ADER 3.1.2. GESTIONAREA RESURSELOR GENETICE POMICOLE IN SITU ŞI EX SITU

Contract 312/2015

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

Plan Sectorial 2015-2018

„Resursele genetice sunt conservate și puse, fără restricții, la dispoziția generațiilor prezente și viitoare” ca parte a

„zestrei ereditare a lumii” (FAO, 2010)

Obiectivul general al ADER 20203. Dezvoltarea de noi produse, practice, procese şi tehnologii integrate producţiei horticole

Obiectivul specific al ADER 20203.1. Conservarea şi gestionarea biodivesităţii horticole

Perioada de derulare a proiectului13.10.2015-24.12.2018

Bugetul alocat : 962.850 lei

PARTENERI• COORDONATOR: Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură

Piteşti Mărăcineni, ArgeşDirector proiect: Dr. biolog Mădălina MILITARU

• Partener 1: Universitatea din Craiova-Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea

Responsabil P1: Prof. univ. dr. BOTU Mihai

• Partener 2: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa

Responsabil P2: Dr. ing. Corina GAVĂT

• Partener 3: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură IaşiResponsabil P3: Dr. ing. Sorina SÎRBU

• Partener 4: Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară ClujResponsabil P4: Dr. ing. Adriana SESTRAŞ

OBIECTIVELE FAZEI 2

● Identificarea şi localizarea in situ a unor genotipuri autohtone noi

● Colectarea, evaluarea şi introducerea genotipurilor de interes în colecţii ex situ

● Efectuarea lucrărilor de menţinere a stării biologice şi culturale a materialului biologic

BUGETUL ALOCAT: 125.000 lei

FAZA III/2016Completarea și evaluarea fondului de

germoplasmă autohton

Metodologie de lucru

COLECTARE

MULTIPLICARE

CONSERVARE EVALUARE

COLECŢII POMOLOGICEIN VIVO

CONSERVARE IN VITRO

EVALUAREÎN LIVADĂ

SELECŢIE

VALORIFICARE

Pepinierişti Pomicultori Industria agroalimentară Ameliorare

« Passport Data »

BAZĂ DE DATE

Evaluare şi caracterizare

Timp

0

1

3

9

Activități specifice1. Conservarea dinamică şi durabilă a resurselor genetice

autohtone

a. Identificarea de noi genotipuri autohtone

b. Colectarea

c. Altoirea

d. Introducerea în colecții ex situ

2. Identificarea, evaluarea și caracterizarea noilor genotipuri

3. Valorificarea resurselor genetice (pepinierişti, horticultori,industria agroalimentară: suc, cidru, ameliorare – surse de gene)

REZULTATE OBŢINUTECoordonator proiect: ICDP Piteşti MărăcineniLa vișin (Prunus cerasus L.) au fost efectuate determinări privind caracteristicile

fizico-chimice ale fructelor la 26 soiuri românești și 41 soiuri străine aflate în colecțiapomologică, în scopul identificării unor genotipuri valoroase ce pot fi introduse încultura comercială.

Dintre soiurile românești s-au remarcat cu fructe mari, cu greutatea medie peste6 g, următoarele genotipuri: ˈRivalˈ, ˈTârgu Jiu 200ˈ, ˈMari timpuriiˈ, ˈMari timpurii cl.93ˈ, ˈMărculești P2 vieˈ, ˈMocănești 104/24ˈ, iar dintre soiurile străine: ˈHeimansConservenˈ (Germania), ˈGorsemkrikˈ (Belgia), ˈEugeniaˈ, ˈSpanioleˈ (Franța), ˈFavoritˈ(Ungaria). Planșa 1

Fructe cu pulpa fermă (peste 4 kgf/cm2), pretabile pentru prelucrare sub formăde compot, au genotipurile ˈTopoloveniˈ și ˈHeimans Conservenˈ.

Printr-un conținut ridicat în substanță uscată solubilă (peste 16% Brix) s-auremarcat soiurile românești: ˈDropiaˈ și ˈCrișana 15/10ˈ, iar dintre soiurile străine:ˈVatinskaˈ (Polonia) și ˈSchattenmorelle ˈ (Franța).

