Plan Interventie Deficienta Auz TLA

Plan de intervenţie personalizat

Deficiență de auz

Truța Anca- MariaTLA

An I, Sem. II

I. DATE PERSONALE:

Numele şi prenumele : Tun Daniel

Vârsta: 9 ani

Sex: masculin

Naţionalitatea: română

Numele şi prenumele părinţilor:

- tata : Adrian

- mama: Raluca

Ocupaţia părinților:

- tata: medic

- mama: medic

Vârsta părinţilor:

- tata: 34 ani

-mama: 34 ani

Bugetul familiei: bun

Condiţii de locuit: bune, apartament cu trei camere

Structura familiei: organizată

Componenţa familiei: doi copii

Relaţiile familiale: bune

Atitudinea fata de copil: protectoare, interesată de evoluţia copilului

Metodele folosite pentru studierea cazului sunt:

- observaţia;

- studiul documentelor;

- interviul cu părinţii, învăţătoarea, educatoarea, asistenţii medicali;

- testarea;

- conversaţia.

II. ISTORICUL CAZULUI

În urma unui tratament de fertilitate, doaman T. a rămas însărcinată, însă pe tot

parcursul sarcinii a fost sub tratament pentru menţinerea ei. La naştere, în urma unui

travaliu prelungit (13 ore), a nascut natural un baiat cu suferinţă fetală, triplă circulară de

cordon, uşor cianotic.

În prezent copilul locuieşte împreună cu mama și tatăl lui. Familia are un venit mediu,

prezentând condiţii bune de locuit. Mama îi acordă atenţie privind activitatea şcolară, dar

prezintă şi ea o stare precară de sănătate .

Informaţii despre starea de sănătate a elevului:

Tipul de deficienţă: Prezintă hipoacuzie uşoară bilaterală

III. Obiective generale:

Dezvoltarea auzului fonematic

Dezvoltarea mobilităţii articulatorii

Îmbunăţăţirea discriminării sunetelor deficitare

În abordarea copilului deficient de auz am plecat de la premisa că el poate face tot

ceea ce face orice copil normal şi, că , în condiţiile unei activităţi de reabilitare timpurie

şi corectă, evoluţia lui poate fi similară cu a unui auzitor.

1.Abordări ( atitudini, gesturi, acţiuni comportamente etc. ) care să vină în sprijinul

copilului :* stimularea şi susţinerea oricăror acţiuni ale copilului

o atitudine pozitivă, optimistă faţă de

copil

evitarea mimicii exagerate

evitarea intensităţii mărite a vocii

2.Punerea accentului pe verbalizare (acţiunea de a exprima în cuvinte, coerent, o

experienţă), verbalismul este total ineficient !

3.Perceperea, de către elev, a sunetelor atât în mediul artificial cât şi în natură.

IV. CARENȚE:

- lipsa abilităţilor de comunicare;- o scăzută tendinţă a copilului cu deficienţă de auz de a intra în relaţie şi de a

comunica cu adulţii şi cu ceilalţi copii;- tendinţa de a asocia gestica naturală cu verbalizări orale simple;

V.STAREA ACTUALĂ A SUBIECTULUI

( capacităţi, competenţe, lacune, puncte slabe, nevoi)

a) Comportament motor si psihomotor: motricitate dezvoltata, lateralitatea este

relativ bine definită, dreapta dominantă.

b) Comunicare şi limbaj: prezinta dislalie polimorfa, are un limbaj relativ bine

dezvoltat, utilizeaza corect noțiunile de bază, nu realizează corespondența noțiuni

speciale – noțiuni gen; nu alcătuiește cuvinte cu litere date și nici propoziții cu

cuvinte date; face dezacorduri gramaticale.

c) Comportament social-afectiv: elevul relaționează relativ bine cu colegii și

personalul didactic și administrativ, are momente când devine agresiv, nu

sesizează pericolul, necesită supraveghere și sprijin psihopedagogic permanent.

Vine și pleacă însoțit la/de la școală.

VI. EXAMINARE:

Mai întâi am examinat nivelul de înţelegere a vorbirii, care datorită vârstei mici a copilului s-a realizat pe obiecte concrete şi familiare. Proba s-a realizat sub forma de joc “trenuleţul cu jucării”, copilul având sarcina de a încărca diferite jucării în “vagoane” pentru a le transporta la “ orăşelul copiilor”.

Pentru realizarea probei am folosit cinci jucării: minge, maşină, ceas, păpuşă, trompetă. În timpul probei am urmărit:

- cât de repede învaţă jocul;- cu ce gesturi împinge trenuleţul;- dacă mânuieşte obiectele cu îndemânare sau cu sincinezii

parazitare.La sfârşitul acestei probe am făcut următoarele constatări:

- copilul a fost atent la explicaţiile referitoare la regulile jocului;- la cererea logopedului de a aşeza anumite obiecte în vagoane, a

găsit fără să ezite fiecare obiect cerut;

Din această probă s-a evidenţiat şi nivelul dezvoltării auzului, constatându-se că auzul este deficitar. Următoarea probă a constat în examinarea articulării verbale, şi a cuprins următoarele aspecte:

- examinarea aparatului fono-articulator;- examinarea articulării propriu-zise.

a) Examinarea aparatului articulator vizează integritatea funcţională în ansamblu:

- sistemul labio-comisural:- integru, fără malformaţii;- aparatul dental: - integru, muşcătură normală;- maxilarele: - fără prognatism inferior sau superior;- limba: - mărime şi formă normale, frenul limbii normal,

pronunţă anumite sunete cu limba între dinţi;- lueta:- normală.

b) Examinarea articulării propriu-zise urmăreşte două aspecte:- capacitatea de redare prin imitaţie(vorbirea reflectată);- vorbirea independentă.

La acest nivel, am cerut copilului să repete sunetele pronunţate de mine, sunetele alfabetului în ordinea dificultăţilor. Am pronunţat apoi silabe directe şi inverse, copilul fiind îndemnat să repete după mine. Cu sunetele deficitare, s-au pronunţat cuvinte ce conţin sunetul la început de cuvânt, la mijloc şi la sfârşit.

Pentru testarea vorbirii independente am folosit un album logopedic ce conţine sunetele in diferite poziţii: început, mijoc, sfărşit. Rezultatele şi concluziile au fost consemnate într-o lista de cuvinte care este identică cu albumul logopedic.

În timpul testării am observat o hiperactivitate şi o slabă concentrare pe realizarea sarcinilor. Copilul este mereu atras de construcţia cu cuburi, detaşându-se cu greutate de acesta.

Şunetul „r” este înlocuit cu „i”, sunetele „s”, „ş” sunt pronunţate interdental.

VII. Exerciții de realizare a auzului fonematic:

ex. – Turnăm apa într-un pahar ( în încăpere, de la robinet ) - Exerciţii de imitare a sunetului produs de diferite obiecte - Imitarea zgomotului apei în natură ( ploaie, râu, etc. ) - Perceperea vibraţiilor din mediu, etc. 4. Jocuri de educare a auzului :ex. Capcana- identificarea sursei sonore Ce auzi ? –asocierea sunetelor cu imagini Zgomote- trântitul uşii, spargerea balonului, etc. De câte ori auzi ? –corelarea sunetului cu numărul

5.Antranament auditiv verbal :

ex. Ex-joc şi variante de teme ( la cumpărături, în vizită, la doctor, etc.) favorizând vizualizarea şi comunicarea Jurnalul- portofoliu realizat de copil care permite comunicare a pe baza luiNOTĂ : Se alege o temă pe săptămână care să permită dramatizare sau joc de rol Se pune accent pe dialogul dascăl- copil dar şi pe cel copil- copil.

VIII. Plan de intervenție

Data Obiective de referinta Activitate Metode si mijl. didactice

Obs.

