Plante Grafice

5/11/2018 Plante Grafice - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/plante-grafice 1/10

2 Noutatile Pietii Agricole Nr. 112

CEREALECEREALE

Uniunea europeană Potrivit datelor agenţiei

analitice Strategie Grains, volumul recoltei deorz î n ţările Uniunii Europene î n sezonul

2008/2009 va atinge nivelul de 62.97 mln tone,

cu 9.3% mai mult decât î n sezonul precedent.

Figura 1. Producţia de cereale î n UE î nsezonurile 2007/2008 – 2008/2009, mln t

Sursa: APK-Inform

Principalele ţări, care vor determina creşterea

volumului producţiei de cereale vor fi Spania,

Republica Cehă şi România.

Germania Potrivit datelor Departamentului

Statistic din Germania î n perioada iulie-

decembrie 2007 din Germania au fost exportate

circa 4,3 mln tone de cereale

Figura 3. Exportul de cereale din Germania î nperioada iulie-decembrie 2006 şi iulie-

decembrie 2007, mln t

Sursa: Agroperspectiva

Aceasta este cu 32.2% mai puţin, decât î naceeaşi perioadă din anul precedent.

În ţările UE au fost livrate circa 2.8 mln tone de

cereale, cu 30% mai puţin decât î n aceeaşiperioadă din anul precedent.

Figura 3. Exportul de cereale din Germania

după direcţie î n perioada iulie-decembrie

2006 şi iulie-decembrie 2007, mln t


Volumul exportului de grâu î n perioada

analizată a constituit 1.8 mln tone, cu 40% mai

puţin decât î n aceeaşi perioadă din anul

precedent. Volumul exportului de orz a rămas

la acelaşi nivel – 1.2 mln tone, de secară – s-a

micşorat cu 80.8% până la 148 mii tone, iar de

malţ – a crescut cu 63.4% până la 183 mii tone.

Figura 4. Exportul de cereale din Germania î nperioada iulie-decembrie 2006 şi iulie-

decembrie 2007 după tipul de cereale, mln t


Biroul Central de Informatii in Agromarketing „CAMIB”

2006/2007 2007/2008

54

56

58

60

62

64

iul-dec 2006 iul-dec 2007

0

2

4

6

8

Tarile UE Alte tari

0

1

2

3

4

5

iul-dec

2006

iul-dec

2007

Grâu Orz Secara Alte cereale

0

1

2

3

4

iul-dec

2006

iul-dec

2007




În aceeaşi perioadă Germania a importat o

cantitate de 4.3 mln tone de cereale, cu 19.4%

mai mult decât î n perioada precedentă.

Figura 5. Importul de cereale î n Germania î nperioada iulie-decembrie 2006 şi iulie-

decembrie 2007, mln t


Volumul importului de cereale î n ţară din ţările

UE î n perioada analizată a constituit 3.6 mln

tone cu 5.9% mai puţin decât î n aceeaşi

perioadă din sezonul precedent. Volumul

cerealelor importate din alte ţări s-a majorat de

3 ori, până la 678 mii tone.

Figura 6. Importul de cereale din Germania

dup direc ie în perioada iulie-decembrieă ţ

2006 i iulie-decembrie 2007, mln tş


Pe primul loc după volumul importului

cerealelor î n Germania î n perioada analizată a

fost grâul – 1.5 mln tone, cu 25% mai mult

decât î n sezonul precedent. Volumul importului

de porumb livrat î n Germania a constituit 1.3

mln tone, cu 18% mai mult, de secară – 158 miitone, de circa 3 ori mai mult, de orz – 778 mii

tone, cu 40% mai mult, ovăz – 136 mii tone, cu

48% mai mult, iar de malţ – 198 mii tone, cu

25% mai mult.

Figura 7. Importul de cereale î n Germania î nperioada iulie-decembrie 2006 şi iulie-

decembrie 2007 după tipul de cereale, mln t

Sursa: Sursa: Agroperspectiva

Ungaria Potrivit prognozelor Biroului central

de statistică din Ungaria, suprafaţa ocupată cu

grâu de toamnă î n ţară î n anul 2007 a

î nregistrat o uşoară creştere.

