PLAN DE URGENTA INTERNA - GTS Special Gas de Urgenta Intern.pdf · 2015. 11. 4. · Situatii de Ugenta si Protectie Civila Coodoneaza activitatile pentru: - identificarea, monitorizarea,

SC GTS Special Gas SRL

PLAN DE URGENTA INTERNA

Editia 2 - Septembrie 2014

1

SC GTS SPECIAL GAS SRL

APROB

DIRECTOR GENERAL

MARIUS GHITA


Elaborat

Numele si prenumele Societatea Data Semnatura

Enculescu Simona

SC BIZEXPERT SRL 2014

RAMNICU VALCEA Editia 2/2014




2

TABELUL ACTUALIZARILOR SI REVIZUIRILOR

Nr.

Crt.

Editia

nr.

Data

actualizarii/ revizuirii

Capitolul

pagina actualizate

/revizuite

Persoana

care a efectuat

operatia

Descrierea

modificarii

1.

2 Septembrie

2014

Revizie

totala

Enculescu

Simona

Revizie conform dispozitiilor art. 11 si 12 (8) din

HG 804/2007




3

CUPRINS

1. INTRODUCERE.........................................................................................5 2. INFORMATII REFERITOARE LA OBIECTIV..............................................14 2.1. Descriere generala.................................................................................14

3. IDENTIFICAREA PERICOLELOR MAJORE................................................20 3.1. Localizarea si inventarierea materialelor periculoase...................................20 3.2. Transportul, depozitarea si manipularea substantelor chimice periculoase.................................................................................................25

3.3. Identificarea si clasificarea evenimentelor.................................................27

4. INFORMATII REFERITOARE LA IMPREJURIMI SI PERSONALUL CARE

POATE FI AFECTAT DE SITUATIILE DE URGENTA.......................................28 4.1. Angajatii, vizitatorii si salariatii antreprizelor de pe amplasament.................28 4.2 Unitati industriale - surse de pericol si populatia din zona............................29

4.3. Zone posibil afectate..............................................................................31

5. SCENARII DE URGENTA.........................................................................33

6. CLASIFICAREA INCIDENTELOR.............................................................56 6.1. Incidente de nivel I- urgenta locala..........................................................57

6.2. Incidente de nivel II- urgenta pe intregul amplasament..............................58 6.3. Incidente de nivel III.............................................................................58 6.4. Incidente de nivel IV- urgenta in afara amplasamentului............................59

7. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA ACTIUNILOR DE INTERVENTIE. ROL, RESPONSABILITATI SI CERINTE DE PREGATIRE/CALIFICARE ALE

PERSONALULUI DE INTERVENTIE IN SITUATII DE URGENTA....................60 7.1. Rolul si responsabilitatile Coordonatorului urgentei. Calificari si selectionare............................................................................................60

7.2. Rolul si responsabilitatile Comandantului urgentei. Calificari si selectionare............................................................................................63

7.3. Rolul si responsabilitatile primelor persoane care observa incidentul.............64 7.4. Rolul si responsabilitatile Echipei de Interventii..........................................65 7.5. Rolul si responsabilitatile Echipei specializate de raspuns la urgente care

implica substante periculoase (NBC)...............................................................65 7.6. Rolul si responsabilitatile Echipei specializate de raspuns la urgente

medicale.....................................................................................................65 7.7. Rolul si responsabilitatile Coordonatorului de comunicare............................66 7.8. Rolul si responsabilitatile unor compartimente functionale...........................66

7.9. Rolul si responsabilitatile Agentului din postul de paza................................66 7.10. Rolul si responsabilitatile personalului cu sarcini de intretinere...................67

7.11. Rolul si responsabilului cu Protectia Mediului............................................67 7.12. Rolul si responsabilitatile lucratorului desemnat pentru securitatea si sanatatea in munca......................................................................................68 8. NOTIFICAREA SITUATIILOR DE URGENTA SI ALARMAREA....................69 8.1. Proceduri de notificare...........................................................................69

8.2. Proceduri de alarmare............................................................................71 8.3. Semnalele de alarma………………………………………………………………………………………...74




4

8.4. Declararea si introducerea starii de alarma……………………………………………………..75 8.5. Organizarea si introducerea actiunii de interventie………………………………………….76

8.6. Incetarea starii de urgenta………………………………………………………………………………..76 8.7. Comunicarea cu mass-media si informarea publicului……………………………………..77 8.8. Sistemul de comunicare externa……………………………………………………………………...77

9. RASPUNSUL LA URGENTE……………………………………………………………...78 9.1. Informatii generale despre raspunsul la urgente………………………………………….….78

9.2. Proceduri de raspuns la urgente……………………………………………………….………….…..79

10. MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU. COLECTAREA PROBELOR IN TIMPUL/DUPA SITUATIA DE URGENTA…….........................85

11. PROCEDURA DE EVACUARE……………………………………………………..…................86 12. ECHIPAMENTE DE RASPUNS LA URGENTA………………………….….................87

13. RECUPERAREA DUPA O SITUATIE DE URGENTA……………………………...89 14. VERIFICAREA GRADULUI DE PREGATIRE A RASPUNSULUI LA URGENTE.............................................................................................91 15. PREGATIREA PERSONALULUI PENTRU RASPUNS LA URGENTE............92 15.1. Verificarea Planului de Urgenta Interna…………………………………………………….…...93

15.2. Reactualizarea Planului de Urgenta Interna…………………………………….….………...94




5

1. INTRODUCERE

Persoanele autorizate sa declanseze proceduri de urgenta

Nr.

crt

Nume, prenume Functia Competenta

1 Dumitrescu Nicolae

Director tehnic si

de productie

In cazul producerii unui accident major: - ordona alarmarea personalului - in functie de tipul, dimensiunile si

momentul declansarii situatiei de urgenta, identifica efectele deja manifestate (in curs

de manifestare) concomitent cu organizarea si conducerea actiunilor de limitare si inlaturare a urmarilor.

- informeaza in termen de maximum 2 ore autoritatile publice competente la nivel

judetean cu privire la: o circumstantele accidentului, substantele

periculoase implicate, date disponibile

pentru evaluarea efectelor accidentului asupra sanatatii populatiei si mediului si

masurile de urgenta luate; o actiuni pe care intentioneaza sa le

intreprinda pentru atenuarea efectelor

pe termen mediu si lung ale accidentului si pentru a preveni repetarea unui astfel

de accident; o actualizari ale informatiilor furnizate,

daca investigatiile ulterioare dezvaluie elemente suplimentare, care modifica informatiile initiale sau concluziile

formulate anterior.

2 Ivan Valentin Cadru tehnic

apararea impotriva incendiilor




6

Persoanele care coordoneaza actiunile de limitare si inlaturare a consecintelor unui accident pe amplasament

Nr.

crt

Nume,

prenume

Functia Competenta

1. Dumitrescu

Nicolae

Director

tehnic si de productie

Dispun masuri pentru:

- planificarea si desfasurarea actiunilor de limitare si controlul incidentelor

- pentru reducerea posibilitatilor de agravare a

situatiei de urgenta; - instiintarea ISU si Agentiei pentru Protectia

Mediului, despre iminenta producerii sau producerea unui accident major;

- interventii pentu limitarea, inlaturarea

urmarilor, aplicarea masurilor pentru protectia sanatatii salariatilor, populatiei si a mediului

impotriva efectelor; - solicitarea sprijinului Fortelor Externe de

Raspuns pentru limitarea si inlaturarea

urmarilor; - salvarea ranitilor, intoxicatilor, contaminatilor,

acordarea primului ajutor si evacuarea acestora la Spitalul Judetean Valcea

- scoaterea de sub starea de pericol a

instalatiilor, inlaturarea distrugerilor si avariilor, surselor de contaminare, stingerea

incendiilor si asigurarea continuitatii procesului productiv

2. Ivan Valentin

Responsabil Situatii de Ugenta si

Protectie Civila

Coodoneaza activitatile pentru: - identificarea, monitorizarea, evaluarea

factorilor de risc generatori de accidente si

pregatirea personalului pentru interventie si actiuni in comun cu Fortele de Interventie

Externe; - stabilirea si urmarirea indeplinirii masurilor de

prevenire/pregatire a interventiei, organizarea si dotarea Fortelor de Raspuns;

- comunicarea informatiilor necesare populatiei,

autoritatilor/serviciilor competente si declansarea alertei in cazul iminentei

amenintarii si/sau producerii situatiei de urgenta;

- interventia operativa pentru limitarea si

inlaturarea efectelor si asigurarea refacerii ecologice a zonei afectate

Informeaza periodic Serviciul Prevenire, Serviciul




7

Protectie Civila/ ISU Valcea si Garda Nationala de Mediu/Comisariatul Valcea /Agentia pentru

Protectia Mediului Valcea cu date concrete despre schimbarile in evolutia situatiei, masuri luate,

activitati desfasurate, pierderi, distrugeri si pagube care s-au produs.

3 Gosa Dumitru

Compartiment Protectia Mediului

Coordoneaza activitatile pentru: - marcarea suprafetelor contaminate, evaluarea

pericolului pentru mediu, cautarea

substantelor periculoase, prelevarea probelor (apa reziduala, apa, aer, sol) si efectuarea

analizelor de laborator; - refacerea ecologica a zonei afectate. Informeaza periodic Secretariatul de Risc al APM

cu date concrete despre schimbarile in evolutia situatiei, masuri, activitati desfasurate

Persoanele care mentin legatura cu autoritatile competente pentru aplicarea Planului de Urgenta Externa

Nr.

crt

Nume,

prenume

Functia Competenta

1 Dumitrescu

Nicolae

Director

tehnic si de productie

Mentin legatura cu Comitetele Judetean si

Local pentru Situatii de Urgenta in vederea aplicarii la nevoie a Planului de Urgenta

Externa

2 Ivan Valentin Responsabil Situatii

urgenta si prot civila

Mentin legatura cu Serviciul de Protectie Civila/ ISU Valcea, Secretariatul de Risc

/A.P.M.Valcea, Garda Nationala de Mediu /Comisariatul Judetean, I.T.M Valcea in

vederea aplicarii la nevoie a Planului de Urgenta Externa. Informeaza periodic institutiile mentionate

cu date concrete despre schimbarile ce intervin in evolutia situatiei, masurile luate,

activitatile desfasurate, pierderi, distrugeri si pagube care s-au produs

3 Gosa Dumitru Compartiment Protectia

Mediului




8

Aria de aplicare a Planului de Urgenta Interna

Nr. Crt.

Unitatea Amplasarea Profil de activitate

1 SC GTS Special Gas SRL

Sat Bucsani, Comuna Ionesti, Judetul Valcea

Depozitare gaze tehnice speciale

(butan, izobutan, propan), Comert cu GPL si GTS

Transporturi auto si CF de GPL si GTS

Lista autoritatilor carora li se transmite notificarea situatiilor de urgenta

Nr.

Crt.

Denumirea institutiei Adresa Telefon

1. Prefectura Judetului Valcea Tudor Vladimirescu 0250730801

2. Consiliul Judetean Valcea General Praporgescu 0250730701

3. Primaria Municipiului Ramnicu.Valcea General Praporgescu 0250735470

4. Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „General Magheru” al

Judetului Valcea

Strada Decebal 0250749031 0250748201

0250748202

5. Inspectoratul de Politie Judetean

Valcea

Calea lui Traian 0250955

0250703001

6. Inspectoratul de Jandarmi Judetean

Valcea

Calea lui Traian 0250956 0250739838

7. Directia de Sanatate Publica

Judeteana Valcea Serviciul de Ambulanta


112

8. Directia Apelor Olt Remus Bellu nr. 7 0250739881

9. Sistemul de Gospodarire a Apelor

Valcea

Posada nr. 1 0250730415

0350405972

10. Agentia de Protectia Mediului Valcea Remus Bellu nr.6 0250737921

11. Primaria Ionesti Strada Principala 0250763080

12. Politia Ionesti Strada Principala 0250763085




9

Consideratii privind necesitatea si oportunitatea reexaminarii si revizuirii planului:

Obligatia reexaminarii si revizuirii Planului de Urgenta Interna este prevazuta de dispozitiile art. 11 si 12 (8) din HG 804/2007 si vizeaza adecvarea continutului

planurilor, imbunatatirea raspunsului si procedurilor de raspuns la urgenta, pentru a fi in acord cu:

- masurile stabilite de catre comisiile de inspectie ale autoritatile competente (SRAPM Valcea, CJGNM Valcea, ISU Valcea)

- masurile tehnice de reducere a pierderilor operationale

- modernizarea echipamentelor si proceselor de productie - modificarea unor instalatii si unitati de stocare

- modificarea situatiei de personal prin disponibilizare - infiintarea Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta

- noile cunostinte privind organizarea raspunsului la accidente majore - prevederile legislative actuale (HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor

de accident major in care sunt implicate substante periculoase).

Aprobarea planului: Planul de Urgenta Interna este verificat de autoritatile competente desemnate potrivit HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care

sunt implicate substante periculoase si aprobat de catre Administratorul societatii si Directorul General, Domnul Ghita Marius. Cate un exemplar al planului semnat si

stampilat de catre titular, se va inainta Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta, GNM – Comisariatul Judetean Valcea si Secretariatului de risc/Agentia pentru Protectia Mediului Valcea. Consideratii privind controlul documentului: Distribuirea versiunii curente aprobate a Planului de Urgenta Interna va fi controlata de inspectorul pentru situatii de urgenta al SC GTS Special Gas SRL, Domnul Ivan

Valentin. Accesul la formatul electronic este limitat la angajatii sau contractorii SC GTS Special Gas SRL potrivit principiului necesitatii de a cunoaste, in functie de

sarcinile si indatoririle de interventie, functiile manageriale sau alte consideratii. Distribuirea copiilor pe suport de hartie reprezinta decizia Conducerii societatii si se limiteaza la autoritati, organizatii de interventie cu nevoi legitime de a-l cunoaste

sau pentru care distribuirea este o conditie obligatorie.

Schitele sau copiile imprimate inlocuite vor fi recuperate fizic si distruse (cu exceptia copiilor pastrate in scopuri legale in cadrul arhivei proprii). In cadrul arhivei se vor pastra dovezi privind distributia (adrese de expediere, etc.)

originalelor si/sau copiilor suplimentare si revizuirilor. Multiplicarea sau distributia neautorizata a Planului este interzisa.




10

Planul de Urgenta interna se conformeaza urmatoarelor reglementarilor legislative: o HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt

implicate substante periculoase o Legea 307 /2006 privind apararea impotriva incendiilor o Legea 481/2004 privind protectia civila

o OUG 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta (actualizata)

o OMAI 712/786/2005 Dispozitii generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta;

o OMAI 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva

incendiilor o OMAI 158/2007 pentru aprobarea criteriilor de performanta privind constituirea,

incadrarea si dotarea serviciilor private pentru situatii de urgenta o Ordinului comun 638/420/2005 Regulament privind gestionarea situatiilor de

urgenta generate de inundatii,fenomene meteorologice periculoase, accidente la

constructii hidrotehnice si poluari accidentale o OMAI 160/2007 Regulament de planificare, organizare, desfasurare si finalizare

a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta prestate de serviciile voluntare si private pentru situatii de urgenta

o Ordinului comun 1995/1160/2005 Regulament privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta specifice riscului la cutremure si/sau alunecari de teren

o HG 642/2005 Criterii de clasificare a unitatilor administrativ-teritoriale,

institutiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere al protectiei civile, in functie de tipurile de riscuri specifice

o OMAI 1184/2006 Norme privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta

o OUG 195/2005 privind protectia mediului cu modificarile si completarile

ulterioare o Legea apelor 107 /1996, actualizata prin OUG nr. 3/2010

o Legea 319/2006 a Securitatii si Sanatatii in munca o HG 1425/2006 Normelor Metodologice de aplicare a Legii 319/2006, cu

modificarile si completarile ulterioare

o HG 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor periculoase

o Ordinul 520/1318/2006 Procedurade investigare a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase

o HG 1022/2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol

viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului o OUG 786/2000 privind regimul deseurilor

o OUG.16 /2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile o HG 856 /2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

o HG 878 /2005 privind accesul publicului la informatia de mediu o Ordinul 175/2005 Procedura de raportare a datelor referitoare la activitatea de

protectie a mediului de catre operatorii economici cu activitate industriala.




11

o Ordin nr. 647 din 16/05/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenta in caz de accidente in care sunt implicate

substante periculoase si Norma metodologica din 16/05/2005 privind elaborarea planurilor de urgenta in caz de accidente in care sunt implicate substante periculoase, Publicat in Monitorul Oficial nr. 460 din 31/05/2005

STRUCTURA-CADRU a planului de urgenta interna, conform Ordinului nr. 647/2005,

ANEXA Nr. 1 la normele metodologice, este urmatoarea: 1. Lista cu distributia planului 2. Evidenta actualizarilor si revizuirilor

3. Cuprins 4. Date generale

5. Informatii despre obiectiv 6. Identificarea si clasificarea evenimentelor 7. Clasificarea urgentelor

8. Notificarea, informarea si alarmarea 9. Organizarea si conducerea actiunilor de interventie

10. Comunicatiile 11. Logistica

12. Monitorizarea factorilor de mediu 13. Comunicarea cu mass-media si informarea publica 14. Verificarea planului

In plus, continutul Planului de Urgenta Interna se conformeaza dispozitiilor

Directivei 96/82/CE (SEVESO II) si Directivei 105/2003/CE (Seveso III) privind controlul accidentelor cu implicarea substantelor periculoase, precum si cu cele mai bune practici de management utilizate in operatiunile desfasurate in cazul unei

urgente, directiva transpusa in legislatia romaneasca prin HG 804/2007, ANEXA Nr. 4: DATE SI INFORMATII care trebuie incluse in planurile de urgenta, astfel:

a) Numele sau/si functiile persoanelor autorizate sa declanseze proceduri de urgenta si persoana responsabila care coordoneaza actiunile de limitare si inlaturare a consecintelor unui accident pe amplasament

b) Numele sau/si functia persoanei care are responsabilitatea de a mentine legatura cu autoritatea responsabila pentru elaborarea si aplicarea planului de urgenta

externa in cazul conditiilor sau al evenimentelor previzibile care ar putea avea o contributie semnificativa la declansarea unui accident major, o descriere a actiunilor care trebuie intreprinse pentru a controla conditiile sau evenimentele si pentru a

limita consecintele acestora, inclusiv o descriere a echipamentului de protectie si a resurselor disponibile

c) Masuri in vederea limitarii riscurilor pentru persoanele aflate pe amplasament, inclusiv informatii despre modul in care se realizeaza alarmarea acestora, precum si actiunile pe care aceste persoane trebuie sa le intreprinda cand sunt alarmate

d) Masuri pentru asigurarea unei alarmari timpurii cu privire la incident a autoritatii responsabile pentru punerea in aplicare a planului de urgenta externa, tipul de

informatii care trebuie cuprinse in avertismentul initial si modalitatea de furnizare a informatiilor detaliate, de indata ce acestea devin disponibile




12

e) Masuri pentru pregatirea personalului in privinta sarcinilor pe care trebuie sa le indeplineasca si, unde este necesar, pentru coordonarea cu serviciile de urgenta din

exteriorul amplasamentului f) Masuri pentru asigurarea de asistenta la actiunile de limitare si inlaturare a consecintelor in afara amplasamentului.

