PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE RISCURI DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, St

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE RISCURI DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA”AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD

Bistriţa, Str. Sigmirului nr. 16 Pag.___Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198

CAPITOLUL IDispoziţii generale

Secţiunea I. Definiţie, scop, obiective

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor.

Scopul PAAR este acela de a asigura cunoaşterea, de către toţii factorii implicaţi, a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de crearea unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiective:a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin

evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultatea în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;

d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.




Secţiunea aVI-aDEZVOLTAREA ECONOMICĂIndustria si potenţialul tehnologic

Principalele ramuri ale industriei reprezentate în judeţ prin agenţi economici şi evoluţia acestora în ultimii trei ani sunt prezentate în tabelul 2.7.1.Tabelul 1

Principalele ramuri ale industriei în judeţul Bistriţa - NăsăudValori [%]

Denumire date statistice Detaliere date statistice1999 2000 2001

Producţia de fire, cabluri electrice şi optice izolate

31,3 40,8 30,6

Tratarea şi acoperirea metalelor - - 5,4

Producţia de maşini de utilizare generală

0,8 6,7 7,2

Ramurile principale ale industriei reprezentate în judeţ prin agenţi economici

Fabricarea altor maşini de utilizare specifică

4,5 4,9 4,3

Pe teritoriul judeţului se înregistrează o uşoară creştere a numărului unităţilor economice înmatriculate la Registrul Comerţului. Astfel de la un număr total de 7.152 de unităţi înregistrate în anul 1999, în anul 2000 s-a ajuns la 7.541 de unităţi pentru ca în anul 2001 să fie înregistrate un număr de 7.948 de unităţi. În acest calcul nu au fost incluse unităţile care au fost radiate.

Din numărul total de unităţi economice din judeţul Bistriţa-Năsăud, majoritatea lor se găsesc în municipiul Bistriţa, unde au fost înregistrate, în anul 1999, 4.475 de unităţi, numărul acestora crescând, în anul 2000 la 4.663, iar în anul 2001 ajungând la 4.898 de unităţi înregistrate în municipiu.

Distribuţia unităţilor economice în celelalte oraşe din judeţ este prezentată în

figura 1.

Cei mai de semnificativi producători de bunuri industriale din judeţ îşi au sediile în localităţile Bistriţa, Năsăud şi Sângeorz-Băi, principalele produse industriale pe care le execută fiind:

278 29

3

306 33

3 354

368

131 15

7

169

0

50

100

150

200

250

300

350

400

Beclean Năsăud Sângeorz – Băi

1999

2000

2001

Fig. 1. Distribuţia unităţilor economice în oraşele din judeţul Bistriţa-Năsăud.




acumulatorii auto, cablurile electrice, masele plastice, construcţiile de maşini şi sticlăria. Volumul producţiei principalilor agenţi economici din judeţ şi evoluţia acestuia

în ultimii 3 ani sunt prezentate în tabelul 2.Tabelul 2

Principalele produse industriale în cadrul judeţului Bistriţa - NăsăudVolumul producţiei [%]

Denumire date statistice Detaliere date statistice1999 2000 2001

Acumulatori auto(milioane lei)

7,4 %236.515

7%340.050

7%482.937

Cabluri electrice(milioane lei)

9,3%298.789

11%541.996

12%829.078

Mase plastice(milioane lei)

2,9%94.641

3%128.193

3%239.413

Construcţii de maşini(milioane lei)

11%352.693

9%443.563

9%643.249

Produse industriale ale judeţului

Sticlărie(milioane lei)

3%90.559

3%125.500

2%159.114

Sectorul primar al judeţului este reprezentat de activitatea minieră şi se află localizat în munţii Rodnei. Sectorul minier bistriţean a trecut în ultimii ani printr-un proces dificil de restructurare. Evoluţia volumului producţiei la nivelul acestui sector

în ultimii trei ani, este prezentată în figura 2.

Procentul de reducere a activităţii în sectorul primar rezultat în urma restructurărilor ce au avut loc în ultimii trei ani, raportat la valoarea sa maximă, de

Fig. 2. Volumul de producţie în sectorul primar al judeţului Bistriţa-Năsăud.




458.000 tone, înregistrată în anul 1988 este prezentat în figura 3.

56

57

58

59

60

61

62

[%]

1999 2000 2001

Reducerea producţiei

Întreprinderile cheie din judeţul Bistriţa-Năsăud sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3Întreprinderi cheie în judeţul Bistriţa - Năsăud

Nume firmă ROMBAT RAAL TERAPLAST GP IPROEB

Forma juridică de organizare

SA SA SA SA

Număr de angajaţi

1999 631 450 332 1.1292000 593 480 347 1.1072001 570 509 373 1.089

Produsele şi destinaţia lor

Baterii maşiniRadiatoare

maşiniTuburi PVC şi PE Cabluri

Pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud existau, în anul 2001, un număr de 10.704 unităţi economice. Structura acestora după forma de organizare juridică este prezentata. in tabelul 4.

Tabelul 4Unităţi economice în judeţul Bistriţa-Năsăud

Număr de unităţi economiceDenumire date statistice

Detaliere date statistice1999 2000 2001

Regii autonome (inclusiv subunităţi) 3 3 3

Societăţi pe acţiuni 299 314 326

Societăţi cu răspundere limitată SRL 6.206 6.573 6.963

Societăţi în nume colectiv 106 107 107

Societăţi în comandită simplă 14 14 14

Organizaţii cooperatiste 80 80 83

Persoane fizice autorizate AF– asociaţii familiale 1.646 2.008 2.362

Structura unităţilor economice din judeţ, după forma juridică de organizare

Persoane independente 361 605 846




Tabelul 5 detaliază structura unităţilor economice din judeţ, după provenienţa capitalului (de stat sau privat, intern sau extern).

Tabelul 5Structura capitalului unităţilor economice în judeţul Bistriţa - Năsăud



Agenţi economici cu capital integral de stat 15 16 16Agenţi economici cu capital privat românesc 6.091 6.408 6.724Agenţi economici cu capital integral străin 97 120 160Agenţi economici cu capital mixt, românesc şi străin 286 320 360Societăţi comerciale cu capital public şi cooperatist 2 2 2

Structura unităţilor economice din judeţ, după provenienţa capitalului Societăţi comerciale cu capital privat 6.422 6.744 7.060

Din totalul unităţilor economice din judeţul Bistriţa-Năsăud, vor fi prezentate în cele ce urmează, principalele unităţi creatoare de noi locuri de muncă. Dispunerea acestora în funcţie de numărul de angajaţi precum şi evoluţia lor în ultimii 3 ani, este evidenţiată în tabelul 6.

Tabelul 6Principalele unităţi creatoare de locuri de muncă în judeţul Bistriţa - Năsăud



Întreprinderi mari şi foarte mari > 250 salariaţi 19 15 15Întreprinderi mijlocii 50 – 249 salariaţi 84 93 87Întreprinderi mici 10-49 salariaţi 377 389 457

Principalele întreprinderi creatoare de locuri de muncă Microîntreprinderi 0-9 salariaţi 4.691 4.852 6.794

Evoluţia valorii producţiei industriale în ultimii 3 ani, este prezentată în figura 4.

Fig. 2.7.4. Valoarea producţiei industriale în moneda naţională.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Miliarde lei 2893.9 4031.9 5621.1

1999 2000 2001




Valoarea producţiei industriale prezentată în moneda naţională arată o creştere continuă, însă în cazul în care aceasta este raportată la moneda europeană – Euro, în ultimii trei ani, valoarea producţiei a înregistrat valori apropiate cu o uşoară descreştere faţă de anul 1999, în anul 2000 înregistrându-se cea mai mică valoare. Aceste valori sunt evidenţiate grafic în figura 5.

Chiar dacă valoarea producţiei a înregistrat o uşoară scădere în ultimii 3 ani, productivitatea muncii a crescut. In sectorul industrial s-a înregistrat o creştere a productivităţii muncii de la 10.210 Euro/persoană ocupată în anul 1999, la 11.447 Euro/persoană ocupată în anul 2000. In anul 2001 s-a atins valoarea de 12.474 Euro/persoană ocupată.

Investiţiile făcute în industria din judeţul Bistriţa-Năsăud, atât cele străine cât şi cele brute sunt prezentate în tabelul 7.

Tabelul 7Investiţii în industria din judeţul Bistriţa - Năsăud

Valori [Euro]

Date statistice 1999 2000 2001

Investiţii străine în industrie 6.597.768,33 4.656.375,33 3.448.042,05

Investiţii brute în industrie 104.648.945,8 78.920.099 55.319.000,96

Principalele 10 sub-sectoare industriale din cadrul judeţului Bistriţa Năsăud sunt prezentate în tabelul 8., detaliate pe ultimii trei ani, ca şi număr de firme, cifră de afaceri şi număr de salariaţi.

0.25

0.26

0.27

0.28

0.29

Miliarde Euro 0.289 0.263 0.281

1999 2000 2001

Fig. 5. Valoarea producţiei industriale în moneda europeană.




Tabelul 8Principalele 10 sub-sectoare industriale ale judeţului Bistriţa-Năsăud

ANUL 1999

Nr. INDUSTRIANumăr

firme

Cifra de afaceri

în mii lei

Număr

salariaţi

1 15 Industria alimentară şi a băuturilor 257 492.427.869 2.404

220 Industria de prelucrare a lemnului (exclusiv

producţia de mobilă)240 386.248.224 2.986

3 17 Industria textilă şi a produselor textile 82 152.667.761 2.668

428 Industria construcţiilor metalice şi a produselor

din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii)70 443.772.419 3.347

536 Producţia de mobilier şi alte activităţi

industriale n.c.a.67 49.196.383 503

618 Industria confecţiilor de îmbrăcăminte

65 24.718.799 482

725 Industria de prelucrare a cauciucului şi a

maselor plastice50 374.829.911 976

8 19 Industria pielăriei şi încălţămintei 32 9.521.144 173

926 Industria altor produse din minerale ne-

metalice26 126.148.304 1.720

10 31 Industria de maşini şi aparate electrice 17 612.267.923 1.979

Tabelul 8 (continuare)Principalele 10 sub-sectoare industriale ale judeţului Bistriţa – Năsăud

ANUL 2000

Nr. INDUSTRIANumăr firme

Cifra de afaceri în mii lei

Număr salariaţi

120 Industria de prelucrare a lemnului (exclusiv producţia de mobilă)

289 471.107.863 1.906

2 15 Industria alimentară şi a băuturilor 247 735.956.815 2.154


436 Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale n.c.a.

78 208.055.961 1.592




528 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii)

70 566.315.689 2.997

6 18 Industria confecţiilor de îmbrăcăminte 67 29.305.756 463

725 Industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice

45 604.634.294 946


926 Industria altor produse din minerale ne-metalice

30 181.258.856 1.810

10 31 Industria de maşini şi aparate electrice 16 920.092.115 1.936

ANUL 2001

Nr. INDUSTRIANumăr firme

Cifra de afaceri în mii lei

Număr salariaţi

120 Industria de prelucrare a lemnului (exclusiv producţia de mobilă)

359 908.090.470 3.422

2 15 Industria alimentară şi a băuturilor 313 1.236.354.906 2.162


436 Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale n.c.a.

90 94.532.316 540

528 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii)

73 478.297.899 1.636

6 18 Industria confecţiilor de îmbrăcăminte 72 43.642.674 407

725 Industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice

58 953.842.626 1.012


926 Industria altor produse din minerale ne metalice

36 170.863.075 1.069

10 31 Industria de maşini şi aparate electrice 19 1.354.338.688 1.888

Unităţile locale active, sunt prezentate în tabelul 9 aranjate pe clase de mărime, fiind puse în evidenţă numărul de unităţi economice, cifra de afaceri şi numărul de salariaţi eşalonat pe ultimii 3 ani.

Tabelul 9Unităţi locale active în judeţul Bistriţa-Năsăud

1999 2000 2001Mărimea unităţii

economiceNr.

unităţiCifra afaceri

(mii lei)

Nr. salari-

aţi

Nr. unităţi

Cifra afaceri (mii lei)

Nr. salari-aţi

Nr. unităţi

Cifra afaceri (mii lei)

Nr. salari-aţi

0-9 4.691 1.676.209.007 6.342 4.852 2.630.251.909 6448 6794 3.510.650.596 6283




angajaţi10-49 angajaţi

377 1.893.439.567 7.153 389 2.680.008.262 9176 457 4.656.862.353 8695

50-249 angajaţi

84 1.393.157.577 8.673 93 2.539.152.815 7488 87 3.075.900.110 8875

Peste 250 angajaţi

19 1.682.228.519 12.501 15 2.258.068.544 9654 15 3.140.855.753 9133

Densitatea activităţii economice, măsurată în număr de unităţi active la 1000 de locuitori a înregistrat valori apropiate în ultimii trei ani, astfel, înregistrându-se un număr de 12,1 în 1999, 11,7 în anul 2000, iar în anul 2001 au existat un număr de 11,9 unităţi active la 1000 de locuitori.

În ultimii trei ani, în judeţul Bistriţa-Năsăud au fost înregistrate anual, peste 350 de noi unităţi, acest lucru fiind pus în evidenţă în tabelul 10.

Tabelul 10Întreprinderi nou înfiinţate în judeţul Bistriţa – Năsăud

Date statistice 1999 2000 2001Numărul întreprinderilor înregistrate

359 389 407

Capital social [lei] 11.802.254.900 7.368.618.000 117.052.258.490

Domeniul activitateCreşterea ovinelor şi

caprinelorExploatare forestieră Exploatare forestieră

Pe baza acestor date, s-a stabilit rata de creştere a întreprinderilor nou create, care a fost, în anul 2000, de 8,3 % iar în anul 2001 de 4,6 %.

Au fost înregistrate, de asemenea, un număr de 10 întreprinderi care au ajuns în faliment, (vezi tabelul 11).

Tabelul 11Întreprinderi în faliment în judeţul Bistriţa – Năsăud

Date statistice 1999 2000 2001

Numărul întreprinderilor în faliment 7 2 1

Capital social [lei] 911.719.000 2.215.000 1.342.719.199

Domeniul activitateProducţie, Comerţ,

ServiciiComerţ Producţie agricolă

Pe baza acestor date s-a determinat rata de creştere a întreprinderilor în faliment care a înregistrat valori negative, după cum urmează: în anul 2000 rata de creştere a întreprinderilor în faliment era de -0,28 %, iar în anul 2001 de - 0,5 %.

Pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud au existat în anul 1999, un număr de 19 întreprinderi care aveau mai mult de 250 de angajaţi, însă în ultimii doi ani, numărul acestora s-a redus – în anii 2000 şi 2001 înregistrându-se nu mai mult de 15 astfel de unităţi.

Ponderea activităţilor industriale în economia judetului este de 46,45 % la nivelul anului 1999, de 44,44 % în anul 2000 şi la 47,60 % în anul 2001.




Repartiţia agenţilor economici este discrepantă între zonele urbane şi rurale, însă, aşa cum se poate observa şi în figura 6, această disparitate manifestă, în ultimii trei ani, o uşoară tendinţă de diminuare.

Atât numărul agenţilor economici având sediul pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, cât şi numărul agenţilor economici activi din punct de vedere juridic a

crescut în perioada 1999 – 2001 după cum este ilustrat în figura 7.

Situaţia întreprinderilor mari şi foarte mari de pe cuprinsul judeţului Bistriţa-Năsăud este prezentată în tabelul 12.

62

38

60

40

58

42

0

10

20

30

40

50

60

70

[%]

1999 2000 2001

Urban

Rural

Fig. 6. Distribuţia agenţilor economici în judeţul Bistriţa-Năsăud.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

Agenţi economici 9381 10405 11422

Agenţi economici act ivi dinpunct de vedere juridic

9136 10157 11174

1999 2000 2001

Fig. 7. Agenţii economici în judeţul Bistriţa-Năsăud.




Tabelul 12Întreprinderile mari şi foarte mari din cadrul judeţului Bistriţa-Năsăud

Valori [%]Date statistice

1999 2000 2001Sectorul privat 0,21 0,11 0,12Sectorul de stat 18 14 8,3

Ponderea întreprinderilor mari şi foarte mari Sectorul mixt 6 9,5 5

Sectorul privat 54,5 24,9 50,4Sectorul de stat 6 3,7 3,3

Ponderea în cifra de afaceri

Sectorul mixt 10,9 8,6 9,6

S-a realizat o detaliere a firmelor pe diferite ramuri industriale iar evoluţia numărului de firme pe fiecare dintre aceste ramuri este prezentată în figura 8.

Fig. 8. Detalierea firmelor pe ramuri industriale.

Pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud exista la nivelul anului 2001, o suprafaţă de 42 ha, reprezentând terenuri disponibile pentru amplasarea de locaţii industriale. În prezent, exista întreprinderi care dispun de o suprafaţă de 10 ha. Chiria pentru aceste terenuri este de aproximativ 0,01 Euro/m2, iar preţul perceput pentru cumpărarea acestor terenuri este de aproximativ 5 Euro/m2.




În judeţul Bistriţa-Năsăud, valoarea cifrei de afaceri pe locuitor a înregistrat o uşoară creştere în ultimii trei ani, după cum se poate observa şi din figura 9.

Chiar dacă valoarea cifrei de afaceri/locuitor este în creştere, dacă se raportează la valoarea medie a PIB/locuitor din cadrul Uniunii Europene (UE) se constată că pe cei trei ani, acele valori reprezintă doar 5,5 % în 1999, 5,9 % în anul 2000 şi 6,2 % în anul 2001 (raportat la 24.226 Euro).

Procentual, în ultimii trei ani, rata de creştere a cifrei de afaceri/locuitor (raportată la anul precedent) a înregistrat următoarele valori: 12 % în anul 1999, 7,1 % în anul 2000 şi 6,5 % în anul 2001.

Din punct de vedere al cotei de participare la formarea cifrei de afaceri, sectorul privat a avut aportul principal cu valori aproximativ constante – situate în jurul a 60 % din cifra de afaceri.

În ceea ce priveşte valoarea adăugată în industrie, ponderea sectorului privat este în uşoară descreştere (vezi figura 10).

1200

1250

1300

1350

1400

1450

1500

1550

Euro/locuitor 1330 1425 1517

1999 2000 2001

Fig. 9. Valoarea cifrei de afaceri/locuitor în moneda europeană.

68.15 67.74

63.3

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

1999 2000 2001

Pondereasectoruluiprivat

Fig. 10. Ponderea sectorului privat la valoarea adăugată în industrie.




Rata medie lunară a inflaţiei pe ultimii trei ani (conform I.N.S.S.E.) a manifestat o tendinţă de diminuare, după cum urmează: de la 3,7 % în anul 1999, a scăzut la 2,9 % în anul 2000 respectiv la 2,2 % în anul 2001. Evoluţia ratei medii

lunare a inflaţiei în perioada 1999 – 2000 este ilustrată în figura 11.

Nivelul investiţiilor pe ansamblul judeţului, aferent perioadei 1999 – 2001 este reprezentat în figura 2.7.12. Aceste investiţii reprezintă formarea brută de capital fix

Fig. 2.7.12. Investiţii la nivelul judeţului (procent în PIB).

şi sunt raportate procentual la PIB..

Venitul mediu salarial net lunar la nivelul judetului a crescut în ultimii trei ani: astfel de la o valoare de 1.600.754 lei în anul 1999, s-a ajuns la 2.459.940 lei în anul 2000 iar în anul 2001 salariul mediu net lunar a atins valoarea de 3.604.990 lei. În anul 2001, cel mai ridicat nivel al venitului mediu salarial net a fost de 11.220.969 lei, acesta înregistrându-se în instituţiile din domeniul financiar bancar, la polul opus aflându-se unităţile economice din domeniul producţiei de mobilier unde s-a înregistrat un salariu mediu net de numai 1.999.628 lei

26.2

17.01

12.66

0

5

10

15

20

25

30

[%]

1999 2000 2001

Investiţii la niveluljudeţului

2.2

2.93.7

0

0.51

1.52

2.5

33.5

4

1999 2000 2001

[%] Rata inflaţiei

Fig. 11. Evoluţia ratei medii lunare a inflaţiei în perioada 1999 – 2001.




2.7.2. Agricultura şi potenţialul tehnologic în agricultură şi zootehnie

Numărul agenţilor economici care se găsesc în comunele judeţului Bistriţa-Năsăud a înregistrat o creştere în ultimii trei ani, astfel, de la 3.172 de agenţi economici în anul 1999, s-a ajuns la 3.635 în anul 2000, pentru ca în anul 2001numărul acestora să crească la 4.150. Media agenţilor economici pe o unitate administrativ teritorială, a crescut după cum urmează: în anul 1999 existau 56 de agenţi economici pe o unitate administrativ teritorială, în 2000 numărul lor ajungând la 64, iar în 2001 la 73.

Suprafaţa agricolă totală a judeţului, era la nivelul anului 1999 de circa 281.220 ha, reprezentând 52,5 % din suprafaţa totală a judeţului, pentru ca în anii 2000 şi 2001 aceasta să se extindă până la 301.455 ha, cuprinzând 56,3 % din întreaga suprafaţă a judeţului.

Diferitele tipuri de terenuri de pe cuprinsul judeţului Bistriţa-Năsăud, precum şi întinderea pe care o ocupă acestea este evidenţiată în figura 13.

Fig. 13. Tipuri de terenuri şi suprafeţele pe care le ocupă pe întinderea judeţului Bistriţa-Năsăud

Dintre produsele agricole cultivate în judeţul Bistriţa-Năsăud, cea mai mare pondere o au cartofii şi porumbul datorită amplasării celei mai mari părţi a suprafeţei agricole în zona de deal.

Ponderea produselor agricole, vegetale şi animale prelucrate de agenţii economici din judeţ a reprezentat 71 % în anul 1999, 72 % în anul 2000, pentru ca în anul 2001 să atingă un procent de 75 %. În ultimii trei ani, nu s-a constatat existenţa unor produse a căror producţie să fie excedentară consumului la nivel de judeţ.

Numărul angajaţilor din unităţile cu profil agricol, de industrie alimentară şi silvicultură a scăzut în ultimii trei ani cu peste 20 %. Astfel de la 1.984 angajaţi, câţi existau la nivelul anului 1999, s-a ajuns la 1.767 în anul 2000, respectiv la doar 1.459

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

[ha]

Terenuri arabile 99798 99802 100782

Păşuni 102887 123114 121776

Fâneţe 68213 68211 68555

1999 2000 2001




de angajaţi în 2001. O tendinţă de descreştere se constată şi în cazul numărului de salariaţi ai unităţilor cu profil agricol, de industrie alimentară. Astfel, dacă unităţile cu profil agricol, de industrie alimentară din judeţ numărau un total de 2.404 salariaţi la nivelul anului 1999, numărul acestora s-a redus la 2.154 în anul 2000, pentru ca în anul 2001 numărul salariaţilor din aceste unităţi să nu depăşească 2.162 persoane.

Cele mai multe întreprinderi cu profil agricol din judeţ au un efectiv de salariaţi care depăşeşte 50 persoane (vezi tabelul 13).

Tabelul 13Întreprinderile agricole din cadrul judeţului Bistriţa – Năsăud

Date statistice1999 2000 2001

Cu 0-9 salariaţi 209 146 177Cu 10-49 salariaţi 328 287 190Întreprinderi agricoleCu mai mult de 50 de salariaţi 471 352 307

Din totalul populaţiei judeţului, un număr ridicat de persoane lucrează în întreg sectorul agricol. Populaţia care desfăşoară activităţi în cadrul gospodăriilor individuale reprezintă un procent de 32 %, constant în ultimii trei ani, scăzând la 31 % în anul 2001. Din totalul populaţiei judeţului majoritatea lucrează în agricultură, ponderea acesteia fiind evidenţiată în figura 14.

Referitor la nivelul de pregătire al populaţiei ocupate în agricultură nu există date relevante pe ultimii trei ani.

Din punct de vedere a caracteristicilor de ordin geografic şi relief, împărţirea

48.5

50.4

52.6

46

47

48

49

50

51

52

53

[%]

1999 2000 2001

Populaţia ocupată înagricultură

Fig. 14. Ponderea populaţiei în agricultură.

Zona montană, 33

Zona de podiş, 66

Fig. 15. Formele de relief din zona rurală a judeţului Bistriţa-Năsăud.




pe subzone, a zonei rurale este reprezentată în figura 15.

Tabelul 14. prezintă situaţia suprafeţelor pe care sunt plantate vii şi a pepinierelor viticole precum şi producţia acestora în perioada 1999 – 2001.

Tabelul 14Situaţia viilor şi pepinierelor în judeţul Bistriţa-Năsăud

ValoriDate statistice

1999 2000 2001Unitatea de

măsură

Suprafaţa viilor şi pepinierelor viticole 821 818 776 ha

Suprafaţa viilor pe rod – total 607 577 523 ha

Suprafaţa viilor pe rod – sector privat 515 426 456 ha

Producţia medie a viilor pe rod – total 2.087 3.003 2.518 tone

Vii şi pepiniereviticole

Producţia medie a viilor pe rod – sector privat

2.342 3.603 2.669 tone

În judeţul Bistriţa-Năsăud există, de asemenea, suprafeţe cu livezi şi pepiniere pomicole care ocupă o suprafaţă de peste 9.500 ha, aceasta menţinându-se relativ constantă în ultimii trei ani (9.511 ha în 1999, 9.510 ha în 2000 şi 9.620 ha în 2001). De asemenea, 7.496 ha sunt acoperite de ape şi bălţi, cu un hectar mai puţin decât în anul 1999. Din totalul suprafeţei judeţului existau în 1999, încă 36.728 ha care aveau altă destinaţie, această suprafaţă crescând la 36.770 ha în anii 2000 şi 2001. Suprafaţa amenajată pentru irigaţii este din păcate foarte redusă, în ultimii trei ani existând doar 36 de ha amenajate.

Terenurile – proprietate privată din judeţul Bistriţa-Năsăud, cuprindeau în 1999 o suprafaţă de 203.632 ha, crescând în anul 2000 la 296.765 ha (cu aproape 50 % mai mare decât în anul 1999), pentru ca în anul 2001 suprafaţa de teren în proprietate privată să măsoare 296.015 ha.

În tabelul 15 sunt surprinse destinaţiile suprafeţelor de teren în proprietate privată.

Tabelul 15Suprafeţele proprietate privată pe teritoriul judeţului Bistriţa – Năsăud

Valori [ha]Date statistice

1999 2000 2001

Suprafaţa arabilă – proprietate privată

95.009 97.791 98.663

Suprafaţa păşunilor – proprietate privată

35.404 122.357 120.383

Suprafeţe proprietate privată

Suprafaţa fâneţelor – proprietate privată

65.328 66.623 66.959




Suprafaţa viilor şi pepinierelor viticole – proprietate privată

456 815 773

Suprafaţa cu livezi, pepiniere pomicole – proprietate privată

7.435 9.179 9.238

Suprafaţa cu ape şi bălţi –proprietate privată

0 0 2

Alte suprafeţe– proprietate privată

0 0 0

Suprafaţa totală amenajată pentru irigat – proprietate privată

0 0 0

Tabelul 16 prezintă situaţia suprafeţelor cultivate şi a culturilor din judeţ, în perioada 1999 – 2001. În tabel este evidenţiată evoluţia suprafeţelor cultivate aparţinând societăţilor comerciale şi societăţilor agricole private, precum şi a celor din gospodăriile populaţiei.

Tabelul 16Suprafeţele cultivate pe teritoriul judeţului Bistriţa – Năsăud

Valori [ha]Date statistice

1999 2000 2001Suprafaţa cultivată 91.867 91.812 100.142Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe 53.089 53.563 55.622Suprafeţe cultivate cu plante textile 0 0 0Suprafaţa cultivată cu plante uleioase 899 907 984

Situaţia globală

Suprafaţa cultivată cu legume 2.570 2.836 3.082Suprafaţa cultivată 88.685 89.249 95.456Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe 51.611 52.234 55.047Suprafaţa cultivată cu plante textile 0 0 0Suprafaţa cultivata cu plante uleioase 899 907 984

Sectorul privat

Suprafaţa cultivata cu legume 2.548 2.801 3.015Suprafaţa cultivată 1.087 905 2.105Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe 684 511 1.415Suprafaţa cultivată cu grâu şi secară 294 155 500Suprafaţa cultivată cu orz şi orzoaică 168 90 139

Societăţi comerciale şi

societăţi agricole private Suprafaţa cultivată cu legume 0 0 0

Suprafaţa cultivată 87.598 88.344 92.952Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe 50.963 51.723 53.085Suprafaţa cultivată cu plante 0 0 0Suprafaţa cultivată cu plante uleioase 894 907 978

Gospodării ale populaţiei

Suprafaţa cultivată cu legume 2.548 2.801 3.010




Grâul, secara şi porumbul reprezintă culturi care cunosc o largă răspândire în judeţ. Producţiile medii la hectar aferente acestor culturi sunt prezentate în formă grafică, în figura 15.

Toate aceste valori sunt comparabile atât cu cele obţinute la nivel naţional, cât şi cu producţiile obţinute în ţările membre ale Comunităţii Europene. În ultimii trei ani nu au existat culturi de orez, soia, in, cânepă pentru fibre, bumbac, iar tutunul s-a cultivat doar în anul 2000, când producţia medie a totalizat 2.045 kg/ha. Producţia de floarea soarelui a înregistrat în ultimii trei ani o creştere, după cum urmează: 1.122 kg/ha în 1999, 1.109 kg/ha în anul 2000, iar în anul 2001 a crescut la 1.332 kg/ha. Producţia medie la hectar pentru sfecla de zahăr a înregistrat un salt impresionant la nivelul anului 2001, astfel că de la o producţie de 16.411 kg/ha în 1999, şi 9.846 kg/ha în anul 2000, în anul 2001 s-a atins valoarea de 28.160 kg/ha.

Cartofii reprezintă una din culturile de bază în judeţul Bistriţa-Năsăud, lucru datorat în special reliefului care asigură mediul propice acestor culturi. Cultura de cartofi a atins producţii medii de 20.586 kg/ha la nivelul anului 1999, scăzând la 18.756 kg/ha în anul 2000 şi la 16.675 kg/ha în anul 2001. Valori asemănătoare s-au obţinut şi pentru culturile de cartofi de toamnă: 20.638 kg/ha în 1999, 18.779 kg/ha în anul 2000 şi numai 16.671 kg/ha în anul 2001.

În figura 16 este prezentată nivelului producţiei de fructe (a), respectiv al

0

1000

2000

3000

[kg/ha]

Global 2255 1782 2588

Sectorul privat 2261 1792 2590

Soc. com. şi soc.agr. private

1762 2110 2492

Gospodării 2277 1787 2594

1999 2000 20010

1000

2000

3000

4000

[kg/ha]

Global 3033 2512 3021


Soc. com. şi soc.agr. private

2460 2447 3182


1999 2000 2001

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

[kg/ha]



1999 2000 20010

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

[kg/ha]



1999 2000 2001

a. Producţia medie de fructe b. Producţia medie de mere

Fig. 16. Producţia medie de fructe respectiv mere în judeţul Bistriţa - Năsăud




producţiei de mere (b) la nivel de judeţ, în perioada 1999 – 2001.

Una din ocupaţiile populaţiei din judeţ care nu trebuie trecută cu vederea, o reprezintă apicultura. Astfel la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud existau, în 1999, 11.122 de familii de albine, în 2000 11.664 de familii, pentru ca numărul acestora să crească în anul 2001 la 16.531 de familii.

Situaţia crescătorilor de animale, atât a celor din sectorul privat cât şi a celor care cresc animale în gospodăria proprie este prezentată în tabelul 17.

Tabelul 17Situaţia crescătorilor de animale în judeţul Bistriţa – Năsăud


Numărul de bovine total –(capete) 75.538 71.688 70.377Numărul de porcine total – (capete) 75.219 69.563 67.305Numărul de ovine total – (capete) 264.188 249.611 234.378

Situaţia globală

Numărul de caprine total – (capete) 12.963 12.720 11.758Numărul de bovine total – (capete) 74.102 71.165 70.284Numărul de porcine total – (capete) 73.497 68.412 66.131Numărul de ovine total – (capete) 263.952 249.538 234.360

Sectorul privat

Numărul de caprine total – (capete) 12.963 12.720 11.758Numărul de bovine total – (capete) 74.053 71.165 69.842Numărul de porcine total – (capete) 73.497 68.412 66.070Numărul de ovine total – (capete) 263.296 294.538 234.298

Gospodării ale populaţiei

Numărul de caprine total – (capete) 12.963 12.720 11.758

Producţia de carne la nivelul judeţului a înregistrat o uşoară scădere. Astfel, dacă în anul 1999 s-au obţinut 25.400 tone de carne (spor şi prăsilă), în anul 2000 s-au obţinut 22.700 tone, pentru ca în anul 2001 producţia de carne să scadă la 20.700 tone. Valori foarte apropiate ale producţiei de carne au fost obţinute atât în sectorul privat cât şi în gospodăriile populaţiei. Din această producţie aproape jumătate este reprezentată de carnea de porc, producţia pe ultimii trei ani, fiind de 11.200 tone în anul 1999, 9.300 tone în anul 2000 şi 8.900 de tone de carne în anul 2001.

Situaţia celorlalte produse rezultate în urma creşterii animalelor este prezentată în tabelul 18.

Tabelul 18Produse obţinute prin creşterea de animale în judeţul Bistriţa – Năsăud

Valori UnitateaDate statistice

1999 2000 2001 de măsurăProducţia de lapte de vacă şi bivoliţă 13.237 13.682 14.123 mii litriProducţia de lână 569,7 572,2 531,1 tone

Situaţia globală

Producţia de miere 150,3 163,1 230 tone




Parcul industrial de tractoare agricole al judeţului Bistriţa-Năsăud s-a extins în perioada 1999 – 2001 după cum este reprezentat şi în figura 17.

Evoluţia producţiei agricole este evidenţiată prin intermediul indicilor valorii producţiei, care au resimţit în ultimii ani o descreştere (vezi tabelul 2.7.19).

Tabelul 19Indici ai valorii producţiei agricole în judeţul Bistriţa – Năsăud

Procente [%]Date statistice

1999 2000 2001Indicele valorii producţiei agricole – faţă de anul precedent – total agricultură

119,7 104,5 -

Indicele valorii producţiei agricole vegetale–faţă de anul precedent – total agricultură

147,0 109,4 -

Indicele valorii producţiei agricole animale–faţă de anul precedent – total agricultură

98,6 97,9 -

Indicele valorii producţiei agricole – faţă de anul precedent – sector privat

119,7 104,0 -

Indicele valorii producţiei agricole vegetale–faţă de anul precedent – sector privat

147,1 108,4 -

Indicii valorii producţiei agricole

Indicele valorii producţiei animale – faţă de anul precedent – sector privat

98,8 98,1 -

Ponderea agriculturii la realizarea cifrei de afaceri a manifestat o tendinţă de creştere în ultimii trei ani, de la o valoare de 10,4 % în 1999, la 14,45 % în anul 2000 respectiv la 16,53 % în anul 2001.

Producţia agricolă vegetală pe ansamblul judeţului, a înregistrat o creştere în perioada 1999 – 2001, creştere reprezentată grafic în figura 18.

1500

1600

1700

1800

1900

2000

[bucăţi]


Total 1783 1901 1952

1999 2000 2001

Fig. 17. Parcul de tractoare agricole al judeţului Bistriţa-Năsăud.




În tabelul 20 este pusă în evidenţă evoluţia suprafeţelor asupra cărora s-au efectuat lucrări agricole, în ultimii trei ani, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud.

Tabelul 20Lucrări agricole executate în judeţul Bistriţa – Năsăud

Suprafaţă [ha]Date statistice

1999 2000 2001În regim mecanizat 59.500 59.800 61.000Fertilizarea solului 20.900 20.759 22.301Protejarea culturilor împotriva dăunătorilor 13.500 14.200 14.300Amenajarea unor suprafeţe pentru irigat 36 36 36

Lucrări agricole

Procurarea de sămânţă 38.400 38.448 38.500

Terenurile agricole aparţin aproape integral sectorului privat, sectorul de stat deţinând nu mai mult de 4 % din totalul acestora. Această pondere s-a menţinut constantă în ultimii trei ani. Împărţirea pământului pe gospodării, în funcţie de mărimea terenurilor deţinute este prezentată în figura 19.

Venitul mediu anual al unei familii de ţărani este extrem de redus, creşterea acestuia fiind în ultimii trei ani nesemnificativă. Astfel, în 1999 venitul mediu anual al unei familii de ţărani nu depăşea 8.005.000 lei, în anul 2000 crescând la doar 8.164.000 lei, pentru ca în anul 2001 să atingă abia valoarea de 8.320.000 lei.

290000

300000

310000

320000

330000

340000

[tone]

Producţia vegetală 310250 307057 330116

1999 2000 2001

Fig. 18. Producţia agricolă totală în cadrul judeţului.

21%

78%

1%

0,5 - 3 ha

3 - 10 ha

> 10 ha

Fig. 19. Împărţirea pământului pe gospodării




În prezent nu se deţin date cu privire la nivelul productivităţii muncii din sectorul agricol şi nici privind evoluţia ponderii sectorului privat în valoarea adăugatăîn agricultură. De asemenea, în ultimii ani nu au fost semnalate investiţii străine în agricultură.

3. Silvicultura

Numărul de salariaţi al unităţilor care desfăşoară activităţi în domeniul silviculturii este în scădere, aşa încât, de la 976 de angajaţi în anul 1999, s-a ajuns la 982 în anul 2000, urmând ca numărul acestora să scadă la 785 de angajaţi în anul 2001.

Procentul din suprafaţa judeţului, care este acoperit cu păduri, a scăzut de la 39,2 % în anul 1999, la 35,4 % în anul 2000, rămânând apoi aproape constant în anul următor şi anume 35,5 % din totalul suprafeţei judeţului (vezi figura 20).

Din această suprafaţă, o mică parte, în suprafaţă de 13.230 ha aparţine sectorului privat. Zonele de pădure cunosc cea mai mare întindere în zona montană a judeţului pe care o acoperă în procent de 30 %. Suprafaţa fondului forestier a fost, în 1999 de 163.845 de hectare, crescând foarte puţin în anul 2000, la 165.843 hectare, suprafaţă care s-a păstrat şi la nivelul anului 2001. În ultimii trei ani, la nivel de judeţ nu au fost înregistrate lucrări de împădurire. Volumul de masă lemnoasă care a fost introdusă în circuitul economic a fost, pentru anul 2001, de 381.100 m3.

4. Comerţul intern şi extern

170000

180000

190000

200000

210000

220000

[ha]

Suprafaţa pădurilor 210075 189799 190090

1999 2000 2001

Fig. .20. Suprafaţa acoperită cu păduri în judeţul Bistriţa – Năsăud




Pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud există un număr relativ ridicat de agenţi economici care au ca obiect de activitate comerţul. Procentul pe care îl reprezintă

aceştia, raportat la numărul total de agenţi economici, este ilustrat în figura 21.

Tabelul 21Situaţia agenţilor comerciali în judeţul Bistriţa-Năsăud


Număr 1.370 1.363 1.635Cifra de afaceri totală mii lei 467.108.213 678.997.983 868.521.464

Comerţul cu amănuntul

% la PIB 0.87 0.85 0.83Număr 51 74 90Cifra de afaceri totală mii lei 221.127.370 350.659.983 430.611.463

Intermediari activităţi

comerciale % din totalul agenţilor economici 1 1 1

Principala activitate comercială a agenţilor economici din judeţul Bistriţa-Năsăud o reprezintă comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate situaţia acestora fiind prezentată în tabelul 21, care prezintă, de asemenea şi situaţia organizaţiilor care intermediază activităţile comerciale.

2.7.5. Volumul şi structura importurilor şi exporturilor

Valoarea importurilor şi exporturilor totale anuale, pe ultimii trei ani, sunt prezentate în figura 22. De asemenea, o detaliere a acestor date după sediul agenţilor

1315

16

0

5

10

15

[%]

1999 2000 2001

Comercianţi

Fig. 21. Numărul de comercianţi raportat la numărul total de agenţi economici.

0

20000

40000

60000

80000

[Euro]

Importuri 27230 32790 55043

Exporturi 63678 57471 65036

1999 2000 2001

Fig. 22. Valoarea importurilor şi exporturilor în judeţul Bistriţa-Năsăud




economici şi a naturii produselor, va fi prezentată în Anexa 4.

Ponderea pe care o reprezintă atât produsele importate cât şi cele exportate din totalul importurilor, respectiv a exporturilor a fost de 100 % în ultimii trei ani. Soldul balanţei comerţului exterior şi a importurilor s-a redus considerabil în ultimii trei ani, astfel că de la o valoare de 36.440 Euro în anul 1999, acesta a scăzut la 24.680 Euro în anul 2000 atingând valoarea de 9.993 Euro în anul 2001. Volumul şi structura exporturilor pe principalele ramuri de export sunt prezentate în tabelul 22.

Tabelul 22Volumul şi structura exporturilor

Mii EURO, respectiv % pe tipDate statistice

1999 2000 20019.667 8.786 7.003

Industria prelucrătoare a lemnului15 % 15 % 11 %7.215 7.329 8.592

Industria uşoară11 % 13 % 13 %

30.572 27.265 33.895Industria construcţiilor de maşini

48 % 47 % 52 %3.664 4.767 6.853

Principalele ramuri de

export

Alte articole6 % 8 % 10 %

În tabelul 23, se evidenţiază structura exporturilor la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud.

Tabelul 23Structura exporturilor

Mii EURO, respectiv % pe tipDate statistice

1999 2000 2001420 784 1.154Materii prime pentru industria

chimică 0,6 % 1,3 % 2 %859 780 890

Materiale de construcţii1 % 1,3 % 1 %

0 0 0Articole textile şi accesorii

- - -11.179 77.541 6.646

Structura exporturilor

Alte mărfuri18 % 13 % 10 %

Din datele existente nu s-a putut determina valoarea PIB utilizată – formarea brută de capital fix, variaţia stocurilor şi exportul net.

6. Dezvoltarea IMM-urilor

Numărul de IMM-uri (întreprinderi mici şi mijlocii) a cunoscut o uşoară

76.8

75.2

73.6

72

73

74

75

76

77

[%]

1999 2000 2001

IMM-uri

Fig.23. Numărul de IMM-uri raportat la numărul total de agenţi economici.




creştere în ultimii trei ani, după cum urmează: de la 5.152 de unităţi în anul 1999, la 5334 în anul 2000, respectiv la 5.518 unităţi în anul 2001. Cu toate acestea, procentul pe care îl reprezintă aceste IMM-uri din totalul agenţilor economici este în scădere, lucru evidenţiat prin graficul din figura 23.