Figura 8. Suprafaţa ocupată cu grâu şi orz de

toamnă î n Ungaria î n anii 2006-2007, mii t

Sursa: Krestianskie Vedomosti


2006/2007 2007/2008

54

56

58

60

62

64

iul- dec 2006 iul- dec 2007

3

3.5

4

4.5

Tarile UE Alte tari

0

1

2

3

4

iul-dec

2006

iul-dec

2007

Grâu

Porumb

Orz

Malt

Secara

Ovaz

Alte cereale

0

0.5

1

1.5

2

iul-dec

2006

iul-dec

2007




Astfel suprafaţa î nsămânţată cu grâu de toamnă

î n ţară s-a lărgit cu 0.7%, până la 1.123 mln ha.

Suprafaţa ocupată cu orz de toamnă de

asemenea s-a majorat nesemnificativ, cu 0.5%,până la 197 mii tone.

OLEAGINOASEOLEAGINOASE

Ucraina (continuare. î nceputul î n nr.111)

Până nu demult principalele produse rezultate

din prelucarera soiei au fost uleiul de soia şi

şrotul. Potrivit datelor experţilor independenţi,

la data de 1 octombrie 2007 venitul de laproducţia unei tone de boabe de soia constituia

UAH 400-700/t, unei tone de ulei din boabe de

soia – UAH 300-450/t, unei tone de şrot –

UAH 400-600/t. Operatorii de pe piaţa afirmă,

că cea mai rentabilă activitate la moment este

producţia soiei. Potrivit experţilor, chiar la o

productivitate de 14 q/ha, datorită unui nivel

î nalt al preţurilor de pe piaţă, rentabilitatea

cultivării acesteia ajunge până la 70%. Probabildin această cauză î n Ucraina nu erau

î ntreprinderi de prelucrare adâncă a soiei î nvolume industriale.

Figura 9. Producţia produselor din soia î nsezonurile 2005/2006 şi 2006/2007, mii t


Însă situaţia a î nceput să se schimbe şi î n

pofida ideii răspândite despre nivelul jos al

rentabilităţii prelucrării adânci a soiei, î nsectorul dat a î nceput fluxul de investiţii. Astfel

î n anul precedent î n or. Kirovograd a fost

creata o î ntreprindere de prelucrare adânca asoiei. Sortimentul produselor de prelucrare

adâncă a soiei este destul de larg şi include şrot

de soia, ulei, concentrat, texturat şi faină de

soia.

În prezent, piaţa autohtonă duce lipsă de şrot de

producţie locală.

Volumul prognozat al producţiei produselor î nsezonul din soia constituie 2006/2007 – 325

mii tone, cu 5% mai puţin decât î n sezonulprecedent.

Însă necătând la creşterea volumului de

prelucrare a soiei, deficitul de produse din soia

î n ţară constituie circa 20%. Deficitul dat este

compensat din contul importului din Brazilia,

Argentina şi Olanda.

Cu toate acestea,potrivit prognozelor volumul

de producţie de carne de pasăre şi porc î n anii

2007-2009 va fi î n creştere. De aceea va creşte

şi cererea la produsele din soia din partea

producătorilor menţionaţi.

În scopul compensarii deficitului de produse

din soia se poate preconiza o creştere a

capacităţilor de producţie din ţară. Acest fapt

este şi mai actual î n condiţiile creşterii î n anul

2007 a preţului de achiziţionae a şrotului din

soia.

ZAHĂRZAHĂR

Situaţia internaţională Potrivit oficialilor

Grupa Copersucar, cel mai mare exportator de

zahar şi etanol, î n iulie 2008 peţul zahărului ar

putea creşte cu 15% până la USD 0.31/kg ca

rezultat al creşterii cererii la etanol.

La bursa ICE Futures la î nceputul lunii

februarie preţul zahărului cu livrarea î n luna


2005/2006 2006/2007

300

310

320

330



Noutatile Pietii Agricole Nr. 112

martie s-a micşorat cu 1.5% până la USD

26.8/kg. În luna ianuarie zahărul s-a scumpit cu

14% şi a atins cel mai î nalt nivel din ultimii 17

ani şi a constitiuit USD 28.9/kg.