- sa reactioneze la vocea umana, prin diverse manifestari;

- sa semnalizeze anumite nevoi , prin diferite reactii verbale si/sau comportamentale;

- sa semnalizeze intelegerea unui mesaj simplu, prin raspunsuri adecvate (verbale si non-verbale);

- sa emita dupa model, sunete izolate (vocale si consoane);

- sa indice recunoasterea unor animale prin emiterea de onomatopee;

- sa pronunte combinatii de doua cuvinte legate (substantiv – advectiv/verb);

- sa reactioneze la solicitarile simple ale adultului;

- sa execute comenzi simple (ia, stai jos, inchide/deschide usa);

- sa formuleze propozitii simple (pe baza de imagini);

- sa raspunda la intrebarea “ce face?” pt. activitati familiare;

- sa raspunda la intrebarea “cine?” cu suport concret;

- sa raspunda la intrebarea “cum?” cu suport concret;

- sa raspunda la intrebarea “unde?” cu suport concret;

- sa identifice si sa numeasca actiuni;

- sa se prezinte in maniera proprie;- sa recunoasca si sa numeasca

Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic;

Exercitii de verbalizare, dupa model;

Exercitii de tipul “intrebare – raspuns”

Exercitii de identificare si denumire a unor obiecte, actiuni

Explicatia;Conversatia;Munca independenta;Exercitiul;

Planse;Jetoane;Jucarii;

persoane din mediul familiar (familie, scoala);

- sa diferentieze, in contexte diferite persoane, dupa anumite criterii (sex, varsta);

- sa identifice si sa denumeasca cel putin trei elemente din urmatoarele categorii: rechizite; mobilierul clasei; obiecte de igiena; obiecte din locuinta; obiecte de imbracaminte; legume; fructe; animale; pasari; jucarii; dulciuri; bauturi; alimente; mijloace de transport; flori; meserii si ocupatii.

cunoscute;

IX. Etapa terapeutică

EtapaTerapeutică

Demersul terapeutic şi obiectivele urmărite

Tehnicile de terapie

I. Etapa pregătitoare

1. Dezvoltarea mobilităţii corporale legate de limbajul verbal – gimnastică generală.

2. Educarea respiraţiei verbale

- obţinerea unei respiraţii lungi, fără efort, educarea echilibrului între expir şiinspir

- formarea unei respiraţii diafragmale

- obţinerea unui ritm respirator uniform

- oxigenarea înainte de efort- mărirea capacităţii respiratorii

1. Dezvoltarea mobilităţii fono-

articulatorii:

a) Antrenarea motricităţii faciale

b) Antrenarea motricităţii faciale

- Gimnastica braţelor, mâinilor, gâtului şi a capului, tiracelui, abdomenului, aplaudatul, mersul ritmat etc.

- Exerciţii pentru expiraţie (exerciţii de suflat);-- Exerciţii pentru inspiraţie (mirosirea florilor);-- Exerciţii pentru învăţarea inspiraţiei diferenţiale (alternarea - inspiraţiei pe cele două nări);-- Exerciţii de respiraţie în faţa oglinzii, prelungind treptat expiraţia etc.

(gimnastica facială)- umflarea alternativă a obrajilor;- umflarea şi retragerea simultană a obrajilor;- încreţirea, descreţirea feţei;- imitarea râsului;- imitarea surâsului etc.

(gimnastica labială)

c) Antrenarea motricităţii linguale

a) Antrenarea mişcărilor mandibulare

b) Antrenarea mişcărilor velopalatine

2. Antrenarea auzului fonematic

a) Formarea capacităţii de diferenţiere fonematicăb) Formarea percepţiei fonetice

c) Analiza fonetică (de la propoziţie la cuvânt, silabă, sunet)

- întinderea buzelor;- rotunjirea buzelor;- formarea unei pălnii cu buzele;- acoperirea unei buze cu cealaltă, alternativ;- vibrarea buzelor etc.

(gimnastica linguală)- mişcări rapide şi ritmice de scoatereşi retragere a limbii;- mişcări spre dreapta şi spre stânga;- imitarea plescăitului etc.- ştergerea dinţilor înafară şi înăuntru cu limba etc.

(gimnastică mandibulară)- ridicarea şi coborîrea ritmică a mandibulei;- mişcări spre dreapta si spre stânga ale mandibulei;- mişcări înainte şi înapoi ale mandibulei;- imitarea rumegatului animalelor etc.

(gimnastică velopaşatină)

- imitarea tusei- imitarea căscatului- mişcări de deglutiţie

- imitarea sunetelor din natură (onomatopee) în şoaptă, în ritm stacato şi prelungit;

- analiză auditivă a sunetului (la început, la mijloc şi la sfârşitul cuvântului);

- repetarea unor silabe sau sunete în scopul diferenţierii consoanelor surde de cele sonore;

- separarea în propoziţie a cuvântului care conţine sunetul deficitar;

- analiza fonetică a cuvântului care conţine sunetul de

corectat;- diferenţierea consoanelor surde de cele sonore şi a sunetelor

cu puncte de articulare apropiate;- joc de articulare corectă a vocalelor;- diferenţiarea cuvintelor paronime;- jocuri diferite pentru dezvoltarea auzului fonematic etc.

II. Etapa de obţinerea şi exersarea sunetului deficitar

A. Impostarea sunetului (obţinerea izolată a sunetuli)

1. Pregătirea impostării

2. Emiterea sunetului prin demonstraţie şi imitaţie

3. Emiterea concomitentă

3. Emiterea independentă

- exerciţii cu onomatopee

- Demonstrarea articulării sunetelor ő, ö, ü, ű, însoţită de expiraţia clară;

- Pronunţie concomitentă – pronunţie reflectată - pronunţie independentă

După pronunţia model se realizează pronunţia cncomitentă a sunetului corect, prin imitarea lui sau o metodă de derivare.

Când pronunţia sunetului se poate realiza şi independent, prin execuţii diferite, se trece la exersarea sunetelor în structuri fonetice complexe:

- exerciţii de pronunţare în şoaptă, cu un minimde efort articulator;

- exerciţii de consolidare cu vocea din ce în ce mai puternică;- exerciţii de includere în diferite combinaţii silabice, în

cuvinte şi complexitate progresivă. Sunetul „ö”, „ő” se realizează prin deschiderea gurii de circa 9mm, iar vârful limbii trebuie să fie uşor retras în interiorul cavităţii bucale şi se sprijină pe incisivii inferiori. Sunetul „ü ,” „ű ” se poate obţine prin tragerea laterală a comisurilor buzelor, prin perceperea cu palma a vibraţiilor produse de fonem, în creştetul capului sau sub bărbie, iar vârful limbii trebuie

B. Consolidarea sunetului

C. Diferenţierea sunetelor

D. Autimatizarea

să fie uşor retras în interiorul cavităţii bucale şi se sprijină pe incisivii inferiori cu partea posterioară încordată, ridicată uşor spre palat.

1. Introducerea sunetului în silabe:- silabe diercte;- structuri reversibile;- logatomi (silabe cu şi fără sens;- structuri silabice cu ritm;- structuri consonantice.

2. Introducerea în cuvinte monosilabice, bisilabice polisilabice:- Cuvinte cu fonemul în poziţie iniţială;- Cuvinte în care fonemul se află în pouiţie mediană (în

interiorul cuvţntului);- Cuvinte în care fonemul se află în poziţie finală;- Cuvinte în care fonemul deficitar se află precedat sau urmat

de o consoană/vocală;- Civinte în care sunetul afectat este

intervocalică/consonantică;- Cuvinte în care fonemul deficitar este constant, dar primul

fonem al cuvântului este substituit;- Structuri verbale reversibile;- Structuri verbale progresive prinadiţie etc.

1. Diferenţierea la nivelul silabelor:- exerciţii de compararea silabelor directe şi inverse în cazul

consoanelor surde şi sonore.2. Diferenţierea la nivelul cuvintelor:

- exerciţii cu cuvinte paronime1. Exersarea sunetului deficitar în prpoziţii:

- exerciţii de pronunţie a unor propoziţii simple în care este prezent în cuvinte sunetul deficitar, la început, mijloc şi final;

- exerciţii cu sintagme cu partea finală constantă;- exerciţii cu partea iniţială constantă;

E. Exersarea sunetului deficitar corectat în scurte texte,povestiri, în memorizări

- exerciţii cu sintagme cu frecvenţă mare a fonemului deficitar;

- exerciţii cu sintagme afirmative,negative, interogative.- exerciţii de povestiri şi repovestiri după imagini, seturide

imagini (urmărind succesiunea secvenţelor povestirii);- memoraea de scurte poezii care conţin sunetele deficitare;- texte scurte în care cuvintele care prezintă dificultăţi

serepetă;- texte cu dificultăţi variabile- dialogiri (convorbire lieră cu temă – folosind materiale

didactice sau teme propuse de copil;- compuneri cu teme ate sau liber etc.

IX. Formarea abilităţilor în plan lexico-grafic

Etapa terapiei

Obiective de referinţe Tehnici de terapie/învăţare

I. Evaluare psiho-pedagogică

Probe/teste aplicate:

1. Testul Raven Color; 2. Sindelar; 3. Difer;

4. Testul MEIXNER de investigare a lexiei/grafiei;

5. Testarea vorbirii independente/reflectate;6. Proba de atenţie

Scor: Observaţii

II. Etapa de prelexie şi pregrafie

1.Pregătire psihomotorie:

a) Motricitate generală:

-dezvoltarea forţei musculare şi posibilitatea de dirijare a acesteia;-dezvoltarea mişcărilor de fineţe a braţelor şi ale mâinii.

b) Educarea mâinii dominante:

- exerciţii de coordonare motorie generală;

- exerciţii pentru independenţa mâinilor şi a degetelor.- exerciţii pentru independenţa degetelor( a replica degetele “în ghiară”, mişcarea de “pianotage”:- exerciţii de opunere a degetului mare cu celelalte;- ex. de a “deschide”şi de a “închide pumnii”;- ţinerea unui baston în echilibru;

-ex. de gimnastică a mîinii:- palma închisă, deschisă;- pumn închis, deschis;- flexie şi extensie, pe rând a fiecărui deget;- “cântatul la pian”;- întoarcerea mâinii spre dreapta şi spre stânga;- mâna dreaptă închisă, cea dreaptă deschisă;

c) Coordonare:-mişcare

-respiraţie-vorbire

d) Pregătirea generală grafomotrică:

e) desen:

2. Însuşirea schemei corporale:

- pumnii strânsi, închiderea şi deschiderea simultană;- sprijinirea palmelor şi îndoirea succesivă a degetelor etc.