Municipiul Bistriţa deţine majoritatea IMM-urilor, existând aici mai multe IMM-uri decât în toate celelalte oraşe la un loc. Distribuţia IMM-urilor în principalele oraşe din judeţul Bistriţa-Năsăud este prezentată în figura 24.

Rata de supravieţuire a societăţilor comerciale a înregistrat valori foarte mici în ultimii trei ani, aşa încât în anul 1999 această rată era de 1,2 %, în anul 2000 ajungând la 0,1 %, această ultimă valoare păstrându-se şi în anul 2001.

În ultimii trei ani, numărul de IMM-uri care au depus bilanţul contabil a crescut uşor, de la 5.152 de unităţi în anul 1999, la 5.334 în anul 2000, pentru ca în anul 2001 să existe 5.518 unităţi care au depus bilanţul contabil. Ponderea acestora in totalul agentilor economici pe diferite ramuri de activitate este prezentată în tabelul 24.

Tabel 24Ponderea IMM-urilor care au depus bilanţul contabil pe diferite ramuri de activitate

[%]Date statistice

1999 2000 2001Ponderea IMM care au depus bilanţ contabil din industrie

21 22 32

Ponderea IMM care au depus bilanţ contabil din agricultură

3 3 2

Ponderea IMM care au depus bilanţ contabil din construcţii

3 3 3

Ponderea IMM care au depus bilanţ contabil din comerţ

52 53 46

IMM-uri

Ponderea IMM care au depus bilanţ contabil din servicii

20 19 17

Structura IMM-urilor, in functie de numarul de angajati, care au depus bilanţul contabil în ultimii trei ani este prezentată în tabelul 25.

Fig. 24. Distribuţia IMM-uri în principalele oraşe din judeţul Bistriţa-Năsăud.

63.6

10.5

62.1

10.9

61.7

10.5

0

10

20

30

40

50

60

70

[%]

1999 2000 2001

Bistriţa

Beclean, Năsăud,Sângeorz –Băi




Tabelul 25Ponderea IMM-urilor (in functie de numarul de angajati) care au depus bilanţul contabil

[%]Date statistice

1999 2000 2001Micro întreprinderi (0-9 salariaţi) care au depus bilanţ contabil din total IMM

91 91 93

Întreprinderi mici (10-49 salariaţi) care au depus bilanţ contabil din total IMM

7 7 6IMM-uri

Întreprinderi mijlocii (50-249 salariaţi) care au depus bilanţ contabil din total IMM

2 2 1

Dintre IMM-urile cu capital privat, 8 % au fost raportate ca fiind fără activitate, acest procent păstrându-se în anul 2000, şi scăzând la 7 % în anul 2001. Ponderea IMM-urilor care au înregistrat cifra de afaceri egală cu 0 (zero) este destul de ridicată. Astfel, dacă la nivelul anului 1999 doar 24 % din IMM-uri înregistrau cifră de afaceri nulă, acest procent a crescut la 29 % în anul 2000 şi la 47 % în anul 2001. Ponderea

IMM-urilor care au înregistrat profit brut este reprezentată în figura 25.În prezent nu se deţin date privind repartiţia veniturilor totale realizate de

IMM-urile cu capital privat şi nici legate de repartiţia veniturilor din export realizate de IMM-urile cu capital privat. Tabelul 26 ilustrează distribuţia IMM-urilor pe diferite domenii de activitate, precum şi diferite date referitoare la cifra de afaceri, personalul angajat şi investiţiile brute pe ultimii trei ani.

Tabelul 26IMM-uri pe domenii de activitate în judeţul Bistriţa-Năsăud

ANUL 1999Activitate Industrie Agricultură Construcţii Comerţ Servicii

Număr unităţi 1.182 238 202 3.539 1.332

Cifra de afaceri

(mii lei)1.685.510.764 106.849.379 355.444.769 2.704.492.764 931.111.578

Personal angajat 10.342 1.284 3.282 6.836 4.038

Investiţii brute 327.745.579.444 81.615.424.177 39.843.564.877 68.969.856.710 200.563.801.878

ANUL 2000

Activitate Industrie Agricultură Construcţii Comerţ Servicii

Număr unităţi 1.355 245 211 3.760 1.400

Cifra de afaceri 2.923.648.486 171.144.952 47.865.169 4.261.606.209 1.681.387.175

4 4 4 5

3 4

0

1 0

2 0

3 0

4 0

5 0

[% ]

1 9 9 9 2 0 0 0 2 0 0 1

P o n dere a IM M -ur ilo r ca rea u r e aliz at p ro f it brut

Fig. 25. Ponderea IMM-urilor care au înregistrat profit brut.




(mii lei)

Personal angajat 14.161 967 2.864 7.434 4.344


ANUL 2001

Activitate Industrie Agricultură Construcţii Comerţ Servicii

Număr unităţi 1.676 236 255 4.528 1.771

Cifra de afaceri (mii lei)

1.216.538.011 296.029.245 787.290.944 6.318.004.532 1.353.163.704

Personal angajat 12.499 816 2.779 7.826 4.629


În prezent nu se dispune de date referitoare la ponderea IMM-urilor (ca număr, cifră de afaceri, personal angajat, investiţii brute) pe domenii de activitate, în valorile la nivel naţional şi regional.

Structura IMM-urilor pe diferite ramuri de activitate este prezentată în tabelul 27. De asemenea, tabelul prezintă situaţia pe diferite ramuri a IMM-urilor în faliment, a celor aflate la start-up, şi distribuţia acestora.

Tabelul 27Structura IMM-urilor pe ramuri de activitate

Ramuri 1999 2000 2001Agricultură 158 562 236

Industrie 1.133 1.357 1.695Construcţii 161 211 255

Comerţ 2.736 3.760 4.528Servicii 1.019 1.400 1.771

IMM-uri in faliment pe ramuri de activitateRamuri 1999 2000 2001

Agricultură 2 2 2Industrie 1 1 1

Construcţii - - -Comerţ - - 1Servicii 1 1 1

Tabel 2.7.27 (continuare)IMM-uri la start-up pe ramuri de activitate


Industrie 98 112 132Construcţii 16 18 18

Comerţ 172 194 168Servicii 98 104 129

IMM-uri in faliment pe ramuri de activitate





Industrie 1.133 1.357 1.695Construcţii 161 211 255

Comerţ 2.736 3.760 4.528Servicii 1.019 1.400 1.771

Investiţiile în IMM-uri sunt prezentate în figura 26, aceste investiţii fiind detaliate pe clase de mărime a întreprinderilor.

De subliniat este faptul că întreprinderile mici şi mijlocii aparţin în totalitate sectorului privat, neexistând întreprinderi de stat sau cu capital mixt.

0

1E+11

2E+11

3E+11

4E+11

5E+11

[Lei]

Întreprinderi mijlocii 4.25189E+11 4.81217E+11 3.14436E+11

Întreprinderi mici 2.49929E+11 2.89775E+11 4.52767E+11

Microîntreprinderi 2.54646E+11 2.70922E+11 3.22627E+11

1999 2000 2001

Fig. 26. Investiţii făcute în IMM-uri în judeţul Bistriţa-Năsăud.




CAP. III. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

a) FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani, caracteristicile principale situându-se între intensitatea deosebitã a lor şi modul atipic de manifestare faţã de caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice în care se aflã ţara noastrã, fãrã a neglija efectele secundare pe care acestea le-au avut(inundaţii, recolte distruse, distrugeri ale cãilor de comunicaţii rutiere şi feroviare, etc.) În judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD, se pot evidenţia următoarele fenomene meteorologice periculoase :

1)ÎNZĂPEZIRI– se produc cu precădere în timpul iernii şi începutul primăverii Zonele specifice unde se produc înzăpeziri sunt în MUNŢII BÎRGĂULUI pe comunicaţia BISTRIŢA – VATRA DORNEI în pasul TIHUŢA.În Munţii RODNEI pe comunicaţia SALVA – SACEL în pasul ŞETREF. Pe comunicaţia SÂNGEORZ BÂI- ŞANŢ- VALEA MARE- CÂRLIBABA în pasul ROTUNDA.În Munţii CĂLIMANI pe comunicaţia BISTRIŢA-BÂRGĂULUI –COLIBIŢA.

2)FURTUNI Fenomenul se produce cu precădere în zonele de munte , iar vara grindina cade cu precădere în zonele ILVELOR, SÂNGEORZ BĂI , DUMITRA, BECLEAN, şi în zona de câmpie a judeţului B.N.Furtunile şi vijeliile afectează suprafaţa împădurită din zonele muntoase , iar grindina afectează culturile de cereale şi livezile de măr , păr, prun şi cireş.. 3)ÎNGHEŢURI TIMPURII – fenomene meteorologice foarte periculoase care

se produc primăvara pe întreg teritoriul judeţului şi afectează grav producţia de fructe în judeţ.

4)DEPUNERI DE GHEAŢĂ – chiciură pe conductorii de înaltă tensiune se produce iarna, primăvara timpurie şi toamna târziu. Acest fenomen se produce în general în partea de N-V a judeţului ( Parva, Sîngeorz-Băi ) şi afectează magistralele de înaltă tensiune şi calea ferată electrică. Coroborat cu vântul puternic produce ruperea conductorilor şi întreruperea alimentării cu energie electrică a localităţilor din N-V a judeţului şi calea ferată electrică NĂSĂUD-ILVA MICĂ – VATRA DORNEI.

5) Nu au fost înregistrate tornade în zona de competenţă




6) Unul dintre cele mai periculoase fenomene meteorologice periculoase cu o arie largă de manifestare în ultima perioadă este producerea blocajelor de gheaţă şi plutitori pe cursurile de apă, fenomen ce se produce în special în perioada ianuarie –februarie. Principalele cursuri de apă pe care se produc blocaje de gheaţă cu riscuri de producere a inundaţiilor sunt: Someşul Mare amonte Năsăud, Sălăuţa, Ilva, Rebra, Ilişua, Ţibleş.




b) INCENDII DE PADURE

O prevenire eficientă a incendiilor de pădure nu este posibilă fără un studiu aprofundat al naturii acestora – al categoriilor şi răspândirii incendiilor pe un anumit teren; al dependenţei lor de caracteristicile florei pădurilor, de starea de îngrijire a pădurilor şi de condiţiile meteorologice; al cauzelor şi consecinţelor incendiilor de pădure.Incendiile de pădure se pot clasifica în următoarele categorii:

- incendii de litieră;- incendii de coronament;- incendii sub pătura de frunziş.

Incendiile de literă sunt incendiile care cuprind vegetaţia de pe solul pădurii: arbuşti, muşchi, licheni, ierburi, boschete, tufişuri, pătură moartă, uscăturile, resturile rămase la exploatarea pădurii şi partea inferioară a copacilor. Dezvoltarea şi suprafaţa de întindere a incendiului este în funcţie de gradul de uscăciune a vegetaţiei aflată la partea inferioară a copacilor.

Incendiu de litieră nu are un front continuu de înaintare, ci se propagă prin salturi, distrugând suprafeţe de forme variate şi pe direcţii diferite în funcţie şi de schimbările de sens curenţilor de aer.

După manifestarea lor incendiilor pot fi lente şi rapide.La incendiile lente focul înaintează în mare măsură în direcţia vântului cu

viteză redusă, câţiva zeci de metri pe oră. În direcţia opusă vântului şi în părţile laterale, incendiul se dezvoltă destul de slab. Regiunea devastată de un incendiu lent are o formă ovală. Flacăra atinge o înălţime de la 0,1 m până la 2 sau 3 m, uneori chiar mai mult, în funcţie de grosimea pături moarte de pe solul pădurii şi de mărimea vegetaţiei uscate aflate la partea inferioară a copacilor.

În cazul incendiilor de litieră, rapide, focul izbucneşte pe solul pădurii şi se propagă către direcţia vântului cu viteze care pot atinge până la 1 km/h. La aceste incendii arde pătura vie şi moartă a solului. Această ardere se caracterizează printr-o înaintare rapidă a focului. Focul nu se întinde deloc în direcţia opusă vântului şi direcţiile laterale. Forma regiunii devastate de un incendiu rapid de litieră este ovală ca şi în cazul incendiului lent dar cu axa mare foarte dezvoltată. Înălţimea flăcării depăşeşte 2 m.

Incendiile de coronament se manifestă la partea superioară a copacilor, când ard coroanele. Ele produc mari pagube materiale şi greutăţi în replantarea pădurii. Incendiile de coronament au loc în deosebi în pădurile deosebi în pădurile de răşinoase, dezvoltarea lor fiind mult favorizată prin răşina ce o conţine frunza, crengile cât şi trunchiul arborilor. Incendiul se transmite de la arbore la arbore cu viteze care sunt în funcţie de viteza vântului, cât şi de poziţia pădurii din punct de vedere topometric.




După viteza cu care se manifestă – incendiile de coronament pot fi lente, rapide şi violente.

Incendiile de coronament lente se dezvoltă relativ încet. Viteza lor de înaintare în direcţia vântului este de până la 8 km /oră. În direcţia opusă vântului şi în părţi, incendiile se dezvoltă foarte slab. Fumul are de obicei o nuanţă cenuşie închis. Forma suprafeţei păduroase care a suferit un incendiu de coronament lent este în majoritatea cazurilor ovală.

La incendiul rapid de coronament ard efectiv coroanele copacilor. În cazul unui incendiu rapid de coronament, arde toată cetina răşinoaselor şi ramurile mici. Ramurile mai mari şi scoarţe pe trunchiurile copacilor se carbonizează. Viteza de înaintare în direcţia vântului este de 8 25 km pe oră. Forma regiunii devastate de incendiu rapid de coronament este ovală, mult alungită. Fumul este deobicei de culoare cenuşiu închis sau negru.

În cazul incendiilor de coronament violente viteza de înaintare a focului este pe fronturi foarte largi şi ajunge la peste 25 km pe oră. În cazul incendiilor rapide şi violente de coronament pătura moartă de pe solul pădurii arde parţial.

Incendiile sub pătura de frunziş izbucnesc în special în pădurile seculare pe solul cărora s-a depus de-a lungul anilor o pătură groasă de frunze uscate, crengi lemnoase, care au putrezit şi au format un strat de putregai, sau chiar de turbă. Deci un incendiu sub pătura de frunziş sau de sol reprezintă arderea stratului putrezit al solului din care cauză poartă şi numele4 de incendiu de putregai. Viteza incendiului subteran este mică, rara ajunge la câteva sute de metri şi rar ajunge la 1 km în 24 ore. Înălţimea flăcării se schimbă în funcţie de pătura de deasupra solului şi de cantitatea de lemn mort. La astfel de incendii, împreună cu stratul de putregai şi turbă, ard şi rădăcinile copacilor, din care cauză, cad trunchiurile copacilor.

Cauzele care dau naştere la incendiile de pădure sunt variate. Din studierea incendiilor de pădure rezultă că cele mai frecvente cauze sunt următoarele:

- folosirea neglijentă a focului de către oameni pentru prepararea hranei sau încălzit;

- ţigări aruncate la întâmplare;- arderea rămăşiţelor lemnoase rezultate din parchete de exploatare;- crearea de suprafeţe agricole prin ardere sau de îmbunătăţire a păşunilor;- folosirea armelor de vânătoare;- scântei şi cenuşa de la locomotivele folosite în exploatarea forestieră;- trăsnetul;- incendii premeditate.Viteza de propagare a incendiilor de litieră este influenţată de o serie întreagă de

factori: felul, starea, umiditatea şi cantitatea materialelor combustibile, schimbarea reliefului şi situaţiei atmosferice (direcţia şi viteza vântului, temperatura şi umiditatea aerului, radiaţiile solare).




Evaluarea statistica se bazează pe evidenta statistica a incendiilor de padure (anexa), pe ocoale silvice si in cadrul acestora pe unitati de productie si parcele. Studiul acestei statistici, pe masive păduroase, pe ani, pe sezoane climatice, pe zone administrative arata zonele de prioritate pentru supravegherea riscurilor.Evaluarea pe baza vegetatiei arse va tine seama de comportamentul la foc prin analiza următorilor factori:

- inflamabilitatea care caracterizează o mare favorizare a unei spacii analizate de a se apinde sub efectul caldurii dezvoltate. Ea variaza considerabil functie de sezon si starea tehnologica a speciei;

- combustibilitatea care caracterizeaza puternic intensitatea focului intr-o formaţie vegetala,depinzand si ea de sezon.

Riscurile de extindere a incendiului este legat de cei doi factori bazati pe analiza structurii si a compozitiei vegetatiei si permite evaluarea riscului la un nivel mult mai fin si mai profund decat permite statistica propiu-zisa.Perioada din an cu frecventa cea mai mare a inceendiilor o reprezinta lunile mai-iunie, iar in luna aprilie se constata cate un incendiu izbucnit in aproape fiecare an la vegetaţia uscata din zona de liziera.




Secţiunea a VII-aINFRASTRUCTURI LOCALE

1. Instituţii de cultură -Case de cultură şi cămine culturale ; - complexe muzeale :

- Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud ;- Muzeul Grăniceresc Năsăudean – Năsăud ;- Muzeul memorial “George Coşbuc” - Coşbuc;- Muzeul memorial “Liviu Rebreanu” - Năsăud;- Muzeul memorial “Ion Pop Reteganu” – Petru Rareş;- Oficiul Judeţean pentru Patrimoniul Cultural National –

Bistrita;- Muzeul de Artă Comparată – Sîngeorz-Băi;- Muzeul « Casa Săsească » - Livezile.

2. Instituţii de ocrotire a sănătăţii- Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud ;- Spitalul orăşenesc Beclean;- Spitalul Orăşenesc Năsăud;- Centrul de sănătate Rodna;- Centrul de sănătate Teaca ;- Preventoriul TBC pentru copii – Ilişua ;- Centrul de transfuzie sanguină Bistriţa ;- Serviciul judeţean de ambulanţă Bistriţa-Năsăud ;- Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Bistriţa-Năsăud ;- Dispensarul de Adulţi Beclean ;- Dispensar policlinic balnear – Săngeorz-Băi ;- Dispensarul policlinic cu plată Bistriţa ;- Dispensarul Policlinic Stomatologic Bistriţa ;- Dispensarul medical urban Năsăud ;- Dispensarul medical urban Sîngeorz-Băi ;- Dispensare medicale urbane Bistriţa = 11;- Dispensare medicale de intreprindere = 10;- Dispensare medicale şcolare = 3;- Dispensare medicale rurale = 52.




3. Situaţia aprovizionării cu apă în sistem centralizat a populaţiei din mediu rural

Pop. racord. la alim. cu

apă

Pop. racord. la reţea

canalizareNr. crt.

Localitatea

Există reţele de canalizar

e

Pop. totală

Total % Total %

Lungimi reţele(km)

1. PrimăriaParva

Da 2.864 1250 43,6 180 6,3 -aducţiune=2,07-distribuţie=4-reţea canaliz.=1,2

2. Rodna Da 7.106 2.670 37,6 1000 14,1

-aducţiune + dis-tribuţie=21,5-reţea canaliz.=4,8

3. Anieş Nu 2.310 1.184 51,3 - - -aducţiune=12,5-distribuţie=5,47

4. Maieru Nu 5.230 2.508 48,0 - - -aducţiune=2,7-distribuţie=2,2

5. Telciu Da 5.479 2.200 40,2 964 17,6

-aducţiune=9-distribuţie=9,54

6. Şieuţ Nu 2.777 360 13,0 - - -aducţiune=12,5-distribuţie=4,5

7. Bistriţa Bârgăului

Nu 4.620 378 8,2 - - -aducţiune=1,515-distribuţie -

8. Prundu Bârgăului

Da 4.418 2.502 56,6 1.444 32,7

-aducţiune=7,7-distribuţie --reţea canaliz.=5,7

9. Tiha Bârgăului


10. Susenii Bârgăului


11. Livezile Nu 4.256 597 14,0 - - -aducţiune=1,9-distribuţie=4,0

12. Salva Nu 4.254 1.764 39,0 - - -aducţiune=10-distribuţie=1,2

13. Rebrişoara Nu 5.084 1.128 22,2 - - -aducţiune=2-distribuţie=1,8

14. Lechinţa Nu 6.312 1.071 17,0 - - -aducţiune=12,1-distribuţie=5

15. Şieu Măgheruş

Nu 1.707 274 16,1 - - -aducţiune=8,5-distribuţie=3,3

16. Petriş Nu 1.230 25 2,0 - - -aducţiune=3-distribuţie=0,6

17. Satu Nou Nu 800 124 3,0 - - -aducţiune=3-distribuţie=0,7

18. Colibiţa Da 262 138 52,7 - - -aducţiune=3




-distribuţie=0,8-reţea canaliz.=1,3

19. Măluţ Nu 620 Cişmele stradale

- - -aducţiune=2,5-distribuţie=3

20. Braniştea Nu 1250 Cişmele stradale


4. Reţele electrice Reţele de distribuţie de 110 KV şi medie tensiune de 20 KV. Teritoriul

judeţului nu este traversat de reţele electrice de transport cu tensiune mai mare de 110 KV.

5. Reţele de gazPe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud sunt două magistrale de transport gaz (

presiunea P mai mare de 6 bari ):- Fântânele – Bistriţa;- Ocniţa – Crăieşti.

6. Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilorPentru adunarea şi cazarea sinistraţilor se folosesc internatele unităţilor de

învăţământ, căminele culturale din localităţile judeţului, săli de sport, spaţiile de cazare temporară ( hoteluri, moteluri, pensiuni, etc ).




a1) INUNDAŢII

Deşi reprezintă numai 0,01% din volumul totalul de apă dulce existent pe glob, apele curgătoare sunt cea mai importantă sursă de apă dulce a omenirii şi a avut un rol hotărâtor în dezvoltarea civilizaţiilor.

Aşezările, căile de comunicaţii, terenurile agricole fertile au fost legate de cursurile de apă din cele mai vechi timpuri. Omul a avut însă de înfruntat numeroase probleme legate de regimul neuniform al scurgerii, de producerea unor inundaţii puternice şi de fluxul de sedimente transportate din cele mai înalte părţi ale reliefului spre mare.

INUNDAŢIILE sunt rezultatul unei varietăţi de cauze într-o regiune climatică dată.Creşterea nivelului unei ape şi inundarea luncilor sunt fenomene naturale.INUNDAŢIILE ,,NATURALE” sunt cele mai frecvente şi se datorează revărsării

apelor curgătoare sau formării unor torente, ca urmare a unor ploi abundente de lungă durată, topirii rapide a straturilor de zăpadă, blocării cursurilor de apă de către gheţuri sau creării unor baraje naturale prin alunecări de teren. Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat într-o zonă hidrografică şi cu o reţea hidrografică care determină producerea acestui fenomen natural distructiv în special primăvara şi toamna.

Procesul de revărsare din albiile râurilor, care poate cuprinde întinse suprafeţe de teren este însoţit de crearea unui ,,front de apă” – sau ,, undă de viitură” – care depinde ca mărime de cantitatea, durata şi distribuţia precipitaţiilor în cadrul bazinului hidrografic.

Undele de viitură pot transfera cantităţi de apă de câteva sute de ori mai mari decât în mod obişnuit.

Obiective care pot fi afectate:

Pe valea SOMEŞULUI MARE în zona :

- oraşului Sîngeorz Băi, putând afecta : 1 pod, 15 km. D.N., staţia de epurare a apei, 100 case de locuit, 100 Ha. teren arabil;- oraşului Năsăud, putând afecta: abatorul, 15 Ha teren, 2 operatori economici,

staţia trafo de 110 Kv.;- oraşului Beclean, putând afecta: 2 poduri C.F., 1 pod rutier, platforma industrială,

300 case de locuit, 150 Ha teren arabil, 5 Km D.N.;- comunei Rodna, putând afecta: 1 moară, 1 canal aducţiune, 1 gater, 40 case de

locuit, 20 Ha teren arabil;- comunei Maieru, putând afecta: 1 pod, 30 case de locuit, 0,3 km D.N., 30 Ha

teren arabil;- comunei Ilva Mică, putând afecta: 20 case de locuit, 1 km D.N. 20 ha teren arabil;- comunei Feldru, putând afecta: 2 mori, 150 case de locuit, 100 Ha teren arabil;- comunei Rebrişoara, putând afecta: 1 Km C.F., 1Km. D.J. 40Ha. teren arabil;




- comunei Salva, putând afecta staţia C.F., 8 case de locuit, 50 Ha. teren arabil;- comunei Chiuza, putând afecta: 300 Ha teren arabil, 1 staţie sortare balast;- comunei Uriu, putând afecta: 100 Ha. teren arabil, 1 staţie sortare balast;- comunei Braniştea, putând afecta: 470 Ha. teren agricol;- comunei Petru Rareş, putând afecta: 1 pod C.F., 12 case de locuit, 120 Ha. teren

agricol.

Pe valea pârâului MELEŞ în zona:

- comunei Matei, putând afecta: 1 pod rutier, 1 Km. D.J. 190 Ha.teren arabil;- oraşului Beclean, putând afecta: platforma industrială, 2 poduri C.F. 1 pod rutier,

100 case de locuit, 50 Ha. teren arabil.

Pe valea pârâului SĂLĂUŢA în zona:

- comunei Romuli, putând afecta: 6 poduri, 11 Km D.J., 30 case de locuit, 15 Ha teren arabil;

- comunei Telciu, putând afecta: 1 spital, 1 şcoală, 2 podeţe, 1 moară, 25 case de locuit, 5 Ha. grădini, 20 Ha teren arabil;

- comunei Coşbuc, putând afecta: 1 pod, 10 podeţe, 0,5 Km. D.C., 15 case de locuit, 15 Ha. teren arabil;

- comunei Salva, putând afecta: 45 Ha. teren arabil, 5 Km. D.N., 40 case de locuit.

Pe valea râului BISTRIŢA în zona:

- şantierului Colibiţa, putând afecta: staţia de compresoare, atelierul mecanic, postul trafo, colonia muncitorească

- comunei Bistriţa Bîrgăului, putând afecta: fabrica de cherestea, 6 poduri, staţia de tratare a apei, 200 case de locuit, 150 Ha. teren arabil;

- comunei Prundu Bîrgăului, putând afecta: 3 poduri, staţia C.F.R., 100 case de locuit, 20 Ha. teren arabil;

- comunei Josenii Bîrgăului, putând afecta: 2 poduri rutiere, 1 pod C.F., 3 Km. D.C. 97 case de locuit, 190 Ha. teren arabil,

- comunei Livezile, putând afecta: 3 poduri, 0,8 Km. D.C., 1 Km. terasament C.F., 45 case de locuit, 70 Ha. teren arabil;

- municipiului Bistriţa, putând afecta: staţia de tratare a apei, 2 poduri, 150 case de locuit, 100 Ha. teren arabil Unirea, 2 operatori economici, staţia de epurare a apei, 200 Ha. teren arabil Viişoara, 250 Ha. teren arabil Sărata.




Pe valea râului ŞIEU în zona: - comunei Şieuţ, putând afecta: 3 poduri, 3,3 Km D.C., 20 case de locuit, 20 Ha. teren arabil;- comunei Şieu, putând afecta: 2 poduri, 0,5 Km. D.J., 1 Km. D.C., 27 case de

locuit, 20 Ha. teren arabil;- comunei Mărişelu, putând afecta: 1 pod C.F., 2 poduri rutiere, 3,5 Km

terasament C.F. 73 case de locuit, 115 Ha. teren arabil.- Comunei Şieu Măgheruş, putând afecta: staţia C.F. , 3 poduri C.F., 1 pod rutier,

119 case de locuit, 440 Ha.teren arabil;- Comunei Şieu Odorhei, putând afecta: 1 pod C.F., 4 Km. D.J., 1 Km.D.C., 190

case de locuit, 515 Ha. teren arabil;- Comunei Şintereag, putând afecta: 1 pod C.F., staţia C.F., 167 case de locuit,

300 Ha,. teren arabil.

Pe valea râului DIPŞA în zona: - comunei Teaca, putând afecta: 1 pod C.F., 3 poduri rutiere, 130 Ha. teren arabil;- comunei Galaţii Bistriţei, putând afecta: 3 poduri rutiere, 1 Km. D.J., 54 case

de locuit, 150 Ha. terea agricol.

Pe valea pârâului LECHINŢA în zona:

- comunei Miceştii de Cîmpie, putând afecta: 0,1 Km. terasament C.F., halta C.F., 270 Ha. teren agricol;

- comunei Sînmihaiu de Cîmpie, putând afecta: 2 Km. terasament C.F., 0,5 Km. D.C., 40 Ha. teren agricol,

- comunei Lechinţa, putând afecta: staţia C.F., 10 Km D.J. 170 Ha. teren agricol, 270 case de locuit.

Pe valea pârâului BUDAC în zona: - comunei Budacu de Jos, putând afecta: 1 moară, 40 Ha. grădini, 320 Ha. teren

agricol, 20 case de locuit;- comunei Cetate, putând afecta

Inundaţiile se pot produce şi pe cursurile de apă secundare datorită ploilor abundente de lungă durată, topirii rapide a stratului de zăpadă, blocării cursurilor de apă cu gheţuri sau crearea unor baraje prin alunecări de teren.




Prezentarea zonelor afectate de inundaţii în ultimii 13 ani localizare pagube

Nr.crt.

Zona afectată Curs de apă Perioada Pagube fizice Observaţii

0 1 2 3 4 5

1. Com. SalvaRuncu Salvei

Ideci 09.06.1991 -87 ha teren agricol-mortalităţi la animale (5 porci )

inundări prin revărsare curs de apă

2. Budacul de Jos

BudacBuduşJelnaMonor

Budac 19 - 20.05.1991 -36 ha teren agricol

"

3. Şieu Măgheruş

SărăţelCrainimătArcaliaChintelnic

Şieu 19 - 20.05.1991 -17 ha teren agricol

"

4. Şieu OdorheiŞirioara

Şieu 19 - 20.05.1991 -70,5 ha teren agricol"

5. Şintereag Şieu 19 - 20.05.1991 -12 ha teren agricol "

6. Târlişua Ilişua 19 - 20.05.1991 -15 ha teren agricol "

7. Spermezeu Ilişua 19 - 20.05.1991 -25 ha teren agricol "

8. Căian Ilişua 19 - 20.05.1991 -80 ha teren agricol "

9. UriuIlişuaCristeştii Ciceului

Ilişua 19 - 20.05.1991 -105 ha teren agricol"

10. Beclean Someş Mare 19 - 20.05.1991 -10 ha teren agricol "

0 1 2 3 4 5

11. Petru RareşCiceu Mihăieşti

Someş Mare 19 - 20.05.1991 -50 ha teren agricol "

12. NimigeaMocod

Ţibleş 19 - 20.05.1991 -5 ha teren agricol "

13. Sângeorz BăiCormaia

Cormaia 31.10.1992 -10,5 ha teren agricol-1 pod-4,5 km DC

"

14. Năsăud Someş Mare 19 - 22.03.1993 -8 ha teren agricol inundare dato-rită blocajelor de gheţuri

15. Salva Someş Mare 19 - 22.03.1993 -2 ha teren agricol "

16. NimigeaNimigea de

Someş Mare 19 - 22.03.1993 -153 ha teren agricol"




SusFloreştiMogoşeni

17. Coşbuc Sălauţa 19 - 22.03.1993 -2 ha teren agricol "

18. Măgura IlveiPoiana Ilvei

Ilva 16.12.1993 -15 gospodării-0,2 km terasament CF-0,3 km DJ-3 ha teren agricol

inundare dato-rită blocajelor de gheţuri

19. Măgura IlveiPoiana Ilvei

Ilva 21 - 22.12.1993 -0,5 km DJ-50 ha teren agricol-1 pod-0,5 km terasament CF

inundare prin revărsare

20. Rebra Rebra 21 - 22.12.1993 -0,7 km DJ torenţi

21. ZagraPoienile Zăgrii

Ţibleş 21 - 22.12.1993 -0,1 km DJ inundare prin revărsare

22. SalvaRuncul Salvei

Ideci 21 - 22.12.1993 -1 podeţ-0,2 km DC

"

23. LeşuLunca Leşului

Leşu 21 - 22.12.1993 -0,2 km DJ-linia electrică stâlp

"

Cormaia 21 - 22.12.1993 -0,1 km DC "Someş Mare 21 - 22.12.1993 -1 CH A.R. "

24. Sângeorz Băi

V. Borcutului 21 - 22.12.1993 -1 CH A.R. "25. Târlişua

MolişetIlişua 21 - 22.12.1993 -9 km DJ

-200 ha teren agricol-2 punţi-20 gospodăriiLEA

"

26. Spermezeu Ilişua 21 - 22.12.1993 -100 ha teren agricol-1 gospodărie-0,8 km DJ

"

0 1 2 3 4 5

27. Căian Ilişua 21 - 22.12.1993 -60 ha teren agricol-9 gospodărie-3 străzi

"

28. UriuCristeştii Ciceului

Ilişua 21 - 22.12.1993 -60 ha teren agricol

29 Petru RareşReteag

Valea Mare 21 - 22.12.1993 -2,5 km DC "

30. Ilva Mică Someş Mare 21 - 22.12.1993 -0,05 km erodare terasament DN

"

31. Feldru Someş Mare 21 - 22.12.1993 -1 CH A.R. "




Nepos -dig

32. Năsăud Someş Mare 21 - 22.12.1993 " "

33. NimigeaNimigea de

Sus

Someş Mare 21 - 22.12.1993 " "

34. CetateSatu Nou

Budeşel 12.06.1994 -1 CH A.R. "

35. FeldruNepos

Someş Mare 14 - 22.01.1995 -10 ha teren agricol inundare dato-rită blocajului de gheaţă

36. NimigeaMogoşeni


37. Măgura Ilvei Ilva 14 - 22.01.1995 -0,1 ha teren agricol inundare dato-rită blocajului de gheaţă

38. TelciuFiad

Sălăuţa 14 - 22.01.1995 -0,4 km DN "


Ţibleş 14 - 22.01.1995 -0,2 km DJ "

40. Căian Ilişua 14 - 22.01.1995 -0,1 ha teren agricol "

Someş Mare 28 - 29.03.1995 -11 ha teren agricol inundare prin revărsare

V. Cârţibuşului 28 - 29.03.1995 -20 gospodării-0,2 km DC

"

41. Şanţ

V. Cârţibav 28 - 29.03.1995 -1 CH A.R. "42. Rodna Băilor 28 - 29.03.1995 -1 CH A.R. "

0 1 2 3 4 5

43. Ilva Mică Ilva 28 - 29.03.1995 -1 CH A.R. "

V. Borcut 28 - 29.03.1995 -1 CH A.R. "44. Sângeorz BăiSomeş Mare 28 - 29.03.1995 -1 CH A.R. "

45. FeldruNepos

Someş Mare 28 - 29.03.1995 -1 CH A.R. "

46. Năsăud Someş Mare 28 - 29.03.1995 -1 CH A.R. "

47. NimigeaNimigea de Sus

Someş Mare 28 - 29.03.1995 -1 CH A.R. "

48. Coşbuc Sălăuţa 18 - 19.11.1995 -43 ha teren agricol-LEA 3 km-25 gospodării

"

49. Zagra Ţibleş 18 - 19.11.1995 -25 ha teren agricol "




Poienile Zăgrii50. Şanţ

Valea MareSomeş Mare 24 - 28.12.1995 -21 gospodării

-50 ha teren agricol"

51. Rodna Someş Mare 24 - 28.12.1995 -4 gospodării-6,8 ha teren agricol

"

Someş Mare 24 - 28.12.1995 -70 gospodării-2 poduri-4,1 ha teren agricol

"52. MaieruAnieş

Anieş 24 - 28.12.1995 -36 gospodării-1 CH Primărie-1 podeţ

"

53. Ilva Mică Someş Mare 28 - 29.12.1995 -54 gospodării-2,4 ha teren agricol-1,6 km reţea stradală-3 podeţe

"

Someş Mare 28 - 29.12.1995 -76 gospodării-5 punţi-10 podeţe

"

V. Borcutului 28 - 29.12.1995 -105 gospodării "

54. Sângeorz Băi

V. Butucelii 28 - 29.12.1995 -31 gospodării "

Sângeorz Băi Cormaia 28 - 29.12.1995 -18 gospodării inundare prin revărsare

55. FeldruNepos


Someş Mare 28 - 29.12.1995 -23 ha teren agricol "56. RebrişoaraGersa 28 - 29.12.1995 -49 gospodării

-28 ha teren agricol-1 punte-5 podeţe

"

0 1 2 3 4 5

57. Nasăud Someş Mare 28 - 29.12.1995 -10 ha teren agricol-1 pod-1 Ch A.R.

"

NimigeaNimigea de Sus Nimigea de JosFloreşti

Someş Mare 24 - 28.12.1995 -40 gospodării-110 ha teren agricol-2 CH A.R.

-40 ha teren agricol

"

Mocod Ţibleş 24 - 28.12.1995 -10 gospodării-14 ha teren agricol

"

58.

V. Bratoşei 24 - 28.12.1995 -150 ha teren agricol "

59. ChiuzaSăsarm

Someş Mare 24 - 28.12.1995 -5,5 ha teren agricol "




Piatra60. Beclean

ColdăuBeclenuţ


61. Branişte Someş Mare 24 - 28.12.1995 -223 ha teren agricol "

62. Petru RareşReteagBaţaCiceu Mihăieşti


Ilvei 24 - 28.12.1995 -139 gospodării-19 ha teren agricol

"63. Măgura IlveiPoiana Ilvei

torenţi 24 - 28.12.1995 -180 gospodării "64. Parva Rebra 24 - 28.12.1995 -6 poduri

-2 ha teren agricol"

Rebra 24 - 28.12.1995 -4 gospodării-3 ha teren agricol

"65. Rebra

torenţi 24 - 28.12.1995 -7 gospodării-3,5 ha teren agricol-3 podeţe

"

66. Leşu Leşu 24 - 28.12.1995 -21 gospodării-7,5 ha teren agricol-2 podeţe-7 punţi

"

67. ZagraSuplai

Ţibleş 24 - 28.12.1995 -1 gospodărie-15 ha teren agricol

"

68. Telciu Sălauţa 24 - 28.12.1995 -1 mort-62 gospodării-40 ha teren agricol-1 CH Primărie


0 1 2 3 4 5

69. Coşbuc Sălauţa 24 - 28.12.1995 -149 gospodării-118 animale moarte-52 ha teren agricol-3 punţi-3 CH Primărie

"

70. TârlişuaMolişetAgrieş

Ilişua 24 - 28.12.1995 -6 gospodării-30,1 ha teren agricol "

71. Spermezeu Ilişua 24 - 28.12.1995 -2 ha teren agricol-4 podeţe

"

72. CăianCăian MicCăian Mare

Ilişua 24 - 28.12.1995 -8 poduri-50 ha teren agricol "

73. UriuIlişua

Ilişua 24 - 28.12.1995 -7 ha teren agricol"




Cristeştii Ciceului74. Tiha

BârgăuluiTureacMureşenii Bârg.

Tureac 24 - 28.12.1995 -2 gospodării-9 ha teren agricol "

75. Josenii BârgăuluiMijlocenii Bârg.Josenii Bârg.

Bistriţa 24 - 28.12.1995 -1 gospodărie-1 ha teren agricol "


Bistriţa 24 - 28.12.1995 -1 ha teren agricol-1 CH Primărie

"

Bistriţa 24 - 28.12.1995 -canal pluvial-1,65 ha teren agricol

"

canal colector 24 - 28.12.1995 -5 gospodării-7 podeţe

"

77. Mun. BistriţaSubcetateUnireaViişoara

Slătiniţa 24 - 28.12.1995 -22 gospodarii "

78. Şieu MăgheruşCrainimătArcalia

Şieu 24 - 28.12.1995 -4 gospodării-70 ha teren agricol "

Şieu 24 - 28.12.1995 -35 ha teren agricol "79. ŞintereagCociu Someş Mare 24 - 28.12.1995 -37 ha teren agricol "

Sălăuţa 24 - 28.12.1995 -9 gospodării-2 punţi-156 ha teren agricol

"


80. Salva

Runcu Salvei

Ideci 24 - 28.12.1995 -10 ha teren agricol "81. Coşbuc Sălauţa 27.06.1996 -7 ha teren agricol "

0 1 2 3 4 5

82. Telciu Sălăuţa 14 - 27.02.1997 -4 ha teren agricol inundare cu blocaj de gheaţă aval

Telciu Telcişor 14 - 27.02.1997 -12 ha teren agricol inundare cu blocaj de gheaţă aval

83. Galaţii BistriţeiDipşa

Dipşa 17 - 19.04.1997 -64 ha teren agricol inundare prin revărsare

Dipşa 17 - 19.04.1997 -25,2 ha teren agricol"

84. LechinţaŢigăuSângeorzu NouVermeşLechinţa

Lechinţa 17 - 19.04.1997 -109 ha teren agricol "




V. Apatiu 17 - 19.04.1997 -14 ha teren agricol "85. NuşeniBeudiuViţaRusu de Jos

Meleş 17 - 19.04.1997 -11,70 ha teren agricol-2 ha teren agricol

"

86. BecleanRusu de Jos

Meleş 17 - 19.04.1997 -6 ha teren agricol "

87. MonorGledin

V.Luţ 27 - 28.07.1997 -1 ha teren agricol-2 podeţe

"

88. Budacu de JosBuduşJelnaMonarSimioneşti

Budac 27 - 28.07.1997 -35 ha teren agricol-2 poduri-5 podeţe-1,5 km DC

"

89. MărişelDomneşti

V. Măgura 27 - 28.07.1997 -4 ha teren agricol "

90. TeacaOcniţa

Dipşa 27 - 28.07.1997 -31 ha teren agricol "

91. Bistriţa Unirea

V. Slătiniţa 04 -05.08.1997 -2,4 ha teren agricol-8 gospodării

"


V. Măgheruşului

04 -05.08.1997 -235 ha teren agricol-3 podeţe

"

93. Ciceu GiurgeştiDumbrăveni

V. Canciu 29 - 30.08.1997 -9 ha teren agricol-50 gospodării-2 km DC

"

94. Şieu Odorhei V. Bretea 29 - 30.08.1997 -34 ha teren agricol-1 pod

"

95. MărişelDomneşti

V. Măgura 03 -15.09.1997 -4 ha teren agricol-20 gospodării

"

0 1 2 3 4 5

Bistriţa 04 - 05.05.1198 -0,2 km DJ-5 km DC

"96. Bistriţa Bârgăului

torenţi -10,2 km DF "97. Tiha

BârgăuluiMureşenii Bârg.

Bârgău +torenţi

04 - 05.05.1198 -linie tf.-LEA-400 gospodării-100 animale moarte-68 ha teren agricol-5 poduri

"

-10 podeţe-1 agent economic-14 km DC-14 podeţe-0,4 km DN-1 CH A.R.