Federaţia Rusă Potrivit datelor de la Serviciul

Vamal de Stat volumul importului de zahăr

brut î n Federaţia Rusă î n anul 2007 s-a majorat

cu 29.5% până la 3.41 mln tone.

Valoarea zahărului importat î n perioada dată

practic nu s-a modificat şi a constituit USD

1.065 mlrd, comparativ cu USD 1.107 mlrd din

anul 2006.

Întregul volum de achiziţii a fost realizat î nţările î ndepărtate de după hotare. Volumul

importului de zahăr alb î n anul 2007 s-a

majorat, până la 117.0 mii tone, cu 5.4% mai

mult decât î n anul precedent, iar î n mărimi

valorice – cu 1.9%, până la USD 53.5 mln.

FRUCTEFRUCTE

Spania Potrivit datelor Uniunii asociaţiilor

exportatorilor şi producătorilor de fructe şi

legume din Spania (FEPEX), î n anul 2007

volumul exportului de fructe şi legume a atins

nivelul de EUR 7.687 mlrd, cu 4.04% mai mult

decât î n anul 2006.

Pe de altă parte volumul exportului s-a

micşorat cu 1.15%, până la 9.58 mln tone.

Preţul mediu de export s-a micşorat cu 5.25%

şi a constituit EUR 0.8/kg.

Volumul exportului de legume proaspete din

Spania î n anul 2007 s-a micşorat cu 6.83% şi a

constituit 3.73 mln tone, iar valoarea legumelor

exportate a crescut cu 2.81% şi a constituit

EUR 3.305 mlrd.

Volumul fructelor proaspete livrate din Spania

î n anul 2007 a crescut cu 2.87% până la 5.8

mln tone, iar valoarea fructelor exportate – cu

4.99% până la EUR 4.382 mlrd.

Figura 10. Exportul de fructe şi legume

proaspete din Spania î n anii 2006-2007, mln t


Cota exportului fructelor livrate pe pia

ţa din

Uniunea Europeană ocupă circa 93.48%.

Volumul livrărilor spre aşa ţări ca Franţa,

Germania şi Marea Britanie a cunoscut o

uşoară scădere, î n schimb volumul exportului

î n Polonia s-a majorat considerabil. Volumul

exportului pe pieţile ţărilor care nu aparţin UE,

a constituit 624.394 mii tone, î nregistrând o

creştere cu 5%.

Figura 11. Destinaţiile de export ale fructelor

şi legumelor proaspete din Spania î n anul

2007, %


Pe lângă toate acestea, volumul importului de

producţie proaspătă î n anul 2007 î n Spania a

constituit 2.56 mln tone, î n valoare de EUR

1.486 mlrd. Preţul mediu de import a atins

valoarea de EUR 0.58/kg.


Legume Fructe

0

2

4

6

8

2006 2007

Statele UE 93%

Statele non-UE 7%

5



6. Noutăţile Pieţii Agricole Nr. 112

Tabelul 1 PREŢURILE DE VÂNZARE CU AMĂNUNTUL MINIME ŞI MAXIME LA PRODUSE AGRO-ALIMENTARE DIN TÂRGURI ŞI

OBOARE DIN JUDEŢE SELECTATE ALE ROMÂNIEI, SĂPTĂMÂNA 3-9.03.2008, PREŢ MINIM – PREŢ MAXIM, RON / KG




7 Noutăţile Pieţii Agricole Nr. 112, PIAŢA INTERNĂ

Preturile cu amanuntul minime si maxime la fructe, legume si alteproduse colectate pe pietele din Moldova (Chisinau) si Romania

(Bucuresti), oferite de ONG „CAMIB”,in perioada 01.02.2008 – 29.02.2008

Biroul Central de Informaţii în Agromarketing „CAMIB”

