GRUPUL COLAR NICOLAE BALCESCU Nr. ______ din _________

OLTENITA

PROIECT

pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL

NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU

CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: PLANSEE DIN BETON ARMAT NDRUMTOR: Prof. Niculescu Emilia

Elev: Clasa: a XII a I

- 2007 _ 2008 -

1

2

CUPRINS

1. ARGUMENT ..................................................4 2. NOTIUNI INTRODUCTIVE ....................... 7 3. CLASIFICARE..7

4. ALCATUIREA CONSTRUCTIVA A PLANSEELOR.9 5 . TIPURI DE PLANSEE10

5.1. PLANSEE DIN LEMN10 5.2. PLANSEE DIN ZIDARIE 10 5.3. PLANSEE DIN BETON ARMAT 10

5.3.1. PLANSEE DIN PLACI DE BETON ARMAT MONOLIT11 Plansee cu nervuri dese Plansee cu retele de grinzi _ plansee casetate Plansee din placi, grinzi secundare si grinzi principale Planseu ciuperca_ cu rezemare pe stalpi

Planseu dala groasa_ cu rezemare pe stalpi

5.3.2. PLANSEE DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON ARMAT .21

Plansee din grinzi prefabricate din beton si corpuri de umplutura Plansee din grinzi prefabricate dispuse alaturat Plansee din fasii prefabricate cu goluri realizate din beton armat Plansee din elemente prefabricate mari ( panouri si semipanouri)

5.4. PLANSEE DIN BETON PARTIAL PREFABRICATE (MIXTE).26

6. LUCRARI DE INSTALATII EXECUTATE LA PLANSEE.27

6.1. STRAPUNGERI 6.2. LUCRARI DE REZEMARE

7. BIBLIOGRAFIE 28

3

1. ARGUMENT

Planseele sunt elemente de suprafate plane care compartimenteaza cladirea pe verticala in niveluri (plansee intermediare),sau o delimiteaza de mediul exterior(planseul peste ultimul nivel).

Elementele componente de baza ale unui planseu sunt : -elementul de rezistenta care face parte din structura de rezistenta a cladirii ; -pardoseala asezata peste elementul de rezistenta ; -tencuiala sau tavanul suspendat plasate la partea inferioara a elementului de rezistenta ; In alcatuirea unui planseu mai pot fi incluse izolatii hidrofuge,termice(cazul planseelor peste ultimul nivel sau a celor peste spatii reci :subsoluri,parcaje)sau fonice. Ca element de rezistenta planseul preia si transmite elementelor structurale verticale(peretii structurali sau stalpii)incarcarile gravitationale si cele orizontale. Planseul este un element complex a carui rezolvare este conditionata de o serie de factori,spre exemplu :conditii de exploatare,echipamente si instalatii atasate,natura si intensitatea solicitarilor,materialele folosite,tehnologia de executie,implicatiile economice. In mod principal planseul poate fi descompus,intr-o rezolvare situata la partea inferioara, o componenta centrala,o rezolvare situata la partea superioara. O identificare a rezolvarii superioare este extrem de dificil de realizat datorita diversitatii si complexitatii factorilor cu care planseul interactioneaza. O modalitate de prezentare a solutiilor de rezolvare se poate face in functie de pozitia planseului in cadrul cladirii astfel : - planseu ultim,deoarece separa mediul interior de mediul exterior sau exterior de interior,rezolvarea contine o componenta hidroizolatoare si/sau o componenta termoizolatoare,o componenta specifica activitatilor care se desfasoara la acest nivel; - planseul prim si intermediar,contine o rezolvare datorata functionalitatii cladirii,respective pardoseala;rezolvarea este specifica activitatilor ce se desfasoara in cladire. Functie de destinatia cladirii aceasta rezolvare poate fi intalnita la toate planseele sau numai la o parte dintre acestea.