-ex. de mers asociat cu număratul;-mersul în direcţii diferite, spre dreapta, stânga, înainte, înapoi;-ex. de coordonare a respiraţiei;-pronunţia vocalelor;-ex. pt. îmbunătăţirea articulaţiei etc.

-ex. manuale de decupaj, modelaj, colaj, colorare, desen;trasare de linii regulate-neregulate, de la un ritm lent la un ritm rapid;-ex. de urmărire cu degetul a unor trasee grafice, când lent, când rapid;ex. de zig-zag-uri(linii drepte, frânte, rotunduri).

-tehnici de divertisment grafic;-tehnici de desen figurative. (varietatea de grosimi real. cu creta, creioane colorate, creion negru);

Exerciţii de cunoaşterea schemei corporale:-Ex. de observare a alcătuirii corpului:

- exerciţii –joc de identificare şi numire a elementelor principale şi de detaliu ale schemei corporale proprii şi ale partenerului(în oglindă/pe un coleg sau pe o păpuşă/în imagini);

- ex de folosire a fiecărui segment al corpului;- ex. mimice de identificare a unor modele de exprimare

nonverbală pt. dezv. abilităţii de a elabora răspunsuri emoţionale (bucurie, tristeţe, plăcere, etc.);

- jocuri cu marionette/jocuri de rol;

3. Stabilizarea lateralităţii

4. Coordonare oculo-motorie, formarea abilităţii de a urmări cu privirea în sensul convenţional al actului citirii(stânga-dreapta).

- ex. de reconstituire a obiectului din părţi, reconstituire imagistică (puzzles)/completare imagine lacunară;

- modelare din plastilină- constricţie “omuleţul”din forme geometrice;- colorare şi desenare “omuleţul” din figuri geometrice:- desenul corpului uman/test proiectiv “Omuleţul”;- ex. de joc de asociere “parte corporală (organ de simţi) –

simţ corespunzător” (nas-miros; ureche-auz etc)

Exerciţii de fixare a lateralităţii:- ex. de trasare a cercurilor cu mâna dominantă, apoi cu cea opusă, în sensul de mers al acelor ceasornicului şi invers;- ex. de trasare de cercuri, simultan cu mâna dreaptă şi cu măna dreaptă cu modificarea dimensiunii cercurilor;- ex. de trasare a figurilor geometrice, etc.- ex de identificare “stânga-dreapta”

Exerciţii antepregrafice:- divertisment grafice exprimat prin mâzgălituri în diverse

direcţii şi planuri (vertical, orizontal), zigzaguri în formă de linii, linii frânte, linii curbe, haşurări în spaţii deteminate;

- desen figurative: desen după şablon, (trasare de contururi şi umplerea spaţiului – cu fond, prin haşurare de linii), desen lacunar şi desen după obiecte familiare asociere/redare de figuri geometrice (ou, casă, acsară, etc.);

- exerciţii de joc de aşezare de jetoane de la stânga la dreapta;

- exerciţii de focalizare a unei mişcări dela stânga la dreapta(vom desena cu o cretă linii grafice alternative;

-ex. de contururi desenate;

5. Pregătirea limbajului verbal ( atât în terapia dislexiei, cât şi în cea a disgrafiei):

c) Educarea deprinderilor de articulare corectă a eventualelor sunete deficitare(dislalii, rinolalii,tulb. de ritm etc.);

d) Educarea şi dezvoltarea auzului şi percepţei auditive

c) Identificarea atributelor sunetelor.

6. Formarea conduitelor perceptiv-motrice de culoare, mărime, formă, orientare spaţială

a) Identificarea culorilorb) Formarea percepţiilor formelor graficec) Formarea percepţiilor de mărime şi

cantitated) Perceperea formelor geometrice

- ex. de copiere de desne şi figuri geometrice;- ex. de trasarea de linii prin mişcarea continuă;- ex. de mişcare continuă pe verticală, orizontală, oblică cu opriri la comandă;- ex. de desenare a două linii paralele pt. dezvoltarea capacităţii de percepţie a egalităţii mărimilor şi a spaţiului dintre ele;- ex. de desenare de linii verticale de sus în jos pe toată lungimea foii;

-ex. de pronunţie corectă a sunetelor;-ex. de pronunţie, prelungită a vocalelor şi de pronunţie melodică a grupurilor de vocale;-ex. de diferenţiere auditivă;-ex cu onomatopee;-ex. de pronunţie ritmică;-ex. de pronunţie melodică;-ex. de identificare a obiectelor după zgomot.-tehnici pentriu identificarea timbrului: zgomote diverse, sunete provenite de la diferite surse;-tehnici de idferenţieri de tonuri;tehnici de rostire a cuvintelor cu accent pe o silabă;-tehnici de rostire a unor poezii cu respectare ritmului, prin cadenţă, pentru realizării muzicalităţii.

- Exerciţii pentru formarea noţiunilor de culoare ( roşu, alb, negru, galben, albastru, verde); mărime (mare-mic, lung-scurt, subţire-scurt, mult, puţin, mare, mic, mai mare, mai mic etc); formă grafică (punct, linie, cerc, rotunjit, turtit, bombat, scobit, răsucit etc); pătrat etc); direcţie (dreapta- stânga; înainte- înapoi etc); poziţie (orizontal, vertical, oblic, sus, jos,pe, între etc); formă geometrică ( cerc, pătrat, dreptunghi, triungh, romb, trapez etc).

e) Formarea percepţiiolr spaţiale f) Relaţia

g) Forrmarea percepţiilor temporale- aprecierea duratei, pauzei

h) Identificarea ordinii cronologice.

- Exerciţii de sortare, identificare imagistică şi obiectuală, după unul sau mai multe criterii (culoare,formă, etc) cu verbalizare;

- Tehnici de ordonare a obiectelor (imaginilor) ; - Exerciţii de sinteză perceptuală (puzzle, completare

imagine lacunară etc);- Exerciţii de orientare în spaţiul restrâns (foaie de

bloc/caiet de desen) după repere date;- Exerciţii de reproducerea diferitelor ordonări, utilizându-

se forme geometrice situate în poziţii diferite şi după criterii diferite(culoare, mărime etc);

- Tehnici pentru ordonarea grafemelor;- Exerciţii pentru conştientizarea ordinii fonemelor în

cuvântul rostit, într-o propoziţie supusă.

- Exerciţii pentru perceperea momentelor diferite ale zilei şi comparării lor (diferenţierea şi fixarea momentelor zilei);

- Exerciţii pentru diferenţierea şi succesiunea zilelor săptămânii;

- Exerciţii pentru evidenţierea pauzelor în pronunţie şi a intervaleor în grafie.

- Exerciţii de redare cronologică a unor evenimente familiale;

- Exerciţii de redare a succesiunii unor evenimente prin ordonarea unor imagini sau a unei povestiri ( se folosesc poveştile illustrate, copilul trebuind să pună în ordine imaginile);

- Tehnici pentru situarea în timp a evenimentelor trăite;- Tehnici pentru reconstituirea de povestiri;

i) Învăţarea noţiunilor temporale

7. Dezvoltarea abilităţilor perceptive vizual-auditive (formarea structurilor).

- Dezvoltarea acuităţii vizuale;- Percepţia formelor şi culorilor;

- Percepţia imaginilor;

- Discriminare fond-formă;

- Dezvoltarea acuităţii auditive;

- Diferenţierea sunetelor;

- Discriminarea verbală;

- Perceperea, codarea, decodarea vorbirii;

- Dezvoltarea coordonării între sunet şi mişcare

8. Dezvoltarea memoriei audio-vizuală

- Exerciţii de ordonare cronologică a momentelor zilei, a avenimentelor din viaţa familială;

- Exerciţii de ordonarea fonemelor în cuvântul rostit şi ordinea cuvintelor într-o sintagmă.

- Tehnici pentru a folosi noţiunile de: înainte, după, ieri, azi, acum, mâine, primul, ultimul.

- Exerciţii pentru dezvoltarea percepţiei vizuale, diferenţierea imaginilor, formelor;

- Exerciţii pentru recunoaşterea obiectelor din mediul înconjurător.

- Recunoaşterea formei ascunse;- Exerciţii pentru recunoaşterea obiectelor dintr-un

ansamblu.- Tehnici pentru recunoaşterea formelor mărimilor a

poziţiilor;- Exerciţii pentru dezvoltarea percepţiei auditive, a

auzului fonematic prin: recunoaşterea diferitelor zgomote produse de obiecte, feno,ene ale naturii, imitarea de zgomote, recunoaşterea direcţiei de unde vine sursa sonoră, diferenţierea sunetelor, lectura labială pentru dezvoltarea atenţiei vizuo-auditive, diferenţierea sunetelor în cuvinte cunoscute şi necunoscute.

