preliminare prin intermediul aceluiaşi site în care a fost lansat anunţul de

selecţie şi prin afişare la avizierul fiecărei primării din teritoriul acoperit de GAL „Tecuci”.

- Comunicarea, prin e-mail şi /sau fax, a rezultatelor preliminare către aplicanţii ale căror propuneri au

fost respinse, în termen de 3 zile lucrătoare de la luarea deciziei de respingere.

- Anunţarea rezultatelor finale pe site, precum şi notificarea în scris a câştigătorilor, imediat după

rezolvarea contestaţiilor, dar nu mai târziu de 15 zile calendaristice de la încheierea termenului de

depunere a contestaţiilor;

- Notificarea în scris către aplicanţii declaraţi câştigători cu privire la acceptarea sau, după caz, la

neacceptarea finanţării, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea notificării prevăzute la punctul

anterior;

- Încheierea contractului /contractelor de finanţare nerambursabilă între GAL „Tecuci” şi

aplicantul/aplicanţii ale căror proiecte au fost selectate pentru finanţare în termen de 10 zile lucrătoare

de la primirea notificării de acceptare a finanţării, dacă părţile nu convin asupra unui alt termen;

- Publicarea anunţului de atribuire a contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă şi

afişarea acestuia pe site-ul GAL „Tecuci” şi la avizierul fiecărei primarii din teritoriul acoperit de GAL


187

„Tecuci”, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data semnării

contractului/contractelor.

Atribuţiile Comitetului de Selectare a proiectelor

(1) Comitetul de Selectare se reuneşte în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea de la

Consiliul Director a listelor cu proiectele depuse şi a informărilor realizate de către echipa tehnică cu

privire la aceste proiecte .

(2) Înaintea demarării lucrărilor, preşedintele, membrii şi secretarul Comitetului de Selecţie vor

semna declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate.

(3) Comitetul de selectare analizează listele proiectelor depuse, pentru fiecare măsură în parte,

transmise de către Consiliul Director.

(4) În baza acestora, Comitetul de Selectare analizează dacă valoarea contribuţiei GAL,

exprimată în lei, a proiectelor eligibile / a proiectelor eligibile ce întrunesc pragul minim pentru

măsurile ce prevăd acest lucru, supuse selecţiei, este situată sub sau peste valoarea totală alocată unei

măsuri în cadrul sesiunii de depunere.

(5) Când valoarea publică totală a proiectelor eligibile ce nu prevăd un prag minim de punctaj

sau când valoarea publică totală a proiectelor eligibile care au îndeplinit punctajul minim, pentru

măsurile care prevăd acest lucru, se situează sub valoarea totală alocată unei măsuri în cadrul unei

sesiuni de depunere, Comitetul de Selectare propune aprobarea pentru finanţare a tuturor proiectelor

eligibile / proiectelor eligibile care au întrunit punctajul minim aferent acestor măsuri.

(6) Când valoarea publică totală a proiectelor eligibile ce nu prevăd un prag minim de punctaj sau

când valoarea publică totală a proiectelor eligibile care au îndeplinit punctajul minim, pentru măsurile

care prevăd acest lucru, se situează peste valoarea totală alocată unei măsuri în cadrul unei sesiuni,

Comitetul de Selecţie analizează listele proiectelor eligibile / proiectelor eligibile care au îndeplinit

punctajul minim, pentru măsurile care prevăd acest lucru şi procedează astfel:

1. Selecţia se face în ordinea descrescătoare a punctajului de selecţie, în cadrul sumei alocate;

2. În cazul proiectelor cu acelaşi punctaj, departajarea acestora, se face în funcţie de punctajul obţinut

la criteriile cu cea mai mare pondere;

3. În cazul în care există proiecte cu punctaj egal având acelaşi punctaj pe criterii, selecţia se va face

în ordinea descrescătoare a valorii totale eligibile a proiectelor, exprimată în Lei;


188

4. În situaţia în care valoarea publică a ultimului proiect selectat conduce la depăşirea sumei alocate

pe sesiune, proiectul va fi finanţat în totalitate prin suplimentarea alocării aferente sesiunii în

cauză, atunci când este cazul;

(7) După parcurgerea procedurii de selecţie şi după caz, a celei de departajare, secretarul Comitetului

de Selecţie întocmeşte minuta întâlnirii şi Raportul de selecţie care sunt semnate de preşedinte, membri

şi secretar;

Rapoartele de Selecţie

(1) Rapoartele de Selecţie întocmite de secretarul comitetului sunt semnate de preşedinte şi

membri şi înaintate Consiliului Director al GAL „Tecuci”, care le va înainta către DADR Galaţi,

împreună cu documentaţia depusa la GAL, în vederea efectuării controlului administrative al

dosarelor.

(2) APDRP verifica documentele, aprobă raportul şi transmite GAL „Tecuci” o copie a acestuia

în vederea notificării beneficiarilor.

(3) După primirea raportului de selecţie aprobat, GAL „Tecuci” va notifica beneficiarii privind

rezultatele procesului de selecţie în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea acestuia.

Soluţionarea contestaţiilor

(1) Contestaţiile privind decizia de finanţare a proiectelor rezultată ca urmare a aplicării

procesului de selecţie vor fi depuse, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea notificării, la

registratura GAL „Tecuci”.

(2) Contestaţiile depuse în termen vor fi înaintate de îndată echipei tehnice, care are obligaţia

de a le analiza şi de a întocmi un raport cu privire la contestaţii, pe care îl va transmite Comisiei de

contestaţii, însoţit de o copie a contestaţiei şi a documentelor justificative aferente acestuia, precum şi

de o situaţie centralizatoare a contestaţiilor depuse, în maxim 5 zile lucrătoare de la termenul-limită

pentru depunerea contestaţiilor.

(3) Comisia de Contestaţii se reuneşte în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea situaţiei

privind contestaţiile depuse.

(4) Pentru soluţionarea contestaţiilor, Comisia de Contestaţii va desfăşura următoarele activităţi:


189

- analizarea rapoartelor înaintate de compartimentul administrativ, precum şi verificarea

concordanţei lor cu documentele justificative transmise;

- verificarea rapoartelor Comitetului de Selecţie.

(5)) În situaţia în care există aspecte de ordin tehnic sau juridic care necesită o opinie de

specialitate, Comisia de Contestaţii poate solicita în scris opinia unui expert, ce va avea un rol

consultativ.

(6)) Comisia de Contestaţii va întocmi un raport de contestaţie, pentru fiecare măsură în parte, care

va cuprinde analiza şi rezultatul contestaţiilor, după cum urmează:

I. dacă proiectul nu respectă criteriile de eligibilitate sau este neconform, Comisia de Contestaţii

decide, în raportul său, respingerea contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar;

II. dacă proiectul respectă criteriile de eligibilitate

a) pentru măsurile ce prevăd punctaj minim, în situaţia în care în urma contestaţiei se constată că:

i. proiectul nu întruneşte punctajul minim prevăzut, Comisia de Contestaţii decide respingerea

contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar;

ii. proiectul întruneşte punctajul minim prevăzut dar nu întruneşte punctajul şi/sau criteriile de

departajare care i-ar fi asigurat finanţarea în cadrul sesiunii, Comisia de Contestaţii decide, în raportul

său:

- admiterea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată după

soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie în situaţia în care proiectul a

obţinut un punctaj mai mare în urma reevaluării;

- respingerea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată după

soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie, în situaţia în care proiectul a

obţinut un punctaj mai mic sau egal decât cel acordat iniţial;

- respingerea contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar, în situaţia în care acesta se află la

a doua sesiune de selecţie;

iii. proiectul întruneşte punctajul şi/sau criteriile de departajare care i-ar fi asigurat finanţarea în cadrul

sesiunii, Comisia de Contestaţii decide admiterea contestaţiei şi finanţarea proiectului prin

suplimentarea alocării aferente sesiunii în cauză, dacă este cazul;

b) pentru măsurile ce nu prevăd punctaj minim, în situaţia în care în urma contestaţiei se constată că:


190

i. proiectul nu întruneşte punctajul şi/sau criteriile de departajare care i-ar fi asigurat finanţarea în

cadrul sesiunii, Comisia de Contestaţii decide, în raportul său:

- admiterea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată după

soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie în situaţia în care proiectul a

obţinut un punctaj mai mare în urma reevaluării;

- respingerea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată după

soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie, în situaţia în care proiectul a

obţinut un punctaj mai mic sau egal decât cel acordat iniţial;

- respingerea contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar, în situaţia în care acesta se află la

a doua sesiune de selecţie;

ii. proiectul întruneşte punctajul şi/sau criteriile de departajare care i-ar fi asigurat finanţarea în cadrul

sesiunii, Comisia de Contestaţii decide, în raportul său, admiterea contestaţiei şi finanţarea proiectului

prin suplimentarea alocării aferente sesiunii în cauză, dacă este cazul.

(8) Lucrările Comisiei de Contestaţii se consemnează într-o minută întocmită de secretarul

comisei şi semnată de preşedinte, membri şi secretar.

(9) Raportul întocmit de Comisia de Contestaţii, cuprinzând analiza şi rezultatul contestaţiilor,

semnat de membri , preşedinte şi secretar va fi comunicat compartimentului administrativ, în vederea

notificării beneficiarilor.

(10) Compartimentul administrativ răspunde de aducerea la îndeplinire a prevederilor

raportului de contestaţie şi de notificarea beneficiarilor în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea

acestuia.

(11) Termenul maxim pentru a răspunde contestaţiilor adresate este de 30 de zile lucrătoare de

la ultima zi de primire a contestaţiilor.

Deciziile Comitetului de Selectare a proiectelor şi ale Comisiei de Contestaţii

(1) Deciziile Comitetului de selectare a proiectelor se iau cu o majoritate calificata de 2/3 din

totalul voturilor.

Pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel puţin 50%

din parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat şi societate civilă.

(2) Comisia de contestaţii lucrează valid în prezenta a 2/3 din membrii săi.


191

Deciziile comisiei de contestaţii de iau cu o majoritate calificata de 2/3 din totalul voturilor.

În urma discuţiilor între partenerii GAL „Tecuci” s-a propus următoarea componentă a Comitetului de

Selectare a Proiectelor:

COMITETUL DE SELECTARE A PROIECTELOR

GAL „Tecuci”

Nume şi Prenume

Instituţia/Organizaţia

Funcţia

Tip/

Observaţii

PARTENERI PUBLICI

1. Tuchiluş Ion UAT Comuna Cosmeşti Primar Aleşi

2. Ciocan Marius UAT Comuna Pochidia Primar Aleşi

PARTENERI PRIVATI

3. Cârjeu Leonard

Umbrarescu Mihaela

„Danvirlen” SRL

Cotavin SRL

Administrator Admin

4. Răduțu Florina SC „Belleflor” SRL Administrator Admin

5. Porumb Emanuel

Gogota Nela

„Nargo PSC” SRL

Asociatia Cosgal

Administrator Admin

6. Toniţa Marian jr. „Tonitza” SRL Administrator Admin

ONG

7. Roşu Petrică Organizaţia „Utilizatori de Apa

pentru Irigaţii”

Preşedinte ONG

COMITETUL DE SELECTARE A PROIECTELOR

GAL „Tecuci” – Membri supleanţi

Nume şi Prenume

membru Supleant

Instituţia/Organizaţia Funcţia Tip/

Observaţii

PARTENERI PUBLICI

1.

2.

Mafeti Paul Cezar

Drugan Ștefan

UAT Comuna Bălăşeşti

UAT Comuna Cudalbi

Primar

Primar

Aleşi

Aleşi

3

4.

Borza Lucian

Sârgie Gelu

UAT Comuna Priponeşti

UAT Comuna Gohor

Primar

Primar

Aleşi

Aleşi


192

PARTENERI PRIVATI

5.

6.

Ţuchel Gheorghe

Oanca Florin

„Gadmel” SRL

Asociaţia „Buciumul”

Administrator

Preşedinte

Admin

Admin

7.

8

Dabija Dan

Porumb Emanuel

„Comp Zbor Amicii” SRL

Nargo SRL

Administrator Admin

98.

10

9.

Umbrărescu Simona

Mazilu Claudia

Umbrărescu Mihaela

Carjeu Leonard

„Corseda” SRL

ADI Nicoresti- Buciumeni

„Cotavin” SRL

Danvirlen SRL

Administrator

Administrator

Admin

Admin

11

10.

Costorel Adriana „Ice Blink Consulting” SRL Administrator Admin

12

11.

Istrate Mircea „Agrorep Service” SRL Administrator Admin

ONG Administrator

12.

13.

13

Gogotă Nela

Nica Maricica

Asociaţia „Cosgal”

Asociaţia”Mediatorilor Rromi”

Preşedinte

Preşedinte

ONG

ONG

14. Ioan Petrişor Asociaţia”Inimă de Rrom” Preşedinte ONG

5) Compartimentul administrativ

Pentru buna funcţionare a Asociaţiei GAL „Tecuci” se va putea angaja personal salarizat şi

personal angajat conform prevederilor codului muncii, inclusiv din rândul membrilor asociaţiei, în

condiţiile legii şi ale statutului Asociaţiei. Acest personal va face parte din compartimentul

administrativ.

Structura compartimentului administrativ este următoarea:

Manager – are sarcina de a coordona activitatea GAL „Tecuci” (atât sub aspect organizatoric

cat şi al respectării procedurilor de lucru) , şi de a-l reprezenta din punct de vedere instituţional.

Contabil – se ocupă de supravegherea şi controlul gestiunii financiare – contabile a GAL-ului;

Secretar – angajat pentru activităţi de secretariat;

Echipa tehnică – formată din trei specialişti pe domenii diferite (social - probleme de tineret,

femei; mediu – agricultură – silvicultură – urbanism; turism-sport –cultură – tradiţii; economic-juridic


193

- relaţii internaţionale) având ca sarcină evaluarea şi controlul proiectelor ce se vor implementa. Ei

vor menţine un contact direct cu iniţiatorii proiectelor şi vor acorda consultanţă potenţialilor

beneficiari.

Animatori – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL-ului;

În funcţie de necesităţile GAL „Tecuci” se vor putea angaja specialişti sau consultanţi externi (ex.

arhitecţi, topografi, experţi evaluatori, experţi în dezvoltare, formatori, etc.).