-1 CH MAN-1 km DF

98. Leşu Leşu + torenţi

04 - 05.05.1198 -7,3 km DF-3 gospodării-12 ha teren agricol-0,75 km DJ-6,5 km DC-1 pod-7 punţi-1 agent economic

"

99. Ilva Mare Ivăneasa 04 - 05.05.1198 -2 ha teren agricol-6 km DC-3 poduri-1,2 km DF

"

100. Budeşti Pârâul de Câmpie

15 - 20.07.1998 -28 ha teren agricol "

101. Silivaşu deCâmpie

Şesu 15 - 20.07.1998 -3 gospodării-9 tone furaje-50 ha teren agricol-3 km DC-6 poduri-LEA

"

102. Urmeniş Urmeniş 15 - 20.07.1998 -150 ha teren agricol-2 km DC

"

103. Milaş Comlod 15 - 20.07.1998 -11 case-160 ha teren agricol-12 podeţe-4 km DC-1 CH A.R.

"

0 1 2 3 4 5

Dipşa 15 - 20.07.1998 -1 pod-3 podeţe-455 ha teren agricol-0,05 km DJ

"104. Teaca

OcniţaPinticViile Tecii

Pintic 15 - 20.07.1998 -34 gospodării-48 animale moarte

"

105. Galaţii BistriţeiDipşa

Dipşa 15 - 20.07.1998 -60 gospodării-1 animal mort-215 ha teren agricol

"

106. LechinţaVermeşSângeorzu Nou

LechinţaDipşa

15 - 20.07.1998 -3 gospodării-20 animale moarte-861 ha teren agricol

"

Lechinţa 15 - 20.07.1998 -1 pod




TonciuŢigăuChiraleş

"-4 podeţe-1 spital-LEA-linie tf.-7 km terasament CF

"

107. Miceştii de Câmpie

Lechinţa 15 - 20.07.1998 -21 gospodării-100 animale moarte-263 ha teren agricol-4 poduri-15 podeţe-2 cămine culturale-4 gospodării-399 ha teren agricol-15 km DC-30 podeţe

din revărsare şi torenţi

108. Sânmihaiu deCâmpie

Lechinţa 15 - 20.07.1998 -2 gospodării-24 animale moarte-8 tone furaje-128 ha teren agricol-0,7 km DC-1 podeţ-6 agenţi economici-5 km terasament CF-6,1 km DJ

din revărsare

109. Matei Meleş 15 - 20.07.1998 -259 gospodării-408 ha teren agricol-22 km DC-6 podeţe

"

0 1 2 3 4 5

110. Chiochiş V.ApatiuV.Beudiu

15 - 20.07.1998 -11 gospodării-93 ha teren agricol-2 podeţe-5 agenţi economici

"

111. Nuşeni MeleşV. Apatiu

15 - 20.07.1998 -2 gospodării-260 ha teren agricol-0,04 km DC-1 podeţ-1 pod-1 km DJ

"

112. BecleanRusu de Jos

Meleş şi V. Sărata

15 - 20.07.1998 -335 gospodării-42 tone furaje-650 animale-96 ha teren agricol-5 agenţi economici

"




-LEA-1 CH A.R.

113. Căian Ilişua 15 - 20.07.1998 -4,1 ha teren agricol-0,6 km DC-1,5 ha teren agricol

din revărsare


Bistriţa 15 - 20.07.1998 -LEA "


Bistriţa 15 - 20.07.1998 -LEA "

116. Năsăud Someş Mare 15 - 20.07.1998 -LEA "

117. Dumitra V. Rosua 15 - 20.07.1998 -2 podeţe "


V. Măgheruşului

15 - 20.07.1998 -1 CH A.R. "

119. Bistriţa zona Subcetate 15 - 20.07.1998 -staţie pompare "

120. Şieuţ Şieu 15 - 20.06.1998 -1,5 ha teren agricol-3 poduri -5 podeţe-LEA-5 km Dj

"

121. Şieu Şieu 15 - 20.06.1998 -1 depozit-1,56 ha teren agricol-5 km DC-2 poduri -5 podeţe

"

122. MărişelSântioanaBârlaDomneşti

Şieu 15 - 20.06.1998 -1 CH A.R.-6 gospodării-97 ha teren agricol-7,1 km DC-1 pod -1 podeţ

"

0 1 2 3 4 5

123. Şieu MăgheruşSărăţelArcaliaChintelnic

Şieu 15 - 20.06.1998 -166 ha teren agricol-1 pod -1 CH A.R.-0,1 km DJ

"

124. Şieu Odorhei Şieu 15 - 20.06.1998 -1 CH A.R.-56 ha teren agricol-0,1 km DJ-linie tf.LEA

"

125. Şintereag Şieu 15 - 20.06.1998 -10 ha teren agricol-0,8 km DJ

"

126. Teaca DipşaV. Pintic

15 - 20.06.1998 -33 gospodării-455 ha teren agricol-45 animale moarte "




-1 pod -3 podeţe

127. Galaţii Bistriţei

Dipşa 15 - 20.06.1998 -60 gospodării-1 animal -215 ha teren agricol

"

128. LechinţaTonciuŢigăuChiraleşVermeş

Dipşa şi Lechinţa

15 - 20.06.1998 -2 gospodării-644 ha teren agricol-linie telefonică-2 km DJ-1 km DC-1 CH A.R.

din revărsare

129. Miceştii deCâmpie

Lechinţa 15 - 20.06.1998 -5 gospodării-146 ha teren agricol-2 km DC

"

130. Sânmihaiu deCâmpie

LechinţaBrăteni

15 - 20.06.1998 -53 ha teren agricol-7 podeţe-1 CH Primărie

"

131. Chiochiş V.Apatiu 15 - 20.06.1998 -1 CH-1 gospodărie-102 ha teren agricol-0,04 km DC-1 animal mort-3 km DJ-LEA

"

132. Nuşeni V. ApatiuMeleş

15 - 20.06.1998 -2 gospodării-22 ha teren agricol-0,03 km DC-LEA

"

0 1 2 3 4 5

133. Beclean Meleş 15 - 20.06.1998 -20 ha teren agricol-LEA-2 CH A.R.

"

134. Cetate Budac 15 - 20.06.1998 -62 ha teren agricol-5 km DC-2 poduri-8 podeţe-3 gospodării-1 CH A.R.

"

135. Budacu de Jos Budac 15 - 20.06.1998 -10 ha teren agricol-1 km reţea stradală-2 poduri-1 CH A.R.

"

136. Tiha Bârgău 15 - 20.06.1998 -8 gospodării




Bârgăului -25 ha teren agricol-1 pod-5 podeţe-LEA

"


Bistriţa 15 - 20.06.1998 -LEA-5,8 km DF

torenţi

138. Bistriţa Bistriţa 15 - 20.06.1998 -LEA din revărsare

139. Şanţ Someş Mare 15 - 20.06.1998 -2 CH A.R.-6,6 km DF CH A.R

din revărsaretorenţi

140. Rodna V. Vinului 15 - 20.06.1998 -0,5 km DF torenţi

141. Maieru Anieş 15 - 20.06.1998 -1 CH A.R. din revărsare

142. Sângeorz Băi CormaiaSomeş Mare

Borcut

15 - 20.06.1998 -3 CH A.R. din revărsare

143. Ilva Mică Ilva 15 - 20.06.1998 -1 CH A.R.-1 CH DJ

"

144. Lunca Ilvei Ilva 15 - 20.06.1998 -1 CH A.R. "

145. Telciu Sălăuţa 15 - 20.06.1998 -1,2 ha teren agricol-1,5 km DC-3 poduri-4 podeţe-LEA

"

146. Romuli Sălăuţa 15 - 20.06.1998 -1 CH A.R. "

147. Salva Someş Mare 15 - 20.06.1998 -1 CH A.R. "

0 1 2 3 4 5

148. Nimigea Someş Mare 15 - 20.06.1998 -2 CH A.R.-linie telefonică-LEA

"

149. Târlişua Ilişua 15 - 20.06.1998 -LEA-0,3 km DF

"

150. Spermezeu Ilişua 15 - 20.06.1998 -1 CH A.R. "

151. Leşu Leşu 15 - 20.06.1998 -1 CH A.R. "

152. Livezile V. Tănase 15 - 20.06.1998 -1 pod "

153. Coşbuc Sălăuţa 13 - 17.01.1999 -3 ha teren agricol inundare dato-rită blocajelor de ghaţă

154. Salva Sălăuţa 13 - 17.01.1999 -4 ha teren agricol "

155. Căian Ilişua 13 - 17.01.1999 -1 ha teren agricol-2 case

"

156. Galaţii Dipşa 19 - 21.04.1999 -150 ha teren agricol din




Bistriţei revărsare

157. Lechinţa Lechinţa 19 - 21.04.1999 -271 ha teren agricol-LEA

din revărsare

158. CetateSatu Nou

V. Budeşel 19 - 21.04.1999 -35 ha teren agricol-1,2 km DC-1 pod-1 podeţ

"

159. Budacu de Jos Budac 19 - 21.04.1999 -1 gospodărie-7,7 ha teren agricol-10 km DJ-3 km DC-2 poduri-3 podeţe

"


Bistriţa 19 - 21.04.1999 -LEA "

161. Năsăud Someş Mare 19 - 21.04.1999 -2 linii electrice "

162. Beclean Someş Mare 19 - 21.04.1999 -2 linii electrice "

163. BistriţaUnirea

Bistriţa 19 - 21.04.1999 -LEA-1,6 ha teren agricol

"

164. Rebrişoara Someş Mare 19 - 21.04.1999 -1 CH Primărie "

165. Tiha Bârgăului

Bârgău 09 - 10.07.1999 -2 CH A.R.-instalaţie echipamen-te construcţii aferente priza aducţiune Straja Colibiţa

din revărsare

166. Lunca Ilvei Ilva 09 - 10.07.1999 -1 gospodărie-85 ha teren agricol-5 podeţe-2 agenţi economici

"

0 1 2 3 4 5

167. Nuşeni Meleş 09 - 10.03.2000 -1 gospodărie-13,5 ha teren agricol-1 linie electrică

"

168. Matei Meleş 09 - 10.03.2000 -310 ha teren agricol-2 km DJ-2,5 km DC

"

169. Beclean Meleş 09 - 10.03.2000 -2 gospodării-25 animale moarte-75 ha teren agricol-0,5 km DC-2 agenţi economici-1 CH A.R.

"

170. Ciceu Giurgeşti

V. Mare 09 - 10.03.2000 -0,250 km DJ-1,1 km DC

"

171. Zagra Ţibleş 09 - 10.03.2000 -1 km DJ "

172. Spermezeu Ilişua 09 - 10.03.2000 -1 pod




-0,2 km DF-0,25 km DC-3 ha teren agricol

"

173. Căian Ilişua 09 - 10.03.2000 -25 gospodarii-20 ha teren agricol-0,25 km DC

"

174. Teaca Dipşa 09 - 10.03.2000 -2 gospodarii-15 ha teren agricol-1 km reţea stradală

"

175. Lechinţa Dipşa 09 - 10.03.2000 -300 ha teren agricol "

176. Şieu Şieu 09 - 10.03.2000 -2 gospodării-1 biserică

"

177. Şieu Magheruş

Şieu 09 - 10.03.2000 -1 CH A.R. "

178. Sângeorz Bai Someş MareBorcut

09 - 10.03.2000 -2 CH A.R. "

179. Chiuza Someş Mare 09 - 10.03.2000 -6,5 ha teren agricol "

180. Feldru Someş Mare 09 - 10.03.2000 -1 pod-1 CH Primărie-0,07 km DC

"

181. Petru Rareş Valea Mare 09 - 10.03.2000 -2 gospodării "

182. Şieu Odorhei Şieu 09 - 10.03.2000 -1 CH A.R. "

183. Şanţ CârţibavCobăşel

05 - 08.04.2000 -2 CH A.R. din revărsare

0 1 2 3 4 5

184. Rodna Someş MareBăilor

05 - 08.04.2000 -4 ha teren agricol-1 km DC-2 podeţe-2 CH A.R.

"

185. Maieru Someş Mare 05 - 08.04.2000 -10 gospodării-4 ha teren agricol-0,09 km DC-0,250 km DC-3 podeţe-0,1 km DN

"

186. Sângeorz Băi Someş MareBorcut

05 - 08.04.2000 -15 ha teren agricol-2 podeţe-1 pod-2 CH A.R.-LEA

"

187. Năsăud Someş Mare 05 - 08.04.2000 -1 CH A.R. "

188. Nimigea Someş Mare 05 - 08.04.2000 -2 CH A.R. "




189. Beclean Someş Mare 05 - 08.04.2000 -1 CH A.R.-0,25 km DN-8 gospodării-55 ha teren agricol-1 CH Edilitara Beclean

"

190. Petru Rareş V. Mare 05 - 08.04.2000 -1 CH A.R. "

191. Parva Rebra 05 - 08.04.2000 -30 gospodării-6 ha teren agrcol-0,1 km DJ-1 agent economic

"

192. Lunca Ilvei Ilva 05 - 08.04.2000 -1 CH A.R. "0 1 2 3 4 5

193. Rebra Rebra 05 - 08.04.2000 -17 gospodării-5 ha teren agrcol-LEA

"

194. Romuli Sălăuţa 05 - 08.04.2000 -0,7 km DN-LEA

"

195. Telciu Sălăuţa 05 - 08.04.2000 -LEA "

196. Salva Sălăuţa 05 - 08.04.2000 -7 poduri-1 teren sport-LEA

"

197. Cosbuc Sălăuţa 05 - 08.04.2000 -0,05 km DN-40 ha teren agricol

"

198. Zagra Ţibleş 05 - 08.04.2000 -1 CH Primărie "

199. Căian Ilişua 05 - 08.04.2000 -LEA "

200. Uriu Ilişua 05 - 08.04.2000 -LEA "

0 1 2 3 4 5


Bârgău 05 - 08.04.2000 -0,15 km DN "


Bistriţa 05 - 08.04.2000 -LEA "


Bistriţa 05 - 08.04.2000 -2 ha teren agricol-0,15 km DC-0,6 km DC-7 podeţe-19 gospodării

din revărsare

204. Ilva Mică Ilva 05 - 08.04.2000 -1 CH A.R. "

205. Matei Meleş 05 - 08.04.2000 -1 CH A.R. "

206. Şieu Şieu 05 - 08.04.2000 -1 CH A.R. "

207. Galaţii Bistriţei

Dipşa 05 - 08.04.2000 -1 CH A.R. "




208. Mărişel Şieu 05 - 08.04.2000 -2 CH A.R. "

209. Cetate Budac 05 - 08.04.2000 -4 CH A.R. "

210. Budacu de Jos Budac 05 - 08.04.2000 -1 CH A.R.-50 ha teren agricol-0,3 km DC

"


ŞieuV. Măgheruş

05 - 08.04.2000 -3 CH A.R. "

212. Bistriţa Bistriţa 05 - 08.04.2000 -2 CH A.R.-LEA

"

213. Şanţ Someş MareCârţibav

03 - 06.03.2001 -2 CH A.R.-1 km DF-1 CH PHARE-0,2 km DN-1 podeţ

"

214. Rodna Someş MareV. Băilor

03 - 06.03.2001 -0,32 ha teren agricol-2 CH A.R.-5 podeţe-1 CH Primărie-0,49 km DC-LEA-0,34 km DF-1 CH PHARE-1 CH A.R.

"

0 1 2 3 4 5

215. Maieru Someş MareAnieş

03 - 06.03.2001 -2 anexe-15 ha teren agricol-0,03 km DN-4 podeţe-1 CH Primărie-1,3 km DC-3,3 km DF-CH AQUABIS-CH AQUABIS-CH AQUABIS-CH AQUABIS-CH CF-CH A.R.


216. Sângeorz Bai Someş MareCormaiaV. Borcut

torenţi

03 - 06.03.2001 -23 gospodării-0,2 km DN-40 ha teren agricol-2 agenţi economici-1 şcoală





-reţea apă-LEA-3 CH A.R.-0,05 km terasam. CF-linie telefonică-LEA-9,2 km DF-CH CF-1,45 km DC-1 CH DC-1 CH PHARE-2 podeţe-2 gospodării-2 CH A.R.

217. Ilva Mică Someş MareIlva

torenţi

03 - 06.03.2001 -14 gospodării-30 ha teren agricol-2 agenţi economici-LEA; - CH A.R.-6 podeţe-3,9 km DJ-1 pod-1 CH DJ-0,05 km terasam. CF


0 1 2 3 4 5

218. Feldru Someş Mare

torenţi

03 - 06.03.2001 -14 gospodării-44 ha teren agricol-2 agenţi hidro-1 biserică-2CH A.R.-1CH PHARE-1CH A.R.-10 gospodării-45 ha teren agricol-0,6 km DF-2CH DF

"

219. Rebrişoara Someş MareGersatorenţiRebra

03 - 06.03.2001 -3 gospodării-1CH PHARE-3CH A.R.-LEA-0,14 km DC-0,8 km DF-30 ha teren agricol

"




-CH A.R.

220. Năsăud Someş MareV. SpinuluiV. Podului

03 - 06.03.2001 -41 ha teren agricol-6 CH A.R.-1CH Primărie


221. Nimigea Someş Mare 03 - 06.03.2001 -1 gospodărie-5 CH A.R.-80 ha teren agricol-1 CH PHARE-1 balastieră

din revărsare

222. Chiuza Someş Mare 03 - 06.03.2001 -3,5 ha teren agricol-1 balastieră -3,3 km DC

"

223. Beclean Someş MareV. Sărata

Meleş

03 - 06.03.2001 -4 CH A.R.-CH Edilitara Beclean

"

224. Branişte Someş Mare 03 - 06.03.2001 -34 ha teren agricol-0,53 km DJ

"

225. Petru Rareş Someş MareValea Mare

03 - 06.03.2001 -74 ha teren agricol-balastieră-CH A.R.

"

226. Lunca Ilvei Ilvatorenţi

03 - 06.03.2001 -3,5 ha teren agricol-1,25 km DF-1 CH DF-linie telefonică


227. Ilva Mare Ilva 03 - 06.03.2001 -3,5 ha teren agricol-1 CH DJ

"

0 1 2 3 4 5

228. Măgura Ilvei Ilva 03 - 06.03.2001 -7 ha teren agricol--1 pod DJ-2 podeţe-0,5 km DJ

"

229. Leşu Ilvei Leşu 03 - 06.03.2001 -2 gospodării-0,5 ha teren agricol-1 pod-1 podeţ-1,3 km DC-1 CH DC-1,5 km DF-1 CH DF

"

230. Parva Rebra 03 - 06.03.2001 -18 gospodării-5 ha teren agricol-1 agent economic




-1 biserică-1 aducţiune apă-2 podeţe-0,65 km DJ-1 CH DJ-0,6 km DF-1 CH DF

"

231. Rebra Rebra 03 - 06.03.2001 -4 gospodării-1,2 ha teren agricol

"

232. Romuli Sălăuţa 03 - 06.03.2001 -4,5 ha teren agricol-CH DN-0,07 km DN-1 podeţ-LEA-2,85 km DF-1,3 km DF-1 Ch DF-LEA- CH A.R.


0 1 2 3 4 5

233. Telciu Sălăuţatorenţi

Telcişor

03 - 06.03.2001 -linie telefonică-7,35 km DF-2 păstrăvării-62 gospodării-96 ha teren agricol-LEA -CH A.R.-CH DF-0,8 km DN-podeţ-CH DN-3 poduri-5 podeţe-7 km DC-CH DC-3 gospodării-44 ha teren agricol-0,1 km terasam. CF





234. Coşbuc Sălăuţa 03 - 06.03.2001 -424 gospodării-86 ha teren agricol-5 agenţi economici-2 şcoli-1 muzeu-2 cămine culturale-0,03 terasam. CF-1CH PHARE-1 pod-0,2 km DC-1 CH DC

din revărsare

235. Salva SălăuţaSomeş Mare

03 - 06.03.2001 -24 gospodării-48 animale moarte-45 ha teren agricol-1 complex sportiv-CH A.R.-0,07 km DN-4 gospodării-CH A.R.

"


Ţibleş 03 - 06.03.2001 -LEA-20 ha teren agricol-8 km DJ-1 pod-6,8 km DC-1 CH A.R.

din revărsare

0 1 2 3 4 5

237. Târlişua Ilişuatorenţi

03 - 06.03.2001 -LEA-4,3 km DF-1 gospodărie-48 ha teren agricol-3,5 km DC-2 poduri-2 km DJ


238. Spermezeu Ilişua 03 - 06.03.2001 -45 ha teren agricol-LEA-1 podeţ-1 pod-CH DC-4,8 km DC-1 CH DJ

din revărsare

239. Căian Ilişua 03 - 06.03.2001 -34 gospodării-0,5 ha teren agricol-2,4 km DC-1 podeţ

"




240. Uriu Ilişua 03 - 06.03.2001 -1 podeţ-0,75 km DJ

"

241. Ciceu Giurgeşti

Valea Mare 03 - 06.03.2001 -35 ha teren agricol-2 km DJ-3 km DC-1 pod-0,12 km DF

"

242. Tiha

Bârgăului

Bârgău 03 - 06.03.2001 -CH DN-LEA

din revărsare


Bistriţa 03 - 06.03.2001 -LEA-reţea apă-2 ha teren agricol-5 gospodării

"

244. Josenii Bârgăului

Bistriţa 03 - 06.03.2001 -1 CH A.R. "

245. Livezile Bistriţa 03 - 06.03.2001 -1 pod "

246. BistriţaUnireaViişoara

Bistriţa 03 - 06.03.2001 -1 CH A.R.-0,03 km DF "

247. Şieuţ Şieu 03 - 06.03.2001 -LEA "

248. Mărişel Şieu 03 - 06.03.2001 -5 CH PHARE-2 CH A.R.

"


Şieu 03 - 06.03.2001 -1 CH A.R.-0,53 km DJ

"

250. Şieu Odorhei Şieu 03 - 06.03.2001 -1 CH A.R. "

0 1 2 3 4 5

251. Şintereag V. Rosua 03 - 06.03.2001 -2 CH A.R. din revărsare

252. Cetate BuduşelBudac

03 - 06.03.2001 -6 CH A.R."

253. Chiochiş V. Apatiu 03 - 06.03.2001 -1 CH PHARE "

254. Miceştii de Câmp.Sânmihaiu de C.Lechinţa

Lechinţa 03 - 06.03.2001 -1 CH PHARE "

255. Maieru Someş Mare 22 - 24.04.2001 -15 ha teren agricol revărsare

256. Sângeorz Băi Someş Mare 22 - 24.04.2001 -40 ha teren agricol-1 pod

"


Bârgău 22 - 24.04.2001 -1 ha teren agricol "


torenţi 01 - 06.07.2001 -0,05 km CF-51 gospodării-2 podeţe

torenţi




-21 km reţea stradală-60 ha teren agricol-50 animale moarte

259. Rebrişoara Someş Mare 29.01 -01.02.2002 -5 ha teren agricol inundare dato-rită blocajelor de gheaţă

260. Beclean Someş Mare 29.01 -01.02.2002 -4 ha teren agricol-staţie pompare

"

261. Căian Ilişua 29.01 -01.02.2002 -5 ha teren agricol "

262. Telciu Sălăuţa 28.02.2002 -2 podeţe-4 gospodării

torenţi

263. Coşbuc Sălăuţa 28.02.2002 -28 ha teren agricol prin revărsare

264. Spermezeu Ilişua 28.02.2002 -2 ha teren agricol "

265. Căian Ilişua 28.02.2002 -1,5 ha teren agricol "

266. Mărişel V. Hrutei 12.07.2002 -15 gospodării-15 ha teren agricol-LEA-0,5 km DJ-1 km reţea stradală-3 podeţe-1 cămin cultural

"

267. Cetate Buduşel 12.07.2002 -1 pod "

0 1 2 3 4 5

268. Zagra Ţibleş 31.12.2002 -1 pod-2 CH DJ-1 km DJ-4 poduri-4 punţi-0,8 km DJ


269. Cetate Budac 31.12.2002 -CH DJ "

270. Budacu de Jos Budac 31.12.2002 -1 pod "

271. Târlişua Ilişua 31.12.2002 -3 gospodării "

272. Căian Ilişua 31.12.2002 --0,35 km DC-25 gospodării

"

273. Parva Rebra 31.12.2002 -1 podeţ "

274. Telciu Telcişor 31.12.2002 -7 gospodării-6 podeţe-1 CH Primărie-1 pod


275. Nimigea Someş Mare 31.12.2002 -0,3 km DC inundare




276. Josenii Bârgăului

Bistriţa 31.12.2002 -1 CH DC "

Anul 2003 a fost un an fără probleme deosebite pe linia dezastrelor. S-au luat măsurile organizatorice pentru pregătirea formaţiunilor specializate de intervenţie

DEZASTRELE CARE AU AFECTAT JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUDÎN ANUL 2004

a. DEZASTRE NATURALE:

1. Fenomene meteorologice periculoase: ianuarie .2004Prima decadă a lunii ianuarie s-a caracterizat printr-o vreme rece şi fără precipitaţii,

fapt ce a dus la debite mici pe cursurile de apă din judeţ şi implicit la apariţia fenomenelor de iarnă – poduri de gheaţă.

În data de 14.01.2004 vremea a intrat într-un proces de încălzire, au căzut precipitaţii mixte, fapt ce a dus la creşterea nivelurilor cursurilor de apă, ruperea podurilor de gheaţă, transportul acestora şi formarea zăpoarelor.

Pe cursul râului Someşul- Mare în comuna Nimigea de Sus, localitatea Mogoşeni pe malul stâng ( zona amonte = la viiturile din anii 1995 – 2001 s-a produs o eroziune de mal cu deschidere de cca 200 m. Trecerea formaţiunilor de gheaţă a afectatstructura drumului judeţean 172 Cociu – Mogoşeni – Zagra pe o lungime de 200 m. Şi pune în pericol un grup de 10 gospodării şi 4 ha de teren.

Pe râul Rebra, în comuna Rebra, în cursul viiturilor din perioada 1995 – 2001 în zona şcolii s-a produs o eroziune de mal stâng. Tranzitarea formaţiunilor de gheţuri din data de 15.01.2004 a amplificat fenomenul şi a dus la compromiterea Dj 172 B pe o distanţă de 300 m.

Obiective afectate, acţiuni de intervenţieValoare

Nr.Crt.

Curs de apă Localitatea

Fizic Valoric ( mild lei )

1 Someşul Mare Nimigea - Mogoşeni 200 m DJ 15Total pagube com. Nimigea 15

2 Rebra Rebra 300 m DJ 5Total pagube comuna Rebra 5

TOTAL 20 miliarde

Bază: Raportul sinteză al Secţiunii – Apărare împotriva inundaţiilor , fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice nr. 587 / 12.02.2004

1. Fenomene meteorologice periculoase: februarie .2004Blocaje cu gheţuri




În data de 07.02.2004 vremea a fost relativ caldă; în cursul nopţii s+au semnalat precipitaţii sub formă de ploaie, fapt ce a contribuit la topirea stratului de zăpadă existent. Creşterea nivelului apei a dus la ruperea podurilor de gheaţă, transportul formaţiunilor de gheţuri şi izolat blocarea în puncte critice cunoscute.

Pe raza comunei Coşbuc s-au format 2 blocaje de gheaţă, unul cu o lungime de 0,5 km amonte pod cu inundarea a 0,5 ha teren agricol pe malul stâng şi unul în zona amonte localitatea Coşbuc cu o lungime de 2,5 km cu inundare mal drept a 300 m de DN ( circulaţia s-a facut cu restricţii de viteză ), a unei suprafeţe de teren agricol de 5 ha şi inundarea a 12 gospodării ( apa a intrat în pivniţe ). În această activitate, în intervalul orar 09.00 – 18.00 cât a durat intervenţia, s-au consumat din stocul de apărare al Comisiei judeţene de apărare împotriva dezastrelor o cantitate de 100 kilograme dinamită şi 40 de capse electrice, salvându-se de la o inundare iminentă zeci de gospodării, evitându-se pagube valorice foarte mari, greu de calculat.

În perioada 14 – 15.02.2004 s-au produs miscări ale formaţiunilor de gheţuri pe râul Someşul Mare formându-se un blocaj de gheaţă în localitatea Nimigea de Sus. S-a acţionat pirotehnic în condiţii de risc extrem de mare pentru personal ( încărcăturile de dinamită au fost “plantate” pe gheaţa aglomerată a Someşului Mare ) pentru crearea unui canal de scurgere a apei în zona podului ferovier şi conductei de gaz. Acţiunea a fost finalizată în jurul orei 17.00 În această activitate s-au consumat din stocul de apărare al Comisiei judeţene de apărare împotriva dezastrelor o cantitate de 50 kilograme dinamită şi 27 de capse electrice.

În perioada 28 – 29.02. 2004 pe râul Îlişua la Căian s-a produs un blocaj de gheţuri cu inundarea obiectivelor riverane. De asemenea pe Valea Slătiniţa în localitatea componentă Unirea au fost inundate gospodăriile riverane pârâului. În această activitate s-au consumat din stocul de apărare al Comisiei judeţene de apărare împotriva dezastrelor o cantitate de 58,2 kilograme dinamită şi 47 de capse electrice.

În luna februarie 2004 echipa de intervenţie a inspectoratului a acţionat cu o cantitate de 208,2 kg. dinamită şi 114 capse electrice şi a desfăşurat acţiuni de intervenţie prin care au fost salvate bunuri materiale în valoare de zeci de miliarde de lei.


Nr.Crt.


Fizic Valoric ( mil lei )

1 Sălăuţa Coşbuc 12 gospodării 70Total pagube com. Coşbuc 70

12 gospodării 301,5 km DC 2000

2 Ilişua Căian

15 ha teren agricol 10Total pagube comuna Căian 2040




3 Valea Slătiniţa Bistriţa, cartier Unirea 12 gospodării Comisia locală nu a raportat

pagube valorice

TOTAL 2110


3. Fenomene meteorologice periculoase: martie .2004

Mijlocul decadei a treia a lunii martie ( intervalul 22-26.03 ) s-a caracterizat printr-o vreme închisă relativ bogată în precipitaţii sub formă de ploaie. Datorită efectului combinat al ploilor şi a topirii stratului de zăpadă nivelurile apelor au fost în creştere pronunţată, depăşindu-se cotele de apărare pe anumite tronsoane de râu.

Pagubele înregistrate sunt următoarele:

Obiective afectate, acţiuni de intervenţie

Valoare

Nr.Crt.

Curs de apă ComunaLocalitatea


1 Ţibleş ZagraPoienile Zăgrii

DJ 0,1 km- apărare mal DJ 100

m

800600

TOTAL COMUNA ZAGRA 14002 Someşul Mare Nimigea

Mogoşeni0,2 km DJ 15000 Eroziune de

mal activă cu ruperea DJ

TOTAL COMUNA NIMIGEA 150003 Someşul Mare Ilva Mică 20 gospodării

10000Eroziune de

mal activă cu afectarea

gospodăriilorTOTAL COMUNA ILVA MICĂ 10000 2110

4 Ilişua Spermezeu 0,3 km DJ1500

Eroziune de mal activă cu afectarea Dj

TOTAL COMUNA SPEREMZEU 1500 21105 Valea Dumbrăviţei Căian

Dumbrăviţa- 0,1 km DJ

- apărare de mal 100 m

800600

TOTAL COMUNA CĂIAN 1400 21103 Rebra Parva 50 m apărare de mal 300




TOTAL COMUNA PARVA 300 2110

TOTAL PAGUBE JUDEŢ BN 29600 MILIOANE LEIBază: Raportul sinteză al Secţiunii – Apărare împotriva inundaţiilor , fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice nr. 1415 / 28.04.2004

3. Fenomene meteorologice periculoase: 09 – 11.07 .2004În seara zilei de 09.07.2004 vremea a intrat într-un proces de schimbare prin apariţia

unui front bine conturat. L ora 22.41 a început furtuna caracterizată prin intensificări ale vântului până la aspect de vijelie, averse de ploaie, oraje şi grindină de la mărimea unei alune până la mărimea unei nuci.

Pagubele înregistrate sunt următoarele:Obiective afectate, acţiuni de

intervenţieValoare

Fenomenul care a produs paguba

Nr.Crt.

Curs de apă ComunaLocalitatea


1 Bârgău Tiha Bârgăului 1 gospodărie 580 trăznetTOTAL COMUNA TIHA BÂRGĂULUI 850

2 Bistriţa Bistriţa -teren agricol 528 ha- reţele telefonice-1 solar pepiniera

silvica

130548

6

grindină

TOTAL MUN. BISTRIŢA 130683 Sieu Şieu Măgheruş -teren agricol 125 ha

516grindină

TOTAL COMUNA ŞIEU MĂGHERUŞ 516 21104 Şieu Şintereag -teren agricol 118 ha

- 1 gospodărie2158

6grindină

TOTAL COMUNA ŞINTEREAG 2164 21105 Şieu Şieu Odorhei -teren agricol 709 ha 11123 grindină

TOTAL COMUNA ŞIEU ODORHEI 11123 21106 Meleş Nuşeni -teren agricol 256 ha 4371 grindină

TOTAL COMUNA NUŞENI 4371 21107 Someşul Mare Beclean -teren agricol 60 ha

- 1 şc. Gen. acoperiş191

1000grindină

TOTAL ORAŞ BECLEAN 1191 21108 Lechinţa Sînmihaiu de Câmpie -teren agricol 89 ha 3127 grindină

TOTAL COMUNA SÎNMIHAIU DE CÂMPIE 3127 21109 Dipşa Teaca -teren agricol 398 ha 1454 grindină

TOTAL COMUNA TEACA 1454 211010 Rebra Parva -centrala telefonică 49 Descărcări

electrice




TOTAL COMUNA PARVA 49 2110

TOTAL PAGUBE ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD: 39.643 MILIOANE LEI DIN CARE:

- reţele electrice, 1 staţie trafo, 9 linii medie, 3 posturi trafo, 94 linii JT = 2.000 milioane lei

- reţele telefonice =57 milioane lei- gospodării =586 milioane lei- scoala generală, acoperiş =1.000 milioane lei- teren agricol =36.000 milioane lei


4. Fenomene meteorologice periculoase: august 2004

Ca urmare a fenomemelor meteorologice periculoase ( furtuni violente însoţite de descărcări electrice ) înregistrate în perioada 22 – 27.08.2004, în unele localităţi din judeţ au fost afectate prin trăznet urmat de incendiu 5 gospodării, astfel:

- Rus Valer, loc. Albeştii Bistriţei nr. 80, comuna Galaţii Bistriţei - şură, 4000 kg. fân, valoare aproximativă pagubă 35 milioane lei;

- Gai Sofia, loc. Albeştii Bistriţei nr. 95, comuna Galaţii Bistriţei - 1 mp acoperiş ţiglă, planşeu beton fisurat, combină frigorifică distrusă, valoare aproximativă pagubă 10 milioane lei;

- Buzan Ioan, loc. Dipşa nr. 60, comuna Galaţii Bistriţei - 1000 kg. fân, valoare aproximativă pagubă 6 milioane lei;

- Rus Virgil, loc. Cristur-Şieu nr. 55A, comuna Şieu Odorhei - Casă de locuit şi anexe gospodăreşti, valoare aproximativă pagubă 280 milioane lei;

- Flore Floarea, loc. Sîntioana nr. 118, comuna Mărişelu - 50 mp acoperiş casă, 150 mp acoperiş anexe gospodăreşti, 8000 kg fân, 1000 kg, cereale şi altele, valoare aproximativă pagubă 150 milioane lei;

valoare totală pagube 481 milioane lei

Evenimente: Intensificări de vânt cu aspect de vijelie

Efectele evenimentului:

pagube materiale (distrugeri) numeric şi valoric (estimativ):- În municipiul Bistriţa: 13 acoperişuri clădiri –

- o cupolă zidărie la Colegiul ANDREI MUREŞANU -50 milioane lei




- un acoperiş de pe un bloc de pe Str. Solomon Haliţă colţ cu B-dul Împăratul Traian a căzut peste acoperişul sălii de sport a Şcolii Generale nr. 1 (valoare pagube şcoală - 50 milioane lei , valoare pagube acoperiş bloc –300 milioane )

- Blocul 1 sc C pe str. Calea Moldovei - 100 milioane lei- Bloc 17, sc B situat pe str. Năsăudului - 20 milioane lei- Bloc 3 pe Aleea Fântânele - 55 milioane lei- Bloc Aleea Plopilor, bl. 4 - 160 milioane lei- Bloc 13 Str. Andrei Mureşanu - 120 milioane lei- Hală de producţie a SC MOPAL SA - 150 milioane lei- Acoperiş SC MEFIL SA - 100 milioane lei- Hală SC BONISIMO SRL -60 milioane lei- Acoperiş SC BERE MALŢ SA – 30 milioane lei- Acoperiş Spitalul Judeţean - 250 milioane lei- 2 stâlpi beton - 110 milioane lei

VALOARE TOTALĂ ÎN MUNICIPIU: 1,555 MILD LEI

În comuna Şieu Măgheruş au fost afectate acoperişurile la 63 gospodării individuale din care 4 în procent de 80% şi 59 în procent de 40%. Au mai fost avariate un autoturism, 100 ml gard şi racordurile electrice la 2 locuinţe. Valoarea estimată de comisia locală este de aproximativ 2,5 mild lei

În comuna Bistriţa-Bârgăului a fost afectată o gospodărie veche, valoare pagubă 30 milioane leiÎn comuna Josenii-Bârgăului a fost afectat: 1 bloc locuinţe, şcoala generală din Rusu Bârgăului, clădirea primăriei, 20 gospodării, căminul cultural: valoare pagubă aproximativă 500 milioane lei

Costul total al intervenţiei efectuate la SC FURNIZARE ŞI DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE este de aproximativ 1,5 mild lei

VALOARE APROXIMATIVĂ TOTALĂ A PAGUBELOR PRODUSE DE FENOMENELE METEO PERICULOASE DIN DATA DE 15 .11.2004 ESTE DE 6085 MILIOANE LEI

Bază: Raportul sinteză al SGA Bistriţa nr. 4327 din 17.12.2004




DEZASTRE CARE AU AFECTAT JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD ÎN ANUL 2005

1. Fenomene meteo periculoase 17 / 19.03.2005 inundaţiiPrima decadă şi prima jumătate a celei de a doua decade a lunii martie s-a caracterizat

printr-o vreme relativ rece, cu precipitaţii însemnate cantitativ, preponderent sub formă de ninsoare. Începând cu data de 15 martie vremea a intrat într-un proces de încălzire, cu precipitaţii sub formă de ploaie de până la 10l/mp care au produs topirea stratului de zăpadă şi creşterea cotelor cursurilor de apă din judeţ.


Nr.Crt.


Fizic Valoric ( mil lei )1 Ilişua

V. Dobricel

V. Dumbrăviţa

Căian-Căianu MicCăianu Mare

Dobricel

Spermezeu

Dumbrăviţa

-11 gospodării-7 gospodării

30 ha teren agr0,6 km strada

0,5 km DC

3 ha teren distrus

1,3 DJ

2045

150400

2000

70

1.500

Revarsare Ilişua

Colmatare albie, schimbarea cursului şi distrugerea

terasamentului drumului

Revărsare ILIŞUA, erodare mal, schimbare

curs apă si punere in pericol a DJ

Colmatare albie, schimbarea cursului şi distrugerea

terasamentului drumului

Total pagube com. CĂIAN 2.615Total pagube com. Spermezeu 1.570

2 Someşul Mare Beclean 30 gospodării19,7 ha teren

agr

35 /scurgeri de pe versanţif.v.

Total pagube oraş BECLEAN 35TOTAL 11.015 milioane lei




Bază: Raportul sinteză al SGA BN nr. 1241/13.04.2005, inregistrat la ISU BN cu nr. 465836/21.04.2005În cursul luni aprilie sumele financiare necesare au fost alocate prin HG

2. Fenomene meteo periculoase: inundaţii – luna iulie 2005Prima parte a decadei I-a a lunii iulie (intervalul 2-3 iulie) şi prima parte a decadei a

II-a a lunii iulie (intervalul 13-14 Iulie) s-a caracterizat printr-o vreme instabilă. Teritoriul judeţului a fost traversat de fronturi atmosferice bogate în precipitaţii. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii în intervalele sus menţionate au căzut în zona de câmpie a judeţului şi în zona de munte la înălţimi de peste 1000m. Facem precizarea că precipitaţiile înregistrate la posturile pluviometrice din zonele de munte au avut valori normale, dar ploile au avut o intensitate mare în zone de munte (aici nu sunt instalate pluviometre) fapt care a dus la activarea torenţilor cu producerea de pagube la drumurile forestiere.

Ca urmare a precipitaţiilor căzute au avut loc creşteri importante ale nivelurilor cursurilor de ape ale râului Dipşa şi ale afluenţilor acestuia: V. Archiudului şi V. Lechinţa. Creşteri importante au mai avut loc pe râul Budac şi în Municipiul Bistriţa în zona Sub Cetate (scurgeri de pe versanţi). Pe râul Dipşa la Sh Viile Tecii pe cursul mediu s-au depăşit cotele de apărare producându-se inundări de obiective.

Obiective afectateNr.Crt.

ComunaLocalitatea Fizic Valoric RON

Fenomenul care a produs paguba şi perioada

1. BISTRIŢA -gospodării 22 f.v. Scurgeri de pe versanţidealul Cetăţii

2-3 iulie2. BISTRIŢA

BÎRGĂULUI-DF 1,2 km.-3 podeţe

217.175 Activare torenţi2-3 iulie

3. PRUNDU BÎRGĂULUI

-2 podeţe 892 Activare torenţi2-3 iulie

4. TIHABÎRGĂULUI

1,2 km. DF 184.217,4 Activare torenţi2-3 iulie

5. LIVEZILE -1,2 km. DF-3 podeţe

412.327,9 Activare torenţi2-3 iulie

6. TEACA -0.5 km. DC Fv. Scurgeri de pe versanţi12-13 iulie

7. GALAŢII BISTRIŢEI

-115,5 ha teren agr. 74.279,1 Revărsarea râului Dipşa12-13 iulie

8. LECHINŢA -250 ha teren agr. 161.920,9 Revărsarea râului Dipşa12-13 iulie

9. RUNCU SALVEI

-4 gospodării-1 podeţ-0,5 km. DC-1,5 ha teren agr.

Fv.1.000

60.0001.500

Revărsarea Văii Alunişului14 iulie

TOTAL PAGUBE JUD. BISTRIŢA-NĂSĂUD: 8.152.961,5 RON.

Bază: Raportul sinteză al SGA BN nr. 3851/23.08.2005, inregistrat la ISU BN cu nr. 466825/08.09.2005

SITUAŢIA




construcţiilor hidrotehnice afectate de viituri august 2005Nr. crt.

