PLAN SECTORIAL ADER 2020

Proiect ADER 5.2.1./Contract 5.2.1./2011

Coordonator: Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Blaj

Anul începerii:01.11.2011

Anul finalizării:31.10.2014Durata: 36 luni

Evaluarea vulnerabilităţii ecosistemului viticol laimpactul dăunător al organismelor concurente şi antagonice

Director de proiect:Dr.ing. Tomoiagă Liliana LuciaDate de contact (Tel.,e-mail): 0258-711623; scvblaj@cristalsoft.ro

COORDONATORSCDVV Blaj

P1: ICDVV Valea Călugărească

P5: INCDBH ŞTEFĂNEŞTI

P3: SCDVV IAŞI

P2: SCDVV BUJORU

P4: SCDVV MURFATLAR

Obiective specifice:1. Evaluarea vulnerabilităţii ecosistemului viticol la impactul diminuator al organismelor vii

parazite, concurente şi/sau antagonice; modalităţi îmbunătăţite de diminuare a impactuluieconomico-productiv al acestora;

2. Determinarea patogenităţii şi agresivităţii principalilor patogeni şi dăunători ai viţei de vie, învederea elaborării şi implementării unor metode raţionale de limitare a impactului dăunător alorganismelor concurente şi antagonice asupra ecosistemului viticol;

3. Dezvoltarea şi implementarea unor soluţii viabile de conservare şi de exploatare durabilă aresurselor naturale şi biodiversivităţii din ecosistemelor viticole, adaptate condiţiilor agro-eco-climatice regionale specifice;

4. Elaborarea de secvenţe tehnologice şi tehnologii care să conducă la eficientizarea fermelorviticole prin utilizarea optimă a input-urilor tehnologice şi a resurselor naturale; Obţinerea unorproducţii profitabile, în condiţiile respectării tehnologiilor de producţie concomitent cu cerinţele deconservare a mediului înconjurător, în conformitate cu conceptul de agricultură durabilă.

Obiectivul general: Perfecţionarea managementului resurselor ecosistemelorviticole în vederea conservării biodiversităţii şi a gradului de sustenabilitateeconomică a sistemelor de exploatare în conformitate cu conceptul de agriculturădurabilă.

OBIECTIVELE PROIECTULUI ADER 5.2.1.

Activităţi efectuate / rezultate obţinute faţă de Planul de realizare propus

au constat în:

Creşterea stabilităţii şi productivitaţii agroecosistemelor viticole prindezvoltarea şi implementarea unor metode îmbunătăţite de maximizare afactorilor naturali de control al bolilor şi dăunatorilor viţei de vie.

Dezvoltarea şi implementarea unor soluţii viabile de conservare şi deexploatare durabilă a resurselor naturale şi biodiversităţii, identificarea de noisubstanţe active fungicide şi entomotoxice cu eficacitate ridicată şi impact redusasupra biodiversitătii agroecosistemelor viticole.

Promovarea soiurilor rezistente şi păstrarea „caracterului de natural“ aproduselor viţei de vie prin aplicarea unor tehnologii mai puţin agresive faţă demediu.

BIODIVERSITATEA SPECIILOR DĂUNĂTOARE ŞI A ENTOMOFAUNEI UTILE

Principalele boli semnalate:

Principalii dăunători semnalaţi:

În condiţiile anilor 2012 - 2013

Micoze: Mană (Plasmopara viticola), Făinarea (Uncinula necator), Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea), Putregaiul negru (Guignardia bidweli); Eutipoza (Eutipa lata), Excorioza (Phomopsis viticola); Esca,(Stereum hirsutum, Phellinus ignarius, Phaeocremonium aleophilum, Phaeoacremoniu chlamydosporum, Phellinus punctatus, Phellinus viticola)

Bacterioze: Cancerul bacterian (Agrobacterium vitis)

Fitoplasmoze: Îngălbenirea aurie(Flavescence doréé) şi Înnegrirea lemnului(Bois noire)

Moliile: Endemisul (Lobesia botrana), Cochilisul (Eupoecilia ambiguella)

Acarienii: Păianjenul ruginii al viţei de vie (Calepitrimerus vitis), Păianjenul roşu (Panonychus ulmi), Păianjenul tetranychid (Tetranychus urticae), Păianjenul eriofid (Eriophyes vitis)

Cicade: Cicada verde (Empoasca vitis), Cicada gheboasa (Ceresa bubalus), Cosaşul ghebos al viţei de vie (Ephippiger ephippiger)