III.3 ORGANIZAREA GAL-ului

PARTEA A VI A: ORGANIZAREA GAL-ULUI

III.3.1. Resurse umane

Principalele activităţi care se vor desfăşura la nivelul GAL-ului sunt:

a) informare – comunicare;

b) lansarea apelurilor pentru proiecte;

c) sprijinirea depunătorilor de proiecte;

d) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse;

e) monitorizarea proiectelor.

Aceste activităţi sunt efectuate de angajaţii sectorului administrativ,cu excepţia luării deciziilor

asupra proiectelor selectate, atribuţie neremunerata ce revine Comitetului de Selectare a proiectelor.

Aşa cum a fost menţionat anterior, structura compartimentului administrativ al GAL-ului cuprinde

următorul personal:

a. Manager general-responsabil administrativ – coordonează activitatea GAL atât sub aspect

organizatoric cât şi al respectării procedurilor de lucru;

b. Responsabil financiar – contabil – se ocupă de supravegherea şi controlul gestiunii

financiare– contabile a GAL-ului;

c. Animatori – 2 persoane care desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor

GAL: agenţi de dezvoltare.


194

d. Echipa tehnică – formată din trei specialişti pe domenii diferite (social - probleme de tineret,

femei; mediu – agricultură – silvicultură – urbanism; turism-sport –cultură – tradiţii; economic-

juridic - relaţii internaţionale), având ca sarcină sprijinirea potenţialilor beneficiari, verificarea

şi evaluarea proiectelor ce se vor implementa

e. Angajat pentru activităţi de secretariat;

La momentul actual pentru compartimentul administrativ sunt nominalizate trei persoane cu

pregătire adecvată:

Dumitriu Anca-Roxana, licenţiată în Marketing, cu pregătire profesională şi ca Manager de

Proiect şi Formator de Formatori, participant la cursurile de formare specializată LEADER.

Pintilie Ancuţa-Gabriela, licenţiată în Ştiinţe Politice şi master în Drept European, calificată

ca asistent analist programator, participant la cursurile de formare LEADER, cu experienţă în ultimii

doi ani ca iniţiator şi coordonator al unui proiect de cooperare internaţională România – Olanda, în

domeniul managementul integrat al apei. În prezent îşi desfăşoară activitatea în cadrul Biroului de

proiecte internaţionale, în cadrul administraţiei locale.

Capotă Cezar, licenţiat în Sociologie –Psihologie, master în Monitorizarea şi Managementul

Mediului, cu pregătire profesională şi ca Manager de Proiect, Expert în Accesarea Fondurilor

Structurale şi de Coeziune Europene, Manager de Resurse Umane şi Agricultor, participant la cursurile

de formare specializată LEADER.

În funcţie de necesităţile de moment GAL-ul poate încheia contracte de consultanţă cu

consultanţi externi specializaţi.

Unele activităţi pot fi acoperite cu posturi cu normă de timp de lucru redusă.

Pentru fiecare angajat al GAL-ului s-a întocmit o fişă a postului, în care sunt cuprinse toate

activităţile la care participă şi atribuţiile lor în cadrul acestor activităţi.

Organigrama care evidenţiază relaţiile de subordine şi cooperare în cadul GAL Tecuci are următoare

componentţă:


195


196


197

ASOCIAŢIA DEZVOLTARE ZONALĂ TECUCI

FIŞA POSTULUI

Nr. ........................

ORGANIZAŢIA: ASOCIAŢIA DEZVOLTARE ZONALĂ TECUCI

DENUMIREA POSTULUI: MANAGER GENERAL

CODUL COR: 121028

TITULARUL POSTULUI: ____________________________________

DESCRIEREA POSTULUI :

Munca include administrarea Asociaţiei;

COMPETENŢE PERSONALE:

să aibă însuşiri de personalitate: seriozitate/responsabilitate, loialitate, hotărâre, adaptabilitate,

autocontrol, atitudine pozitivă, să aibă calităţi psihice necesare (spirit de observaţie, răbdare, viteza de reacţie,

capacitate de orientare în spaţiu, capacitate de comunicare, etc.);

să nu aibă antecedente penale.

POZIŢIA ÎN ORGANIGRAMĂ ŞI RELAŢII ORGANIZAŢIONALE :

se subordonează asociaţilor

SFERA DE RĂSPUNDERE ŞI COMPETENŢĂ:

este direct răspunzător de îndeplinirea întocmai a atribuţiilor si prevederilor sarcinilor de serviciu

stabilite în prezenta fişă;

este direct răspunzător de păstrarea bunurilor materiale sau de altă natură pe care le are în gestiune;

ATRIBUŢII:

să planifice sarcinile de lucru pentru fiecare personal în parte;

să hotarască perioada de îndeplinire a sarcinilor;

să dispună efectivul de personal necesar;

să planifice strategia generală, din punct de vedere material şi tehnic pentru unitatea în subordine;

să repartizeze sarcini personalului subordonat;

să monitorizeze executarea sarcinilor;

să ia decizii flexibile cu privire la paşii de urmat în continuare;


198

să găsească soluţii pentru problemele frecvente care apar în legătura cu rezolvarea sarcinilor de serviciu şi a

celor personale şi interpersonale;

să verifice îndeplinirea sarcinilor;

să elaboreze politici de stimulare si remunerare a personalului;

să prezideze întâlniri cu persoanele din subordine şi să ia parte la întruniri cu managerul de departament;

să anunţe de îndată asociaţii de orice neregulă constatată;

să manifeste disponibilitate către dialog, receptivitate, calm, tact în relaţiile de serviciu;

să manifeste grijă deosebită în mânuirea şi utilizarea materialelor şi echipamentelor pe care le are în primire

pentru a evita avarierea, distrugerea sau pierderea lor;

să fie cinstit, loial şi disciplinat dând dovadă în toate împrejurările de o atitudine civilizată şi corectă faţă de

toate persoanele cu care vine în contact;

să respecte cu stricteţe regulile de protecţie a muncii şi P.S.I. din obiectivul unde desfăşoară serviciul;

angajatul trebuie să utilizeze, potrivit instrucţiunilor de utilizare a substanţele periculoase, instalaţiilor,

utilajele, maşinile, aparatura si echipamentele de lucru;

să acorde ajutor, atât cât este raţional posibil, oricărui alt salariat, aflat într-o situaţie de pericol;

angajatul va desfăşura activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire

profesională persoana proprie sau alţi angajaţi, în conformitate cu pregătirea şi instruirea în domeniul protecţiei

muncii primită de la angajatorul său;

să menţină curăţenia;

OBLIGAŢII:

să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a

acestora;

să aducă la cunoştinţă de îndată asociaţilor accidentele de muncă suferite de propria persoană sau de alţi

angajaţi;

să coopereze cu persoanele cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atât timp cât

este necesar, pentru realizarea oricărei sarcini sau cerinţe impuse de autoritate competentă pentru prevenirea

accidentelor şi bolilor profesionale;

să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau

îmbolnăvire profesională persoana sa sau a celorlalţi participanţi.

să informeze de îndată conducerea despre orice deficienţă constatată sau eveniment petrecut;

să execute alte activităţi în legătură cu îndeplinirea sarcinilor de serviciu precizate de persoanele care au acest

drept.

RESTRICŢII :

nu execută nicio sarcină suplimentară legată de activitatea sa decât dacă ea vine de la persoanele autorizate şi

dacă vine pe cale ierarhică si se încadrează în prevederile legale;


199

să asigure păstrarea secretului profesional privind activităţile ce se desfăşoară în cadrul spatiului de lucru;

este strict interzisă consumarea de băuturi alcoolice înainte de intrarea în serviciu sau pe timpul serviciului;

la plecarea din imobil, indiferent de motiv, trebuie să lase echipamentul curat, iar celelalte mijloace pe care

le-a folosit în buna stare.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Munca se desfăşoară în diferite medii, adică:

birouri;

depozite;

hala producţie.

RESPONSABILITĂŢILE POSTULUI DE MUNCĂ

În raport cu aparatura şi materialele utilizate:

calculator;

imprimantă/scaner;

telefon/fax;

automobil.

CERINŢELE POSTULUI

Studii necesare:

pregătire profesională în domeniu;

APTITUDINI ŞI DEPRINDERI NECESARE:

încredere;

concentrare la locul de muncă;

judecată rapidă;

răbdare.

Alte responsabilităţi:

Respectarea programului de lucru

Program: 40 ore pe săptămână

Director, Titularul postului,

Data


200


FIŞA POSTULUI

Nr.........................


DENUMIREA POSTULUI: AGENT DE DEZVOLTARE

CODUL COR: 247007


DESCRIEREA POSTULUI:

Munca include implementarea cu succes a activităţilor proiectului şi atingerii rezultatelor planificate în proiect.

Participă la diferite şedinţe sectoriale şi tematice relevante.


să aibă însuşiri de personalitate: seriozitate/responsabilitate, loialitate, hotărâre, adaptabilitate, autocontrol, atitudine

pozitivă, sa aibă calităţi psihice necesare (spirit de observaţie, răbdare, viteză de reacţie, capacitate de orientare în spaţiu,

capacitate de comunicare etc.);



se subordonează Managerului general.


este direct răspunzător de îndeplinirea întocmai a atribuţiilor şi prevederilor sarcinilor de serviciu stabilite în

prezenta fişa;


ATRIBUŢII:

elaborează, aplică şi monitorizează strategii de dezvoltare locală şi/sau regională;

iniţiază studii privind nevoile de dezvoltare locală şi/sau regională, pentru a realiza centralizarea;

prelucrarea datele şi informaţiile de interes economic şi social;

identifică problemele economice şi sociale cu care se confruntă comunitatea locală si regională, pentru a le semnala

factorilor de decizie şi a face sugestii privind modalităţile de soluţionare;

elaborează prognoze de dezvoltare locală şi/sau regională pe termen scurt, mediu şi lung;

identifică oportunităţi de dezvoltare locală şi/sau regională, stabileşte planuri de acţiune concrete şi urmăreşte punerea

lor în aplicare;

stimulează implicarea factorilor de decizie, a partenerilor economici şi sociali în iniţierea unor acţiuni comune de

dezvoltare locală şi/sau regională;


201

acordă servicii de consultanţă, promovare şi marketing local şi/sau regional şi furnizează informaţii privind strategia de

dezvoltare preconizată;

identifică potenţialii investitori în raport cu nevoile / tendinţa de dezvoltare locală şi/sau regională;

analizează obiectivele şi nevoile de dezvoltare ale antreprenorilor în raport cu strategia de dezvoltare locală şi/sau

regională;

facilitează stabilirea de parteneriate între potenţialii investitori, antreprenori din diferite domenii de activitate şi

autorităţile locale şi/sau regionale;

acordă asistenţă antreprenorilor şi investitorilor strategici privind caracteristicile sociale şi economice ale zonei,

strategiile de dezvoltare preconizate, acţiunile întreprinse etc;

furnizează informaţii privind programele şi posibilităţile de finanţare a proiectelor de dezvoltare locală şi/sau regională;

asigură managementul proiectelor de dezvoltare locală şi/sau regională;

monitorizează şi evaluează impactul proiectelor iniţiate; întocmeşte rapoarte privind programele derulate şi eficienţa

acestora;

să anunţe de îndată conducerea orice neregulă constatată;


sa răspundă la toate solicitările venite din partea conducerii pentru îndeplinirea unor sarcini conforme fişei postului;

să manifeste grijă deosebită în mânuirea şi utilizarea materialelor şi echipamentelor pe care le are în primire pentru a

evita avarierea, distrugerea sau pierderea lor;

să fie cinstit, loial si disciplinat dând dovada în toate împrejurările de o atitudine civilizată şi corectă faţă de toate

persoanele cu care vine în contact;


angajatul trebuie să utilizeze, potrivit instrucţiunilor de utilizare a substanţele periculoase, instalaţiilor, utilajele,

maşinile, aparatura şi echipamentele de lucru;

să acorde ajutor, atât cat este raţional posibil, oricărui alt salariat, aflat într-o situaţie de pericol;

angajatul va desfăşura activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire profesională

persoană proprie sau alţi angajaţi, în conformitate cu pregătirea şi instruirea în domeniul protecţiei muncii primită de la

angajatorul său;

OBLIGAŢII:

să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a acestora;

să aducă la cunoştinţă de îndată conducerii accidentele de muncă suferite de propria persoană sau de alţi angajaţi;

să coopereze cu persoanele cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atât timp cât este necesar,

pentru realizarea oricărei sarcini sau cerinţe impuse de autoritate competentă pentru prevenirea accidentelor şi bolilor

profesionale;

să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire

profesională persoană să sau a celorlalţi participanţi;


să execute alte activităţi în legătură cu îndeplinirea sarcinilor de serviciu precizate de persoanele care au acest drept.


202

RESTRICTII :

nu execută nici o sarcina suplimentară legată de activitatea sa decât dacă ea vine de la persoanele autorizate şi dacă vine

pe cale ierarhică şi se încadrează în prevederile legale;

să asigure păstrarea secretului profesional privind activităţile ce se desfăşoară în cadrul spaţiului de lucru;


la plecarea din imobil, indiferent de motiv, trebuie să lase echipamentul curat, iar celelalte mijloace pe care le-a folosit în

bună stare.


Munca se desfăsoară în diferite medii, unde sunt instalate aparaturile electronice, adică:

birouri;

teren.



calculator,

imprimanta/scaner,

telefon/fax.

automobil

CERINŢELE POSTULUI

Studii necesare:

pregătire profesională în domeniu.


încredere ;


judecată rapidă;

capacitatea de a învăţa.





Data


203


FIŞA POSTULUI

Nr.........................


DENUMIREA POSTULUI: CONTABIL-ŞEF

CODUL COR: 123102



Conduce departamentul contabil cu bună credinţă, dând dovadă de o bună pregătire profesională,

respectând legislaţia în vigoare.