- Exerciţii de diferenţierea cuvintelor , silabelor perechi;- Exerciţii de recunoaşterea silabei ascunse;

- Exerciţii de reţinerea ordinii imaginilor, formelor geometrice, cuvintelor, silabelor fără sens, numerelor etc;

9. Dezvoltarea motivaţiei pentru actul lexico-grafic

- Exerciţii de reamintirea imaginilor cu cuvinte, cu imagini;

- Exerciţii de repetare de cuvinte, numere;

- Tehnici de dozare a efortului şi individualizarea paşilor efectuaţi pentru permanenta evaluare a progreselor;

- Tehnici de întărire pozitivă, permanentă a rezutatelor obţinute.

Etapa iniţierii în actul lexic şi grafic.Cunoaşterea literelor.

Formarea abilităţilor în plan lexico-grafic

Etapa terapiei

Perioada Obiective de referinţe Tehnici de terapie/învăţare


01.10.2008 –31.10.2008

Probe/teste aplicate: Scor: Observaţii

1. Testul Raven Color 107 Nivel mediu

2. Testul de capacitate Sindelar

4. Testul MEIXNER de investigare a lexiei/grafiei

Confuzie de vocale: ú-ű, e-é, ő-ű, ö-őCinfuzie de consoane: b-d-p, sz-zsCiteşte cu dificultate la nivel silabic

5. Testarea vorbirii independente/reflectate Nu prezintă tulb. de limbaj

6. Testul de Atenţie Concentrată 47,11% Concentrarea atenţiei la nivel mediu

7. Conduită la lecţie Interes şi atenţie fluctuante

8. Conduita în grup Stabileşte uşor relaţii, vine cu idei, propuneri

8. Conduită la lecţie şi în grup Rezolvă greoi, cu multă energie, cu erori sarcinileEste retras, timid

II. Etapa de prelexie şi pregrafie

01.11.2008 –10.04.2008

1.Pregătire psihomotorie:

f) Motricitate generală:

-dezvoltarea forţei musculare şi posibilitatea de dirijare a acesteia;-dezvoltarea mişcărilor de fineţe a braţelor şi ale mâinii.

b) Educarea mâinii dominante:

c) Coordonare:-mişcare-respiraţie-vorbire

d) Pregătirea generală grafomotrică:

- exerciţii de coordonare motorie generală;- exerciţii pentru independenţa mâinilor şi a degetelor.- exerciţii pentru independenţa degetelor ( a replica degetele “în ghiară”, mişcarea de “pianotage”:- exerciţii de opunere a degetului mare cu celelalte;- ex. de a “deschide”şi de a “închide pumnii”;- ţinerea unui baston în echilibru;

-ex. de gimnastică a m\inii:- palma închisă, deschisă;- pumn închis, deschis;- flexie şi extensie, pe rând a fiecărui deget;- “cântatul la pian”;- întoarcerea mâinii spre dreapta şi spre stânga;- mâna dreaptă închisă, cea dreaptă deschisă;- pumnii strânsi, închiderea şi deschiderea simultană;- sprijinirea palmelor şi îndoirea succesivă a degetelor etc.

-ex. de mers asociat cu număratul;-mersul în direcţii diferite, spre dreapta, stânga, înainte, înapoi;-ex. de coordonare a respiraţiei;-pronunţia vocalelor;-ex. pt. îmbunătăţirea articulaţiei etc.

-ex. manuale de decupaj, modelaj, colaj, colorare, desen;trasare de linii regulate-neregulate, de la un ritm lent la un ritm

e) desen:

2. Însuşirea schemei corporale:

3. Stabilizarea lateralităţii

rapid;-ex. de urmărire cu degetul a unor trasee grafice, când lent, când rapid;ex. de zig-zag-uri(linii drepte, frânte, rotunduri).

-tehnici de divertisment grafic;-tehnici de desen figurative. (varietatea de grosimi real. cu creta, creioane colorate, creion negru);

Exerciţii de cunoaşterea schemei corporale:-Ex. de observare a alcătuirii corpului:

- exerciţii –joc de identificare şi numire a elementelor principale şi de detaliu ale schemei corporale proprii şi ale partenerului(în oglindă/pe un coleg sau pe o păpuşă/în imagini);

- ex de folosire a fiecărui segment al corpului;- ex. mimice de identificare a unor modele de exprimare

nonverbală pt. dezv. abilităţii de a elabora răspunsuri emoţionale (bucurie, tristeţe, plăcere, etc.);

- jocuri cu marionette/jocuri de rol;- ex. de reconstituire a obiectului din părţi, reconstituire

imagistică (puzzles)/completare imagine lacunară;- modelare din plastilină- constricţie “omuleţul”din forme geometrice;- colorare şi desenare “omuleţul” din figuri geometrice:- desenul corpului uman/test proiectiv “Omuleţul”;- ex. de joc de asociere “parte corporală (organ de simţi) –

simţ corespunzător” (nas-miros; ureche-auz etc)

Exerciţii de fixare a lateralităţii:

4. Coordonare oculo-motorie, formarea abilităţii de a urmări cu privirea în sensul convenţional al actului citirii (stânga-dreapta).

- ex. de trasare a cercurilor cu mâna dominantă, apoi cu cea opusă, în sensul de mers al acelor ceasornicului şi invers;- ex. de trasare de cercuri, simultan cu mâna dreaptă şi cu măna dreaptă cu modificarea dimensiunii cercurilor;- ex. de trasare a figurilor geometrice, etc.- ex de identificare “stânga-dreapta”

Exerciţii antepregrafice:- divertismente grafice exprimat prin mâzgălituri în

diverse direcţii şi planuri (vertical, orizontal), zigzaguri în formă de linii, linii frânte, linii curbe, haşurări în spaţii deteminate;

- desen figurative: desen după şablon, (trasare de contururi şi umplerea spaţiului – cu fond, prin haşurare de linii), desen lacunar şi desen după obiecte familiare asociere/redare de figuri geometrice (ou, casă, acsară, etc.);

- exerciţii de joc de aşezare de jetoane de la stânga la dreapta;

- exerciţii de focalizare a unei mişcări dela stânga la dreapta (vom desena cu o cretă linii grafice alternative;

-ex. de contururi desenate;- ex. de copiere de desne şi figuri geometrice;- ex. de trasarea de linii prin mişcarea continuă;- ex. de mişcare continuă pe verticală, orizontală, oblică cu opriri la comandă;- ex. de desenare a două linii paralele pt. dezvoltarea capacităţii de percepţie a egalităţii mărimilor şi a spaţiului dintre ele;- ex. de desenare de linii verticale de sus în jos pe toată lungimea foii;

5. Pregătirea limbajului verbal ( atât în terapia dislexiei, cât şi în cea a disgrafiei):

e) Educarea deprinderilor de articulare corectă a eventualelor sunete deficitare(dislalii, rinolalii,tulb. de ritm etc.);

f) Educarea şi dezvoltarea auzului şi percepţei auditive

c) Identificarea atributelor sunetelor.

6. Formarea conduitelor perceptiv-motrice de culoare, mărime, formă, orientare spaţială

a) Identificarea culorilorg) Formarea percepţiilor formelor graficeh) Formarea percepţiilor de mărime şi

cantitatei) Perceperea formelor geometricej) Formarea percepţiiolr spaţiale

f) Relaţia

-ex. de pronunţie corectă a sunetelor;-ex. de pronunţie, prelungită a vocalelor şi de pronunţie melodică a grupurilor de vocale;-ex. de diferenţiere auditivă;-ex cu onomatopee;-ex. de pronunţie ritmică;-ex. de pronunţie melodică;-ex. de identificare a obiectelor după zgomot.-tehnici pentriu identificarea timbrului: zgomote diverse, sunete provenite de la diferite surse;-tehnici de idferenţieri de tonuri;tehnici de rostire a cuvintelor cu accent pe o silabă;-tehnici de rostire a unor poezii cu respectare ritmului, prin cadenţă, pentru realizării muzicalităţii.

- Exerciţii pentru formarea noţiunilor de culoare ( roşu, alb, negru, galben, albastru, verde); mărime (mare-mic, lung-scurt, subţire-scurt, mult, puţin, mare, mic, mai mare, mai mic etc); formă grafică (punct, linie, cerc, rotunjit, turtit, bombat, scobit, răsucit etc); pătrat etc); direcţie (dreapta- stânga; înainte- înapoi etc); poziţie (orizontal, vertical, oblic, sus, jos,pe, între etc); formă geometrică ( cerc, pătrat, dreptunghi, triungh, romb, trapez etc).