Cursul valutar 1$

MDL ROL

11.2048 2.4507

Chisinau Bucurest

min max med min max med

Fructe

Mere 8.00 15.00 11.50 1.20 3.50 2.35

Struguri 30.00 35.00 32.50 4.00 5.50 4.75

Prune uscate 45.00 48.00 46.50 8.00 10.00 9.00

Miez de nuci 75.00 85.00 80.00

Pere 4.00 8.00 6.00

Legume

Rosii 13.00 16.00 14.50 5.00 6.50 5.75

Castraveti 18.00 40.00 29.00 7.00 9.00 8.00

Morcov 8.00 10.00 9.00 1.50 2.00 1.75

Varza 8.00 10.00 9.00 1.50 2.20 1.85

Cartofi 3.00 6.00 4.50 1.20 1.50 1.35

Ceapa 6.00 8.00 7.00 1.50 2.00 1.75

Fasolea 22.00 22.00 22.00 5.00 6.00 5.50

Ardei dulce 38.00 43.00 40.50

Vinete 25.00 35.00 30.00

Usturoi 35.00 45.00 40.00

Sfecla rosie 6.00 8.00 7.00

Altele

Carne de porc 75.00 85.00 80.00 7.50 9.00 8.25

Carne de vita 85.00 120.00 102.50 7.00 8.50 7.75

Brinza de oi 48.00 55.00 51.50 6.50 8.00 7.25

Miere albine 45.00 65.00 55.00

Ulei vegetal 20.00 22.00 21.00

Carne de gaina 45.00 55.00 50.00 7.00 9.00 8.00

Pulpe de gaina 37.00 45.00 41.00

Carne de oi 40.00 55.00 47.50

Oua 13.00 16.00 14.50 0.40 0.45 0.43



8 Noutăţile Pieţii Agricole Nr. 112, PIAŢA INTERNĂ

Preturile angro minime si maxime la fructe si legume colectate pepietele din Rusia (Moscova) si Ucraina (Kiev)

oferite de ONG „CAMIB”pe perioada 01.02.2008 - 29.02.2008


Cursul valutar 1$

RUR UAH

24.3530 5.0579

Moscova Kiev

min max med min max med

Fructe

Mere 34.00 56.00 45.00 3.50 7.60 5.55

Struguri 130.00 140.00 135.00 7.00 12.55 9.78

Pere 42.00 52.00 47.00 8.50 11.00 9.75

Legume

Rosii 55.00 65.00 60.00 11.50 12.50 12.00

Castraveti 80.00 90.00 85.00 16.00 17.30 16.65

Morcov 20.00 23.00 21.50 3.80 5.40 4.60

Varza 16.00 17.00 16.50 3.50 3.60 3.55

Cartofi 12.50 14.00 13.25 1.70 1.80 1.75

Ceapa 13.00 50.00 31.50 3.40 5.30 4.35

Dovlecei 70.00 75.00 72.50

Ardei dulce 100.00 140.00 120.00 8.70 25.00 16.85

Vinete 70.00 75.00 72.50 22.00 22.50 22.25

Usturoi 26.00 30.00 28.00 7.80 9.50 8.65

Sfecla rosie 3.80 3.90 3.85



9 Noutăţile Pieţii Agricole Nr. 112, DIFERITE

NOUTĂŢI ÎN SECTORULOUTĂŢI ÎN SECTORUL AGROALIMENTAR AL REPUBLICIIGROALIMENTAR AL REPUBLICII

MOLDOVAOLDOVA

EXPORTURILE VINICOLE MOLDOVENEŞTI AUXPORTURILE VINICOLE MOLDOVENEŞTI AU ÎNREGISTRAT O CREŞTERE DE CIRCA PATRU ORI, INNREGISTRAT O CREŞTERE DE CIRCA PATRU ORI, IN

IANUARIE 2008ANUARIE 2008

După o lungă şi grea încercare, putem spune căsituaţia privind exporturile producţiei alcoolice s-aameliorat şi la moment cifra totală a exporturilorcomparativ cu anul precedent pentru luna ianuarie, acrescut de aproximativ patru ori, de la 2 mln 258 miidol. SUA - la 8 mln. 803 mii dol. SUA.