Acizii predominanți în fructele de vișin sunt acidul tartric și acidul malic. Dintresoiurile evaluate, cu un conținut ridicat în acizi, s-au remarcat: ˈTârgu Jiu 505ˈ,ˈMărculești 6/7ˈ, ˈDrobetaˈ, ˈMocănești 16ˈ (România), ˈPandy 14ˈ, ˈParasztmeggyˈ(Ungaria), ˈVatinskaˈ (Polonia), ˈRichmond IR 134-1ˈ (Franța). Planșa 2

Planșa 1. Genotipuri de vișin cu fruct mare (greutate > 6 g, calibru > 25 mm)

Tg. Jiu 200 Mari timpurii Mărculești P2 vie

Heimans Conserven Eugenia Favorit

Planșa 2. Genotipuri de vișin cu fructe bogate în acid citric, tartric și malic

Pandy 14 DobraiaMărculești 6/7

Drobeta Mocănești 16 Parasztmeggy

La prun s-au luat în studiu 40 de genotipuri (din care 35 sunt deorigine românească şi 5 de origine străină) și s-au efectuat următoareleobservaţii şi determinări: epoca de maturare, producţia de fructe, greutateafructului, conţinutul în substanţă uscată solubilă, fermitatea şi culoareafructelor.

Având în vedere obiectivele urmărite în ameliorarea prunului, precum şi cerinţele consumatorilor, cumulând toate caracteristile urmărite la prun în această etapă, recomandăm ca genitori potenţiali în viitoarele lucrări de ameliorare, genotipurile: Goldane mari aurii, Uriaşe de Sibiu, Romanţa, Carpatin, Tita şi Angeleno.

Romanța Uriașe de Sibiu Angeleno

Au fost evaluate caracteristicile fructelor la 32 soiuri de coacăzroșu și alb aflate în colecția de la ICDP Pitești Mărăcineni, Lab. Arbuștifructiferi și căpșun.

S-au remarcat următoarele soiuri:● ˈRed Poleˈ și ˈBlankaˈ - ciorchini foarte lungi;● 'Rovada' și 'Cassa' - fructe ferme;● 'Werdavia' și 'Gloire de Sablons' - boabe mari;● 'Viksnes' - culoare deosebită (roșu închis spre grena);● 'Houghton Castle' - rezistență la boli.Soiul 'Roșu timpuriu' se caracterizează prin vigoare mare, tufă

semirăsfirată, ciorchini de lungime mijlocie-mare, fructe cu greutateamedie de 0,6-0,8 g, de culoare roșu intens, lucioasă. Este foarteproductiv, iar fructele, de bună calitate, se recomandă atât pentruconsum în stare proaspătă, cât și prelucrare.

Soiul 'Abundent', creat la SCDP Cluj-Napoca, se remarcă prin tufăde vigoare mijlocie, cu creștere erectă. Perioada de maturare a fructeloreste târzie, iar fructele de 0,6-0,8 g au culoarea roșu aprins, lucioasă șisunt destinate, îndeosebi, procesului de prelucrare sunt formă de gemuriși dulcețuri.

Planșa 3. Genotipuri de coacăz alb din colecția de la ICDP Pitești-Mărăcineni

Planșa 4.a. Genotipuri de coacăz roșu din colecția de la ICDP Pitești-Mărăcineni

Planșa 4.b. Genotipuri de coacăz roșu din colecția de la ICDP Pitești-Mărăcineni

La căpşun (Fragaria x ananassa), materialul biologic studiat a fostreprezentat de 6 genotipuri italiene: 'Pircinque', 'FC 30.8', 'Argentera','Garda', 'Brilla', 'Tecla' recent introduse în colecţia in situ a ICDP Piteşti,România.