DENUMIREA CONSTRUCŢIEI/DEŢINĂTOR VALOARE EURO

milioane

PROPUNERI DE SURSE FINANŢARE

PTR. REFACERE1 Regularizare râu Dipşa şi afluenţii de la Ocniţa

până la confluenţa cu râul Şieu la Chiraleş pe o lungime de 32,5 km. / ANAR

1,953 Banca Europeană de investiţii

2 Regularizare râul Lechinţa la Lechinţa 0,7 Bugetul de stat3 Regularizare Valea Apatiu la Nuşeni şi Bozieş 0,5 Bugetul de stat4 Regularizare Valea Meleş la Matei 1,5 Bugetul de stat

3. Fenomene meteo periculoase Inundaţii – luna august 2005Luna august 2005 s-a caracterizat printr-o vreme instabilă. Ca urmare a

precipitaţiilor căzute au avut loc creşteri importante ale nivelurilor cursurilor de ape ale râului Dipşa şi ale afluenţilor acestuia, Valea Meleşului, Valea Apatiului, Valea Slătiniţei şi zona Sub Cetate din municipiul Bistriţa, Valea lui Mailat şi Valea Hordoului din Coşbuc, afluenţi de dreapta ai râului Sălăuţa.

La amenajarea piscicolă MANIC, comuna CHIOCHIŞ, aflat în administrarea lui CHERTEŞ VASILE, datorită viiturii produse în bazinul Văii Apatiului s-au produs 3 breşe de câte 7-8 m care au dus la inundarea drumului judeţean, teren agricol, gospodării.

SITUAŢIApagubelor produse pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud

Obiective afectateNr.Crt.

ComunaLocalitatea Fizic Valoric RON

Fenomenul care a produs paguba şi perioada

1 BISTRIŢA - gospodării 2- gospodării 5- podeţe 3- teren agricol 17 ha

3.0007.388

76.76914.110

Scurgeri de pe versanţiRevărsare V. SlătiniţeiScurgeri de pe versanţiRevărsare V. Slătiniţei

2. COŞBUC - Podeţ DN 1- DC 0,35 km- DF 3,2 km- Teren agr. 0,1 ha- Reţele apă 0,29 km

1.000.00012.00070.000

2002.500

Revărsare Valea Mailatului şi Hordoului

3. CHIOCHIŞ - gospod. 52- teren agr. 104 ha- DJ 9 km- DC 4 km- Amenajare pisc. Manic- Gospod. 5- Mortalităţi animale 1 porc, 90 păsări- DJ 6 km- DC 3 km- Teren agr. 7 ha

10.00053.200

100.00020.000

750.000

10.0001.080

60.00010.00016.800

Revărsarea văii Jimbor

Revărsarea văii Apatiu

Scurgeri de pe versanţi

4 NUŞENI - anexe 15 25.000 Revărsare Valea Meleşului




- teren agr.135 ha- DJ 3 km- DC 3 km- podeţe 1- biserica

- anexe 60- teren agr. 35 ha- DJ 2 km- DC 5,5 km- podeţe 12

59,3385.00025.00045.00030.000

85.00066.25025.00078.0004.000


5 ŞIEU - ODORHEI - teren agr. 349 ha- DJ 2 km- DC 5,5 km- 52 podeţe

532.80045.00055.00050.000


6. TEACA - teren agr. 100 ha 6.200 Revărsarea râului Dipşa7 GALAŢII

BISTRIŢEI - 675 ha teren agr.- 2 km DC- 3 podeţe- 3 km DC

94.10060.0006.0006.000

Revărsarea râului Dipşa

Scurgeri de pe versanţi8. LECHINŢA -250 ha teren agricol 161.920,9 Revărsarea râului Dipşa9. MATEI -298 ha teren agricol 150.000 Revărsarea râului Meleş

SITUAŢIAconstrucţiilor hidrotehnice afectate de viituri august 2005

Nr. crt.

DENUMIREA CONSTRUCŢIEI/DEŢINĂTOR VALOARE EURO

milioane

PROPUNERI DE SURSE FINANŢARE

PTR. REFACERE1 Regularizare râu Dipşa şi afluenţii de la Ocniţa

până la confluenţa cu râul Şieu la Chiraleş pe o lungime de 32,5 km. / ANAR

1,953 Banca Europeană de investiţii

2 Regularizare râul Lechinţa la Lechinaţ 0,7 Bugetul de stat3 Regularizare Valea Apatiu la Nuşeni şi Bozieş 0,5 Bugetul de stat4 Regularizare Valea Meleş la Matei 1,5 Bugetul de stat

TOTAL PAGUBE AUGUST 2005:20.623.020 RON

BAZĂ: Raport de sinteză întocmit de SGA BN nr. 4320/29.09.2005, inregistrat la ISU BN cu nr. 467225/15.11.2005

4. alunecări de teren com. FELDRU, ILVA MICĂ aprilie 2005

1. Casă de locuit şi anexă gospodărească, proprietatea domnului Ciurcău Ilie din localitatea Feldru nr. 1336, casă parter cu fundaţii de piatră, pereţi din cărămidă, având o suprafaţă de 139,7 mp şi anexă gospodărească de 47,5 mp. S-au constatat tasări şi




deplasări ale fundaţiilor, fisuri şi crăpături la pereţi şi tavane, deplasări ale elementelor structurale.2. Casă de locuit proprietatea domnului Coţa Vasile din localitatea Feldru nr. 1337, casă parter cu fundaţii de piatră, pereţi din cărămidă, având o suprafaţă construită de 96,5 mp. S-au constatat tasări şi deplasări ale fundaţiilor, fisuri şi crăpături la pereţi şi tavane.3. Casă de locuit proprietatea domnului Coţa Traian din localitatea Feldru nr. 1339, casă parter cu fundaţii de piatră, pereţi din cărămidă, având o suprafaţă construită de 110,5 mp. S-au constatat tasări şi deplasări ale fundaţiilor, fisuri şi crăpături la pereţi şi tavane.4. Casă de locuit proprietatea domnului Coţa Anchidim din localitatea Feldru nr. 13, casă parter cu fundaţii de piatră, pereţi din lemn, având o suprafaţă construită de 96,5 mp. Şi anexă gospodărească de 12 mp.S-au constatat tasări şi deplasări ale fundaţiilor, fisuri şi crăpături la pereţi şi tavane.5. Casă de locuit şi beci proprietatea domnului Gaftone Ilie din localitatea Feldru nr. 1341, casă parter cu fundaţii de piatră, pereţi din lemn, având o suprafaţă construită de 40 mp. Şi beci de 9 mp. S-au constatat tasări şi deplasări ale fundaţiilor, fisuri şi crăpături la pereţi şi tavane.6. Casă de locuit şi anexă proprietatea domnului Sîngeorzan Ioan din localitatea Ilva-Mică nr. 817, casă parter cu fundaţii de piatră, pereţi din cărămidă, având o suprafaţă construită de 150 mp.şi anexă gospodărească de 36 mp S-au constatat tasări şi deplasări ale fundaţiilor, fisuri şi crăpături la pereţi şi tavane, deplasări ale elementelor strucutrale ale clădirii (pereţi).7. Casă de locuit proprietatea domnului Istrate Mihăilă din localitatea Feldru nr. 1337, casă parter cu fundaţii de piatră, pereţi din lemn, având o suprafaţă construită de 71 mp. S-au constatat tasări şi deplasări ale fundaţiilor, fisuri şi crăpături la pereţi şi tavane, deplasări ale elementelor structurale (pereţi) şi prăbuşirea beciului aferent construcţiei.8. Casă de locuit proprietatea domnului Lari Virginia din localitatea Ilva-Mică nr. 813, casă parter cu fundaţii de piatră, pereţi din lemncărămidă, având o suprafaţă construită de 78 mp. S-au constatat tasări şi deplasări ale fundaţiilor, fisuri şi crăpături la pereţi şi tavane.

Toate clădirile sunt în extravilanul localităţilor Feldru şi Ilva-Mică.La construcţiile cetăţenilor Ciurcău Ilie, Sîngeorzan Ioan şi Istrate Mihăilă care sunt

grav afectate şi cu real pericol de prăbuşire nu se justifică consolidarea lor,; consiliile locale ale celor două comune sus menţionate revenindu-le sarcina de a identifica şi asigura teren în vederea edificării unor noi case de locuit pentru aceste familii.

Având în vedere pericolul mare de prăbuşire a 3 case de locuit s-a dispus comitetului local pentru situaţii de urgenţă al comunelor menţionate identificarea unor spaţii de cazare şi evacuarea persoanelor care locuiesc în ele.

Fenomenul de alunecare a terenului din această zonă continuă şi există posibilitatea de a fi afectate mai grav sau chiar de a afecta alte construcţii.

Valoarea estimativă a pagubelor produse la aceste construcţii până la această dată este de 1.700.000.000 lei.




Având în vedere valoarea pagubelor şi complexitatea fenomenului, vă rugăm să faceţi demersurile necesare pentru alocarea unor fonduri financiare construirii unor noi case de locuit într-o zonă sigură, având în vedere că zona afectată rămâne expusă riscului major de alunecări de teren.

Din fondurile ANL au fost repartizată suma de 60.000 euro pentru construirea pe un amplasament pus la dispoziţie de Consiliul Local FELDRU a 3 case de locuit în regim parter, 3 camere, bucătărie, baie pentru Istrate Mihăilă, Ciurcău Ilie şi Săngeorzan Ioan.

5. alunecări de teren com. FELDRU, ILVA MICĂ iunie 2005

- construcţie avariată, respectiv casă de locuit, proprietatea domnului Buzilă Ioan, cu domiciliul în localitatea Rebrişoara nr. 423.

Au fost afectate un număr de 5 încăperi ( sufragerie, dormitor, bucătărie, vestibul şi cămară ) cu o suprafaţă construită a locuinţei de 140 mp. Casa este construită pe fundaţii de piatră, zidărie BCA şi învelitoare din azbociment ondulat. S-au constatat tasări şi deplasări ale fundaţiilor, fisuri şi crăpături la pereţi şi tavane, deplasări ale elementelor structurale. Valoarea estimativă a pagubelor este de 380 milioane lei.

Fenomenul meteorologic cu intensitatea şi amploarea cea mai mare s-a produs în judeţul Bistriţa-Năsăud în zona munţilor Ţibleş, pe Valea Ilişua şi pe Valea Ţibleşului în data de 20.06.2006.

Situaţia victimelor şi a dispăruţilor – 10 morţi şi 3 dispăruţiÎn urma inventarierilor executate de către specialiştii din cadrul Inspectoratului de

Stat în Construcţii, pagubele produse de fenomenele meteorologice din data de 20.06.2006 în comunele Tîrlişua, Spermezeu şi Căianu Mic se prezintă astfel:

- gospodării inundate – 395;- case distruse: 47 cu 2804 mp, pagube 2.144.000 RON;- case afectate (structura de rezistenţă): 48 cu 3474 mp, pagube 619.000 RON;- anexe gospodăreşti distruse: 287 cu 9.313 mp, pagube 2.174.000 RON;- anexe gospodăreşti afectate (structura de rezistenţă): 41 cu 2290 mp, pagube

265.580RON;- alte anexe distruse (garduri, lemnării, etc): pagube 1.339.035 RON

Valoarea estimată a pagubelor la construcţii (fără infrastructură rutieră şi construcţii sociale) : 6.541.915 RON.







SITUAŢIA ACTIVITĂŢII DE ASANAREÎN PERIOADA 2005-2006

2005

40 cartuşe infanterie (Năsăud)

1 lovitură aruncător cal 160 mm (Bistriţa

4 grenade defensive (Bistriţa)

607 cartuşe infanterie (Bistriţa)

1 proiectil exploziv cal 122 mm (Bistriţa)

1 focos bombă (Ocniţa)

1 proiectil exploziv cal. 57 mm, (Monari)

1 grenadă defensivă (Ardan)

1 lovitură aruncător ca. 82 mm (Tîrlişua)

1 grenadă defensivă (Cetate)

1 proiectil exploziv cal. 82 mm (Tăuleasa – Ciosa)

1 proiectil exploziv cal. 57 mm (Susenii Bârgăului)

2 proiectile perforate cal 76 mm (Josenii Bârgăului)

1 genadă defensivă (Josenii Bârgăului)

1 lovitură aruncător cal 120 mm (DN 17 Rusu Bârgăului)

1 lovitură AG (Orheiu Bistriţei)

1 lovitură aruncător (Lunca Ilvei)

1 lovitură aruncător 82 mm (Josenii B)

1 lovitură aruncător 82 mm (Urmeniş)

1 grenadă defensivă (Beclean)

2006240 cartuşe infanterie (Petru Rareş)

1 lovitură aruncător cal 82 mm (Ghinda)

4 grenade ofensive, 5 arme (Dipşa)

1 grenadă defensivă (Piatra Fântânele)

1 grenadă defensivă (Spermezeu)

1 proiectil exploziv cal. 57 mm (Bistriţa)

1 proiectil exploziv cal 45 mm (Simioneşti)

5 proiectile exploziv cal 20 mm (Simioneşti)

1 proiectil exploziv cal 122 mm ( Josenii Bârgăului)

1 proiectil exploziv cal 100 mm (Josenii Bârgăului)

65 cartuşe infanterie (Jeica)

1 proiectil explziv 85 mm (Dorolea)

1 grenadă defensivă (Dumitra)

1 grenadă defensivă (Năsăud)

1 grenadă defensivă (Bistriţa)

1 grenadă defensivă (Beclean)

1 proiectil perforant (Livezile)

1 proiectil exploziv 122 mm (Măgura Ilvei)



Bistriţa, Str. Sigmirului nr. 16 Pag.___

Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198

h) Muniţie neexplodată

În conformitate cu prevederile Legii 481/2004 privind protecţia civilă în România, asanarea terenului şi neutralizarea muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se execută de către subunitatea specializată şi specialişti pirotehnicieni din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BISTRIŢA” al judeţului Bistriţa-Năsăud potrivit instrucţiunilor privind managementul activităţilor de intervenţie pentru asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate ( OMAI 707/20.06.2005 )

Muniţiile descoperite neexplodate constituie un pericol deosebit pentru oameni, în condiţiile contactului cu acestea. Pentru prevenirea accidentelor în rândurile populaţiei, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BISTRIŢA” al judeţului Bistriţa-Năsăud ia următoarele măsuri :

a) organizează expuneri în şcoli, instituţii publice şi la agenţii economici pentru informarea asupra pericolului pe care îl prezintă descoperirea muniţiilor rămase neexplodate. Cu acest prilej, se prezintă modul de comportare faţă de aceste muniţii, precizându-se în special ceea ce este interzis, respectiv :

1. atingerea muniţiilor cu mâna sau cu alte obiecte ;2. ridicarea, transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi sau

locuinţe;3. comercializarea acestora prin agenţii de colectare a deşeurilor feroase şi

neferoase ;4. lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă ;5. introducerea muniţiilor în foc;6. topirea elementelor metalice de muniţii;7. tăierea muniţiilor cu fierăstrăul, scule electrice sau prin sudură;8. folosirea muniţiilor pentru improvizarea diferitelor unelte ;9. utilizarea pulberilor şi explozivilor provenite din muniţii în scopuri

artizanale;10.demontarea de la muniţii a focoaselor sau a altor elemente componente ;11.folosirea pentru joacă, de către copii, a unor muniţii, cum sunt: grenadele,

proiectilele şi focoasele sau alte elemente ale acestora ;b) Explicarea auditoriului şi în special copiilor, ce înseamnă sensibilitatea mare

la iniţiere a muniţiilor prin contact direct cu acestea, modul de iniţiere, în ce constă efectele exploziilor muniţiilor şi consecinţele asupra sănătăţii oamenilor, în scopul înţelegerii de a nu se atinge acestea de către persoane neautorizate.

c) Explicaţii despre responsabilitatea cetăţenească pe care o au, de a anunţa imediat autorităţile locale despre descoperirea unor muniţii neexplodate pentru prevenirea accidentelor grave ale căror victime pot fi oamenii, animalele sau alte bunuri şi să furnizeze orice informaţie privind localizarea acestora. De asemenea, să informeze dacă au cunoştinţă de deţinerea de către alte persoane a unor muniţii neexplodate.




Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198

d) informarea despre măsurile care se iau pentru prevenirea accidentelor sau expunerea la riscuri în zonele în care există sau se presupune existenţa unor muniţii rămase neexplodate, avertizând asupra a ceea ce este interzis :

1. accesul persoanelor şi animalelor ;2. executarea de săpături manuale sau cu mijloace mecanice ;3. aprinderea focului deschis ;4. executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare ;5. circulaţia vehiculelor.e) informarea, în mod deosebit pe lucrătorii din agricultură (mecanizatori,

personalul tehnic-administrativ), despre pericolul pe care îl prezintă continuarea lucrărilor în locurile unde există muniţii şi materii explozive neexplodate sau alteobiecte suspecte.

Pentru informarea cetăţenilor despre regulile de siguranţă şi modul de comportare faţă de muniţiile rămase neexplodate, se utilizează toate mijloacele mass media la dispoziţie precum şi de acordare a asistenţei de specialitate de către specialişti.

Obligaţiile cetăţenilor pentru prevenirea accidentelor în cazul descoperirii de muniţii neexplodate :

a) să anunţe de urgenţă organele de poliţie, autorităţile administraţiei publice locale sau inspectoratul pentru situaţii de urgenţă despre descoperirea de muniţii neexplodate ;

b) să nu mişte de pe loc muniţiiile descoperite neexplodate ;c) să respecte regulile şi măsurile stabilite pentru zonele cu risc la descoperirea de

muniţii neexplodate ;d) să nu desfacă sau să predea la agenţii economici specializaţi muniţii

neexplodate pentru valorificarea ca deşeuri metalice ;e) să nu folosească muniţiile descoperite pentru improvizarea diferitelor scule sau

ornamente; f) să nu lovească, să taie sau să demonteze muniţiile neexplodate ;g) să nu aprindă focul deschis în apropierea muniţiilor descoperite neexplodate.

Muniţiile se distrug în poligonul „Dealul Cocoşului”

În anul 2005 au fost executate 19 misiuni de asanare pirotehnică în urma cărora au fost identificate, cercetate, ridicate, transportate şi depozitate 1669 elemente de muniţie rămase neexplodate din timpul celor două conflagraţii militare in locaţiile din judeţ menţionate pe hartă:

- 647 cartuşe de infanterie cal 7,62 mm, an fabricaţie1912 şi 1915;- 1 lovitură de aruncător cal 160 mm;- 4 lovitură de aruncător cal 82 mm;- 8 grenade defensive;




Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198

- 1 lovitură AG;- 1000 capse M2 fabricaţie germană 1918:- 1 proiectil exploziv cal 122 mm;- 1 proiectil exploziv cal 20 mm.- 2 proiectile explozive cal 57 mm;- 1 proiectil exploziv cal 82 mm.- 2 proiectile perforante cal. 79 mm- 1 lovitură de aruncător cal. 120 mm

În anul 2006 au fost executate 17 misiuni de asanare pirotehnică în urma cărora au fost identificate, cercetate, ridicate, transportate şi depozitate elemente de muniţie rămase neexplodate din timpul celor două conflagraţii militare in locaţiile din judeţ menţionate pe hartă:

- 305 cartuşe infanterie;- 2 proiectil exploziv cal 122 mm- 1 proiectil perforant cal 100 mm- 1 proiectil exploziv cal 100 mm- 1 proiectil exploziv cal 85 mm- 1 lovitură aruncător cal 82 mm- 1 proiectil exploziv cal 57 mm- 1 proiectil exploziv cal 45 mm- 5 proiectile explozive cal 20 mm- 4 grenade ofensive;- 6 grenade defensive;

Analizând locaţiile unde au fost executate misiuni de asanare se constată că zonele predispuse existenţei muniţiilor asanate sunt localităţile urbane şi comunele aflate în apropiere, şi localităţile aflate în partea de nord est a judeţului ( în special comunele Josenii Bârgăului şi Livezile ) precum şi localităţile situate pe comunicaţia feroviară Ilva-Mică – Vatra Dornei. Conform unor documente menţionate în lucrarea „Căile de comunicaţie şi transporturile în judeţul Bistriţa-Năsăud”, Editura Mesagerul Bistriţa, 1999, - Distrugerile provocate căilor de comunicaţii din judeţ în timpul războiului au fost mult mai mari faţă de alte zone ale ţării din cauza faptului că aici s-au pregătit temeinic unele operaţiuni militare, teritoriul fiind considerat teatru de război…… După 23 august 1944 au urmat masive distrugeri făcute de trupele germane şi maghiare în retragere căilor de comunicaţii din judeţ. Pe linia Ilva-Mică –Vatra Dornei au fost distruse prin minare toate viaductele mari. Linia Deda-Sărăţel a fost în asemenea grad distrusă, încât nu a mai rămas nici o ramificaţie şi nici o şină întreagă, fără a mai vorbi de lucrările de artă şi clădiri. Linia a fost distrusă de trupele germane şi maghiare cu o sălbăticie rar întâlnită, rămânând aproape 3 ani un adevărat muzeu în aer liber al distrugerilor ( pag. 307 ).




Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198

În acest sens semnificativ este descoperirea în anul 1999 în localitatea Ilva Mare a 200 kg TNT şi a sistemului de dare a focului în piciorul unui pod ce urma a fi modernizat.

Sporadic au fost executate misiuni de asanare şi în alte localităţi din judeţ ceea ce determină aplicarea unor măsuri preventive la nivel judeţean.

SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD



Secţiunea a 4-a

POPULAŢIE

Judeţul cuprinde în limitele sale o suprafaţă de 5305 km2, reprezentând 2,23% din teritoriul ţării, în alcătuirea sa intră un municipiu, 3 oraşe, 58 comune şi 235 sate:

1. Municipiul Bistriţa – reşedinţa judeţului – ca are ca localităţi componente: Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara;

ORAŞE:1. Oraşul Beclean - ce are în componenţă satele: Coldău, Figa şi Rusu de Jos;2. Oraşul Năsăud- cu localităţile componente: Luşca şi Liviu Rebreanu

(vechea denumire era Prislop, de unde şi-a ales o parte din personaje scriitorul Liviu Rebreanu în romanul „ION”);

3. Oraşul Sângeorz Băi – cu localităţile : Cormaia şi Valea Borcutului.

COMUNE:1. Bistriţa Bârgăului cu satele: Bistriţa Bârgăului şi Colibiţa;2. Braniştea, cu satele: Braniştea , Cireşoaia şi Măluţ;3. Budacu de Jos, cu satele: Budacu de Jos, Buduş, Jelna, Monariu şi

Simioneşti;4. Budeşti, cu satele – Budeşti, Budeşti – Fânaţe, Ţagu şi Ţăgşor;5. Căianu Mic, cu satele – Căianu Mic, Căianu Mare, Ciceu Poieni, Dobric,

Dobricel şi Dumbrăviţa;6. Cetate, cu satele – Satu Nou, Orheiu Bistriţei şi Pietriş ;7. Ciceu Giurgeşti, cu satele – Ciceu Giurgeşti şi Dumbrăveni;8. Ciceu Mihăieşti, cu satul – Ciceu Mihăieşti.9. Chiochiş, cu satele – Chiochiş, Apatiu, Bozieş, Cheţiu, Manic, Sânicoară,

Strugureni şi Ţentea;10.Chiuza, cu satele – Chiuza, Mireş, Piatra şi Săsarm;11.Coşbuc, cu satele – Coşbuc şi Bichigiu;12.Dumitra, cu satele – Dumitra, Cepari şi Tărpiu;13.Dumitriţa, cu satele – Dumitriţa, Ragla şi Budacu de Sus;14.Feldru, cu satele – Feldru şi Nepos;15.Galaţii Bistriţei, cu satele – Galaţii Bistriţei, Albeştii Bistriţei, Dipşa, Herina

şi Tonciu;16.Ilva Mare, cu satele – Ilva Mare şi Ivăneasa;17.Ilva Mică;18.Josenii Bârgăului, cu satele – Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Rusu

Bârgăului şi Strâmba;19.Lechinţa, cu satele – Lechinţa, Bungard, Chiraleş, Sângeorzul Nou,

Sâniacob, Ţigău şi Vermeş;




20.Leşu, cu satele – Leşu şi Lunca Leşului;21.Livezile, cu satele – Livezile, Cuşma, Dorolea, Dumbrava şi Valea Poienii;22.Lunca Ilvei;23.Maieru, cu satele – Maieru şi Anieş;24.Matei, cu satele – Matei, Bidiu, Corvineşti, Enciu, Fântânele şi Moruţ;25.Măgura Ilvei, cu satele – Măgura Ilvei şi Arşiţa;26.Mărişelu, cu satele - Mărişelu, Bârla, Domneşti, Jeica, Măgurele, Neţeni şi

Sântioana;27.Miceştii de Câmpie, cu satele – Miceştii de Câmpie, Fântâniţa şi Visuia;28.Milaş, cu satele – Milaş, Comlod, După Deal, Ghemeş, Hirean şi Orosfaia;29.Monor, cu satele – Monor şi Gledin;30.Negrileşti, cu satele – Negrileşti, Purcărete şi Breaza;31.Nimigea, cu satele – Nimigea de Jos, Nimigea de Sus, Floreşti, Mintiu,

Tăure, Mocod şi Mogoşeni;32.Nuşeni, cu satele – Nuşeni, Beudiu, Dumbrava, Feleac, Malin, Rusu de Sus

şi Viţa;33.Parva;34.Petru Rareş, cu satele – Reteag, Baţa, Ciceu – Corabia,şi Leleşti;35.Poiana Ilvei, cu satul - Poiana Ilvei;36.Prundu Bârgăului, cu satele – Prundu Bârgăului şi Susenii Bârgăului;37.Rebra;38.Rebrişoara, cu satele – Rebrişoara, Gersa I, Gersa II şi Podirei;39.Rodna, cu satele – Rodna şi Valea Vinului;40.Romuli, cu satale – Romuli şi Dealul Ştefăniţei;41.Runcul Salvei, cu satul – Runcu Salvei;42.Salva, cu satele – Salva;43.Silivaşu de Câmpie, cu satele – Silivaş, Draga, Fânaţele şi Porumbeni;44.Sânmihaiu de Câmpie, cu satele – Sânmihaiu de Câmpie, Brăteni, La Curte,

Sălcuţa, Stupini şi Zoreni;45.Spermezeu, cu satele – Spermezeu, Hălmăsău, Lunca Borlesei, Păltineasa,

Sita, Şesuri şi Spermezeu-Vale;46.Şanţ, cu satele – Şanţ şi Valea Mare;47.Şieu, cu satele – Şieu, Ardan, Posmuş şi Şoimuş;48.Şieuţ, cu satele – Şieuţ, Lunca, Ruştior şi Sebiş;49.Şieu – Măgheruş, cu satele – Şieu-Măgheruş, Arcalia, Chintelnic,

Crainimăt, Podirei, Sărăţel şi Valea Măgheruşului;50.Şieu – Odorhei, cu satele – Şieu-Odorhei, Agrişul de Jos, Agrişul de Sus,

Bretea, Coasta, Şirioara şi Cristur-Şieu;51.Şintereag, cu satele – Şintereag, Blăjenii de Jos, Blăjenii de Sus, Caila,

Cociu, Şieu Sfântu şi Şintereag –Gară;52.Teaca, cu satele – Teaca, Archiud, Budurleni, Ocniţa, Pintic şi Viile-Tecii;53.Telciu, cu satele – Telciu, Fiad şi Telcişor;




54.Tiha Bârgăului, cu satele – Tiha Bârgăului, Ciosa, Mureşenii Bârgăului, Tureac şi Piatra Fântânele;

55.Târlişua, cu satele – Târlişua, Agrieş, Agrişel, Borleasa, Cireaşi, Lunca Sătească, Molişet, Oarzine, Şendroaia şi Răcăteşu;

56.Uriu, cu satele – Uriu, Cristeşti Ciceului, Hăşmaşu Ciceului şi Ilişua;57.Urmeniş, cu satele – Urmeniş, Câmp, Coşeriu, Delureni, Fânaţe, Podeni,

Scoabe, Şopteriu, Valea şi Valea Mare;58.Zagra, cu satele – Zagra, Aluniş, Perişor, Poienile Zagrei şi Suplai.

SITUAŢIA STATISTICĂ CU LOCUINŢELE ŞI POPULAŢIA

Ierarhizare naţională Loculjudeţului

Populaţie 35Densitate 39Locuinţe 38Număr mediu de persoane pe o gospodărie 2Suprafaţa locuibilă pe o persoană 23

Nr.Crt.

Indicatori 2002

1 NUMĂRUL CLĂDIRILOR1 74.637

2

NUMĂRUL LOCUINŢELOR PERMANENTE / SEZONIEREdin care: cu camere utilizate în scopuri comerciale, profesionale etc.

105.332

1.042

3

NUMĂRUL CAMERELOR DE LOCUIT – mii mp. –din care: cu camere utilizate în scopuri comerciale, profesionale etc.

263.390

1.626

4 SUPRAFAŢA CAMERELOR DE LOCUIT – mii mp. - 4.382.0

5

LOCUINŢE PE FORME DE PROPRIETATE Privată (particulară) De stat Privată de grup (cooperatistă, asociativă)2

A cultelor religioase

103.2231.755104250

6

LOCUINŢE DUPĂ DOTAREA CU INSTALAŢII Alimentare cu apă în locuinţe (din reţea publică sau sistem propriu) Canalizarea din reţea publică sau sistem propriu Instalaţia elecrică Încălzire prin termoficare sau centrală termică

49.97347.00899.11724.391

7LOCUINŢE DUPĂ DOTAREA CU DEPENDINŢE Bucătărie Baie

84.73944.471




1) clădiri de locuit, clădiri cu altă destinaţie în care se află locuinţe şi clădiri cu unităţi de locuit în comun

2) în 1992 – “alte forme de proprietate”

STRUCTURA FONDULUI DE LOCUINŢELocuinţe după dotarea cu instalaţii

LocalitateaNumăr locuinţe

2002

Număr camere de locuit 2002

Apă în locuinţă

Canalizare Instalaţiielectrice

0 1 2 3 4 5Judeţul Bistriţa-Năsăud 105332 263390 49973 47008 99117A. Municipii şi oraşe 38317 95255 33898 33200 37868Municipiul Bistriţa 28061 68273 26499 26189 27888Oraş Beclean 3570 9271 2672 2530 3496Oraş Năsăud 3850 9935 3172 3100 3674Oraş Sîngeorz-Băi 2836 7776 1555 1381 2810B. Comune – total 67015 168135 16075 13808 61249Bistriţa Bîrgăului 1765 4284 605 540 1575Braniştea 1145 3010 264 260 1124Budacul de Jos 967 2324 98 88 904Budeşti 856 1930 76 22 751Căianu Mic 1795 5412 371 360 1686Cetate 1494 3507 348 320 1341Chiochiş 1478 3083 164 146 1360Chiuza 800 2151 268 105 767Ciceu-Giurgeşti 1589 3864 384 323 1470Ciceu Mihăieşti 335 - - 355Coşbuc 1078 3100 282 282 911Dumitra 1264 3205 404 199 1176Dumitriţa 860 2600 460 - 770Feldru 2026 6135 376 297 1967Galaţii Bistriţei 903 2099 174 150 870Ilva Mare 905 2112 247 247 841Ilva Mică 1058 2344 237 215 1009Josenii Bîrgăului 1516 3757 320 319 1384Lechinţa 1979 5080 604 538 1869Leşu 952 2003 179 113 769Livezile 1224 2830 477 313 1152Lunca Ilvei 1177 2698 450 419 1059Măgura Ilvei 1173 1760 130 - 1173Maieru 2163 5835 657 589 1901Mărişelu 886 2572 89 68 874Matei 1189 3006 283 172 1099Miceştii de Cîmpie 688 1511 19 12 619Milaş 749 1704 58 49 653Monor 595 1612 289 207 585Negrileşti 900 2137 604 315 883Nimigea de Jos 1974 5164 392 375 1889Nuşeni 1315 2985 304 268 1185Parva 830 2007 75 71 656Petru Rareş 1646 3961 293 287 1578Poiana Ilvei 515 1030 - - 511Prundu Bîrgăului 2063 5265 1069 956 2025Rebra 812 1922 232 131 683




Rebrişoara 1386 3957 478 427 1252Rodna 2077 5825 1098 1031 2031Romuli 621 1429 65 65 540Runcu Salvei 335 460 120 - 335Salva 1475 3993 446 442 1403Sânmihaiu de Cîmpie 869 1948 33 33 744Şanţ 1081 2637 355 354 1061Şieu 895 2420 214 199 866Şieu-Măgheruş 1179 2968 252 223 1087Şieu-Odorhei 984 2428 103 102 929Şieuţ 712 2055 498 412 681Silivaşu de Cîmpie 495 1038 18 15 447Şintereag 1254 3467 289 229 1200Spermezeu 821 2058 99 80 774Târlişua 1227 3076 173 162 1008Teaca 2214 5007 316 274 2048Telciu 1898 4417 349 277 1383Tiha Bîrgăului 2346 5284 406 396 1765Uriu 1218 3073 294 266 1176Urmeniş 973 2200 30 28 859Zagra 1196 3290 79 63 1103

PRINCIPALII INDICATORI AI RECENSĂMÂNTULUI POPULAŢIEI

LocalitateaPopulaţia stabilă în

2002

Etnia română

Celelalte etnii

Numărul gosp.populaţiei

Observaţii

0 1 2 3 4 5Judeţul Bistriţa-Năsăud 312325 281773 30552 96083A. Municipii şi oraşe 113260 102641 10619 35983Municipiul Bistriţa 81467 73789 7678 26560Oraş Beclean 10930 8723 2207 3274Oraş Năsăud 10639 10120 519 3396Oraş Sîngeorz-Băi 10224 10009 215 2753B. Comune – total 199065 179132 19933 60100Bistriţa Bîrgăului 4394 4366 28 1443Braniştea 3395 1204 2191 1110Budacul de Jos 2907 2253 654 867Budeşti 2079 1917 162 818Căianu Mic 5417 5408 9 1504Cetate 2381 1875 506 696Chiochiş 3570 2590 980 1235Chiuza 2242 2161 81 696Ciceu-Giurgeşti 1700 1672 28 753Ciceu Mihăieşti 953 694 255 335Coşbuc 3015 3014 1 958Dumitra 4546 4352 194 1224Dumitriţa 2950 1800 1150 880Feldru 7067 7065 2 1934Galaţii Bistriţei 2493 1997 496 817




Ilva Mare 2611 2580 31 867Ilva Mică 3480 3450 30 1022Josenii Bîrgăului 5078 4853 225 1435Lechinţa 6024 4446 1578 1789Leşu 3003 3001 2 833Livezile 4309 3955 354 1194Lunca Ilvei 3322 3317 5 1118Măgura Ilvei 2099 1893 206 743Maieru 7363 7351 12 1930Mărişelu 2570 2306 264 809Matei 2991 1732 1259 1053Miceştii de Cîmpie 1288 977 311 529Milaş 1568 1406 162 605Monor 1604 1512 92 528Nimigea de Jos 5535 4384 1151 1765Nuşeni 3267 2377 1315 1105Parva 2648 2648 0 749Petru Rareş 4916 3082 1923 1528Prundu Bîrgăului 6408 6376 32 1931Rebra 3071 3069 2 751Rebrişoara 4704 4688 16 1204Rodna 6373 5314 693 1976Romuli 1762 1754 8 560Salva 4431 4427 4 1348Sânmihaiu de Cîmpie 1637 1498 139 678Şanţ 3359 3347 12 1028Şieu 5247 5227 220 943Şieu-Măgheruş 3507 3389 498 1055Şieu-Odorhei 2567 2289 273 848Şieuţ 2793 2724 69 663Silivaşu de Cîmpie 1226 1157 69 446Şintereag 3920 3386 475 1140Spermezeu 2610 2610 0 733Târlişua 3746 3705 41 1137Teaca 6039 4389 1650 1946Telciu 5730 5369 21 1654Tiha Bîrgăului 6297 6100 197 1831Uriu 3623 2617 952 1087Urmeniş 2285 2063 222 834Zagra 3778 3603 175 1068




Secţiunea a 3-a

RETEAUA HIDROGRAFICA Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud este drenat de o reţea hidrologică bine reprezentată, axată pe râul principal Someşul Mare, ce izvorăşte din Carpaţii Orientali, de sub culmea Suhardului şi afluenţii săi mai importanţi: Valea Mare, Anieş, Cormaia, Rebra, Sălăuţa şi Ilişua, care coboară de pe versantul sudic al munţilor Rodnei şi Ţăbleşului. La aceasta se adauga Ilva, cu Leşu Ilvei, ce izvorăsc din munţii Bârgăului, apoi Şieu, Budacu şi Bistriţa ce îşi au obârşia în munţii Călimani, Dipşa şi Meleşu din Câmpia Transilvaniei. În zona sud-estică a judeţului îşi au izvoarele şi unii afluenţi ai râului Mureş ( Lechinţa de Mureş, Şesu şi Pârâul de Câmpie ).

Lungimea totală a reţelei hidrologice a judeţului este de circa 3030 km. Privită în ansamblu, această reţea se caracterizează printr-un regim de scurgere permanent –dacă ne referim la râul principal şi afluenţii din zonele montane cu o umiditate bogată – şi printr-un regim semipermanent la râurile din zona de dealuri şi câmpie, cum ar fi Dipşa, până la Chiraleş, Meleşu, până la Rusu de Jos şi Rosua până la Şintereag. Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,59 km / km.p. în văile Ilişua şi Zagra şi 0,38 km / km.p. în văile Meleş şi Dipşa.

Scurgerea medie multianuală a râurilor ne arată că judeţul dispune de importante rezerve de apă, care în condiţiile amenajării complexe, prin lacuri de acumulare pot fi mult mai raţional utilizate. Aportul principal îl aduce Someşul Mare, ce are un debit mediu multianual de 4,99 m.c./sec. la Rodna, 15,9 m.c./sec. la Nepos, 43,9 m.c./ sec. la Beclean, 48,5 m.c./sec. la limita cu judeţul Cluj. Celelalte râuri au debite medii multianuale inferioare.

Scurgerea minimă se înregistrează de regulă în perioada de vară ( august-septembrie) şi iarna ( ianuarie ) aproape în întregul judeţ datorită precipitaţiilor scăzute din perioada de vară, cât şi alimentării predominant din ape subterane iarna.

Scurgerea maximă provine din ploi în perioada iunie-noiembrie, din topirea zăpezilor în perioada decembrie-februarie şi din acţiunea combinată a acestor doi factori în lunile martie-mai, când se înregistrează şi unele deversări.

În judeţul Bistriţa-Năsăud debite foarte mari ale apelor s-au înregistrat în luna aprilie 1913, aprilie 1932, iulie 1933, februarie 1958, mai 1970 şi aprilie 1974. Viitura cea mai mare s-a înregistrat în zilele de 12-13 mai 1970.

Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există mai multe lacuri, însă de dimensiuni reduse. Între acestea sunt : tăurile din unele circuri glaciare din munţii Rodnei ( Lala Mare, Lala Mică, Tăurile Buhăiescului ), iazurile de pe unele văi din Câmpia Transilvaniei şi lacurile cu apă sărată din zonele de aflorare a sării (Mintiu, Sărata, Sărăţel), precum şi unele amenajări piscicole din zonele Chiochiş şi




Budurleni. Cel mai mare lac din judeţ este lacul de la Colibiţa ce se întinde pe o suprafaţă de 260 ha. şi a fost realizat ca urmare a unor importante lucrări hidrotehnice începute în anul 1977 şi încheiate recent, ce permite acumularea a cca. 96 milioane m.c. apă şi acţionarea, în aval , a unei hidrocentrale cu o putere instalată de 21,5 M.V.

Principalele caracteristici ale cursurilor de apă sunt următoarele :Lungimea cursului de apăCursul de apă

Pe teritoriul judeţului (Km)

Totală (Km)

Suprafaţa bazinului (Kmp.)

0 1 2 3Someşul Mare 111 407 4916Şieu 68 68 1800Bistriţa 62 62 656Ilva 44 44 415Ilişua 42 42 359Rebra 41 41 199Budac 38 38 234Sălăuţa 37 37 408Dipşa 34 34 447Ţibleş 31 31 98Meleş 30 30 317Valea Mare 26 26 147

SITUAŢIA COTELOR DE APĂRARE LA PRINCIPALELE CURSURI DE APĂ Cote de apărare zonaleData

OraRâul Staţia

hidrometrică CAZ CIZ CPZRodna 150 200 250

Nepos 200 300 350SomeşulMare Beclean 160 220 270

Anieş Anieş 170 200 230Cormaia Sîngeorz-Băi 120 160 200

Ilva Poiana Ilvei 180 230 250

Rebra Rebrişoara 140 200 250Romuli 130 180 220

SălăuţaSalva 170 220 300

Ţibleş Mocod 120 150 200

Domneşti 250 350 400Sărăţel 260 350 390Şieu

Şintereag 350 400 450

Budac Jelna 250 310 350Miţa 100 130 170

Bistriţa Bîrgăului 150 220 260Bistriţa

Bistriţa 200 300 500

Straja 100 120 150Straja

Mureşenii Bîrgăului 180 250 290

Dipşa Chiraleş 300 390 450

Meleş Rusu de Jos 350 400 450

Ilişua Cristeştii Ciceului 250 320 350

CAZ = Cotă atenţie zonală ; CIZ = Cotă inundaţie zonală ; CPZ = Cotă de pericol zonală




Situatia actuala a schemelor de amenajare din bazin (aferente jud. Bistrita Nasaud) nu este la etapa finala, ea fiind intr-un proces continuu de perfectionare in functie de situatiile existente, precum si de cele ce pot aparea in timp. Propunerile de imbunatatire a schemelor de amenajare hidrotehnica presupun in viitor o valorificare cat mai eficienta a resurselor de apa. Aceste propuneri au fost facute atat pe zone distincte ce cuprind comunitatile urbane, cat si pe anumite categorii de lucrari in zonele rurale.

In functie de situatiile existente pe cursurile de apa, s-au prevazut lucrari hidrotehnice specifice prin a caror complexitate s-a urmarit scoaterea de sub efectul distructiv al actiunii apelor a zonelor cu risc major.

Aceste aspecte, precum si propunerile de lucrari/masuri/actiuni) cu referire la protectia mediului acvatic, reconstructia/restaurarea ecologica si renaturarea raurilor, zone in care raurile sa-si manifeste mobilitatea, fac obiectul Studiului de Fezabilitate "Amenajarea raului Somesul Mare si afluenti intre localitatile Valea Mare si Lelesti", studiu elaborat de catre AQUAPROIECT Bucuresti.

Îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă, respectiv atingerea cel puţin a unei “stări bune” a corpurilor de apă, în conformitate cu prevederile Directivei Cadru nr.60/2000 a Consiliului European, se va realiza prin reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritare şi încetarea sau oprirea treptată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritare periculoase.