Astfel, suma totală a exporturilor în ţările CSI, carerămîne în continuare principala regiune de desfacere

a produselor noastre a atins cifra de 7 mln. 226 miidolari SUA comparativ cu 1 mln. 557,5 mii dolari SUA în aceeaşi perioada a anului trecut – a crescut de 4,6ori.

Suma exporturilor în spaţiul CSI raportată laaceiaşi perioada a anului 2007:

• Ucraina – 3 mln. 17,6 mii dolari SUA – comparativcu 868,4 mii dolari SUA, creşte - de 3,5 ori;

• Rusia - 1 mln 969 mii dol. SUA- anul trecut nu aufost înregistrat export în această perioadă;

• Kirghistan – 98,9 mii dolari SUA si 90,5 mii dolari

SUA – în creştere cu 9%;• Georgia – 111 mii dol SUA- comparativ cu 21,3 miidol SUA - creştere de 5,2 ori;

• Republica Belarus - 1 mln 905 mii dol SUA-comparativ cu 181,3 mii dol SUA, creştere de 10,5 ori.

Suma exporturilor în Comunitatea Europeană aconstituit 1 mln 443,3 mii dolari SUA, o creştere de 2,5ori faţă de perioada similară a anului trecut. În acestadirecţie au fost înregistrate creşteri ale exportului înurmătoarele ţări:

• Bulgaria – 28,6 mii dol. SUA, comparativ cu 0dolari SUA în ianuarie 2007;

• Cehia – 76,9 mii dolari SUA; + 7% fata de ianuarie2007;

• Germania - 173,8 mii dolari SUA; de 9,9 ori faţă de2007;

• Irlanda - 20 mii dol. SUA; de 5,4 ori;• Polonia – 624,3 mii dolari SUA; de 3,3 ori;• România - 416,7 mii dolari SUA; de 4,3 ori;• Exporturile în ţările din afara spaţiului CSI şi

Comunitatea Europeană a crescut cu 25% - 133,5 miidolari SUA;

• Coreea de Sud- 24,8 mii dol SUA, comparativ cu 0dolari SUA în ianuarie 2007;

• Israel – 64,8 mii dolari SUA; + 40%.

VINIFICATORII MOLDOVENI ŞI CIPRIOŢI VOR FACEINIFICATORII MOLDOVENI ŞI CIPRIOŢI VOR FACE SCHIMB DE EXPERIENŢĂCHIMB DE EXPERIENŢĂ

Vinificatorii moldoveni şi ciprioţi intenţioneazăsă organizeze la 17 aprilie, la Chişinău, o conferinţă

în problema falsificării vinurilor şi culturiiconsumări lor.

Înţelegerea cu privire la acest fapt a fost stabilită în cadrul întrevederilor a şefului MAIA al RMAnatolie Gorodenco şi Consulului de Onoare alCiprului în Moldova Kyriakos Pathis.

Şi-au exprimat dorinţa de a participa la lucrărileconferinţei peste 30 de businessmani ciprioţi,precum şi un şir de vinificatori din Moldova. Ei voropera schimb de experienţă profesională, vorexamina posibilităţile investiri şi căile de integrarea Moldovei în piaţa europeană.

Părţile au mai pledat pentru semnarea întreministerele de agricultură ale ambelor ţări aAcordului cu privire la cooperare în domeniulştiinţei şi tehnologiilor agricole, armonizăriilegislaţiei de ramură, reutilării laboratoarelor şiacreditării lor în corespundere cu standardeleeuropene.

ÎN MOLDOVA ESTE DESTULĂ CARNE, DAR E MAIN MOLDOVA ESTE DESTULĂ CARNE, DAR E MAI SCUMPĂ DECÎT CEA DE IMPORTCUMPĂ DECÎT CEA DE IMPORT

Consecinţele secetei din anul trecut au afectat

cel mai mult ramura zootehnică a ţării, unde dincauza lipsei de furaje continuă tăierea vitelorpentru carne.

Potrivit informaţiei de care dispunem, înrepublică sunt peste opt mii tone de animale şipăsări pentru tăiere. Acest fapt dezminte afirmaţiileunor şefi de combinate pentru carne, cum că existăinsuficienţă de carne şi este necesar de a majoravolumul importului.