Munca include administrarea Asociaţiei;




capacitate de orientare în spaţiu, capacitate de comunicare etc.);


POZIŢIA ÎN ORGANIGRAMĂ ŞI RELAŢII ORGANIZAŢIONALE:

se subordonează Managerului General.


este direct răspunzător de îndeplinirea întocmai a atribuţiilor şi prevederilor sarcinilor de serviciu

stabilite în prezenta fişă;


ATRIBUŢII:

organizează, îndrumă, conduce, controlează şi răspunde de desfăşurarea în mod eficient a activităţii financiar-

contabile a societăţii în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;

asigură organizarea şi gestionarea în mod eficient a integrităţii întregului patrimoniu al societăţii în

conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi normele sau reglementările interne ale societatăţii;

organizează şi coordonează contabilitatea operaţiilor de capital, contabilitatea imobilizărilor, contabilitatea

stocurilor, contabilitatea terţilor, contabilitatea trezoreriei, contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor,

contabilitatea angajamentelor şi altor elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune în conformitate cu

legislaţia în vigoare;


204

urmăreşte respectarea principiilor contabile şi ale evaluării patrimoniului (prudenţei, permanenţei metodelor,

continuităţii activităţii, independenţei exerciţiului, intangibilităţii bilanţului de deschidere, necompensării);

organizează şi coordonează controlul financiar preventiv, stabilind operaţiunile şi documentele ce se supun

controlului financiar preventiv, precum şi persoanele care exercită acest control;

răspunde de consemnarea corectă şi la timp, în scris, în momentul efectuării ei, în documente justificative a

oricărei operaţii care afectează patrimoniul societăţii şi de înregistrarea cronologică şi sistematică în evidenţă

contabilă a documentelor justificative în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

răspunde de stabilirea corectă a documentelor care se întocmesc şi de circuitul lor în cadrul societăţii. Pe

document se va trece în mod obligatoriu numele, prenumele şi funcţia celui care îl întocmeşte, semnează şi

răspunde de realitatea datelor trecute în acestea;

răspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la începutul activităţii, cel puţin odată pe an, pe

parcursul funcţionării sale, în orice situaţii prevăzute de lege şi de câte ori directorul general al societăţii o cere;

organizează şi participă la întocmirea lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar-contabil, la operaţiunile

de inventariere a patrimoniului urmârind modul de valorificare a rezultatelor inventarierii;

răspunde de evidenţa formularelor cu regim special;

organizează controlul asupra operaţiilor patrimoniale;

răspunde de respectarea disciplinei de casă, a regulamentului operaţional de casă şi a celorlalte dispoziţii

privind operaţiunile cu numerar, efectuând personal sau prin altă persoană împuternicită, cel puţin lunar şi

inopinant controlul casieriei, atât sub aspectul existenţei faptice a valorilor băneşti cât şi sub aspectul securităţii

acestora;

asigură şi răspunde îndeplinirea la termen a obligaţiilor societăţii faţă de bugetul statului şi terţi în

conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;

supervizează implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului informaţional;

supraveghează reconcilierea şi închiderea conturilor;

asigură şi răspunde de elaborarea balanţei de verificare la termenele stabilite de legislaţia în vigoare;

efectuează analiza financiar contabilă pe baza de bilanţ, pe care o prezintă în consiliul de administraţie şi

respectiv adunării generale a asociaţilor;

este consultat de către entităţile funcţionale ale asociaţiei în legătura cu problemele referitoare la activitatea

serviciului;

este consultat de către conducerea asociaţiei în probleme care sunt de competenţa serviciului;

avizează lucrări pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmărire, evidenţă, decontări, cheltuieli-venituri,

bilanţ, analize de sistem, tehnică de calcul;

participă la susţinerea şi discutarea lucrărilor elaborate în cadrul serviciului;

întocmeşte aprecieri asupra activităţii desfăşurate de personalul din subordine şi propune pentru promovare şi

stimulare materială pe cei mai buni;

reprezintă asociaţia în cazurile încredinţate prin delegare;


205

răspunde de eficienţa şi calitatea lucrărilor executate în cadrul serviciului la termenele stabilite prin

reglementări interne sau prin alte acte normative;

răspunde de bună pregătire profesională a salariaţilor din subordine şi propune măsuri pentru perfecţionarea

cunoşţintelor acestora;

răspunde de respectarea programului de lucru şi a disciplinei muncii în cadrul serviciului pe care îl

coordonează;

răspunde de îndeplinirea oricăror altor sarcini prevăzute de Legea contabilităţii 82/1991, de regulamentul de

aplicare a acesteia, precum şi de celelalte reglementări legale în vigoare, pe linie economică şi financiar-

contabilă;

răspunde disciplinar, civil, material şi penal, pentru pagubele provocate unităţii prin executarea defectuoasă a

atribuţiilor sau prin neexecutarea acestora;


angajatul trebuie să utilizeze, potrivit instrucţiunilor de utilizare a substanţele periculoase, instalaţiilor,

utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele de lucru;

să acorde ajutor, atât cat este raţional posibil, oricărui alt salariat, aflat într-o situaţie de pericol;




să menţină curăţenia.

OBLIGAŢII:


acestora;

să aducă la cunoştinţă de îndată managerului general accidentele de muncă suferite de propria persoană sau

de alţi angajaţi;





îmbolnăvire profesională persoana sa sau a celorlalţi participanţi;

să informeze de îndată managerul general despre orice deficienţă constatată sau eveniment petrecut;

să execute alte activităţi în legătură cu îndeplinirea sarcinilor de serviciu precizate de persoanele care au acest

drept.

RESTRICŢII:

nu execută nici o sarcină suplimentară legată de activitatea sa, decât dacă ea vine de la persoanele autorizate

şi dacă vine pe cale ierarhică şi se încadrează în prevederile legale;


206




le-a folosit în bună stare.


Munca se desfăşoară în diferite medii, adică:

birouri;

muncă individuală;

deplasări pe distanţe scurte sau medii: obţinerea de avize, aprobări.



calculator;

imprimantă/scaner;

telefon/fax;

automobil.

CERINŢELE POSTULUI

Studii necesare:

studii superioare de profil economic;

cunoştinţe de operare pe calculator;

cunoşterea unor programe computerizate de contabilitate;

cunoaşterea unei limbi straine constituie un avantaj.

Cerinţe medicale:

rezistenţă la oboseală şi solicitări efective şi intelectuale;

acuitate auditivă normală;

vorbire normală.

Cerinţe psihologice:

inteligenţă peste nivelul mediu (capacitate de analiza şi sinteză, memorie dezvolatată, judecată rapidă,

capacitate de deducţie logică);


207

asumarea responsabilităţilor;

rezistenţă la sarcini repetitive;

capacitate de relaţionare interumană;

adaptare la sarcini de lucru schimbătoare;

echilibru emoţional.

Deprinderi transferabile:

acordare şi transmitere de informaţii;

asigurare de consultanţă în domeniul contabil;

culegere, clasificare şi interpretare a informaţiilor;

planificare şi organizare a operaţiilor şi activităţilor;

pregătire de materiale şi rapoarte.


încredere;


judecată rapidă;

răbdare.




posibilitate de prelungire peste program în situaţii excepţionale


Data


208


FIŞA POSTULUI

Nr.........................


DENUMIREA POSTULUI: MANAGER PROIECT

CODUL COR: 241919



Munca include implementarea cu succes a activităţilor proiectului şi atingerii rezultatelor planificate

în proiect.

Supraveghează desfăşurarea zilnică a proiectului şi gestionează echipa proiectului.

Participă la diferite şedinţe sectoriale şi tematice relevante.






POZIŢIA ÎN ORGANIGRAMĂ ŞI RELAŢII ORGANIZAŢIONALE:

se subordonează Managerului General.


este direct răspunzător de îndeplinirea întocmai a atribuţiilor şi prevederilor sarcinilor de serviciu

stabilite în prezenta fişă ;


ATRIBUŢII:

de a asigura transformarea efectivă şi la timp a resurselor proiectului în activităţi şi produse concrete, care vor

duce la atingerea rezultatelor scontate;

de a fi responsabil pentru managementul zilnic al proiectului – organizaţional şi conceptual;

de a asigura un circuit informaţional adecvat, discuţii şi feed-back dintre diferiţi actori;

de a acţiona ca un conducător al echipei şi de a superviza activitatea personalului proiectului;

de a întocmi planuri detailate de lucru trimestriale şi de a monitoriza respectarea implementării acestora;


209

de a asigura executarea la timp a activităţilor;

de a organiza şi coordona procurarea de bunuri şi servicii în cadrul proiectului;

de a pregăti rapoartele trimestriale ale proiectului, pentru persoanele interesate, cât şi alte rapoarte necesare;

de a facilita şi participa la identificarea şi selectarea personalului proiectului, consultanţilor naţionali şi

contractorilor în cooperare cu beneficarul;

de a formula şi pregăti versiunile draft pentru termenii de referinţă/fişe de post;

de a formula specificările pentru echipament, bunuri, ce urmează a fi procurate în cadrul proiectului;

de a ghida lucrul consultanţilor şi contractanţilor, supraveghind desfăşurarea activităţilor conform planului de

lucru negociat;

de a facilita cooperarea dintre şi între consultanţii/experţii pe termen scurt şi partenerii proiectului;

de a participa la toate evenimentele proiectului, asigurând pregătirea adecvată a acestora;

să anunţe de îndată asociaţii de orice neregulă constatată;


să manifeste grijă deosebită în mânuirea şi utilizarea materialelor şi echipamentelor pe care le are în primire

pentru a evita avarierea, distrugerea sau pierderea lor;

să fie cinstit, loial şi disciplinat dând dovada în toate împrejurările de o atitudine civilizată şi corectă faţă de

toate persoanele cu care vine în contact;





OBLIGAŢII:


acestora;


angajaţi;





îmbolnăvire profesională persoană sa sau a celorlalţi participanţi.


RESTRICŢII :

nu execută nici o sarcină suplimentară legată de activitatea sa, decât dacă ea vine de la persoanele autorizate

şi dacă vine pe cale ierarhică şi se încadrează în prevederile legale;


210






Munca se desfasoară în diferite medii, unde sunt instalate aparaturile electronice adică:

birouri;

depozite;

hale producţie;

teren.



calculator;

imprimanta/scaner;

telefon/fax;

automobil;

CERINŢELE POSTULUI

Studii necesare:

pregătire profesională în domeniu;


încredere;


judecată rapidă;

răbdare;

capacitatea de a învăţa.





Data:


211


FIŞA POSTULUI

Nr.........................


DENUMIREA POSTULUI: SECRETARĂ

CODUL COR: 411501



îndeplinirea activităţilor zilnice de secretariat;

preluarea şi direcţionarea apelurilor telefonice;

primirea vizitatorilor şi anunţarea persoanelor de contact din societate;

asigurarea protocolului în cadrul întâlnirilor, în conformitate cu cerinţele zilnice;

preluarea, înregistrarea, distribuirea la compartimentele implicate, îndosariere şi arhivarea

corespondenţei şi a mesajelor primite din partea partenerilor, clienţilor şi a celorlalţi angajaţi;

redactarea corespondenţei de afaceri necesară desfăşurării activităţii zilnice;

asigurarea transmiterii documentelor prin poştă, fax, e-mail;

actualizarea bazei de date documente;

rezervări hotel parteneri externi etc.;

elaborarea şi redactarea documentelor şi situaţiilor cerute de management;

asigurarea suportului administrativ pentru toate departamentele firmei;



autocontrol, atitudine pozitivă, să aibă calităţi psihice necesare (spirit de observaţie, răbdare, viteză de reacţie,




se subordonează Managerului General şi Managerului de Proiect.

colaborează cu Contabilul sef,


este direct răspunzător de îndeplinirea întocmai a atribuţiilor şi prevederilor sarcinilor de serviciu stabilite

în prezenta fişă;



212

ATRIBUTII:

stabileşte obiectivele generale ale firmei în concordanţă cu strategia elaborată de Consiliul de Administraţie:

stabileşte anual, împreună cu managerii, obiectivele generale de dezvoltare;

comunică fiecărui manager obiectivele generale şi specifice previzionate pentru fiecare departament şi

urmăreşte ca acestea să fie comunicate personalului din cadrul fiecărui departament;

monitorizeaza trimestrial/ semestrial/anual gradul de realizare a obiectivelor;

stabileşte obiective personale (indicatori de performanţă) şi pentru top-management în stricta concordanţă cu

obiectivele firmei;

aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli (BCV) şi rectificările acestuia:

participă la elaborarea anuală a bugetului de venituri şi cheltuieli, analizează propunerile înaintate, operează

corecţiile necesare şi aprobă bugetul final;

aprobă sistemul de raportare folosit pentru urmărirea realizării BVC;

identifică oportunităţi de afaceri:

monitorizează piaţa şi identifică tendinţele de dezvoltare;

analizează oportunităţile/constrângerile de ordin legislativ, financiar, tehnologic şi social din mediul

de afaceri al firmei;

identifică modalităţi de dezvoltare a serviciilor oferite de firmă în concordanţă cu tendinţele pieţei;

identifică şi atrage resursele necesare pentru implementarea noilor idei de afaceri;

reprezintă firma în relaţiile protocolare cu furnizorii, clienţii şi alte organizaţii cu impact

real/potenţial asupra rezultatelor firmei;

asigură o bună imagine a firmei pe piaţă;

identificarea oportunităţilor de investiţie şi obţinere de profit;

participă la întâlniri de afaceri cu furnizori, clienţi, organisme financiare şi instituţii guvernamentale din ţară

şi din străinătate;

dezvoltă relaţii pozitive cu persoane-cheie în vederea intăririi poziţiei firmei;

asigură managementul firmei ;

elaborează proiectul de buget şi proiectul de achiziţii tehnologice în vederea satisfacerii dezideratelor de

rentabilitate şi competitivitate pe piaţă ale organizaţiei;

reprezintă organizaţia în relaţiile cu terţe persoane fizice sau juridice în conformitate cu împuternicirea

acordată de A.G.A;

negociază contractul colectiv de muncă şi contractele individuale de muncă, supervizează elaborarea şi

implementarea Regulamentului intern al firmei;

gestionează şi gospodăreşte patrimoniul organizaţiei în interesul acesteia;

urmăreşte îndeplinirea condiţiilor igienico-sanitare, de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a

incendiilor, prevăzute de reglementarile şi normele legislative în vigoare;


213

supervizează aplicarea corectă a codului muncii şi a reglementărilor legislative privind operaţiunile financiar-

contabile (apelarea la serviciile de consultanţă şi consiliere ale consultantului juridic şi ale directorului

economic);

efectuează investigaţii periodice cu privire la calitatea muncii prestate în cadrul organizaţiei (avizarea

evaluarilor individuale anuale);

controlează şi supervizează activităţile departamentelor de producţie, de vânzări şi marketing, economic,

tehnic, resurse umane;

urmăreşte aplicarea cu acuraţe a deciziilor luate şi evaluarea efectelor acesteia;

asumarea responsabilităţii pentru deciziile eronate sau nefondate, prin suportarea, după caz, a unor penalităţi

băneşti;

asigurarea implicării în activitatea organizaţională a propriei persoane, cât şi a personalului din subordine prin

crearea unui cadru propice dezvoltării personale şi a unui climat stimulativ al performanţelor.