Elaborarea prezentului Plan de Urgenta Interna pentru SC GTS Special Gas SRL, s-a

facut prin aplicarea celor doua acte legislative in vigoare. PLANUL DE URGENTA INTERNA, denumit in continuare Plan, stabileste masurile de prevenire a situatiilor de urgenta care pot aparea pe amplasamentul obiectivelor subsumate, pregateste implementarea operatiunilor pentru interventia de urgenta. La elaborarea planului s-au avut in vedere urmatoarele obiective: a) controlul si limitarea efectelor incidentelor astfel incat sa se minimizeze

efectele si sa se limiteze daunele asupra sanatatii populatiei, mediului si proprietatii

b) implementarea masurilor necesare pentru protejarea populatiei si mediului impotriva efectelor accidentelor majore

c) informarea publicului si a serviciilor sau autoritatilor implicate din zona d) asigurarea refacerii ecologice si curatarea zonei afectate in urma unui accident major. Orientarile si procedurile continute in acest Plan sunt destinate promovarii politicii proprii de diminuare a pericolelor potentiale care ameninta sanatatea umana si mediul. Planificarea masurilor preventive, pregatirea si executarea eficienta a procedurilor vor trebui sa reduca impactul potential al operatiunilor periculoase din cadrul proceselor de exploatare. Planul asigura orientarea angajatilor, salariatilor unitatilor de pe amplasamentele inconjuratoare, membrilor Serviciului Intern pentru Situatii de Urgenta pentru pregatirea in vederea situatiilor de urgenta civila si executarea actiunilor de interventie necesare in cazul producerii unui eveniment pe amplasament sau pe timpul efectuarii transporturilor legate de procesul de productie. Prevederile Planului se aplica si in alte situatii de urgenta potentiale, pentru care este necesara asistenta SC GTS Special Gas SRL si capacitatilor sale totale, in vederea interventiei in cazul unui eveniment de amploare la care autoritatile locale nu pot asigura raspunsul adecvat. SC GTS Special Gas SRL va angrena structurile proprii de raspuns si va incheia Conventii de cooperare cu operatorii economici din zona imediata, referitoare la toate scenariile de interventie anticipate.




13

Planul trateaza urmatoarele elemente ale interventiei in situatii de urgenta: - identificarea scenariilor potentiale de urgenta

- analiza riscurilor si clasificarea incidentelor de urgenta - organizarea si responsabilitatile de interventie - coordonarea cu Fortele de Interventie Externe

- sisteme de alarmare si comunicare - proceduri de interventie

- proceduri de evacuare - proceduri de comunicare cu mass-media - echipamente de interventie

- recuperarea post- urgenta - verificarea pregatirii pentru situatii de urgenta,antrenamente si exercitii

- masuri financiare si operationale pentru intretinerea si controlul Planului.

In cazul evenimentelor previzibile identificate care pot avea o contributie semnificativa la declansarea unui accident major, Planul descrie actiunile care se vor intreprinde pentru controlul evenimentelor si limitarea consecintelor acestora, inclusiv prezentarea (descrierea) echipamentelor de protectie si a resurselor disponibile.

Planul stabileste masuri in vederea limitarii riscurilor pentru persoanele aflate pe amplasament, modul in care se realizeaza alarmarea acestora, precum si actiunile pe care aceste persoane trebuie sa le intreprinda cand sunt alarmate. De asemenea sunt prevazute masuri pentru asigurarea alarmarii oportune a autoritatilor publice responsabile pentru punerea in aplicare a Planului de Urgenta Externa, cu privire la incident, tipul de informatii care trebuie cuprinse in avertismentul initial si modalitatile de furnizare a informatiilor detaliate, de indata ce acestea devin disponibile (la nivel regional Agentia Regionala pentru Protectia Mediului, prin Secretariatul de Risc, denumit in continuare SRARPM - Craiova; Comisariatul Regional din cadrul Garzii Nationale de Mediu, denumit in continuare CRGNM – Craiova; la nivelul judetului Valcea, Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului, prin Secretariatul de Risc, denumit in continuare SRAPM, Comisariatul Judetean din cadrul Garzii Nationale de Mediu, denumit in continuare CJGNM; Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta, denumit in continuare ISU).

Sunt stabilite activitatile si masurile pentru pregatirea personalului in privinta sarcinilor pe care trebuie sa le indeplineasca si pentru coordonarea cu serviciile de urgenta din exteriorul amplasamentului.

Planul prevede si sarcini cu privire la asigurarea asistentei la cerere, actiunile de limitare si inlaturare a consecintelor in afara amplasamentului.

Planul asigura doar orientarea in diferite situatii de urgenta plauzibile si

nu poate da solutii pentru toate evenimentele potentiale.




14

Personalul pregatit pentru interventia in situatii de urgenta va aplica masurile adecvate pentru o reactie eficienta in diferite situatii neprevazute. In cazul in

care situatiile de urgenta au impact asupra mediului si/sau populatiei din zona de influenta (raza de actiune a amplasamentului), Planul va fi aplicat in legatura cu Planul de Urgenta Externa, intocmit de ISU Valcea.

Planul face parte dintr-un complex de planuri dezvoltate pentru a sprijini

Sistemul de Management al societati, cum ar fi: o Planul de prevenire, limitare, inlaturare a consecintelor accidentelor tehnologice

majore

o Planul de interventie PSI o Planul de evacuare

o Planul de management al urgentelor civile in caz de dezastre: planul de aparare impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase, planul de aparare in cazul producerii unei situatii de urgenta specifica provocata de

cutremure si/sau alunecari de teren.

Implementarea Planului de Urgenta Interna este sprijinita de Planul de Sanatate si Securitate in Munca, precum si de Instructiuni de lucru, Instructiuni de securitate si

sanatate in munca si de Instructiuni pentru situatii de urgenta (aparare impotriva incendiilor si protectie civila).

2. INFORMATII REFERITOARE LA OBIECTIV

2.1. Descriere generala

Denumirea titularului activitatii: SC GTS SPECIAL GAS SRL

Sediul social: Strada Armoniei nr. 30, etaj 1, sector 2, Bucuresti

Punct de lucru, localizare: Sat Bucsani, Comuna Ionesti, judetul Valcea, in imediata vecinatate a balastierei Ionesti si a haltei CFR. Amplasamentul analizat este situat pe malul raului Olt aval de Lacul de Acumulare Ionesti, in comuna Ionesti, satul

Bucsani, la 35 km de Ramnicu Valcea pe directia de deplasare spre Dragasani. Distanta fata de Raul Olt este de aproximativ 500 m.

Obiectul de activitate principal: Cod CAEN 3521 "Productia gazelor"

Suprafata pe care se desfasoara activitatea: - 39143mp, din care suprafata de 15781 mp curti-constructii si suprafata de

23362 mp arabil, intreg terenul fiind situat in extravilanul comunei Ionesti, puncul “Balastiera“.

- imobilul situat in comuna Ionesti, Satul Fiscalia, punctul “Balastiera Fiscalia”,

Judetul Valcea, compus din teren in suprafata totala de 13661 mp din care 13468 mp cai ferate (linia ferata industriala si trei linii din incinta intreprinderii)




15

si 193 mp curti-constructii (constructii: atelier, doua buncare, statie de incarcare)

Vecinatati:

o Nord: mostenitorii Iliescu Margareta

o Nord–est: DJ 648 Ionesti-Olanu-Casa veche limita judetului Olt o Sud-est: comuna Ionesti (rezerva)

o Sud–vest: drum exploatare agricola Accesul pe amplasament:

Calea de acces principala este reprezentata de DN 64 Ramnicu Valcea –

Dragasani (asfaltat), Drumul Judetean 648 Ionesti – Olanu si drumul de exploatare agricola situat in partea de vest. Drumurile de acces sunt balastate. La intersectia drumului judetean DJ 648 cu DN 64 exista un indicator de directionare catre

obiectiv.

Platforma are mai multe cai de acces, dintre care trei direct din drumul judetean DJ 648 pe partea de est si una din drumul de exploatare agricola situat in partea de

vest. Obiectivul are deasemenea o cale de acces CF cu porti de intrare-iesire din calea ferata industriala aflata pe partea estica si care este paralela cu DJ 648. Aceasta cale ferata uzinala desparte amplasamentul analizat de Balastiera Ionesti.

Platforma este strabatuta de drumuri interioare balastate si cateva alei de circulatie

impamantate sau balastate care se ramifica din aleile de circulatie principale ale unitatii. Caile de acces principale pot fi utilizate si drept cai pentru fortele de interventie in caz de incendiu si de salvare in caz de urgenta

Securitatea obiectivului: aprovizionarea cu GPL si livrarea produselor se face cu

vehicule proprii sau inchiriate. Nu este permis accesul in incinta al altor vehicule. Accesul in incinta si plecarea in cursa se executa controlat prin portile amenajate si pazite de personalul de paza.

Paza obiectivului industrial este asigurata prin contract de prestari servicii de catre

SC Gardienii SRL, posesoare a licentei de functionare nr. 0036/P/204 reavizata in anul 2010, dispozitivul de paza este compus din 4 agenti de paza inarmati care isi desfasoara activitatea pe baza graficelor lunare de lucru intocmite de seful zonei,

iar programul este in ture de cate 12 ore. Paza se executa de pe loc, prin patrulare pe itinerarul stabilit, prin observare si ascultare.

Pentru securitatea obiectivului acesta este imprejmuit pe toate laturile cu gard din plasa de sarma cu inaltimea de 2,1 m fixata pe stalpi metalici in castrati in fundatie

de beton. Iluminatul exterior este realizat de la reteaua proprie cu lampi amplasate pe stalpi metalici care asigura o vizibilitate pe intreg perimetrul obiectivului.




16

Obiectivul este prevazut cu sistem de securitate compus din 16 camere de luat vederi iar datele si informatiile sunt stocate pe un monitor la care are acces agentul

de paza. Incaperile sunt prevazute cu incuietori tip yala iar depozitele si remizele sunt

asigurate cu lacate. In interiorul obiectivului se afla un pichet cu materiale pentru apararea impotriva incendiilor, iar personalul este instruit sa foloseasca materialele

existente in acesta. Profilul de activitate:

Cod CAEN 2011 “Fabricarea gazelor industriale”(fost cod CAEN 2411) Cod CAEN 2529 “Productia de rezervoare, cisterne si containere metalice”-fost cod

CAEN 2821 Cod CAEN 4671 “Comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi si ai produselor derivate” (fost cod CAEN 5151)

Cod CAEN 4941 “Transporturi rutiere de marfuri” (fost cod CAEN 6024) Cod CAEN 5210 “ Depozitare gaze petroliere lichefiate” (fost cod CAEN 6312)

Cod CAEN 8292 “Activitati de ambalare” (fost cod CAEN 7482)

Tipul productiei: discontinuu, fabricare gaze tehnice speciale, aprovizionare GPL si GTS si livrare GTS (butan, izobutan si propan).

Regimul de lucru: 8 salariati (1 mecanic intretinere + 1 electrician + 2 laboranti + 1 personal autorizat siguranta circulatiei CF + 2 sefi schimb + 1 director de

productie), 2 schimburi a cate 8 ore, 5 zile pe saptamana.

Punctul de lucru dispune de un parc de depozitare format din 2 rezervoare avand

capacitatea de 80mc si 4 rezervoare de 148mc.

Rezervor Capacitate

(litri)

Presiune

incercare

(bar)

Proces Verbal de

verificare tehnica ISCIR

Pitesti

Data

scadenta RI

Data

scadenta IP

R1 32424/353/99 80000 10 553C-324/21.05.2009 04.2015 04.2015

R2 32427/354/99 80000 10 553C-325/21.05.2009 04.2015 04.2015

R3 1038/2003 148000 12 559C-840/20.10.2009 09.2015 09.2015

R4 1037/2003 148000 12 559C-841/20.10.2009 09.2015 09.2015

R5 1035/2003 148000 18 553C-687/24.11.2009 10.2015 10.2015

R6 1036/2003 148000 18 553C-688/24.11.2009 10.2015 10.2015

Depozitul pe roti CF este situat in Rampa CF proprie, aflata in zona de est a

amplasamentului si este format din cisterne de transport CF pentru gaze petroliere lichefiate cu capacitate de 45 tone fiecare (100000 litri). Societatea detine un parc

de 18 cisterne CF aflate de regula in circuit pentru aprovizionare materie prima si llivrare produse finite, media celor aflate in mod curent in rampa pentru

incarcare/descarcare fiind de 5 cisterne CF.




17

Depozitul pe roti auto este situat in Rampa auto proprie, aflata in zona de nord-est a amplasamentului si este format din 7 cisterne de transport auto pentru gaze

petroliere lichefiate, dintre care 6 cu capacitate de 19,5 to si una cu capacitate de 10 to.

Sunt amenajate doua rampe CF, dintre care Rampa 1 este realizata in anul 2000, iar Rampa 2 este amenajata in anul 2010. Rampele sunt prevazute cu sisteme de

pulverizare a apei pentru racire in caz de incendiu. Duzele sunt amplasate deasupra cisternelor CF, fiind montate pe o confectie metalica.

In cadrul instalatiilor tehnologice sunt montate pompe centrifugale si compresoare, antrenate prin intermediul motoarelor electrice antiex. Pompele de vehiculare si

motoarele de antrenare se afla amplasate pe fundatii de beton si sunt racordate la conductele de vehiculare a produselor petroliere prin intermediul flanselor si

robinetelor.

Utilitati

Alimentarea cu apa

Pe amplasament apa este utilizata in scop menajer, ca rezerva de apa pentru incendiu si pentru alimentarea instalatiilor de stropire a rezervoarelor de GPL de 80 mc si cisternelor auto si CF pe timp calduros.

Alimentarea cu apa a obiectivului se face din sursa proprie, prin foraj freatic raul Olt

(put) cu H=10 m si Dn= 1000 mm, echipat cu hidrofor alimentat la tensiunea de 220 V, P=6 barr si Q=100 l/min si rezervor de inmagazinare de cca 30 litri si trei pompe tip Cerna cu P=88 mCA, Q=46,5 mc/h si n=3500 rot/min si puterea

motorului 4,5 kw. Reteaua de aductiune are lungimea de 250 m si este realizata din PEHD cu diametrul 2,5” fiind pozata sub adancimea de inghet. Reteaua de

distributie are lungimea de 300 m si diametrul de 2,5” si este din PEHD. Gospodaria cu apa pentru stingerea incendiilor este compusa din:

o Casa pompelor ce adaposteste trei electropompe de apa de incendiu. o Rezervor de inmagazinare din beton, semingropat, cu capacitate de 220 m3

alimentat din putul propriu o Retea de apa de incendiu pentru alimentarea celor 6 hidranti supraterani

exteriori si instalatiile de pulverizare. o 2 pompe submersibile EPET.

Reteaua asigura necesitatile PSI pentru un timp de stropire de 1,5 ore conform STAS 12260-90, fiind necesar un volum de apa de 220 m3. Pentru asigurarea

presiunii in reteaua PSI si refacerea stocului de apa de incendiu in interval de 24 de ore au fost prevazute doua pompe cu debit de 80 m3/h si H = 71 mCA, precum si o pompa de presiune (Jockey) cu actionare electrica cu debit de 100 m3/h si H= 40




18

mCA, care le amorseaza pe primele doua. De asemenea a fost prevazut un hidrofor cu un volum util de 3000 litri. Debitul necesar refacerii rezervei PSI in interval de

24 de ore este de 9 m3/h. Apa din bazinul de incendiu este utilizata astfel:

- rezerva PSI pentru alimentarea hidrantilor de incendiu supraterani. Reteaua de hidranti exteriori avand Dn100 si Pn 10 este realizata din 5 hidranti dispusi unul

in zona anexei spatii tehnice-birouri (in zona gospodariei de apa) si patru in zona parcului de rezervoare. De la toti hidrantii se pot alimenta masinile de pompieri

- alimentarea celor trei instalatii de pulverizare apa cu functionare independenta pentru stropirea celor doua rezervoare de GPL de cate 80 m3, a

autocisternei de la rampa auto de descarcare GPL si a vagonului cisterna CF. Instalatiile sunt alimentate cu apa prin conducte DN100, racordate la reteua de apa de incendiu printr-un robinet cu sfera, in pozitie normal deschis. Fiecare

teava de stropire este dispusa pe lungimea recipientului si este prevazuta cu duze. Reteaua de apa este de tip uscat, intrarea in actiune a instalatiei fixe fiind

de maxim 40 secunde. Liniile de stropire sunt activate prin actionarea robinetilor manuali, aflati intr-un camin situat in fata casei pompelor de apa.

Pentru cele patru rezervoare de GPL cu capacitate de 148 mc fiecare nu este necesara instalatie de racire pe timp calduros, acestea fiind izolate termic. In caz de

incendiu, racirea acestor rezervoare se realizeaza prin stropire directa din hidrantii exteriori.

Evacuarea apelor uzate

Apele uzate ca urmare a consumului menajer sunt preluate de reteaua de canalizare interioara si conduse la bazinul cu V1=20 mc construit din beton armat,

ce se vidanjeaza periodic de catre SC Urban SA conform contractului nr. 36755/15.03.2011. Traseul de canalizare este realizat din conducte de PVC cu diametrul de 200 mm si lungimea de 10 m.

Amplasamentul nu dispune de sistematizare orizontala, apele pluviale se scurg

direct in sol. Apele de stropire a rezervoarelor de cate 80 m3 si cele pluviale ce se colecteaza in cuva de amplasare usor inclinata a acestora, sunt conduse intr-un bazin din beton cu capacitatea de circa 7 m3, situat in imediata vecinatate si apoi

in bazinul de incendiu de 220 m3. Apele de stropire din rampa auto si CF se scurg direct pe pamant, iar apele pluviale ce se strang in cuvele rezervoarelor mari de

GPL, sunt deasemenea dirijate direct pe sol. Gospodarirea apei: consumul de apa si canalizarea sunt reglementate prin

Notificarea nr. 53/29.07.2010 cu valabilitate 5 ani emisa de catre Administratia Nationala “Apele Romane” Administratia Bazinala a Apelor Valcea pentru SC GTS

Special Gas SRL.




19

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza prin racord electric la reteaua trifazata industriala din zona, prin intermediul unui post de transformare propriu de

20 KVA, pe baza avizului de racordare 438839/19.09.2000. Toate instalatiile electrice interioare si exterioare, inclusiv iluminatul exterior perimetral, sunt de constructie antiex si au atestat GANEx emis de INSEMEX Petrosani.