Exigene asociate planeelor

Exigenele atribuite planeelor sunt diverse i multiple i depind de muli factori. Spre exemplu dac ne rezumm la planeele existente ntr-o cldire de locuit funcie de poziia sa n cadrul cldirii, o enumerare a exigenelor ar fi urmtoarea; planee ultime: rezisten i stabilitate (EE1), izolaie termic, hidrofuga i

economie de energie (EE5) etc planee intermediare: rezisten i stabilitate (EE1), protecie mpotriva

zgomotului (EE6), sigurana la foc (EE2) etc. primul plan seu: rezisten i stabilitate (EE1), izolaie termica i economie de

energie (EE5) planee pentru balcoane, logii: sigurana n exploatare (EE4) etc

4

Rezolvarea elementului de construcia planseu

Planeul este un element complex a crui rezolvare este condiionata de o serie de factori, spre exemplu; condiii de exploatare, echipamente i instalaii ataate, natura i intensitatea solicitrilor, materialele folosite, tehnologia de execuie, implicaiile economice etc. In mod principial planeul poate fi descompus, ntr-o rezolvare situat la partea interioar, o component central, o rezolvare situat la partea superioar .

5

6

2. NOTIUNI INTRODUCTIVE

Planseele sunt elemente de suprafata care compartimenteaza cladirea pe verticala in niveluri(plansee intermediare),sau o delimiteaza de mediul exterior(planseul terasa),sau interior(planseul de pod,peste subsol etc.). Pot fi integrate atat subsistemului structural cat si celui cu rol de compartimentare. Planseul este elementul structural dezvoltat, in plan,pe intreg nivelul. Ochiul de planseu este placa delimitata de fetele reazemelor care se vad intre ele.

3. CLASIFICAREA PLANSEELOR

Clasificarea planseelor se poate face dupa mai multe criterii :

Dup poziia in cadrul cldirii, planeele pot fi: - "ultime" sau planee de acoperi (planeele teras, de pod); - intermediare, separ nivelurile cldirii pe vertical, - "primul planeu", situat peste primul nivel,

Functie de excitaiile termice care se exercit pe feele planeului putem avea:

- calde, sunt situate ia interiorul cldini i separa nivele cu medii climatice identice; - reci. sunt situate pe vertical n poziii limit (planee teras, de pod, peste un subsol

nenclzit etc.) sau n poziii particulare (peste pasaje de trecere, goluri sanitare, logii etc.).

Dup funciunile pe care le deservete:

- pentru cldiri civile; - pentru cldiri industriale; - cu funciuni speciale (carosabile, terase amenajate cu pist pentru helicoptere, suspendate etc).

Dup forma geometric a intradosului, planeele pot fi:: - plane; - cu nervuri, - cu reele de grinzi; - curbe (boli).

Dup sistemul structural pe care spnjin, planeele pot fi cu rezemare pe:

- perei structurali; - elemente de cadru (grinzi); - stlpi.

7

Dup alctuirea constructiv a elementelor care l compun, planeele pot fi:

- din elemente identice (grinzi, fii, semipanouri, panouri etc); - din elemente diferite (planeele din grinzi i elemente de umplutur din diverse

materiale etc).

Funcie de dimensiunile geometrice ale elementului structural folosit pentru realizarea planeului poate fi:

- elemente liniare (grinzi sau fii); - elemente de suprafa (plci).

Dupa materialele utilizate, planseele se clasifica in:

- plansee din lemn, - plansee din zidrie, - plansee din metal, - plansee din beton armat turnate monolit sau prefabricat - plansee mixte (realizate din mai multe materiale);

Dup tehnologia de execuie, planeele pot ti: - executate la faa locului; - prin asamblarea de elemente prefabricate; - soluii mixte

In funcie de caracteristicile de rigiditate ale elementelor structurale i modul lor de dispunere, planeele se pot comporta ca:

- diafragme orizontale rigide care asigura conlucrarea elementelor verticale structurale ale cldirii la preluarea aciunilor orizontale (vnt sau cutremur); spre exemplu planeele din beton armat monolit, planeele realizate din elemente structurale independente solidarizate rigid n planul lor; - diafragme orizontale rigide care nu asigur conlucrarea elementelor verticale structurale ale cldirii la preluarea aciunilor orizontale; n aceast categorie sunt incluse, n general, planeele realizate din elemente structurale independente (grinzi metalice, grinzi din lemn, grinzi din beton armat i corpuri de umplutur, fii cu goluri din beton armat etc).