0

100

200

300

400

500

600

Pircinque FC 30.8 Argentera Garda Brilla Tecla

Producția (g/plantă)

Greutatemedieponderată(g)

Figura 1. Date privind producția fructelor la soiurile studiate

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Pircinque FC 30.8 Argentera Garda Brilla Tecla

Fermitate (kgf/cm2)

Înălțime (mm)

Diametru (mm)

Indice de mărime

Substanța uscată solubilă (%Brix)

Figura 2. Date privind calitatea fructelor la soiurile studiate

Partener 1: UCv - SCDP Vâlcea

Genotip Flori femele ♀ Flori mascule ♂ Tip de flori mascule în amenţi

Abundenţă amenţi

Început înflorit

Sfârşitînflorit

Început înflorit

Sfârşitînflorit

Marron Combale 13.06. 27.06. 14.06. 25.06. mezostaminate medie

Bournette 16.06. 30.06. 14.06. 23.06. brahistaminate medieCastan Precoce Cl2 12.06. 3.07. 15.06. 27.06. mezostaminate slabăCastan Precoce Cl3 10.06. 2.07. 14.06. 23.06. mezostaminate slabăCastan Precoce Cl4 15.06. 27.06. 18.06. 28.06. longistaminate mediePrecoce Migoule 7.06. 30.06. 3.06. 26.06. longistaminate mare Romval 10.06. 2.07. 18.06. 26.06. mezostaminate medieMarissard 15.06. 5.07. 18.06. 26.06. astaminate medieMarigoule 13.06. 30.06. 18.06. 3.07. brahistaminate medieCasval 8.06. 27.06. 10.06. 19.06. longistaminate mareMaraval 13.06. 2.07. 10.06. 22.06. longistaminate mare Marsol 13.06. 3.07. 10.06. 20.06. longistaminate medie

Tabelul 1. Fenologia înfloritului în anul 2016 la genotipurile de castan comestibil din colecţia de la UCv-SCDP Vâlcea

Nr. crt

Soi Productivitate Nr. crt

Soi Productivitate

1 T.G.D.L. xxx 15 Negret xx

2 T.G.D.L (Slovenia) xx 16 Fertile de Coutard xx

3 Tonda di Giffoni xx 17 Pallaz xx

4 Corabel x 18 Willamette xx

5 Segorbe x 19 Gironell xxx

6 Tonda Gentile Romana xx 20 Pauetet xxx

7 Sant Pere xx 21 Gustav Celjski x

8 Lewis xxx 22 Arutela xxx

9 Istarska Okrogloplodna Leska xx 23 Cozia xxx

10 Extra Giaghli xxx 24 Romavel xxx

11 Closca Molla x 25 Valcea 22 xxx

12 Jemestegaard 5 xxx 26 Du Chilly xx

13 Clark xxx 27 Ennis xxx

14 Ratoli xxx

Tabelul 2. Productivitatea accesiunilor de alun aflate în colecţia UCv-SCDP Vâlcea în anul 2016

Legenda: x = puţín productiv; xx = productiv; xxx = foarte productiv

În vederea diseminării rezultatelor obținute în România pe parcursul anilor privind utilizarea soiurilor autohtone și străine, în Sesiunea Științifică de Toamna a A.O.S.R. din 22-24 septembrie 2016 de la Durau – Neamț au fost prezentate următoarele lucrări:

- Soiuri românești de alun cu valoare alimentară şi economică ridicată(Autori: Botu Ion, Botu Mihai, Turcu Elena si Vicol Adina Cristina);

- Evaluarea diferenţierilor dintre soiurile de nuc româneşti şi cele cu fructificare laterală provenite din zone mai calde (Autori: Botu Mihai, Botu Ion, Achim Gheorghe, Stancu Adrian si Alabedallat Yazan).

Pe parcursul anului 2016 au fost altoite un număr de 15 soiuri și selecțiide nuc, precum și un număr de 6 selecții de castan comestibil, în vedereaintroducerii într-o nouă colecție ex situ, colecție care se va amplasa laCazănești, pe terenul aparținând UCv-SCDP Vâlcea.