Coleoptere: Scriitorul (Adoxus obscurus), Cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha), Ţigărarul (Byctiscus betulae), Gândacul păros (Epicometis hirta)

Homoptere: Filoxera (Dactulosphaira vitifolii),Tysanoptere: Tripşi (Drepanothrips reuteri),

CARACTERIZARE

CARACTERIZARE

Evoluţia factorilor climatici cu impact direct asupra biodiversităţii ecosistemului viticol în condiţiile anilor 2012-2013

Schema tratamentelor aplicate în loturi ecologice

Schema tratamentelor aplicate în loturile convenţionale

în condiţiile anului 2012

în condiţiile anului 2013

21,0

0,5 3,0 4,3

0,5

2,04,0

0,3

15,0

55,0

0,4

26,0

2,0

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

Den

sita

tea

prin

cipa

lilor

dău

năto

ri

Blaj Bujoru Iaşi Murfatlar ValeaCălugărească

Ştefăneşti

Lobesia botrana(nr.indivizi/capcană)Tetranychus urticae(nr.indivizi/frunză)Eriophyes vitis (GA %)

Evoluţia atacului speciilor de dăunători

7

4

19

4

1.3 2 23

4

6

2 2

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Den

sita

tea

Blaj ValeaCălugărească

Bujoru Iaşi Murfatlar Ştefăneşti

Lobesia botrana

Acarieni

0,2

1,5

0,40,3

2,1

1,9

0,9

2,25

1,5

1,6

0 0

1,2

0,010,01

0,010,01

2,65

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

Blaj Bujoru Iaşi Murfatlar ValeaCălugarească

GA

(%) l

a di

feriţ

i age

nţi p

atog

eni

Mană Făinare Putregai cenuşiu Eutypoza Excorioza Cancer bacterian Esca

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

3,50

4,00

4,50

Blaj (Mt.) ValeaCălugărească

Bujoru Iaşi Murfatlar Ştefăneşti

Mană Făinare Putregai cenuşiu

în condiţiile anului 2012

în condiţiile anului 2013

Evoluţia bolilor

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

1,8

2

Sauvignon Feteascaregala

Feteascaalba

Feteascaneagra

Traminerroz

MuscatOttonel

Pinot noir Columna Burgund

Ga (%)

Murfatlar Blaj

2.8

0.30.1 0.060.02

1.5 1.5

0.06 0.01

4.8

1.5

Valoarea medie a GA = 1.15 %

0

1

2

3

4

5

Feteascăregală

Sauvignon Feteascăneagră

Feteascăalbă

M uscatOttonel

Traminerroz

Burgund Columna Pinot no ir

GA

Esc

a (%

)

Blaj Murfatlar

în condiţiile anului 2012

în condiţiile anului 2013

Evoluţia bolii Esca

1.51.2

2.9

0.30.30.20.10.1

1.11.0

0

5

10

1520

25

30

35

40

Selena

Blasius

Rubin

Radam

esCulu

mnaBurg

und

Aligote

Chardo

nay

Soiul

Val

oare

a fre

cven

tei s

i a

inte

nsita

tii (%

)

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

Valoarea gradului de atac (%

)

Frecventa % Intensitate % Grad de atac %

1.2

2.01.3

0.30.30.20.20.20.40.3

0

5

10

15

20

25

30

35

SelenaBlas

ius

Rubin

Radames

Culumna

Burgund

Aligote

Chardon

ay

Soiul

Val

oare

a fre

cven

tei s

i a

inte

nsita

tii a

tacu

lui (

%)

0

0.5

1

1.5

2

2.5 Valoarea gradului de atac (%

)Frecventa % Intensitate % Grad de atac %

5.0

1.8

0.20.10.3

1.5

0.30.30.10.3

0

5

10

15

20

25

30

Selena

Blasius

Rubin

Radam

esCulu

mnaBurg

und

Aligote

Chardo

nay

Soiul

Val

oare

a fre

cven

tei s

i in

tens

itatii

ata

culu

i (%

)

0

1

2

3

4

5

6

Valoarea gradului de atac (%)

Frecventa % Intensitate % Grad de atac %

Susceptibilitatea noilor soiurilor la atacul de mană Susceptibilitatea noilor soiuri la atacul de făinare

Susceptibilitatea noilor soiuri la atacul de putregai cenuşiu

Proiectul Cost Action Fa 1303 ,,SUSTAINABLE CONTROL OF GRAPEVINE TRUNK DISEASES,,

Programul are rolul de a îmbunătăţi cunoştinţele şi gradul de conştientizare al acesteiprobleme, prin diseminarea de informaţii către utilizatorii finali – viticultorii – precum şi pentrupublicul larg.