Sistemul electric include:

Instalatia de alimentare cu forta a consumatorilor: 380V, 50Hz, 3 Ph Instalatia de iluminat interior si exterior Instalatia de legare la pamant prin care s-au asigurat:

o protectia personalului impotriva electrocutarii o protectia utilajelor, constructiilor si echipamentelor impotriva

descarcarilor electrice o echipotentializarea structurilor metalice

Alimentarea consumatorilor se realizeaza din tabloul general de distributie, de tip interior(cu grad de protectie normala, ce este amplasat in anexa spatii tehnice,

birouri. Tabloul general este alimentat din cele doua surse: postul trafo si generatorul de energie electrica pentru cazuri de urgenta. Generatorul de energie

electrica cu functionare pe motorina alimenteaza consumatorii vitali: ventilatoare, compresor de aer, iluminat de siguranta si pompe de incendiu, prin aceleasi circuite electrice.

Echipamentele electrice au protectie la scurtcircuit si protectie la suprasarcina

pentru motoarele electrice. Retelele electrice sunt realizate din cupru, sunt armate si protejate cu izolatie din

mase plastice si sunt montate de regula subteran in santuri si canale, marcate pentru identificare. Obiectivul dispune de instalatie de iluminat interior si exterior

perimetral, care in zonele Ex este realizat cu corpuri si echipamente in protectie antiex. Exista iesiri supraterane la stalpii perimetrali de iluminat, pe 8 dintre ei fiind montate si cele 8 camere video. Pozarea aeriana se face numai in afara zonelor Ex.

Pentru alimentarea cu energie electrica este incheiat cu SC CEZ Vanzare SA Craiova

Contractul nr. 10142330-000 din 01.08.2010 pentru o putere maxima simultan asorbita de 50 kw. Statia de primire este stabilita la PTA 20/0,4 kV, 100 kVA Antares Gas.

Alimentarea cu aer comprimat necesar echipamentelor cu actionare pneumatica –

ventile pentru inchidere rapida, pistoale incarcare GPL: aerul comprimat se obtine in statia de compresoare adapostita de un spatiu special amenajat amplasat in spatele biroului administrativ. Incaperea celor trei compresoare de aer este un

spatiu realizat pe structura zidarie portanta BCA 25cm, cu samburi b.a., inchis pe trei laturi, acoperit cu sarpanta metalica si tabla cutata, cu suprafata construita de

24 m2 si regim de inaltime parter.




20

Statia are in dotare trei compresoare cu pornire/oprire manuala, prevazute cu filtre, uscator, vas tampon de aer si sistem de indicare a parametrilor, astfel:

- doua compresoare provenienta Timpuri Noi cu puterea 11 kw, debit 1 m3/min,

rezervor de aer de 500 litri, presiunea de lucru 7-10 atm

- un compresor provenienta Italia cu puterea de 5,5 kw, debit 1 m3/min, rezervor de aer de 270 litri, presiunea de lucru 7-10 atm – in conservare.

Alimentarea cu agent termic: obtinerea agentului termic necesar pentru incalzirea spatiilor, a apei calde menajere se realizeaza in cele doua centrale termice din

dotare, tip mural, Vaillant si respectiv Wiesman, cu puterea de 28 KW fiecare, ce functioneaza cu combustibil GPL. Alimentarea cu GPL se face dintr-un rezervorul de

stocare R8 cu capacitate de 1,75 m3 amplasat suprateran in zona anexei tehnice.

Gestiunea deseurilor se realizeaza astfel:

Deseurile menajere si asimilate se depoziteaza in doua europubele si sunt preluate de catre SC Urban SA Ramnicu Valcea care asigura colectarea, transportul,

depozitarea controlata a deseurilor menajere si nemenajere in rampa de gunoi a municipiului Rm. Valcea; in acest sens este incheiat contractul de prestari servicii nr. 9394/28.06.2010.

Deseurile tehnologice provenite din efectuarea reparatiilor si intretinerii

echipamentele de pe amplasament se colecteaza separat in recipiente adecvate si se predau catre colectori autorizatii.

3. IDENTIFICAREA PERICOLELOR MAJORE

3.1. Localizarea si inventarierea materialelor periculoase

3.1.1. Substante periculoase

Gazele petroliere lichefiate (GPL) se produc in rafinarii, rezultand in urma diverselor etape de prelucrare ale titeiului si sunt furnizate Statiei sub forma lichida.

Prin instalatiile tehnologice aferente Statiei GTS Ionesti se vehiculeaza butan, izobutan si propan si amestecuri din aceste gaze, denumirea generica fiind gaze

petriliere lichefiate.

Hidrocarburile gazoase sunt incolore si aproape fara miros. Ca atare pentru a fi

usor depistate organoleptic, in cazul scaparilor din conducte sau recipiente, cand

sunt folosite drept combustibil casnic sau industrial se odorizeaza cu produse cu

miros caracteristic (mercaptan).




21

Gazele petroliere lichefiate sunt putin solubile in apa, dar sunt solubile in eter,

cloroform si benzen, dizolva lubrifiantii, uleiurile, lacurile si vopselele, provocand

gonflarea apreciabila a cauciucului natural.

GPL are o vascozitate mai mica decat apa si ca urmare, patrunde prin pori si fisuri

mai usor decat aceasta. GPL in faza lichida are un volum mai mic decit cel al apei.

De aceea pot ramine urme de apa pe fundul unui recipient de stocare.

Una din principalele caracteristici care diferentiaza propanul si butanul unul de

celalalt si care defineste folosirea lor este “presiunea vaporilor” care corespunde

echilibrului fazei gazoase cu faza lichida.

“Presiunea vaporilor” propanului si butanului creste proportional cu temperatura. Deoarece volumul GPL in faza gazoasa este mai mare decit volumul aerului, la orice

scurgere, GPL va curge in jos. GPL sub forma de gaze sau vapori mai grei decat aerul, se poate acumula in locuri joase, in special in canale, subsoluri, gropi.

Lista substantelor periculoase prezente pe amplasamentul unitatii economice

elaborata pe baza fiselor tehnice de securitate emise SC GTS Special Gas SRL in conformitate cu structura a fiselor cu date de securitate prezentata in Regulamentul

CE nr. 453/2010 de modificare a Regulamentului CE nr.1907/2006 (REACH)

DENUMIREA

PRODUSULUI

Gaz petrolier

lichefiat

PROPAN

N-BUTAN

IZOBUTAN

Nr. index conform Directivei CEE 67/548, Anexa 1

649-113-00-2

601-003-00-5

601-004-00-0

601-004-00-0

Numar CAS 87741-01-3 74-98-6 106-96-8 75-28-5

Numar CE 289-339-5 200-827-9 203-448-7 200-857-2

Numar ONU 1965 1978 1011 1969

Numar KEMLER 23 23 23 23

Codul de

clasificare al produsului conform Directivei 67/548/CEE

F+ R 12; Carc.

Cat 1 R45; Mut. Cat 2 R46

F+ R 12 F+ R 12 F+ R 12

Codul de clasificare al

produsului conform regulamentului

Flam. Gas 1; Press Gas;

Carc.1A; Muta. 1B. H220;

Gaz infl.1, H220 Gaz infl.1, H220

Gaz infl.1, H220




22

(CE) 1272/2008 H350; H340

Furnizor SC GTS Special Gas SRL ADRESA : Bucuresti, Str Armoniei nr. 30, etaj 1, sector 2,

Bucuresti TELEFON: 021/2103170 FAX:

021/2103177 e-mail:

[email protected] Punct de lucru: sat Bucsani, loc. Ionesti, jud. Valcea. Telefon:

0250/763082 Telefon de urgenta 0751259230

SC GTS Special Gas SRL ADRESA : Bucuresti, Str Armoniei nr. 30, etaj 1, sector 2,


021/2103177 e-mail:





021/2103177 e-mail:





021/2103177 e-mail:



Clasificarea substantei in

conformitate cu Directiva 67/548/EEC

F+, R 12. Carc. Cat 1 R45; Mut.

Cat 2 R46

F+, R 12 F+, R 12 F+, R 12

Clasificarea din aplicarea

Regulamentului 1272/2008

Clasa de pericol si categoria

Gaze inflamabile, categoria 1 (Flam Gas 1) Gaze sub presiune, gaze comprimate (Press Gas)

Mutagenitate celulelor germinative (Muta 1B)

Carcinogenitate (Carc. 1A)

Declaratii de pericol si fraze R Pericol Fraza de pericol H220 H350 H340

H220: Gaz extreme de


Gaze inflamabile, categoria 1 (Flam Gas 1)

Gaze sub presiune, gaze comprimate (Press Gas) Fraza de pericol

H220 Coduri de

specificare a pericolelor: H220 H280

Declaratii de pericol si fraze R Pericol H220: Gaz extrem de inflamabil H280: Contine




H220 Coduri de






H220 Coduri de






23

inflamabil H280: Contine gaz sub presiune, poate exploda

daca este incalzit H340: Poate provoca anomalii genetice H350: Poate provoca cancer R12: Extrem de

inflamabil R45: Poate cauza cancer R46:Poate

provoca modificari genetice ereditare

gaz sub presiune, poate exploda daca este incalzit P102: A nu se

lasa la indemana copiilor P210: Pastrati departe de caldura / scantei / flacara deschisa / suprafete fierbinti

– Fumatul interzis P410+P403: A se proteja de lumina solara. A se

pastra in locuri bine ventilate

R12: Extrem de inflamabil Nu contine 1,3-Butadiena in cantitati mai mari de 0,1% (EEC/UE Reg. N°1272, 16

Dec. 2008)






Dec. 2008)






Dec. 2008)

Pictograme conform regulamentului (CE) 1272/2008 (CLP)

GHS 02 (gaze inflamabile categoria de pericol 2) GHS 04

(gaze sub presiune gaze lichefiate) GHS 08 (pericol pentru sanatate:

mutagenitate celulelor germinative cat. 1B carcinogitate cat. 1A)


(gaze sub presiune gaze lichefiate


(gaze sub presiune gaze lichefiate)


(gaze sub presiune gaze lichefiate)

Cuvant de avertizare

Pericol Pericol Pericol Pericol

Fraze de pericol

H220: Gaz extrem de inflamabil

H280: Contine un

gaz sub presiune; pericol de explozie in caz de incalzire H340: Poate provoca anomalii genetice H350: Poate

provoca cancer


H280: Contine un

gaz sub presiune; pericol de explozie in caz de incalzire


H280: Contine un



H280: Contine un


Fraze de precautie P210: A se pastra P210: A se pastra P210: A se pastra P210: A se pastra




24

Prevenire

departe de surse de caldura/scantei/flacari deschise sau

suprafete incinse – Fumatul interzis P202: A nu se manipula decat dupa ce au fost citite si intelese toate masurile de

securitate. P281: Utilizati echipamente de protectie

individuala conform

cerintelor.


suprafete incinse – Fumatul interzis





Fraze de precautie Interventie

.

P308+P313: In caz de expunere sau de posibila expunere consultati

medicul. P377: Incendiu cauzat de o scurgere de gaz: nu incercati sa stingeti decat daca scurgerea

poate fi oprita in siguranta.

P37 : Incendiu cauzat de o scurgere de gaz: nu incercati sa stingeti, decat

daca scurgerea poate fi oprita in siguranta P381: Eliminati toate sursele de aprindere, daca acest lucru se

poate face in siguranta







Fraza de precautie Depozitare

P405: Depozitati in locuri inchise

P403: A se depozita intr-un spatiu bine

ventilat P4140: protejati de lumina solara





Compozitia chimica a gazelor petroliere lichefiate

Compozitie Index Nr. CAS Nr. CE Index

Hidrocarburi C3 (saturate si nesaturate)

601-003-00-5 601-011-00-9

74-98-6 115-07-1

200-827-9 204-062-1

601-003-00-5 601-011-00-9

Hidrocarburi C4

(saturate si nesaturate)

601-004-00-0

601-012-00-4

106-97-8

75-28-5 107-01-7

203-448-7

200-857-2 203-452-9

601-004-00-0

601-012-00-4

Hidrocarburi C5 (saturate)

601-006-00-1 109-66-0 203-692-4 601-006-00-1

Gaze tehnice speciale

Produs Formula chimica Nr. CAS Nr. CE

Propan C3H8 74-98-6 200-827-9

N-Butan C4H10 106-97-8 203-448-7




25

Izobutan C4H10 75-28-5 200-857-2

PROPRIETATI FIZICO – CHIMCE

3.1.2. Deseuri periculoase Nu este cazul.

3.2. Transportul, depozitarea si manipularea substantelor chimice periculoase

3.2.1. Transportul si depozitarea substantelor chimice periculoase

Informatii relative la transportul gazelor petroliere lichefiate sunt prezentate sintetic in tabelul urmator: Denumirea oficiala la transport GPL Propan Butan Izobutan

Proprietati fizico-chimice Gaz petrolier lichefiat

Propan Butan Izobutan

Stare fizica Gaz lichefiat Gaz lichefiat Gaz lichefiat Gaz lichefiat

Culoare Incolor Incolor Incolor Incolor

Miros Specific Specific Specific Specific

Limita olfactiva 2,9-6535 mg/m3

Inodor Inodor Inodor

pH - Neutru Neutru Neutru

Solventi - - - -

Densitatea lichidului la 150C,Kg/l

0,581 0,508 0,584

0,563

Presiunea la 100C, kPa min 170 1,86 2,45 2,0

Presiunea la 500C, kPa max 750 8,43 2,1 3,0

Punct de fierbere 0C -161,48 ÷ -0.5 -42°C 0 0C -12°C

Punct de topire 0C -187,5 ÷ -138,3

-188°C -138 °C -159°C

Temperatura de ardere 0C In jurul valorii de – 600C

In jurul valorii de – 104 0C



Punct de autoaprindere 0C 287 ÷ 5370C In jurul valorii de 540 0C

In jurul valorii de 288 0C

In jurul valorii de 460 0C

Temperatura critica 0C - In jurul valorii de 97 0C

In jurul valorii de 152° C

In jurul valorii de 135°C

Domeniu de inflamabilitate (%vol in aer)

Inferior:cca1,8 Superior: 15

Inferior: 1,8 Superior: 8,4



Insusiri materiale Topeste cauciucul natural Nu corodeaza metalul

Topeste cauciucul natural Nu corodeaza metalul



Solubilitate in apa Nu este relevanta

Nu este relevanta

Nu este relevanta

Nu este relevanta

Vascozitate dinamica in faza lichida, Pa x s

17x10-5 17x10-5 17x10-5 17x10-5




26

Numarul ONU/ UN 1965 1978 1011 1969

Clasa/ Diviziunea

2 2.1 2.1 2

Cod clasificare ADR/ RID 2F

23 2F 23

2F 23

2F 23

Nr de pericol ADR/ RID

Eticheta ADR Nr.CAS

Eticheta 2.1 (+13)

74-84-0

74-98-6

115-07-1

106-97-8

75-28-5

Eticheta 2.1

(+13)

74-98-6

Eticheta 2.1

(+13) 106-97-8

Eticheta 2.1

(+13)

75-28-2

Nr.CEE (EINECS) 200-814-8

200-827-9

203-448-7 200-857-2

200-827-9 203-448-7 200-857-2

Transportul rutier al GPL trebuie insotit de "Fisa de urgenta pentru transportul rutier

(TEC-Transport Emergency Card)" conform HG 1408/2008 elaborata in conformitate

cu prevederile Regulamentului de transport ADR (pentru propan exista TEC (R)-27A,

iar pentru butan-TEC (R)-27b).

Societatea detine Licenta nr. 3679 si Certificatul de Conformitate nr. 3679 cu valabilitate

pana in data de 30.06.2015 pentru Carburant pentru automobile GPL, marca GTS

AUTOGAS tipuri A, B, C, D, E. Produsele au fost evaluate conform Regulilor Generale cod

RG-00 ale RAR-OCP in raport cu cerintele esentiale si corespund documentului normativ

SR EN 589-2009.

Pe amplasament se mai pot afla depozite pe roti auto si CF cu gaze tehnice speciale

sau gaze petroliere lichefiate in recipiente auto sau CF aflate in curs de incarcare/descarcare, dar aceasta depozitare este temporara, limitata la perioada

strict necesara pentru aceste operatiuni. 3.2.3. Prevenirea deversarilor la incarcare/descarcare

Prevenirea deversarilor in timpul incarcarii si descarcarii GPL-ului este realizata atat prin masurile constructive cat si prin cele tehnologice stabilte prin Instructiunile de lucru.

3.2.4. Surse potentiale de poluare Ca surse potentiale de poluare se definesc: - activitatile de descarcare, depozitare si de manipulare a gazelor petroliere

lichefiate in cazul nerespectarii conditiilor specifice si/sau deteriorarea rezervoarelor, cuvelor de retentie, conductelor, pompelor, altor echipamente;

- avarii, accidente in instalatiile tehnologice urmate de scapari de gaze petroliere lichefiate pure sau in amestec




27

3.3. Identificarea si clasificarea evenimentelor

Pe amplasament exista gaze petroliere lichefiate, care sunt aduse cu cisterne auto si CF. Acestea se descarca cu ajutorul compresoarelor Corken, se filtreaza in filtrele

F1, F2 si F3 si se depoziteaza in rezervoare dispuse doua cate doua in cuve de retentie din beton. Rezervoarele au capacitati de 80 mc (2 buc) si 148 mc (4 buc).

In rezervoare se depoziteaza N-butan, izobutan si propan care apoi se livreaza catre furnizori ca atare sau in diverse amestecuri in functie de comenzi.

Pe amplasamentul SC GTS Special Gas SR, Punctul de lucru Ionesti exista un potential de pericol deosebit care este determinat de coexistenta si manifestarea

mai multor factori de risc si care in anumite conditii pot sa produca evenimente care sa creeze situatii de urgenta interna si externa (accident major in care sunt

implicate substante periculoase).

Lista factorilor de risc de pericol deosebit care determina evenimente de tip situatii de urgenta existenti la SC GTS Special Gas SRL– Punctul de

lucru IONESTI

Nr

Crt

Eveniment Factorul de risc probabil

1

Explozie

existenta, stocarea si vehicularea de GPL si GTS (butan,

izobutan si propan) care devin explozive in amestec cu aerul

formarea accidentala de amestecuri de vapori cu aer sau

gaze peste limitele de explozie recipiente, instalatii sub presiune (rezervoare GPL si GTS.)

2 Incendiu stocare de GPL si GTS (butan, izobutan si propan) care in

amestec cu aerul sunt combustibile

Pericolul deosebit datorat substantelor periculoase este direct proportional cu stocurile sau cantitatile momentane existente in cadrul Statiei GTS si depinde direct de proprietatile de risc ale acestor substante (GPL si GTS). Gradul de pericol

deosebit in functie de cantitatile relevante de substante periculoase conform clasificarii H.G. 804 /2007 si HG 1409/2008 :

Nr.

crt.

Denumirea substantei

periculoase

Categorie

de subst.

periculoasa

Grad de pericol

deosebit

1 GPL F+; R12 Foarte mare

F+ = foarte inflamabil

Cantitatatea de substante periculoase (GPL) care determina gradul de pericol deosebit MARE este relevanta conform definirii din H.G. 804 / 25.07.2007.