- Exerciţii de sortare, identificare imagistică şi obiectuală, după unul sau mai multe criterii (culoare,formă, etc) cu verbalizare;

- Tehnici de ordonare a obiectelor (imaginilor) ; - Exerciţii de sinteză perceptuală (puzzle, completare

imagine lacunară etc);- Exerciţii de orientare în spaţiul restrâns (foaie de

bloc/caiet de desen) după repere date;- Exerciţii de reproducerea diferitelor ordonări, utilizându-

se forme geometrice situate în poziţii diferite şi după

i) Forrmarea percepţiilor temporale- aprecierea duratei, pauzei

j) Identificarea ordinii cronologice.

i) Învăţarea noţiunilor temporale

10. Dezvoltarea abilităţilor perceptive vizual-auditive (formarea structurilor).

criterii diferite (culoare, mărime etc);- Tehnici pentru ordonarea grafemelor;- Exerciţii pentru conştientizarea ordinii fonemelor în

cuvântul rostit, într-o propoziţie supusă.

- Exerciţii pentru perceperea momentelor diferite ale zilei şi comparării lor (diferenţierea şi fixarea momentelor zilei);

- Exerciţii pentru diferenţierea şi succesiunea zilelor săptămânii;

- Exerciţii pentru evidenţierea pauzelor în pronunţie şi a intervalelor în grafie.

- Exerciţii de redare cronologică a unor evenimente familiale;

- Exerciţii de redare a succesiunii unor evenimente prin ordonarea unor imagini sau a unei povestiri ( se folosesc poveştile illustrate, copilul trebuind să pună în ordine imaginile);

- Tehnici pentru situarea în timp a evenimentelor trăite;- Tehnici pentru reconstituirea de povestiri;- Exerciţii de ordonare cronologică a momentelor zilei, a

avenimentelor din viaţa familială;- Exerciţii de ordonarea fonemelor în cuvântul rostit şi

ordinea cuvintelor într-o sintagmă.

- Tehnici pentru a folosi noţiunile de: înainte, după, ieri, azi, acum, mâine, primul, ultimul.





- Dezvoltarea acuităţii auditive;



- Perceperea, codarea, decodarea vorbirii;

- Dezvoltarea coordonării între sunet şi mişcare






poziţiilor;- Exerciţii pentru dezvoltarea percepţiei auditive, a

auzului fonematic prin: recunoaşterea diferitelor zgomote produse de obiecte, feno,ene ale naturii, imitarea de zgomote, recunoaşterea direcţiei de unde vine sursa sonoră, diferenţierea sunetelor, lectura labială pentru dezvoltarea atenţiei vizuo-auditive, diferenţierea sunetelor în cuvinte cunoscute şi necunoscute.






- Tehnici de întărire pozitivă, permanentă a rezutatelor obţinute.

III. Etapa 21.04.2009- 1. Recunoaşterea şi identificarea literelor. - Exerciţii cu familiarizarea cu “suprafaţa plană”, şi cu

iniţierii în actul lexic şi grafic.Cunoaşterea literelor.

12.06.2009

2. Reproducerea şi însuşirea literelor.

“linia”;- Exerciţii pentru folosirea unor spaţii grafice cât mai

variate (tablă, perete, masă, caiet etc.) orizontal, vertical sau oblic.

- Exerciţii de progresie stânga-dreapta;- Exerciţii de orientarea sus-jos, pe pagină, explicarea

noţiunii de rând;- Exerciţii de analiză şi sinteză a elementelor grafice

cunoscute;

- conturarea literelor în aer;- conturarea cu degetul aliterelor decupate;- reproducerea motrică, desenarea cu degetul a literelor

prin suprapunere, sub model sau lângă model;- decuparea literelor de dimensiuni din ce în ce mai mari;- colorarea literelor, respectând direcţia şi primordialitatea

în execuţia elementelor grafice componente literei respective;

- executarea unei litere din sârmă maleabilă sau plastilină;- executarea literelor cu creta, creioane, karioka groase;- analiza grafică verbalizată a elementelor componente ale

literei;- reproducerea literelor cu ochii închişi, deschişi, pentru a-

si reprezenta, mental, forma literei;- citirea literei şi găsirea ei printer altele; în cuvinte, silabe

decupate etc, sublinierea ei cu o culoare etc;- recunoaşterea şi citirea literei, în cuvinte, prin indicarea

poziţiei pe care o ocupă (iniţial, mijloc, final);- decuparea literei din carton, hârtie;- formarea literei din plstilină şi exerciţii de pipăire;- citirea şi scrierea unei litere precedată sau urmată de o

vocală cu indicaţia sensului de citire etc.

Ordinea învăţării literelor este:

3. Succesiunea literelor (fonemelor şi grafemelor).

4. Perfecţionarea însuşirii grafo-fonetică a literei: - identificarea specificului grafolexice a vocalelor. - identificarea specificului învăţării grafolexice a consoanelor.

- vocalele: á-a-o-u-e-é-i- consoanele: m-n-l-r

Tehnici pentru exersarea lexiei şi grafiei vocalelor, consoanelor, precum şi înlăturarea confuziilor între acestea: 1. Exerciţii de identificare auditivă a fonemului:- exerciţii de pronunţie a vocalelor, a unor grupe de

vocale (citire labială);- exerciţii de diferenţiere a consoanelor surde de cele

sonore;- identificarea sunetului aflat în poziţie iniţială în cuvânt;- pronunţia reflectată şi independentă a sunetului vizat;- exemplificări de cuvinte cu sunetul aflat în poziţie

iniţială;

2. Exerciţii de identificare – diferenţiere mnezică a literelor:- exerciţii cu litere decupate (de mână, de tipar);- exerciţii de asociere literă-sunet;- exerciţii de asociere literă-sunet-imaginea unui cuvânt

care începe cu sunetul coresapunzător literei;- identificare tactilă a literelor;3. Exerciţii de asociere fonem-literă-grafem: - procedeul scrierii vocalelor şi consoanelor în culori

diferite;- exerciţii de selectare a literei dintr-un grup dat;- exerciţii de redare a grafemului cu sprijin de puncte/cu

ajutorul săgeţilor, scrierea cu majuscule, tastarea literei pe computer;

- exerciţii de citire izolată a literelor, însoţite de exerciţii de scriere a elementelor grafice corespunzătoare literelor;

- exerciţii de copiere după literă scrisă de mână, de tipar;- exerciţii de dictare de litere, în ordinea învăţată şi apoi în

mod aleatoriu.

- exerciţii de copiere a literelor de tipar mari, mici, apoi a literelor cursive;

- execiţii de scriere a literei pe caiet între liniile şi spaţiile marcate, cu respectarea regulilor de caligrafiere;

- exerciţii de dictare a literelor care formează un anumit cuvânt;

IV. Etapa învăţării silabelor.

21.04.2009-12.06.2008

- Reproducerea şi înţelegerea semnificaţiei - Exerciţii de compunere şi descompunere (prin analiza şi sinteza fonetico-grafică) a silabelor directe şi inverse cu literele însuşite;

- Exerciţii cu silabe scrise pe caiet prin copiere şi dictare;- Exerciţii cu material fără semnificaţie şi cu semnificaţie:

a) Ex. pregătitoare reversibilităţii: li-il; la-al, etc.b) Compararea similitudinilor, după creiteriul

diferenţei (prin adiţie, prin substituire, prin reversibilitate): rac, sac, mac, tac, fac, etc.

c) Recunoaşterea unei silabe într-un ansamblu de structuri asemănătoare (car, rac, arc etc).

- Tehnici pentru lexia şi grafia grupelor silabice structurate divers: silabă directă (consoană-vocală); silabă inversă (vocală-consoană); silabe închise şi deschise cu sau fără semnificaţie (consoană-vocală-consoană); silabe repetate (cvcv).

- Tehnici pentru lexia şi grafia diftongilor şi triftongilor (ai, au, ei, ai, iu, ie, eau, iau, eai, iei, eoa, ioa etc.);

- Tehnici pentru exersarea, în ordine crescândă, a dificultăţilor în citirea şi scrierea diftongilor şi triftongilor: au, ou, oi, ie, ei; diftong monofonematici: ea, oa, eo, io, iu, după consoane; triftongi monofonematici: eoa, ioa, după consoane.

V. Etapa însuşirii

21.04.2009-12.06.2008

1. Recunoaşterea şi reproducerea, în scris şi citit, a cuvântului:

- Tehnici pentru evidenţierea structurii fonetice a cuvântului prin analiză şi sinteză fonetică;

cuvântului - analiza şi sinteza lexică şi grafică a cuvintelor;

- accentuarea corectă a cuvintelor, reglarea ritmului respirator, respectarea spaţiilor.