În Bazinul Hidrografic Someş-Tisa, judeţul Bistriţa-Năsăud, funcţionează staţii de epurare doar în următoarele localităţi: Bistriţa, Năsăud, Beclean, Sângeorz Băi, Prundu Bârgăului şi Rodna.

Majoritatea staţiilor de epurare au tehnologii de epurare învechite, exploatarea se face necorespunzător şi sunt potenţiale surse de poluare.

În anul 2002 râul Someşul Mare a îregistrat categoria I de calitate la toate grupele de indicatori fizico-chimici.

Râul Sărata a înregistrat, ca şi în anii precedenţi, categoria I de calitate la toţi indicatorii fizico-chimic, pe grupe de calitate şi caracterizare generală, pe toată lungimea de 44 km.

Râul Bistriţa s-a încadrat în categoria I de calitate la toate grupele de indicatori: RO, GM, TS şi generală, pe toată lungimea de 67km.

Râul Şieu, de la izvoare până la confluenţa cu râul Someşul Mare, pe toată lungimea de 71km a înregistrat categoria I de calitate la toate grupele de indicatori: Ro, GM, TS şi generală.

Valea Băilor se menţine calitativ în categoria I la grupele RO şi GM. pe toată lungimea de 14km, de categoria I – 6km şi “degradat” – 8km (de la evacuare staţie de epurare Valea Vinului până la cofluenţa cu râul Someşul Mare) la TS şi implicit la grupa generală.

Indicatorii determinaţi pentru această stare de fapt sunt: zincul, manganul şi fierul, cauza fiind evacuările de ape de mină insuficient epurate.




La nivelul localităţilor, unde există sisteme centralizate de alimentare cu apă, dar nu sunt reţele de canalizare, iar apele uzate se stochează în bazine vidanjabile, există pericolul infestării pânzei freatice datorită faptului că nu toate bazinele sunt construite corespunzător.




IDENTIFICAREA PRICIPALELOR FOLOSINŢE DE APĂ DE SUPRAFAŢĂ

ALIMENTĂRI CU APĂVolume prelevate

(mii mc)Debit mediu captat

(l/s)Cod curs Cod curs

UnitateaInd. Pop. Total Ind. Pop. Total

Volum restituit(mii mc)

Debit mediu

restituit (l/s)

Hm captare Hm evacuare

1. R.A.J.A. “AQUABIS” BISTRIŢA-NĂSĂUD

-Alimentarea cu apă a municipiului Bistriţa 6.962 7.148 14.110 220,7 226,7 447,7 14.626,2 463,8

II.1.24.4.512

II.1.24.4.9.119

II.1.24.4.576+578+590

-Alimentarea cu apă a localităţilor Anieş, Rodna, Maieru

168 252 420 5,3 8,0 13,3 187,0 5,93II.1.6.130

II.1.260

-Sector Prundu-Bârgăului 84 378 462 2,7 11,9 14,6 - - II.1.24.4.218

Restituţie prin S.E. a SC “Hicart” SA

2. S.C.“EDILITARA”S.A. BECLEAN

505,4 709,2 1.214,6 16,0 22,5 38,5 1.513,7 48 II.1.930

II.1.1010

3. S.C. “G.C.L.” S.A. NĂSĂUD

716 1.120 1.836 22,7 35,5 58,2 1.286,9 40,8 II.1.15.418

II.1. ; II.1.694 668

INDUSTRIECod curs apă Cod curs apă

UnitateaVolum captat


(l/s)Volum

restituit(mii mc)

Debit restituit

(l/s) Hm captare Hm evacuare

1. S.C. “HICART” S.A.PRUNDU-BÂRGĂULUI

902 63,6 496 35 II.1.24.4.300

II.1.24.4.302

2. S.C. “PROMET” S.A. BECLEAN

- - 287 11 - II.1.1010




3. S.C. “COMINCO” S.A. - S.E. Valea Vinului

- - 883 28 - II.1.5.50

4. S.M. RODNA- Iaz Valea Glodului

622,3 19,7 498 15,8 II.1.147

II.1.15.1.115

IRIGAŢIICod curs apăUnitatea Volum prelevat


(l/s) Hm captare1. S.C.P.P. BSTRIŢA

- Ferma Baţa4,4 1,9 II.1.

11802. DIRECŢIA SILVICĂ B-ŢA

- Pepiniera Prundu-Bârgăului2,0 2,8 II.1.24.4.7.3.

3 - Pepiniera Silhoasa 4,8 0,9 II.1.10.1.

453. S.C. “ROMBAT” S.A.

- Sera Sărata14,6 8,4 II.1.24.4.

6354. SECŢIA L8 C.F.R.

- Sera Şieu18,0 3,5 II.1.24.1.

104

PISCICULTURĂCod curs apă Cod curs apă

UnitateaVolum prelevat

(mii mc)Debit mediu captat (l/s)

Volum evacuat(mii mc)

Debit mediu evacuat (l/s) Hm captare Hm evacuare

1. DIRECŢIA SILVICĂ B-ŢA - Păstrăvăria Fiad

3780,0 119,9 3761,0 119,3 II.1.18. ; II.1.18.4. 154 138

II.1.18.4.140

- Păstrăvăria Telcişor 1280,0 40,6 1273,9 40,4 II.1.18.6. ; II.1.18.6. 32 46

II.1.18.6.50

2. S.C. “HUMMEL IMPEX” S.R.L. LECHINŢA- Pescăria Brăteni

191,0 6,6 190 6,57 II.1.24.6.4.3.45

II.1.24.6.4.3.50




3. S.C. “BISTRIŢA” S.A.- Pescăria Budurleni

697,0 22,1 693,5 21,0 II.1.24.6.2.118

II.1.24.6.2.130

4. PESCĂRIA MANIC 480,0 22,7 477,6 22,6 II.1.25.1.75

II.1.25.1.110

4. SECŢIA L8 C.F.R.- Pescăria Şieu

72,0 2,3 71,6 2,28 II.1.24.174

II.1.24.174

ENERGIECod curs apăUnitatea Volum prelevat

(mm mc)Debit mediu annual

(l/s) Hm 1. C.H.E. COLIBIŢA 18.002,0 32,05 II.1.24.4.

301. S.C. “HIDROELECTRICA” S.A. - M.H.C. Budac 1

7.762,0 1,54 II.1.24.3.30

- M.H.C. Bistriţa 79.085,0 4,20 II.1.24.4.513

- M.H.C. Bolovanu 25.645,0 4,00 II.1.24.3.65

2. S.C. “ELEREX” S.R.L MAIERU - M.H.C. Anieş

12.000 0,57 II.1.6.140

ALIMENTAREA CU APĂ DIN SURSĂ SUBTERANĂVolum prelevat (mii mc) Debit mediu captat (l/s) Cod curs

apăCod curs

apăUnitateaInd. Pop. Total Ind. Pop. Total

Volum evacuat (mii

mc)

Debit mediu evacuat (l/s)

Hm captare Hm evacuare

PRIMĂRIA SÂNGEORZ-BĂI

1224 696 1920 38,8 22,1 60,9 1545 49 II.1.364

II.1. ; II.1.390 391




Date privind evoluţia nivelurilor piezometrice ale apelor subterane

S.G.A. Bistrita-Nasaud prin Statia Hidrologica are in studiu 19 foraje hidrogeologice de mica adancime repartizate in luncile mai dezvoltate ale raului Somesul Mare respectiv Sangrorz-Bai, Salva, Reteag si pe afluientii lui respectiv pe raul Bistrita la Rusu Bargaului si Sarata, pe raul Sieu la Podirei si Sintereag, pe raul Dipsa la Lechinta, pe raul Budac la Jelna.

Analizand activitatea nivelului piezometric pe ultimii 10 ani s-a constatat la modul general o coborare a nivelului cu 50 - 80 cm in lunca raului Somesul Mare, cu 70 - 140 cm in lunca raului Bistrita, cu 70 - 200 cm in lunca raului Sieu, cu 70 - 180 cm in lunca raului Budac si Dipsa.

Ecartul mediu inregistrat pentru aceasta perioada a avut valori cuprinse intre 180 - 235 cm in lunca raului Somesul Mare, 265 - 335 cm in lunca raului Bistrita, 240 - 275 cm in lunca raului Sieu, 230 - 340 cm in lunca raului Dipsa si 180 - 245 cm in lunca raului Budac.

Scaderea nivelului piezometric are mai multe cauze dintre care amintim:- lucrarile de desecare efectuate pana in anul 1989- precipitatiile cazute in ultimii ani au fost mult mai mici decat "normala" de

precipitatii.- coborarea talvegului albiilorAnalizele fizico-chimice efectuate la 1/3 din aceste foraje nu a scos in evidenta

o degradare in timp a calitatii panzei freatice.

CARACTERIZAREA GENERALĂ A SITUAŢIEI SERVICIILOR DE APĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT DIN

MUNICIPIUL BISTRIŢA- Asigurarea apei la sursă: - excedent – 800l/s;- Lungimea reţelei de transport şi distribuţie apă potabilă: – 326km;- Pierderi în reţea: – 46%;- Furnizarea apei la utilizatori este continuă;- Situaţia staţiei de tratare: - staţia de tratare a fost modernizată, măsurile fiind cele

prevăzute în Pogramul de etapizare aprobat, măsuri finalizate în cursul anului 2001. Aceasta are capacitatea de 1.300l/s;

- Situaţia reţelei de canalizare: - reţeaua colectoare a apelor uzate are o lungime de 240km.

- Aprecieri asupra calităţii serviciilor de apă: - corespunzătoare;- Proiecte pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă din municipiul Bistriţa realizate în

ultimii 10 ani:- Modernizarea staţiei de tratare Bistriţa cu realizarea următoarelor obiective

de lucrări:- treapta I de pompare;

- treapta II de pompare;




- achiziţia de pompe, filtre, electro-compresoare; - continuare lucrări modernizare; - statie chimică; - decantor suspensional 2;

- dispecerizarea staţiei de tratare;Valoarea investiţiei: 2.046.000USD – realizată 100%.

- Proiecte pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă în municipiul Bistriţa în fază de implementare: - ;

- Propuneri de proiecte noi pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă cunoscute:- Extinderea reţelei de apă şi canal în municipiul Bistriţa;

- valoarea investiţiei: 20.000Eu.

ORAŞUL NĂSĂUD- Asigurarea apei la sursă – excedent – 100l/s;- Lungimea reţelei de distribuţie: - 18,6km;- Pierderi în reţea: – 62%;- Furnizarea apei la utilizatori este continuă;- Situaţia staţiei de tratare: - Pogramul de etapizare aprobat prevede măsuri de

modernizare a staţiei de tratare. Capacitatea staţiei de tratare este de 165l/s;- Situaţia reţelei de canalizare: - lungimea reţelei de canalizare este de 16,2km.

Reţeaua de canalizare prezintă un grad avansat de uzură. Programul de etapizare cuprinde ca măsură extinderea reţelei de canalizare, cu termen de finalizare: trimestrul III-2004, măsură care a fost realizată în proporţie de 24%.

- Aprecieri asupra calităţii serviciilor: -- Proiecte pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă în oraşul Năsăud realizate în

ultimii 10 ani:- Au fost realizate din fonduri proprii o parte din măsurile prevăzute în

Programul de etapizare pentru protecţia calităţii resurselor de apă, valoarea totală a acestor lucrări fiind estimată la 2.801.430USD. Valoarea lucrărilor realizate reprezintă 174.170USD.- Proiecte pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă în oraşul Năsăud în fază de

implementare: - nu se cunosc;- Propuneri de proiecte noi pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă, cunoscute:

- pentru perioada 2006-2020 este prevăzută reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a localităţii, al cărei cost a fost estimat la 1.237.500Eu.

ORAŞUL BECLEAN- Asigurarea apei la sursă: - excedent – 325l/s;- Lungimea reţelei de transport şi distribuţie: - apă potabilă: – 29,8km; - apă industrială: - 10,0km;- Pierderi în reţea: – 45%;- Furnizarea apei la utilizatori este continuă;




- Situaţia staţiei de tratare: - în Programul de etapizare care a fost aprobat pentru S.C. “EDILITARA” S.A., program care în prezent are termenele depăşite, au fost prinse măsuri de extindere şi modernizare a staţiei de tratare, măsuri care în prezent au fost realizate. Staţia de tratare are capacitatea de 365l/s.

- Situaţia reţelei de canalizare: - lungimea reţelei de canalizare: -21,9km;- Aprecieri asupra calităţii serviciilor de apă: - ;- Proiecte pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă în oraşul Beclean realizate în

ultimii 10 ani: - au fost realizate din fonduri proprii o parte din măsurile prevăzute în Programul de etapizare (în prezent expirat) pentru îmbunătăţirea calităţii efluentului evacuat, valoarea totală a investiţiei prevăzute în program fiind de 307.434,15USD, valoarea investiţiei realizate reprezentând 63.349,59USD.- Proiecte pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă în Beclean în fază de

implementare: - ;- Proiecte propuse:

- Extinderea şi modernizarea staţiei de tratare Beclean – valoarea estimată fiind 824.521Eu;

- Extinderea şi modernizarea sistemului de apă-canal (perioada 2006-2020) –valoarea estimată a investiţiei 277.312Eu.

ORAŞUL SÂNGEORZ BĂI- Asigurarea apei la sursă: - Qmed. an.=60l/s;- Lungimea reţelei de transport şi distribuţie: 35,7km;- Pierderi în reţea: – 60%;- Furnizarea apei la utilizatori este continuă;- Situaţia staţiei de tratare: - tratarea apei se realizeaza prin intermediul aparatului

de clorinare de tip SOLVEY. Sistemul de alimentare cu apă a localităţii necesită reabilitare, atât în ceea ce priveşte sistemul de puţuri forate (9 puţuri), cât şi obiectele şi instalaţiile aferente acesteia. In acest scop s-a întocmit un Program de etapizare ce urmează a fi aprobat.

- Situaţia retelei de canalizare: - lungimea retelei 35,7km; - Aprecieri asupra calităţii serviciilor de apă: -;- Proiecte pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă din oraşul Sângeorz Băi realizate

in ultimii 10 ani: -;- Proiecte pentru îmbunatăţirea serviciilor de apă în fază de implementare:;




STAŢII DE EPURARE

Grad de epurareNr. crt.

Localitatea Denumire ParametriiProiectat Realizat

Mod de funcţionare

-suspensii 75%-CCO-Cr 70%-CBO5 65%-NH4

+ 25%

R.A.J.A. “AQUABIS” -Linia M+C+B

610l/s

-S. extract. 60%

Bună, exceptând indicatorul amoniu (nu există treaptă terţiară de epurare)

-suspensii 90%-CCO-Cr 80%-CBO5 78%-NH4

+ 35%

1. BISTRIŢA

-Linia M+B500l/s

-S. extract. 75%

Bună, exceptând indicatorul amoniu (nu există treaptă terţiară de epurare

-suspensii 84,7%-CCO-Cr 89,8%-CBO5 80,6%-NH4

+ 84%

2. BECLEAN S.C. “EDILITARA” S.A.

-S. extract. 76%

Deşi gradul de epurare este aparent mare, efluentulnu se încadrează în limitele reglementate la indicatorul amoniu şi substanţe organice, datorită valorilor foarte mari ale influentului . Staţia nu este prevăzută cu treaptă terţiară de epurare.

-suspensii 77,8%-CCO-Cr 53,8%-CBO5 53,1%-NH4

+ 8,2%

3. NĂSĂUD S.C. “G.C.L.” S.A.

-S. extract. 22,6%

Necorespunzător, staţia de epurare funcţionând doar cu treaptă mecanică de epurare.

-suspensii 38,8%-CCO-Cr 50%-CBO5 58%-NH4

+ 50%

4. SÂNGEORZ BĂI

PRIMĂRIA SÂNGEORZ BĂI

-S. extract. 45%

Necorespunzător.




SITUAŢIA APROVIZIONĂRII CU APĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT A POPULAŢIEI RURALE

Pop. racord. la alim. cu

apă

Pop. racord. la reţea

canalizareNr. crt.

Localitatea

Există reţele de

canalizarePop.

totalăTotal % Total %

Lungimi reţele(km)

1. Primăria Parva

Da 2.864 1250 43,6 180 6,3 -aducţiune=2,07-distribuţie=4-reţea canaliz.=1,2

2. Rodna Da 7.106 2.670 37,6 1000 14,1

-aducţiune + dis-tribuţie=21,5-reţea canaliz.=4,8

3. Anieş Nu 2.310 1.184 51,3 - - -aducţiune=12,5-distribuţie=5,47

4. Maieru Nu 5.230 2.508 48,0 - - -aducţiune=2,7-distribuţie=2,2

5. Telciu Da 5.479 2.200 40,2 964 17,6

-aducţiune=9-distribuţie=9,54

6. Şieuţ Nu 2.777 360 13,0 - - -aducţiune=12,5-distribuţie=4,5




Da 4.418 2.502 56,6 1.444 32,7

-aducţiune=7,7-distribuţie --reţea canaliz.=5,7

9. Tiha Bârgăului


10. Susenii Bârgăului


11. Livezile Nu 4.256 597 14,0 - - -aducţiune=1,9-distribuţie=4,0

12. Salva Nu 4.254 1.764 39,0 - - -aducţiune=10-distribuţie=1,2

13. Rebrişoara

Nu 5.084 1.128 22,2 - - -aducţiune=2-distribuţie=1,8

14. Lechinţa Nu 6.312 1.071 17,0 - - -aducţiune=12,1-distribuţie=5


Nu 1.707 274 16,1 - - -aducţiune=8,5-distribuţie=3,3

16. Petriş Nu 1.230 25 2,0 - - -aducţiune=3




-distribuţie=0,617. Satu Nou Nu 800 124 3,0 - - -aducţiune=3

-distribuţie=0,718. Colibiţa Da 262 138 52,7 - - -aducţiune=3

-distribuţie=0,8-reţea canaliz.=1,3

19. Măluţ Nu 620 Cişmele stradale


20. Braniştea Nu 1250 Cişmele stradale


Lucrari hidrotehnice speciale (iazuri de depozitare: gestionarea deseurilor etc.) cu risc asupra calitatii apei. Identificare. Caracterizare generala.

1. Iaz de decantare Valea Glodului - aparţine Sucursalei Miniere Rodna. Este amplasat pe cursul Văii Glodului, afluent de stânga al râului Someşul Mare amonte localitatea Valea Mare - comuna Şanţ. Lucrarea hidrotehnică care realizează retenţia o constituie un baraj cu anrocamente la bază, peste care s-a depus steril.

Barajul are o înalţime de 40 m şi o lungime de 250 m.Cota actuală a barajului este de 720 mdMN faţa de cota finală 740 mdMN.

Corpul barajului este în curs de sistematizare, fiind în execuţie berme şi taluze, în conformitate cu proiectul de execuţie.

Principala funcţiune a iazului este aceea de decantare a tulburelii rezultate din prepararea minereului de la uzina Făget.

Pentru evacuarea apelor rezultate din tulbureală + precipitaţii, sunt prevăzute sonde inverse cu debuşare în zona aval baraj. Pentru situaţii cu precipitaţii mari şi în regim de exploatare cu ape mari, iazul are prevăzut un descărcător de ape mari, de asemenea cu debuşare în zona aval.

2. Iaz de decantare Anieş - aflat în conservare, predat prin protocol nr. 6570/26.11.1999 unităţii S.C. COMINCO S.A. Bucureşti - Sucursala Bucovina Frasin, jud. Suceava.

Iazul este amplasat pe malul stâng al râului Someşul Mare în loc. anieş, com. Maieru.

Acumularea este de tip lateral, închisă cu un dig perimetral, rezultat din procesul de flotaţie, cu o înălţime de 25 m si lungime de 900 m. In general, corpul digului este bine sistematizat şi stabilizat. Pe berme şi taluze s-au plantat arbuşti. Pe malul stâng al râului Someşul Mare s-a executat o lucrare de apărare de mal din casete prefabricate umplute cu piatră.

Pentru evacuarea apelor rezultate din precipitaţii sunt prevăzute sonde inverse cu debuşare în zona aval.




Prezentare critica a principalelor lucrari de aparare impotriva inundatiilor (acumulari temporare, regularizari, indiguiri) existente si parametrii acestora

Nr. crt. Denumire lucrare Parametrii Prezentare critica1. Regularizare raul Bistrita la Bistrita

- regularizare - dig amonte municipiu Bistrita mal stang - dig amonte municipiu Bistrita mal drept - dig aval municipiu Bistrita mal stang - dig aval municipiu Bistrita mal drept

L = 5,887 kmL = 0,733 km h = 1,75 m L = 0,674 km h = 1,36 m L = 0,709 km h = 0,80 m L = 0,739 km h = 1,07 m

Nu este cazul

2. Regularizare raul Sieu la Sieu Magherus- regularizare - dig Valea Magherusului la Sieu Magherus - dig pe raul Sieu la Arcalia

L = 2,40 kmL = 0,591 km h = 1,80 m L = 2,814 km h = 1,35 m

Nu este cazul

3. Amenajare raul Sieu la Sieu Odorhei- regularizare- dig pe raul Sieu la Sieu Odorhei

L = 3,00 km L = 2,888 km h = 1,74 m

Nu este cazul

4. Regularizare raul Sieu la Mariselu- regularizare L = 12,00 km

Necesita recalibrarea sectiunii de scurgere pentru readucerea

lucrarii la parametrii optimi in vederea tranzitarii debitelor

5. Regularizare raul Meles la Matei- regularizare L = 13,00 km

Idem

6. Regularizare Valea Dipsei la Lechinta- regularizare L = 17,90 km

Idem

7. Regularizare Valea Dipsei la confluenta cu raul Sieu- regularizare L = , km

Idem

8. Regularizare Valea Lechintei la Lechinta- regularizare L = 22,08 km

Idem




Nr. crt. Denumire lucrare Parametrii Prezentare critica9. Regularizare raul Somesul Mare la Sg. Bai

- regularizare L = 00,00 km10. Indiguire mal drept pe raul Somesul Mare la Feldru

- dig L = 0,100 km h = 1,50 m11. Regularizare raul Somesul Mare la Nepos

- regularizare- dig

L = 2,60 km L = 1,552 km h = 1,65 m

12. Regularizare raul Somesul Mare la Nasaud amonte pod rutier pe Dn17C

- regularizare- dig

L = 1,282 km L = 1,67 km h = 1,57 m

13. Regularizare raul Somesul Mare la Nasaud aval pod rutier pe Dn17C (zona IPMP)

- regularizare L = 2,380 km 14. Regularizare raul Somesul Mare la Nimigea de Sus

- regularizare- dig

L = 2,250 kmL = 1,40 km h = 1,45 m

15. Regularizare raul Somesul Mare la Nimigea de Jos- regularizare- dig

L = 2,250 kmL = 0,60 km h = 1,68 m

16. Regularizare raul Somesul Mare la Beclean- regularizare- dig pe raul Somes amonte conf. cu paraul Meles- dig pe raul Somes aval conf. cu paraul Meles- dig paraul Meles mal stang- dig paraul Meles mal drept- dig contur Promet (zona industritala)

L = 8,240 kmL = 3,585 km hmed = 2,86 m L = 2,493 km hmed = 2,86 m L = 1,210 km h = 1,31 m L = 1,780 km h = 2,22 m L = 1,500 km h = 2,01 m




Zone predispuse unor secete repetate sau prelungite. Situatia actuala a sistemelor de irigatii din bazin/spatiu hidrografic

In spatiul hidrografic al judetului Bistrita-Nasaud exista zone predispuse unor secete repetate sau prelungite in asa numita zona de campie (zona de sud a judetului; podisul Transilvaniei).

Actualmente exista unele sisteme locale de irigatii pentru deservirea unor suprafete relativ mici de teren.

Descrierea situatiei existente a monitoringului starii ecologice, chimice si cantitative a apelor de suprafata si subterane Programe. Retele de monitoring. Etape de realizare.

MONITORIZAREA CALITATIVĂ A APELOR DIN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD

Pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud realizarea monitoringului Calităţii Apelor se face pentru patru subsisteme:

1.Ape curgătoare de suprafaţă;2.Lacuri de acumulare;3.Ape subterane freatice;4.Ape uzate.

SUBSISTEMUL “APE DE SUPRAFAŢĂ”Calitatea apelor de suprafată de pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud este urmărită

prin campanii de recoltare a probelor de apă la un număr de 15 secţiuni de control în flux lent, 8 secţiuni de ordinul I şi 7 secţiuni de ordinul II, precum şi în secţiuni de control în flux informaţional rapid (2 secţiuni în flux informaţional rapid zilnic şi o secţiune în flux informaţional rapid săptămânal).

SECTIUNI DE ORDINUL I

Nr. crt. Cursul de apă Secţiunea de supraveghere1. Somesul Mare Valea Mare2. Sălăuţa Amonte Romuli3. Sălăuţa Salva4. Bistriţa Aval Acumulare Colibiţa5. Bistriţa Sărata6. Şieu Amonte Şieu7 Şieu Şintereag8. Someşul Mare S.H. Beclean

Frecvenţa de recoltare a probelor pentru aceste secţiuni este lunară.

SECŢIUNI DE ORDINUL II

Nr. crt. Cursul de apă Secţiunea de supraveghere1. Pârâul Băilor Rodna




2. Anieş Amonte confluenţă Someşul Mare3. Cormaia Amonte confluenţă Someşul Mare4. Ilva Amonte confluenţă Someşul Mare5. Rebra Rebrişoara6. Dipşa Chiraleş7. Ilişua Amonte confluenţă Someşul Mare

Frecvenţa de recoltare a probelor pentru aceste sectiuni este trimestrială.

FLUX INFORMAŢIONAL RAPID ZILNIC

Nr. crt. Cursul de apă Secţiunea de supraveghere1. Bistriţa Sărata2. Someş Mare Măluţ

FLUX INFORMAŢIONAL RAPID SAPTAMANAL

Nr. crt. Cursul de apă Secţiunea de supraveghere1. Someşul Mare Măluţ

Calitatea globală a apei în secţiune se apreciază în funcţie de categoria de calitate atât pe grupe principale de indicatori chimici: regim de oxigen, grad de mineralizare, toxici şi specifici, cât si pe ansamblul tuturor indicatorilor: -caracterizare generală.

Caracterizarea calităţii apelor se face din punct de vedere biologic si bacteriologic.

Astfel, pentru toate secţiunile de control (de ordinul I şi II) se efectuează analize biologice cu o frecvenţă de o analiză/trimestru pentru următorii indicatori: fitoplancton, zooplancton şi bentos. Pentru secţiunile Someş Mare la Staţia Hidrologică Beclean, Bistriţa– aval Acumulare Colibiţa, Bistriţa– la Sărata şi Cormaia- amonte confluenţă Someş Mare, se determină şi indicatorul microfitobentos, cu o frecvenţă de două recoltări/an.

Pentru cinci secţiuni de control ( două de ordinul I: Someş Mare– la S.H. Beclean, Bistriţa – aval acumulare Colibiţa si trei de ordinul II: Anieş– amonte confluenţă Someş Mare, Cormaia– amonte confluenţă Somes Mare, se determină şi indicatorul microfitobentos, cu o frecvenţă de două recoltări/an.

Pentru cinci secţiuni de control (două de ordinul I: Someş Mare– la S.H. Beclean, Bistriţa– aval acumulare Colibiţa şi trei de ordinul II: Anieş– amonte confluenţă Someş Mare, Cormaia– amonte conflueţă Someş Mare, Rebra–Rebrişoara), se efectueaza analize microbiologice (coliformi totali) cu o frecvenţă de o analiză/trim.

Conform Directivelor 75/440/EEC şi 79/869/EEC începând cu anul 2003 se monitorizează apele de suprafaţă utilizate în scopul potabilizării, monitorizarea




realizându-se atât din punct de vedere fizico-chimic, cât şi microbiologic. Secţiunile monitorizate în acest sens sunt cele enumerate mai jos:

Nr. crt. Cursul de apă

Secţiunea de supraveghere

Total probe pe

an1. Anieş Priza Anieş 42. Rebra Priza Năsăud 43. Bistriţa Priza Bistriţa Bârgăului 44. Bistriţa Priza municipiul Bistriţa 125. Someş Mare Priza Săsarm 4

SISTEMUL “LACURI NATURALE ŞI LACURI DE ACUMULARE”

Urmărirea calităţii apei acumulării Colibiţa se efectuează trimestrial. Prin analize fizic-chimice, biologice şi bacteriologice se stabileşte regimul de oxigen, regimul nutrienţilor (ca factori de eutrofizare) şi se urmăreşte decelarea unor poluări cu substanţe toxice. Pentru lacul de acumulare Colibiţa, în ceea ce priveşte analizele fizico-chimice se efectuează 1008 determinări pe an, frecvenţa de recoltare fiind trimestrială, în 9 puncte de recoltare, iar numărul indicatorilor pe probă este 28. În ceea ce priveşte analizele biologice, cseatea se efectuează pentru următoarele grupe de orbanisme: fitoplancton şi zooplancton, frecvenţa fiind aceeaşi ca şi pentru analizele fizico-chimice (72 probe/an). Zoobentosul nu se determină deoarece nu dispunem de dispozitive necesare pentru recoltarea probelor.

Analizele microbiologice se efectuează pentru coliformi totali, numărul total de determinări/an fiind 36.

SUBSISTEMUL “APE FREATICE”

Caracterizarea calităţii apelor freatice se efectuează atât pe baza unor indicatori generali, care se referă la regimul natural, cât şi a unor indicatori specifici, stabiliţi în funcţie de eventualele tipuri de poluare existente în zona respectivă.

Pentri urmărirea calităţii freatice, pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud sunt monitorizate cinci foraje: Sângeorz Băi (F1), Salva (F1), Rusu Bârgăului (F2), Sărata (F1), Reteag (F2). Frecvenţa de recoltare a probelor pentru aceste foraje este de o probă/semestru, iar numărul de idicatori/probă este 18 pentru forajele Sângeorz Băi (F1), Salva (F1) şi Reteag (F2), şi 19 indicatori/probă pentru forajeleRusu Bârgăului (F2) şi Sărata (F1).




MONITORIZAREA CANTITATIVĂ A APELOR DIN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD

Monitorizarea cantitativă a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud la momentul actual se face zilnic pentru printr-unnumăr de 24 staţii hidrometrice, 9 staţii hidrometrice la folosinţe cu şaptesprezece secţiuni, 9 staţii hidrogeologice cu 19 foraje, 1 (una) staţie hidrometrică de lac acumulare, 10 staţii pluviometrice. Totodată se execută, o dată pe lună monitorizarea a 7 izvoare şi 26 sateliţi. Această monitorizare se execută manual, cu ajutorul a 9 muncitori hidrometrici cu 1/1 normă, 10 muncitori hidrometrici cu ½ normă, 13 colaboratori cu convenţie civilă şi o coordonare executată de staţia hidrologică judeţeană cu 7 TESA.

Având în vedere noile cerinţe ale Directivelor Europene în domeniul apelor, ale Convenţiilor Internaţionale la care România este parte, ale Agenţiei Europene a Mediului , precum şi cerinţa cunoaşterii debitelor de apă în secţiunile în care se determină parametrii de calitate a apei, au fost propuse înfiinţarea a 8 staţii hidrometrice, aprobându-se două staţii, una pe criteriul gospodăririi unitare cantitate-calitate şi una pentru avertizarea producerii unor efecte negative datorită apelor şi parametrilor hidrologici.

Începând cu anul 2003, cu finalitate trimestrul II-2004, se derulează proiectul DESWAT– controlul şi reducerea calamităţilor distructive provocate de ape– cu susţinerea financiară U.S.A.I.D.. Acest proiect, pentru judeţul nostru, cuprindemodernizarea şi montarea de staţii automate la 18 staţii hidrometrice care să măsoare parametrii H.P.T. şi a 10 staţii automate care să măsoare numai cantitea de precipitaţii. Totodată, în acest an se va finaliza lucrarea “Modernizarea sistemului automat de colectare date- D.A.S.T.- Acumulare Colibiţa”, care cuprinde cinci staţii hidrometrice, două staţii pluviometrice, o staţie hidrometrică de exploatare, inclusiv traductori pentru nivelul în lac, poziţie stavile la cele două goliri şi poziţie stavilă lauzina electrică.




EVIDENŢA BARAJELOR ŞI LACURILOR DE ACUMULARE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD Caracteristici baraj Caracteristici

lac de acumulareNr.Crt.

ZonaGeografică(localitatea)

Denumirebaraj/lac deacumulare

Cursulde apă

Tip baraj Înălţime baraj(m)

Lungime coronament

Volum total (mil

mc)

Suprafaţa

lacului (ha)

Categoria de importanţă /

utilizarea

Deţinător Anulpunerii

înfuncţiune

1 ÎNTRE LOCALITĂŢILE

BISTRIŢA –BÂRGĂULUI ŞI

MIŢA

COLIBIŢA BISTRIŢA Arocamente pe o

fundaţie de roci

vulcanice(AM)

92 251 m 100,74 300 ha A / Alimentare cu apă, Hidroenergie,

apărarea împotriva

inundaţiilor, agrement

Compania Naţională Apele Române – SGA

BN

1995

2 STRUGURENI , COM

CHIOCHIŞ

STRUGURENI VALEA APATIU

PM 4,5 0,04 D / Piscicultură CHERTEŞ VASILE

1985

3 MANIC, COM. CHIOCHIŞ

MANIC VALEA APATIU

PM 4,5 0,07 D / Piscicultură CHERTEŞ VASILE

1985

4 BRĂTENI, COM LECHINŢA

BRĂTENI VALEA BRĂTENI

PM 2,5 0,02 D / Piscicultură SC HUMMEL SRL

LECHINŢA

1975

5 BUDURLENI, COM TEACA

BUDURLENI III

VALEA ARCHIUD

PM 4 0,15 D / Piscicultură SC BISTRIŢA SA BISTRIŢA

1985


BUDURLENIII

VALEA ARCHIUD

PM 4 0,5 D / Piscicultură SC BISTRIŢA SA BISTRIŢA

1985


BUDURLENII

VALEA ARCHIUD

PM 4,1 0,75 D / Piscicultură SC BISTRIŢA SA BISTRIŢA

1984

8 ÎNTRE LOCALITĂŢILE

BISTRIŢA –BÂRGĂULUI ŞI

MIŢA

COLIBIŢA –BAZIN

COMPENSARE AVAL

BISTRIŢA(AM)

11,5 0,09 B / Alimentare cu apă,

Hidroenergie, apărarea împotriva

inundaţiilor

SC Hidroelectrica

Cluj

1996

9 ANIEŞ – COM MAIERU

ANIEŞ –BARAJ PRIZA

MHC

ANIEŞ G 9,5 0,03 D / Piscicultură SC ELEREX SRL MAIERU

1985

10 COM BUDACU BOLOVANU - BUDAC G 10,5 0,04 D / Hidroenergie SC 1988




DE JOS MHC Hidroelectrica Cluj

11 COM BUDACU DE JOS

BUDAC 1 -MHC

BUDAC SBB 3,5 0,15 D / Hidroenergie SC Hidroelectrica

Cluj

1989

12 MUN BISTRIŢA BISTRIŢA -MHC

BISTRIŢA SBB 3,75 0,17 D / Hidroenergie SC Hidroelectrica

Cluj

1988

13 SĂSARM, COM CHIUZA

SĂSARM BECLEAN

SOMEŞUL MARE

SBB 5 0,01 C / alimentare cu apă

SC EDILITARA BECLEAN

1981

14 PRUNDU BÂRGĂULUI

PRUNDU BÂRGĂULUI

BISTRIŢA SBB 8 0,01 D / Alimentare cu apă

SC HICART SA 1975

15 MUN BISTRIŢA

BISTRIŢA BISTRIŢA SBB 7,5 0,01 C / Alimentare cu apă

RAJA AQUABIS BISTRIŢA

1913

16 COM REBRA REBRA REBRA SBB 1,2 0,01 D / Alimentare cu apă

SC GCL SA NĂSĂUD

1974

17 COM RODNA IAZ DE DECANTARE

VALEA GLODULUI

VALEA GLODULUI

Depozit de vale

40 1,65 C SUCURS MINIERĂ RODNA

1987

18 COM MAIERU IAZ DE DECANTARE

ANIEŞ

SOMEŞUL MARE

Depozit de versant

25 1,2 C SC COMICO SA SUCURS BUCOVINA

FRASIN

1982

19 MUN BISTRIŢA

HALDA DE ZGURĂ

AFLUENT AL

BISTRIŢEI

Depozit de vale

15 1,1 C SC ARIO SA 1980

20 BECLEAN IAZ PROMET SOMEŞ Depozit de şes

5 0,065 C SC PROMET SA BELCEAN

1987

* tip baraj: AM – Arocament; PM – Pământ etanşat cu mască asfaltică; G – Beton de greutate; SSB – Stăvilar baraj cu ănchidere din beton




Principala construcţie hidrotehnică din judeţul Bistriţa-Năsăud este acumularea Colibiţa. Este amplasat pe râul Bistriţa, cod cadastral II. 1. 24. 4. , amonte borna CSA 46, între localităţile Bistriţa Bîrgăului şi Miţa. Barajul este construit din arocamente pe o fundaţie de roci vulcanice, iar cuveta lacului este situată aproape în întregime pe formaţiuni sedimentare.

1 . 1 . Caracteristicile barajului :- lungime la coronament 251 m;- lăţime la bază 288,50 m;- cota minimă fundaţie 713,00 mdMN;- cotă talveg în ax baraj 718,00 md MN;- cotă coronament 805,00 md MN;- panta taluz amonte 1 : 1,7;- pantă taluz aval 1 : 1,4;- protecţie taluz amonte: mască din beton asfaltic cu S= 2340

mp. În 5 straturi;- protecţie taluz aval : zidărie din piatră uscată.

1 . 2 . descărcătorul de suprafaţă este alcătuit din:- descărcător tip pâlnie cu diametrul de 15,70 m cu o galerie de

evacuare de 325 m. Debitul maxim evacuat pe descărcătorul de ape mari este de 550 mc/s în regim neînecat şi 560 mc/s în regim înecat.

1 . 3 . descărcătorul (golirea) de fund este amplasat în versantul drept cu priza şi casa vanelor în subteran şi este format din două vane în carcasă de 1,7X2,4 una de revizie şi una de serviciu. Capacitatea de evacuare la NNR este de 129,32 mc/s.1 . 4 . descărcătorul (golirea) de semifund este amplasată în versantul stâng, fiind racordată la golirea descărcătorului de ape mari. Casa vanelor are o formă circulară cu diametrul de 7,9 m. Şi este echipată cu două vane având dimensiunile de 1,7X2,4 m. Capacitatea de evacuare la NNR este de 103,44 mc/s.

Fazele de apărare la barajul hidrotehnic Colibiţa- Faza I-a

- nivelul în lac atinge cota de 798,00 mdMN;- volum 76,83 mil.mc.;- debitul afluent mai mare de 35 mc/s.;- debitul defluent să nu depăşească 30 ms/s

- 15 mc. Prin uzinare;




- 15 mc. Prin evacuare.

- Faza II-a- nivelul în lac atinge cota de 799,50 mdMN;- volum 81,608 mil.mc.;- debitul afluent cu valori între 35-86 mc/s.;- debitul defluent să nu depăşească 45 ms/s

- 15 mc. Prin uzinare;- 30 mc. Prin evacuare.

- Faza III-a- nivelul în lac atinge cota de 800,50 mdMN;- volum 84,90 mil.mc.;- debitul afluent să nu depăşească 86 mc/s.;- debitul defluent să nu depăşească 55 ms/s

- 15 mc. Prin uzinare;- 40 mc. Prin evacuare.




d) Riscuri poluare ape

PRINCIPALELE SURSE DE POLUARE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUDNr. crt.

DENUMIRE LOCALIZARE CARACTERIZARE

1. R.A.J.A. “AQUABIS” BN

- Evacuare S.E. I- Evacuare S.E. II- Evacuare directă

II.1.24.4./590II.1.24.4./578II.1.24.4./576

Ape uzate orăşeneşti, cu încărcări specifice apelor uzate menajere şi industriale (industria textilă, de prelucrare a lemnului, alimentară, industria construcţiilor de maşini, industria sticlei, a maselor plastice , teracotă,acumulatori, cabluri,electrice). În cursul anului 2002 au apărut depăşiri la următorii: suspensii, CBO5, NH4

+, Fe, Pb, cianuri, zinc, detergenţi, azotiţi, CCO-Cr, azotaţi, substanţe extractibile.

2. S.C. “EDILITARA” S.A. BECLEAN- Evacuare S.E. II.1./1010

Ape uzate orăşeneşti, cu încărcări specifice apelor uzate menajere şi industriale (“Avicola” Beclean, industri alimentară. În anul 2002 au fost înregistrate depăşiri la următorii indicatoi: CCO-Cr, CBO5, suspensii, NH4

+, Fe, detergenţi, substanţe extractibile.

3. S.C “G.C.L.” S.A. NĂSĂUD- Evacuare S.E.- Evacuare directă

II.1./694II.1./668

Ape uzate orăşeneşti, cu încărcări specifice apelor uzate menajere şi industriale (industria alimentară, industria maselor plastice). In anul 2002 au fost înregistrate depăşiri la următorii indicatori: CCO-Cr, CBO5, NH4

+, substanţe extractibile.

4. PRIMĂRIA SÂNGEORZ-BĂI- Evacuare S.E.- Evacuare directă

II.1./390II.1./391

Ape uzate orăşeneşti, cu încărcări specifice apelor uzate orăşeneşti. Faţă de NTPA-001/2002 apar depăşiri la indicatorii: CCO-Cr, NH4

+, detergenţi, substanţe extractibile.

5. R.A.J.A. “AQUABIS” BN- S.A.C. Rodna II.1./260

Ape uzate menajere, cu încărcări specifice acestui tip de ape. S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: suspensii, CCO-Cr, CBO5, NH4

+, substanţe extractibile.6. S.C. “HICART” S.A.

PRUNDU BÂRGĂULUI II.1.24.4./302Ape uzate industriale (industria de prelucrare a hârtiei).Depăşiri la indicatorii: suspensii, CCO-Cr,, CBO5.

7. S.C. “PROMET” S.A. BECLEAN II.1./1010

Ape uzate industriale (industria metalurgică).Depăşiri la indicatorii: suspensii, zinc, substanţe extractibile, reziduu fix, cloruri.




8. S.M. RODNA- Iaz Valea Glodului II.1.15.1./115

Ape uzate tehnologice provenite din instalaţiile de preparare a minereurilor neferoase şi ape de mină. S-au înregistrat depăşiri la următorii indicatori: suspensii.