28

Lista substantelor periculoase prezente pe amplasamentul unitatii, elaborata in conformitate cu Regulamentul CE nr. 453/2010 de modificare a Regulamentului CE

nr.1907/2006 (REACH) a fost prezentata la punctual 3.1.1.

Clasificarea evenimentelor generatoare de situatii de urgenta posibile la S.C. GTS Special Gas SRL:

GRAD DE PERICOL DEOSEBIT

Incendiu Explozie Grad eveniment

SCAZUT X I

MODERAT X X II

MARE X X III

FOARTE MARE IV

Evenimentele din categoria III si IV sunt deosebit de periculoase si necesita declansarea procedurilor de urgenta si in functie de cantitatile de substanta scapate de sub control si aplicarea procedurii de alarmare. Datele sunt pentru situatiile cele mai defavorabile ca pericol corespunzatoare functionarii la capacitatea maxima a

instalatiilor sau atingerii la un moment dat a capacitatii maxime de stocare.

Tipuri de situatii de urgenta interna posibile la SC GTS Special Gas SRL

Tip eveniment Unde ?

poluare incendiu explozie nor

exploziv aer sol apa

1. Esapare de GPL/GTS X X X X

Avarii tehnice,

tehnologice la depozitul de gaze petroliere lichefiate

X X X X

4. INFORMATII REFERITOARE LA IMPREJURIMI SI PERSONALUL CARE

POATE FI AFECTAT DE SITUATIILE DE URGENTA

4.1. Angajatii, vizitatorii si salariatii antreprizelor de pe amplasament Estimarile de personal indica faptul ca pe platforma industriala pot fi prezente

simultan maxim 10 persoane, dintre care 8 angajati proprii, 1 paznic angajat la SC Gardienii SRL, 1angajat al SC Energoconstructia SA Balastiera Ionesti (in

conservare), unitati aflate in vecinatate.




29

Regimul de lucru ai angajatilor proprii: 8 salariati, 2 schimburi a cate 8 ore, 5 zile pe saptamana. Se mentioneaza ca sunt 4 paznici angajati ai SC Gardienii SRL care asigura paza in toate schimburile, regim de lucru 12 ore, fiind tot timpul de paza 1 salariat.

4.2. Unitati industriale - surse de pericol si populatia din zona

Comuna Ionesti este cea mai mare comuna din judetul Valcea este situata de-a lungul vaii Oltului, pe ambele maluri si are in componenta 9 sate. Suprafata: 2850

ha dintre care intravilan 850 ha si extravilan 2000 ha.

Cele mai apropiate asezari umane fata de amplasamentul analizat sunt

reprezentate de: Satele apartinatoare comunei Ionesti:

o Marcea la o distanta de circa 2 km, 228 gospodarii si 537 persoane o Prodanesti la o distanta de circa 2 km, 154 gospodarii si 376 persoane o Ionesti la o distanta de circa 2 km, 600 gospodarii si 1412 persoane

Bucsani —178 gospodarii si 476 persoane o Fotesti —151 gospodarii si 380 persoane

o Guguianca —55 gospodarii si 132 persoane o Delureni —193 gospodarii si 458 persoane o Fiscalia — 120 gospodarii si 504 persoane

o Dealu Mare— 152 gospodarii si 215 persoane

Pe ansamblu Comuna Ionesti are un numar de 4500 locuitori, un numar de gospodarii de 1840 si 2012 locuinte

Comunele vecine Comunei Ionesti o Sud - comuna Orlesti, est – la o distanta de circa 2 km

Est - comuna Olanu si raul Olt, la o distanta de circa 0,5 km o Nord – comuna Sirineasa si orasul Babeni o Vest – comuna Scundu.

Vecinatati directe ale satului Bucsani:

o Nord – Satul Ionesti, la o distanta de 2 km o Est- raul Olt la o distanta de 0,5 km si Comuna Olanu

o Sud - Satul Delureni o Vest- satul Fotesti.

Puncte vulnerabile-Aglomerari de persoane Scoli: pe raza comunei Ionesti functioneaza cinci unitati scolare in care invata

520 elevi (invatamant prescolar, primar si gimnazial). Procesul instructiv-educativ este coordonat de 37 de cadre didactice specializate. Scoala cu clasele I-VIII Ionesti este unitatea cu personalitate juridica, aici desfasurandu-si activitatea un numar de

http://ro.wikipedia.org/wiki/Orle%C5%9Fti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Olanu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Olt

http://ro.wikipedia.org/wiki/Babeni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Scundu




30

210 elevi si 15 cadre didactice. Scoli subordonate: Scoala I-VIII Marcea, Scoala I-IV Ionesti 2, Scoala I-IV Fiscalia

Gradinite: Fotesti (1,5 km), Ionesti (2 km), si Fiscalia (2 km) Centru administrativ al Comunei Ionesti: posta, farmacie, dispensar veterinar, Primarie, Politie

Dispensare: Ionesti (2,5 km), Marcea (2,5 km) Gari: Ionesti (4 km), Fiscalia (5 km)

Biserica Buna Vestire – monument istoric (1743) si Biserica de Lemn Sfintii Voievozi – monument istoric (1770).

Platforma industriala unde isi are locatia SC GTS Special Gas SRL are suprafata de circa 160000 m2, dintre care 39143+13661 m2 apartin societatii auditate (15974

m2 curti constructii, 23362 m2 teren arabil si 15781 m2 cai ferate). Restul apartin Balastierei Ionesti.

Statia de Exploatare Agregate Minerale - aflata in conservare, apartinand SC Energoconstructia SA Bucuresti, este amplasata pe malul drept al Oltului, la o

departatare de circa 200 m peste DJ 648 Olanu - Ionesti si peste calea ferata uzinala si are capacitate de stocare agregate minerale de 20000 mc, ocupand o

suprafata de 110000 m2. Balastiera se afla in conservare si are un angajat de paza pe tura.

In vecinatatea Statiei GTS nu exista obiective care prin desfasurarea activitatii curente sa puna in pericol securitatea obiectivului, sau care ar putea influenta

activitatea curenta, nici pe cea de prevenire, de limitare a consecintelor sau de reconstructie in caz de producere a unui accident major. In zona nu sunt alte obiective industriale sau activitati susceptibile de a provoca accidente majore sau

de a agrava consecintele acestora.

Distantele pana la prima locuinta/ obiectiv: in apropiere nu se afla amplasamente unde folosinta terenului este una sensibila - spitale, scoli, gradinite, obiective religioase; amplasamentul Statiei este situat la o distanta de cca. 600 m de raul

Olt, in aval de lacul de acumulare Ionesti; primele locuinte se afla la peste 500 m de Statie (zona nu este populata dens, satul Bucsani avand casele situate mai mult

de-a lungul soselei principale). Balastiera lonesti isi desfasoara activitatea dincolo de drumul judetean si calea ferata, la o distanta de aproximativ 100 m de Statie.

Lacul de acumulare Ionesti aflat la nord de amplasament, pus in functiune in anul 1978, are urmatoarele caracteristici:

Dig mal stang: lungimea de 4.259 m, suprafata de 45 ha situat in punctul - Teiul Dig mal drept: lungimea de 15.675 m, suprafata de 150 ha situate in punctul -

Marcea, Prodanesti, Comuna Ionesti.

Aria protejata ROSPA0106 Valea Oltului Inferior

http://scoalaionesti.ro/scoli-subordonate

http://scoalaionesti.ro/scoli-subordonate/scoala-marcea

http://scoalaionesti.ro/scoli-subordonate/scoala-ionesti2

http://scoalaionesti.ro/scoli-subordonate/scoala-ionesti2

http://scoalaionesti.ro/scoli-subordonate/scoala-fiscalia

http://scoalaionesti.ro/scoli-subordonate/gradinita-fotesti




31

Lacul Ionesti ce face parte din aria protejata ROSPA0106 Valea Oltului Inferior se afla la distanta de circa 0,6 km amonte de obiectiv. Situl are suprafata de 54.074

ha, face parte din regiunea biogeografica continentala, se intinde pe teritoriul a trei judete: Olt, Valcea si Teleorman. In judetul Valcea, situl ocupa o suprafata de 9679,4 ha si se intinde pe teritoriul localitatilor: Babeni (30%), Budesti (12%),

Dragasani (11%), Dragoesti (20%), Galicea (24%), Ionesti (35%), Mihaesti (2%), Olanu (14%), Orlesti (19%), Prundeni (14%), Ramnicu Valcea (10%),

Voicesti (35%). In sit sunt inventariate un numar de 13 specii de pasari protejate la nivel european. Lacul de acumulare Ionesti care face parte integrala din sit si Hidrocentrala de pe Raul Olt, se afla in amonte de obiectiv in partea de nord-est a

amplasamentului.

Situarea Lacului Ionesti in amonte de obiectiv scade probabilitatea afectarii sitului in eventualitatea unei explozii urmata de incendiu, datorita faptului ca prin efectul de vale norul de GPL ar fi antrenat spre sud, deci pe directia inversa ariei

protejate. Se apreciaza ca obiectivul nu se constituie intr-un pericol pentru flora si fauna dezvoltate pe Lacul Ionesti.

In apropierea instalatiilor de productie numai amplasamentul Balastierei Ionesti ar putea fi afectat de o explozie pe amplasament, dar avand in vedere ca actualmente este in conservare, aici desfasoara activitatea un singur salariat pentru paza obiectivului, zilnic. In ceea ce priveste pagubele materiale in balastiera, nu se prevad urmari care sa afecteze functionarea normala sau care sa genereze urmari ce ar putea periclita in mod serios mediul, in sensul prevederilor HG 804/2007.

4.3. Zone posibil afectate

Gazele petroliere lichefiate sunt aduse pe amplasament in cisterne auto si CF iar gazele tehnice speciale sunt stocate in rezervoare in stare lichida; cand acestea sunt esapate in atmosfera sau cand se reduce presiunea din recipient, lichidul revine in stare gazoasa si in acest proces, volumul sau creste de aproximativ 250 de ori. Cu alte cuvinte, o tona de lichid, in procesul trecerii in stare de vapori, va umple echivalentul unui vas de 250 de tone. GPL si GTS se evapora, ocupand un volum de 250 de ori mai mare decat volumul sau propriu, deci o scapare mica de GPL/GTS lichid poate degaja o cantitate semnificativa de vapori de GPL/GTS. Degajarea unei tone de GPL/GTS va imprastia deci un nor de gaz cu un volum echivalent cu volumul unui vas de 250 de tone, care atunci cand intra in combinatie cu aerul la limita inferioara de aprindere de 2,0% va degaja un nor de gaz inflamabil cu un volum echivalent cu volumul unui vas de 1250 de tone si care poate detona cu o forta corespunzatoare la 0,9 -1,2 t deTNT. Avand in vedere ca un rezervor de 148 mc poate contine circa 60 t GTS, rezulta ca volumul de amestec de GTS cu aerul este echivalent cu volumul de 75000 t, iar forta de explozie este de circa 70 t TNT.




32

Din simularea unui eveniment, se releva faptul ca pentru un rezervor de stocare cu continut de 50 t GPL (uzuala pe amplasament) si amplasat in aer liber, efectele

asupra persoanelor aflate in zona exploziei in functie de pragurile de radiatie de caldura de 12,5 kw/mp si 5 kw/mp, sunt: o pragul I cu radiaţie de caldura 12,5 kW/m2 este in interiorul unui cerc cu raza de

10,5 m o pragul II cu radiaţie de caldura 5 kW/m2 este in interiorul unui cerc cu raza de

15 m. Efectele asupra persoanelor aflate in zona exploziei sunt redate in diagrama

anexata.

Din analiza DOW pentru amplasamentul SC GTS Special Gas SRL s-au obtinut: Raza zonei afectate de explozie: R = 24,51 m Aria de expunere: A = 1886 m2.

Rezultatele obtinute in cadrul analizei utilizand metoda indicelui DOW arata ca aria

de expunere cuprinde zona parcului de rezervoare si partial constructia halei de umplere si anexa birouri, tinandu-se cont si de directia predominanta a vanturilor in

zona, si anume nord-sud. Din simularea exploziei unui rezervor incarcat cu 50 to GPL s-a obtinut zona cu

mortalitate ridicata (suprapresiune mai mare de 0,3 bari) un cerc cu raza de 111 m in jurul rezervorului, iar zona cu leziuni ireversibile (suprapresiune mai mare de

0,07 bari) un cerc cu raza de 377 m in jurul rezervorului. Conditiile de simulare: viteza vantului - 2 m/s, temperatura atmosferica - 15 ºC,

umiditatea relativa - 80 % si cantitatea de GPL - 50 to.

Aprecierea Efectului Domino pentru SC GTS SPECIALGAS SRL se face tinand cont de faptul ca in cazul producerii unor explozii succesive pe amplasament, distanta dintre doua explozii va fi de circa 2 ore, iar aria cu mortalitate ridicata si

cea cu leziuni ireversibile va fi acelasi cerc cu raza de circa 400 m prezentat in anexa.

- Zona letala (mortalitate ridicata si leziuni ireversibile) va fi intr-un cerc cu raza de circa 400 m (377 m rezultati din modelare) in jurul celor doua parcuri de rezervoare, afectand cu precadere zonele joase si constructiile cu subsol din aval de

obiectiv (situate pe directia vantului dominant) deci catre sudul incintei SC GTS Special Gas SRL, aria fiind de circa 0,5 kmp. Efectele ar putea fi resimtite si de

obiectivele si salariatii din cadrul Balastierei Ionesti, dar se apreciaza ca depozitele de agregate minerale vor constitui o bariera de protectie pentru acestea. In rest se afla terenuri agricole.

- Zona de arsuri si daramaturi usoare va fi intr-un cerc cu raza de 600 m in jurul obiectivului, cuprinzand in plus circa 20 de locuinte aflate de-a lungul DN 64 in

Satul Bucsani. Aplicand principiul deplasarii norului de gaz pe directia vantului dominant, vor fi afectate in principal terenuri agricole.




33

- Zona afectata de pagube minore va fi intr-un cerc cu raza de circa 1 km in jurul obiectivului, ce cuprinde parte din Satul Bucsani din Comuna Ionesti si Comuna

Olanu, dincolo de Olt. In aria de afectare sunt cuprinse preponderent terenuri agricole, Balastiera Ionesti, Barajul si Lacul de Acumulare Ionesti, un teren de sport si circa 60 de gospodarii particulare. Totusi daca tinem seama de directia

dominanta a vantului si de tendinta gazului de a ocupa zonele joase, norul de GPL s-ar deplasa pe directia nord-sud, zona in care nu se afla locuinte si nici alte

obiective cu aglomerari de persoane.

Prin situarea obiectivului SC GTS Special Gas SRL intr-o zona inconjurata

de terenuri agricole, prin masurile de proiectare si executie a instalatiilor si prin aplicarea unui management adecvat de securitate privind operarea si

mentenanta, se apreciaza ca riscurile de producere a unui eveniment pe amplasamentul auditat sunt mici si ca pagubele majore vor fi limitate la incinta. Aspecte ale sanatatii populatiei in relatie cu calitatea mediului Zonele locuite in vecinate nu prezinta aspecte negative privind sanatatea populatiei legat de factorii de mediu din zona si nici de activitatea obiectivului. Concluzii:- nu exista aspecte privind sanatatea populatiei in zona ce pot fi puse in legatura cu calitatea mediului (aer, apa, sol).

5. SCENARII DE URGENTA Activitatea de aprovizionare GPL, fabricare si livrare butan, izobutan, propan si amestecuri din aceste gaze implica gestionarea unor cantitati importante de gaze petroliere lichefiate si operarea unor echipamente, instalatii care prezinta pericole potentiale pentru angajati, populatie si mediu.

Hazardele potentiale sunt analizate si revizuite periodic, pentru sesizarea efectelor modificarii conditiilor de operare, astfel ca pericolele sa fie reduse si sa se realizeze adaptarea tehnicilor de management in scopul diminuarii consecintelor .

DESCRIEREA FENOMENULUI DE DEVERSARE

Principalii parametri care guverneaza fenomenul de deversare a fliudelor, dupa pierderea etanseitatii, sunt reprezentati de conditiile de proces (temperatura si

presiune) si de starea fizica a substantei (gaz, lichid, faza dubla de lichid/vapori).

DINAMICA ELIMINARII DE GAZ LICHEFIAT SUB PRESIUNE




34

Dinamica eliminarii gazului lichefiat sub presiune depinde de pozitia scurgerii in vasul de stocare. In echipamentul de proces, gazul lichefiat este in echilibru cu faza

de vapori, astfel incat deversarea poate implica lichidul sau faza de vapori.

Deversari in faza lichida: pe masura ce lichidul se scurge, rezervorul tinde sa se goleasca si prin urmare, la interfata celor doua faze, lichidul incepe sa se evapore

pentru a echilibra pierderea de volum.

Eliminarea in faza de gaz: pe masura ce gazul se scurge, presiunea interna tinde sa se reduca si prin urmare, la interfata dintre cele faze, lichidul incepe sa se evapore. Evaporarea sustrage caldura latenta in lichid, il raceste progresiv,

determinand astfel o reducere a presiunii de vapori din interiorul rezervorului. Scurgerea se opreste atunci cand se atinge presiunea atmosferica in interiorul

rezervorului. De la acest punct, lichidul prezent inca in rezervor continua sa produca vapori datorita caldurii furnizate de mediul extern

DISPERSIA GPL

Dezvoltarea norului are 4 faze specifice:

o Faza initiala, in care efectele la sursa sunt predominante, adica efectele atribuite

modalitatii de eliminare. o Faza de dispersie prin gravitatie, in timpul careia amestecul cu aerul este limitat,

iar efectele densitatii conduc miscarea norului.

o Faza de intindere, in timpul careia densitatea norului se reduce pe masura ce se amesteca cu aerul inconjurator.

o Faza de dispersie neutra, in care norul este suficient de diluat incat sa-si impuna un comportament neutru iar modelul cursului va fi de tip Gaussian

Rugozitatea terenului efecteaza turbulenta care se produce cand vantul trece peste

nivelul pamantului. Cu cat este mai mare inaltimea medie, cu atat mai mare este turbulenta de dispersie, prin urmare norul de gaz este dizolvat mai repede.

Caracteristicile fizico-chimice ale substantelor si conditiile de proces dinaintea pierderii etanseitatii, afecteaza dispersia. Principalii parametri care trebuie evaluati

cu privire la dispersia gazelor in atmosfera sunt impulsul efluentului gazos si densitatea gazului (in comparatie cu densitatea aerului)

Incendii si explozii

Incendiile de degajare FLASHFIRE

Fenomenul este determinat dupa declansarea unui nor imprastiat in atmosfera, in

amestec cu oxigenul.