8

4. ALCATUIREA CONSTRUCTIVA A PLANSEELOR

a.-planseu cu pardoseala simpla ; b.-planseu cu pardoseala flotanta ; c.-planseu peste subsol izolat termic la partea inferioara ; d.-planseu terasa ; e.-planseu de acoperis cu termoizolatia suspendata ; 1.-tavan ; 2.-planseu ; 3.-pardoseala ; 4.-fonoizolatie ; 5.-strat-suport pardoseala ; 6.-termoizolatie ; 7.-beton de panta ; 8.-strat de difuzie si bariera contra vaporilor ; 9.-strat-suport hidroizolatie ; 10.-hidroizolatie ; 11.-strat de protectie a hidroizolatiei.

9

5. TIPURI DE PLANSEE

5.1. Plansee din lemn

Au in prezent un domeniu limitat de utilizare la constructii cu caracter turistic,cladiri cu mica importanta amplasate in general in mediul rural si la cinstructii provizorii.

Prezinta o serie de avantaje cum ar fi :au greutate proprie redusa ;executia lor este simpla ;ofera posibilitati largi de plastic arhitecturala traditionala a tavanului ;asigura conditii bune de izolare termica si fonica ;au o comportare buna in anumite medii agresive chimic.

Planseele din lemn au insa si importante dezavantaje,precum :durabilitate redusa ;sagetile la incovoiere sunt mari ;rigiditatea la incarcari laterale este scazuta,consumul de material lemnos este mare ;necesita masuri de intretinere in timp costisitoare pentru ignifugare si antiseptizare.

Planseele din lemn sunt alcatuite din grinzi,podina de rezistenta,elemente de umplutura cu rol de izolare si elemente de finisaj(pardoseala si tavanul).

5.2. Plansee din zidarie

Se pot intalni la construtii vechi si foarte vechi(castele,biserici). In prezent se utilizeaza doar la lucrari de restaurare.

Sunt caracterizate de capacitati portante scazute,consum mare de materiale,greutate ridicata,manopera dificila,executia boltilor necesita cofraje,cintre si sustineri din lemn,necesita zidari masive capabile sa preia impincerile date de bolta,volume locuibile mari.

Materialele folosite pentru realizarea zidariei sunt :caramida(cea mai des intalnita), piatra naturala,blocuri din beton.Sau executat sub forma de bolti cu simpla curbura(bolti cilindrice)sau cu dubla curbura(bolti spatiale). Grosimea boltii poate fi constanta sau neuniforma. Rezemarea boltilor se face pe ziduri sau pe arce. Cand grosimea zidului este mai mica de doua caramizi,rezemarea boltilor pe zid se face prin intermediul unor console. Pentru preluarea impingerilor transmise de bolti,zidurile exterioare sunt prevazute cu contraforti. Pentru o mai buna repartizare a impingerilor se recomanda ca la nasterea boltilor sa se realizeze centuri puternice din beton armat.

5.3. PLANSEE DIN BETON ARMAT

Betonul armat este materialul cel mai utilizat la execuia planeelor, datorit

avantajelor pe care le ofer: capacitate portant mare i comportare bun la aciunea ncrcrilor concentrate sau

dinamice; comportare bun la aciunea ncrcrilor orizontale (vnt, seism); asigur o bun rigiditate de ansamblu a structurii; posibilitatea de a realiza orice form geometnc n plan i cu orice fel de distribuie a

elementelor portante (perei sau stlpi}; durabilitate i cheltuieli reduse de ntreinere; sunt incombustibile

10

Dintre dezavantajele majore pe care le prezint planeele din beton armat se pot enumera urmtoarele:

greutate proprie mare; izolare termic i fonic deficitar; utilizeaz materiale energofage; imposibilitatea reciclrii Funcie de tehnologia de execuie, planeele din beton armat pot fi executate: integral pe antier (monolite); din elemente prefabricate executate n fabrici sau ateliere specializate, transportate,

manipulate, montate pe antier (prefabricate); n soluie parial prefabricat completat cu o suprabetonare turnat la faa locului

(mixte).