9. S.C. “COMINCO” S.A. BUCUREŞTI SUCURSALA BUCOVINA FRASIN- S.E. Valea Vinului II.1.5./50

Ape de mină. Depăşiri faţă de NTPA 001/2002 s-au înregistrat la următorii indicatori: suspensii, sulfaţi, Ca, Zn, Fe, Mn.

Instituţii publice şi Operatori economici deţinători de deşeuri periculoase pentru om şi mediu

Nr. crt.

Denumirea agentului economic

LocalitateAdresa, telefon Persoana de

contactTipul de deseu

periculosCantitatea Concentratia Modul de

depozitareObs.

1

Mihalci Gheorghe(pesticide apartinind SC Zoohorticola SA Teaca-

Ferma Archiud)

Teaca

Teaca, Nr. 481Tel.276076

Mihalci Gheorghe

Deseuri de pesticide

300 litri Hala inchisa

2

Horga Viorel(pesticide apartinind SC Zoohorticola SA Teaca-

Ferma Pintic

Pintic

PinticTel. 276864

Horga Viorel Deseuri de pesticide

1350 kg Magazie inchisa

3

SC EUROULTRALEX SRL

(firma lichidatoare a SC AGROINDUSTRIALA SA

BistritaFerma Sigmir -societate in

lichidare)

Bistritastr. Subcetate, nr. 9;

Tel.238391

Virtic Petre Deseuri de pesticide

1720 litri5840 kg

2 magazii inchise

4

SC MIRO SA

Bistrita

str. Industriei nr. 4;Tel.234268

(pesticidele sunt depozitate la SC

AGROINDUSTRIALA SA Jelna, Ferma

pomicola- « Paraul

Ion Magadan Deseuri de pesticide

1370 litri230 kg

Beci inchis




Ursului » Pietris)

5

SC RAAL SA-BistritaFerma pomicola Dumitra

Bistrita

str. Industriei nr. 4ATel.234507

depozit Dumitra, nr. 208Tel. 234379

Crisan Iuliana Deseuri de pesticide

200 litri1324 kg

Garaj de tabla inchis

6SC EUROFERMA DS SRL

Bistrita

Piata Petru Rares nr. 7A, Tel. 231803

depozit Dumitra nr. 507

Valer Simihaian

Deseuri de pesticide

800 litri Hala inchisa

7SC AGROBIS BAZA 6 SA

BistritaStr. Calea Moldovei, nr.

17ATel. 215802

Istrate Ioan Deseuri de pesticide

3000 litri sopron

8Regionala CFR Cluj

Divizia Linii Sectia L8Bistrita

str. Rodnei nr. 4ATel. 238669

Guta Partenie Deseuri de pesticide

580 litri Magazie inchisa

9SC ALEX DORA SRL

BistritaStr. Sigmirului, nr. 15

Tel. 234833Sidor Vasile slam 50 kg Bazin

10

SC LUKOIL DOWNSTREAM SRL Satu

Mare Depozit Nasaud

Nasaud

Str. G. Cosbuc, nr. 219Tel. 360711

Tanc Valer Namol din separatorul de

produse petroliereReziduuri petroliere

148 kg

346 kg

Separator produse

petroliere

Recipient metalic

11SC OXIGENUL SA

BistritaStr. Sigmirului, nr. 9

Tel. 238128Gheorghe

PopaDeseu

Percloretilena50 litri La sediul unitatii

12SC IPROEB SA

BistritaStr. Drumul Cetatii, nr. 19

Tel. 238164Antonescu

Aureliasubstante chimice

expirate684 kg La sediul unitatii

13SC BISTRO FOREST SRL

Susenii Birgaului

Susenii Birgaului, Str.Principala, nr. 397

Tel 265893

Migovan Leontin

Rombai On Extra,soluţie

diluată

4500 kg Bazin de antiseptizare

14

SC REVOX INTERNATIONAL PROD

SRL Bistrita

Str. G-ral Grigore Balan,

nr. 25Tel. 231341

Aluas Radu Virgil

Amestec de substante:

percloretilena, petrol, actival,

alcool isopropilic, fixator, solvent

800 kg La sediul unitatii




15

SC INTEX SA

Nasaud

Str. George Cosbuc, nr. 230

Tel 360864

Sima Grigore Dorel

Substante chimice expirate (

preluate de la fosta SC

TEXTILA NASAUD SA)

1923 kg La sediul unitatii

16

Actalmente S.C. IDROFND S.R.L.CLUJ-NAPOCA

Beclean

Str. Valea Viilor, nr. 2Tel. 343031

Revnic Darius

Praf din gazul de ardere

(oxid de zinc)

44 kg Stoc, la sediul unitatii (fosta

S.C. Metaltech

17SC COMELF SA

BistritaStr. Industriei, nr. 4

Tel 234462Souca

NicoletaDeseuri de

vopsele si lacuri 350 kg Stoc, la sediul

unitatii

18SC ARIO SA

Bistritastr. Industriei, nr. 10

Tel. 234160Muntean

LiviuDeseu de la turnatorie

3300 tone depozitat in halda de zgura

19Regia Autonoma Judeteana

de Apa Bistrita NasaudBistrita

str. Parcului, nr. 1Tel 214014

Dorina Chis Namol chimic 7 tone in stoc

20SC ROMBAT SA

BistritaDrumul Cetatii, nr. 6,

234011, 234010

Marin Lantos Deseuri cu plumbAcumulatori uzatiCondensatori cu

PCB

Aprox.10 tone

82,1 tone

33 bucati

se valorifica la IMNR Bucuresti

In stoc

21PETROM SA Sucursala

Peco BistritaBistrita

str. Zimbrului, nr. 3A,Tel 216917

Patrulescu Ana

Slam decantorUlei uzat

3660 kg3200 litri

decantor




TIPURI DE POLUANŢI EVACUAŢI ÎN APELE DE SUPRAFAŢĂ ŞI ÎN APELE SUBTERANE:

-suspensii, subsanţe organice, cloruri, sulfaţi, calciu, fier, zinc, mangan, cupru, plumb, cianuri, amoniu, azotaţi, azotiţi, detergenţi, substanţe extractibile, reziduu fix.

CARACTERIZAREA GENERALA A EPURĂRII APELOR UZATE LA NIVELUL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD ÎN ANUL 2002.

La nivelul anului 2002 în judetul Bistriţa-Năsăud a fost evacuat un volum de 29.011.765mc. Din acest volum 6.468.900mc reprezintă ape care nu necesită epurare –22,3% (piscicultură). A fost evacuat un volum de 1.888.744mc – 6,5% ape uzate neepurate (evacuări directe), 13.083.483mc – 45,1% ape uzate insuficient epurate şi 7.570.638mc –26,1% ape uzate, suficient epurate. Cauzele principale ale evacuărilor de ape uzate, neepurate si insuficient epurate sunt:

-subdimensionarea colectoarelor de canalizare şi a staţiilor de epurare (Năsăud, Sângeorz Băi);

-încărcările foarte mari în substanţe poluante ale influentului din staţiile de epurare (în special substanţe organice şi amoniu pentru apele uzate orăşeneşti), funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare datorită unor tehnologii de epurare neperformante, a întreţinerii şi exploatării necorespunzatoare a acestora (S.C.”Edilitara” S.A. Beclean, S.C.”G.C.L.”S.A. Năsăud, Primăria Sângeorz Băi), precum şi a uzurii echipamentelor staţiei.

Lucrari hidrotehnice speciale (iazuri de depozitare: gestionarea deseurilor etc.) cu risc asupra calitatii apei. Identificare. Caracterizare generala.

1. Iaz de decantare Valea Glodului - aparţine Sucursalei Miniere Rodna. Este amplasat pe cursul Văii Glodului, afluent de stânga al râului Someşul Mare amonte localitatea Valea Mare - comuna Şanţ. Lucrarea hidrotehnică care realizează retenţia o constituie un baraj cu anrocamente la bază, peste care s-a depus steril.

Barajul are o înalţime de 40 m şi o lungime de 250 m.Cota actuală a barajului este de 720 mdMN faţa de cota finală 740 mdMN. Corpul

barajului este în curs de sistematizare, fiind în execuţie berme şi taluze, în conformitate cu proiectul de execuţie.

Principala funcţiune a iazului este aceea de decantare a tulburelii rezultate din prepararea minereului de la uzina Făget.

Pentru evacuarea apelor rezultate din tulbureală + precipitaţii, sunt prevăzute sonde inverse cu debuşare în zona aval baraj. Pentru situaţii cu precipitaţii mari şi în regim de




exploatare cu ape mari, iazul are prevăzut un descărcător de ape mari, de asemenea cu debuşare în zona aval.

2. Iaz de decantare Anieş - aflat în conservare, predat prin protocol nr. 6570/26.11.1999 unităţii S.C. COMINCO S.A. Bucureşti - Sucursala Bucovina Frasin, jud. Suceava.

Iazul este amplasat pe malul stâng al râului Someşul Mare în loc. Anieş, com. Maieru.

Acumularea este de tip lateral, închisă cu un dig perimetral, rezultat din procesul de flotaţie, cu o înălţime de 25 m si lungime de 900 m. In general, corpul digului este bine sistematizat şi stabilizat. Pe berme şi taluze s-au plantat arbuşti. Pe malul stâng al râului Someşul Mare s-a executat o lucrare de apărare de mal din casete prefabricate umplute cu piatră.

Pentru evacuarea apelor rezultate din precipitaţii sunt prevăzute sonde inverse cu debuşare în zona aval.

16. PRINCIPALELE POLUĂRI ACCIDENTALE PRODUSE ÎN ULTIMII 12 ANI JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD

Sursa Tip de poluare Substanţe poluante

Zone/Ecosisteme afectate

1. S.C. “AGROINDUSTRIALA” S.A.LECHINŢA

-Ferma zootehnică Lechinţa (1996)

- poluare accidentală;

- substanţe organice şi amoniu;

- Valea Lechinţei – II.1.24.6.4., Hm=27 – Dipşa amonte confluenţă Şieu, H=0;

2. S.C.“COMPATRIK” S.R.L. REBRIŞOARA

- Depozit carburanţi Năsăud(2001)


- produse petroliere;

- Valea Podului (afluent de dreapta al râului Someşul Mare) şi râu Someşul Mare de la Hm=692 şi aval;

3. S.C. “TEXTILA” S.A. NĂSĂUD- Centrala termică


- produse pertroliere;

- Valea Podului – până la 30m amonte de confluenţa cu râu Someşul Mare;

4. PERIMETRUL MINIER COBĂŞEL


- suspensii, Mn, Cu, Fe, Zn;

- Pârâul Fluieroasa, pârâul Cobăşel şi râu Someşul Mare;

5. R.A.J.A. “AQUABIS” BN- Staţia de epurare ape uzate orăşeneşti


- substanţe organice, amoniu;

- Râul Bistriţa, II.1.24.4., Hm=578, până la confluenţa cu râul Şieu – II.1.24.;




ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE

Conform H.G.95 din 23.01.2003, sunt stabilite măsurile pentru controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, în scopul prevenirii acestor categorii de accidente şi al limitării consecinţelor lor asupra securităţii şi sănătăţii populaţiei, precum şi asupra calităţii mediului.

În baza clasificării, la nivelul Judeţului Bistriţa – Năsăud, operatorii economici care pot provoca accidente tehnologice sunt prevăzuţi în Tabelul de mai jos:

A.Industriale: Obiectivele SEVESO II din judeţul Bistriţa-Năsăud

Rezervoare Documentaţie depusăNr. crt.

Localitate Denumire operator economic

SEVESO

Profil de activitate

Clasificarea operatorului

RM/Rm

Denumirea substanţei

Frazele de risc

associate

Cantitatea totală de

subst. posibil a fi deţinută

(t)

Starea de

agregare (s, l,

g)

Pre

siu

ne (

atm

)

Nr.

rez

ervo

are

Cap

acit

ate

reze

rvor

(m

3 )

În in

stal

aţie

(t)

Mat

erii

prim

e, p

rodu

şi

inte

rmed

iari

, pro

duse

fin

ite

Alt

e m

odur

i de

stoc

are

(t)

PP

AM

RS

PU

I

PU

E

1 Bistriţa DIRECŢIA DE TERMOFICARE A MUNICIPIULUI BISTRIŢA

Producere, transport si distributie energie termica

RM păcură R 52 12000t

p at

m

3

2x50

00t,

1x20

00t

Mat

erie

pri

mă

- Da Da Da Da




2 Bistriţa SC BALINT SRL Industria sticlei si ceramicii fine

RM trioxid de arsen

R45-28-34S 53-45T+

5t-conform ultimei Notificări; unitatea a solicitat scoaterea obiectivului de sub incidenţa SEVESO, * Vezi Nota 1

s -

Mat

erie

pri

mă

reci

pien

ţi m

etal

ici

Da Da Da Da

stabilizatori (compuşi pe bază de plumb)

R61-62-20/22-33-50/53

25 t s -

Mat

erie

pri

mă

saci

de

1t

Da Da * Vezi Nota 2

acetat de etil R11 2t l -

Mat

erie

pr

imă

bazi

ne

de

1t

dioctilftalat (DOF)

R60-61 85t l - 2

1x63

m

3 , 1x

31 m

3

Mat

erie

pr

imă

3 Bistriţa SC TERAPLAST GP SA

Industria maselor plastice.

Rm

vopsele vinilice

R43 0,1t l -

Mat

erie

pr

imă

reci

pien

ţi




“turtă” DOF (deşeu reutilizabil, în acelaşi proces tehnologic)

R60-61 5,5t s -

Deş

eu, c

are

se r

eint

rodu

ce

rein

trod

uce

în f

lux,

ca

mat

erie

pri

mă

saci

de

1t

negru de fum

5t s -

Mat

erie

pr

imă

saci

de

25kg

benzină R12-38-4-4-51/53-65-66-67

2464t l

p at

m

4x30

m3 , 2

x60

m3 ,

3x10

00

Com

bust

ib.-

Mat

erie

pri

mă Da

motorină R10-40-65-66-51/53

4276t l

p at

m

3x30

m

3 , 1x

1000

m

3 ,

Com

bust

ib.-

mat

erie

pri

mă Da

4 Bistriţa SC PETROM SA –DEPOZIT PETROM BISTRIŢA

Industria petrochimică

Rm

petrol R10-38-51/53-66

49t l

p at

m

atm

osfe

ric

1x60

m3

Com

bust

./m

ater

ie

prim

ă

Da




CLU R10-45-52/53-66

990t l

p at

m,

1x30

m

3 , 1x

1000

m3

Com

bust

ib.-

mat

erie

prim

ă

Da

GPL R12 34t g

18

barr

Com

bus

tib. -

reci

pien

ţi

Da

* Notă 1SC BALINT SRL a solicitat, prin adresa înregistrată la APM BN nr. 16061 scoaterea obiectivului de sub incidenţa SEVESO , ca

urmare a reducerii cantităţii relevante de trioxid de arsen, cantitatea deţinută la momentul actual şi cea care va fi aprovizionată, fiind mai mică de 100 kg, adică sub limita de încadrare a obiectivului în ORM (obiectiv cu risc major).

Solicitarea agentului economic nu este întemeiată, deoarece, în cazul trioxidului de arsen, pentru o cantitate deţinută, cuprinsă între 0÷100 kg, obiectivul se încadrează în ORm (obiectiv cu risc minor). Prin adresa APM BN nr. 1620 6/9.11.2006, SC BALINT SRL a fost informat asupra reîncadrării în obiectiv cu risc minor, cu condiţia raportării lunare la APM BN, a cantităţii de As2O3

aprovizionate şi deţinute.

* Notă 2SC TERAPLAST GP SA a întocmit şi PUI, facultativ (nu este o cerinţă reglementată).

B. De transport şi depozitare produse periculoase:

Produsele periculoase sau substanţele periculoase ( S.P.) sunt acele produse chimice care, pe timpul transportului, cu mijloace auto sau pe calea ferată, datorită unor accidente de circulaţie, avarii la mijlocul de transport sau ambalaj, reacţii chimice neprevăzute, nerespectări ale normelor tehnice de ambalare şi transport sau altor factori neprevăzuţi, pot conduce la apariţia unor explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândiri de S.P. pe sol şi în mediul înconjurător.




Având ca documentaţie de lucru “GHIDUL MĂSURILOR DE URGENŢĂ“ pe timpul transportului mărfurilor periculoase, în eventualitatea producerii unui accident / incident conducătorul vehiculului, pentru limitarea consecinţelor pericolului prezentat de acesta, va proceda la evaluarea situaţiei şi va anunţa imediat organele în drept, pentru a se lua măsuri operative de intervenţie. De asemenea, acesta trebuie să identifice:

- denumirea substanţei sau obiectului periculos, clasa, numărul ONU;- descrierea proprităţilor fizice ( cu indicarea culorii, a mirosului, legate de aspectul pierderii sau scurgerii );- natura pericolului prezentat de substanţa periculoasă sau obiectul periculos, efectele acestuia, inclusiv cele asupra mediului;- echipamentul de protecţie;- măsuri de securitate pe care trebuie să le aplice;- în caz de pierderi de produse sau deversări uşoare, se menţionează dacă substanţele transportate reacţionează periculos cu

apa;- măsuri de prim ajutor.Bazându-ne pe datele de identificare a operatorilor economici clasificaţi de la Pct. A şi a avizelor solicitate de beneficiari,

privind transportul de deşeuri periculoase la nivelul judeţului au fost identificaţi următorii agenţi economici surse de risc:DIRECŢIA DE TERMOFICARE A MUNICIPIULUI BISTRIŢASC BALINT SRL BISTRIŢASC TERAPLAST GP SA BISTRIŢASC PETROM SA –DEPOZIT PETROM BISTRIŢA ,a căror prezentare a fost făcută în capitolul anterior.SC ROMBAT SA BISTRIŢA, Str. Drumul Cetăţii, Nr. 6 poducător de acumulatori şi generator de acumulatori deşeu

valorificaţi la SC PROMBAT SA COPŞA MICĂ Str. Sibiului, Nr. 25, Jud. SIBIUSC PETROM SA – Zona PECO BISTRIŢA-NĂSĂUD, cu sediu în BISTRIŢA, Str. Zimbrului, Nr. 3A, generator de

nămoluri de la separatoarele ulei apă, preluate deSC LAFRAGE CIMENT SA, Punct de lucru MEGIDIA, Str. Poporului, Nr. 1, Jud. CONSTANŢA




Secţiunea a 5-a CĂI DE TRANSPORT1. REŢEAUA DE DRUMURI

Reorganizarea administrativ teritorială a ţării a determinat modificări de structură în, multe sectoare de activitate inclusiv în cele care priveau căile de comunicaţie.

Această reorganizare a găsit judeţul Bistriţa-Năsăud cu două sectoare de drum naţional şi anume:

- D.N. 15 A Dej – Bistriţa - Vatra Dornei - este înscris în reţeaua drumurilor europene E 576;

- D.N. 15 A Reghin - Sărăţel.În anul 1970, Secţia de drumuri naţionale a preluat de la Direcţia Judeţeană de

drumuri şi poduri următoarele sectoare:- D.N 17 C Bistriţa –Năsăud – Dealul Ştefăniţei;- D.N. 17 D Beclean – Năsăud – Rodna – Cârlibaba.Anexa 2 reprezintă reţeaua de drumuri din judeţ.

SSIITTUUAAŢŢIIAAcuprinzând drumurile naţionale de pe raza judeţului

Bistriţa – Năsăud

Nr.crt.

D.N. Localităţi limitrofe Poziţiakm

Lungimekm

1 17 Dej – Vatra Dornei 6+500 – 116 +000 109,500 km2 17C Bistriţa – Moisei 0+000 – 65+236 65,236 km3 17 D Beclean – Rotunda 0+000 – 99 + 900 99 900 km4 15 A Reghin - Sărăţel 18 + 000 – 46 +597 28,233 km

TOTAL 303,233 km

Judeţul Bistriţa – Năsăud dispune de o reţea bună de drumuri judeţene şi comunale care asigură desfăşurarea activităţii de transport rutier în întregul judeţ.

Situaţia statistică privind starea generală de viabilitate a drumurilor judeţene şi comunale se prezintă astfel:

Din care:Modernizate cu: Drumuri

din

Categoria de drumuri Total

beton asfaltDrumuripietruite

pământDrumuri judeţene 719,8 62,8 275,1 286,3 95,7Drumuri comunale 417,2 16,2 18,2 202,3 180,3Total km de drum 1,337,1 79,0 293,3 488,6 275,9




Pe traseele, ce leagă localităţile judeţului între ele, drumurile judeţene şi cele comunale, se întâlnesc 234 de poduri cu deschideri de la 5 la 10 m şi peste 10 m, în lungime totală de 4,3 km.

Judeţul Bistriţa-Năsăud datorită bogăţiei naturale, pădurea ocupă mai bine de o treime din suprafaţa sa, dispune de o reţea de drumuri forestiere cu o lungime totală de 1004,8 km care au avut şi continuă să aibă o însemnată funcţie economică şi socială.

TTAABBEELLcuprinzând încadrarea drumurilor naţionale

Nr. crt.

Indicativul şi denumirea drumului Lungimea totală- km -

Lungimea sectoarelor

de drum- km

Poziţia km a sectoarelor de

drum km…….. km

DN 15 –A LIMITA JUDEŢ MUREŞ-TEACA- SĂRĂŢEL- DN - 17

28,577 18+000 46+577

a) Limită judeţ Mureş - Teaca 7,000 18+000 25+000b) Teaca - Herina 16,000 25+000 41+000

1

c) Herina – DN 17 5,577 41+000 46+577

2DN 16 LIMITA JUDEŢ MUREŞ – SILIVAŞU DE CÎMPIE – URMENIŞ – LIMITA JUDEŢ MUREŞ

13,000 49+400 62+400

DN 17 LIMITA JUDEŢ CLUJ – URIU-BECLEAN- ŞINTEREAG - BISTRIŢA-PRUNDU BÂRGĂULUI-PIATRA FÂNTÂNELE-LIMITA JUDEŢ SUCEAVA

19,350 60+650 116+000

a) Limită judeţ Cluj-Josenii Bârgăului 71,650 6+650 78+000b)Josenii Bârgăului- Mureşenii Bârgăului 16,000 78+000 94+000

3

c) Mureşenii Bârgăului- Limită judeş Suceava 22,000 94+000 116+000

DN 17 C BISTRIŢA (DN 17) – NĂSĂUD- SUCEAVA-TELCIU-DEALU ŞTEFĂNIŢEI- LIMITA JUDEŢ MARAMUREŞ

65,236 0+000 65+236

a) Bistriţa (DN 17) - Dumitra 10,000 0+000 10+000b) Dumitra - Telciu 30,000 10+000 40+000c) Telciu – Dealu Ştefăniţei 22,000 40+000 62+000

4

d) Dealu Ştefăniţei – Limită judeţ Maramureş 3,236 62+000 65+236DN 17 D BECLEAN (DN 17) – SALVA- NĂSĂUD- SÂNGEORZ BĂI-ŞANŢ-LIMITĂ JUDEŢ SUCEAVA

93,000 0+000 99+000

a) Beclean (DN 17)- Săsarm 7,000 0+000 7+000b) Săsarm - Năsăud 16+000 7+000 29+000




c) Năsăud – Ilva Mică 21,000 29+000 50+000d) Ilva Mică – Valea Mare 36,000 50+000 86+000

5

e)Valea Mare – Limită judeţ Suceava 13,000 86+000 99+000TOTAL 309,163

TABELcuprinzând încadrarea drumurilor judeţene

Nr. crt.



de drum- km -

Poziţia km a sectoarelor de drum

km…….. km

DJ 151 LIMITA JUDEŢ MUREŞ-LECHINŢA- ŞINTEREAG-BISTRIŢA (DN 17)

78,600 45+810 128+180

a) Limită judeţ Mureş - Zoreni 17,190 45+810 63+000b) Zoreni – Şintereag (DN17) 43,444 63+000 106+444c) DN 17 – Blăjenii de Jos 2,555 110+214 112+769d) Blăjenii de Jos – Blăjenii de Sus/zona pădure 6,231 112+769 119+000e) Zona pădure - Sigmir 3,000 119+000 122+000

1

f) Sigmir – Bistriţa (DN 17) 6,180 122+000 128+180DJ 154 LIMITA JUDEŢ MUREŞ-MONOR-ŞIEU-SĂRATA (DN 17)

34,720 17+000 51+720

a) Limită judeţ Mureş-Şieuţ 10,000 17+000 27+0002

b) Şeuţ – Sărata (DN 17) 24,720 27+000 51+720

DJ 154-B LIMITĂ JUDEŢ MUREŞ-MONOR (DJ 154)

4,780 10+620 15+400

a) Limită judeţ Mureş-Monor 4,680 10+620 15+3003

b) Monor – DJ 154 0,100 15+300 15+400

DJ 154-C ŞIEUŢ (DJ 154)-SEBIS-ARDAN- BUDACU DE SUA ( DJ 173)

16,600 0+000 16+600

a) Şieuţ 0,500 0+000 0+500

b) Şieuţ- Sebiş 6,600 0+500 7+100

c) Sebiş – Budacu de sus 7,900 7+100 15+000

4

d) Budacu de sus 1,600 15+000 16+600

5 DJ 154 –D DOMNEŞTI (DJ 154) –DIPŞA- BUDURLENI – DJ 151

20,420 0+000 23+000

DJ 162 TEACA (DN 15-A)- SÂNMIHAIU DE CÂMPIE (DJ 151) – SILIVAŞU DE CÂMPIE-ŞOPTERIU-DJ173

45,240 0+000 48+426




a) Teaca(DN 15A)- Sânmihaiu de Câmpie (DJ 151)

18,540 0+000 18+540

b) Sânmihaiu de Câmpie (DJ 151)-Miceştii de Câmpie

5,900 18+733 24+633

c) Miceştii de Câmpie -Visuia 5,200 24+633 29+833d) Visuia- Silivaşu de Câmpie (DN 16) 6,000 29+833 35+833

6

e) Silivaşu de Câmpie (DN 16) – DJ 173 9,600 38+826 48+426DJ 170 RETEAG (DN 17)-CICEU GIURGEŞTI BREAZA

24,500 0+000 24+500

a) Reteag (DN 17) Ciceu Giurgeşti 6,300 0+000 6+300

7

b) Ciceu Giurgeşti - Breaza 18,200 6+300 24+500

8DJ 170-A CHIUZA (DN 17D)-DUMBRĂVIŢA- SITA-SPERMEZEU (DJ 171)

16,377 0+000 16+377

DJ 171 URIU (DN 17)-SPERMEZEU- TÂRLIŞUA - LIMITA JUDEŢ MARAMUREŞ

39,520 0+000 39+520

a) Uriu (DN 17) – Lunca Borlesei 19,630 0+000 19+630

b) Lunca Borlesei - Târlişua 7,170 19+630 26+800

c) Târlişua 1,817 26+800 28+617

9

d)Târlişua – Limită judeţ Maramureş 10,903 28+617 39+520

DJ 172 DN 17-COCIU-NIMIGEA DE JOS- ZAGRA -SUPLAI

35,120 0+000 35+350

a) DN 17 - Zagra 20,770 0+000 21+000

10

b) Zagra - Suplai 14,350 21+000 35+350DJ 172-A BECLEAN (DN 17)- CHIOCHIŞ LIMITĂ JUDEŢ CLUJ

33,000 0+000 33+000

a) Beclean (DN 17) - Chiochiş 26,000 0+000 26+00011

b) Chiochiş – Limită judeţ Cluj 7,000 26+000 33+000

DJ 172-B UNIREA (DN 17)-NEPOS-REBRIŞOARA-PARVA

33,800 0+000 39+600

a) Unirea (DN 17) – Nepos (DN 17-D) 16,300 0+000 16+300

1 2 3 412b) Rebrişoara (Dn 17-D) - Parva 17,500 22+100

39+600




DJ 172-C JOSENII BÂRGĂULUI (DN 17) – ILVA MICĂ – LEŞU-LUNCA LEŞULUI

25,320 0+000 28+277

a) Josenii Bârgăului (DN 17)- Strâmba 4,000 0+000 4+000

b) Strâmba-Ilva Mică (DJ 172-D) 10,320 4+000 14+320

13

c) Ilva Mică (DJ 172D) – Lunca Leşului 11,000 17+227 28+227DJ 172 –D ILVA MICĂ 8DN 17-D)-LUNCA ILVEI LIMITA JUDEŢ SUCEAVA

42,150 0+000 42+150

a) Ilva mIcă – Măgura Ilvei 19,000 0+000 19+000b) Măgura Ilvei – Ilva Mare 4,800 19+000 23+800c) Ilva Mare – Lunca Ilvei 10,000 23+800 34+000d) Lunca Ilvei – Viaduct Roşia 5,000 34+000 39+00014e) Viaduct Roşia – Limită judeţ Suceava 3,150 39+000 42+150DJ 172 –E CHIOCHIŞ (DJ 172-A)-LECHINŢA- HERINA (DN 15-A)

21,060 0+000 22+306

a) Chiochiş (DJ 172-A) - Matei 7,300 0+000 7+30015

b) Matei – Herina (DN 15-A) 13,760 7+300 22+306

16DJ 172-F LIMITA JUDEŢ CLUJ-BRANIŞTEA- BECLEAN (DN 17)

9,000 22+570 31+570

DJ 172 – G NUŞENI (DJ 172-A)-SĂRĂŢEL-CUŞMA- LIVEZILE (DN 17)

60,220 0+000 62+816

a) Nuşeni (DJ 172-A) Chiraleş 10,130 0+000 10+130

b) Chiraleş – Sărăţel (DN 15A) 10,250 10+400 20+450

c) Sărăţel (DN 15-A)- DJ 154 3,110 20+910 24+020

d) DJ 154 - Monariu 2,050 25+436 27+186

e) Monariu - Jelna 7,610 27+486 35+096

f) Jelna 0,990 35+096 36+086

g) Jelna – Satu Nou 4,820 36+736 41+556

h) Satu Nou 0,640 41+556 42+196

i) Satu Nou - Cuşma 6,480 42+196 48+676

17

17

j) Cuşma - Livezile 14,140 48+676 62+816




DJ 172 –H NUŞENI (DJ 172-G)-MATEI – ZORENI (DJ 151)

22,930 0+000 25+590

a) Nuşeni (DJ 172-G) –Matei (DJ 172-E) 11,380 0+000 11+38018b) Matei-Zoreni (DJ 151) 11,550 14+040 25+590DJ 172-I BEUDIU (DJ 172-A)-ŢENTEA – SÂNNICOARĂ-LIMITA JUDEŢ CLUJ (DJ 172-A)

13,220 0+000 13+220

a) Beudiu – Viţa 5,550 0+000 5+55019

b) Viţa – DJ 172-A 7,720 5+550 13+220

DJ 173 BISTRIŢA(DN 17) –BUDACU DE SUS -ŞIEU-TEACA-LIMITĂ JUDEŢ MUREŞ

64,170 0+000 66+260

a) Bistriţa (DN 17) – Jelna 6,000 0+000 6+000

b) Jelna- Budacu de Sus 9,000 6+000 15+000

c) Budacu de Sus – Şieu (DJ 154) 10,064 15+000 25+064

d) Şieu (DJ 154) - Pintic 12,016 25+624 37+640

e) Pintic - Teaca 1,960 37+640 39+600

f) Teaca - Ocniţa 11,900 39+600 51+500

20

g) Ocniţa – Limită judeţ Mureş 14,760 51+500 66+260

DJ 173-A PRUNDU BÂRGĂULUI (DN 17) – COLIBIŢA / LAC ACUMULARE – MUREŞENII BÂRGĂULUI

30,000 0+000 30+000

a) Prundu Bârgăului (DN 17)- Colibiţa / st. betoane

12,700 0+000 12+700

b) Colibiţa / st. Betoane – centură lac acumulare

12,300 12+700 25+000

21

c) Centură lac acumulare – Mureşenii Bârgăului (DN 17)

5,000 25+000 30+000

DJ 173 –B BISTRIŢA (DN 17-C)-TĂRPIU- NIMIGEA DE JOS (DJ 172)

29,280 0+000 29+280

22a) Bistriţa 3,000 0+000

3+000




b) Bistriţa -Tărpiu 10,000 3+000 13+000

c) Tărpiu 3,200 13+000 16+200

d) Tărpiu - Cepari 3,300 16+200 19+500

e)Cepari – Nimigea de Jos (DJ 172) 9,405 19+500 28+905

22

f)Nimigea de Jos 0,375 28+905 29+280

DJ 173C BISTRIŢA – BUDACU DE JOS- BÂRLA – (DJ 154)

19,860 0+000 20+000

a) Bistriţa 1,200 0+000 1+200b) Bistriţa - Buduş 8,660 1+200

10+00023c) Buduş - Bârla 10,000 10+000

20+000TOTAL 719,887

TABELcuprinzând încadrarea drumurilor COMUNALE

Nr. crt.



de drum- km -

Poziţia km a sectoarelor de drum

km…….. km

0 1 2 3 41 DC 1 TELCIU (DN 17-C) - TELCIŞOR 10,200 0+000 10+2002 DC 2 REBRIŞOARA (DN 17-D) - GERSA 7,100 0+000 7+1003 DC 2-A SÂNGEORZ BĂI /DN 17-D)-VALEA

BORCUTULUI3,400 0+000 3+400

DC 2-B DN 17-D CORMAIA 8,050 0+000 8+050a) DN 17-D- Cormaia 3,000 0+000 3+000b) Cormaia 2,000 3+000 5+0004c) Cormaia 3,050 5+000 8+050

5 DC 2-B CORMAIA (DC 2-B) –MĂNĂSTIREA BUNA VESTIRE

1,500 0+000 1+500

6 DC 2-D REBRIŞOARA (DN 17-D) - PODEREI 3,000 0+000 3+0007 DC 3 RODNA (DN 17-D) – VALEA VINULUI 9,150 0+000 9+1508 DC 3-A RODNA (DN 17-D) – MĂGURA ILVEI 8,580 0+000 8+5809 DC 4-A MĂGURA ILVEI (DJ 172 – D) -

ARŞIŢA5,000 0+000 5+000

10 DC 4-B ILVA MARE (DJ 172 –D)- IVĂNEASA 6,500 0+000 6+50011 DC 5 DN 17 - CISA 9,000 0+000 9+000




12 DC 5-A PIATRA FÂNTÂNELE (DN 17) – DC 5

3,100 0+000 3+100

13 DC 5-B DN 17 PIATRA FÂNTÂNELE 5,000 0+000 5+000DC 6-A LIVEZILE (DN 17) – STRÂMBA 8DJ 172-C)

8,000 0+000 8+000

a) Livezile - Dumbrava 4,200 0+000 4+20014b) Dumbrava - Strâmba 3,800 4+200 8+000

15DC 6 B RUSU BÂRGĂULUI (DN 17) –DOROLEA (DJ 172-G)

4,000 0+000 4+000

16 DC 6-C RUSU BÂRGĂULUI (DN 17)-DUMBRAVA

3,000 0+000 3+000

17 DC 7-A ORHEIU BISTRIŢEI (DJ 173) – SATU NOU

3,570 0+000 3+570

18 DC 7-B DJ 172-G - SIMIONEŞTI 2,200 0+000 2+200

19DC 7-C RAGLA (DJ 173) – DUMITRIŢA –PIETRIŞ (DC 7-A)

4,000 0+000 4+000

20 DC 8 BISTRIŢA (DJ 173) - GHINDA 6,500 0+000 6+500a) Bistriţa 1,500 0+000 1+500b) Bistriţa - Ghinda 5,000 1+500 6+500

21 DC 11 DJ 173 - ARDAN 4,550 0+000 4+55022 DC 12 – A RUSTIOR (DJ 154-C) LUNCA (DJ

154-C)4,200 0+000 4+200

23 DC 13 MONOR (DJ 154-B) - GLEDIN 1,300 0+000 1+300 24 DC 15 MĂRIŞELU (DJ 154) - JEICA 6,250 0+000 6+25025 DC 15-A BÂRSA (DJ 154) - SÂNTIOANA 2,000 0+000 2+000

DC 16 HERINA (DN 15-A) – SÂNGEORZU NOU - BUNGARD

11,900 0+000 13+100

a) Herina (DN 15-A) - Tonciu 3,000 0+000 3+00026

b) Tonciu - Bungard 8,900 3+000 13+10027 DC 18 – A BRĂTENI (DJ 154-D)- STUPINI-LA

CURTE6,000 0+000 6+000

28DC 19 –A PODENI (DJ 162)–SCOABE –ŞOPTERIU (DJ 162)

5,600 0+000 5+600

29 DC 19 –B DJ 162 - DELURENI 3,000 0+000 3+00030 DC 19 – C URMENIŞ (DN 16) - CÂMP 3,400 0+000 3+40031 DC 19 – D DN 16 - VALEA 3,000 0+000 3+00032 DC 19 – E DN 16 - PORMUNBENI 3,000 0+000 3+00033 DC 20 DJ 173 - COMLOD 3,830 0+000 3+83034 DC 20 – A DJ 173 - HIRDAN 2,100 0+000 2+10035 DC 20 – B DJ – 173 GHSMES 3,700 0+000 3+700

DC 21 MICEŞTII DE CÂMPIE (DJ 162) –FÂNTÂNIŢA – VISUIA – BUDEŞTI FÂNAŢE

16,100 0+000 16+668

a) Miceştii de Câmpie - Fântâniţa 5,100 0+000 5+10036b) Fântâniţa – Budeşti Fânaţe 11,000 5+100 16+668

37 DC 21 – A SILIVAŞU DE CÂMPIE (DJ 162) – FÂNAŢELE SILIVAŞULUI

4,400 0+000 4+400

38 DC 22 – A DJ 151 - ŢĂGŞORU 1,850 0+000 1+850




39 DC 23 – A BIDIU (DJ 172 –H) - ENCIU 1,550 0+000 1+55040 DC 23 – B DJ 151 - SĂLCUŢA 4,450 0+000 4+450

41DC 24 STRUGURENI (DJ 172-E) –JUMBOR- ZORENI (DJ 172-H)

12,700 0+000 12+700

DC26RUSU DE SUS( DJ 172-A) -DUMBRAVA 6,300 0+000 6+300a) Rusu de Sus - Malin 2,000 0+000 2+00042b) Malin - Dumbrava 4,300 2+000 6+300

43 DC 27 – A CHIRALEŞ (DJ 172-G)- ŢAGU- SÂNIACOB

7,620 0+000 9+000

44 DC 28 DN 17 – CRISTUR ŞIEU - BRETEA 7,000 0+000 8+940

45DC 29 BECLEAN (DN 17) – FIGA – AGRIŞU DE JOS – DN 17

10,400 0+000 10+400

46 DC 30 NUŞENI (DJ 172-A) – MĂNĂSTIREA SF. ILIE

2,100 0+000 2+100

DC 30 – A RETEAG (DN 17)-BRANIŞTE- CIREŞOAIA

10,340 0+000 10+450

a) Reteag 1,300 0+000 1+30047b) Reteag - Cireşoaia 9,040 1+300

10+45048 DC 31 DJ 151 - CAILA 5,000 0+000

5+000

49 DC 31 – A ŞIEU MĂGHERUŞ(DN 17) –SIGMIR (DJ 151)

7,200 0+000 7+200

50DC 31 – B ŞIEU SFÂNTU (DN 17) –CHINTELNIC DN 17

7,540 0+000 7+540

51DC 31 – C BLĂJENII DE JOS (DJ 151)-TĂRPIU (DJ 173 – B)

5,000 0+000 5+000

52 DC 32 CEPARI (DN 17-C) - DJ 173-B 2,720 0+000 2+720

DC 33 ŞINTEREAG (DN 17) – TĂURE – DJ 173 B

8,200 0+000 8+200

a) Şintereag 0,910 0+000 0+91053

b) Şintereag – DJ 173 -B 7,290 0+910 8+200

DC 34 CICEU MIHĂIEŞTI (DN 17) – CICEU CICEU CORABIA – DJ 170

16,500 0+000 16+500

a) Ciceu Mihăieşti - Leleşti 4,000 0+000 4+00054

b) Leleşti – DJ 170 12,500 4+000 16+500

55 DC 35-A CICEU GIURGEŞTI (DJ 170)- DUMBRĂVENI

7,000 0+000 7+000

56 DC 36 URIU (DJ 171) – HĂSMAŞU CICEULUI

3,600 0+000 3+600




57 DC 37 DOBRIC (DJ 171) – CICEU POIENI 8,600 0+000 8+600

58 DC 37-A DOBRIC (DC 37)- DOBRICEL- SPERMEZEU (DJ 171)

8,100 0+000 8+100

59 DC 37-B CĂIANU MIC(DJ 171)- CĂIANU MARE

2,000 0+000 2+000

60 DC 38 DJ 171 – DUMBRĂVIŢA (DJ 170-A) 2,623 0+000 2+623

61 DC 38-A TÂRLIŞUA (DJ 171) -ŞENDROAIA 6,770 0+000 6+770

62 DC 38-B LUNCA SĂTEASCĂ (DC 38-A)-OARZINA

3,840 0+000 3+840

63 DC 38-C TÂRLIŞUA (DJ 171)- RACATESU 4,000 0+000 4+000

64 DC 38-D AGRIEŞ(DJ 171) - MOLIŞET 10,000 0+000 10+000

65 DC 39 PIATRA(DN 17-D)- MIREŞ-PERIŞOR 10,000 0+000 11+000

66 DC 39-A PĂLTINEASA(DJ 170-A)- PERIŞIR (DC 19)

5,000 0+000 5+000

67 DC 40 ZAGRA (DJ 171) - ALUNIŞ 8,370 0+000 8+370

68 DC 40 – A DJ 172 – PERIŞOR (DC 39) 5,380 0+000 5+380

69 DC 40-B NIMIGEA DE JOS(DJ 172)-NIMIGEA DE SUS

3,500 0+000 3+500

70 DC 41 DN 17 – RUNCU SALVEI 6,600 0+000 6+600

71 DC 41 DN 17 – C - BICHIGIU 7,500 0+000 7+500

72 DC 43 SALVA(DN 17-C) – MĂNĂSTIREA IZVORUL TĂMĂDUIRII

1,500 0+000 1+500

73 DC 157 LIMITA JUDEŢ MUREŞ – DJ 173 0,200 11+000 11+200

TOTAL 417,233




2 . CĂILE FERATE

Creşterea accentuată şi rapidă a nevoilor de transport pe calea ferată şi în această zonă, atât pentru persoane cât şi pentru marfă, cerinţa sporirii vitezei de circulaţie a trenurilor, a greutăţii specifice pe osie, în condiţiile asigurării depline a siguranţei circulaţiei a declanşat şi în judeţul Bistriţa-Năsăud, prin Regionala de căi ferate Cluj realizarea unor acţiuni majore, încheiate cu rezultate benefice pentru calea ferată pentru economia şi populaţia judeţului.