Principalele caracteristici :




35

- Nu produce suprapresiune - Fenomenul este instantaneu

- Extensia norului este calculata prin modele de dispersie - Ipoteza este aceea ca aprinderea determina combustia instantanee a intregii

cantitati, in amestec inflamabil cu aerul

- Combustia va implica fractiunea norului in cadrul campului de inflamabilitate

Incendiile globulare FIREBALLS

Incendiul globular la un rezervor cu GPL: focul globular este un fenomen legat de combustia unor mari cantitati de gaz lichefiat. Este produs de o fisurare catastrofala

a unui rezervor de stocare, acest fenomen fiind numit BLEVE (Boiling Liquid Expanding Vapour Explosion/ Explozia Vaporilor de Fierbere in Expansiune ai unui

Lichid). Gazul eliminat formeaza un nor care izbucneste in flacari si se ridica in atmosfera, datorita reducerii densitatii determinata de supraincalzire. Un asemenea fenomen produce o "sfera de foc" = minge de foc.

Explozia unui nor nelimitat de vapori

Un UVCE ("Unconfined vapor cloud explosion / Explozia unui nor nelimitat de vapori "), poate fi definita ca o combustie accelerata a unor vapori/gaze inflamabile in atmosfera deschisa. Expansiunea vaporilor de combustie este atat de rapida incat

da nastere unui proces semnificativ de suprapresiune. Acest scenariu este alternativ cu cel al incendiului prin degajare care nu produce suprapresiune.

Cantitatea de substante inflamabile eliberate depinde de conditiile de operare

(presiune si temperatura). Aprinderea intarziata permite dezvoltarea unui nor inflamabil de mari dimensiuni. Cantitate minima de gaz inflamabil din interiorul norului inflamabil de GPL este de 1,5 tone intr-un mediu partial inchis si de 5 tone

intr-un mediu liber.

Efectele undei de soc produsa de UVCE, se pot modifica remarcabil in functie de reactivitatea substantei in termenii vitezei frontului de flacari.

Conform vitezei de dispersie a frontului de flacari Ufe, propanul este un gaz cu

reactivitate medie (categoria 2), avand ufe = 80 m/s

Efectul Domino

Pierderi de continut (scurgeri de materie si/sau energie) intr-o instalatie /punct, datorita efectelor unui accident care are loc in alta instalatie/punct, prin

monitorizarea gravitatii consecintelor sau prin nivelul de extindere a ariilor afectate.




36

Instalatiile tehnologice de pe platforma in care poate avea loc un accident major pot fi impartite in 4 zone situate pe fluxul tehnologic:

1. Zona de preluare-descarcare CF

Locuri posibile de avarii: Cisterna CF amplasata in zona de descarcare si/sau in zona de asteptare situata in afara incintei Statiei GTS, pe lungime liniei CF

uzinala cu trafic redus. Zona de garare a cisternelor CF aflate la descarcare sau in asteptare este delimitata prin porti si marcata cu indicatoare de avertizare si de interdictie.

Cauze posibile de producere a avariei: eroare umana la operare, atac din aer, diversiune/sabotaj /terorism, cutremur de pamant, fulger, intarzierea sau lipsa

executarii operatiilor de verificare, intretinere, reparatie la furtune, racorduri, defecte la elementele de siguranta ale cisternei, fuga cisternei.

Tipul avariei posibile: neetanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale

conductelor, ruperea elementelor de siguranta datorita depasirii accidentale a parametrilor de lucru, suprapresiune prin cresterea temperaturii peretilor

exteriori ai cisternei, incarcarea electrostatica prin lipsa sau legarea defectuoasa la pamant.

Perioada de recurenta (probabilitatea de producere) a unui accident teoretic posibil: extrem de rar.

Descrierea evenimentelor: incendiu, explozie, eliberare de GPL din cisterna CF

sau de pe furtune si conducte de descarcare. Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona

racordurilor. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui cisternei in cazul cresterii temperaturii (temperaturi externe ridicate si defectiuni la instalatia de stropire cu apa pentru racire) si presiunii (erori umane de

supraincarcare a cisternei cu GPL), a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura sau a imbinarilor cu flanse prin neintretinere.

Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului prin porti de intrare/iesire si prin supraveghere de catre operator

a activitatii de descarcare. Operatiunea de descarcare a cisternelor CF se face numai pe timpul zilei. Actiunea fulgerelor se previne prin proceduri operationale

care prevad ca in caz de furtuna cu descarcari electrice se intrerupe imediat orice manevra de incarcare-descarcare pe intreaga platforma, inclusiv in zona CF. Pentru cisternele ramase incarcate pe timpul noptii si aflate in asteptare pe linia CF se

asigura paza prin paznicul obiectivului. Fuga cisternei este prevenita prin montarea sabotilor opritori.

Evenimentele la sunt prevenite prin utilizarea supapelor de siguranta, utilizarea armaturilor in buna stare de functionare, verificate si certificate de autoritatea

competenta ISCIR. Utilajele sunt verificate periodic, se efectueaza probele de rezistenta si etansare. Se efectueaza verificarea si inlocuirea, dupa caz, a

echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor, garniturilor.




37

Incendiu la cisterna CF GPL-ul lichid se vaporizeaza instantaneu la iesirea din cisterna in cazul unei fisuri

sau scapari prin racorduri si poate sa se aprinda in prezenta unei flacari deschise sau scantei electrostatice, ducand la incendiu.

Pentru prevenirea unui astfel de eveniment lucrul cu foc deschis si fumatul sunt interzise in zona. Pentru prevenirea electricitatii statice si a electricitatii atmosferice

toate echipamentele, conductele si cisterna sunt legate la pamant, iar instalatia electrica este in constructie antiex.

Explozie la cisterna CF Depasirea parametrilor prescrisi ai cisternei (temperatura, presiune), ca si

defectiuni la sistemul de etansare sau executarea defectuoasa a racordurilor cisternei la traseul de descarcare pot conduce la evacuarea unei cantitati de GPL sub forma de vapori intr-un timp foarte scurt si in prezenta unei surse de aprindere

(fulgere, scantei, flacara deschisa, suprafete fierbinti), explozia vaporilor.

Pentru prevenirea evenimentului rampa de descarcare CF este prevazuta cu linie de stropire pe timpul cald ce asigura mentinerea temperaturii si a presiunii in limitele

de siguranta. Instalatia este dotata cu utilaje, aparate, circuite electrice si de automatizare numai in constructie antiex, in concordanta cu conditiile tehnologice si de exploatare. Traseele de descarcare, cisterna CF si aparatura electrica sunt legate

la centura de pamant aflata sub control PRAM fiind testata periodic conform prevederilor normativelor in vigoare. Pentru prevenirea evenimentului aparatura de

siguranta asigura mentinerea temperaturii si a presiunii in limitele de siguranta. Se efectueaza reviziile tehnice, verificarea si autorizarea pentru echipamentele electrice si de automatizare.

2. Zona de preluare-descarcare auto

Locuri posibile de avarii: cisterna auto amplasata in zona de descarcare langa

parcul de rezervoare.

Cauze posibile de producere a avariei: atac din aer, diversiune/sabotaj/act de terorism, fulger, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare,

intretinere, reparatie la furtune, racorduri, defecte la elementele de siguranta ale cisternei, eroare umana la operare, nefunctionare instalatie de racire cu apa.

Tipul avariei posibile: neetanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale

conductelor, ruperea elementelor de siguranta datorita depasirii accidentale a parametrilor de lucru, suprapresiune prin cresterea temperaturii peretilor

exteriori ai cisternei, incarcarea electrostatica prin lipsa sau legarea defectuoasa la pamant, fuga cisternei auto.

Perioada de recurenta (probabilitatea de producere) a unui accident teoretic

posibil : extrem de rar. Descrierea evenimentelor: incendiu, explozie, eliberare de GPL din cisterna auto

sau de pe furtune si conducte de descarcare.




38

Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona racordurilor. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui

cisternei in cazul cresterii temperaturii (temperaturi externe ridicate si defectiuni la instalatia de stropire cu apa pentru racire) si presiunii (erori umane de supraincarcare a cisternei cu GPL), a coroziunii mantalei, a distrugerii

cordoanelor de sudura sau a imbinarilor cu flanse prin neintretinere.

Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului prin imprejmuire cu gard perimetral a intregii incinte si prin supraveghere de catre operator a activitatii de descarcare. Operatiunea de

descarcare a cisternelor auto se face numai pe timpul zilei. Actiunea fulgerelor se previne prin proceduri operationale care prevad ca in caz de furtuna cu descarcari

electrice se intrerupe imediat orice manevra de incarcare-descarcare pe intreaga platforma, inclusiv in zona parcarii cisternei auto. Daca se intampla ca autocisterna sa ramana incarcata pe timpul noptii, se asigura paza prin paznicul obiectivului.

Evenimentele sunt prevenite prin utilizarea supapelor de siguranta, utilizarea

armaturilor in buna stare de functionare, verificate si certificate de autoritatea competenta ISCIR. Utilajele sunt verificate periodic, se efectueaza probele de

rezistenta si etansare. Se efectueaza verificarea si inlocuirea, dupa caz, a echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor, garniturilor. Fuga cisternei este prevenita prin montarea de saboti opritori la roti.

Incendiu la cisterna auto

GPL-ul lichid se vaporizeaza instantaneu la iesirea din cisterna in cazul unei fisuri sau scapari prin racorduri si poate sa se aprinda in prezenta unei flacari deschise

sau scantei electrostatice, ducand la incendiu.

Pentru prevenirea unui astfel de eveniment lucrul cu foc deschis si fumatul sunt interzise in zona. Pentru prevenirea electricitatii statice si a electricitatii atmosferice toate echipamentele, conductele si cisterna sunt legate la pamant pe perioada

descarcarii, iar instalatia electrica de actionare a pompelor de transvazare este in constructie antiex, iar vehiculul este prevazut din constructie cu elemente de

protectie necesare. Explozie la la cisterna auto

Depasirea parametrilor prescrisi ai cisternei (temperatura, presiune), defectiuni la sistemul de etansare, executarea defectuoasa a racordurilor cisternei la traseul de

descarcare, defectiuni la sistemul electric al autocisternei, coliziune cu un alt vehicul pe caile de circulatie din incinta pot conduce la evacuarea unei cantitati de GPL sub forma de vapori intr-un timp foarte scurt si in prezenta unei surse de aprindere

(fulgere, scantei, flacara deschisa), explozia vaporilor.

Pentru prevenirea evenimentului rampa de descarcare auto este prevazuta cu linie de stropire pe timpul cald ce asigura mentinerea temperaturii si a presiunii in




39

limitele de siguranta. Instalatia de descarcare este dotata cu utilaje, aparate, circuite electrice si de automatizare numai in constructie antiex, in concordanta cu

conditiile tehnologice si de exploatare. Traseele de descarcare, cisterna auto si aparatura electrica sunt legate la centura de pamant aflata sub control PRAM fiind testata periodic conform prevederilor normativelor in vigoare. Pentru prevenirea

evenimentului aparatura de siguranta asigura mentinerea temperaturii si a presiunii in limitele de siguranta. Se efectueaza reviziile tehnice, verificarea si autorizarea

pentru echipamentele electrice si de automatizare si pentru vehiculele de transport. 3. Zona de stocare cu capacitate de 752 mc, dintre care 600 mc volum util.

Locuri posibile de avarii: unul dintre cele 6 rezervoare aflate in cele doua

parcuri de rezervoare (doua rezervoare de stocare de cate 80 m3 prevazute cu instalatie de stropire cu apa pentru racire si patru rezervoare de cate 148 m3 fiecare prevazute cu izolatie termica). Depozitul de GPL si cel de GTS sunt

situate in partea de nord a platformei SC GTS Special Gas SRL, intr-o zona inconjurata de platforme inierbate. Rezervoarele sunt metalice, cilindrice,

orizontale, confectionate din tabla de otel si amplasate suprateran in cuve de beton armat pe fundatii de beton.

Rezervoarele R1 si R2, cu capacitatea de 80 m3 fiecare sunt neizolate termic, protejate impotriva radiatiilor prin vopsire cu vopsea alba si prevazute cu linie

de stropire cu apa pe timpul verii.

Rezervoarele R3 - R6, cu capacitatea de 148 m3 fiecare sunt izolate termic cu vata

minerala si acoperite cu tabla, grosimea statului fiind de 100 mm. Rezervoarele

sunt amplasate doua cate doua in cuve de retentie amplasate la cota 0 si realizate

din beton armat. Peretii laterali ai cuvelor au inaltimea de 0,35 m asigurand

volumul necesar preluarii cantitatii de gaze petroliere lichefiate dintr-un rezervor.

Distanta intre rezervoare este de un diametru.

Toate recipientele sunt realizate din oteluri speciale, fiind echipate cu racorduri pentru traseele de faza lichida si faza de vapori, manometru pentru indicarea

presiunii vaporilor, termometru, indicator de nivel, robinete de izolare cu actionarea pneumatica de la distanta si armaturi de siguranta cu esapare in atmosfera, iar incarcarea cu produse a rezervoarelor sau livrarea produselor depozitate se face

prin intermediul unor racorduri amplasate la baza lor.

In imediata apropiere a zonei rezervoarelor se afla 4 hidranti exteriori alimentati din bazinul de apa de incendiu ce asigura interventia pentru stingere in caz de incendiu.

Cauze posibile de producere a avariei: atac din aer, diversiune/sabotaj/act de terorism, fulger, lovire accidentala de catre un vehicul scapat de sub control, intarzierea sau lipsa executarii operatiilor de verificare, intretinere, reparatie la

furtune, racorduri, defecte la elementele de siguranta ale rezervorului, eroare umana la operare, nefunctionare instalatie de racire cu apa.




40

Tipul avariei posibile: neetanseitati ale imbinarilor cu flanse, fisuri ale conductelor, ruperea elementelor de siguranta datorita depasirii accidentale a

parametrilor de lucru, suprapresiune prin cresterea temperaturii peretilor exteriori ai rezervorului, incarcarea electrostatica prin lipsa sau legarea defectuoasa la pamant, incendiu, explozie.

Perioada de recurenta (probabilitatea de producere) a unui accident teoretic posibil: extrem de rar.

Descrierea evenimentelor: incendiu, explozie, eliberare de GPL din rezervor sau de pe conducte de vehiculare, efect Domino.

Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona

racordurilor. Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui rezervorului in cazul cresterii temperaturii (temperaturi externe ridicate si

defectiuni la instalatia de stropire cu apa pentru racire sau deteriorarii stratului de izolatie) si presiunii (erori umane de supraincarcare a rezervorului), a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura sau a imbinarilor cu

flanse prin neintretinere.

Actiunea unor persoane neautorizate este prevenita prin securizarea zonei si limitarea accesului prin imprejmuire cu gard perimetral a intregii incinte si prin

supraveghere de catre operator a activitatii de umplere a rezervoarelor, operatiun e executata numai pe timpul zilei. Actiunea fulgerelor se previne prin proceduri operationale care prevad ca in caz de furtuna cu descarcari electrice se intrerupe

imediat orice manevra de incarcare-descarcare pe intreaga platforma, inclusiv in zona parcului de rezervoare. De asemenea, rezervoarele sunt in constructie

orizontala si sunt legate la centura de pamant. Incendiu la parcul de rezervoare

Incendiul se poate produce la contactul vaporilor cu o sursa de foc, atunci cand concentratia vaporilor este in limita de inflamabilitate. Utilizarea focului deschis in

zona rezervoarelor este interzisa. Incendierea vaporilor din interiorul rezervoarelor este practic imposibila datorita supapelor de siguranta cu esapare in atmosfera. Incendierea prin trasnete a rezervoarelor are o probabilitate de producere extrem

de scazuta, datorita constructiei acestora (corpuri metalice orizontale, legate la pamant). Legarea la pamant previne si aparitia incarcarii electrostatice, posibila in

timpul operatiilor de transvazare, din si in rezervor. Utilajele dinamice, actionarile electromecanice, circuitele electrice, de control si de automatizare sunt executate in constructie antiex, fiind strict supravegheate si certificate in conformitate cu

reglementarile in vigoare.

In cazul unui incendiu la un rezervor, daca nu se intervine rapid se poate produce arderea GPL-ului pe suprafata libera a rezervorului, deteriorarea izolatiei si apoi a mantalei rezervorului, cu deversarea GPL-ului incendiat in exterior sub forma de

vapori, lichid sau combinatie de vapori. Pentru stingerea incendiului trebuie sa se aprecieze dimensiunile zonei afectate de deversare, sa se stabileasca directia cea

mai probabila de propagare a norului de gaz, dupa care se va trece la localizarea focarului si crearea conditiilor de ardere fara pericol. Trebuie sa se actioneze inca de




41

la inceput pentru racirea intensa a rezervorului in acea parte a invelisului exterior care corespunde spatiului de vapori.

In cazul eliberarii de substanta chiar daca exista dispozitive de siguranta, lichidul se vaporizeaza, iar gazul se va raspandi razant deasupra solului, datorita proprietatilor

sale de gaz greu. La temperaturi joase gazul greu arata ca o apa curgatoare; datorita densitatii ridicate, acesta se strange locuri joase si adancituri ale solului.

Arderea unor cantitati mari de GPL in cuva de retentie este extrem de periculoasa deoarece suprafata incendiata se mareste, dificultatile de stingere a incendiului

cresc la fel si expunerea celorlalte rezervoare.

Aparitia unui incendiu de mari proportii are drept consecinte: pagube materiale mari, accidentari grave ale personalului, energie radianta foarte mare care poate duce la extinderea incendiului daca nu se intervine in forta. Gazul lichid este

inflamabil si in combinatia gaz-aer este explozibil. In cazul incendiilor mari sau al exploziilor puternice sunt posibile pagube asupra caselor si ranirea oamenilor.

Evenimentele sunt prevenite prin utilizarea supapelor de siguranta, utilizarea

armaturilor in buna stare de functionare, verificate si certificate de autoritatea competenta ISCIR. Utilajele sunt verificate periodic, se efectueaza probele de rezistenta si etansare. Se efectueaza verificarea si inlocuirea, dupa caz, a

echipamentelor, traseelor tehnologice, armaturilor, garniturilor.

Pentru prevenirea unui incendiu lucrul cu foc deschis si fumatul sunt interzise in zona. Pentru prevenirea electricitatii statice si a electricitatii atmosferice toate echipamentele, conductele si rezervoarele sunt legate la pamant iar instalatia

electrica de actionare a pompelor de transvazare este in constructie antiex.

Explozie la parcul de rezervoare Exploziile in interiorul rezervoarelor sunt posibile numai datorita cresterii presiunii,

cauzata de supraincalzire sau supraincarcarea rezervoarelor peste limita de incarcare admisa de 80% din volum. Depasirea parametrilor prescrisi ai

rezervorului (temperatura, presiune, nivel), defectiuni la sistemul de etansare, defectiuni, fisuri la conductele de transvazare, defectiuni la sistemul de pompare, impact cu un vehicul scapat de sub control, pot conduce la evacuarea unei cantitati

de GPL sub forma de vapori intr-un timp foarte scurt si in prezenta unei surse de aprindere (fulgere, scantei, flacara deschisa) la explozia vaporilor.