5.3.1. PLANSEE DIN BETON ARMAT MONOLIT

Aceste plansee se realizeaza integral pe santier prin turnarea lor in pozitia definitiva de exploatare .

Utilizarea acestor plansee este indicata : - la cladiri unicat precum si la cladiri cu forme in plan neregulate si deschideri derivate - in cazul deschiderilor si incarcarilor mari la nivelul planseelor - in cazul existentei la nivelul planseului a unor goluri mari sau numeroase - la cladiri amplasate in zone seismice

Avantajele planseelor din beton armat monolit sunt : - capacitatea de a prelua solicitari mari, statice si dinamice - planseele se comporta ca diafragme orizontale, asigurand preluarea si repartizarea foarte buna a incarcarilor orizontale ( vant, seism ) si confera o mare rigiditate de ansamblu structurii de rezistenta a cladirii - au durabilitate mare si nu necesita costuri mari de intretinere - ofera posibilitatea largi de alcatuire constructiva si rezolvari de ordin arhitectual

Dezavantajele planseelor din beton armat monolit constau din : - durata de executie si consumul de manopera pe santiere mai mari, comparativ cu variantele prefabricate - necesitatea consumului ridicat de cofraje si sustineri - dependenta executiei de conditiile meteorologice

Planseele monolite din beton armat, in functie de forma geometrica si schema statica se realizeaza in urmatoarele alcatuiri : - din elemente identice geometric : placi plane care lucreaza static dupa una sau doua directii si reazama pe pereti portanti sau pe riglele cadrelor - din elemente diferite si anume : placi si grinzi de sustinere in campul placii dispuse pe una sau doua directii - din elemente identice : placi care lucreaza static pe doua directii si sunt rezemate numai pe stalpi

11

Tipuri de plansee din beton armat monolit : - Plansee din placi de beton armat monolit - Plansee cu nervuri dese - Plansee cu retele de grinzi _ plansee casetate - Plansee din placi, grinzi secundare si grinzi principale - Planseu ciuperca_ cu rezemare pe stalpi - Planseu dala groasa_ cu rezemare pe stalpi

12

13

Plansee din placi de beton armat monolit Acesta plansee se utilizeaz la cldiri cu valori ale ncrcrilor la nivelul planseelor mici si medii (cldiri de locuit in special) si cu distante intre pereii de rezistenta sau riglele cadrelor de maximum 5.6 m.La cldirile cu perei portani din zidrie., plcile reazem pe perei prin intermediul centurilor.

Avantajele pe care Ie ofer aceste plansee sunt: asigura un tavan plan, deci finisajele sunt minime; necesita cofraje si susineri simple; traseele pentru instalaii sunt simple si uor de realizat; au greutate proprie relativ redusa; au o comportare mecanica buna

Dezavantajele acestor tipuri de plansee sunt legate de:

limitarea deschiderilor si ncrcrilor comparativ cu alte tipuri de plansee monolit;

rigiditatea relativ sczuta fata de celelalte tipuri de plansee din beton armat monolit,

nu se recomanda a se folosi in cazul ncrcrilor concentrate mari si a celor cu caracter dinamic, precum si in cazul in care in planseu sunt necesare goluri mari.

14

Plansee cu nervuri dese

Sunt alctuite din placi continue de grosime constanta si nervuri dese (la maximum 70 cm. distanta) dispuse pe o singura direcie. Se pot realiza cu nervurile aparente sau cu nervurile mascate cu un tavan fals. In cazul in care se realizeaz tavanul fals, intre nervuri sunt aezate corpuri de umplutura cu goluri din materiale ceramice sau din materiale uoare Aceste corpuri de umplutura sporesc gradul de izolare fonica si simplifica execuia cofrajului

Avantajele pe care le prezint aceste plansee sunt: aspectul arhitectural placul; permit folosirea cofrajelor de inventar metalice sau din mase plastice armate,

cu grad ridicat de refolosire, care elimina finisajele tavanului; preiau uor incarcari concentrate din perei despritori; in varianta cu tavan fals se pot masca cu uurina instalaiile.