Surse de la MAIA au menţionat că un şir de întreprinderi nu doresc să achiziţioneze carne de la

populaţie, deoarece le este mai convenabil săimporte în ţară carne mai ieftină de peste hotare. În10 luni ale anului 2007, spre exemplu, SA "Carmez"a prelucrat 6538 tone de carne, dintre care doar2601 tone - de producţie autohtonă.

ÎN MOLDOVA SPOREŞTE EFECTIVUL PORCINELORN MOLDOVA SPOREŞTE EFECTIVUL PORCINELOR DE PLĂSILĂE PLĂSILĂ

În ultimii trei ani, în Moldova se atestă o creşterea numărului de porci.

Potrivit informaţiei parvenite de la Direcţiazootehnie a Ministerului Agriculturii şi Industriei

Alimentare, ÎS "Moldsuihibrid" a realizat în această





perioadă 3 400 purcei de prăsilă, care au fost folosiţieficient de gospodăriile agricole şi întreprinderipentru majorarea efectivului de prăsilă şi pentruproducerea cărnii de porc.

În opinia specialiştilor ministerului, ca rezultat alacestui fapt s-a produs o creştere a numărului deporcine în republică - de la 398 mii la începutul anului2005 pînă la 538,6 mii - la finele anului 2007, sau cu35,3%.

Anul trecut producerea cărnii de porc a atins 66,5mii de tone, ceea ce este cu 26,2 la sută mai mult decît în 2005.

GOSPODĂRIILE SPECIALIZATE AU ÎNCEPUT CULTIVAREAOSPODĂRIILE SPECIALIZATE AU ÎNCEPUT CULTIVAREA RĂSADULUI DE TUTUNĂSADULUI DE TUTUN

Gospodăriile specializate au început însămînţaretutunului în sere. În opinia specialiştilor din ramură,acest fapt va permite să se obţină răsad sănătos şi să se înceapă sădirea lui în sol deschis deja în a doua jumătate a lunii aprilie.

După cum i-a comunicat directorul general al întreprinderii "Moldova-Tutun" Petru Tăbîrţă, culturatutunului este una din puţinele ramuri rentabile aleţării noastre. Spre exemplu, chiar în 2007 unelegospodări au obţinut cîte 5-6 mii de lei venit net lahectar. Rentabilitatea medie a ramurii a constituit 30-35 la sută.

Tăbîrţă a menţionat că anul curent cultivatori detutun vor încasa de la Bugetul de Stat circa optmilioane de lei, care vor fi orientate spre restabilireacomplexelor pentru creşterea răsadului, încăperilorpentru prelucrarea şi uscarea frunzelor verzi.Plantaţiile de tutun vor ocupa peste 4000 ha, iarrecolta la hectar se preconizează să ajungă pînă la 15chintale de frunză uscată la hectar.

PLANTAREA ŞI RECOLTAREA TUTUNULUI ÎNLANTAREA ŞI RECOLTAREA TUTUNULUI ÎN MOLDOVA VOR FI MECANIZATEOLDOVA VOR FI MECANIZATE

Specialişti din ramura tutunăritului din republicăvor efectua anul curent testarea a patru complexemecanizate pentru plantarea şi culesul tutunului.

După cum a comunicat directorul general alAgenţiei agroindustriale "Moldova-Tutun" PetruTăbîrţă, din complex fac parte agregatele pentruplantarea răsadului şi introducerea îngrăşămintelor,precum şi combinele pentru recoltarea frunzelorverzi.

Un complex, care costă circa 70 mii de euro, vareuşi să prelucreze pînă la 40 ha de plantaţii şi să

înlocuiască 70 de ţărani, ocupaţi la cultivareatutunului.

La filiala combinatului "Tutun-CTC" din Glodenianul acesta se va deschide o staţie specializatăpentru deservirea şi repararea maşinilor ce facparte din acest complex.

După testări, aceste complexe mecanizate vor fipuse la dispoziţie şi în alte raioane ale ţării, unde secultivă tutunul.