O primă acţiune a constituit-o dublarea liniei ferate Dej – Beclean şi apoi Beclean- Sărăţel.

O altă acţiune a fost electrificarea căilor ferate din judeţ.O categorie importantă de lucrări au fost dezvoltarea şi modernizarea staţiilor

de cale ferată în principal cele mai importante din judeţ: Beclean, Sărăţel, Salva, Ilva Mică şi Bistriţa.

În vederea asigurării unui acces direct a călătorilor din gara Bistriţa la liniile magistrale au fost introduse vagoane de clasă, cuşetă şi vagoanele de dormit care sunt racordate în staţia Sărăţel la garniturile trenurilor accelerate care circulă pe relaţia Baia Mare – Dej – Deda – Braşov – Bucureşti.

Anexa 3 cuprinde reţeaua de căi ferate a judeţului.

SITUAŢIAreţelei de cale ferată pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud

CATEGORIA CĂII FERATENr.crt.

LINIALung. în km. Naţională,

uzinală, forestieră

Normală, îngustă

Dublă, simplă

Electrificată sau nu

1 Dej - Beclean 18,9 Naţională Normală Dublă Da2 Beclean - Deda 58,5 Naţională Normală Simplă Da 3 Beclean – Ilva Mică 47,2 Naţională Normală Simplă Electrificată Beclean –

Salva 42 km

4 Ilva Mică – Rodna Veche

20,9 Naţională Normală Simplă Nu

5 Sărăţel – Bistriţa Bârgăului

40,2 Naţională Normală Simplă Da Sărăţel –Bistriţa 10 km

6 Ilva Mică – Vatra Dornei


7 Luduş – Măgheruş Şieu


8 Salva – Vişeul de Jos 40,0 Naţională Normală Simplă Nu TOTAL 321,8

TOTAL linie normală : 321,8 km




SITUAŢIAcu staţiile şi haltele CF din judeţul Bistriţa-Năsăud

a atelierelor de reparaţii şi noduri de CF

LINIA DECIRCULAŢIE

Staţii şihalte

St. = staţiih.. = haltă

Nr.linii

Atelierreparaţii CF

NoduriCF

Reteag St. 5 0 0Ciceu Mihăieşti h 2 0 0Ciceu Cristur h 1 0 0Coldău St. 4 0 0Beclean pe Someş St. 12 0 DaŞintereag St. 4 0 0Caila h 1 0 0Sfântu h 1 0 0Măgheruş - Şieu St. 4 0 DaArcalia h 1 0 0Sărăţel St. 7 0 DaSărata h 1 0 0Viişoara h 1 0 0Bistriţa fabrici h 1 0 0Bistriţa Nord st 11 Remiză loc

revizie vag.0

Bistriţa h. h 3 0 3Livezile Bârgău h 1 0 0Rusu Bârgăului h 1 0 0Josenii Bârgăului h 1 0 0Susenii Bârgăului h 4 0 0Prundu Bârgăului h 1 0 0Bistriţa Bârgăului h 1 0 0

DEJ- Sărăţel – Bistriţa Bârgăului

Bistriţa Bârgăului St. 3 0 0Sărăţel St. 7 0 DaDomneşti pe Şieu h 1 0 0Mărişel St. 4 0 0Bârla pe Şieu h 1 0 0Şieu St. 4 0 0Şieuţ h 1 0 0

Sărăţel - Deda

Monor - Gledin St. 4 0 0Beclean pe Someş St. 12 0 DaCociu h 1 0 0Mogoşeni h 2 0 0Nimigea h 3 0 0Nimigea St. 3 0 0Mititei h 1 0 0Salva St. 6 0 DaNăsăud haltă h 6 0 0

Beclean – Ilva Mică -Rodna Veche

Năsăud St. 6 0 0




Rebrişoara St. 3 0 0Nepos h 1 0 0Feldru h 3 0 0Ilva Mică St. 10 Remiză loc. şi

revizie vag.da

Sângeorz Băi St. 3 0 0Maieru h 1 0 0Anieş h 2 0 0Rodna Veche St. 4 0 0Salva St. 6 0 daCoşbuc St. 3 0 0Telciu h 3 0 0Fiad h 2 0 0Romuli h 2 0 0

Salva – Vişeul de Sus

Dealul Ştefăniţei St. 4 0 0Ilva Mică St. 10 0 DaLeşu Ilvei h 3 0 0Poiana Ilvei St. 4 0 0Măgura Ilvei St. 3 0 0Ilva Mare St. 2 0 0Lunca Ilvei St. 4 0 0Silhoasa h 2 0 0

Ilva Mică – Vatra Dornei

Larion h 2 0 0Ţagu sat h 1 0 0Ţagu St. 3 0 0Budeşti Cluj h 2 0 0Miceştii de Câmpie h 1 0 0Sânmihaiu de Câmpie h 3 0 0Brăteni h 1 0 0Sângeorzul Nou h 2 0 0Vermeş h 1 0 0Lechinţa St. 4 0 DaChiraleş h 2 0 0

Luduş – Măgheruş -Şieu

Măgheruş Şieu St. 4 0 Da Milaş h 3 0 0Orosfaia h 1 0 0Ocniţa Mureş h 1 0 0Teaca h 4 0 0Viile Tecii h 1 0 0Dipşa h 1 0 0Tonciu h 1 0 0

Band - Lechinţa(linie îngustă)Ecartament = 760

Lechinţa St. 4 0 daNOTĂ: Pe liniile de circulaţie aflate pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud nu sunt depouri de cale ferată.




S I T U A Ţ I Acapacităţii de transport în număr de trenuri / 24 ore

Nr.crt. LINIA Nr. de trenuri în 24 ore1 Dej - Beclean 1282 Beclean – Ilva Mică 643 Beclean - Sărăţel 704 Sărăţel - Bistriţa 625 Bistriţa – Bistriţa Bârgăului 346 Sărăţel - Deda 727 Luduş – Măgheruş Şieu 608 Salva – Vişeul de Jos 439 Ilva Mică – Rodna Veche 26

10 Ilva Mică – Vatra Dornei 5211 Band – Lechinţa (linie îngustă) 12

TT AA BB EE LLcu situaţie tunelelor pe secţie de circulaţie din cuprinsul judeţului

Bistriţa –Năsăud

Nr.crt.

De laKm …….. la km

lungimeaml.

lăţimeaml.

înălţimeaml

capacitateade trecere

în toneSecţia Sărăţel - Deda

1 26+421 – 26+921 500,00 6,7 6,1 20,5 t/os.2 33+516 – 34+446 930,00 6,7 6,05 20,5 t/os.

Secţia Ilva Mică – Rodna Veche1 53+086 – 53+263 177,00 6,92 5,5 20,5 t/os.

Secţia Salva – Vişeul de Jos1 25+905 – 26+034 129,00 7,45 6,75 20,5 t/os.2 26+438 – 26+552 84,00 7,55 6,75 20,5 t/os.3 37+618 – 40+008 2390,00 7,40 6,75 20,5 t/os.

Secţia Ilva Mică - Vatra Dornei1 47+222 – 47+357 134,75 5,70 6,45 20,5 t/os.2 44+870 – 45+125 245,35 5,70 6,00 20,5 t/os.3 42+780 – 43+637 857,15 5,70 6,45 20,5 t/os.4 41+901 – 42+140 238,85 5,70 6,35 20,5 t/os.5 40+999 – 41+060 160,87 5,90 6,45 20,5 t/os.6 39+939 – 40+089 150,15 5,70 6,75 20,5 t/os.7 39+326 – 39+542 215,90 5,70 7,05 20,5 t/os.8 35+672 – 36+840 166,00 5,55 6,67 20,5 t/os.9 14+179 – 14+394 215,30 6,00 6,50 20,5 t/os.




d2) Alunecările de teren

Reprezintă o deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare.

În evaluarea riscului alunecărilor de teren se urmăresc următoarele:

caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, erupţii vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic.

predictibilitate: după frecvenţa de apariţie, extinderea fenomenului şi consecinţele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.

factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor, drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase, clădiri cu fundaţii slabe, conducte aeriene sau îngropate.

efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicaţie sau a cursurilor de apă, reducerea producţiei agricole sau forestiere; pierderi umane.

măsuri de reducere a riscului: realizarea hărţilor cu zone de risc, realizarea unei legislaţii în domeniu, asigurarea bunurilor şi persoanelor.

măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi efectuată, realizarea unui sistem de monitorizare, înştiinţare şi evacuare.

măsuri post-dezastru: căutare-salvare, asistenţă medicală, adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrat.

instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţi.

În judeţul Bistriţa-Năsăud alunecările de teren se manifestă pe arii restrânse. Zonele unde se manifestă alunecări de teren care pun în pericol locuinţe şi anexe gospodăreşti sunt:

- Localitatea Parva – zona „La case”, alunecare de teren inactivă în prezent dar care pune în pericol un număr de 12 gospodării, o grădiniţă şi accesul în localitatea Parva pe drumul judeţean;

- Localitatea Feldru, zona „Dealul Cip”, alunecare de teren care a afectat un număr de 10 gospodării. A mai fost afectată de alunecări de teren infrastructura rutieră pe porţiuni mici, în special drumuri judeţene şi comunale.




Efectele alunecarilor de teren produse în unele localităţiîn perioada ianuarie – aprilie 2006

Infrastructură şi obiective economice şi sociale afectate

Din care:Nr. crt.

Localitatea Data producerii sau a reactivării alunecării de teren

Dru

mur

i

Pod

uri ş

i po

deţe

Reţ

ele

alim

. apă

Reţ

ele

gaze

nat

.

Reţ

ele

elec

tric

e

Obi

ecti

ve

soci

o-ec

.

Număr total

locuinţe afectate

Număr total

persoane evacuate

Valoarea totală a

pagubelor produse

Infr

a-st

ruct

ură

Loc

uinţ

e

Obi

ecti

ve

soci

o-ec

.

Km. buc. m. m. m. buc. buc. nr. lei (RON) lei (RON) lei (RON) lei (RON)

1 Feldru 31.03.2006 - - - - - - 9 - 127000 - 127000 -2 Chiochis 27.03.2006 3,65 - - - - - - - 7150000 7150000 - -3 Parva Febr.-

Mart.20060,2 - - - - - - - 130000 130000 - -

4 Ilva Mica 30.03.2006 0,35 1 - - - - - - 300000 300000 - -5 Branistea 02.04.2006 0,40 - - - - - - - 230000 230000 - -6 Teaca 26.03.2006 0,06 - - - - - - - 250000 250000 - -




Secţiunea a 4-a Analiza riscurilor de incendiu

STATISTICA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ PRODUSEÎN ANII 2004 - 2005 ÎN MUNICIPIUL BISTRIŢA ŞI

JUDEŢUL BISTRIŢA - NĂSĂUD

Caracteristici generale

În anul 2004, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au fost alertate la 117 situaţii de urgenţă, din care:

- 95 pentru stingerea incendiilor ( 81,19 %); - 1 pentru acţiuni de protecţie civilă-dezastre ( 0,85 %); - 15 pentru asistenţa persoanelor ( 12,82 %);- 6 acţiuni pentru alte situaţii ( 5,12 %);

ALTE SITUAŢII5,12%

I N C E N D I I81,19%

ASISTENŢA PERSOANELOR

12,82%

PROTECŢIA CIVILĂ-DEZASTRE

0,85%

INCENDII



ALTE SITUAŢII

Pe timpul intervenţiilor au fost salvate 105 persoane (60 adulţi şi 45 copii) şiprotejate bunuri şi instalaţii în valoare de peste 18 milioane RON. De asemenea, au mai fost salvate 100 animale şi 196 păsări.

În anul 2005, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au fost alertate la 163 situaţii de urgenţă, din care:

103 pentru stingerea incendiilor ( 63,19 %); 30 pentru acţiuni de protecţie civilă-dezastre ( 18,4 %); 20 pentru asistenţa persoanelor ( 12,26 %); 10 acţiuni pentru alte situaţii ( 6,15 %);




ALTE SITUAŢII6,15%

I N C E N D I I63,19%


12,26%


18,4%

INCENDII


ASISTENŢAPERSOANELOR

ALTE SITUAŢII

Pe timpul intervenţiilor au fost salvate 56 persoane (34 adulţi şi 22 copii) şiprotejate bunuri şi instalaţii în valoare de peste 15,88 milioane RON. De asemenea, au mai fost salvate 96 animale şi 230 păsări.

Comparativ cu anul 2004, numărul situaţiilor de urgenţă a crescut cu 39.31%, respectiv de la 117 în 2004, la 163 în anul 2005.

2.2.1.2. Analiza statistică a incendiilor

În anul 2004, pe teritoriul judeţului Bistriţa - Năsăud, au avut loc 95incendii, faţă de 103 în anul 2005, creşterea fiind de 8,42 %. Pagubele produse în urma incendiilor au fost estimate la 18,1 milioane RON, faţă de 15,88 milioane RON în anul 2005.

Din totalul incendiilor din anul 2004, 79% s-au înregistrat la locuinţe şi anexele acestora, 8% în obiective industriale, 1% la transporturi şi depozitare, 2% la comerţ şi reparaţii bunuri, 2% la instituţii publice, 1% la hoteluri şi restaurante, 1% la şantiere, 1% la păduri, 1% la agricultură, ş.a.m.d.

Gospodării cetăţeneşti79%

Mijloace de transport1%

Industrie8% Comerţ

2%

Alte activităţi8%Instituţii publice

2%




Din totalul incendiilor din anul 2005, 79% s-au înregistrat la locuinţe şi anexele acestora, 6% în obiective industriale, 1% la transporturi şi depozitare, 2% la comerţ şi reparaţii bunuri, 5% la instituţii publice, 1% la hoteluri şi restaurante,1% la păduri, 2% la agricultură, ş.a.m.d.

Gospodării cetăţeneşti79%

Mijloace de transport1%

Industrie6%

Comerţ2%

Alte activităţi7%Instituţii publice

5%

Numărul incendiilor, pe cei doi ani 2004/2005, s-a menţinut la acelaşi procent la gospodăriile cetăţeneşti, singurele diferenţe fiind scăderea numărului de incendii în industrie şi creşterea în instituţii publice, conform graficelor de mai sus.

Cele mai multe incendii în anul 2004, au fost generate de : coşuri de fum defecte sau necurăţate (16,3%), instalaţii electrice defecte sau improvizate (20,38%), focul deschis (7%), fumatul fără respectarea normelor (10,26%), mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate pe timpul funcţionării (5,72%), acţiuni intenţionate (4,27%), trăznet fenomene naturale (7,69%), jocul copiilor cu focul (1,71) şi alte împrejurări (26,67%).

trăznet fenomene naturale7,69%

cos de fum defect16,3%

instalatii electrice def. sau improvizate

20,38%

mijloace de încălzire5,72%

alte imprejurari28,48%

focul deschis 7%

fumatul10,26%

actiuni intentionate4,27%




Cele mai multe incendii în anul 2005, au fost generate de : coşuri de fum defecte sau necurăţate (12,2%), instalaţii electrice defecte sau improvizate (19,4%), focul deschis (7,4%), fumatul fără respectarea normelor (2,45%), mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate pe timpul funcţionării (8,6%) acţiuni intenţionate (1,23%), trăznet fenomene naturale (1,23%), jocul copiilor cu focul (3,68%), alte împrejurări (43,81%).

actiuni intentionate1,23%

fumatul2,45%

focul deschis 7,4%

alte împrejurări45,04%

mijloace de încălzire8,6%

instalatii electrice def. sau improvizate

19,4%

cos de fum defect12,2%

jocul copiilor cu focul3,68%

Faţă de anul 2004 în anul 2005, a crescut numărul incendiilor provocate de jocul copiilor cu focul (cu 1,97 %), dovadă că am avut şi victime în rîndul copiilor, incendiilor provocate de focul deschis (cu 0,4%), incendiile provocate de mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate pe timpul funcţionării (cu 0,91%), precum şi alte împrejurări (cu 16,56%). A scăzut numărul incendiilor provocate de coşuri de fum defecte (cu 4,1%), instalaţii electrice defecte sau improvizate (cu 0,98%) şi acţiuni intenţionate (cu 3,03%). Se observă diferenţa cea mai semnificativă la incendiile având ca şi cauză alte împrejurări, deoarece începând cu 15 Decembrie 2004 fostul Grup de Pompieri „Bistriţa” şi fostul Inspectorat Judeţean de Protecţie Civilă din judeţul Bistriţa - Năsăud s-au unit formându-se Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa - Năsăud, implicit şi aria misiunilor s-a diversificat.

Cele mai multe incendii a căror cauză principală, sunt coşurile de fum defecte sau necurăţate se înregistrează în lunile de iarnă, luni cu temperaturi scăzute şi deosebit de scăzute, când se folosesc în mod intensiv mijloacele de încălzire. În lunile de primăvară cresc semnificativ numărul incendiilor generate de focuri deschise şi fumat. Cele mai multe incendii s-au înregistrat, când vremea s-a încălzit simţitor, iar cetăţenii au trecut la distrugerea prin foc a resturilor vegetale din curţi sau împrejurimi, fără supravegherea acestora, uneori pe timp de vânt ori amplasarea




grămezilor ce urmează a fi distruse în apropierea adăposturilor de animale sau furajelor.

6

1112

15

11

15

0

5

10

15

ian. febr. mart.

2004

2005

67 7

12

10

11

0

2

4

6

8

10

12

apr. mai iunie

2004

2005

15

1012

17

7

26

0

5

10

15

20

25

30

iulie aug. sept.

2004

2005




6

1415

12

10

13

0

5

10

15

oct. nov. dec.

2004

2005

Ca urmare a incendiilor în anul 2004, o singură persoană a decedat (un adult) şi nici o persoană nu a fost rănită sau intoxicată cu fum ori gaze toxice. În anul 2005, două persoane au decedat (2 copii) şi patru persoane au fost rănite sauintoxicate cu fum ori gaze toxice (un militar în termen şi 3 adulţi).

Comparativ cu anul 2004 în anul 2005, a crescut atât numărul persoanelor decedate, cât şi numărul persoanelor rănite sau intoxicate cu fum ori gaze toxice.

Din tabel se constată că, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2005, a crescut numărul deceselor în rândul copiilor (mai ales cei preşcolarii), decese datorate în special focului deschis în spaţii închise şi mijloacelor de încălzire improvizate sau nesupravegheate.

Situaţia incendiilor pe tipuri de activităţi în anul 2004, se prezintă astfel: la agricultură şi servicii auxiliare s-au înregistrat 2 incendii; la silvicultură şi exploatare forestieră a izbucnit un incendiu; în obiective industriale au avut loc 9 incendii; la şantiere s-a produs un incendiu; la comerţ şi reparaţii bunuri au avut loc 2 incendii; la hoteluri şi restaurante a izbucnit un incendiu; la transporturi şi depozitare s-a înregistrat un incendiu;

2004 2005Nr.crt.

VÂRSTAVICTIMELORDECEDAŢI RĂNIŢI TOTAL DECEDAŢI RĂNIŢI TOTAL

1. 0 - 6 - - - - - -

2. 7 - 14 - - - 2 - 2

3. 15 - 25 - - - - - -

4. 26 - 55 - - - - 2 2

5. 56 - 70 1 - 1 - 1 1

6. Peste 70 ani - - - - - -

T O T A L 1 - 1 2 3 5




la instituţii publice s-au produs 3 incendii;La locuinţe şi anexele acestora, în anul 2004 s-au înregistrat 92 incendii, ce

au produs pierderi materiale de peste 18 milioane RON. Din totalul incendiilor, 68 au avut loc în gospodării individuale, 3 în blocuri de

locuit, iar 8 la mijloace de transport individuale. Din totalul incendiilor produse la gospodăriile populaţiei, 52 au avut loc în

mediul rural, iar 40 în mediul urban, la clădiri ( %) şi mijloace de transport ( %).

Situaţia incendiilor pe tipuri de activităţi în anul 2005, se prezintă astfel: la agricultură şi servicii auxiliare s-au înregistrat 2 incendii; la silvicultură şi exploatare forestieră au izbucnit 3 incendii; în obiective industriale au avut loc 9 incendii; la şantiere s-au produs 2 incendiu; la comerţ şi reparaţii bunuri au avut loc 3 incendii; la hoteluri şi restaurante au izbucnit 2 incendii; la transporturi şi depozitare s-a înregistrat un incendiu; la instituţii publice s-au produs 8 incendii;

La locuinţe şi anexele acestora, în anul 2005 s-au înregistrat 128 incendii, ce au produs pierderi materiale de peste 15.88 milioane RON.

Din totalul incendiilor, 74 au avut loc în gospodării individuale, 2 în blocuri de locuit, iar 10 la mijloace de transport individuale.

Din totalul incendiilor produse la gospodăriile populaţiei, 70 au avut loc în mediul rural, iar 58 în mediul urban.

Comparativ cu anul 2004, în 2005 numărul incendiilor izbucnite în gospodăriile populaţiei a crescut cu 39,1 %.

40

52

58

103

0 50 100 150

2004

2005MEDIUL RURAL

MEDIUL URBAN




Secţiunea a 3-a ANALIZA RISCURILE BIOLOGICE

Pentru riscurile apariţiei unor epizootii majore, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) elaborează anual Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru anul 2006 acest program este aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 148/2005.

Acţiunile sanitar veterinare de supraveghere şi recoltările de probe pentru efectuarea examenelor de laborator în fermele zootehnice se fac de medicii veterinari împuterniciţi de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSAVSA) Bistriţa – Năsăud iar în gospodăriile populaţiei de către medici veterinari de libera practică în baza contractului de concesiune încheiat cu DSVSA Bistriţa –Năsăud.

Acţiunile de supraveghere sanitară veterinară pentru bolile majore sunt obligatorii şi se realizează monitorizarea documentelor, inspecţia şi examenul clinic al animalelor domestice şi sălbatice receptive şi prin supraveghere serologică de probe de sânge la Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor LSVSA şi Institutul pentru Diagnostic şi Sănătate Animală.

În cazul suspiciuni unei epizootii majore se notifică prin sistemul rapid de alertă ANSVSA şi se activează Comandamentul Antiepizootic Central Judeţean şi Local. Comandamentul Antiepizootic Judeţean analizează situaţia, stabileşte planul de măsuri pentru prevenirea şi combaterea epizootiilor, asigură baza materială şi urmăreşte respectarea măsurilor de prevenire, combatere în stingerea epizootiei. Pentru gripa aviară şi pesta porcină clasică sursele potenţiale de infecţie sunt păsările sălbatice sau porcii mistreţi, supravegherea acestora este obligatorie prin examinarea tuturor mistreţilor vânaţi sau morţi şi a păsărilor sălbatice moarte şi prin organizarea de acţiuni de vânătoare în extrasezon şi recoltarea a cel puţin 5 probe pe fond de vânătoare la mistreţi şi 5 păsări capturate pe fond de vânătoare, lunar.

Recoltarea probelor, ambalarea şi transportul acestora către LSVSA Bistriţa –Năsăud se face cu respectarea condiţiilor de biosecuritate. LSVSA Bistriţa – Năsăud este acreditat pentru efectuarea analizelor, dispune de spaţii şi aparatura modernă cu respectarea fluxului tehnologic pentru fiecare secţie iar deşeurile rezultate sunt incinerate în cadrul incineratorului de la laborator.

Exploataţiile de animale, în special cele aprobate sanitar veterinar trebuie să respecte condiţiile de biosecuritate prin împrejmuirea fermei, amenajarea filtrului rutier şi a filtrului sanitar veterinar, asigurarea cu echipament de protecţie, asigurarea dezinfectoarelor şi a substanţelor necesare decontaminării atât pentru personal cât şi pentru mijloacele de transport.




În cursul anului 2006 în judeţul Bistriţa Năsăud a evoluat pesta porcină clasică în 2 focare în localităţile Livezile şi Uriu, ambele focare fiind stinse.

Situatia efectivelor de animale pe specii de animale si localitati la 31.12.2005

EFECTIV DE ANIMALE Nr. crt.

CSVBovine+Bubaline

Cabaline Ovine+Caprine Porcine Pasari Carnasiere

1. Bistrita 889 244 5005 1460 35252 6002. Beclean 891 181 2308 1360 14500 11003. Braniste 750 177 3060 850 15000 6504. Bistrita-Barg. 1500 450 5400 2000 7000 15005. Budesti 1200 220 2650 2200 15000 5506. Budacu de Jos 1332 362 3800 2100 8100 6607. Ciceu Giurgesti 574 130 2473 639 9774 3328. Caianu Mic 1320 217 3100 2002 15500 6609. Chiuza 1090 330 5580 1800 15000 85010. Chiochis 1948 348 5449 5119 28615 139111. Cosbuc 358 154 1590 244 2150 18212. Dumitra 750 360 4200 900 3500 40013. Galatii-Bistritei 950 262 3662 980 25000 71514. Feldru 1500 800 11000 650 19500 120015. Ilva-Mica 1080 230 3560 750 3000 24116. Ilva-Mare 1592 420 2870 1120 7800 39517. Josenii-Bargaului 795 440 4620 850 5200 55018. Lechinta 1960 340 3700 1700 13000 100019. Livezile 1047 520 11634 820 46500 60020. Lesu 1260 359 3520 680 8500 20021. Lunca Ilvei 1150 500 2650 1000 8000 50022. Singeorz-Bai 2340 900 23500 1880 18200 122023. Magura Ilvei 1306 391 5553 1307 5872 52724. Matei 1391 326 3077 1810 17812 77125. Micestii de

Campie850 180 2210 1500 14500 630

26. Marisel 1266 411 6266 850 3210 54027. Monor 1356 283 2415 887 7675 52128. Milas 799 233 2563 2475 15486 79729. Nasaud 510 230 1715 360 3300 38030. Nimigea 1510 420 4650 1780 13000 98031. Nuseni 1672 237 3405 2150 19516 96232. Prundu-Bargaului 900 400 5300 1000 6000 80033. Reteag 785 202 1450 1320 10900 65034. Rebra 1700 400 8000 1300 8000 70035. Rodna 705 250 4300 600 13500 60036. Rebrisoara 1345 435 3760 1800 5300 650




37. Romuli 1200 482 3590 9400 3600 45038. Satu Nou 2180 705 9000 850 10852 114039. Salva 1385 495 6906 1417 6210 65340. Sinmihaiu de

Cimpie996 178 2390 1474 16200 730

41 Silivasu de Cimpie

580 145 330 1600 9000 430

42 Sieu 1780 565 8880 800 5800 70043 Sant 686 215 3200 600 8000 45044 Spermezeu 3300 380 8200 3000 20000 110045 Sieu Magherus 908 262 2152 3083 10252 80246 Sieut 2032 987 19092 1435 7500 61047 Sintereag 1120 350 1574 1450 8500 75048 Sieu Odorhei 861 238 1540 1304 8451 41649 Telciu 1674 320 3618 986 5500 24350 Teaca 2270 320 5950 2200 20500 130051 Tiha Bargaului 1800 790 8600 2500 11500 150052 Urmenis 1285 320 5400 1780 17000 105053 Uriu 621 123 2035 610 10500 96554 Viisoara 416 131 1531 604 5960 35155 Zagra 1050 350 6700 980 8250 85056 Negrilesti 586 257 2888 1100 6663 570

Total 69101 19955 273571 87416 668400 40064




CAPITOLUL II

Secţiunea Ia)AŞEZARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF

a) Suprafaţă, vecinătăţiJudeţul Bistriţa – Năsăud este situat în partea de nord a României, între

paralelele 47037” şi 47048” latitudine nordică, între meridianele 23027” şi 25036”

longitudine estică, fiind încadrat de judeţele Maramureş la nord, Suceava la est, Mureş la sud şi Cluj la vest.

Judeţul cuprinde în limitele sale o suprafaţă de 5305 km2, reprezentând 2,23% din teritoriul ţării, în alcătuirea sa intră un municipiu, 3 oraşe, 58 comune şi 235 sate.

În cadrul marilor unităţi de relief, judeţul înglobează zona de contact a Carpaţilor Orientali cu Depresiunea Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Someşului care cu afluenţii săi (Şieu, Bistriţa, Sălăuţa, Ilva, etc.) precum şi o mică porţiune din bazinul mijlociu al Mureşului.

b) Forme de relief, specificităţi, influenţeRelieful judeţului este variat şi complex. Dispus sub forma unui vast amfiteatru

natural cu doar două trepte, munţi şi dealuri, lipsind câmpia pe care încearcă s-o suplinească luncile, uneori destul de largi, ale văilor principale.

Treapta montană are aspectul unui arc de cerc, orientat cu partea convexă spre Maramureş şi Moldova, cu înălţimi medii de 1500 m, dar cu piscuri înalte în Munţii Rodnei şi Călimani. Împreună cu prelungirile lor munţii însumează aproximativ o treime din suprafaţa judeţului. În zona muntoasă intră părţi ale masivelor muntoase Ţibleş, Radna Suhard, Bârgău şi Călimani.

MUNŢII ŢIBLEŞ: - reprezintă ultima subunitate a grupei vulcanice maramureşene. Sunt situaţii în zona de nord-est a judeţului, fiind cuprinşi între valea Bradului în vest şi culoarul Sălăuţei în est.

Sunt alcătuiţi din andezite, diorite, gabbouri de vârstă omogenă. În zona de sud şi nord – est , zona montană se grefeşte pe tafuri andezitice, grasii şi marne cretacice sau eocene.

Masivul este puternic împădurit.Piscul cel mai înalt îl reprezintă Ţibleşul cu înălţimea de 1839 m.




MUNŢII RODNEI – sunt situaţi în partea de nord şi nord – est a judeţului. În vest sunt limitaţi de valea Sălăuţei, pasul Şetref şi valea Caselor îi despart de Obcinele Bucovinei, iar în sud se învecinează cu Munţii Bârgăului.

Munţii Rodnei reprezintă cea mai importantă unitate montană din cuprinsul judeţului şi se impun prin masivitatea lor, având o suprafaţă de 1 300 km2.

Sunt constituiţi din şisturi cristaline, epizonale şi formaţiuni sedimentare vechi, injectate uneori de graisuri, diorit, granite.

Munţii Rodnei prezintă un relief puternic fragmentat, cu forme semeţe, văii adânci, suprafeţe de netezire etajate în trepte, circuri glaciare.

Cele mai înalte vârfuri sunt: vârful Pietrosul- 2305 m şi vârful Ineu 2279m.Deşi unitari, munţii Rodnei, datorită unor aspecte morfologice particulare, pot

fi separaţi în trei compartimente distinctive: Masivul Ineu, Masivul Pietrosul şi Masivul Bătrâna.

MUNŢII BÂRGĂULUI: străjuiesc judeţul în partea de est şi alcătuiesc a treia unitate montană mai redusă ca suprafaţă şi înălţime, ceea ce le-a adus şi numele de “Muncei“.

Aceşti munţi se limitează la nord cu valea Someşului Mare şi versantul sudic al Munţilor Rodnei, la vest cu Pasul Strâmba, la sud cu valea Bistriţei Ardelene, iar la est cu valea Dornei şi vârfurile Buba şi Dăblidan.

Munţii Bârgăului se caracterizează prin prezenţa vulcanismului substructural care a străpuns sedimentarul ridicându-se cu peste 500 m faţă de formele monotone, etajate, aproape plane ale sedimentarului.

Reţeaua hidrografică a compartimentat aceşti munţi în trei unităţi distincte: în partea vestică, un şir de intruziuni vulcanice, cu aspect de clăi, constituit din masivele Măgura Cornii ( 1457 m ), Heniu Mare ( 1611 m ), Miroslava (1625), etc.

MUNŢII CĂLIMANI: reprezintă cel mai înalt masiv vulcanic din ţară, constituind prin creasta principală, linia de separaţie între patru judeţe care se întâlnesc aici: Suceava, Mureş, Harghita, Bistriţa-Năsăud

În interiorul judeţului este cuprinsă numai partea nord-vestică a masivului Călimani, limitată la sud de creasta principală ce pleacă din Poiana Tomii (1469 m) spre Moldova (1570m), Piatra lui Irimie, Bistriciorul (1190 m) iar de aici, limita judeţului urmăreşte spre nord Struniorul, Viişoara şi Buba.

Relieful integrat în limitele judeţului s-a modelat pe aglomerate andezitice, lave andezitice, tafuri în straturi paralele, orizontal sau în trepte, toate devenind erupţii succesive.

Lipsa păşurilor se justifică prin masivitatea lor accentuată şi structura lor geologică. Înălţimea maximă o atinge prin vârful Pietrosul (2100 m).




DEALURILE ŞI PODIŞURILE

Zona Dealurilor, este cea de-a doua treaptă de relief ce ocupă două treimi din suprafaţa judeţului şi include următoarele subunităţi:

Ţara Năsăudului, un complex de dealuri cu structură monoclinală, foliate, puternic fragmentate, ferestruite de o serie de afluenţi ai Someşului Mare, pe dreapta, cu bazinele depresionare în cursul lor ( Gersa, Parva, Rebra, etc. ), toate populate din timpuri foarte vechi.

La sud de Platforma Năsăudului, în partea centrală a judeţului, între Someşul Mare, Şieu, Bistriţa şi Munţii Bârgăului s-a conturat o regiune colinară denumită Dealurile Bistriţei. Ea este alcătuită dintr-un ansamblu de culmi longitudinale, fragmentate într-o serie de coline cu altitudini cuprinse între 400-700 m, acoperite cu păduri de foioase şi livezi. Dealurile Bistriţei alcătuiesc de fapt o asociere de trei bazine depresionare care s-au format sub acţiunea erozională a apelor curgătoare, fiecare fiind drenat de câte o vale principală. Acestea sunt: Depresiunea Dumitra-Tăure, situată de-a lungul văii Rosua, Depresiunea Livezile-Bârgău, pe valea Bistriţei Ardelene şi Depresiunea Budacului, pe valea Budacului, la vest de Piemontul Călimanilor.

În partea vestică a masivului munţilor Călimani se află Piemontul Călimanilor , cuprins între văile Bistriţei Ardelene şi Şieului, format din pietrişuri şi bolovănişuri andezitice.

Între valea Şieului şi valea Dipşei se profilează Dealurile Şieului, cu altitudini cuprinse între 500-600 m, ce culminează cu Vârful Păltinişu ( 691 m ), dealuri formate din sedimente miocene şi străpunse de sâmburi de sare, ce au două înşeuări transversale – Herina şi Posmuş, pe unde trec drumurile spre Câmpia Transilvaniei.

Partea sud-vestică a judeţului se caracterizează printr-un relief cu văi largi, culmi mai line, cuprinzând o parte din Câmpia Transilvaniei.

Partea nord-vestică este modelată în formaţiuni sedimentare şi aparţine Podişului Someşan, din ale cărui subunităţi în cuprinsul judeţului sunt cunoscute ca: Depresiunea Breaza, sculptată în cursul superior al râului Ilişua, DepresiuneaReteagului, în cursul inferior al aceluiaşi râu şi Dealurile Suplaiului cu un relief intens fragmentat, brăzdat de văi cu defilee tăiate în tufuri, în alternanţă cu mici depresiuni, în care satele se desluşesc greu din desişul livezilor.

Zona de luncă, constituie treapta cea mai joasă de relief şi însoţeşte cursul principalelor râuri, în special al Someşului Mare şi al afluenţilor săi. Ea reprezintă circa 3% din suprafaţa totală a judeţului Bistriţa-Năsăud. Lunca Someşului Mare debutează în comuna Şanţ, la poalele munţilor Rodnei, se lărgeşte, în mod neuniform spre aval, ajungând până la 3,5 km lăţime la Reteag.

Lunci mai puţin dezvoltate se află pe Bistriţa Ardeleană în aval de Prundu Bârgăului, pe Şieu, în aval de Domneşti, pe Sălăuţa, între Telciu şi Salva şi pe Budac în aval de Dumitriţa şi Ragla.




c) Caracteristicile pedologice ale solului:

Datorită diversităţii reliefului şi formaţiunilor geologice subsolul judeţului Bistriţa – Năsăud cuprinde o gamă largă de resurse subterane ca: materiale de construcţii, minerale utile, (ape minerale, sare, gaz metan, şisturi bituminoase s.a) majoritatea în cantităţi apreciabile. „Materialele de construcţii sunt de natură epurativă (andezite şi dacite ce se exploatează la Sângeorz – Băi, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei etc.) metamorfică (marmura de diferite nuanţe), care aflorează la Anieş, Parva, Maieru şi Sângeorz – Băi şi sedimentară (argile, tufuri vulcanice şi calcaroase). Zăcămintele de gaz metan sunt cantonate în partea sudică a judeţului (Matei, Enciu, Stupini, Silivaşu de Câmpie, etc) cărbunii din valea Budacului şi la Galaţii Bistriţei”.

Zăcămintele de metale neferoase (Cu, Pb, Zn, etc.) se găsesc în partea sudică a harstului cristalin al Munţilor Rodnei (Rodna, Valea Vinului, Şanţ, Valea Blasnei) fiind de origine hidrotermală, legate genetic de masele eruptive intrusive care au afectat atât sedimentul, cât şi eruptivul din acest sector.

Concentraţiile sunt alcătuite predominant din următoarele minerale: pirită, calcopirită, galenă, blendă, cărora li se asociază în cantităţi mici aurul şi argintul, iar ca minerale de gangă: cuarţul, calcitul, dolamitul, etc.

Zăcămintele nemetalifere şi roci utile apar atât în cristalinul Rodnei cât şi în formaţiunile eruptive şi sedimentare. Menţionăm depozitele de caolin din Munţii Rodnei (Parva, Cormaia etc.); pegmatitele din bazinele hidrografice ale văilor Rebra şi Cormaia, grafitul de pe valea Arieşului şi Izvorul Băilor; muscovitul din bazinul văii Cormaia; diaposidul şi termalitul din aceeaşi zonă.

O altă bogăţie de seamă a judeţului o constituie sarea. Ea este prezentă la suprafaţă în apropierea suprafeţei sau la adâncime, pe toată întinderea zonei de dealuri (Sărăţel, Pintic, Figa şi Chiuza etc.).

Rocile bituminoase din paleogen şi micenul inferior sunt prezente în cantităţi apreciabile (Romuli, Sângeorz – Băi, Ilva). Marmura (albă, alb-albăstruie, cenuşie, etc.) se exploatează pe Valea Cormaia, şi pe Valea Anieşului, dar rezerve exploatabile există şi în alte sectoare.

O importantă rocă de construcţie, cu însemnate rezerve localizate la Susenii Bârgăului, Căianu Mic, Dobric, Ilişua, Uriu, Reteag, este tuful vulcanic din sedimente badenine (tuful de Dej), argilele, marnele, gresiile, nisipurile şi pietrişurile cu întrebuinţări multiple, ce ocupă o mare suprafaţă în zona sedimentară a judeţului.




c) Avalanşe Avalansele sunt fenomene nedorite, reprezentate de deplasarea prin alunecarea

sau curgerea pe pantele muntilor a unor mase de zapada, care antreneaza uneori in miscare si pietre, stanci, arbusti etc. Ele sunt temute, caci fac uneori victime omenesti. In muntii nostri, victimele avalanselor sunt mai ales turistii, schiorii, alpinistii. Ele pot produce însă şi dezastre, acoperind drumuri şi blocând accesul în unele localităţi.

A. Factorii care contribuie la declansarea avalanselor.

Acestia sunt factori naturali, multipli, fiecare dintre ei avand, de la caz la caz, o contributie mai mare sau mai mica, cumulandu-se progresiv, pana la declansarea avalansei. Dupa cum se va vedea, omul poate da "bobarnacul" final. Acesti factori, numiti de unii "conditii" sau "cauze", pot fi incadrati in trei grupe mari:

1.1 Relieful: Este cel care reprezinta "patul" pe care se asterne patura de zapada. Deplasarea zapezii, prin alunecare sau rostogolire, pe acest pat, deci ruperea stabilitatii / aderentei la sol, a echilibrului, depinde de zapada, de unele conditii meteo, dar bineinteles si de relief.

1.1.1.Inclinarea pantei: Avalansele se declanseaza pe pante cu inclinatia intre (aproximativ) 20 si 55o. Pe pantele cu inclinatie mai mare, zapada nu se aseaza dar, dupa caz, acestea pot fi "maturate" de avalanse venite de mai sus (plecarea "caciulii"de pe varf sau ruperea corniselor). Pantele mai mici de 20 o pot fi si ele periculoase cand sunt continuarea unor pante mai inclinate, sau la baza unor valcele / culoare inclinate. In functie de forta unei avalanse (cantitatea zapezii, viteza de deplasare), chiar si zone plate, nu prea apropiate de panta respectiva, sau chiar contrapantele ei pot fi periclitate. Asadar pe ele nu se declanseaza avalanse, dar pot fi acoperite sau "maturate" de acestea.

Firul vailor inguste, sub forma de "V", vaile "de abrupt" e mai periclitat de avalansele spontane venite de pe versant, decat fundul/firul vailor largi, in forma de "U". Relieful este insa doar un aspect al problemei.

1.1.2 Morfologia suprafetei solului. Pantele lungi, plane, convexe sau concave, sunt mai periculoase ca cele in trepte. Placile stancoase si fetele inierbate sunt mai favorabile avalanselor. Chiar si o patura de ienupar pitic, afinis, smardar etc. poate deveni un pat propice glisarii zapezii. Pantele cu copaci, jnepenisuri, tufisuri, blocuri de stanca, denivelari, sunt mai putin periculoase, "retinand" zapada. Dar uneori ele sunt acoperite, "netezite" de zapada mai veche, care poate




deveni ea insasi (vom vedea cand si cum) un pat de avalansa pentru noul strat de zapada.

1.2 Zapada: Este desigur principala conditie pentru declansarea avalanselor.

1.2.1. Grosimea stratului: Se considera ca, in medie, grosimea de peste 30 de cm este periculoasa pentru montaniarzi. Depunerile uniforme (ninsori calme) permit o corecta apreciere a straturilor pe o sectiune realizata in acest scop, cum vom arata, pe cand ninsorile cu vant produc depuneri neuniforme, extrem de periculoase. Acestea din urma produc cele mai multe victime.

1.2.2 Densitatea: Pe langa grosimea stratului, conteaza mult si densitatea, caci variatia ei e foarte mare: 1 metru cub de zapada "pulver" are sub 50 kg, in schimb 1 metru cub de gheata are peste 900 kg. Prin urmare, un strat de zapada "firn" echivaleaza ca si masa cu un strat de "pulver" de peste 10 ori mai gros!