Dezavantajele acestor plansee constau din: comportarea necorespunzatoare in cazul solicitrilor dinamice (trepidaii,

ocuri) datorita faptului ca prezint o diferena apreciabila de rigiditate pe cele doua direcii;

au greutate proprie mare; descrcarea planseului se concentreaz pe elementele de reazem ale

nervurilor (descrcare pe doua laturi ale planseului). rigiditatea in plan orizontal este mai mare pe direcia nervurilor, motiv pentru

care se recomanda dispunerea lor pe direcie transversala cldirii;

Plansee cu retele de grinzi _ plansee casetate

Sunt alcatuite dintr-o placa continua, de grosimea constanta asezata pe o retea de grinzi cu sectiuni identice, dispuse pe doua directii . Lumina casetelor se recomanda a fi, din considerare economice, de 1,5/ 3,0 m. Din considerente estetice si arhitectuale, lumina casetelor se poate reduce pana la limita minimala de 0.7 m .Domeniul de utilizare al planseelor casetate in general cel al cladirilor social-culturale, cladiri comerciale, hoteluri, cladiri administrative la care incaperile au suprafete si inaltimi mari unde se doreste obtinerea de la efecte estetice deosebite .

15

Pentru realizarea lor este recomandabila folosirea cofrajelor de inventar care au forma unei cutii intoarse cu colturi rotunjite, executate din metal sau mase plastice armate.

Avantajele planseelor casetate sunt urmtoarele: aspect estetic superior comparativ cu celelalte tipuri de plansee din beton; inaltimea de construcie este mai mica dect in cazul planseelor cu grinzi

principale si grinzi secundare. capacitate buna de preluare a incarcarilor concentrate (pozitia pereilor

despritori sau a eventualelor sarcini concentrate este necondiionata); rigiditate buna pe ambele direcii ale planseului; descrcarea este aproximativ uniforma pe toate elementele de susinere

adiacente ale planseului Dezavantajele acestui tip de plansee sunt: au consum ridicat de beton; greutate proprie mare; manopera este deosebit de ridicata si necesita personal cu calificare inalta; execuia pretenioasa att la realizarea planseului ca element structural cat si

la aplicarea finisajelor, consumul de cofraje este mare, dar prin folosirea cofrajelor de inventar (care

au forma unor cutii intoarse cu colturi rotunjite, executate din metal sau mase plastice armate) se asigura un grad ridicat de refolosire a acestora iar calitatea finisrii tavanului creste;

sunt mai costisitoare dect planseele cu grinzi principale si secundare.

16

17

Plansee din placi, grinzi secundare si grinzi principale.

Planseele de acest tip se compun dintr-o placa, de grosime constanta, care reazema pe o

retea ortogonala de grinzi. Grinzile dispuse paralel cu latura scurta a incaperii ( numite grinzi principale ) au dimensiunile sectiunii transversale mai mari decat ale grinzilor dispusa paralel cu latuara lunga ( numite grinzi secundare ) . Planseele cu placi, grinzi secundare si grinzi principale se utilizeaza mai mult la cladirile industriale si mai rar la cladirile civile.

Avantajele acestor tipuri de plansee sunt:

- au capacitate portanta foarte mare suportnd incarcari mari si acoperind deschideri largi, - sunt foarte rigide pe ambele direcii; - nu condiioneaz poziionarea pereilor despritori sau a sarcinilor concentrate mari pe suprafaa plcii; - se pot realiza in placa goluri cu dimensiuni mari;

Dezavantajele constau din: - greutate proprie mare; - consum de cofraje si esafodaje ridicat; - aspect arhitectural nu prea placut ; - prezinta o suprafata mare a tavanului ce necesita finisaje importante; - descarcarea planseului prin grinzile principale se face concentrat pe

elementele verticale .