DISEMINAREA REZULTATELOR OBŢINUTE PE PLAN INTERNAŢIONAL

Manifestări ştiinţificeDenumirea şi locaţia manifestării

Titlul articolului / lucrării Autori

1 Conferinţa Internaţională U.A.B. –B.EN.A. ”Environmental Engineering And Sustainable Development”, 23-25 mai 2013, Alba Iulia, România

Study of the influence of wood pathogens on eco-physiological responses of vinifera varieties from Târnave vineyard

Comşa Maria, Oroian Ioan, Iliescu Maria, Popescu Daniela, Beleniuc Georgeta

2

Congresul Internaţional OIV 2013, The 36th World Congress of Vine and Wine, 2-7 iunie 2013, Bucuresti

Assessment and monitoring of the biodiversity of useful and damaging fauna found in Romanian vineyard ecosystems

Liliana Tomoiagă, Maria. Comşa, Daniela Popescu, Maria Iliescu, L. Ficiu, A. Donici, D. Damian, A. Petrescu, D. Vizitiu

Lignicole pathogens involved in the biological decline of the vine in the Târnave vine ecosystem

M. Comşa, Liliana Tomoiagă, Daniela Popescu, Maria Iliescu

3The 12th International Symposium“PROSPECTS FOR THE 3rd MILLENNIUM AGRICULTURE”,26-28 of September 2013, Cluj-Napoca,

Researches regarding the impact of climatic accidents during blooming phenophase at vines

Tomoiagă Liliana, Iliescu Maria., Comşa Maria., Popescu Daniela, Cristea Cristian

Elements for preventing and limiting the biological decline at vine, in Blaj wine center

Comşa Maria., Tomoiagă Liliana, Oroian Ion, Popescu Daniela, Cudur F., Cristea Cristian

DISEMINAREA REZULTATELOR OBŢINUTE PE PLAN NAŢIONAL

2013 - Workshop: - Tehnologii moderne de combatere cu impact redus asupramediului – recomandări pentru protecţia fitosanitară a viţei de vie,18.06.2013, SCDVV Blaj, autori: Tomoiagă Liliana, Comşa Maria

Valorificarea în producţie a rezultatelor parţiale şi/sau finale obţinute

Utilizatorii la care s-au aplicat rezultatele Efecte socio-economice la utilizator

1Diagnoza situaţiei fitosanitare actuale, în plantaţiile producătorilor privaţi din podgoria Târnave

SC Promotion SRL,SC Jidvei SRL,SC Agroserv SRL,SC Recaş SRL,SC Maria Turism SRL

Reducerea numărului de tratamente

2 Evaluarea rezervei biologice de toamnă;

CONCLUZII

Condiţiile climatice au influenţat în mod decisiv biodiversitatea ecosistemelor viticole în mod specialdiversitatea microorganismelor aparţinând fungilor patogeni: Mana, Fainare, Putregai cenusiu, Putregaiulnegru (Guignardia bidweli); Eutipoza (Eutipa lata), Excorioza (Phomopsis viticola); Esca (Stereum hirsutum,Phellinus ignarius, Phaeocremonium aleophilum, Phaeoacremoniu chlamydosporum, Phellinus punctatus,Phellinus viticola)

Principalele specii de dăunători semnalate în plantaţiile viticole zonale studiate au fost: Acarienii:Păianjenul ruginii al viţei de vie (Calepitrimerus vitis), Păianjenul roşu (Panonychus ulmi), Păianjenultetranychid (Tetranychus urticae), Păianjenul eriofid (Eriophyes vitis); Moliile viţei de vie Endemisul (Lobesiabotrana), Cochilisul (Eupoecilia ambiguella)

Cele mai importante specii zoofage utile semnalate în plantaţiile viticole zonale studiate aparţin laordinului Acari, Neuroptera, Thysanoptera, Heteroptera, Coleoptera, Hymenoptera, Diptera, Dermaptera.

Promovarea în practică a noilor creatii biologice cu potenţial de producţie ridicat, rezistenţă/toleranţă lafactorii biotici şi abiotici şi cu grad sporit de adaptabilitate: Brumăriu, Selena, Blasius, Radames, Columna,constituie o soluţie viabilă de conservare şi exploatare durabilă a resurselor naturale şi a biodiversităţii,asigurând în acelaşi timp stabilitatea producţiilor, reducerea numarului de tratamente şi a consumului deenergie.