comunică managementului valorile şi obiectivele strategice ale firmei;

stabileşte obiectivele managerilor din subordine, termenele-limită şi modalităţile de măsurare a gradului de

realizare a obiectivelor;

aprobă procedurile de interes general ale firmei (aprovizionare, vânzare, distribuţie, financiare, resurse

umane);

dezvoltă mijloace de motivare a personalului din subordine;

asigură un climat de comunicare şi încurajare a iniţiativei care să contribuie la atingerea obiectivelor stabilite;

identifică nevoile de recrutare şi participă la selecţia, integrarea şi dezvoltarea managementului firmei;

participă la programele de elaborare şi actualizare a fişelor de post ale managerilor din subordine;

evaluează periodic activitatea managerilor din subordine;

negociază şi conciliază situaţiile conflictuale apărute în relaţiile interpersonale;

aprobă planificarea concediilor de odihnă pentru angajaţii din subordine;

asigură respectarea normelor interne de funcţionare de către personalul din subordine;

stabileşte măsuri de eficientizare a activităţii personalului din subordine;

evaluează potenţialul furnizorilor şi al clienţilor;

stabileşte posibile căi de colaborare şi decide asupra parteneriatelor strategice;

elaborează planul de afaceri anual şi monitorizeaza încadrarea în parametrii acestuia;

dezvoltă relaţii pozitive cu personalul firmei în vederea motivării şi a creşterii gradului de implicare în

activitatea firmei;

orice altă sarcină trasată de Consiliul de Administratie în funcţie de necesităţile organizaţionale;

decide asupra noilor direcţii de dezvoltare;

stabileşte planurile de vânzări şi profit;

aprobă BVC general şi BVC al fiecărui departament din cadrul firmei;

semnează documentele de angajare, colaborare şi încetare a relaţiilor de muncă;

semnează deciziile de modificare a funcţiei/salariului pentru angajaţii firmei - actele adiţionale;


214

semnează organigramă şi statutul de funcţiuni al firmei;

semnează contracte cu furnizorii, clienţii şi partenerii strategici;

aprobă Regulamentul Intern şi Contractul Colectiv de Muncă al societăţii;

semnează statele de plată, rapoartele financiare ale firmei, raportările statistice sau solicitările de investiţii din

cadrul firmei;

solicită rapoarte de activitate şi ia măsurile necesare în vederea creşterii eficienţei activiăţii firmei;

stabileşte prioritatea executării sarcinilor pentru personalul din subordine;

aprobă recompense/penalizări, prelungirea/încetarea activităţii după perioada de probă a angajaţilor;

aprobă/respinge cereri ale personalului din subordine;




să menţină curăţenia;

OBLIGAŢII:


acestora;


angajaţi;





îmbolnăvire profesională persoana sa sau a celorlalţi participanţi.


să execute alte activităţi în legătura cu îndeplinirea sarcinilor de serviciu precizate de persoanele care au acest

drept.

RESTRICŢII :

nu execută nicio sarcină suplimentară legată de activitatea sa, decât daca ea vine de la persoanele autorizate şi

dacă vine pe cale ierarhică şi se încadrează în prevederile legale;






215


Munca se desfăşoară în diferite medii, unde sunt instalate aparaturile electronice adică:

birouri;

depozite;

hale producţie;

teren.



calculator;

imprimantă/scanner/copiator ;

telefon/fax;

automobil.

CERINŢELE POSTULUI

Studii necesare:

absolvent al învăţământului superior sau mediu.

să posede cunoştinţe bune operare PC MS Office – WORD, EXCEL, navigare internet

limba engleză scris/vorbit


inteligenţă (gândire logică, memorie, capacitate de analiză şi sinteză);

capacitate de a învăţa, de a prelucra informaţiile, de a le interpreta şi de a le valorifica prin furnizarea de

date prelucrate altor factori decizionali;

corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principială în relaţiile cu oamenii;

receptivitate, spirit de echipă (sincer, dispus la colaborare)





Data


216

În activitatea de elaborare a planului de dezvoltare au fost antrenate şi persoane resursă din

teritoriu, persoane angajate sau aflate la conducerea anumitor instituţii publice sau organizaţii private,

menţionate în tabelul anexat. Aceste persoane au făcut parte de grupurile de lucru şi vor juca un rol

important în implementarea strategiei şi proiectelor de dezvoltare rurală ale GAL-ului.

Nr.crt. Nume şi prenume Ocupaţie Localitatea

1. Ţuchel Iancu Expert achiziţii publice Cosmeşti

2. Zaharia Cristina Secretar comuna Cosmeşti

3. Grădinaru Gheorghe Expert Achiziţii publice Nicoreşti

4. Rădulescu Liviu Consilier personal al primarului Buciumeni

5. Nica Maricica Mediator rromi Buciumeni

6. Furnică Laura Jurist Buciumeni

7. Furcilă Gheorghe Inginer agronom Buciumeni

8. Ioan Petrişor Mediator Rromi Buciumeni

9. Rugină Iuliana Jurist Ţepu

10. Jinga Angelica Expert achizitii publice Ghidigeni

11. Pîrvu Aurel Viceprimar Ghidigeni

12. Vlavian Gurmeza-Maria Secretar comună Poiana

13. Timofte Mădălina Secretar comună Tutova

14. Dobri Lilica Secretar comună Gohor

15. Sbarnea Anişoara Consilier al primarului Cudalbi

16. Ciocan Marius Primar Pochidia

17. Matei Costel Primar Priponeşti

18. Vârtosu Viorel Viceprimar Costache Negri

19. Cucoară Pavel Jurist Corod

20. Taşcă Costel Secretar comună Bălăseşti

21. Tănăsache Adina Secretar comună Valea Mărului

22. Vintila Dumitru Secretar comună Drăguşeni


217

III.3.2. Descrierea resurselor materiale

Resursele materiale identificate în teritoriu care au fost puse la dispoziţia GAL “Tecuci” de către

Primăriile partenere în vederea implementării acţiunilor din cadrul proiectului:

- Spaţiu pentru sediul GAL compus din două încăperi a câte 12 m.p. în comuna Cosmeşti;

- Spaţiu pentru sediu secundar compus din o încăpere de 90 m.p. în clădirea Fundaţiei

Semnal;

- Cinci săli şedinţă (com. Cosmeşti, Nicoresti, Buciumeni, Ţepu şi Ghidigeni cu întreg

mobilierul;

- Sală în Tecuci, Fundaţia SEMNAL (mese şi scaune suficiente pentru întrunirea a cel puţin

40-50 persoane;

- 1 fax;

- 3 calculatoare cu imprimantă şi conexiune la internet;

- Laptop Sony Vaio, conectat la internet;

- Un scanner;

- Multifuncţional Lexmark;

- 2 imprimante laser Samsung

- 5 telefoane GSM

Resursele financiare vor putea fi asigurate în vederea prefinanţării activităţilor

proiectului din contribuţiile UAT-urilor din teritoriu, sub formă de cotizaţie anuală sau/şi din

credite luate în condiţiile cele mai avantajoase de pe piaţă, de la unul dintre partenerii noştri –

CEC BANK – Agenţia Tecuci.


218

III.3.3. Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului Nr. crt.

Denumire capitol Valoare -EURO-

Total

VENITURI Măsura 431.2 571.358,34 CHELTUIELI Componenta A 80% 457.086,67 2011 2012 2013

1. Salarii şi contribuţii aferente pentru personal 98.400 98.400 98.400

295.200

2. Cheltuieli legate de plată experţilor şi pentru alte servicii de expertiză

4500 4500 4500 13500

3. Cheltuieli pentru chirii şi intreţinere sediu 4200 4200 4200 12600

4. Cheltuieli legate de comunicare, telefon, fax, internet, corespondenţă

2500 2500 2500 7500

5. Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente de biroticp şi electronice

20.000 1000 1000 22000

6. Cheltuieli consumabile 1200 1200 1200 3600

7. Cheltuieli achiziţii mijloace proprii de transport 22.000 0 0 22.000

8. Cheltuieli deplasare, diurne, carburanţi 12.000 12.000 12.000 36.000

9. Cheltuieli service, echipamente şi maşini 2400 2400 2400 7200

10 Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor 1800 1800 1800 5400

11. Cheltuieli pentru participarea la activităţle reţelei naţionale şi europene de dezvoltare rurală, seminarii

4600 4600 4600 13.800

12. Cheltuieli neprevăzute 6000 6000 6286,67 18.286

,67

Total componenta A 179.600

138.600

138.886,67 457.086,67

COMPONENTA B 20% 1. Studii ale zonei 20.000 20.000 10.000 50.000

2. Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locală

2000 1000 2000 5000

3. Instruirea personalului implicat în imple-mentarea strategiei de dezvoltare locală

5000 4000 3000 10000

4. Evenimente de promovare 10.000 10.000 10.000 30.0005. Instruirea liderilor locali 3000 2000 2000 9000

6. Alte cheltuieli neprevăzute 3200 3200 3871,67 10.271,

67

Total componenta B 43.200 40.200 30.871,67 114.27

1,67

TOTAL A+B 222.800 178.800 169.758,34 571.35

8,34


219

III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare

Pentru a asigura implementarea strategiei de dezvoltare rurală a zonei prin atragerea unui

număr suficient de aplicaţii bine elaborate pentru proiecte viabile de dezvoltare rurală, este foarte

important ca un număr cât mai mare de potenţiali beneficiari să fie informaţi despre sprijinul

financiar pe care îl pot obţine prin GAL „Tecuci”.

Pentru implementarea măsurilor de informare şi publicitate cu privire la acţiunile întreprinse în

cadrul GAL „Tecuci”, se vor avea în vedere categoriile de grupuri de potenţiali beneficiari ce vor fi

identificate, şi faptul că informaţia trebuie să fie adaptată în funcţie de cei cărora li se adresează,

prin aceasta înţelegându-se o adaptare atât a vocabularului, cât şi a conţinutului, astfel încât să

corespundă nevoilor informaţionale şi caracteristicilor segmentului respectiv. Informaţia trebuie să

fie clară, concisă şi concretă.

Strategia de comunicare va fi axată în jurul celor trei principii enunţate de PNDR:

flexibilitatea (capacitatea de a răspunde rapid la semnalele venite din mediul intern şi extern);

transparenţă (capacitatea de a furniza informaţie obiectivă şi corectă referitoare la activităţile

Grupului de Acţiune Locală „Tecuci”);

eficienţă (utilizarea optimă a resurselor în vederea atingerii impactului maxim).

Strategia de comunicare aplicată va presupune alegerea celor mai bune instrumente de

comunicare - (care vor fi selectate în funcţie de eficacitatea lor faţă de publicul ţintă şi de tipul de

informaţie ce trebuie transmisă) - pentru a realiza diseminarea informaţiei. Diseminarea

informaţiilor trebuie să urmărească anumite principii generale, cum ar fi:

accesibilitate;

acurateţe;

obiectivitate;

consistenţă;

rapiditate în transmiterea mesajului.

Strategia de comunicare va folosi un mix de instrumente de informare, de la clasicele metode

de informare mediatică până la folosirea noilor tehnologii.


220

În funcţie de mesajele ce urmează a fi transmise, de grupurile ţintă şi de bugetul disponibil vor fi

folosite una sau mai multe mijloace de comunicare combinate. Dacă mesajul se adresează tuturor

grupurilor ţintă (de exemplu: anunţul de selectarea a GAL „Tecuci” pentru finanţare), instrumentele

folosite vor fi unele globale (de exemplu: un comunicat de presă). În schimb, dacă acesta este adresat

unui anumit grup ţintă, mesajul va necesita folosirea unui instrument special (de exemplu: un seminar

organizat special pentru tineri care să furnizeze informaţii despre procedurile de aplicare a programelor

concepute pentru tineret).

În vederea eficientizării acţiunilor de promovare, GAL „Tecuci” va putea externaliza o serie de

activităţi specifice ce decurg din procesul de promovare (realizarea studiilor sociologice, tipărirea

materialelor informative (design, format s.a.), realizarea spoturilor publicitare TV şi audio, etc.).

Implementarea dispoziţiilor privind informarea potenţialilor beneficiari va fi asigurată de către

compartimentul administrativ din cadrul GAL „Tecuci”. Managerul este cel care va coordona

activitatea animatorilor care vor desfăşura activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL.

INSTRUMENTE DE COMUNICARE

1. instrument: LOGO-ul Grupului de Acţiune Locală „Tecuci”

Descrierea activităţilor: Crearea unui logo pentru GAL Tecuci ce urmează a fi utilizat pe toate

formatele instrumentelor şi mijloacele de comunicare, împreună cu logo-ul Uniunii Europene şi

logo-ul LEADER (prin alegerea a una sau două culori definitorii şi a unei grafici uşor de

recunoscut).

2. instrument: Pagina WEB a Grupului de Acţiune Locală „Tecuci”.

Descrierea activităţilor: Design-ul, postarea de informaţii, lansarea oficială şi actualizarea paginii

web a Grupului de Acţiune Locală „Tecuci”, cu următoarele caracteristici:

O interfaţă accesibilă utilizatorului;

Limbaj simplu;

Navigare uşoară;

Secţiuni diferenţiate în funcţie de tipologia grupurilor ţintă, construite conform pachetului de

informaţii şi detalierii acestora.

Pagina web trebuie să conţină:

O prezentare generală a Grupului de Acţiune Locală „Tecuci”;


221

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi alte documente de programare relevante cum ar fi -

Documentul Cadru de Implementare;

Regulamente europene şi legislaţie naţională din domeniul fondurilor structurale, ajutorului de

stat şi achiziţiilor publice;

Informaţii despre oportunităţile de aplicare pentru finanţare, proceduri şi formulare de aplicare,

criterii de evaluare, proceduri de achiziţie;

Lista beneficiarilor, denumirea operaţiunilor şi suma alocată operaţiunilor;

Toate pliantele, broşurile, manualele, publicaţiile redactate de către Grupul de Acţiune Locală

„Tecuci”, calendarul evenimentelor şi materialele prezentate în cadrul conferinţelor,

prezentărilor, concluziile reieşite;

Comunicate de presă;

Exemple de proiecte de succes;

Link-uri utile;

O rubrică cu întrebări frecvente;

Date de contact ale Grupului de Acţiune Locală „Tecuci”.