18

Planseu ciuperca_ cu rezemare pe stalpi

Aceste plansee sunt alcatuite din placi de beton armat rezemate pe stalpi prin intermediul unor elemente intermediare denumite capiteluri. Pe contur, placile se pot rezema pe grinzi marginale care transmit incarcaturile la stalpi sau la ziduri portante.Avantajele planseelor ciuperci sunt urmatoarele: reduce inaltimea de constructie si consumul de cofraje;cofrajele sunt mai simple (panouri demontabile) si pot fi refolosite de un numar de ori, micsoreaza suprafata finisajelor si se creaza conditii pentru o mai buna ventilare si iluminare naturala a spatiului;reduc manopera la confectionarea armaturilor;se adapteaza orcarei forme arhitecturale etc. Planseele ciuperci se folosesc in special la unele cladiri industriale ateliere,depozite rezervoare subterane,depozite frigorifice etc. In general consumul de ote si beton este unul din dezavantajele importante ale acestui tip de planseu. Grosimea placii rezulta in functie de distanta dintre stalpi si valoarea incarcaturii.La planseele curente grosimea placii este in mod obisnuit de minimum 12 13 cm, iar la planseele de acoperis,de minimum 9 10 cm.

19

Planseu dala groasa_ cu rezemare pe stalpi

Aceste plansee prezinta avantaje de ordin economic si estetic si sunt folosite la cladiri de locuit,cladiri administrative si chiar constructii indrustriale.

Planseu dala Planseele dala sunt alcatuite din placi de beton armat monolit de 14 22 cm grosime care reazema direct pe stalpi. Se recomanda ca diemnsiunile in plan ale placilor,masurate intre stalpi sa fie de 3,50 5,00 m,iar raportul dintre laturile panoului sa limiteaza la 1: 1,5. Pentru reducerea incarcaturii din greutatea proprie in zonele centrale ale planseului se pot ingloba in grosimea placii,corpuri de umplutura prefabricate, din materiale ceramice sau din beton usor. Planseele dala sunt armate cu bare independente sau cu plase sudate.In zonele de rezemare a placilor pe stalpi pentru a impiedica forfecarea(strapungerea) placilor armature se executa sub forma unei retele duble. Aceste plansee, fara grinzi sunt betonate fara dificultati deosebite insa este necesar sa se dea o mare atentie la betonarea zonelor de legatura a placii cu stalpii.

20

5.3.2. PLANSEE DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON ARMAT

Avantajelor utilizarii planseelor prefabricate : lucrrile pe antier sunt mult reduse; se realizeaz prefinisarea in fabrica deci o calitate mai buna; darea in exploatare este mai rapida, dependenta execuiei de condiiile atmosferice este mult mai redusa dect in

cazul realizrii planseelor in soluie monolit Dezavantajele utilizrii planseelor prefabricate sunt: pierderea pariala a monolitismului si al rigiditii, comparativ cu planseele din

beton armat monolit, lucrrile pe antier sunt mai reduse ca volum, dar mai pretenioase ca precizie

si calitate privind pozarea, fixarea, monolitizarea etc; dificulti privind transportul si montajul; costurile de transport mult crescute in ultimul timp; necesita spatii de manipulare si depozitare pe antier; elementele prefabricate se pot utiliza numai la cldiri modulate ca deschideri Tipuri de plansee din beton armat prefabricat - Plansee din grinzi prefabricate din beton si corpuri de umplutura - Plansee din grinzi prefabricate dispuse alaturat - Plansee din fasii prefabricate cu goluri realizate din beton armat - Plansee din elemente prefabricate mari ( panouri si semipanouri)

Plansee din grinzi prefabricate din beton si

corpuri de umplutura Aceste plansee se realizeaza din grinzi prefabricate sau precomprimate din beton care reazeama pe pereti portanti sau pe riglele cadrelor . Intre grinzi si rezemand pe acestea se dispun corpuri de umplutura pefabricate cu goluri, din ceramica sau beton usor, inalte cat grinda . Se mai folosesc placi portante sau neportante asezate la partea inferioara sau superioara a grinzilor . Exista o mare diversitate de grinzi si de corpuri de umplutura, dar in general alcatuirea lor este asemanatoare. Distanta dintre grinzi este de 40.....60 cm, putand ajunge la 1....1,25 m.