2. Despărţirea corectă în silabe (fonetic şi grafic).

3. Scrierea corectă

- Tehnici pentru evidenţierea structurii grafice a cuvântului prin copiere şi dictare;

- Exerciţii de copiere şi dictare de cuvinte monosilabice, bisilabice;

- Exerciţii de citire cu voce tare a şirurilor de cuvinte şi accentuarea corectă a cuvintelor;

- Tehnici de citire a cuvintelor prin metoda despărţirii în silabe (se citeşte fiecare silabă şi apoi cuvântul întreg);

- Tehnici de despărţirea cuvintelor bisilabice a căror silabe se termină cu aceeaşi vocală;

- Tehnici pentru despărţirea în silabe, când două consoane alăturate se găsesc între două vocale;

- Exerciţii de compunere, citire şi scriere de cuvinte mono/bisilabice (eventual trisilabice) cu literele însuşite;

- Exerciţii de copiere a cuvintelor despărţite în litere sau silabe pentru a se memora, analiza corect elementele componente.

- Exerciţii de copiere, pe verticală, a literelor sau silabelor unui cuvânt

- Exerciţii de copiere de cuvinte, scrise cu litere de tipar sau cursiv, pe model;

- Exerciţii de dictare de cuvinte, însoţităde numerotarea fiecărei litere; de numerotarea silabelor;

- Completarea cuvintelor lacunare cu literele sau silabele lipsă;

- Ex. de dictare de cuvinte izolate sau incluse în text simplu care conţin sunete/grafeme ce provoacă confuzii de natură vizuală/fonetică;

- Exerciţii de dictare de cuvinte care încep cu aceeaşi silabă;

- Exerciţii cu litere, silabe decupate;- Tehnici de diferenţiere fonetică şi grafică între

consoanele perechi, între grafeme diferite, datorită

asemănării lor etc.

III. Etapa iniţierii în actul lexic şi grafic.Cunoaşterea literelor.

05.01.2009-30.01.2009

1. Recunoaşterea şi identificarea literelor.


- Exerciţii cu familiarizarea cu “suprafaţa plană”, şi cu “linia”;

- Exerciţii pentru folosirea unor spaţii grafice cât mai variate (tablă, perete, masă, caiet etc.) orizontal, vertical sau oblic.

- Exerciţii de progresie stânga-dreapta;- Exerciţii de orientarea sus-jos, pe pagină, explicarea

noţiunii de rând;- Exerciţii de analiză şi sinteză a elementelor grafice

cunoscute;

- conturarea literelor în aer;- conturarea cu degetul aliterelor decupate;- reproducerea motrică, desenarea cu degetul a literelor



- executarea lunei litere din sârmă maleabilă sau plastilină;

- executarea literelor cu creta, creioane, karioka groase;- analiza grafică verbalizată a elementelor componente ale



decupate etc, sublinierea ei cu o culoare etc;- recunoaşterea şi citirea literei, în cuvinte, prin indicarea



poziţiei pe care o ocupă (iniţial, mijloc, final);- decuparea literei din carton, hârtie;- formarea literei din plstilină şi exerciţii de pipăire;- citirea şi scrierea unei litere precedată sau urmată de o


Ordinea învăţării literelor este: - vocalele: a-o-u-e-i

- consoanele: m-n-l-r-t-v-f-h-z-s-p-b-d –ş-j-ţ-g-c

Tehnici pentru exersarea lexiei şi grafiei vocalelor, consoanelor, precum şi înlăturarea confuziilor între acestea: 1. Exerciţii de identificare auditivă a fonemului:- exerciţii de pronunţie a vocalelor, a unor grupe de



iniţială;


care începe cu sunetul coresapunzător literei;- identificare tactilă a literelor;3. Exerciţii de asociere fonem-literă-grafem: - procedeul scrierii vocalelor şi consoanelor în culori


ajutorul săgeţilor, scrierea cu majuscule, tastarea literei

pe computer;- exerciţii de citire izolată a literelor, însoţite de exerciţii

de scriere a elementelor grafice corespunzătoare literelor;


mod aleatoriu.- exerciţii de copiere a literelor de tipar mari, mici, apoi a

literelor cursive;- execiţii de scriere a literei pe caiet între liniile şi spaţiile

marcate, cu respectarea regulilor de caligrafiere;- exerciţii de dictare a literelor care formează un anumit

cuvânt;


09.02.2009-10.04.2008

- Reproducerea şi înţelegerea semnificaţiei - Exerciţii de compunere şi descompunere (prin analiza şi sinteza fonetico-grafică) a silabelor directe şi inverse cu literele însuşite;


d) Ex. pregătitoare reversibilităţii: li-il; la-al, etc.e) Compararea similitudinilor, după creiteriul


f) Recunoaşterea unei silabe într-un ansamblu de structuri asemănătoare (car, rac, arc etc).


V. Etapa însuşirii cuvântului

21.04.2009-12.06.2008


- analiza şi sinteza lexică şi grafică a cuvintelor;




- Tehnici pentru evidenţierea structurii fonetice a cuvântului prin analiză şi sinteză fonetică;















- Exerciţii cu litere, silabe decupate;

- Tehnici de diferenţiere fonetică şi grafică între consoanele perechi, între grafeme diferite, datorită asemănării lor etc.

Formarea abilităţilor în plan lexico-grafic

Etapa terapiei



01.10.2008 –31.10.2008


1. Testul Raven Color 79 Intel. de limită

2. Testul de capacitate Sindelar Tulb. de discriminare vizuală, de integrare

intermodală perceptivă , memorie acustică/vizuală slabă, schmei corporale

3. Testul Difer de grafomotricitate 91% Nivel mediu slab


Recunoaşte 11 litere: e, i, a, u, o, t, m, l, ş, c, z

5. Testarea vorbirii independente/reflectate Nu prezintă tulb. de pronunţie

6. Testul de Atenţie Concentrată 90% Atenţie concentrată bună

7. Conduită Este timidă

I. Etapa premer-gătoare

03.11.2008 –28.11.2008 13. Dezvoltarea abilităţilor perceptive vizual-

auditive (formarea structurilor).








poziţiilor;





- Exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei vizuo-auditive, diferenţierea sunetelor în cuvinte cunoscute şi necunoscute.






- Tehnici de întărire pozitivă, permanentă a rezultatelor obţinute.

II. Etapa literei (pe două planuri: fonetico-auditiv şi grafo-fonetic.

02.12.2008-27.02.2009

1. Recunoaşterea şi identificarea literelor.


Exerciţii de dezvoltare a capacităţii de recunoaştere a literelor- reproducerea motrică, desenarea cu degetul a literelor



- executarea literelor cu creta, creioane, karioka groase;- analiza grafică verbalizată a elementelor componente ale



decupate etc, sublinierea ei cu o culoare etc;

Ordinea învăţării literelor este:



- recunoaşterea şi citirea literei, în cuvinte, prin indicarea poziţiei pe care o ocupă (iniţial, mijloc, final);

- decuparea literei din carton, hârtie;- citirea şi scrierea unei litere precedată sau urmată de o


- vocalele: a-á-e-é-i-í-o-ó-ö-ő-u-ú-ü-ű- diferenţierea consoanelor: m-n-l- h-j -z-s-r -g-k-b-d-p-h-t v-f -c-sz-zs- cs- ly-gy-ny-

Tehnici pentru exersarea lexiei şi grafiei vocalelor, consoanelor, precum şi înlăturarea confuziilor între acestea:

1. Exerciţii de identificare auditivă a fonemului:- exerciţii de pronunţie a vocalelor, a unor grupe de



iniţială;


care începe cu sunetul corespunzător literei;- identificare tactilă a literelor;

3. Exerciţii de asociere fonem-literă-grafem: - procedeul scrierii vocalelor şi consoanelor în culori


ajutorul săgeţilor, scrierea cu majuscule, tastarea literei

pe computer;- exerciţii de citire izolată a literelor, însoţite de exerciţii

de scriere a elementelor grafice corespunzătoare literelor;


mod aleatoriu.- exerciţii de copiere a literelor de tipar mari, mici, apoi a

literelor cursive;- execiţii de scriere a literei pe caiet între liniile şi spaţiile

marcate, cu respectarea regulilor de caligrafiere;- exerciţii de dictare a literelor care formează un anumit

cuvânt;


03.11.2008-19.12.2009

1. Succesiunea literelor

2. Reproducerea şi înţelegerea semnificaţiei

Tehnici pentru exersarea lexiei şi grafiei vocalelor, consoanelor, precum şi înlăturarea confuziilor între acestea:

1. Exerciţii de identificare auditivă a fonemului:- exerciţii de pronunţie a vocalelor, a unor grupe de



iniţială;2. Exerciţii de identificare – diferenţiere mnezică a literelor:

- exerciţii cu litere decupate (de mână, de tipar);- exerciţii de asociere literă-sunet;- exerciţii de asociere literă-sunet-imaginea unui cuvânt

care începe cu sunetul corespunzător literei;

Exerciţii de compunere şi descompunere (prin analiza şi sinteza fonetico-grafică) a silabelor directe şi inverse cu literele însuşite;


g) Ex. pregătitoare reversibilităţii: li-il; la-al, etc.h) Compararea similitudinilor, după creiteriul


i) Recunoaşterea unei silabe într-un ansamblu de structuri asemănătoare (car, rac, arc etc).


