Plante Comestibile Romania

  • View
    207

  • Download
    53

Embed Size (px)

DESCRIPTION

EDUCATIV

Text of Plante Comestibile Romania

  • 5/19/2018 Plante Comestibile Romania

    1/9

    Pelinul (Artemisia absinthium):

    Antiseptic si antidiareic excelent (cu conditia sa poti bea ceaiul, ca e amar). Un excelent adaos pentru

    vinurile acre.

    Este si un grozav insecticid, tinand furnicile la distanta.

    Patlagina ingusta (Plantago lanceolata)

    Patlagina lata (Plantago major)

    combaterea tusei si la oprirea hemoragiilor externe (zgarieturi, rani, etc). la arsuri.

    Usturoiul salbatic, ceapa ciorii, purul, sau ce alte nume mai are. Adica Allium vineale.

  • 5/19/2018 Plante Comestibile Romania

    2/9

  • 5/19/2018 Plante Comestibile Romania

    3/9

    Il putem folosi cu succes sa inlocuim ceapa si/sau usturoiul. Atat la mese cat si ca planta medicinala.

    Avantajul ar fi faptul ca, cel putin in zona unde haladuiesc, este des intalnit in flora spontan

  • 5/19/2018 Plante Comestibile Romania

    4/9

    Porumbarul (prunus spinosa)

    este un arbust des intalnit in mai toate zonele. Florile se folosesc la unele remedii naturale si in unelecure de slabire.

    Fructele se consuma ca atare sau sub forma prelucrata (gem, marmelada, compot, tinctura, sirop, etc).

    Fructele proaspete se consuma in special dupa primele brume, deoarece nu mai fac gura punga.

    Sunt un excelent antidiareic

    Macesul (Rosa Canina)

  • 5/19/2018 Plante Comestibile Romania

    5/9

    Este des intalnit in flora spontana a tarii.

    Pot fi folosite toate partile plantei, dar mie cel mai mult imi plac fructele.

    Mare atentie cand se consuma fructele sa nu se consume semintele si perii care le inconjoara deoarece

    irita la iesire.

    Patlaginile sunt bune de salata, frunza tanara de tei(prin martie-mai), leurda(stiti voi ce e aia),

    brusturele, catina, pe marginile drumurilor pietroase sunt plante ce seamana cu pelinul la aspect, doar

    ca sunt extraordinare de mancat si gust ca spanacul. Acele de pin nu se fierb ci se fac decoct. Pinii ne dau

    scoarta interna pentru faina sau radacina de papura. Ca veni vorba...am fost pe Vacaresti si am cules

    radacini de papura. Mama ce supa buna...

    Fructele de ienupar si cate si mai cate. Sa nu uit ca semintele de patlagina sunt foarte bogate in fibre si

    proteine; mancate si alea tot cu supa. Si acum lovitura de gratie. Fructele de ienupar si fructele de tuia

    au un strat subtire albicios care se ia usor de pe fruct. Se culeg fructele se lasa in apa 2-3 zile, scoti

    fructele si ai baza pentru paine cand esti plecat de acasa iar drojdia iti lipseste cu desavarsire din rucsac.

    Pofta mare.

  • 5/19/2018 Plante Comestibile Romania

    6/9

    Sangerul (Cornus sanguinea)

    Este un arbust des intalnit in padurile de foioase.

    Contrar parerii populare, nici o parte nu este toxica.

    Dar poate irita persoanele sensibile.

    Fructele, ingerate in cantitati mari, sunt vomitive.

    Mugurii sangerului sunt folositi cu succes in homeopatie ca si anticoagulanti.

    Fructele, in cantitati mici, favorizeaza digestia si sunt febrifuge (reduc febra) iar in cantitati mari,

    provoaca voma.

    Scoara uscat i mrunit, sub form de decoct (1 lingur la 300 ml ap - se fierbe pn ce se evapor

    cam o treime) se folosete n caz de diaree, febr i erizipel (o infectie a pielii).

    Sunt date ca fructele sunt recomandate de medicina populara pentru tratarea malariei.

    La fag se mananca si frunzele. Cele tinere, verde-deschis, ca cele mature sunt cam scortoase...

    Si, bineinteles, buretii de fag, crescuti pe buturi si putregaiuri...

  • 5/19/2018 Plante Comestibile Romania

    7/9

    .. papadia (Taraxacum officinale).

    Este una din plantele ce se consuma in totalitate, in orice perioada a anului. Atat singura, cat si in

    amestecuri (salate, garnituri de friptura, chiar si dulceata). Frunzele au o valoare energetica mai mare

    decat spanacul, salata, si alte bolbotine. Ca sa se atenueze gustul amarui, se tine in apa rece cateva ore.

    In aceeasi categorie intra si scoarta de Salix Alba(salcie alba) indiferent ca e verde sau direct de

    pe tulpina.

    La fel de antitermic este si coada soricelului desi nu e cunoscuta pentru asa ceva.

    Brusturele pe langa haleala mai da si ceai depurativ(din frunze). Subsitut de hartie igienica la

    nevoie sau daca va preocupa matreata in timp ce va zbateti pentru supravietuire, oricare parte

    din planta va ajut Socul (Sambucus nigra)

    Prezent, probabil, in toata tara.

    Din flori se obtine multcunoscuta socata. Din fructe, tincturi, vinuri, chiar ceaiuri.

    Fructele imature sunt un purgativ puternic.

  • 5/19/2018 Plante Comestibile Romania

    8/9

    Buretii! Unii dintre favoritii mei.

    Galbiorii, ciuciuletii(si nu numai) se pot manca si cruzi, in cazul in care ne lipseste focul pt. ai

    prepara.

  • 5/19/2018 Plante Comestibile Romania

    9/9

    Macrisuleste excelent cand nu avem apa. Consumat in cantitati prea mari dauneaza rinichilor.

    Conurile de bradcand sunt tinere dau foarte multa energie. Nu sunt usor de mancat, dar pot fi

    mestecate pt. a scoate sucul din ele. Ceaiul de muguri de brad, cat si sucul este excelent.

    Ceaiuri se pot face si din: cozi de cirese, tulpini de zmeura, afine, coacaze (coacazele imi erau

    adesea sursa cea mai buna de lichid si vit. C cand umblam prin munti).

    Jiruleste foarte satios si chiar gustos, dar consumat in cantitati prea mari da dureri de cap. Prajit

    este o delicatete.

    In majoritatea samburilor de fructeexista substante foarte hranitoare.

    Catina alba

    Hyppophae rhammnoides

    Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori mai mult

    decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte

    vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regasim celuloza, betacaroten

    (intr-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu,

    magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc.

    Mai multe despre catina albaaici

    Ceaiul de coaja si frunze de nuc(sau coaja vrede a nucilor) este un bun antiseptic si cicatrizant.

    http://www.gradinamea.ro/Catina_alba_2457_542_1.htmlhttp://www.gradinamea.ro/Catina_alba_2457_542_1.htmlhttp://www.gradinamea.ro/Catina_alba_2457_542_1.htmlhttp://www.gradinamea.ro/Catina_alba_2457_542_1.html