1.2.3. Structura microscopica (forma cristalelor, procentul de apa in stare lichida si gazoasa, variatia lor in cadrul aceleasi paturi de zapada) are rol determinant. Ea variaza in functie de conditiile meteo din timpul ninsorii si in plus sufera transformari importante in timp. Periculoase sunt ninsorile abundente cu zapada uscata ("pulver"), cand stratul nou nu s-a tasat si nu s-a "sudat" de baza. Periculoasa e zapada uscata granuloasa, aparuta prin transformarea in timp, in anumite conditii, a celei "pulver". Uneori insa, mai ales primavara, ninge direct cu zapada "uscata" granuloasa. La ninsorile cu zapada umeda, grea, cazute pe o suprafata inghetata, zapada proaspata se solidarizeaza cu aceasta. Cazuta insa pe o suprafata cu solul neinghetat, umed, desi ramane compacta, zapada proaspata nu adera, riscand "sa plece". Periculoasa e si zapada devenita umeda, grea, prin incalzirea brusca a vremii.

1.3 Conditiile meteo: Ele influenteaza structura intima a zapezii, a fiecarui strat, relatia dintre straturi si adeziunea zapada-sol.

1.3.1. Temperatura. Frigul sub 0oC nu permite realizarea unei coeziuni intre fulgii de zapada (cristale) si nici cu stratul anterior sau cu solul. Zapada e "uscata", "prafoasa" sau "pudroasa",("Pulverschnee" in germana, "neige poudreuse" in franceza, "powder snow" in engleza, dar nu "prafuita", cum gresit au tradus-o unii, caci nu e murdarita cu praf!). E caracteristica avalanselor "tip pulver" din plina iarna. Incalzirea vremii, cand se produce moderat, progresiv, favorizeaza tasarea stratului nou de zapada si marirea coeziunii interne a lui (dintre cristale) precum si "sudarea" cu stratul mai vechi, reducandu-se riscul de avalansa pe interfetze. Cand incalzirea se produce brusc si puternic, cu vant, front cald ("foehn","chinook") sau cu ploaie, zapada se inmoaie, devine apoasa, "grea", putand usor aluneca pe straturile mai vechi sau pe "pat" (stanca, iarba). Aceasta este si cauza avalanselor




"de primavara" din zilele insorite, cand montaniarzii cu experienta pot aprecia pericolul in functie de insolatia pantei (ora, orientarea fata de soare

1.3.2 Vantul - asociat ninsorii - produce depuneri inegale, dar deseori continua transportul zapezii de la suprafata si dupa oprirea ninsorii. Valcelele, culoarele, vor fi umplute cu zapada, iar crestele / muchiile vor ramane de obicei libere sau doar cu stratul vechi. In plus, vantul depune zapada si in alte locuri decat adanciturile reliefului, sub forma de "placi de vant" (germ. "Windbrett"; fr. "plaque a vent", en: "wind slab"). Acumularea de zapada astfel adusa si depozitata in valcele sau sub forma de placi de vant este foarte periculoasa (vom reveni), fiind de obicei mai instabila decat cea depusa obisnuit, prin ninsoare linistita si de asemenea fiind mai greu de recunoscut.

Vantul actioneaza si prin faptul ca formeaza cornise pe creste care, prin rupere, pot declansa avalanse, prin "spargerea" placii de vant de sub cornisa.

2. Mecanismul de declansare a avalanselor.

Stratul de zapada adera la sol sau la stratul depus anterior mai mult sau mai putin, in functie de factorii descrisi anterior. Consolidarea dintre stratul nou si cel vechi se produce lent, in 2-3 zile sau chiar mai multe, reducand progresiv riscul de declansare spontana, care este foarte mare imediat dupa ninsoare. Dar riscul nu dispare de tot! Aderenta mentine patura de zapada; greutatea (mai exact componenta paralela cu panta a greutatii zapezii) tinde sa invinga aderenta la sol sau coeziunea dintre straturi.Avalanşa se declanseaza cand se rupe echilibrul fortelor. Aceasta se poate produce prin doua mecanisme:

a. scaderea aderentei (= forta de frecare, intr-o modelare mecanica a cazului) Are loc prin metamorfoza destructiva, aparitie de cristale granuloase ("zahar") sau prin cresterea temperaturii (topire), care diminueaza forta de atractie/contact intre cristale.

b. cresterea greutatii masei de zapada dincolo de limita in care o poate compensa aderenta. Cresterea greutatii poate fi o crestere propru-zisa de greutate a stratului de zapada (de regula prin noi depuneri), cand se autodeclanseaza (avalanse spontane). Sau prin adaugarea altor forte (cauzate de caderi de cornise, trecerea unor turisti, schiori, capre negre, strigate, zgomote, explozii, vant puternic etc.) - cand pornesc avalanse provocate.




Locul/planul de alunecare nu e intotdeauna o interfata dintre straturi, ci uneori poate fi chiar in interiorul unui strat devenit fragil. De asemenea, nu intotdeauna fractura paturii de zapada se produce la locul de trecere a turistilor, schiorilor. Se poate produce si la distanta, dar nu mare, zeci de metri, in zone unde intervine si "patul" avalansei (de ex. la racord al pantelor, mai ales in zonele convexe). Greutatea suplimentara reprezentata de oameni mareste tensiunile interne, "stresul" din patura de zapada data de metamorfoza interna, stratul superficial actionand ca un resort.

Pe pantele cu inclinatie mare - in jur de 45 grade - autodeclansarea se produce la cantitati mai mici de zapada si prin urmare se "descarca" mai des. Pe pantele mai line e necesara o cantitate mai mare pentru a rupe echilibrul, dar potentialul distructiv este mai mare din cauza energiei potentiale mai mari.

Avalansa pornita, evolueaza nu numai in functie de inclinarea pantei si masa de zapada, ci si de morfologia pantei, de tipul zapezii si de multi alti factori. Evolutia depinde si de procesele interne ce se petrec in masa de zapada in alunecare. Cristalele de zapada se modifica, devenind in majoritatea tipurilor de avalanse o pudra fina, cu forta de frecare redusa intre particule si deci cu o mare "fluiditate", ce duce la o mare viteza de curgere a avalansei. Dar detalii despre fiecare tip de avalansa afla intr-un capitol viitor.

De retinut 3 situatii cand pericolul de avalanse e maxim:

1. Dupa ninsori recente in cantitate mare2. Dupa incalzirea brusca a vremii3. Dupa ninsori mici, dar cu vant!

In situatiile 1 si 2 curg avalanse spontane, dar desigur ca e foarte usor de a fi produse de imprudenti, caci raportul greutate-aderenta e la limita echilibrului. Aceste doua situatii sunt in general cunoscute de catre montaniarzi si evitate, caci sunt mai usor de recunoscut.

Despre prima situatie, se spune ca: "Pericolul avalanselor persista cat timp crengile copacilor sunt incarcate"

In a doua situatie, cand in satele de munte curg stresinile, in munti curg avalansele de primavara.




In situatia a 3-a, se produc foarte rar avalanse spontane, dar se produc cele provocate şi care fac cele mai multe victime.

B: Comportarea celui prins in avalansa

Daca, in ciuda masurilor preventive, am fost prinsi intr-o avalansa, sansele de supravietuire depind semnificativ si de atitudinea noastra. Evenimentele se desfasoara foarte rapid, dar cei cu experienta si sange rece pot insa actiona lucid, fara a se lasa paralizati de spaima.

1.1 Atitudinea in momentul declansarii / surprinderii de catre avalansa si a curgerii eiSe trage de manerul care declanseaza umplerea cu aer a Balonului ABS sau a balonului Holder - daca le avem.

Ne debarasam imediat de rucsac, bete, piolet. Se "descalta" rapid schiurile, cu exceptia cazurilor cand speram intr-o iesire rapida cu ele spre lateral. Posibila este aceasta fuga, cand avalansa e spontana, vine de sus, mai ales daca e umeda, care stim ca e mai lenta. Daca am declansat-o noi, sunt mici sansele de a ne mentine la suprafata ei in pozitie verticala pe schiuri si de a iesi "la mal".

In timp ce avalansa curge, se recomanda miscari energice de inot, pentru a ne mentine la suprafata zapezii.

1.2 Atitudinea in si dupa momentul opririi avalansei

Cand avalansa se opreste, daca suntem sub zapada, ne ghemuim pentru ca din aceasta pozitie - numai din aceasta spun specialistii ca e posibil - sa facem o detenta brusca pentru a crea cu bratele un spatiu cat mai mare de rezerva de aer in jurul capului ca sa respire prin el.

Antrenarea in avalansa perturba simturile prin factori mecanici (rostogolirea), psihologici (stressul) etc., incat unii nu-si dau seama in ce pozitie sunt si unde e "susul" si "josul". Ca sa aflam incotro e "suprafata", unii autori recomanda sa.... scuipam sau chiar....sa urinam

Zapada e destul de fonoizolanta. Dar gradul in care "absoarbe sunetele" e diferit si merita sa incercam a ne face auziti de salvatori. Pentru aceasta ni se recomanda sa strigam scurt si pe ton inalt sau - daca putem - sa utilizam un fluier!




2 Consecintele antrenarii in / acoperirii de catre avalansaA fi tarat/acoperit de o avalansa este de regula un accident foarte grav, doarece in acest tip de eveniment procentul de morti este foarte mare.

2.1 Sanse de supravietuire in avalansa si factorii care o determina

Din cei antrenati in avalansa, o parte sunt ingropati.(Se considera ingropati/acoperiti, cei care au capul sub zapada!) Pentru ei, sansele de supravietuire - daca nu au murit prin tarumatisme- depind de mai multi factori:

- rapiditatea degajarii- profunzimea acoperirii-calitatea zapezii acoperitoare si punga de aer pastrata-alti factori

2.1.1 Timpul scursO statistica elvetiana (1950-1974) indica 250 de degajati vii din 481, una franceza (1971- 1980) ne indica 202 degajati vii din 409 acoperiti de avalansa. Probabilitatea de supravietuire descreste rapid cu trecerea timpului. Afirmatia se refera la cei care in momentul opririi avalansei nu sunt deja morti prin traumatisme. La fiecare ora, sansele se reduc cu 50%. In momentul opririi avalansei, marea majoritate a celor acoperiti sunt vii. O statistica franceza arata ca, din cei degajati in primele minute, au fost scosi vii 9 din 10. Dupa o jumatate de ora sansele scad la 50%, iar dupa 4 ore din cei dezgropati mai traiesc numai 5 - 10 %.

O statistica franceza arata ca 71% (112 din 156) dintre cei vii, au fost gasiti de coechipieri/martori ai avalansei, si abia 13% (20 din 156) prin "ajutor extern". Asta arata importanta cautarii imediate dar si rolul spatierii intre coechipieri in zonele periculoase si al dotarii fiecaruia cu cele necesare cautarii/degajarii, pentru a interveni rapid.

2.1.2 Profunzimea acopeririiMai mult de jumatate (56% dupa o statistica franceza) din cei ingropati au fost gasiti la mai putin de 1 m sub zapada (33% sub 50 cm!) 1/3 din cei ingropati erau la adancime mai mare de 1,50 m si doar 18% la mai mult de 2 m.

Profunzimea influenteaza sansele de supravietuire: Din cei acoperiti de mai putin de 1 m de zapada, 75 erau inca vii la o ora dupa accident, ceea ce arata importanta actiunii rapide de cautare - degajare de catre cei scapati teferi din avalansa sau ramasi in afara ei (rolul spatierii!).




2.1.3 Calitatea zapezii acoperitoareZapada contine mai mult sau mai putin aer (si este mai mult sau mai putin permeabila pentru aerul de deasupra) in functie de structura ei (cristale, granule, etc.) si de densitate. Zapada pudroasa si cea granuloasa e mai bogata in aer si mai permeabila decat cea umeda, grea, care se si "betoneaza" rapid dupa oprire, astfel ca cea "usoara" duce mult mai lent la asfixie.

2.1.4 Punga de aer pastrata de cel in cauza in momentul opririi avalansei permite desigur "impingerea" mai departe in timp a momentului asfixiei lente posibile (chiar daca zapada e putin permeabila pentru aer) si, in plus, ii cresc sansele de a se degaja singur sau de a fi gasit viu.

2.1.5 Alti factori: imbracamintea, incaltamintea (daca sunt uscate, riscul de a muri prin hipotermie e mai mic), starea de sanatate, antrenamentul fizic si psihic, starea de constienta sau inconstienta in momentul opririi avalansei, rapiditatea transportului la spital (nu toti cei dezgropati vii sunt salvati!) etc.

2.2 Cauzele decesului in avalansa

Este adevarat ca "lipsa de aer" este cauza cea mai frecventa, dar nu este singura, cum cred multi din cei neavizati.

2.2.1 Traumatismele Se produc prin mai multe mecanisme.

- Traumatisme mecanice. Avalansa poate lovi victima de stanci, de copaci etc. De asemenea, in avalansele cu placi de zapada inghetata, acestea pot produce traumatisme mortale.

- Barotraume. Si in lipsa lovirii cu / de corpuri dure, pot aparea traume grave, prin presiune. In functie de configuratia terenului, unele avalanse se desfac si se opresc sub forma de evantai, dar in cele care sunt "stranse" intre doi versanti apropiati, ca intr-un gat de palnie, apare o presiune imensa, ce poate fi mortala. Avalansele "umede" pot provoca traume grave fara a fi "stranse" de configuratia terenului, prin greutatea mare a maselor de zapada, ce au astfel o mare forta de izbire/presiune chiar si la viteza mica. Chiar oprite pe loc, avalansele cu zapada uda, grea, pot "zdrobi" victimele ingropate, prin greutatea zapezii ce le acopera (aproape 1 tona / metru cub la zapada umeda tasata!).

Si avalansele cu zapada uscata pudroasa ("cu nor") pot produce barotraume, prin "efectul de suflu", putand provoca leziuni dinspre exterior, dar si dinspre interiorul organismului ("explozia plamanilor").




2.2.2 Asfixia imediata - se poate produce prin mai multe mecanisme.

- Poate aparea obstructia cailor respiratorii superioare cu zapada sau continut gastric (multi din cei luati de avalansa vomeaza).

- Avalansele "grele" pot si ele produce asfixie imediata prin compresia toracelui si / sau abdomenului, impiedicand miscarile respiratorii si amorsand alte reactii nedorite in organism.

-Asfixie imediata pot produce si avalansele pudroase cu nor. "Aerosolii" (microparticule de zapada) inspirati pot produce fie o blocare a miscarilor respiratorii (oprirea respiratiei) prin bronhospasm reflex, fie un fel de inec la nivelul alveolelor pulmonare.

2.2.3. Asfixia lenta - este cea mai frecventa cauza de deces in avalanse, prin insuficienta oxigenului din aerul inspirat, care nu se reimprospateaza suficient si deci se viciaza treptat, in functie de rata de consum si mai ales si de factorii anterior amintiti (distanta fata de suprafata, "punga de aer" creata la oprire, continutul de aer al zapezii, permeabilitatea stratului de zapada acoperitor etc.).

2.2.4 Hipotermia. Moartea celui ingropat de avalansa se produce rar prin acest mecanism. Apare la cei ce nu sunt grav afectati de celelalte mecanisme (asfixie, traumatisme) dar nu sunt degajati rapid, mai ales daca au imbracamintea de pe piele umeda. Zapada izoleaza de frig iar cei in cauza sunt de obicei bine echipati. Asa ca putini ajung sa moara in acest fel (in apa rece, hipotermia se produce mult mai rapid!)

Hipotermia in avalansa se produce lent. Se reduc functiile vitale, nevoile organismului in oxigen si energie similar cu... hibernarea. Aceasta este explicatia oferita de multi medici si pentru rezistenta incredibil de lunga a multor victime la lipsa de aer/oxigen din zapada avalansei.

Dar e nevoie de atentie dupa degajarea acestor victime din zapada protectoare de frig: in functie de temperatura atmosferica si de vant, viteza de scadere a temperaturii corporale ajunde la 6-9 grade/ora si era/ poate fi cauza unor decese post salvare din avalansa, alaturi de alte cauze: sindromul de strivire (rinichi blocati).

2.2.5 Socul psihic. Constientizarea perspectivei iminente a mortii in momentul antrenarii de catre o avalansa poate produce o reactie psihica atat de puternica incat se ajunge la deces. Este insa o cauza foarte rara de moarte in avalansa (2%).




C. Măsuri de prevenire a avalanşelor

Si in domeniul avalanselor, ca si in medicina, e mult mai eficient a preveni decat a trata

În muntii nostri, nu avalansele iau cel mai mare tribut de vieti omenesti, altele sunt cauze mai frecvente.Măsuri de prevenire: - Stabilirea cat mai exacta a zonelor periculoase;- Interzicerea constructiilor si activitatilor in zonele expuse;- educative, de constientizare riscurilor avalanşelor;

Masuri speciale de protectie a unor cai de comunicatie si a constructiilor in zone cu grad inalt de risc, si anume: Masuri temporare de protectie:

- reglementari (interdictii de acces si circulatie, evacuare cand exista risc iminent).- declansari artificiale a avalanselor, cu metode specializate, de obicei cumijloace explozive (tir de artilerie militara sau cu lansatoare speciale, lansare de explozibil din elicopter, din teleferice speciale sau cu saniute speciale etc.)

Masuri permanente de protectie: Aparare pasiva prin: lucrari genistice de deviere, franare sau oprire a avalanselor.- Deviere: - copertine - care deviaza avalansele pe deasupra soselelor sau liniilor ferate- etrave (ziduri) de deviere intr-o parte sau bilateral- Franare - colti din beton armat (borne) de 5-6 m., pentru a disipa, pentru a "ucide" avalansa.- Oprire - ziduri, unul sau in serie - perpendiculare pe directia avalansei. Uneori sunt colmatate de zapada ninsa in cantitati mari si avalansele pot trece peste ele.

Apararea activa: - consta in masuri de fixare a zapezii in zona "de plecare", prin modificarea terenului: drenaje, mici ziduri, parapete, imbinate cu impadurire eficienta si…ecologica. francezi, in 1983 ele costau 1,7 milioane de franci la hectar.

Protectia individuala – echipament adecvatAcţiunile preventive şi de intervenţie sunt asigurate de către Serviciul Salvamont din cadrul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.



Bistriţa, Str. Sigmirului nr. 16 Pag.___ Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198

Secţiunea a II-a

CARACTERISTICI CLIMATICE

Aparţinând atât sectorului cu climă continental-moderată, cât şi celui cu climă de munte, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în cea mai mare parte în ţinutul climatic al Podişului Transilvaniei, iar cu părţile marginale dinspre nord şi est, în ţinutul climatic al munţilor înalţi cu pajişti alpine. Efectul maselor de aer polar, maritim din vest este mai puternic în special în intervalul rece al anului ( octombrie-aprilie ), când activitatea frontală este deosebit de intensă. Anotimpurile de tranziţie (primăvară-toamnă ) sunt mai scurte în comparaţie cu sudul ţării, iernile mai lungi şi umede, iar verile călduroase şi destul de umede.

În ceea ce priveşte radiaţia solară, regimul anual înregistrează valoarea maximă în luna iunie şi minimă în luna decembrie.În ceea ce priveşte temperatura aerului sunt de menţionat următoarele aspecte: mediile anuale pe cele mai înalte culmi montane ( Rodna şi Călimani ) au valori cuprinse între 0-2 grade Celsius, iar în perimetrul Sud-Vest, între 8-8,5 grade Celsius; pe dealurile Năsăudului şi Bistriţei valorile medii variază între 6-8,5 grade Celsius. Temperatura medie a lunii iulie oscilează între 8-19 grade Celsius; în zona de munte valorile medii lunare ajung între 14-15 grade Celsius, în timp ce în zona de podiş ele ating 16 grade Celsius.

Primele îngheţuri se produc toamna, înainte de 1 octombrie, iar ultimele îngheţuri după 1 mai, rezultând un interval mediu anual, fără îngheţuri de aproximativ 100-120 de zile.

Precipitaţiile atmosferice , în funcţie de altitudine şi anotimp nu depăşesc în general media pe ţară. Pe baza măsurătorilor efectuate rezultă că valori anuale ridicate se înregistrează în munţii Rodnei ( 1400 mm ), Ţibleş ( 1200 mm ) şi Suhard ( 1000 mm ). Mai bine de jumătate din suprafaţa judeţului primeşte în medie, anual peste 800 mm. Cele mai reduse cantităţi, între 650-750 mm cad în extremitatea de sud-vest a judeţului.

În regiunea montană înaltă predomină precipitaţiile atmosferice solide. Cantitatea cea mai mare de precipitaţii se înregistrează în luna iunie, când au fost atinse uneori medii între 88,6 mm la Teaca şi peste 1300 mm în zonele montane, ca o consecinţă a dezvoltării anticiclonului Azaric, care favorizează formarea norilor.

Cantităţile cele mai mici de precipitaţii se înregistrează în luna ianuarie, când valorile nu depăşesc 80-100 mm în zona montană şi luna februarie pentru zonele de deal şi câmpie când valoarea medie a precipitaţiilor nu depăşeşte 20 mm.

Dacă în zonele situate la peste 800 m valorile medii ale precipitaţiilor sunt ridicate, în zona de deal ele se diminuează spre sud-vest, până la mai puţin de 650 mm ( Teaca 635 mm ). Există situaţii când cantităţile de precipitaţii sunt mai reduse decât în zonele învecinate ( Valea Ilişua, Valea Rebrei, Valea Sălăuţei, etc. ), aceasta explicându-se prin faptul că aceste văi se găsesc orientate pe direcţia nord-sud faţă de circulaţia vestică a curenţilor de aer care este dominantă.



Bistriţa, Str. Sigmirului nr. 16 Pag.___ Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198

Primele căderi de zăpadă îşi fac apariţia în jurul datei de 8 noiembrie în munţii Rodnei şi ţin până în jurul datei de 25 aprilie.

Datorită faptului că judeţul este situat într-o arie temperat continentală, în principal, face ca şi regimul hidrologic să urmeze în mare aceleaşi caracteristici:

Perioade lungi cu debite ce oscilează în jurul valorii multianuale; Perioade cu regim de ape mici ( iarna coroborate cu o alimentare

subterană slabă ); Perioade când se produc viituri puternice pe principalele cursuri de apă

sau ca urmare a torenţilor.Monitorizarea potenţialului hidrologic al judeţului se realizează prin 32 de

staţii hidrometrice locale şi a unei staţii hidrologice judeţene. Câteva din valorile debitelor medii multianuale şi a valorilor maxime se prezintă astfel :

Staţia hidrometrică

Râul Q mediu multianual mc/s

Q maxim Istoricmc/s

Data producerii

Beclean 47,3 2010,0Nepos 17,4 850,0

13.05.1970

RodnaSomeşul Mare

5,47 145,0 17.02.1980Şintereag Şieu 15,0 1130,0Bistriţa Bistriţa 7,70 618,0

13.05.1970

Vânturile . Teritoriul judeţului este afectat în principal de vânturile din sectorul

vestic, cu schimbări evidente de la vară la iarnă. Cele mai puternice vânturi suflă în perioada lunilor aprilie-iunie, iar cele mai slabe ca frecvenţă şi intensitate în lunile noiembrie-decembrie. În zona de munte sunt obişnuite brizele de munte şi de vale, iar în bazinele depresionare intramontane predomină în cursul anului calmul atmosferic.

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR Nr. __________INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUATII DE URGENŢĂ Bistrita 11.11.2005

INSPECTORATUL PENTRU SITUATII DE URGENŢĂ Tel.0263/239404 Fax 0263/236198

“BISTRITA” Bistrita, Str.Sigmirului, nr.16AL JUDETULUI BISTRITA-NASAUD

CATRE,INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUATII DE URGENTA

- CENTRUL OPERAŢIONAL NAŢIONAL -

CATALOGUL LOCALCU CLASIFICAREA UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE,

INSTITUŢIILOR PUBLICE ŞI OPERATORILOR ECONOMICI DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI CIVILE CONFORM HGR. Nr.642/29.06.2005

A. UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE:CRITERII DE CLASIFICARE

( în funcţie de expunerea la riscul de: )Obs.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Nr.crt. Denumirea

unităţii adm.-teritoriale C

utre

mu

r

Alu

necă

ri/p

răbu

şiri

de

ter

en

Inun

daţ

ii

Sec

etă

Ava

lanş

e

Ince

ndii

de

păd

ure

Acc

iden

t ch

imic

Acc

iden

t nu

clea

r

Ince

ndii

în m

asă

Acc

iden

te g

rave

pe

cai d

e tr

ansp

ort

Eşe

c al

uti

lităţ

ilor

p

ubli

ce

Ep

idem

iolo

gic

Ep

izoo

tic

1 Mun. Bistriţa c At/Pt Id S av Ip Ach an Im Atp Eup ed Ez2 Or. Beclean c at/pt Id s av Ip ach an Im Atp Eup ed ez3 Or. Năsăud c at id s av Ip ach an im Atp Eup ed ez4 Or. Sîngeorz-Băi c At id s av Ip ach an im atp Eup ed ez5 Com. Branştea c at/pt Id s av ip ach an im atp Eup ed ez6 Com. Bistriţa-Bîrgăului c At/Pt Id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez7 Com. Budacu de Jos c At/Pt Id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez8 Com. Budeşti c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez9 Com. Căianu Mic c at/pt Id s av Ip ach an Im atp eup ed ez

10 Com. Cetate c at/pt id s av ip ach an im atp eup ed ez11 Com. Ciceu Giurgeşti c At/Pt id s av ip ach an im atp eup ed ez12 Com. Ciceu Mihăeşti c At/Pt id s av ip ach an im atp eup ed ez13 Com. Chiochiş c at/pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez14 Com. Chiuza c at/pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez15 Com. Coşbuc c At/Pt Id s Av Ip ach an Im Atp eup ed ez16 Com. Dumitra c At/Pt id s av Ip ach an Im Atp eup ed ez17 Com. Dumitriţa c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez18 Com. Feldru c At/Pt Id s Av Ip ach an Im Atp eup ed ez19 Com. Galaţii Bistriţei c at/pt Id s av Ip ach an Im Atp eup ed ez20 Com. Ilva Mare c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez21 Com. Ilva Mică c at/pt Id s Av Ip ach an im atp eup ed ez22 Com. Josenii Bîrgăului c at/pt Id s av Ip ach an im Atp eup ed ez23 Com. Lechinţa c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez

CRITERII DE CLASIFICARE ( în funcţie de expunerea la riscul de: )

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Nr.crt. Denumirea

unităţii adm.-teritoriale C

utr

emur

Alu

nec

ări/p

răbu

şiri

de

ter

en

Inu

nd

aţii

Sece

tă

Ava

lanş

e

Ince

ndii

de p

ădur

e

Acc

iden

t ch

imic

Acc

iden

t n

ucle

ar

Ince

ndii

în m

asă

Acc

iden

te g

rave

pe

căi d

e tr

ansp

ort

Eşe

c al

uti

lită

ţilo

r pu

blic

e

Epi

dem

iolo

gic

Epi

zoot

ic Obs.

24 Com. Leşu c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez25 Com. Livezile c at/pt id s av Ip ach an Im Atp eup ed ez26 Com. Lunca Ilvei c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez27 Com. Maieru c At/Pt Id s av Ip ach an Im atp eup ed ez28 Com. Matei c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez29 Com. Măgura Ilvei c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez30 Com. Mărişelu c at/pt Id s av ip ach an im Atp eup ed ez31 Com. Miceştii de Cîmpie c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez32 Com. Milaş c at/pt id s av Ip ach an im atp eup ed ez33 Com. Monor c at/pt Id s av ip ach an im Atp eup ed ez34 Com. Negrileşti c At/Pt id s av ip ach an im atp eup ed ez35 Com. Nimigea c at/pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez36 Com. Nuşeni c at/pt Id s av Ip ach an Im atp eup ed ez37 Com. Prundu Bîrgăului c at/pt Id s Av Ip ach an Im Atp eup ed ez38 Com. Parva c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez39 Com. Poiana Ilvei c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez40 Com. Reteag c at/pt Id s av ip ach an im Atp eup ed ez41 Com. Rebra c At/Pt Id s av Ip ach an im atp eup ed ez42 Com. Rebrişoara c At/Pt Id s av Ip ach an Im atp eup ed ez43 Com. Rodna c At/Pt Id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez44 Com. Romuli c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez45 Com. Runcu Salvei c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez46 Com. Salva c At/Pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez47 Com. Spermezeu c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez48 Com. Silivaşu de Cîmpie c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez49 Com. Sînmihaiu de Cîmpie c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez50 Com. Şieuţ c at/pt Id s av Ip ach an im Atp eup ed ez51 Com. Şieu c at/pt Id s av ip ach an im Atp eup ed ez52 Com. Şanţ c at/pt Id s Av Ip ach an im atp eup ed ez53 Com. Şieu Măgheruş c at/pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez54 Com. Şieu Odorhei c at/pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez55 Com. Şintereag c at/pt Id s av Ip ach an Im Atp eup ed ez56 Com. Teaca c At/Pt id S av ip ach an im Atp eup ed ez57 Com Telciu c At/Pt Id s Av Ip ach an Im Atp eup ed ez58 Com. Tiha Bîrgăului c At/Pt id s Av Ip ach an Im Atp eup ed ez59 Com. Tîrlişua c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez60 Com. Uriu c at/pt Id s av ip ach an im Atp eup ed ez61 Com. Urmeniş c At/Pt id S av ip ach an im atp eup ed ez62 Com. Zagra c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez

B. INSTITUŢII PUBLICE ŞI OPERATORI ECONOMICI:


1 2 3 4 5 6 7Nr.crt.

Denumirea instituţiei publice sau operatorului economic

Cut

rem

ur

Alu

nec

ări/

prăb

uşir

i d

e te

ren

Inun

daţ

ii

Sec

etă

Ince

ndii

de

păd

ure

Acc

iden

t ch

imic

Acc

iden

t nu

clea

r

Obs.

1 Secţia Drumuri Naţionale c At/Pt Id s ip ach an2 SC. Lucrări Drumuri Poduri SA c at/pt id s ip ach an3 Sistemul de Gospodărire a Apelor c At/Pt Id s ip ach an4 Direcţia Gen. Pt. Agricultură şi Dezv.Rurală c at/pt id s ip ach an5 Inspectoratul Judetean în Construcţii c at/pt id s ip ach an6 Agenţia de Protecţia Mediului c at/pt id s ip ach an7 Direcţia Gen. A Finanţelor Publice c at/pt id s ip ach an8 Înspectoratul Şcolar Judeţean c at/pt id s ip ach an9 Direcţia Sanitar-Veterinară c at/pt id s ip ach an

10 SC Electrica SA-Suc. de Distribuţie Bistriţa c at/pt id s ip ach an11 SC ElectricaSA-Ag.de Întreţ. şi Serv.Electrice c at/pt id s ip ach an12 Direcţia Judeţeană de Telecomunicaţii c At/Pt Id s ip ach an13 SC Distrigaz Nord-Sucursala Bistriţa c At/Pt Id s ip ach an14 RAJA Aquabis c at/pt id s ip ach an15 SC Proditerm SA c at/pt id s ip Ach an16 Direcţia de Sănătate Publică c at/pt id s ip ach an17 SC Rombat SA c at/pt id s ip ach an18 SC ACI SA c at/pt id s ip ach an19 Exploatarea Minieră Rodna c At/Pt id s Ip Ach an20 Spitalul Judeţean c at/pt id s ip ach an21 SC Comelf SA c at/pt id s ip ach an22 SC Iproeb SA c at/pt id s ip ach an23 SC Cristiro SA c at/pt id s ip Ach an24 SC Ario SA c at/pt id s ip ach an25 SC Mebis SA c at/pt id s ip ach an26 SNP Petrom –Suc Bistriţa c at/pt id s ip Ach an27 SC Kemwater Chimbis SRL c at/pt id s ip ach an28 SC Netex SA c at/pt id s ip ach an29 SC Promet SA c at/pt id s ip ach an30 SC Leoni SA c at/pt id s ip ach an31 SC Somplast SA Năsăud c at/pt id s ip Ach an32 Direcţia Silvică c at/pt Id S Ip ach an


1 2 3 4 5 6 7Nr.crt.

Denumirea instituţiei publice sau operatorului economic

Cut

rem

ur

Alu

nec

ări/

pră

bu

şiri

d

e te

ren

Inun

daţ

ii

Sec

etă

Ince

nd

ii d

e pă

dure

Acc

iden

t ch

imic

Acc

iden

t nu

clea

r

Obs.

33 SC Prisma Prod SA c at/pt id s ip Ach an34 SC RAAL SA c at/pt id s ip ach an35 SC Intex SA Năsăud c at/pt id s ip Ach an36 Oficiul registrului comertului BN c at/pt id s ip ach an

Cu deosebita stimă,

ŞEFUL INSPECTORATULUICol.

Condrate Ştefan




d) FENOMENE DISTRUCTIVE DE ORIGINE GEOLOGICĂCutremurele de pământ

Caracteristica generalã a cutremurelor din România, este aceea cã, în general, sunt cutremure de adâncime medie, cel mai adesea cu epicentrul în zona de curburã a Carpaţilor, la confluenţa plãcii geologice est-europene şi respectiv a stratului sub-geologic Moerian şi Inter-Alpin.

Profunzimea medie a epicentrelor se situeazã la 100-150 km adîncime, cu magnitudinea de pânã la M = 7 pe scara Richter, intensitãţi de pânã la VII - VIII pe scara M.S.K. (Medvedev - Spoheuer - Karnik).

Datele statistice aratã cã periodicitatea cutremurelor de mare amploare în Vrancea, este de circa 100 de ani, cu circa 3 perioade de activitate seismicã intensã. ANEXA NR.6 prezintă harta cu riscurile seismice în România.

Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat într-o zonă muntoasă şi depresionară care nu este supusă fenomenului seismic. De acea analizăm cutremurul ca un dezastru cu caracter general şi nu specific judeţului nostru. Judeţul nostru este situat în zona de intensitate de gradul VI- pe scara MERCALII.

CARACTERISTICI ALE SCÃRILOR DE INTENSITATE

Grad

Richter MercalliEfecte aproximative la suprafaţa terenului

Raza de propagare

Energie eliberatã

(ergi)1 2 3 4 5

ICutremure imperceptibile, înregistrate numai de seismografe

2-3II

Cutremure foarte slabe, simţite de oameni foarte sensibili, în stare de repaus sau locuind la etajele superioare ale clãdirilor.

1013 -1014

3 - 3,5 IIICutremure slabe percepute de oameni aflaţi în repaus în interiorul clãdirilor

3,5 -4 IV

Cutremure moderate, simţite de majoritatea persoanelor, chiar în mers sau la serviciu. Vibraţiile seamãnã cu cele produse de trecerea unu vehicul greu. Uşile şi geamurile vibreazã, obiectele suspendate se clatinã uşor, mobila trosneşte. Pot apare fisuri mici la tencuialã.

30 km

9,5x1015

4x1017




1 2 3 4 5

4-4,5 V

Cutremure destul de puternice, simţite de toate persoanele din locuinţã şi majoritatea din exterior. Obiectele suspendate oscileazã, cele mici nefixate se rãstoarnã, uşile şi ferestrele deschise se închid şi se deschid, geamurile vibreazã şi se pot sparge. Se produc mici crãpãturi în tencuialã.

45 km6x1017 -8,8x1018

4,5-5 VI

Cutremure puternice. Oamenii se trezesc din somn. Obiectele se rãstoarnã iar cele grele se deplaseazã. Se produce panicã, unii oameni pãrãsesc locuinţa. Degradãri moderate în elementele nestructurale ale construcţiilor

80 km

5-5,9 VII

Cutremure foarte puternice. Cad obiecte, clopotele bisericilor sunã. Panicã, majoritatea oamenilor pãrãsesc locuinţa. La clãdirile slab executate se produc avarii sau distrugeri. Coşurile de fum se dislocã sau se prãbuşesc. La clãdirile proiectate antiseismic, avarii moderate.

150 km9,5x1018

4x1020

6-6,9 VIII

Cutremure extrem de puternice, distrugãtoare. Mobilierul se deplaseazã sau se rãstoarnã.Arborii se pot rupe. Toate construcţiile sunt avariate. Avarii majore şi distrugeri la clãdirile obişnuite, fãrã asigurare antiseismicã sau defectuos executate. Structurile antiseismice suferã avarii moderate. Zidurile de umpluturã se dãrâmã. Coşurile fabricilor suferã avarii sau se pot prãbuşi. Monumentele se rãsucesc sau chiar se prãbuşesc. Apele se tulburã. Se instaleazã panica.

270 km6x1020

8,8x1021




1 2 3 4 5

7-7,5 IX

Cutremure dezastruoase. Clãdirile cu asigurare antiseismicã moderatã - în mare numãr - se dãrâmã parţial sau se prãbuşesc. Avarii însemnate la structurile de rezistenţã proiectate antiseismic, se distruge zidãria de umpluturã. Ornamentele şi acoperişurile se deplaseazã şi cad. Apar falii şi se produc alunecãri de teren. Se pot produce accidente tehnologice.

350 km

9,5x1022

4x1023

7,5-7,9 X

Cutremur pustiitor. Cea mai mare parte a clãdirilor proiectate antiseismic se prãbuşesc parţial sau în totalitate ori suferã avarii importante. Zidãria de umpluturã este azvârlitã şi se produc avarii la capetele stâlpilor. Stâlpii metalici se înconvoaie. Şinele de cale feratã se deformeazã. Degradãri importante la baraje. Apar falii şi alunecãri de teren, se surpã malurile şi falezele.

480 km

8 XI

Se distrug majoritatea construcţiilor proiectate antiseismic (clãdiri, construcţii speciale, construcţii industriale, drumuri etc.).Cutremur catastrofal.

570 km

8,1-8,9 XIICatastrofã seismicã totalã. Modificare radicalã a structurii scoarţei terestre.

700km

6x1023

8,8x1024

NOTÃ: Distanţa maximã de propagare se asociazã numai pentru cutremurele cu focarul în zona Vrancea şi reprezintã distanţa pânã la care apar pagube materiale sau victime umane pe direcţia de propagare a seismului.




CAPITOLUL VILOGISTICA ACŢIUNILOR

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de către autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.

Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

Logistica acţiunilor de pregătirea teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de către autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.




CAPITOLUL VRESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetele judeţene/ al municipiului Bucureşti şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.

Consiliile judeţene/Consiliul General al municipiului Bucureşti şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ – teritoriale pe care le reprezintă.

În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/manifestare, amploarea şi efectele posibile ale acestora se stabilesc tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel:a) inspecţii de prevenire;b) servicii profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă;c) formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare;d) formaţiuni de protecţie civilă: echipe căutare –salvare, NBC şi pirotehnice;e) alte formaţiuni de salvare: Cruce Roşie, SALVAMONT, scafandri profesionişti

ş.a.;f) grupe de sprijin.

Pe lângă tipurile de forţe precizate, mai pot acţiona, după caz, în condiţiile legii: unităţile poliţiei, jandarmeriei şi poliţiei de forntieră, structurile poliţiei comunitare, unitatea specială de aviaţie a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, unităţile specializate/detaşamente din cadrul Ministerului Apărării, unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă al Ministerului Sănătăţii Publice, organizaţiile neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară, formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurile, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi societăţilor comerciale specializate, incluse în planurile de apărate şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în ONG-uri cu activităţi specifice.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planurile de apărare specifice, elaborate potrivit legii.




CAPITOLUL IVACOPERIREA RISCURILOR

Secţiunea IConcepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie şi intervenţie

Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie – intervenţie constă în stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a permiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite, identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi a celor de cooperare.

Pentru acoperirea riscurilor transfrontaliere, se încheie protocoale de colaborare cu instituţiile similare din ţările cu care există graniţe comune, care prevăd modalităţi de informare asupra pericolelor probabile, avertizare/alarmare în cazul manifestării acestora, modalităţile de intervenţie comună asupra riscurilor transfrontaliere, precum şi exerciţiile şi aplicaţiile cu participare internaţională.

Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni:

a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc şi transmiterea datelor la autorităţile competente;

b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă;c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii

administrativ teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

d) exerciţii şi aplicaţii;

Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:

a) controale şi inspecţii de prevenire;b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă; acordul;c) asistenţa tehnică de specialitate;d) informarea preventivă;e) pregătirea populaţiei;f) constatarea şi sancţionarea încălcărilor la prevederile legale;g) alte forme.

Planurile de intervenţie vor cuprinde informaţii referitoare la:




a) categoriile de servicii de salvare/ intervenţie în caz de urgenţă şi amplasarea unităţilor operative:

b) încadrarea şi mijloacele de intervenţie şi protecţie a personalului/populaţiei pentru fiecare tip de risc, pe categorii de forţe şi mijloace, cum sunt: autospeciale de lucru cu apă şi spumă, autospeciale de stingere cu pulbere şi azot, autospeciale pentru descarcerare şi iluminat, autoscări pentru salvare de la înălţime şi alte tipuri de autospeciale, servanţi pompieri, salvatori, asistenţi medicali, scafandri, alpinişti etc.

c) zona de acoperire a riscurilor;d) timpi de răspuns, cuantificaţi de o comisie compusă sin specialişti ai IJSU;e) activitatea operaţională, prin prezentarea detaliată a ponderii intervenţiilor

la incendii; asistenţa medicală de urgenţă, reanimare şi descarcerare; deblocări/salvări de persoane, salvări de animale etc;

f) alte informaţii considerate necesare

Secţiunea a2-aEtapele de realizare a acţiunilor

Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:a) alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie;b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;c) deplasarea la locul intervenţiei;d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea

dispozitivului preliminar de intervenţie;e) transmiterea dispoziţiilor preliminare;f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de

intervenţieg) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor , animalelor şi bunurilor;h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia

concretă;i) manevra de forţe;j) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului / dezastrului;l) regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii;m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat

evoluţia acestuia;n) întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;o) retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare

permanentă;p) restabilirea capacităţii de intervenţie;




q) informarea inspectorului general/ inspectorului şef/ comandantului şi a eşalonului superior;

r) analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/ optimizare necesare.

s) Stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia;

t) Întocmirea procesului – verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;u) Retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare

permanentă; restabilirea capacităţii de intervenţie;v) informarea inspectorului general/ inspectorului şef/ comandantului şi a

eşalonului superior;w) analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare

necesare.

Secţiunea a 3-aFaze de urgenţă a acţiunilor

În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:

a) urgenţa I – asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în raionul / obiectivul afectat;

b) urgenţa a II-a – asigurată de către subunităţile inspectoratului judeţean;

c) urgenţa a III-a – asigurată de către două sau mai multe subunităţi limitrofe;

d) urgenţa a IV-a – asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată

Secţiunea a IV-aAcţiunile de protecţie – intervenţie

Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru:

a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici afectaţi;




c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;

e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţelele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garaje de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;

f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

Secţiunea a 5-aInstruirea

Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti şi aprobate de comitetele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.

Sistemul informaţional – decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.

Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.

Primarii, comitetele judeţene/al mun. Bucureşti şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi




locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.

Documents

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE RISCURI DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, St