V. Etapa însuşirii cuvântului

05.01.2009-30.01.2009


- analiza şi sinteza lexică şi grafică a cuvintelor;




- Tehnici pentru evidenţierea structurii fonetice a cuvântului prin analiză şi sinteză fonetică, despărţire a cuvintelor în silabe;







- Exerciţii structurale, cu partea iniţială sau cea finală constantă;









- Exerciţii cu litere, silabe decupate;- Tehnici de diferenţiere fonetică şi grafică între

consoanele perechi, între grafeme diferite, datorită asemănării lor etc.

VI. Etapa propoziţiei

0902.200927.02.2009

1. Analiza şi sinteza propoziţiei - Exerciţii de recunoaştere a numărului de cuvinte din propoziţie (fiecare cuvânt se descompune în silabe; silaba în sunete şi se citeşte cuvântul, conştientizând fiecare fonem care-l alcătuieşte).

- Exerciţii de formulare de a unor propoziţii pornind de la un cuvânt dat etc.

- Tehnici pentru copierea de propoziţii cu dificultăţi progresive,

- Exerciţii de dictare de propoziţii însoţite de analiza şi sinteza cuvintelor şi a silabelor componente;

- Tehnici pentru respectarea semnelor de punctuaţie şi reglarea respiraţiei în acest sens;

- Tehnici pentru respectarea pauzelor între cuvinte şi a pronunţiei fiecărui cuvânt la citire;

2. Consolidarea propoziţiilor

3. Perfecţionarea scris-cititului

- Exerciţii de scriere de cuvinte, propoziţii simple pe calculator etc.

- Exerciţii de lexie şi grafie ritmică (citirea şi scrierea de poezii , propoziţii din ce îmn ce mai complexe).

- Formarea de propoziţii pornind de la imagini;- Completarea propoziţiilor lacunare;- Reconstituirea propoziţiilor din cuvinte izolate;- Alcătuirea de propoziţii cu cuvinte date, cu partea

finalăconstantă, cu structuri reversibile,cu dificultăţi progresive, cu dificultăţi variabile.

- Citit- scrisul în colectiv;- Citirea simultană şi scrisul sub control;- Procedee de citire a imaginilor izolate şi în suită;- Citirea şi scrierea în ştafetă;- Citirea şi scrierea în pereche;- Citirea şi scrierea pe roluri;- Copiere, dictare şi compunere.

Formarea abilităţilor de pronunţie

Etapa terapiei


. Evaluare psiho-pedagogică

01.10.2008 –24.10.2008


1. Testul Raven Color 87 Inteligenţă de nivel mediu

2. Testul Difer de auz fonematic

66% Nivel incepător


5. Testarea vorbirii independente/reflectate Dificultăţi de articulareConfuzie de sunete: b-p, sz-s, z-sz, c-sz, zs-s, g-k

6. Testul de Atenţie Concentrată 100% Concentrarea atenţiei foarte bună

7. Conduită la lecţie Apreciează pozitiv activitatea sistematică

8. Conduita în grup Este prietenoasă, comunicativă, are mulţi prieteni


03.11.2008 –28.11.2008

02.12.2009-19.12.2009







- Demonstrarea articulării sunetelor s, zs, c însoţită de expiraţia clară;

- pronunţie concomitentă - pronunţie reflectată- pronunţie independentă

După pronunţia model se realizează pronunţia concomitentă a sunetului corect, prin imitarea lui sau o metodă de derivare.


- exerciţii de pronunţare în şoaptă, cu un minim de efort articulator;


cuvinte şi complexitate progresivă. Sunetul „s” se obţine cu buzele uşor rotunjite. Limba ia forma unei linguriţe, vărful ei rămâne liber, iar marginile lateraleating molarii superiori. Palatul moale este ridicat, coardele vocale nu vibrează, iar suflul de aer este puternic şi cald. Sunetul „zs” . Organele vorbirii au aceleaşi poziţii ca la „s” , deosebirea fiind dată de poziţia limbii care e mai apropiată de cerul gurii, precum şi de faptul că coardele vocale vibrează.

05.01.2009 –30.01.2009

09.02.2009 –27.02.2009



D. Automatizarea

Sunetul „c”. Buzele trebuie bine întinse, dinţii sunt uşor depărtaţi, limba se sprijină în spatele incisivilor superiori.




de o consoană/vocală;- Cuvinte în care sunetul afectat este





- exerciţii cu cuvinte paronime1. Exersarea sunetului deficitar în propoziţii:


- exerciţii cu sintagme cu partea finală constantă;- exerciţii cu partea iniţială constantă;- exerciţii cu sintagme cu frecvenţă mare a fonemului

E. Exersarea sunetului deficitar corectat în scurte texte, povestiri, în memorizări

deficitar;- exerciţii cu sintagme afirmative,negative, interogative.- exerciţii de povestiri şi repovestiri după imagini, seturide




EtapaTerapeutică

Perioada Demersul terapeutic şi obiectivele urmărite



13.10.2008 – 28.11.2008 1. Dezvoltarea mobilităţii fono-

articulatorii:




d) Antrenarea mişcărilor mandibulare


(gimnastica labială)- întinderea buzelor;- rotunjirea buzelor;- formarea unei pălnii cu buzele;- acoperirea unei buze cu cealaltă, alternativ;- vibrarea buzelor etc.



02.12.2008 –30.01.2009

e) Antrenarea mişcărilor velopalatine

2. Consolidarea sunetului „r”

(gimnastică velopalatină)


1. Introducerea în silabe:

- exerciţii de pronunţie în silabe deschise, închise (cu vocale, diftongi,) şi se trece apoi la pronunţia lui precedate de consoane.

2. Introducerea în cuvinte:- se pronunţă serii de cuvinte cu „r” în poziţie iniţială, de

mijloc şi finală, de la cuvinte monosilabice la cele plurisilabice, de la un singur „r” la mai mulţi în acelaşi cuvânt;

- asociere de vocale;- asociere cu consoane.

3. Exersarea sunetului „r” în propoziţii:- exerciţii de pronunţie a unor propoziţii simple în care este

prezent în cuvinte sunetul deficitar, la început, mijloc şi final;


deficitar;- exerciţii cu sintagme afirmative, negative, interogative

4. Exersarea sunetului deficitar corectat în scurte texte, povestiri, în memorizări:

- exerciţii de povestiri şi repovestiri după imagini, seturide imagini (urmărind succesiunea secvenţelor povestirii);

- memoraea de scurte poezii care conţin sunetele deficitare;- texte scurte în care cuvintele care prezintă dificultăţi se

repetă;- texte cu dificultăţi variabile- dialogiri (convorbire lieră cu temă – folosind materiale



13.10.2008 – 28.11.2008 1. Dezvoltarea mobilităţii fono-

articulatorii:




f) Antrenarea mişcărilor mandibulare





13.11.2008 –30.01.2009

g) Antrenarea mişcărilor velopalatine

1. Consolidarea sunetului „k”, „g”

(gimnastică velopalatină)- imitarea tusei

1. Introducerea în silabe:

- exerciţii de pronunţie în silabe deschise, închise (cu vocale, diftongi,) şi se trece apoi la pronunţia lui precedate de consoane.

2. Introducerea în cuvinte:- se pronunţă serii de cuvinte cu „k” şi „g” în poziţie iniţială,

de mijloc şi finală, de la cuvinte monosilabice la cele plurisilabice, de la un singur „k”, „g” la mai mulţi în acelaşi cuvânt;

- asociere de vocale;- asociere cu consoane.

3. Exersarea sunetului „k” şi „g” în propoziţii:- exerciţii de pronunţie a unor propoziţii simple în care este

prezent în cuvinte sunetul deficitar, la început, mijloc şi final;


deficitar;- exerciţii cu sintagme afirmative, negative, interogative

4. Exersarea sunetului deficitar corectat în scurte texte, povestiri, în memorizări:

- exerciţii de povestiri şi repovestiri după imagini, seturide imagini (urmărind succesiunea secvenţelor povestirii);

- memoraea de scurte poezii care conţin sunetele deficitare;- texte scurte în care cuvintele care prezintă dificultăţi se

repetă;

- texte cu dificultăţi variabile- dialogiri (convorbire lieră cu temă – folosind materiale

didactice sau teme propuse de copil;- compuneri cu temed ate sau liber etc.


09.02.2009 -12. 06.2009






- cu puncte de articulare apropiate;- joc de articulare corectă a vocalelor;- diferenţiarea cuvintelor paronime;

jocuri diferite pentru dezvoltarea auzului fonematic etc.