O explozie se poate produce si in cazul rezervoarelor golite, nedegazate, in cursul reparatiilor. Probabilitatea de aparitie a unui astfel de eveniment este redusa

datorita faptului ca aceste lucrari se fac in baza unui permis de lucru cu foc deschis, un urma luarii masurilor de eliminare a atmosferei explozive.




42

Scurgerile majore se pot produce in caz de fisurare a peretelui rezervorului datorita unui incendiu, a coroziunii mantalei, a distrugerii cordoanelor de sudura in urma

tasarii terenului de fundare sau datorita unui cutremur. Pentru prevenirea distrugerilor in urma unui cutremur, rezervoarele sunt proiectate in conformitete cu cerintele de rezistenta, stabilitate la sarcinile statice si dinamice din timpul unui

cutremur. De asemenea la construirea parcului sistemul de fundare a tinut seama de caracteristicile terenului.

Scurgerile minore se pot produce prin neetanseitati la robineti, flanse, in zona stuturilor de golire si de umplere.

Pentru prevenirea evenimentelor si mentinerea temperaturii si a presiunii in limitele

de siguranta, rezervoarele cu capacitate de 80 mc sunt prevazute cu instalatie de stropire, iar cele de 148 mc sunt izolate. Pompele, compresorul Corken, circuite electrice si de automatizare sunt in constructie antiex, in concordanta cu conditiile

tehnologice si de exploatare. Traseele de vehiculare, rezervoarele si aparatura electrica sunt legate la centura de pamant aflata sub control PRAM fiind testata

periodic conform prevederilor normativelor in vigoare. Pentru prevenirea evenimentului aparatura de siguranta asigura mentinerea temperaturii si a presiunii

in limitele de siguranta. Se efectueaza reviziile tehnice, verificarea si autorizarea pentru echipamentele electrice si de automatizare si pentru recipientele supuse ISCIR.

O situatie speciala este constituita de deversarea unei cantitati semnificative de GPL

in cuva de retentie, intrucat nu exista posibilitatea colectarii si eliminarii acestuia in mod controlat. La presiune si temperatura atmosferica GPL-ul se vaporizeaza si se amesteca cu aerul formand amestecuri explozive si/sau inflamabile.

Facem mentiunea ca zona de umplere a buteliilor – hala de incarcare cu rampa de

incarcare in mijloacele de transport - nu mai prezinta pericol major, fiind in conservare si decuplata de la reteaua de alimentare cu GPL.

Pentru a lua in analiza scenariile posibile de accidente majore pe amplasamentul SC

Special Gas SRL s-a efectuat o evaluare calitativa sau semi-cantitativa a riscurilor in cazul scenariilor la care, din punct de vedere tehnic au fost considerate cele mai probabile prin abordarea standard.

In cadrul evaluarii tehnice a securitatii amplasamentului, dupa analiza sistematica a

riscurilor, prioritizarea scenariilor de risc si definirea scenariilor de accidente majore, au fost selectate ca avand relevanta directa pentru aceasta evaluare16 scenarii, restul scenariilor nefiind in masura sa genereze, direct sau indirect, riscuri

de accidente majore cu implicatii in incinta sau in afara amplasamentului. Precizam ca fiecare scenariu de risc au fost elaborat pentru situata cea mai defavorabila, dar

care totusi are o probabilitate de aparitie extrem de mica, avand in vedere




43

sistemele si echipamentele multiple de protectie si siguranta care contribuie la securitatea amplasamentului, asa cum sunt ele descrise in prezentul raport.

In baza dispozitiilor HG 804/2007 privind controlul pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, prevederilor Legii 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor, Legii 481/2004 privind protectia civila si Directivei Seveso II, au fost identificate scenariile probabile pentru urgente majore si s-au stabilit actiuni de contracarare pentru a preveni aparitia acestora. In pofida probabilitatii reduse de producere (procesele de exploatare sunt proiectate sa previna aparitia acestor situatii), pentru scopul Planului au fost identificate ca fiind cele mai probabile unele scenarii de urgenta previzibile pentru tipurile de operatiuni si materiale implicate.

Scenariile posibile ale accidentelor majore in domeniul GPL:

a. Defectarea/ruperea recipientului sub presiune;

b. Revarsare/deversare de GPL/GTS in faza lichida;

c. Defectarea/ruperea unei conducte de GPL/GTS;

d. Defectiuni in timpul operatiilor de umplere/golire ale cisternelor de transport

rutier si/sau feroviar;

e. Localizare de defectiune deasupra nivelului de GPL lichid din recipient;

f. Localizare de defectiune sub nivelul de GPL lichid din recipient;

g. Supraincarcare;

h. Explozia vaporilor produsi de expansiunea lichidului la supraincalzire;

i. Declansarea supapei de siguranta;

j. Ruperea furtunului cisternei de transport feroviar si/sau rutier;

k. Soc termic produs de jetul de flacara;

l. Flux de vapori produs de radiatia termica;

m. Explozia vaporilor dintr-un spatiu deschis si/sau inchis;

n. Distrugere/ rupere provocata de aschii/schije din explozii;

o. Dispersia unei flacari intinse.

Aceste scenarii sunt:

Scenarii generate de pericole interne:

Scenariile rezonabile

o Scenariul S1 – Ruperea completa a furtunului cu diametrul Dn 80 de incarcare/descarcare GPL lichid din/in cisterne CF si auto

Prin masurile aplicate la acest loc de munca si anume blocarea rotilor cisternei cu saboti si efectuarea descarcarii prin furtun flexibil, este putin probabila producerea

unui astfel de eveniment. In cazul incare totusi acest fenomen s-ar produce, la ruperea furtunelor flexibile gazul din conducte si din cisterne, avand tendinta sa

iasa necontrolat cu debit foarte mare duce la inchiderea supapelor de exces de flux de la cisterne si de la capul conductei unde este racordat furtunul; astfel cantitatea




44

de gaz care ajunge in atmofera este redusa, constituita din GPL-ul aflat pe lungimea furtunului (0,1 mc ~ 50 litri = 12,5 mc amestec exploziv GPL) si nu poate

produce accidente majore. Punga de GPL evacuata accidental in atmosfera nu se poate aprinde datorita faptului ca este exclusa aparitia unei scantei mecanice, electrice sau de foc deschis, zona fiind protejata Ex, astfel amestecul gaz-aer se va

dilua pana va ajunge sub limita de explozie. In cazul improbabil in care ar aparea o sursa de aprindere si amestecul de gaz cu aer ar lua foc, va avea loc un „flash fire”

(vapori/gaze inflamabile in atmosfera) si nu deflagratia GPL-ului. Fenomenul este

determinat dupa declansarea unui nor imprastiat in atmosfera, inflamabil in amestec cu oxigenul. Principalele caracteristici: o Nu produce suprapresiune

o Fenomenul este instantaneu o Extensia norului este calculata prin modele de dispersie.

o Ipoteza este aceea ca aprinderea determina combustia instantanee a intregii cantitati, in amestec inflamabil cu aerul.

o Combustia va implica fractiunea norului in cadrul campului de inflamabilitate.

Incendiul se va stinge de la sine daca s-a eliminat sursa de esapare, sau prin forte

proprii si utilizarea mijloacelor de stingere existente pe amplasament.

o Scenariul S2 - Scurgere din conducta a GPL-ului lichid datorita coroziunii; suprafata scurgerii – 100 mm2, timp de scurgere de 20 minute, ruperea completa a unei conducte cu diametru mic de GPL gazos, timpul de eliberare 10

de minute

Prin masurile aplicate la acest loc de munca si anume : conductele sunt in cea mai mare parte noi (2010/2011), sunt construite din otel corespunzator vehicularii

GPL-ului, iar dupa efectuarea modernizarii s-au facut probe tehnologice, periodic se fac inspectii si teste de presiune), scenariul este improbabil. In cazul incare totusi acest fenomen s-ar produce, cantitatea de gaz care ajunge in atmofera este redusa

(20 min = 1200 sec; 10 min = 600 sec; eliberare 0,01 kg/sec = 60 – 120 litri = 15 - 30 mc amestec exploziv GPL) si nu poate produce accidente majore. Punga de

GPL evacuata accidental in atmosfera nu se poate aprinde datorita faptului ca este exclusa aparitia unei scantei mecanice, electrice sau de foc deschis, zona fiind protejata Ex, astfel amestecul gaz-aer se va dilua pana va ajunge sub limita de

explozie. In cazul improbabil in care ar aparea o sursa de aprindere si amestecul de gaz cu aer ar lua foc, va avea loc un „flash fire” (vapori/gaze inflamabile in

atmosfera) si nu deflagratia GPL-ului. Fenomenul este determinat dupa

declansarea unui nor imprastiat in atmosfera, inflamabil in amestec cu oxigenul. Principalele caracteristici: o Nu produce suprapresiune

o Fenomenul este instantaneu o Extensia norului este calculata prin modele de dispersie.

o Ipoteza este aceea ca aprinderea determina combustia instantanee a intregii cantitati, in amestec inflamabil cu aerul.





45

Incendiul se va stinge de la sine daca s-a eliminat sursa de esapare, sau prin forte

proprii si utilizarea mijloacelor de stingere existente pe amplasament.

o Scenariul S3 – defectiuni la sistemul de etanseizare la flanse, ventile, supape.

Deteriorarea rulmentilor, deteriorarea/ruperea unor componente in miscare (pompe si compresoare)

Prin masurile luate, scaparile de GPL in aceste cazuri sunt putin probabile deoarece interventiile si remedierile se pot executa cu promptitudine. In cazul unei pierderi

de continut lichid sau gazos se declansaza alarma de la detectoarele de GPL aflate in casele de pompe/compresoare, care alerteaza operatorul de interventie. Dupa

remediere sunt necesare teste de etanseitate Datorita faptului ca amplasamentul nu prezinta instalatii cu grad ridicat de

congestiune al echipamentelor si ca aceste instalatii au fost verificate si modernizate in anuii 2010 – 2011, in cazul incare totusi acest fenomen s-ar

produce, cantitatea de gaz care ajunge in atmofera in oricare dintre aceste cazuri este redusa (eliberare circa 100 litri = 25 mc amestec exploziv GPL) si nu poate

produce accidente majore. Punga de GPL evacuata accidental in atmosfera nu se poate aprinde datorita faptului ca este exclusa aparitia unei scantei mecanice, electrice sau de foc deschis, zona fiind protejata Ex, astfel amestecul gaz-aer se va

dilua pana va ajunge sub limita de explozie. In cazul improbabil in care ar aparea o sursa de aprindere si amestecul de gaz cu aer ar lua foc, va avea loc un „flash fire”

(vapori/gaze inflamabile in atmosfera) si nu deflagratia GPL-ului. Fenomenul este determinat dupa declansarea unui nor imprastiat in atmosfera, inflamabil in amestec cu oxigenul. Principalele caracteristici:

o Nu produce suprapresiune o Fenomenul este instantaneu

o Extensia norului este calculata prin modele de dispersie. o Ipoteza este aceea ca aprinderea determina combustia instantanee a intregii

cantitati, in amestec inflamabil cu aerul.


Incendiul se va stinge de la sine daca s-a eliminat sursa de esapare, sau prin forte proprii si utilizarea mijloacelor de stingere existente pe amplasament.

Scenariile cu consecinte grave

Scenariile cu consecinte grave sunt cele in care are loc explozia GPL-ului. Prin definitie, explozia tip BLEVE, explozie prin expansiunea vaporilor unui lichid in fierbere, este tipica la lichidele aflate la o temperatura superioara celei de fierbere

(in condiii normale atmosferice), cum este cazul gazelor lichefiate, in cazul spargerii (ruperii) rezervorului.

Exploziile tip BLEVE se pot produce prin doua mecanisme:




46

- prin spargerea rezervorului ca urmare a coroziunii sau unor solicitari mecanice foarte mari: BLEVE rece.

- in cazul implicarii intr-un incendiu a partilor de instalatie (rezervoare, pompe, portiuni de conducta) care contin GPL si care sunt inchise: BLEVE cald, cand datorita incalzirii se poate produce slabirea materialului si suprapresurizarea incintei

urmata de ruperea materialului de constructie. In cazul exploziilor va fi afectat personalul si bunurile prin presiunea produsa de explozie (unda de soc), prin

energia degajata (FB - mingea de foc) sau prin lovire mecanica de resturile aruncate de suflul exploziei. In cazul cand sunt conditii pentru declansarea BLEVE, pasii scenariului pot fi dupa

cum urmeaza:

Scaparile de GPL (de la un ventil defect al unui rezervor) pot forma un nor care creste si se intinde pe directia vantului si care poate veni in contact cu o suprafata fierbinte sau o scanteie (de ex un autovehicul, o tigara, o scanteie electrica, etc);

norul se aprinde si focul se poate propaga spre rezervor. In cazul in care rezervorul nu se poate raci corespunzator va avea loc o explozie de tip BLEVE (prima

explozie), o minge de foc (Fire ball - FB) cu un diametru corelat cu volumul de gaz evacuat, iar unda de soc creata se poate propaga pana la o distanta foarte mare,

afectand cladirile. In momentul exploziei rezervorului pot fi aruncate in aer schije foarte grele, acestea producand avarii grave in alt rezervor, tevi si echipamente de pe amplasament. Un alt rezervor care poate fi avariat poate lua foc si poate exploda

tip BLEVE (a doua explozie, efect Domino). Cauze generale pentru producerea BLEVE:

Cauze umane, cum ar fi: operarea gresita a ventilelor, a supapelor de siguranta si a robinetilor pentru luarea probelor pentru efectuarea analizelor cromatografice

Cauzele tehnice si erori de proiectare cum ar fi: dimensionarea gresita pentru supapele de siguranta, lipsa dispozitivelor fixe de racire, absenta unui punct de comanda unic de coordonare a entitatilor, nerespectarea regulilor de amplasare si a

distantelor de siguranta dintre utilaje, dimensionarea gresita a cuvelor de retentie, lipsa definirii zonelor periculoase; aceste cauze sunt putin probabile, fiind luate

toate masurile tehnice si organizatorice in acest sens. Cauze organizatorice: lipsa unor planuri de masuri in caz de accidente si a

planului de urgenta interna, cauze deasemenea eliminate fiind luate toate masurile

in acest sens.

o Scenariul S4 – BLEVE al unei cisterne CF cu capacitate de 16 to Explozia unei cisterne CF aflata in rampa s-ar putea produce prin cresterea presiunii

si a temperaturii datorita nerealizarii echipotentialitatii, datorita efectuarii manevrelor de descarcare pe timp de furtuna cu descarcari electrice, datorita lipsei

apei din sistemul de stropire sau datorita unor defectiuni ale elementelor componente ale cisternei, inclusiv a celor de siguranta.

Acest scenariu este exclus din calculul efectelor, in baza urmatoarelor considerente:




47

- nivelul vaporilor din interiorul cisternei este controlat si mentinut in limitele acceptabile, prin intermediul supapelor de siguranta

- intreaga zona aferenta rampei este clasificata ca zona Ex, prin urmare, in zona nu vor exista surse de aprindere, toate echipamentele utilizate fiind certificate Ex

- pompele pentru transferul GPL nu pornesc daca nu este realizata impamantarea si echipotentialitatea vagoanelor cisterna

- nu se realizeaza manevre de incarcare/descarcare pe timp de furtuna cu descarcari electrice

- rezerva de apa este permanent completata, alimentarea se face din putul

propriu; verificarea nivelului in bazinul de apa se face vizual, zilnic; verificarea pompelor si a liniilor de hidranti si stropire (drencere) se face zilnic, la inceputul

programului de catre mecanicul si electricianul de serviciu, cu consemnarea in registrul special destinat.

Situatia aparitiei unor defectiuni la cisterna CF, urmata de evacuarea de GPL in atmosfera, de aprinderea norului de amestec GPL-aer si apoi de explozia cisternei

CF (FIRE BALL/BLEVE) este analizata in cadrul scenariilor S6 si S7 situatie care include si scenariul de fata.

o Scenariul S5 – BLEVE a unei cisterne auto cu capacitate de 20 to

Explozia unei cisterne auto aflata in rampa s-ar putea produce prin cresterea presiunii si a temperaturii datorita nerealizarii echipotentialitatii, datorita efectuarii

manevrelor de descarcare pe timp de furtuna cu descarcari electrice, datorita lipsei apei din sistemul de stropire sau datorita unor defectiuni ale elementelor componente ale cisternei, inclusiv a celor de siguranta.

Acest scenariu este exclus din calculul efectelor, in baza urmatoarelor considerente:

- nivelul vaporilor din interiorul cisternei este controlat si mentinut in limitele acceptabile, prin intermediul supapelor de siguranta

- intreaga zona aferenta rampei este clasificata ca zona Ex, prin urmare, in zona

nu vor exista surse de aprindere, toate echipamentele utilizate fiind certificate Ex

- pompele pentru transferul GPL nu pornesc daca nu este realizata impamantarea si echipotentialitatea cisternelor auto

- nu se realizeaza manevre de incarcare/descarcare pe timp de furtuna cu

descarcari electrice - rezerva de apa este permanent completata, alimentarea se face din putul

propriu; verificarea nivelului in bazinul de apa se face vizual, zilnic; verificarea pompelor si a liniilor de hidranti si stropire (drencere) se face zilnic, la inceputul programului de catre mecanicul si electricianul de serviciu, cu consemnarea in

registrul special destinat.

Situatia aparitiei unor defectiuni la cisterna CF, urmata de evacuarea de GPL in atmosfera, de aprinderea norului de amestec GPL-aer si apoi de explozia cisternei




48

CF (FIRE BALL/BLEVE) este analizata in cadrul scenariilor S6 si S7 situatie care include si scenariul de fata.

o Scenariul S6 – BLEVE al unui rezervor de 32 to

Explozia rezervor mic de 80 m3 s-ar putea produce prin cresterea presiunii si a temperaturii datorita nerealizarii echipotentialitatii, datorita efectuarii manevrelor

de descarcare pe timp de furtuna cu descarcari electrice, datorita lipsei apei din sistemul de stropire sau datorita unor defectiuni ale elementelor de siguranta.

Acest scenariu este exclus din calculul efectelor, in baza urmatoarelor considerente: - nivelul GPL lichid este controlat cu ajutorul indicatorului de nivel, nivelul vaporilor

din interiorul rezervorului este controlat si mentinut in limitele acceptabile, prin intermediul supapelor de siguranta - intreaga zona aferenta rezervoarelor este clasificata ca zona Ex, prin urmare, in

zona nu vor exista surse de aprindere, toate echipamentele utilizate fiind certificate Ex

- pompele pentru transferul GPL nu pornesc daca nu este realizata impamantarea si echipotentialitatea rezervoarelor

- nu se realizeaza manevre de incarcare/descarcare pe timp de furtuna cu descarcari electrice - rezervoarele si sistemele electrice si de automatizare din dotarea lor sunt

verificate periodic in cadrul unui program de mentenanta intern prin incheierea de contracte cu subcontractori: IT Pitesti ISCIR, PROIMSAT SA , SC INTERINSTAL SRL

Ramnicu Valcea, SC TERMOREP SRL Ramnicu Valcea, SC MENTCHIM SA Ramnicu Valcea. - rezerva de apa este permanent completata, alimentarea se face din putul propriu;

verificarea nivelului in bazinul de apa se face vizual, zilnic; verificarea pompelor si a liniilor de hidranti si stropire (drencere) se face zilnic, la inceputul programului de

catre mecanicul si electricianul de serviciu, cu consemnarea in registrul special destinat.