21

In regiuni seismice se recomanda executarea unei suprabetonari generale de 3....4 cm grosime, armata cu retea 6/20 cm. Pentru a se putea face montajul grinzilor cu mai multa usurinta se folosesc elemente prefabricate usoare, cu armatura autoportanta din profile de tabla indoite la rece sau grinzi cu zabrele usoare si care au partea inferioara inglobata intr-o talpa de beton prefabricat, care serveste la rezemarea corpurilor de umplurura.

22

Plansee din grinzi prefabricate dispuse alaturat

Planseele din grinzi prefabricate dispuse alaturat se folosesc pentru deschideri si incarcari mari .In zone seismice pot fi folosite decat cu suprabetonare generala de 4..5cm . Grinzile se executa din beton armat sau precomprimat .

Avantajele grinzilor precomprimate : - pot acoperi deschideri mari si foarete mari ; - capacitate portanta mare ; - asigura tavan nervurat uniform ; - sunt mai usoare fata de planseele din beton armat obisnuite ; Dezavantaje : -necesita volum mare de finisaje pentru tavane ; - necesita mare exactitate de pozare a grinzilor si executia monolitizarilor ; - transmit eforturi mari la reazemele de sprijin , fiind necesare , stapisori , centuri,, ca masuri de intarire .

23

Plansee din fasii prefabricate cu goluri realizate din beton armat

Fasiile cu goluri sunt elemente cu sectiune dreptunghiulara , cu ambele fete

plane si paralele intre ele , cu goluri ovale sau rotunde .

Avantaje : - izolare fonica si termica buna ; - se executa rapid ; - comportare buna la transport si manipulare ; Dezavantaj: - necesita monolitizare , centuri puternice , si suprabetonari ;

Plansee din elemente prefabricate mari ( panouri si semipanouri )

Planseele din panouri mari prefabricate se utilizeaza la cladiri de locuit, la cladiri

administrative, hoteluri spitale si altele, dezvoltate pe inaltime la 8....10 niveluri, cand acest tip de planseu este inclus in structuri de rezistenta realizate integral din panouri mari prefabricate ( atat planseele cat si peretii structurali au in alcatuirea lor elemente prefabricate de suprafata ) . Pot fi folosite pentru acelasi regim de inaltime la cladirile la care structura verticala este din beton armat monolit. Se folosesc mai rar si la cladiri cu structura de rezistenta din pereti de zidarie sau cadre din beton armat cu regim de inaltime de pana la 4....5 niveluri, cu conditia adaptarii formei geometrice de contur a panourilor la conditiile de rezemare si montaj respectic.

Panouri mari care alcatuiesc planseele cladirilor se realizeaza de obicei, din placi de beton armat de 10....14 cm grosime si mai rar sub forma de palci chesonate, casetate sau cu goluri, care ridica o serie intrega de probleme la prefabricare, la realizarea inbinarilor pe santier si la finisarea problemelor . Panourile mari prefabricate au suprafete de 10....20 m iar greutatea lor nu depaseste in mod obisnuit 3....5 t, dar por ajunge uneori la 7....8 t . In general ele au dimensiunea unei camare . Semipanourile se folosesc pe santierele care nu dispun de utilaje de ridicare de capacitate mare ; planseul unei camere se realizeaza in acest caz din doua sau trei semipanouri care se imbina prin monolitizari de 15....20 cm latime.