Genotipurile de nuc și castan comestibil identificate in situ sunt evaluateși înmulțite în vederea introducerii în colecție ex situ. O parte dintregenotipurile de castan identificate sunt prezentate în lucrarea aflată în cursde apariție în Fruit Growing Research, 2016: Results on comparativestatistical analysis of the characteristics of the chestnut biotypes in NorthOltenia. (Autori: Alecu Anca, Botu Mihai, Preda Silvia, Tarasescu Florina).

Partener 2: SCDP Constanţa

Soiul Început înflorit

Sf. înfloritului

Intensitatea înfloritului

Epoca de recoltare

Greutate medie fruct

Felul endocarpului

Mărculești 53/24

10.03 18.03 4 16.09 3,1 moale

Tohani 13/8 01.03 16.03 4-5 15.10 2,3 tare

Tohani P23 25.02 10.04 3 15.10 2,0 tareOlteni Văratice 12.03 22.03 4-5 27.09 1,7 tare

Lovrin 18 06.03 20.03 4 15.09 1,8 tare

Ostrov 1 01.03 18.03 4 18.10 2,4 puțin moale

Valea Scheii A 01.03 08.03 4 10.10 1,7 tare

Ferragnes (mt) 10.03 18.03 4-5 03.10 3,1 puțin moale

Tabelul 3. Studiul unor genotipuri autohtone de migdal, Valu lui Traian

Intensitatea înfloritului: 0 = 0%, 1= 0-25%, 2= 25-50%, 3= 50-75%, 4= 75-100%, 5= 100%.

SoiulGreutatea

medie a unui fruct (g)

Forma fructuluiCuloarea

pulpei

Substanța uscată

(%)

Aciditatea(mg %)

Superbă de vară 75 Sferic, ușor alungit galbenă 10,0 0,47

Frumos de Băneasa

160 Sferic,asimetric galbenă 7,0 0,52

Superba de t-nă 160 Sferic, asimetric albă 10,0 0,56

Excelsior 140 Sferic, asimetric galbenă 12,0 0,71

Flacăra clon 1 150 Sferic, ușor alungit galbenă 11,0 0,61

Cluj 1112 150 Sferic, asimetric turtit galbenă - -

Băneasa 1 turtite 80 turtită alb-verzui 10 0,51

Băneasa 1 golașe 90 sferică albă 10,2 0,75

Tabelul 4. Caracteristicile fructelor la soiuri autohtone de piersic și nectarin, SCDP Constanța, 2016

Aciditatea: mg acid malic /100 g fruct proaspăt

Specia Soiul Nr. de pomi altoițiNectarin Stark Red Gold 4

Snow Queen 7Super Crimson 4Silver Gem 4Firelane 7Adriatica 6Maria Bianca 6Red Top 7Baby Gold 5Flavorcrest 41May Glo 58

Cais Bergeron 49Migdal Tuono 150

Supernova 40

Tabelul 5. Soiuri altoite în anul 2016 în vederea îmbogățiriifondului de germoplasmă

Pentru completarea fondului de germoplasmă, au fost altoite în pepiniera SCDPConstanța în august 2016, în vederea plantării ulterioare următoarele soiuri de piersic,nectarin, cais și migdal:

Partener 3: SCDP Iaşi

Felul observaţiei sau determinării / Soiul Amar 15 Iaşi Amar AdamacheFenofaze de vegetaţie şide fructificare

Dezmugurit 28.03 30.03Sfârşitul înfloritului 11.04 12.04Maturare fruct 14.06 15.06

Caracteristici pom Lăstari anuali (nr.) 155 142Lungime lăstari anuali (cm) 29,8 32,6Suprafaţa sectiunii trunchiului (cm2)

334,5 412,6

Caracteristici fruct Diametru mare D (mm) 18,64 16,97Diametru mic d (mm) 15,44 15,31Înălțime H (mm) 18,19 14,85Greutate medie (g) 3,29 2,6Substanţa uscată (%) 16,8 21