ÎN MOLDOVA SE ATESTĂ INSUFICIENŢA DEN MOLDOVA SE ATESTĂ INSUFICIENŢA DE SEMINŢE DE PORUMB AUTOHTONEEMINŢE DE PORUMB AUTOHTONE

Anul curent, pentru prima dată pe parcursul amai multor ani, Moldova nu va reuşi să asigure însămînţarea suprafeţelor cu grăunţe de porumbautohton.

Potrivit informaţiei ministerului de resort, în2008 s-a preconizat de a însămînţa cu porumbpentru boabe 352 mii de hectare, iar cu porumbpentru masă verde - 14 mii ha. În acest scop suntnecesare 8500 tone de seminţe. Deocamdată suntdoar 7150 tone.

După cum ni s-a comunicat la minister, se susţinnegocieri referitoare la importul restului cantităţiide grăunţe de porumb.

Anii precedenţi Moldova a exportat anual înRusia, Belarusi şi Ucraina cel puţin 10-12 mii tonede boabe. În urma secetei din vara trecutăproductivitatea cîmpurilor a fost foarte joasă - mai

puţin de 20 chintale la hectar. Acest fapt, desigur, aafectat asigurarea gospodăriilor agricole şi a întreprinderilor cu material semincer.

PLUGARII SE PREGĂTESC SĂ ÎNCORPOREZELUGARII SE PREGĂTESC SĂ ÎNCORPOREZE ÎNGRĂŞĂMINTE PENTRU VIITOAREA RECOLTĂNGRĂŞĂMINTE PENTRU VIITOAREA RECOLTĂ

Pentru a asigura o recoltă bună a culturilor detoamnă, savanţii din ramură le propun plugarilor sărealizeze eficient primăvara nutriţia suplimentară aorzului şi grîului. Potrivit calculelor specialiştilor, înacest scop vor fi necesare circa 55 mii tone de

îngrăşăminte minerale. În timpul lucrărilor agricole de primăvară sepresupune de a utiliza peste 86 mii tone de îngrăşăminte minerale pentru culturile de toamnăşi de primăvară.

Cea mai mare parte a îngrăşămintelor a fost dejaimportată din Rusia, Belorusia şi Ucraina. Pentruefectuarea cu succes a întregului complex allucrărilor de primăvară, Întreprinderea de Stat"Moldresurse" va comercializa îngrăşăminteminerale şi motorină plugarilor cu 5-7% mai ieftindecît alţi furnizori.





ÎN MOLDOVA A DEMARAT PLANTAREA LEGUMELORN MOLDOVA A DEMARAT PLANTAREA LEGUMELOR TIMPURIIIMPURII

Marii producători de legume din republică au început semănatul timpuriu al varzei în sere, roada

căreia deja la mijlocul lunii mai urmează să fie livratăpentru comercializare.

Concomitent legumicultorii pregătesc sere pentrusăditul tomatelor, ardeilor şi altor culturi timpurii.Potrivit informaţiei ministerului de resort, anul curentsuprafeţele pentru cultivarea legumelor-marfă vorocupa circa 45 mii de hectare. Anul curent se puneaccentul pe cultivarea legumelor timpurii, fapt ce vapermite de a spori rentabilitatea ramurii.

Specialişti de la Ministerul Agriculturii şi IndustrieiAlimentare presupun că graţie mijloacelor modernede irigare va fi udată peste o jumătate din plantaţiilede legume din ţară. În anii apropiaţi se preconizeazăde a majora mult producerea legumelor, circa 40 lasută dintre care sunt acum importate din Turcia,Polonia, Ungaria şi un şir de alte ţări.

MOLDOVA VA OBŢINE DE LA GUVERNUL JAPONIEIOLDOVA VA OBŢINE DE LA GUVERNUL JAPONIEI CEL DE-AL 4-A GRANT ÎN CADRUL PROGRAMULUI DEEL DE-AL 4-A GRANT ÎN CADRUL PROGRAMULUI DE

SUSŢINERE ŞI DEZVOLTARE A SECTORULUIUSŢINERE ŞI DEZVOLTARE A SECTORULUI ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCIINTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII

Acordul respectiv a fost semnat de către ministrulEconomiei şi Comerţului al Moldovei, Igor Dodon,ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, AnatolGorodenco, şi Ambasadorul Japoniei în Moldova, cureşedinţa la Kiev, Mutsuo Mabuchi. Echipamentulprocurat în cadrul programului va fi oferitbeneficiarilor în regim de leasing pe o perioadă de unan (fără gaj) şi cu o dobîndă de leasing la cota zero.