3. instrument: Conferinţe şi seminarii

Descrierea activităţilor:

După selectarea pentru finanţare a GAL „Tecuci”, se va organiza o conferinţă de deschidere

(precedată de o conferinţă de presă)

Un eveniment major de informare anual în vederea prezentării realizărilor din cadrul GAL

„Tecuci”, incluzând proiectele majore atunci când este cazul;

Organizarea de conferinţe publice şi seminarii tematice în teritoriul acoperit de GAL;

Participarea în cadrul unor evenimente relevante (conferinţe seminarii) organizate de alte

instituţii/ organizaţii.

4. instrument: Participarea la târguri şi evenimente de profil

Descrierea activităţilor: Organizarea participării GAL „Tecuci” la târguri şi evenimente de profil

relevante.

Pentru aceasta sunt necesare:

Închirierea spaţiului;

Închirierea cabinei şi echipamentului necesar;


222

Disponibilitatea unui număr suficient de persoane din cadrul GAL „Tecuci”, pe întreaga

durată a evenimentului;

Distribuirea publicaţiilor şi a altor materiale cu caracter informativ.

5. instrument: Instrumente de comunicare directă


Crearea serviciului de asistenţă (help-desk) în vederea furnizării de informaţii legate GAL

„Tecuci”. Datele de contact ale acestui serviciu de asistenţă vor fi disponibile pe pagina web a

GAL-ului.

Crearea şi actualizarea permanentă a listelor de contacte de corespondenţă a grupurilor ţintă

(adrese electronice şi poştale) ce vor fi folosite pentru transmiterea publicaţiilor şi invitaţiilor la

conferinţe şi evenimente.

Transmiterea scrisorilor de informare direct către potenţialii beneficiari, către leaderii de

opinie, către actorii implicaţi în dezvoltarea teritoriului (direct mailing)

Crearea şi popularizarea adresei de e-mail a GAL „Tecuci” unde cei interesaţi se vor putea

adresa în vederea obţinerii de informaţii.

Pentru aceasta sunt necesare:

- Instruirea personalului în vederea garantării calităţii şi acurateţii informaţiilor furnizate;

- Producerea şi actualizarea permanentă a mapelor / fişelor standard de informare pentru

personalul abilitat să ofere informaţii.

6. instrument: Buletine informative (newsletter)


Editarea, postarea pe web şi transmiterea prin e-mail a buletinelor informative lunare.

În funcţie de disponibilitatea financiară, va fi luată în considerare şi posibilitatea

transmiterii unei versiuni tipărite.

7. instrument: Materiale de informare


Editarea, tipărirea şi distribuirea de:

Pliante conţinând rezumate ale documentelor relevante ale GAL „Tecuci”;

Pliante conţinând informaţii sintetice despre acţiunile ce urmează a se desfăşura de către GAL

„Tecuci”;

Pliante pentru promovarea evenimentelor ce vor fi organizate de către GAL;

Ghiduri pentru potenţialii beneficiari;


223

Broşuri informative despre strategia de dezvoltare a GAL „Tecuci” şi despre măsurile şi

acţiunile conţinute în acesta;

Broşuri care prezintă condiţiile de eligibilitate, criteriile de selecţie, procedurile de achiziţie,

procesul de aplicare pentru finanţare;

Postere.

Producţia şi distribuţia de CD-uri care pot să conţină oricare dintre materialele create şi editate

de către GAL „Tecuci”.

8. instrument: Relaţii cu media


Conferinţe de presă;

Comunicate de presă periodice cu privire la evoluţia implementării strategiei de dezvoltare

durabilă a teritoriului GAL „Tecuci”;

Participarea reprezentanţilor GAL-ului la emisiuni televizate, programe radio;

Invitarea reprezentanţilor mass-media la evenimentele şi întrunirile organizate de către GAL

„Tecuci”.

Grupuri de lucru informative pentru jurnalişti;

Interviuri de presă acordate de reprezentanţii GAL-ului;

Apariţii şi articole în presa scrisă.


224

III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului

PARTEA a – VII – a: Mecanismul de implementare

Dispozitivul de Monitorizare şi Evaluare

Managementul Strategiei de dezvoltare locală a teritoriului acoperit de Grupul de Acţiune

Locală „Tecuci” se realizează într-o succesiune de etape, o parte componentă a cărora este

monitorizarea implementării şi evaluarea rezultatelor.

Etapele de monitorizare şi evaluare, desfăşurate în mod corect şi eficient, vor determina în mare

parte succesul Strategiei, vor asigura implementarea efectivă şi la timp a proiectelor.

Monitorizarea este un bilanţ continuu şi sistematic al contribuţiilor bugetare, al activităţilor

finanţate conform măsurilor şi al datelor privind primele rezultate la nivelul proiectelor. Monitorizarea

generează datele cantitative. Ea exprimă o apreciere cu privire la punerea în aplicare corectă a

măsurilor, facilitând corectarea deviaţiilor de la obiectivele operaţionale. Monitorizarea contribuie la

justificarea cheltuielilor publice şi oferă informaţii preţioase pentru evaluarea măsurilor.

Evaluarea analizează rezultatele şi impacturile programelor, estimând eficacitatea, eficienţa şi

relevantă măsurilor. Astfel, evaluarea depinde foarte mult de datele şi informaţiile colectate în urma

monitorizării, ceea ce sugerează o interacţiune între cele două activităţi încă de la început.

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi realizat prin respectarea următoarelor principii:

- principiul responsabilităţii, care implică atât responsabilitatea membrilor Grupului de monitorizare

în activitatea desfăşurată, cat şi a subiecţilor Strategiei în prezentarea informaţiilor calitative, conform

criteriilor solicitate de raportare;

- principiul transparenţei, care obligă Grupul de monitorizare şi Compartimentul Administrativ să

asigure transparenţa activităţilor prin actualizarea permanentă a site-ului GAL-ului, desfăşurarea

şedinţelor deschise publicului şi organizarea conferinţelor de presă;

- principiul cooperării, care obligă membrii Grupului de monitorizare şi Compartimentul

Administrativ să coopereze prin antrenarea reprezentanţilor societăţii civile şi mass-media în

activităţile de monitorizare şi evaluare;

- principiul eficienţei, care obligă Grupul de monitorizare şi Compartimentul Administrativ să utilizeze

multiple surse de informare şi metode de estimare, în scopul evidenţierii corecte a rezultatelor, atât cele

pozitive cat şi cele negative, în vederea asigurării unei evaluări imparţiale;


225

Metodologia de monitorizare şi evaluare constă într-o serie de instrumente şi metode a căror

aplicare furnizează date cu privire la modul în care Strategia a fost implementată. Monitorizarea şi

evaluarea reprezintă activităţi care se desfăşoară în timpul şi după implementarea Strategiei de

dezvoltare locală, urmărindu-se stabilirea gradului de realizare a obiectivelor Strategiei.

1. Dispozitivul de monitorizare

Monitorizarea trebuie să evidenţieze următoarele aspecte:

respectarea termenelor şi conţinutului activităţilor din cadrul planului de dezvoltare locală a

GAL „Tecuci”;

întârzierile în realizarea activităţilor şi motivul producerii lor.

modificările asupra situaţiei grupurilor ţintă vizate prin fiecare măsură şi acţiune din cadrul

Strategiei, atât pe parcursul implementării cât şi la finalizarea acesteia;

costurile implementării;

În vederea monitorizării atingerii obiectivelor stabilite în Strategia de dezvoltare, pentru fiecare

obiectiv se vor colecta date statistice, care necesită să includă indicatori măsurabili şi măsuri stabilite

pentru fiecare obiectiv. Aceste informaţii constituie baza rapoartelor de monitorizare şi a raportărilor

strategice anuale şi vor fi folosite de către grupul de monitorizare în evaluarea rezultatelor proiectului.

Indicatorii de monitorizare sunt caracteristici cantitative sau calitative, care oferă mijloace simple de

măsurare a succesului activităţilor desfăşurate:

- indicatorii cantitativi sunt exprimaţi în termeni numerici sau procentuali;

- indicatorii calitativi pot măsura percepţia, pot descrie anumite comportamente.

Monitorizarea oferă informaţii privind evoluţia punerii în aplicare a programului în raport cu

indicatorii de inputuri financiare, de realizări şi de rezultate.

Indicatorii de input financiar se referă la resursele financiare alocate la fiecare nivel al

activităţilor desfăşurate în cadrul GAL „Tecuci”. Aceşti indicatori sunt utilizaţi pentru a monitoriza

evoluţia în ceea ce priveşte angajamentele şi plăţile din fondurile disponibile pentru fiecare operaţiune,

măsură, acţiune sau proiect în raport cu costurile eligibile aferente.

Exemplu: cheltuielile per măsură declarate Agenţiei de Plăţi


226

Indicatorii de realizare măsoară activităţile realizate direct în cadrul Strategiei de dezvoltare a

GAL „Tecuci”. Aceste activităţi reprezintă prima etapă în realizarea obiectivelor operaţionale ale

intervenţiei şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare.

Exemple: numărul sesiunilor de formare organizate, numărul total de tineri fermieri sprijiniţi, numărul

exploataţiilor agricole care beneficiază de sprijin pentru investiţie, volumul total al investiţiei.

Indicatorii de rezultat măsoară efectele directe şi imediate ale intervenţiei. Aceşti indicatori

oferă informaţii referitoare la schimbările privind, de exemplu, comportamentul, capacitatea sau

performanţa beneficiarilor direcţi şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare.

Exemple: număr de participanţi care au finalizat cu succes o activitate de formare, numărul brut al

locurilor de muncă create, numărul exploataţiilor sprijinite care produc pentru piaţă;

Monitorizarea implementării Strategiei urmăreşte:

- colectarea sistematică şi structurarea anuală a datelor cu privire la activităţile desfăşurate în GAL;

- realizarea adecvată şi la timp a activităţilor incluse în Planul de dezvoltare locală a GAL „Tecuci”

- suportul acordat subiecţilor Strategiei în implementarea practicilor pozitive şi eliminarea

factorilor de risc;

- informarea partenerilor, a Autorităţii de Management, a Agenţiei de plăţi şi informarea publicului

larg despre conţinutul proiectului, despre realizările obţinute, progresul faţă de obiectivele

planificate, deficienţele determinate şi sectoarele care necesită atenţie (depistarea problemelor în

timp util pentru a lua decizii operative);

- executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor.

Mecanismul de monitorizare include monitorizarea de birou şi monitorizarea pe teren, precum şi

întocmirea rapoartelor de monitorizare.

Monitorizarea de birou – constă în acumularea şi examinarea diferitor informaţii în cadrul şedinţelor

Grupului de monitorizare, audieri ale subiecţilor implicaţi în implementarea Strategiei, a diferitor

experţi în domeniu.

Monitorizarea pe teren – constă în acumularea şi verificarea informaţiilor în cadrul controalelor

efectuate la Organele responsabile de implementarea Strategiei (în structura internă a GAL-ului) dar şi

la beneficiarii de finanţare prin GAL „Tecuci”.

Rapoartele de monitorizare – prezintă produsul activităţii Grupului de monitorizare şi vor fi de 2

tipuri: rapoarte de monitorizare trimestriale şi raportul de progres anual, întocmite în baza informaţiilor

acumulate din diferite surse.


227

În special, aceste rapoarte vor include:

- un tabel cuprinzând execuţia financiară a programului prezentând, pentru fiecare măsură, lista

cu sumele plătite beneficiarilor pe perioada anului calendaristic

- tabelele de monitorizare care vor cuprinde informaţii cantitative bazate pe indicatorii comuni

de realizare şi de rezultat

- analiza rezultatelor monitorizării

Grupul de monitorizare

Activităţile de monitorizare şi evaluare urmează a fi realizate de către un Grup de monitorizare,

format din 3 persoane desemnate dintre membrii Consiliului Director, astfel încât structura să asigure

reprezentarea tuturor sectoarelor cu relevanţă în implementarea Strategiei de dezvoltare locală a GAL

„Tecuci”: un reprezentant al sectorului public, un reprezentant al sectorului privat şi un reprezentant al

societăţii civile.

Grupul de monitorizare are obligaţia de a elabora rapoarte periodice de monitorizare, dar o parte

din activităţile de monitorizare şi evaluare pot fi externalizate şi altor experţi sau organizaţii din mediul

privat, nonguvernamental, din mediul academic şi de învăţământ superior cu activităţi specifice în

domeniu.

2. Dispozitivul de evaluare

Evaluarea este un proces de apreciere sistematică şi obiectivă a intervenţiilor pe baza rezultatelor,

a impacturilor şi a necesităţilor pe care acestea încearcă să le satisfacă, utilizând informaţiile obţinute

pe parcursul monitorizării. Evaluarea face o analiză a modului de implementare a Strategiei de

dezvoltare locala a GAL „Tecuci”, analizând eficacitatea (măsura în care au fost atinse obiectivele

strategiei de dezvoltare), eficienţa (relaţia optimă între resursele folosite şi rezultatele obţinute

analizând măsura în care resursele/inputurile utilizate sunt transformate în rezultate) şi impactul unei

intervenţii (efectele dorite dar şi nedorite ale acţiunilor întreprinse). Analizarea impactului va ţine cont

de problemele de dezvoltare rurală specifice teritoriului acoperit de GAL „Tecuci” privind cerinţele de

dezvoltare durabilă, impactul asupra mediului, impactul socio-economic şi impactul asupra priorităţilor

comunitare.

Evaluarea privind Strategia de dezvoltare locală trebuie să ofere informaţii referitoare la punerea

în aplicare şi la impactul programelor (co)finanţate prin Strategie. Scopul este, pe de o parte, sporirea

responsabilităţii şi a transparenţei în ceea ce priveşte implementarea Strategiei, şi, pe de altă parte,

ameliorarea procesului de punere în aplicare a programelor printr-o mai bună informare în privinţa


228

planificării şi a deciziilor privind nevoile, alocarea şi administrarea adecvată a resurselor,

managementul eficient al fondurilor publice.

Evaluarea răspunde la întrebările: care este efectul, impactul activităţilor realizate şi în ce măsură

rezultatul răspunde aşteptărilor.