Peduncul Lungime (mm) 40 44Grosime (mm) 1,04 0,87Masa (g) 0,01 0,07

Caracteristici sâmbure Diametru mare D (mm) 8,08 7,85Diametru mic d (mm) 6,82 6,26Înălțime H (mm) 11,16 8,5M (g) 0 33 0 24

Fenotiparea soiurilor locale / tradiţionale

Tabelul 6. Fişa tehnică a observaţiilor şi determinărilor la specia cireş

Felul observaţiei sau determinării Mocăneşti 04/24 Mocăneşti 32/20Fenofaze de vegetaţie şide fructificare

Dezmugurit 28.03 1.04Începutul înfloritului 7.04 10.04Sfârşitul înfloritului 11.04 15.04Maturare fruct 16.06 16.06

Caracteristici fruct Diametrul mare D (mm) 23,71 20,08Diametru mic d (mm) 21,01 18,55Înălțime H (mm) 19,37 16,84Greutate medie (g) 6,72 4,51SU% 15,6 15

Peduncul Lungime (mm) 38 42Grosime (mm) 1,14 1,1Masa (g) 0,1 0,09

Caracteristici sâmbure Diametrul mare D (mm) 9,28 8,95Diametrul mic d (mm) 7,81 7,32Înălțime H (mm) 9,42 10,7Masa (g) 0,28 0,38

Tabelul 7. Fişa tehnică a observaţiilor şi determinărilor la specia vişin

Partener 4: USAMV Cluj-Napoca

Soiul (Varianta)

Conținut clorofilă

(µmol/m2)

Valoarea relativă

(%)

± Diferenţa(µmol/m2)

Semnificaţia diferenţei

Coef. de variabilitate s%

Saint Remy 311,0 100,7 2,1 - 7,0Novembra 209,8 67,9 -99,1 ooo 13,6Gieser Wildeman 261,9 84,8 -46,9 - 2,9Decana Comisiei 275,1 89,1 -33,8 - 21,9Kumoi 378,6 122,6 69,8 x 5,1Hayatama 295,1 95,6 -13,7 - 1,1Hosui 311,4 100,8 2,6 - 11,7Shinseiki 371,5 120,3 62,6 x 6,3Tama 475,2 153,9 166,4 xxx 2,6Nijisseiki 359,9 116,5 51,0 - 19,6Kieffer Seedling 346,9 112,3 38,0 - 3,7Primadona 317,8 102,9 8,9 - 3,8Media experienţei(Mt.)

326,2 100 - - 8,3

DL5% =55,9 DL1% = 74,8 DL0,1% = 98,3

Tabelul 8. Rezultate privind conținutul de clorofilă al frunzelor la genotipurile de păr studiate

Figura 3. Parcelă bivariată de densitate cuprinzând conţinutul în clorofilă şi lungimea limbului frunzelor la 12 soiuri de păr din colecţia USAMV Cluj-Napoca

Figura 4. Coeficienţii de heritabilitate în sens larg (Ha2 și Hb

2) pentru caracteristicile florilor la soiurile de păr studiate la USAMV Cluj-Napoca

CONCLUZII

● În această fază s-au evaluat genotipuri de vișin, prun, măr, păr,coacăz, căpșun, alun, nuc, castan comestibil, migdal, piersic și nectarinaflate în colecțiile pomologice organizate in situ la unitățile implicate înrealizarea obiectivului proiectului.

● În vederea îmbogățirii fondului de germoplasmă autohton au fostaltoite 11 genotipuri de nectarin, 1 de cais, 2 de migdal, care vor fiplantate la SCDP Constanța (P2).

● La ICDP Pitești Mărăcineni (CO) au fost desfășurate lucrări dereorganizare a colecției de prun, respectiv au fost altoite pe portaltoiulcorcoduș C5, 505 genotipuri. Pomii obținuți vor fi folosiți pentrureînființarea unei colecții în toamna 2017.

● Din punct de vedere ştiinţific şi tehnic, obiectivele prevăzute înfaza 3 de execuţie s-au realizat în totalitate, lucru care permitecontinuarea cercetărilor în fazele următoare.