In cazul in care totusi ar aparea scurgeri masive de GPL dintr-un rezervor de 80 mc, norul de gaz se va deplasa pe directia nord – sud, ceea ce exclude posibilitatea

intinderii norului de gaz spre rezervoarele de 148 mc situate la nord fata de R1 si R2. Zona este libera de constructii pe o distanta de 65 m, iar instalatiile electrice sunt in constructie antiex, deci este exclusa aparitia unei scantei. Personalul

deservent din Statie va fi avertizat prin sesizarea de catre detectoarele de gaze si declansarea centralei de alarma. Pentru preintampinarea unei explozii personalul

Statiei va actiona pentru remedierea avariei, alertarea unitatilor din vecinatate (Balastiera SC Hidroconstructia SA, SC Antares Gas SRL) si oprirea circulatiei auto si CF. De asemenea va fi alertat ISU Valcea, Detasamentul Dragasani. Imediat se

va actiona instalatia de stropire pentru ambele rezervoare de 80 mc si se va realiza o perdea de apa cu ajutorul instalatiei de hidranti exteriori. Masurile se vor mentine

pana la eliminarea avariei si diluarea norului de gaz sub limita de explozie.




49

Salariatii din cadrul SC GTS Special Gas SRL care nu sunt implicati in actiuni de limitare a efectelor, ca si personalul unitatilor economice din jur si orice alte

persoane care se pot afla in zona (contractori, vizitatori, trecatori) vor fi evacuati din zona perpendicular pe directia vantului cat mai departe de amplasament.

In cazul in care norul de gaz explodeaza vor fi pierderi de vieti omenesti pe raza FIRE BALL si pe raza de explozie, iar pierderile materiale si vatamari ale

persoanelor aflate in zona se vor intinde pana la cateva sute de metri pe directia vantului, conform cu valorile mentionate mai sus (Scenarii cu consecinte grave).

Se mentioneaza ca la punctul de lucru nu se dispune de costume anticalorice si aparate de respiratie autonoma, astfel ca personalul care va actiona pentru racire si

va fi surprins de FIRE BALL sau BLEVE va suferi consecinte grave mergand pana la deces.

o Scenariul S7 – BLEVE al unui rezervor de 60 to

Explozia unui rezervor mare de 148 m3 s-ar putea produce prin cresterea presiunii si a temperaturii datorita nerealizarii echipotentialitatii, datorita efectuarii

manevrelor de descarcare pe timp de furtuna cu descarcari electrice, datorita deterioarii sistemului de izolatie sau datorita unor defectiuni ale elementelor de siguranta.

Acest scenariu este putin probabil, in baza masurilor de protectie si prevenire

enumerate la Scenariul S6. Diferenta este ca rezervoarele de 148 mc sunt prevazute cu izolatie termica si nu au instalatie de stropire cu apa.

In cazul in care totusi ar aparea scurgeri masive de GPL dintr-un rezervor de 148 mc, norul de gaz se va deplasa majoritar pe directia nord – sud, ceea ce in functie

de pozitia rezervorului in cauza poate afecta cele trei rezervoare mari si/sau rezervoarele cu capacitate de 80 mc, crescand pericolul de producere a unui efect Domino.

Personalul deservent din Statie va fi avertizat prin sesizarea de catre detectoarele

de gaze si declansarea centralei de alarma. Pentru preintampinarea unei explozii personalul Statiei va actiona pentru remedierea avariei, alertarea unitatilor din vecinatate (Balastiera SC Hidroconstructia SA, SC Antares Gas SRL) si oprirea

circulatiei auto si CF. De asemenea va fi alertat ISU Valcea, Detasamentul Dragasani. Imediat se va actiona pentru realizarea unei perdele de apa cu ajutorul

instalatiei de hidranti exteriori. Masurile se vor mentine pana la eliminarea avariei si diluarea norului de gaz sub limita de explozie.

Salariatii din cadrul SC GTS Special Gas SRL care nu sunt implicati in actiuni de limitare a efectelor, ca si personalul unitatilor economice din jur si orice alte

persoane care se pot afla in zona (contractori, vizitatori, trecatori) vor fi evacuati din zona perpendicular pe directia vantului cat mai departe de amplasament.




50

In cazul in care norul de gaz explodeaza vor fi pierderi de vieti omenesti pe raza

FIRE BALL si pe raza de explozie, iar pierderile materiale si vatamari ale persoanelor aflate in zona se vor intinde pana la cateva sute de metri pe directia vantului, conform cu valorile mentionate mai sus (Scenarii cu consecinte grave).

Se mentioneaza ca la punctul de lucru nu se dispune de costume anticalorice si

aparate de respiratie autonoma, astfel ca personalul care va actiona pentru racire si va fi surprins de FIRE BALL sau BLEVE va suferi consecinte grave mergand pana la deces.

o Scenariul S8 – BLEVE al ambelor rezervoarelor de GTS dintr-o cuva prin Efect

Domino Explozia celui de-al doilea rezervor de 80 sau 148 m3 s-ar putea produce numai prin

efect Domino, posibilitatea declansarii simultane a unei explozii la ambele rezervoare este exclusa; al doilea rezervor ar putea exploda fie in urma avarierii

puternice datorita lovirii cu schije provenite din explozia primului rezervor, fie supraincalzirii provocate de incendiu si imposibilitatii racirii suficiente.

Acest scenariu este putin probabil datorita respectarii distantelor de siguranta prevazute in proiect pentru cele doua rezervoare aflate in aceeasi cuva si aplicarii

instructiunilor tehnologice pentru cazuri de avarie.

Masurile aplicate in cazul analizat la Scenariile 5 si 6 se vor continua pana la eliminarea posibilitatilor de aparitie a unui efect Domino. In cazul in care totusi va avea loc o a doua explozie acesta se va produce dupa o perioada de timp suficient

de mare (100 – 150 min conform datelor din literatura care analizeaza studii de caz) si va cuprinde o arie similara cu cea afectata de prima explozie, in functie de

directia vantului si cantitatea de GPL aflata in cel de-al doilea rezervor. In cazul rezervoarelor de 148 mc urmarile ar putea afecta o suprafata mai intinsa

datorita capacitatii mai mari a rezervoarelor. Se mentioneaza ca R3 este utilizat mai mult ca rezerva pentru cazuri de avarie atat pentru linia de GPL cat si pentru cea de

GTS. Masurile aplicate sunt similare cu cele descrise in Scenariul 6.

o Scenariul S9 – BLEVE al tuturor rezervoarelor mari (R3, R4, R5 si R6 - 240 to)

prin Efect Domino Acest scenariu este la fel cu cel descris in Scenariile 7, 8 si 9 dar urmarile sale ar

putea afecta atat instalatiile si cladirile de pe amplasament cat si cladirile din jur, unele efecte putand fi resimtite chiar in zona locuita a Comunei Ionesti.




51

Avand in vedere ca in zona Statiei GTS Ionesti terenul inconjurator este cu folosinta agricola sau teren ocupat cu depozite de agregate apartinand balastierei Ionesti

care limiteaza deplasarea norului de GPL catre aria protejata ROSPA, se apreciaza ca efectele prezentate in scenariile 7, 8 si 9 nu vor avea consecinte grave asupra populatiei si constructiilor din Comuna Ionesti. Singura situatie posibila care ar

putea genera un dezastru ar fi cea in care ar exploda pe rand toate cele 4 rezervoare cu capacitate de 148 mc fiecare, de aceea pentru aceasta situatie s-a

realizat analiza cantitativa DOW. o Scenariul S10 – BLEVE al rezervoarelor de pe intregul amplasament (345 to)

prin Efect Domino

Acest scenariu este la fel cu cel descris in Scenariul 10 si de asemenea urmarile sale ar putea afecta atat instalatiile si cladirile de pe amplasament cat si cladirile din jur, unele efecte putand fi resimtite chiar in zona locuita a Comunei Ionesti.

Avand in vedere distanta dintre cele doua rezervoare cu capacitate de 80 mc fiecare

si cele patru cu capacitate de 148 mc fiecare si tinand cont de masurile tehnice si tehnologice si de securitate aplicate si descrise anterior, se apreciaza ca acest

scenariu nu este posibil sa se produca. o In hala de imbuteliere nu este pericol de incendiu si/sau explozie, fiind in

conservare si decuplata de la alimentarea cu GPL.

Scenarii generate de pericole externe o Scenariul S11 Cutremur, urmat de afectarea structurii constructiilor si

instalatiilor relevante SEVESO

In ceea ce priveste riscurile de accidente majore care ar putea fi generate de miscari telurice (cutremure), amplasamentul corespunde macrozonei de seismicitate „71”, in conformitate cu SR 11100/1/93 (Zonarea seismica –

Macrozonarea teritoriului Romaniei). In acest sens, macrozona de seismicitate „71” corespunde unei zone de intensitate VII pe scara MSK (Medvedev-Sponheuer-

Karnik), cu o perioada medie de revenire a seismului de minimum 100 de ani. Conform codului de proiectare seismica P 100-1/2006, amplasamentul se situeaza

intr-o zona caracterizata de o valoare a acceleratiei orizontale a terenului de ag = 0,16g si printr-o perioada de control (colt) Tc = 1,0 sec. Astfel, d.p.d.v. seismic,

amplasamentul este considerat ca o constructie incadrata in clasa VI de importanta. In etapa de elaborare a proiectului de constructie si de modernizare, echipa de proiectare a luat in considerare aspectele legate de zonarea seismica, astfel incat

structurile si instalatiile sa corespunda cerintelor de siguranta la incercarile induse de seismele posibile pentru zona de amplasare.




52

Avand in vedere perioada medie de revenire a seismului major caracteristic macrozonei de seismicitate, dar si masurile constructive si structurale care sunt

luate prin proiect, acestui scenariu ii este atribuita o probabilitate de producere foarte redusa, cu mult sub valoarea de 10-6, ceea ce corespunde unor evenimente foarte improbabile. De aceea, calculele de risc aferente acestui scenariu au fost

excluse din analiza.

o Scenariul 12 Alunecare de teren, urmata de afectarea structurii constructiilor si instalatiilor relevante SEVESO

In urma investigarilor geotehnice efectuate de S.C. Geostar S.R.L. Ramnicu Valcea pe amplasament s-a constatat ca din punct de vedere geotehnic terenul nu prezinta

indicii de existenta a unor fenomene geodinamice care sa afecteze stabilitatea amplasamentului; terenul de pe amplasament prezinta stabilitate buna, nu se observa fenomene negative de degradare, alunecari, eroziuni. Structura terenului

este uniforma si relativ omogena, iar in vederea realizarii unei constructii releva conditii bune sub aspectul stabilitatii si a rezistentei la incarcare.

Constructiile s-au fundat sub patura de pamant vegetal, incastrandu-se fie in stratul

de argila prafoasa, fie in orizontul de bolovanis si pietris cuprins in masa de nisip argilos. Pentru protejarea fundatiilor s-au luat masuri de hidroizolatii corespunzatoare conform normativelor in vigoare fiind eliminate riscurile de

producere a unor accidente majore.

o Scenariul 13 Inundarea amplasamentului ca urmare a ruperii barajului Ionesti, situat in amonte

Amplasamentul Statiei Ionesti este situat in aval de barajul Ionesti, la circa 500 m de acesta, putand fi afectat de inundatii la o eventuala rupere a digului si revarsarii

apelor lacului pe terenurile inconjuratoare. Se considera ca prin masurile constructive si de protectie ale hidrocentralei Ionesti,

chiar in cazul unor fenomene meteorologice extreme se controleaza volumul de apa din lac eliminandu-se posibilitatea ca terenurile inconjuratoare sa fie inundate. In

cazul in care in timp ar aparea deteriorari sau fisuri in structura de rezistenta a barajului, acest fapt ar fi observat de personalul de exploatare, care alerteaza populatia si unitatile din aval de existenta unui pericol, caz in care personalul SC

GTS Special Gas SRL va lua masuri de golire a rezervoarelor si transportare a GPL-ului pe amplasamente sigure, motiv pentru care acestui scenariu ii este atribuita o

probabilitate de producere foarte redusa, cu mult sub valoarea de 10-6, ce corespunde unor evenimente foarte improbabile. Calculele de risc aferente acestui scenariu au fost excluse din analiza.

o Scenariul 14. Atac terorist si/sau impact cu aparat de zbor

Acest scenariu este exclus avand in vedere urmatoarele considerente:




53

- Sistemul de Management al Securitatii include o serie de masuri privind controlul strict al accesului pe amplasament, instruirea si verificarea angajatilor si

personalului contractor care presteaza servicii pe amplasament, masuri structurale si organizatorice de securizare a incintei si a instalatiilor si masuri structurale si organizatorice de restrictionare a accesului persoanelor neautorizate la

instrumentele de conducere a procesului tehnologic, oprirea automata a procesului tehnologic la depistarea unor valori anormale de functionare etc.

- Posibilitatea unui atac terorist presupune existenta anterioara a unui conflict cunoscut intre compania S.C. GTS Special Gas S.R.L. si persoane din interiorul sau din afara sa, situatii care sunt luate in considerare in ceea ce priveste securizarea

amplasamentului, controlul identitatii persoanelor de pe amplasament, colaborarea cu autoritatile politienesti, etc. Astfel, probabilitatea unui atac terorist este

considerata foarte redusa. - Probabilitatea unui impact cu un aparat de zbor este determinata metodologic de apropierea de un aeroport comercial, militar sau de agrement si de amplasarea

obiectivului in aria de influenta a unui culoar de zbor. In mod corespunzator, celelalte zone nu prezinta risc major de prabusire a aparatelor de zbor. Intrucat in

Judetul Valcea nu exista aeroport se apreciaza ca probabilitatea de producere a unui astfel de eveniment se situeaza cu mult sub valoarea de 10-6, valoare

corespunzatoare limitei dintre nivelurile de risc acceptabil, respectiv tolerabil, pentru publicul general.

o Pe amplasamentele invecinate nu exista pericole de incendii si explozii generatoare de efecte Domino culminand cu afectarea amplasamentului

analizat. Pentru simplificarea planului, scenariile similare s-au comasat, rezultand

urmatoarele descrieri ale interventiei:

SCENARIUL DE INTERVENTIE NR. 1 LOCUL: Incendiu la Rampa auto sau CF de Descarcare GPL/GTS (cuprinde

evenimentele descrise in S1, S4 si S5)

TIMP OPERATIV: de alarmare – maxim 3 minute; de alertare: maxim 2 minute; de deplasare - 35 minute pentru pompieri militari; de incepere a interventiei: 40 minute.

1 .DESCRIERE OBIECTIV

Rampa CF este amenajata pe calea ferata uzinala cu trafic redus (o singura linie CF, cu ecartament normal), amplasata in afara incintei Statiei GTS. Zona de garare a cisternelor CF aflate la descarcare sau in asteptare este

delimitata prin porti si marcata cu indicatoare de avertizare si de interdictie. Rampa este prevazuta cu un sistem de pulverizare a apei deasupra

cisternelor CF, amplasat pe o confectie metalica, utilizat pentru racire in caz de incendiu.




54

Trasee de conducte tehnologice avand destinatia de descarcare din cisterne auto si CF spre parcul de rezervoare.

2. ALARMAREA Incendiul este stabilit in zona cisternei si conductelor. Pana la interventia

Detasamentului de pmpieri ISU Valcea, incendiul se poate manifesta pe o suprafata de 40 – 50 mp.

Daca pierderea de GPL este pe conductele tehnologice, se opreste imediat descarcarea si se actioneaza cu forte proprii si mijloace locale. Se actioneaza pentru impiedicarea aparitiei de scantei in zona norului de GPL degajat, pana la diluarea

acestuia sub limita de explozie. Daca pierderea de GPL este datorata defectiunilor la cisterna CF sau auto se opreste descarcarea de asemenea, prin oprirea pompei

de transvazare si inchiderea robinetilor pneumatici de pe rezervorul de stocare. 3.MISIUNI

Echipa de interventie de pe locul de munca va interveni cu mijloace locale:

stingatoare portabile si stingatoare carosabile numai in primele minute, dupa care trebuie sa puna in functiune instalatia de hidranti exteriori pentru stingere, conform

schitei de amplasare. De asemenea se vor porni instalatiile de racire cu apa pulverizata din dotarea rampelor auto si CF pentru racirea cisternei si prevenirea exploziei. Cisternele auto sau CF neafectate de incendiu se vor indeparta din zona

pentru a preveni extinderea incendiului.

Membrii echipei de stingere vor actiona tinand cont de directia vantului, pastrand distanta fata de focar pentru prevenirea accidentelor si arsurilor in caz de explozie.

Seful de formatie va verifica intrarea in functiune a instalatiei de stingere cu apa pulverizata prin actionarea pompelor de incendiu.

In cazul cand in zona incendiilor se gasesc muncitori care nu se pot evacua singuri (raniti, panicati), echipa de evacuare va actiona pentru salvarea persoanelor si

evacuarea pe platforma drumului agricol, pe latura de est a amplasamentului.

Se va actiona butonul de emrgenta din zona pentru a intrerupe imediat functionarea compresorului care actioneaza robinetii pneumatici.

Dupa caz, se va actiona fara periclitarea vietii salariatilor, pentru stingerea flacarilor sau numai pentru racirea recipientului si supravegherea flacarilor pana la

sosirea echipelor specializate de pompieri militari ai ISU Valcea care vor lua decizia impreuna cu conducerea Statiei GTS.

Membrii echipei de stingere vor fi echipati cu costume anticalorice, aparate izolante si casca de protectie.




55

SCENARIUL DE INTERVENTIE NR. 2 LOCUL: Incendiu in zona rezervoarelor din depozitele GPL/GTS (cuprinde evenimentele descrise in S2, S3 si S6, S7, S8, S9 si S10)

TIMP OPERATIV: de alarmare – maxim 3 minute; de alertare: maxim 2 minute; de deplasare - 35 minute pentru pompieri militari; de incepere a interventiei: 40

minute. 1 .DESCRIERE OBIECTIV

Depozitul de GPL cuprinde parcurile 1 si 2. Cantitatile de GPL sunt fluctuante (nu sunt cantitati precise) pe parcursul aleiasi zile si de la o zi la alta. Cantitatea

curenta de GPL este intre 110 si 210 tone.

In apropierea depozitului la sud se gaseste hala de imbuteliere (aflata in conservare), iar la sud – est bazinul de apa de incendiu si casa pompe de incendiu.