24

25

5.4. Plansee din beton partial prefabricate (mixte)

Planseele din beton partial prefabricate se pot realiza in solutii variate,din elemente mici sau

mari . Planseele cu elemente de dimensiuni mici sunt din punct de vedere constructiv asemanatoare planseelor cu nervuri dese si corpuri de umplutura Planseele cu elemente de dimensiuni mari se realizeaza din plane denumite predale care au in general au dimensiunile unei incaperi . Grosimea predalelor este de 5....7 cm, suprafata pana la 25....30m2. Predalele se monteaza la pozitie, sustinute de un esofodaj provizoriu si peste ele se toarna o suprabetonare generala in grosime de 6....20 cm . Predala se realizeaza cofrajul pentru suprabetonare si ingobleaza totodata armatura de rezistenta de la partea inferioara a planseului. Conlucrarea dintre elementul prefabricat si betonul monolit din suprabetonare se asigura prin conectori sub forma de bucla sau ferme de otel-beton plane sau ferme spatiale. Acest sistem constructiv de planseu prezinta certe avantaje, cele mai importante fiind monolitismul pe care il asigura precum si eliminarea cofrajelor . Ca principale dezavantaje pot fi enumerate : fragilitatea predalelor si rigiditatea scazuta pe care aceste elemente o au la incovoiere, din acestea cauza pe timpul transportului si montajului sunt necesare masuri de protejare a lor pentru a nu fisura sau chiar rupe, foarte importante intre aceste masuri fiind folosirea unor dispozitive de ridicare cu compensatori precum si sustinerile provizori pe care se aseaza predalelein vederea turnarii suprabetonari.

26

6. LUCRARI DE INSTALATII EXECUTATE LA PLANSEE

6.1. Strapungeri Sunt datorate trecerii coloanelor de instalatii. In zona strapungerilor, principalele lucrari care se au in vedere a fi executate sunt : - ramforsarea mecanica a planseului, consta in efectuarea de lucrari de bordare a golurilor astfel incat sa nu fie modificata siguranta si capacitatea portanta a planseului - izolarea fonica la zgomot aerian, in zona strapungeri ; cele maii bune rezultate se obtin in cazul prinderilor elastice.

6.2.Lucrari de rezemare Functie de modalitatea de realizari, putem avea instalatii : - asezate - suspendate Functie de posibilitatea miscarii / deplasarii instalatiei, reazemul poate fi : - alunecator - fix Vibratiile conduc la o accentuare a fenomenului de imbatranire, din acest punct de vedere utilajele amplasate pe planseu, care produc vibratiiin timpul functionarii, vor fi izolate / separate, de planseu, printr-un strat elastic absorbant fonic si mecanic . Acest ''strat'' poate avea rezolvari de la simplu pana la rezolvari complexe, functie de greutatea utilajului si de intensitatea vibratiilor . Reazemele suspendate se folosesc adesea pentru conducte caracterizate de greutati mici . Reazemele se confectioneaza de regula din otel lat si trebuie sa permita dilatarea libera a conductelor . Adesea fixarea lungimii de suspendare sau asigurarea planeitatii conductei, se realizeaza utilizand dispozitive de reglare .

27

1. CONSTRUCTII. ELEMENTE GENERALE PENTRU CADASTRU autor : Gabriele Ecaterina Proca editura : Matrix rom,Bucuresti 2002 2.CONSTRUCTII.SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE autor: Mirel Florin Delia editura: Matrix rom, Bucuresti 2004 3. CONSTRUCTII. ALCATUIRI CONSTRUCTIVE ALE PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI autor: Mihai Manole editura: Matrix rom, Bucuresti 2001 4. CUM CONCEPEM CONSTRUCTIILE CIVILE? autor: Alexandru Ciornei editura: Junimea

28

ANEXA

Hala atelier mecanic Constructie cu parter, partial P+1E, pe fundatie beton, structura de rezistenta si planseele de beton armat, zidarie de caramida si sticla

Hala articole laborator Constructie P+1E pe fundatie beton, structura de rezistenta si planseele de beton, peretii din caramida si partial din tabla ondulata, acoperis tabla

29

structura din cadre de beton armat

inchideri cu zidarie portanta

plansee monolite din beton-armat

sistem de acoperis tip terasa

30