Veniturile din leasing se acumulează în fondurilede parteneriat şi sunt destinate procurării încontinuare a tehnicii şi utilajului pentru susţinereafermierilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii. Precums-a comunicat anterior, Guvernul Japoniei şi-a declarat

intenţia de a oferi granturi noi în cadrul Programuluide susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilormici şi mijlocii şi proiectului 2KR la finele luniiianuarie curent urmare a vizitei în Japonia a vice-premierului, ministrului Afacerilor Externe şiIntegrării Europene, Andrei Stratan. De primele treitranşe ale Programului de susţinere şi dezvoltare amicului business, în valoare totală de 1 mlrd. yene(circa 8,7 mil. dolari SUA), acordate în perioada 2005-2007, au beneficiat circa 70 de întreprinderi mici şimijlocii, în scopul procurării a echipamentului necesarpentru îmbunătăţirea şi extinderea activităţii lor de

producere. În special, au fost procurate 86 de utilaje de

diferite tipuri în valoare totală de 8,49 mil. dolari.Valoarea totală a granturilor acordate în cadrulproiectului 2KR, începând cu anul 2000, a constituit1,9 mlrd. yene (circa 16,5 mil. dolari).

Precum a declarat ambasadorul japonez dupăsemnarea acordului, implementarea proiectului2KR în Moldova a devenit cel mai reuşit exemplu derealizare a unor asemenea programe din lume. Înafară de aceasta, potrivit ambasadorului, Guvernul japonez a dat o apreciere înaltă eficienţeiimplementării proiectului şi operativităţii utilizăriigrantului în Moldova. La rândul său, Igor Dodon asubliniat că creşterea producţiei la multe întreprinderi, care au beneficiat de asistenţă încadrul proiectelor pe parcursul ultimului an, aconstituit 300%.

Volumul total al asistenţei nerambursabileacordate Moldovei de către Japonia din momentulstabilirii relaţiilor diplomatice între cele două ţări aconstituit circa 67 mil. dolari SUA. Valoarea totală aasistenţei creditare acordate Moldovei de Japonia aconstituit 48,2 mil. dolari SUA.

PREMIERUL VASILE TARLEV A CERUTREMIERUL VASILE TARLEV A CERUT DEBLOCAREA CONTURILOR PRODUCĂTORILOREBLOCAREA CONTURILOR PRODUCĂTORILOR

AGRICOLIGRICOLI

Prim-ministrul Vasile Tarlev a cerut Ministerului

Finanţelor şi subdiviziunilor raionale aleInspectoratului Fiscal Principal de Stat să asiguredeblocarea conturilor producătorilor agricoli înscopul desfasurarii operative a campaniei agricolede primăvara.

Tarlev a solicitat Ministerului Agriculturii siIndustriei Alimentare, precum şi autorităţilorpublice locale sa urgenteze măsurile care arpermite prelucrarea tuturor terenurilor agricoledisponibile cu aplicarea tehnologiilor ce asiguramenţinerea umedităţii ia sol.

Potrivit serviciului de presa al Guvernului, la

indicaţiile premierului, instituţiile responsabile vor întreprinde măsurile necesare pentru creareastocurilor de motorină şi a rezervelor de piese deschimb în subdiviziunile teritoriale.

Ministrul Agriculturii si Industriei AlimentareAnatolie Gorodenco a informat ca pentru recoltaanului 2008 semănatul de toamna s-a efectuat dejape o suprafaţă de cca 500 mii de hectare. Culturilecerealiere de toamna se dezvoltă normal. În cadrulcampaniei agricole de primăvara se preconizează însămînţarea a circa 800 mii de hectare cu cereale,

porumb, floarea - soarelui, sfecla de zahar, mazăre,tutun etc.


Documents

Plante Grafice