Un instrument cheie al evaluării este aşa-numita „logică de intervenţie”, care stabileşte lanţul de

cauzalitate începând cu inputurile, adică resursele financiare şi/sau administrative, care vor genera

realizările activităţilor de program, în scopul atingerii obiectivelor operaţionale sau de măsuri.

Rezultatele ulterioare reprezintă efectele imediate ale intervenţiilor, care ar trebui să contribuie la

realizarea obiectivelor specifice. Impacturile ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor globale ale

Strategiei care trebuie să corespundă necesităţilor identificate anterior prin analizele efectuate (analiza

diagnostic, analiza SWOT)

Indicatorii sunt utilizaţi ca instrumente pentru a evalua la fiecare nivel (de realizare, de rezultat,

de impact) gradul în care obiectivele preconizate au fost îndeplinite prin măsuri, activităţi sau proiecte.

Indicatorii trebuie să fie specifici, măsurabili, acceptabili/abordabili din punct de vedere al eficienţei

costurilor, relevanţi pentru program şi disponibili în timp util. Indicatorii nu pot cuprinde întotdeauna

date statistice cantitative; în unele cazuri, indicatorii pot include de asemenea evaluări calitative sau

supoziţii logice.

În scopul evaluării programelor de dezvoltare rurală, deosebim următoarele trei tipuri de

indicatori:

• Indicatorii de realizare, care măsoară activităţile realizate direct în cadrul Strategiei de dezvoltare a

GAL „Tecuci”. Aceste activităţi reprezintă prima etapă în realizarea obiectivelor operaţionale ale

intervenţiei şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare.

Indicatorii de rezultat, care măsoară efectele directe şi imediate ale intervenţiei. Aceşti indicatori

oferă informaţii referitoare la schimbările privind, de exemplu, comportamentul, capacitatea sau

performanţa beneficiarilor direcţi şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare.

Indicatorii de impact, care se referă la beneficiile programului atât la nivelul intervenţiei, cât şi, în

mod mai general, la nivelul zonei vizate de Strategia de dezvoltare locală. Ei sunt legaţi de obiectivele

mai ample ale Strategiei.

Activităţile de evaluare se desfăşoară în patru faze:

Faza de structurare, care are scopul de a stabili înţelegerea clară a sarcinilor de evaluare şi de

a pregăti setul de informaţii şi date, precum şi instrumentele analitice necesare pentru a

răspunde la întrebările de evaluare. în aceasta fază se întreprind următoarele activităţi:


229

– Se stabileşte logica de intervenţie detaliată pentru diferitele măsuri care urmează să fie

evaluate;

– Se definesc termenii cheie ai întrebărilor de evaluare, se elaborează criteriile de apreciere;

– Se stabileşte o metodologie privind modalitatea de a răspunde la întrebările de evaluare

(întrebările de evaluare comune, întrebările orizontale şi întrebările specifice).

– Se identifică indicatorii (indicatorii comuni şi indicatorii specifici programului), precum

şi cerinţele conexe privind informaţiile şi datele, care permit stabilirea eficacităţii, a

eficientei şi a pertinenţei măsurii şi/sau a programului.

Faza de observare trebuie să identifice informaţiile disponibile şi relevante, şi să specifice

valabilitatea şi utilitatea datelor cantitative şi calitative folosite. În aceasta fază se întreprind

următoarele activităţi:

– Se crează instrumentele necesare pentru analiza cantitativă şi calitativă: instrucţiunile

pentru interviuri, chestionarele, cererile de informaţii de extras din bazele de date, cererile de hărţi,

orientările pentru studiile de caz şi orice alt instrument de colectare a datelor considerat adecvat;

– Se colectează datele şi informaţiile calitative necesare pentru a răspunde la toate

întrebările de evaluare: bazele de date, studiile, persoanele care urmează să fie intervievate,

zonele adecvate pentru studiile de caz etc.

– Se descrie procesul de punere în aplicare a Strategiei, structura programelor, priorităţile şi

nivelurile ţintă, precum şi bugetul.

Fază de analiză este dedicată analizării tuturor informaţiilor disponibile în vederea evaluării

efectelor şi a impacturilor măsurilor şi programelor în raport cu nivelurile ţintă şi obiectivele

Strategiei. Impacturile vor fi identificate drept contribuţii nete ale fiecărei măsuri unice pentru

îndeplinirea obiectivelor unui program. În această fază se întreprind următoarele activităţi:

– Se stabilesc tipologiile corespunzătoare ale măsurilor şi/sau ale beneficiarilor în

vederea reducerii complexităţii, cu scopul de a aborda analiza empirică.

– Se prelucrează şi se sintetizează datele şi informaţiile, se realizează o măsurare în

raport cu situaţia ipotetică şi cu nivelurile ţintă.

Faza de apreciere, se trag concluzii din analiza privind criteriile de apreciere definite în faza

de structurare şi se formulează recomandări. Concluziile şi recomandările se referă la efectele

măsurilor unice şi ale Strategiei în ansamblu. Concluziile şi recomandările trebuie să se bazeze

strict pe dovezile evaluării cantitative şi calitative. Imperfecţiunile privind valabilitatea

constatărilor şi a aprecierii care rezultă din acestea vor fi reflectate în mod critic.


230

Răspunsul la fiecare întrebare de evaluare trebuie să reflecte indicatorii comuni şi pe cei

specifici programului. După caz, trebuie luate în considerare alte informaţii pertinente privind

impactul acţiunilor în cauză. În toate cazurile, răspunsurile la întrebările de evaluare trebuie să

fie însoţite de o discuţie critică privind dovezile constatărilor. Mai mult, evaluarea trebuie să

ţină cont de contextul în care sunt aplicate măsurile. În cazul în care o anumită măsură sau o

componentă a Strategiei nu a produs rezultatele şi impacturile preconizate, este necesară o

analiză a motivelor care au produs acest efect neaşteptat. În această fază se vor întreprinde

următoarele activităţi:

– Se va răspunde la toate întrebările de evaluare (întrebările comune şi cele specifice

programului)

– Se vor evalua eficacitatea şi eficienta Strategiei.

– Se vor evalua măsurile în raport cu ponderea acestora în cadrul Strategiei.

– Se va aprecia gradul în care programul contribuie la realizarea obiectivelor de

dezvoltare durabilă a zonei GAL „Tecuci”.

– Se vor identifica factorii care au contribuit la succesul sau eşecul Strategiei.

– Se vor întocmi concluzii şi recomandări pe baza constatărilor.

– Se vor identifica eventuale ajustări necesare pentru ameliorarea Strategiei.

Evaluarea activităţilor:

Implementarea Strategiei

Evaluarea

finală

Evaluarea intermediară

Monitorizare

Evaluarea intermediară este activitatea desfăşurată periodic pe parcursul perioadei de implementare a

Strategiei.

Obiectivele evaluării intermediare:

- oferirea suportului în luarea deciziilor cu privire la activităţile realizate de implementare a

Strategiei;

- obţinerea informaţiilor din toate sursele existente despre ce merge bine, ce nu merge şi de ce;

- îmbunătăţirea calităţii activităţilor realizate;


231

- identificarea practicilor de succes, care ar putea fi extinse;

- elaborarea recomandărilor pentru îmbunătăţirea Strategiei.

Produsul evaluării intermediare este Raportul de evaluare intermediară, care se elaborează

trimestrial (în scopul efectuării plăţilor), şi se centralizează anual (raportul anual de evaluare

intermediară), în baza datelor culese în activitatea de monitorizare, şi a rapoartelor de monitorizare

lunare întocmite de către Grupul de monitorizare. În vederea evitării factorilor de risc al evaluării

(raport superficial şi necalitativ, efort speculativ dar departe de realitate etc.), Rapoartele de evaluare

se consultă cu diferiţi experţi în domeniu şi actori implicaţi în implementarea Strategiei de dezvoltare

locala şi cu publicul larg.

Raportul anual de evaluare intermediară obligatoriu se va focusa asupra progreselor realizate,

şi nu doar enumerarea activităţilor întreprinse; compararea progreselor cu planul, explicarea succintă a

devierilor de la plan şi menţionarea acţiunilor de remediere care au fost întreprinse sau cele necesare

de a fi întreprinse.

Conţinutul raportului urmează să includă:

- obiectivele;

- activităţi desfăşurate în vederea atingerii obiectivelor;

- evaluarea proceselor prin viziunea obiectivelor care au fost realizate;

- evaluarea situaţiei prin prisma opiniilor diferitor experţi naţionali şi internaţionali, sondaje şi

cercetări;

- deficienţe înregistrate şi priorităţi spre implementare.

Evaluarea finală va fi realizată la terminarea implementării Strategiei de dezvoltarea locală a

GAL „Tecuci” şi va oferi o imagine clară privind măsura în care obiectivele propuse au fost realizate.

Prin concluziile expuse în Raportul de evaluare final vor fi identificate şi prioritizate problemele

existente în teritoriu la capitolul „dezvoltare durabilă”. Concluziile vor determina obiectivele şi

direcţiile de activităţi necesare implementării acestora prin proiecte viitoare.

Raportul de evaluare final va fi elaborat cu antrenarea unor experţi independenţi.

Dispozitivul de control, pista de audit

Grupul de Acţiune Locală „Tecuci” are obligaţia de a crea şi asigura funcţionarea corectă a sistemelor

de gestiune şi control. GAL-ul va asigura:

Separarea sarcinilor (funcţiilor) de gestiune şi control, de cele de plată;

Punerea în acţiune a unor sisteme eficiente pentru a garanta faptul că funcţiile vor fi îndeplinite

corespunzător;


232

Informarea Autorităţii de Management cu privire la îndeplinirea sarcinilor şi angajamentelor şi

la mijloacele folosite.

Sistemele de gestiune şi control ale GAL trebuie să se bazeze pe o pistă de control adecvată,

care să garanteze:

- respectarea planificării legate de implementarea Strategiei (controale pe operaţiuni individuale

realizate pe teren pentru verificarea realizării produselor şi serviciilor co-finanţate – controale fizice)

- respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare , în special cele referitoare la Politica Agricolă

Comună, la regulile de concurenţă, la achiziţiile publice, la protejarea şi îmbunătăţirea mediului,

precum şi eliminarea disparităţilor, promovarea egalităţii de şanse.

- utilizarea adecvată a fondurilor comunitare astfel încât să se poată asigură corectitudinea,

conformitatea şi eligibilitatea cererilor de contribuţii comunitare (controale pe operaţiuni individuale

realizate pentru verificarea realităţii cheltuielilor declarate – controale administrative);

- corectitudinea declaraţiilor privind cheltuielile depuse de GAL la Autoritatea de Gestiune şi

asigurarea faptului că aceste declaraţii provin din sistemele de contabilitate şi sunt bazate pe

documente justificative verificabile;

- prevenirea, identificarea şi corectarea iregularităţilor şi comunicarea acestora în timp util de către

GAL la Autoritatea de Gestiune;

- recuperarea la timp a fondurilor pierdute ca urmare a iregularităţilor identificate, aplicând, dacă este

cazul, dobânzi moratorii.

GAL „Tecuci” va verifica realizarea investiţiilor şi a cheltuielilor declarate, atât sub aspect material

(control fizic), cat şi sub aspect documentar (control administrativ).

Se vor realiza controale de verificare în următoarele situaţii:

- dacă se primesc sesizări cu privire la nerealizarea/realizarea necorespunzătoare a unor investiţii

cofinanţate prin GAL „Tecuci”;

- dacă există suspiciuni cu privire la nerealizarea/realizarea necorespunzătoare a unor investiţii

cofinanţate prin GAL „Tecuci”;

- la primirea de la beneficiari a cererilor de plată, ca etapă premergătoare certificării de către

GAL a cheltuielilor. În acest caz nu mai este necesară transmiterea invitaţiei în vederea efectuării

controlului, iar procedura de control va fi detaliată în capitolul referitor la procesul de certificare

a plăţilor.

- aleatoriu, pentru culegerea de date necesare procesului de monitorizare şi evaluare

- ori de câte ori se consideră necesar;


233

Controlul fizic:

Controlul fizic se efectuează la locul de realizare a investiţiei finanţate prin GAL şi are în vedere

aspecte de ordin tehnic legate de realizarea investiţiei finanţate prin proiect. Controlul va fi efectuat de

către tehnicianul responsabil de proiect şi se va reflecta într-un raport de control pe teren în care se vor

înregistra: stadiul investiţiei (munca realizată), respectarea/nerespectarea graficului de realizare a

investiţiei, explicaţii privind eventualele întârzieri survenite, măsurile luate în legătură cu eventualele

discrepanţe constatate. Raportul va fi însoţit de fotografii care să reflecte stadiul de realizare a

investiţiei propuse.

Controlul administrativ:

Controlul administrativ se efectuează la biroul GAL „Tecuci”, în urma unei invitaţii adresate

beneficiarului de a se prezenta la birou cu toate documentele menţionate în invitaţie.

Invitaţia de prezentare în vederea controlului se va transmite prin poştă cu confirmare de

primire, dar pot fi acceptate şi alte mijloace de notificare (fax/electronic/înmânare directă) dacă

beneficiarul semnează pentru luare la cunoştinţă. Invitaţia va fi transmisă beneficiarului cu cel puţin 5

zile înainte de data la care trebuie să prezinte documentele şi va specifica ce documente se solicită a fi

prezentate, în funcţie de situaţia specifică şi de stadiul de realizare a proiectului.

Acest tip de control are în vedere cheltuielile programate, cele efectiv efectuate şi concordanţa

lor cu plăţile realizate. Realizarea efectivă a cheltuielilor va fi demonstrată prin facturi sau documente

contabile cu valoare probatorie echivalentă, împreună cu documentele bancare care garantează

efectivitatea plăţii.

Modalitatea de justificare a cheltuielilor este următoarea:

- Declaraţie privind activităţile care au fost finanţate prin GAL, costul acestor activităţi şi subvenţia

acordată pentru ele;

- Detalierea fiecărei cheltuieli care poate fi probată prin documente;

- Dovada de plată pentru fiecare cheltuială;

Rezultatele controlului vor fi reflectate într-un raport de control în care se vor înregistra: munca

realizată, concordantă/neconcordantă cheltuielilor programate cu cele efectiv realizate,

existenţa/inexistenţa documentelor justificative pentru cheltuielile efectuate, măsurile luate în legătură

cu eventualele discrepanţe constatate şi orice alte menţiuni considerate necesare în funcţie de situaţia

concretă a proiectului respectiv. Raportul va fi însoţit de documente relevante.