- Demonstrarea articulării sunetelor z, sz, s, cs însoţită de expiraţia clară;






cuvinte şi complexitate progresivă. Sunetul „sz . Buzele trebuie bine întinse, dinţii sunt uşor depărtaţi, limba se sprijină pe incisivii inferiori, se bombează şi formează de-a lungul său un canal pe care se scurge aerul. Coardele vocale nu vibrează. Sunetul „z”. Se obţine la fel ca „s”, numai că coardele vocale nu

vibrează. Învăţarea se face prin imitare simţind şi vibraţia coardelor vocale. Sunetul „s” se obţine cu buzele uşor rotunjite. Limba ia forma unei linguriţe, vărful ei rămâne liber, iar marginile lateraleating molarii superiori. Palatul moale este ridicat, coardele vocale nu vibrează, iar suflul de aer este puternic şi cald. Sunetul „cs” se formează la fel ca sunetul „s”, specifică fiind evacuarea explozivă a aerului şi închiderea pe care o face limba. Învăţarea se face pornind de la „s” şi punând copilul să constate pe mână curentul de aer cald. Apoi, la pronunţia explozivă a lui „cs” se percepe caracterul puternic al curentului d aer.

EtapaTerapeutică




03.11.2008 – 19.12.2008

1. Dezvoltarea mobilităţii corporale legate de limbajul verbal – gimnastică generală.

2. Educarea respiraţiei verbale

- obţinerea unei respiraţii lungi, fără efort, educarea echilibrului între expir şiinspir

- formarea unei respiraţii diafragmale

- obţinerea unui ritm respirator uniform

- oxigenarea înainte de efort- mărirea capacităţii respiratorii

5. Dezvoltarea mobilităţii fono-

articulatorii:



- Gimnastica braţelor, mâinilor, gâtului şi a capului, tiracelui, abdomenului, aplaudatul, mersul ritmat etc.

- Exerciţii pentru expiraţie (exerciţii de suflat);-- Exerciţii pentru inspiraţie (mirosirea florilor);-- Exerciţii pentru învăţarea inspiraţiei diferenţiale (alternarea - inspiraţiei pe cele două nări);-- Exerciţii de respiraţie în faţa oglinzii, prelungind treptat expiraţia etc.


(gimnastica labială)


g) Antrenarea mişcărilor mandibulare

h) Antrenarea mişcărilor velopalatine




- întinderea buzelor;- rotunjirea buzelor;- formarea unei pălnii cu buzele;- acoperirea unei buze cu cealaltă, alternativ;- vibrarea buzelor etc.



(gimnastică velopaşatină)






- analiza fonetică a cuvântului care conţine sunetul de

corectat;- diferenţierea consoanelor surde de cele sonore şi a sunetelor

cu puncte de articulare apropiate;- joc de articulare corectă a vocalelor;- diferenţiarea cuvintelor paronime;- jocuri diferite pentru dezvoltarea auzului fonematic etc.


03.11.2008 –28.11.2008

02.12.2009-19.12.2009







- Demonstrarea articulării sunetelor ő, ö, ü, ű, însoţită de expiraţia clară;


După pronunţia model se realizează pronunţia cncomitentă a sunetului corect, prin imitarea lui sau o metodă de derivare.




cuvinte şi complexitate progresivă. Sunetul „ö”, „ő” se realizează prin deschiderea gurii de circa 9mm, iar vârful limbii trebuie să fie uşor retras în interiorul cavităţii bucale şi se sprijină pe incisivii inferiori. Sunetul „ü ,” „ű ” se poate obţine prin tragerea laterală a comisurilor buzelor, prin perceperea cu palma a vibraţiilor produse de fonem, în creştetul capului sau sub bărbie, iar vârful limbii trebuie

02.12.2008 –19.12.2008



D. Autimatizarea

să fie uşor retras în interiorul cavităţii bucale şi se sprijină pe incisivii inferiori cu partea posterioară încordată, ridicată uşor spre palat.









- exerciţii cu cuvinte paronime1. Exersarea sunetului deficitar în prpoziţii:


- exerciţii cu sintagme cu partea finală constantă;- exerciţii cu partea iniţială constantă;

05.01.2009 –30.01.2009

E. Exersarea sunetului deficitar corectat în scurte texte,povestiri, în memorizări

- exerciţii cu sintagme cu frecvenţă mare a fonemului deficitar;

- exerciţii cu sintagme afirmative,negative, interogative.- exerciţii de povestiri şi repovestiri după imagini, seturide





03.11.2008 –28.11.2008

02.12.2009-19.12.2009













cuvinte şi complexitate progresivă. Sunetul „s” se obţine cu buzele uşor rotunjite. Limba ia forma unei linguriţe, vărful ei rămâne liber, iar marginile lateraleating molarii superiori. Palatul moale este ridicat, coardele vocale nu vibrează, iar suflul de aer este puternic şi cald. Sunetul „zs” . Organele vorbirii au aceleaşi poziţii ca la „s” , deosebirea fiind dată de poziţia limbii care e mai apropiată de cerul gurii, precum şi de faptul că coardele vocale vibrează.

05.01.2009 –30.01.2009

09.02.2009 –27.02.2009



D. Automatizarea

Sunetul „c”. Buzele trebuie bine întinse, dinţii sunt uşor depărtaţi, limba se sprijină în spatele incisivilor superiori.

















EtapaTerapeutică




03.11.2008 – 19.12.2008

1. Dezvoltarea mobilităţii fono-articulatorii:




i) Antrenarea mişcărilor mandibulare




(gimnastică mandibulară)- ridicarea şi coborîrea ritmică a mandibulei;- mişcări spre dreapta si spre stânga ale mandibulei;- mişcări înainte şi înapoi ale mandibulei;

j) Antrenarea mişcărilor velopalatine




- imitarea rumegatului animalelor etc. (gimnastică velopaşatină)






- analiza fonetică a cuvântului care conţine sunetul de corectat;

- diferenţierea consoanelor surde de cele sonore şi a sunetelor cu puncte de articulare apropiate;

- joc de articulare corectă a vocalelor;- diferenţiarea cuvintelor paronime;- jocuri diferite pentru dezvoltarea auzului fonematic etc.


05.01.2009 –10.04.2009





- Demonstrarea articulării sunetelor b- p, sz-s, z-sz, c-sz, zs-s, g- k însoţită de expiraţia clară;


Când pronunţia sunetului se poate realiza şi independent, prin

21.04.2009 – 12.06.2009



execuţii diferite, se trece la exersarea sunetelor în structuri fonetice complexe: Sunetul „sz . Buzele trebuie bine întinse, dinţii sunt uşor depărtaţi, limba se sprijină pe incisivii inferiori, se bombează şi formează de-a lungul său un canal pe care se scurge aerul. Coardele vocale nu vibrează. Sunetul „z”. Se obţine la fel ca „s”, numai că coardele vocale nu vibrează. Învăţarea se face prin imitare simţind şi vibraţia coardelor vocale. Sunetul „s” se obţine cu buzele uşor rotunjite. Limba ia forma unei linguriţe, vărful ei rămâne liber, iar marginile lateraleating molarii superiori. Palatul moale este ridicat, coardele vocale nu vibrează, iar suflul de aer este puternic şi cald. Sunetul „zs” . Organele vorbirii au aceleaşi poziţii ca la „s” , deosebirea fiind dată de poziţia limbii care e mai apropiată de cerul gurii, precum şi de faptul că coardele vocale vibrează. Sunetul „c”. Buzele trebuie bine întinse, dinţii sunt uşor depărtaţi, limba se sprijină în spatele incisivilor superiori exerciţii de pronunţare în şoaptă, cu un minim de efort articulator; Sunetul „k”. Buzele şi dinţii se deschid cât o cere vocala care urmează după „k”. Rădăcina limbii se ondulează lipindu-se de palat. Învăţarea sunetului „k” se face prin derivare din „t”.Se pronunţă „t” şi în timpul pronunţiei se împinge limba spre cerul gurii până se obţine „k”. Sunetul „g”. Se formează la fel ca „k”, diferenţa constând în poziţia coardelor vocale. Se poate obţine din derivare din „d”.


2. Introducerea în cuvinte monosilabice, bisilabice polisilabice:


- Cuvinte cu fonemul în poziţie iniţială;- Cuvinte în care fonemul se află în pouiţie mediană (în

interiorul cuâţntului);- Cuvinte în care fonemul se află în poziţie finală;- Cuvinte în care fonemul deficitar se află precedat sau urmat






- exerciţii cu cuvinte paronime


03.11.2008 –28.11.2008

02.12.2009-19.12.2009













cuvinte şi complexitate progresivă. Sunetul „s” se obţine cu buzele uşor rotunjite. Limba ia forma

05.01.2009 –30.01.2009

09.02.2009 –



D. Automatizarea

unei linguriţe, vărful ei rămâne liber, iar marginile lateraleating molarii superiori. Palatul moale este ridicat, coardele vocale nu vibrează, iar suflul de aer este puternic şi cald. Sunetul „zs” . Organele vorbirii au aceleaşi poziţii ca la „s” , deosebirea fiind dată de poziţia limbii care e mai apropiată de cerul gurii, precum şi de faptul că coardele vocale vibrează. Sunetul „c”. Buzele trebuie bine întinse, dinţii sunt uşor depărtaţi, limba se sprijină în spatele incisivilor superiori.










27.02.2009








Documents

Plan Interventie Deficienta Auz TLA