234

Pista de audit

Sistemele de gestiune şi control ale GAL trebuie să includă o pistă de audit suficientă, care să

permită verificarea alocării şi transferurilor de fonduri disponibile, precum şi realizarea corespondenţei

între sumele notificate Agenţiei de Plăţi şi cheltuielile individuale înregistrate şi documentele

justificative păstrate la nivelul GAL-ului şi la beneficiarii proiectelor finanţate prin GAL „Tecuci”.

Personalul GAL „Tecuci” are obligaţia de a pune în vedere beneficiarilor următoarele:

Faptul că documentele contabile trebuie păstrate de către beneficiari în mod adecvat;

Faptul ca documentele contabile trebuie să ofere informaţii detaliate despre cheltuielile efectiv

realizate, în cadrul fiecărei operaţiuni co-finanţate, să arate data la care au fost create, valoarea

fiecărei cheltuieli, natura documentelor justificative, data şi modalităţile de plată. Documentele

justificative necesare (de exemplu facturile) se ataşează la documentele contabile;

Faptul că, pentru cheltuielile care nu sunt eligibile decât în anumite limite sau într-o anumită

proporţie faţă de alte cheltuieli, în evidenţa contabilă trebuie să fie demonstrată exactitatea

repartiţiei sumelor;

Faptul că, pentru cheltuielile care nu relevă decât parţial operaţiunea cofinanţată, trebuie

demonstrează exactitatea repartiţiei sumei între operaţiunea cofinanţată şi celelalte operaţiuni;

Faptul că, pentru declararea către GAL a cheltuielilor efectiv realizate în cadrul operaţiunilor

cofinanţate au obligaţia de a întocmi o declaraţie detaliată a cheltuielilor, care să indice, pentru

fiecare operaţiune, toate cheltuielile realizate, în vederea calculării sumei totale certificate;

Faptul că au obligaţia de a păstra toate documentele privind achiziţiile realizate în cursul

realizării investiţiei cofinanţate de către GAL „Tecuci” (caiete de sarcini, oferte şi planuri

financiare, documente referitoare la procedurile de licitaţie organizate, contractele încheiate,

rapoartele de progres etc.)

La nivelul GAL-ului vor fi păstrate documentele contabile pentru fiecare operaţiune şi pentru

sumele totale ale cheltuieliLOR certificate către beneficiari. Declaraţiile de cheltuieli detaliate

prezentate de către beneficiarii de asistenţă reprezintă documente justificative ale documentelor

contabile ale GAL-ului.

GAL „Tecuci” va păstra la un nivel de gestiune adecvat documentele privind acordarea

cofinanţărilor, planurile financiare ale operaţiunilor, rapoartele de progres, rapoartele de inspecţie a

produselor şi serviciilor cofinanţate,

GAL „Tecuci” va întocmi şi va înainta Autorităţii de Plată o listă a operaţiunilor aprobate

pentru fiecare asistenţă, identificând fiecare operaţiune în detaliu şi indicând beneficiarul, data de


235

aprobare a cofinanţării, sumele angajate şi plătite şi perioadA în care s-au realizat cheltuielile

corespunzătoare şi cheltuielile totale pe proiect, măsura şi prioritate.

De asemenea, GAL-ul va păstra toate documentele contabile care reflectă cheltuielile de

funcţionare, (din care să reiasă data la care au fost create, valoarea fiecărei cheltuieli, natura

documentelor justificative, data şi modalităţile de plată) însoţite de documente justificative.

GAL „Tecuci” va întocmi şi va înainta către Autoritatea de Plată o declaraţie detaliată a

cheltuielilor, care să indice, toate cheltuielile realizate, în vederea calculării sumei totale din

cheltuielile de funcţionare ce urmează a fi certificate.

Modul de distribuire a responsabilităţilor între GAL, Autoritatea de Management şi Agenţia de Plăţi,

pentru fiecare etapă a circuitului unui dosar este următorul:

Sarcină GAL AM la nivel

judeţean

Agenţia de

Plaţi

1. Informare X

2. Sprijinirea elaborării proiectelor X

3. Lansarea apelului pentru proiecte X

4. Înregistrarea proiectelor depuse de

către potenţialii beneficiari

X

5. Verificarea conformităţii şi

eligibilităţii proiectelor

X

6. Selectarea proiectelor X

7. Controlul administrativ al dosarelor X X

8. Decizie X

9. Notificarea către beneficiar X X

10. Încheierea contractului cu

beneficiarul

X

11. Monitorizare X X

12. Plată X

13. Control X X X

14 Arhivare X


236

1.Informarea potenţialilor beneficiari se realizează de către GAL prin publicarea în presa locală, pe

pagina de internet a GAL “Tecuci”, la sediul GAL “Tecuci” şi la avizierul fiecărei primarii din

teritoriul acoperit de GAL Tecuci a anunţului de lansare a procedurii de selecţie a propunerilor de

proiecte, cu trimitere la descărcarea detaliilor de pe un site şi adresă e-mail de contact, cu cel puţin

60 zile înainte de termenul fixat pentru deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor;

2.Sprijinirea elaborării proiectelor – se efectuează în cadrul GAL “Tecuci” de către specialiştii din

echipa tehnică a GAL “Tecuci”;

3.Lansarea apelului pentru proiecte se realizează de către GAL prin publicarea în presa locală, pe

pagina de internet a GAL “Tecuci”, la sediul GAL “Tecuci” şi la avizierul fiecărei primării din

teritoriul acoperit de GAL “Tecuci” a anunţului privind deschiderea sesiunii de depunere a

proiectelor;

4.Înregistrarea proiectelor depuse de către potenţialii beneficiari se realizează de către GAL “Tecuci”.

Angajatul pentru activitatea de secretariat va prelua solicitarea, şi o va înregistra în registrul general

de intrări-ieşiri. Cererea va primi un număr format din 8 cifre, primele cinci corespunzătoare măsurii

pentru care se aplică, celelalte trei fiind corespunzătoare numărului de ordine din registrul general.

Solicitantului i se va înmâna o copie a cererii, pe care va figura data şi numărul de înregistrare.

5. Verificarea conformităţii şi eligibilităţii proiectelor se realizează în cadrul GAL:

Toate proiectele înregistrate în respectivă sesiune de depunere a proiectelor vor fi transmise echipei

tehnice, care le va analiza şi va realiza o informare competentă şi foarte bine documentată pe care o

va transmite Comitetului de selectare a proiectelor.

6. Selectarea proiectelor se efectuează în cadrul GAL “Tecuci” de către Comitetul de selectare a

proiectelor, în conformitate cu procedura descrisă la cap. III.2.2 (Crearea şi funcţionarea GAL – ului)

Controlul administrativ al dosarelor consta în verificarea eligibilităţii proiectelor, iar în cazul

proiectelor de investiţii şi prin verificarea pe teren a potenţialilor beneficiari de către structurile

teritoriale ale APDRP sau ale AM PNDR, în funcţie de tipul şi valoarea proiectelor, în conformitate

cu procedurile stabilite de către MADR.

Întrucât teritoriul GAL “Tecuci” este situat preponderent în judeţul Galati (din totalul de 16 UAT-uri

14 sunt în judeţul Galaţi şi doar două în judeţul Vaslui), competenţa teritorială aparţine organismelor

situate la nivelul judeţului Galaţi – Regiunea Sud-Est.

7. Decizia finală privind proiectele ce urmează a fi finanţate în cadrul respectivei sesiuni de depunere

de proiecte aparţine GAL-ului, care emite decizia în urma notificării primite de la structura judeţeană


237

a Agenţiei de Plăţi sau a Autorităţii de Management cu privire la aprobarea sau neaprobarea

proiectelor.

8. Notificarea către beneficiar se realizează de către structurile judeţene ale APDRP sau ale AM

PNDR, în urma verificărilor efectuate.

9.Încheierea contractului cu beneficiarul: Contractul de finanţare se încheie între APDRP şi beneficiar.

10. Monitorizarea se realizează atât la nivelul GAL, cât şi la nivelul structurii teritoriale competente a

Agenţiei de Plăţi.

11. Plata se va efectua de către Agenţia de Plăţi.

12. Control: Atribuţiile de control aparţin atât GAL-ului – aşa cum s-a arătat mai sus – cât şi Autorităţii

de Management şi Agenţiei de Plăţi, în virtutea rolului lor în implementarea PNDR.

13. Arhivarea dosarelor se efectuează de către GAL “Tecuci”.


238

III.5 IMPLICAREA GAL-ULUI ÎN ACŢIUNILE DE COOPERARE ŞI ÎN RNDR

PARTEA a -VIII – a:

COOPERARE ŞI CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA REŢELEI

III.5.1 Cooperare

GAL „Tecuci” a integrat în Strategia de dezvoltare locală acţiuni de cooperare (5.1.1.2 Întărirea

şi dezvoltarea experienţelor de cooperare instituţională intra-teritorială şi extra-teritorială), întrucât

cooperarea este văzută ca o modalitate de a extinde experienţele locale, de a învăţa din experienţa altor

regiuni sau ţări, de a face schimb de experienţă şi bune practici privind dezvoltarea locală, de a avea

acces la informaţii şi idei noi pentru a stimula şi sprijini inovaţia şi pentru a dobândi noi competenţe .

Încă de când s-a conturat ideea înfiinţării unui Grup de Acţiune Locală în comunele din zona

oraşului Tecuci, s-au avut în vedere acţiuni de cooperare internaţională, în prima fază pentru a învăţa

din experienţa unor organisme similare care au trecut prin experienţa LEADER. Deşi s-au început

demersurile pentru cooperarea cu un GAL din Olanda, şi chiar s-au întreprins vizite, nu s-a concretizat

încă o cooperare funcţională, în fapt ea nefiind posibila până la dobândirea personalităţii juridice de

către GAL „Tecuci”.

În cursul anului 2009, luna decembrie a mai avut loc o acţiune ce va deschide calea spre noi

proiecte de cooperare, acţiune în cadrul căruia s-a efectuat o vizită la un GAL din Olanda, cu sediul în

localitatea Groningen. Au avut loc discuţii cu reprezentanţii GAL-ului cu privire la modul de

organizare şi funcţionare a organizaţiilor lor, la proiecte ce pot fi dezvoltate pe viitor prin parteneriate,

au fost vizitate obiective realizate cu sprijinul GAL-urilor, s-au făcut primele demersuri pentru trasarea

unor acorduri de cooperare între GAL „Tecuci” şi GAL-ul Oost Groningen, din Olanda.

De asemenea, pe parcursul elaborării Strategiei de dezvoltare Locală în cadrul consultărilor

între parteneri, s-au mai conturat câteva proiecte de cooperare (atât naţională cât şi transnaţională) ce

se doresc a fi întreprinse de către GAL „Tecuci”, conform tabelului următor:


239

Intenţii de cooperare:

Titlul

proiectului

Parteneru

l/

partenerii

Tematica

cooperării

Obiective Valoarea

proiectului

proiectelor de

cooperare

(euro)

Rezultate

Cultura

rromilor în

sudul

Moldovei

GAL Podu

Înalt Vaslui

GAL

Moldo-Prut

Vaslui

GAL Valea

Trotuşului

Bacău

Manifestări

culturale

Îmbunătăţirea

imaginii rromilor

în societatea

românească

13.000 10.000 - 2 locuri de

muncă

- publicarea unei

cărţi specifice

- implicarea a

100 de membri

ai comunităţii

rrome

„Tradiţiile

satului

european”

România,

Olanda

GAL Oost-

Groningen

Promovarea

mediului rural

european

Cooperare pentru

inovare,

diversificare,

dezvoltare în

spaţiul rural

european

28.794 - îmbunătăţirea

imaginii satului

românesc

- expoziţie de

produse

meşteşugăreşti şi

alimentare

tradiţionale

Produse rurale

de calitate

România,

Spania

GAL Adre

Sierra de

Segura

Afilierea

produselor locale la

marca “produse

rurale de calitate

Inovare şi

promovare pentru

ridicarea şi

garantarea

calităţii şi valorii

produselor locale

28.794 - lansarea a 4

produse

inovative cu

marcă rurală


240

III.5.2 CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA REŢELEI

GAL-ul „Tecuci”, după momentul selectării va solicita înscrierea ca membru în RNDR şi

ulterior şi în Reţeaua Europeană LEADER pentru Dezvoltare Rurală. Cu toate că la momentul actual

RNDR nu este încă prea “vizibilă” în spaţiul dezvoltării rurale din România, credem în avantajele

aduse de existenţa acestei reţele şi înţelegem să contribuim activ la dezvoltarea sa.

Considerăm că intrarea în această reţea şi ulterior şi în cea similară europeană ne vor facilita

participarea la o serie de acţiuni absolut necesare bunei funcţionări a GAL-ului nostru şi implementării

cu succes a proiectelor din Strategia de Dezvoltare Locală.

Astfel vom participa la o serie de acţiuni precum:

- participarea la stagii de formare pentru capacitatea de construcţie instituţională în vederea sprijinirii

dezvoltării guvernanţei locale a GAL-urilor;

- facilitarea schimburilor între actorii dezvoltării rurale la nivel naţional, precum şi cu cei din statele

membre UE.

- sprijin posibililor actori/parteneriate în vederea implementării proiectelor de cooperare intra-

naţională şi transnaţională teritorială;

- identificarea bunelor practici şi a inovaţiilor, catalogarea şi diseminarea acestora;

- importarea bunelor practici şi inovaţii europene prin contacte între membrii RNDR, Reţelei Rurale

Europene şi alte Reţele Rurale Naţionale;

- informarea şi comunicarea privind programul şi măsurile de dezvoltare rurală.

- participarea la întâlniri şi seminarii la nivel comunitar pentru cei activ implicaţi în

dezvoltarea rurală;

- acţiuni de promovare a produselor specifice locale (tradiţionale) certificate (expoziţii, reclame,

publicitate etc.);

- acţiuni de informare şi promovare a activităţilor şi serviciilor turistice (ghiduri turistice, pliante cu

obiective turistice etc.);

- asigurarea costurilor de participare la evenimentele Reţelei Rurale Europene, contacte cu alţi

parteneri şi membri ai RNDR pentru organizarea activităţilor de cooperare;


241

- sprijin financiar pentru acţiuni de cooperare intranaţională şi transnaţională, între GAL-uri ca atare

sau între membrii din GAL-uri diferite, parteneri privaţi sau instituţii publice, prin alocări financiare pe

măsura 421.

Pentru sprijinirea participării la activităţile RNDR, în bugetul de funcţionare al GAL, la

componenta “a” a fost prevăzută suma de 14400 euro, evident distinctă de alocările pe măsura 421.

Asociaţia Europeană LEADER pentru Dezvoltare Rurală (ELARD)

European LEADER Asociaţia pentru Dezvoltare Rurală (ELARD) (www.elard.eu) este o

asociaţie internaţională non-profit care a fost înfiinţată în 1999 de către Reţelele Naţionale LEADER

din diferite state membre ale UE. Membrii fondatori sunt iniţiale enumerate mai jos:

• Reţeaua franceză pentru Dezvoltare Rurală;

• Reţeaua greacă pentru Dezvoltare Rurală;

• Reţeaua irlandeză pentru Dezvoltare Rurală;

• Reţeaua italiană pentru Dezvoltare Rurală;

• Reţeaua spaniolă de Dezvoltare Rurală.

ELARD urmăreşte să sprijine dezvoltarea rurală şi regională în conformitate cu filosofia

LEADER, pentru a promova schimbul de experienţă prin intermediul membrilor săi şi parteneri şi

pentru a promova crearea de reţele şi cooperarea prin intermediul proiectelor transnaţionale. Mai mult,

după 2004 şi 2007 extinderi ale UE, ELARD a făcut eforturi pentru a furniza reţelelor nou înfiinţate în

noile state membre, informaţii valoroase şi sprijin.


242

LE

GE

NDĂ

411-

11 -

For

mar

e pr

ofes

iona

lã, i

nfor

mar

e şi

dif

uzar

e de

cun

oşti

nţe

411-

12 -

Ins

tala

rea

tine

rilo

r fe

rmie

ri

411-

23 -

Creşt

erea

val

orii

adã

ugat

e a

prod

usel

or a

gric

ole şi

for

estie

re

411-

26 -

Îm

bunã

tãţi

rea şi

dez

volt

area

infa

stru

ctur

ii le

gate

de

dezv

olta

rea şi

ada

ptar

ea

a

gric

ultu

rii

411-

41 -

Spr

ijini

rea

ferm

elor

agr

icol

e de

sem

i-su

bzis

tenţ

ã

411-

42 -

Înf

iinţ

area

gru

puri

lor

de p

rodu

cãto

ri

411-

43 -

Fur

niza

rea

de s

ervi

cii d

e co

nsil

iere

şi c

onsu

ltanţã

pen

tru

agri

culto

ri

412-

23 -

Pri

ma

împã

duri

re a

tere

nuri

lor

non-

agri

cole

413-

12 -

Spr

ijin

pent

ru c

rear

ea ş

i dez

volt

area

de

mic

roin

trep

rind

eri

413-

13 -

Înc

uraj

area

act

ivitãţi

lor

turi

stic

e

413-

23 -

Ren

ovar

ea, d

ezvo

ltare

a sa

telo

r, îm

bunã

tãţi

rea

serv

icii

lor

de b

azã

pent

ru

e

cono

mia

şi p

opul

aţia

rur

alã şi

pun

erea

în v

aloa

re a

moş

teni

rii r

ural

e

421

- Im

plem

enta

rea

proi

ecte

lor

de c

oope

rare

431-

2 -

Fun

cţio

nare

a G

AL

dob

ândi

rea

de c

ompe

tenţ

e şi

ani

mar

ea te

rito

riul

ui


243

Anexa nr. 3 - Planul de finanţare

Denumirea măsurii

Ponderea măsurii în planul de finanţare

Cost total

Contribuţii publice

Contribuţii private

FEADER Contribuţii naţionale

% din costul total

% de contribuţie

FEADR Suma % Suma % Suma % Suma %

411-11 01% 80%

46.000 € 7.231 100%

5.785 36.800 € 80%

1.446 9.200 € 20% 0 € 0%

411-12 2415% 80%

500.000 671.000 € 100%

400.000 € 536.800 80%

100.000 134.200€ 20% 0 € 0%

411-21 712% 40%

400.000 399.032 € 100%

160.000

159.613€ 40%40.000

39.903 € 10% 200.000

199.516€ 50%

411-23 03% 40%

100.000 € 0 100%

40.000 0 € 40%

10.000 0 € 10%

50.000 0 € 50%

411-25 0% 0%

- € 0% 0 € 0% 0 € 0% 0 € 0%

411-41 23% 80%

92.500 49.500 € 100%

74.000

39.600 € 80%18.500 9.900€ 20% 0 € 0%

411-42 0% 0%

- € 0% 0 € 0% 0 € 0% 0 € 0%

411-43 01% 80%

30.000 0 € 100%

24.000 0€ 80%

6.000 0 € 20% 0 € 0%

412-23 0% 0%

- € 0% 0 € 0% 0 € 0% 0 € 0%

413-12 1615% 68%

488.192 541.686€ 100%

331.971 368.346 € 68%

82.993 92.087 € 17%

73.228 81.253 € 15%

413-13 04% 69%

140.588 0 € 100%

0 96.800 € 69%

0 24.200 € 17%

0

19.588 € 014%

413-22 3125% 75%

824.968 € 887.752 100%

616.774 710.202 € 75%

154.194 177.550 € 19%

54.000 0€ 07%

421 .

02% 80%

60.000 10.000€ 100%

48.000 8000 € 80%

12.000 2000€ 20% 0 € 0%

431-2 2018% 80%

571.359 € 100% 457.087 € 80% 114.272 € 20% 0 € 0%

TOTAL 100% 70%

3.253.607 3.137.560€ 100%

2.285.432 € 70%

571.3589 € 18%

396.816 280.770

€ 912%

Formatat: Stânga

Formatat: Stânga

Formatat: Stânga

Formatat: Stânga

Formatat: Stânga

Formatat: Centrat

Formatat: Centrat

Formatat: Centrat

Formatat: Centrat

Formatat: Stânga

Formatat: Stânga


244


245

Anexã 1- Lista partenerilor:

DESCRIEREA PARTENERILOR Nume şi Prenume

Instituţia/Organizaţia Funcţia Tip/

Observaţii

PARTENERI PUBLICI 1. Tuchiluş Ion UAT Comuna Cosmeşti Primar Aleşi 2. Ţuchel Helena Narcisa UAT Comuna Ţepu Primar Aleşi 3. Ciocan Marius UAT Comuna Pochidia Primar Aleşi 4. Luca Ștefan UAT Comuna Costache Negri Primar Aleşi 5. Tăbăcaru Eugen UAT Comuna Ghidigeni Primar Aleşi 6. Maftei Paul Cezar UAT Comuna Bãlãşeşti Primar Aleşi 7. Năstasă Petrache UAT Comuna Buciumeni Primar Aleşi 8. Cârjeu Vasile UAT Comuna Corod Primar Aleşi 9. Drugan Ștefan UAT Comuna Cudalbi Primar Aleşi 10 Muntianu Iancu UAT Comuna Drãguşeni Primar Aleşi 11 Sârghie Gelu UAT Comuna Gohor Primar Aleşi 12 Boghiu Ionel UAT Comuna Nicoreşti Primar Aleşi 13 Trofim Tudor UAT Comuna Poiana Primar Aleşi 14 Borza Lucian UAT Comuna Priponeşti Primar Aleşi 15 Corciovã Ion UAT Comuna Tutova Primar Aleşi 16 Doca Virgil UAT Comuna Valea Mărului Primar Aleşi 17 Istrate Mihail CEC BANK – Agenţia Tecuci Director Bancã

PARTENERI PRIVAŢI 1 Saghian Marius „Unirea” SA 36 / 1991 Preşedinte Asociaţie 2 Oancea Tincuţa „Suhurlui” SA 36 / 1991 Preşedinte Asociaţie 3 Buscã Mariea „Voinţa” SA 36 / 1991 Preşedinte Asociaţie 4 Pulbere Grigore „Viitorul” SA 36 / 1991 Preşedinte Asociaţie 5 Han Florin „Ceres” SA 36 / 1991 Preşedinte Asociaţie 6 Croitoru Mircea Asociaţia Legume-Fructe

Matca – Grup Producători Preşedinte Grup Prod

7 Boghiu Lilioara „Boghiu Lilioara” PFA Administrator Intreprinzător 8 Vîrtosu Simona Cătălina „Virtosu Simona Cătălina” II Administrator Intreprinzător 9 Metehau Ioan „Metehau Ioan” PFA Administrator Intreprinzător 10 Preda Georgeta „Preda Georgeta” II Administrator Intreprinzător 11 Curteanu Vasilica „Curteanu Vasilica” II Administrator Intreprinzător 12 Dãnilã Artimita „Dãnilã Artimita” II Administrator Intreprinzător 13 Rãdulescu Liviu „Rãdulescu Liviu” II Administrator Intreprinzător 14 Popa I P Liliana „Popa I P Liliana” II Administrator Intreprinzător 15 Pintilie Ancuţa-Gabriela Persoanã fizicã Specialist Pers. Resursã 16 Dumitriu Anca-Roxana Persoanã fizicã Specialist Pers. Resursã 17 Capotã Cezar Persoanã fizicã Specialist Pers. Resursã 18 Cãlin Giorgicã „Sembraz” SRL Administrator Admin 19 Buhoci Sofia „Pajura” SRL Administrator Admin 20 Cârjeu Leonard „Danvirlen” SRL Administrator Admin 21 Istrate Relu „Adiandco” SRL Administrator Admin


246

22 Răduțu Florina „Belleflor” SRL Administrator Admin 23 Porumb Emanuel „Nargo PSC” SRL Administrator Admin 24 Popa Catalin „Marintex” SRL Administrator Admin 25 Toniţa Marian jr. „Tonitza” SRL Administrator Admin 26 Macovei Silvia „Gil Forest” SRL Administrator Admin 27 Ghinies Iuliana „Mig Mari Serv” SRL Administrator Admin 28 Ţuchel Gheorghe „Gadmel” SRL Administrator Admin 29 Dabija Dan „Comp Zbor Amicii” SRL Administrator Admin 30 Umbrărescu Simona „Corseda” SRL Administrator Admin 31 Umbrărescu Mihaela „Cotavin” SRL Administrator Admin 32 Costorel Adriana „Ice Blink Consulting” SRL Administrator Admin 33 Istrate Mircea „Agrorep Service” SRL Administrator Admin 34 Sbârnea Enache „Glia” SRL Administrator Admin 35 Chitiga Ion „Marginela” SRL Administrator Admin 36 Bãdiţã Marian „Elefel” SRL Administrator Admin 37 Costorel Adriana „Valea Teiului” SRL Administrator Admin 38 Tuchiluş Paula „Leriagab” SRL Administrator Admin 39 Ţuchel Florentina „Lanul Auriu” SRL Administrator Admin 40 Matei Camelia „Matetin” SRL Administrator Admin 41 Costorel Florian „Re-Dana” SRL Administrator Admin 42 Cojocaru Marius Mirel „Miradi” SRL Administrator Admin 43 Ocheşanu Sãndel „Roxiforest” SRL Administrator Admin 44 Sârbu Gheorghe „Frãţia” SA Administrator Admin

ONG 1. Cãpraru Valeriu Fundaţia „SEMNAL” Preşedinte ONG 2. Gogotã Nela Asociatia Culturalã „COSGAL” Preşedinte ONG 3. Matei Camelia Asociaţia

„Un viitor pentru Priponeşti” Preşedinte ONG

4. Roşu Petrică Organizaţia „Utilizatori de Apă pt Irigaţii”

Preşedinte ONG

5. Nica Maricica Asociaţia ”Mediatorilor Rromi” Preşedinte ONG 6. Ioan Petrişor Asociaţia ”Inimă de Rrom” Preşedinte ONG 7. Oancă Florin Asociaţia Silvică „Buciumul” Preşedinte ONG 8. Mazilu Claudia Asociaţia de

Dezvoltare Intercomunitarã „Nicoreşti - Buciumeni”

Preşedinte ONG


247

BIBLIOGRAFIE

1. Manual Informare şi formare LEADER 2. Manual Sesiuni de formare şi specializare LEADER 3. Strategia de Dezvoltare a judeţului Galaţi 4. Strategia de Dezvoltare a judeţului Vaslui 5. Strategia Patrimoniului Cultural Naţional 6. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Bălăşeşti, judeţul Galaţi 7. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Buciumeni, judeţul Galaţi 8. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Corod, judeţul Galaţi 9. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Cudalbi, judeţul Galaţi 10. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Cosmeşti, judeţul Galaţi 11. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Drăuşeni, judeţul Galaţi 12. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Ghidigeni, judeţul Galaţi 13. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Poiana, judeţul Galaţi 14. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Ţepu, judeţul Galaţi 15. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Valea Mărului, judeţul Galaţi 16. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Tutova judeţul Vaslui 17. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Pochidia judeţul Vaslui 18. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, in litteris, august, 2007 19. Anuarul Statistic al judeţului Galaţi, 2009 20. Anuarul Statistic al judeţului Vaslui, 2009 21. Ion T.Dragomir – Fortifica]iile antice de pe teritoriul Moldovei de Jos, Danubius vol.XVI,

Galaţi, 1996 22. dr. Zeno - Karl Pinter, dr. Ioan Marian Tiplic- Evul Mediu timpuriu în Europa şi Orientul

Apropiat, Prelegeri de istorie medie universală, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu 23. Strategia Naţională a Patrimoniului cultural 24. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

Site-uri care au fost consultate pentru realizarea Planului de Dezvoltare Locală a teritoriului Grupului de Acţiune Locală „Tecuci” http://www.cjgalati.ro https://statistici.insse.ro www.anofm.ro www.mmediu.ro www.inmi.ro www.madr.ro www.isj.gl.edu.ro http://isj.vs.edu.ro www.primariacorodgl.ro www.primariacostachenegri.ro www.primarianicoresti.ro www.tutova.ro www.primariatepu.ro www.primariavaleamarului.ro http://ec.europa.eu www.adrse.ro

Documents

Planul de Dezvoltare Locală a Grupului de Acţiune Locală ...galtecuci.ro/wp-content/uploads/STRATEGIE-TRACK-VERSIUNEA-MAI-2014.pdf · Partea a II a: Analiza SWOT 90 Partea a III