Depozitul este format din: 6 rezervoare de stocare GPL de tip cilindric, montate orizontal, confectionate din

tabla de otel si amplasate suprateran pe fundatii de beton, doua cate doua in cuve de beton armat. Distanta dintre rezervoarele din aceeasi cuva: 3 m. Distanta dintre cuve: 10 m. Capacitate totala de stocare: 752 mc. Capacitate

rezervoare: 2 rezervoare de 80 mc fiecare si 4 rezervoare de 148 mc fiecare. Trasee de conducte tehnologice avand destinatia de descarcare din cisterne auto

si CF spre parcurile de rezervoare si transport GPL spre hala de imbuteliere - decuplat (aflata in conservare).

2. ALARMAREA

Incendiul este stabilit in zona unui rezervor si a conductelor aferente. Pana la interventia Detasamentului de pompieri ISU Valcea, incendiul se poate manifesta pe o suprafata de 70 – 100 mp.

Se opreste imediat descarcarea, prin oprirea pompei/compresorului de transvazare

prin actionarea butoanelor de emergenta si inchiderea robinetilor pneumatici de pe rezervorul de stocare.

3.MISIUNI

Echipa de interventie de pe locul de munca va interveni cu mijloace locale: stingatoare portabile si stingatoare carosabile numai in primele minute, dupa care trebuie sa puna in functiune instalatia de hidranti exteriori pentru stingere, conform

schitei de amplasare. Daca incendiul este la un rezervor de 80 mc se va porni instalatia de racire cu apa pulverizata din dotare pentru racire si prevenirea




56

exploziei. Rezervoarele de GPL neafectate de incendiu se vor stropi cu apa pentru prevenirea cresterii presiunii si exploziei recipientului.

Membrii echipei de stingere vor actiona tinand cont de directia vantului, pastrand distanta fata de focar pentru prevenirea accidentelor si arsurilor in caz de explozie.

Seful de formatie va verifica intrarea in functiune a hidrantilor exteriori prin

actionarea pompelor de incendiu. In cazul cand in zona incendiilor se gasesc muncitori care nu se pot evacua singuri

(raniti, panicati), echipa de evacuare va actiona pentru salvarea persoanelor si evacuarea pe platforma drumului agricol, pe latura de est a amplasamentului.

Se va intrerupe imediat functionarea compresorului care actioneaza robinetii pneumatici.

Dupa caz, se va actiona fara periclitarea vietii salariatilor pentru stingerea flacarilor

sau numai pentru racirea recipientului si supravegherea flacarilor pana la sosirea echipelor specializate de pompieri militari care vorr lua decizia impreuna cu

conducerea Statiei GTS.

Membrii echipei de stingere vor fi echipati cu costume anticalorice, aparate izolante si casca de protectie.

Echipa de salariati va asigura functionalitatea statiei de pompe pentru alimentarea cu apa de incendiu hidrantilor exteriori.

Scenariile generate de pericole externe, S11 – S14 sunt considerate ca fiind

improbabile. In cazul in care totusi s-ar produce unul dintre evenimente, modul de interventie este similar cu descrierea facuta la unul dintre scenariile de interventie 1 sau 2.

6. CLASIFICAREA INCIDENTELOR Este destinat sa comunice pe scurt echipelor de interventie de pe amplasament si celor din exterior tipul de interventie necesar. Imediat dupa interventia de urgenta initiala, incidentul se va clasifica cat mai repede posibil, fie de catre cei care au actionat primii, fie de catre personalul care cunoaste incidentul in urma discutiilor cu primele echipe de interventie sau cu Comandantul incidentului. Clasificarile si actiunile subsecvente pot fi modificate pe baza unor informatii noi sau revizuite, pentru a coincide cu cea a Comandantului imputernicit. Incidentele se vor clasifica in ordine crescatoare, in functie de nivelul de periculozitate sau de tipul de interventie necesar, dupa cum urmeaza:




57

- Nivel I– fara impact in afara amplasamentului; pot fi rezolvate de catre personalul prezent in instalatiile afectate, fara a fi necesara interventia fortelor externe

- Nivel II – fara impact in afara amplasamentului; cu toate acestea, pe langa interventia personalului prezent in instalatiile afectate, este necesar ajutorul formati i lor de pompieri, echipei proprii de stingere, echipelor de salvare si prim ajutor sau medicale

- Nivel III – fara impact in afara amplasamentului; cu toate acestea, pe langa interventia formati i lor de pompieri, echipei proprii de stingere, echipelor de salvare si prim ajutor sau medicale este necesara evacuarea angajatilor, contractorilor si/sau a vizitatorilor

- Nivel IV – exista potential de impact in afara amplasamentului care prezinta o amenintare la adresa sanatatii umane si mediului; cerintele prezentului Plan se vor implementa in coordonare cu cerintele Planului de Urgenta Externa.

6.1. Incidentele de Nivel I -urgenta locala

Implica o singura instalatie de pe amplasament; se administreaza de catre personalul de interventie al SC GTS Special Gas SRL, fara a fi nevoie sa se apeleze la ajutor extern.

In cadrul acestei urgente sunt incluse urmatoarele situatii: - un incident minor caruia i se poate face fata cu resurse si mijloace limitate si

care nu are consecinte periculoase in exteriorul instalatiei (pierderi minore de GPL dintr-un rezervor sau instalatie, fisurarea unui furtun, a unei conducte, defectiuni la vanele sau robinetii de inchidere care pot fi retinute sau deviate cu ajutorul echipamentelor sau resurselor disponibile in imediata apropiere, de catre personalul pregatit care lucreaza in zona sau in apropierea acesteia; un incendiu limitat de mica amploare care poate fi stins cu extinctoare portabile sau furtunuri, de catre personalul pregatit care lucreaza in zona deversarii sau in apropierea acesteia; in aceste cazuri se presupune ca evacuarea nu este necesara).

- incidentul poate fi rezolvat cu resursele interne specializate, nu implica intregul amplasament

- incidentul nu are efect in afara gardului obiectivului, nu necesita implicarea autoritatilor din exteriorul amplasamentului si nu este activat nici un dispozitiv de alarmare in exteriorul locatiei

- nu este nevoie sa se intrerupa activitatea in intreaga instalatie (amplasament), - dar anumite parti din acesta pot fi oprite

- nu este necesara evacuarea, dar in zona de interventie accesul poate sa fie limitat

- scenariile de explozie nu apartin Nivelului I, orice urgenta de acest tip fiind clasificata de la treapta imediat superioara.

Incidentele de Nivel I necesita anuntarea Coordonatorului Urgentei, Responsabilului cu securitatea si sanatatea in munca, Responsabilului cu Protectia Mediului si se




58

raporteaza autoritatilor compentente (SRAPM, CJGNM, ISU Valcea).

Ecologizarea dupa declararea incetarii starii de urgenta poate necesita resurse externe (contractori si/sau echipament special). 6.2. Incidentele de Nivel II - urgenta pe intregul amplasament

Starea in care persista sau se agraveaza conditiile de la Nivelul I (urgenta locala) si in consecinta afecteaza/pot afecta si alte instalatii. In afara personalului de

raspuns la urgenta sunt chemate la amplasament si echipe de pompieri, echipe NBC (pentru substante periculoase, echipe medicale sau alte organizatii externe de

raspuns la urgenta, chiar daca mai tarziu se decide ca ajutorul lor nu a fost necesar.

In cadrul acestei urgente sunt incluse urmatoarele situatii:

- un incident care implica interventia fortelor de pe intregul amplasament; - rezolvarea situatiei poate solicita interventia unor forte (resurse) externe;

- incidentul se presupune ca nu are efecte in afara gardului obiectivului, sau posibile efecte limitate in exterior;

- poate fi necesara oprirea partiala sau generala a activitatii pe amplasament;

- vizitatorii si personalul neimplicat in interventie trebuie sa paraseasca locurile in care-si desfasoara activitatea si sa se regrupeze in locurile de adunare (locuri

sigure). Exemple :

- deversari de GPL care necesita interventia echipelor NBC, precum si echipament sau resurse speciale pentru oprirea si devierea scurgerii;

- incendii prea mari pentru a putea fi stinse imediat, sau care implica materiale periculoase, fiind necesara implicarea ISU (pompieri);

- urgente medicale care necesita mai mult decat primul ajutor, fiind necesara

interventia echipei medicale;

Incidentele de Nivel II necesita desemnarea unui Comandant al Incidentului, anuntarea Coordonatorului Urgentei, Sefului SPPU, Responsabilului cu Protectia Mediului si posibil autoritatile competente (SRAPM CJGNM, ISU Valcea)

Ecologizarea dupa declararea incetarii starii de urgenta poate necesita resurse externe (contractori si/ sau echipament special).

6.3. Incidentele de Nivel III

Difera de incidentele de Nivel I si II prin faptul ca in afara personalului de raspuns la urgenta, pompieri, echipe NBC (pentru substante periculoase), echipe medicale

sau alte organizatii de raspuns la urgenta care sunt chemate la amplasament, se impune evacuarea unor angajati, vizitatori sau salariati ai antreprizelor. Exemple:




59

- deversari de GPL care necesita echipament sau resurse speciale pentru oprirea scurgerii si care implica si echipe NBC, fiind necesara evacuarea personalului;

- incendii prea mari pentru a putea fi stinse imediat sau care implica materiale periculoase, fiind nevoie de implicarea ISU (pompieri) si evacuarea personalului;

- orice situatie care necesita evacuarea uneia sau a mai multor zone ale

amplasamentului.

Pentru un incident de nivel III va fi numit un Comandant al actiunii. Urgentele de nivel III necesita anuntarea Coordonatorului urgentei, Directorului General, Sefului SPPU, Responsabilului cu Protectia mediului, Comitetului Judetean/Local

pentru Situatii de Urgenta, SRAPM, CJGNM, ISU Valcea. Ecologizarea dupa asemenea incidente poate reclama implicarea resurselor externe.

6.4. Incidentele de Nivel IV -urgenta in afara amplasamentului

Sunt incidente severe care implica sau pot implica o mare parte din amplasament; constituie amenintari directe care pun in pericol sanatatea umana si mediul

inconjurator in afara limitelor amplasamentului si necesita nu numai aplicarea acestui plan, dar si a Planului de Urgenta Externa, ceea ce presupune o coordonare stransa intre actiunile de raspuns la urgenta ale societatii si ale ISU

Valcea. In cadrul acestei urgente sunt incluse urmatoarele situatii:

- intregul personal de interventie de pe amplasament este implicat in managementul urgentei;

- accidentul are efecte sigure in exteriorul amplasamentului pe suprafete extinse si necesita interventia unor forte (mijloace) externe;

- este necesara oprirea activitatii pe intregul amplasament; - personalul neimplicat in managementul urgentei trebuie evacuat, iar in caz de

dezvoltare necontrolata a accidentului este necesara evacuarea generala;

- autoritatile locale trebuie alertate pentru a lua masuri de protectie a populatiei si mediului.

Exemple :

- deversari masive de GPL din cisterne auto si CF, spargeri ale rezervoarelor;

- explozia norului de GPL, incendii sau explozii majore care nu pot fi stinse sau controlate doar cu resursele disponibile la amplasament si necesita implicarea ISU Valcea;

- orice situatie care necesita evacuarea unuia sau a mai multor locuitori din afara societatii.

Pentru urgenta de nivel IV, Coordonatorul urgentei va numi un/va indeplini rolul de Comandant al incidentului. Urgentele de nivel III necesita anuntarea

Coordonatorului urgentei, Directorului executiv, Responsabilului cu securitatea si sanatatea in munca, Responsabilul cu Protectia mediului, Comitetului

Judetean/Local pentru Situatii de Urgenta, SRAPM, CJGNM, Valcea. Ecologizarea




60

dupa asemenea incidente poate reclama implicarea resurselor externe.

7. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA ACTIUNILOR DE INTERVENTIE ROL, RESPONSABILITATI SI CERINTE DE PREGATIRE/CALIFICARE ALE

PERSONALULUI DE INTERVENTIE IN SITUATII DE URGENTA

Formatiunea de interventie in situatii de urgenta este constituita prin decizia conducerii societatii, cel putin dintr-o Echipa de salvare si prim ajutor, Grupa PSI, Echipa NBC (de interventie in situatia deversarii de materiale periculoase) si

Echipa sanitara.

7.1. Rolul si responsabilitatile Coordonatorului urgentei. Calificari si selectionare a) Rolul Coordonatorului urgentei - este Directorul tehnic si de productie al SC GTS Special Gas SRL, responsabil in fata Administratorului SC GTS Special Gas SRL pentru asigurarea organizarii interventiei in caz de urgenta. Acesta beneficiaza de personal de sprijin corespunzator, pregatire, echipamente, alte resurse, pentru a putea raspunde, controla si a se reface eficient in urma oricarei situatii de urgenta care s-ar putea produce pe amplasament sau oriunde sunt situate obiectivele,transporturile de materiale si echipamentele. Conform deciziei de constituire a Celulei de urgenta, a fost desemnat ca vicepresedinte Seful de schimb Gosa Dumitru, astfel incat functia de Coordonator al urgentei sa fie ocupata in orice moment al zilei, pe parcursul tuturor operatiunilor subsumate productiei.

Coordonatorul urgentei si inlocuitorul desemnat trebuie:

- sa se asigure ca echipele de interventie in caz de urgenta sunt pregatite in orice moment si ca toti membrii acestora au fost pregatiti corespunzator

- sa colaboreze cu echipele de raspuns in caz de urgenta in vederea asigurarii stocurilor necesare de echipamente de interventie, disponibile in locatii cheie

- sa asigure efectuarea periodica a unor exercitii de interventie in caz de urgenta,

inclusiv simulari de evacuare, pentru a testa performantele echipelor de raspuns si ale personalului implicat

- sa se asigure ca acest plan este revizuit si adaptat cel putin anual sau/si dupa fiecare interventie de urgenta, corespunzator noilor circumstante si coordonat cu Planul de Urgenta Externa precum si cu alte planuri similare ale operatorilor

economici din zona industriala - sa intocmeasca si sa pastreze o lista actualizata a tuturor copiilor listate si

distribuite ale planului Coordonatorul urgentei si inlocuitorul desemnat trebuie sa cunoasca:

- intregul continut al acestui plan - planul de pregatire a personalului in domeniul situatiilor de urgenta si

procedurile mai sus mentionate




61

- locatiile si capacitatile echipamentelor de interventie in caz de urgenta, a altor echipamente care ar putea fi folosite in timpul unei interventii

- materialele periculoase, substantele chimice, deseurile, precum si localizarea acestora

- schema amplasamentului si operatiile zilnice ale instalatiilor principale,auxiliare

si de reparatii - echipele de interventie in caz de urgenta, personalul si capacitatile acestuia;

- personalul de intretinere/reparatii, care cunoaste amplasarea tuturor sistemelor de oprire a instalatiilor si a functiilor de incetare a operatiilor

- capacitatile generale de interventie in caz de urgenta a antreprizelor si a

organizatiilor competente la nivel local.

Pentru a putea controla si alte urgente potentiale care pot surveni in alte locatii de pe amplasament, pentru managementul urgentelor majore (Nivelul III sau IV), Coordonatorul urgentei va numi obligatoriu un Comandant al incidentului (actiunii) independent. Coordonatorul urgentei isi poate asuma si functia de Comandant al incidentului (actiunii) in cazul urgentelor minore (Nivelul I sau II) cu conditia ca acestea sa poata fi rezolvate rapid. In aceasta functie, Coordonatorul urgentei va numi personal din cadrul membrilor celulei de urgenta, cu pregatirea specifica corespunzatoare tipului de urgenta. Coordonatorul urgentei este responsabil si pentru stabilirea, mentinerea si dezvoltarea relatiilor de cooperare cu alte forte de interventie din apropiere, conform Planului de Urgenta Externa. In colaborare cu responsabilul pentru protctia civila va revizui, actualiza si verifica eficacitatea si concordanta masurilor si actiunilor din Planul de Urgenta Interna cu cele din Planul de Urgenta Externa si planurile altor operatori economici din zona.

b) Responsabilitatile Coordonatorului in timpul unei urgente Primul salariat care identifica o situatie de urgenta anunta direct Coordonatorul urgentei, furnizand informatiile de baza. Coordonatorul urgentei are urmatoarele resposabilitati:

- verifica daca a fost anuntat seful tura de serviciu si daca acesta a inregistrat

detaliile cu privire la incident (data, ora, informatii de baza colectate, numele celor care au intervenit primii);

- solicita rapid informatii de la salariatii care au intervenit primii, pentru a evalua

nivelul si tipul de urgenta, pentru a declansa sistemul de alarmare corespunzator si pentru a determina ce resurse pot fi necesare;

- anunta echipele de raspuns la urgenta pentru a interveni la locul accidentului (pompieri, echipa NBC, echipa medicala, etc);




62

- stabileste daca este necesar un Comandant de actiune (in functie de nivelul urgentei);

- anunta persoana desemnata pentru functia de Comandant de actiune (la urgentele de Nivel III sauIV); cele de Nivel II sunt lasate la latitudinea unitatii.

Coordonatorul urgentei:

- se deplaseaza la locul incidentului;

- coordoneaza cu agentii de paza controlul accesului ( instalarea unor bariere); - initiaza evacuarea (daca este cazul); - controleaza situatia pana la sosirea echipelor de raspuns la urgenta.

- mentine legatura cu Administratorul societatii, cu Responsabilul de comunicare (PR) si cu Responsabilul cu protectia mediului

- asigura informatii Coordonatorului de comunicare PR (daca este necesar) pentru pregatirea declaratiilor oficiale si a conferintelor de presa

- furnizeaza informatii Administratorului societatii, Responsabilulului cu protectia mediului pentru a se asigura ca acestia au toate datele necesare pentru a sprijini cerintele de raportare reglementate;

- colaboreaza cu Comandantul actiunii, Coordonatorul de comunicare si cu ISU Valcea, pentru a decide daca se impune evacuarea externa si pentru actiona in

acest sens ( in cazul unei urgente de Nivel IV) - sprijina Comandantul actiunii in localizarea si distribuirea echipamentului de

raspuns la urgenta, in cadrul amplasamentului sau in exterior si orice

echipament disponibil pentru a interveni la timp si in mod eficient - informeaza personalul de paza despre sosirea Fortelor de Raspuns externe,

persoanele sau echipamentele care vor avea acces in incinta si persoana careia vor raporta despre acestea.

Intregul personal al societatii prezent in incinta va fi supravegheat permanent. Solicitarea sprijinului pentru nivelul local si judetean de interventie se face in cazul in care capacitatea de actiune a fortelor si mijloacelor proprii este depasita de amploarea dezastrului, pe baza deciziei Administratorului SC GTS Special Gas SRL, prin : • Secretariat • Directorul executiv al SC GTS Special Gas SRL. Caile de comunicatii si fluxuri informationale:

o Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta, Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta, Tel. 112, Tel 0250748201, Fax 0250748202

o Agentia de Protectie a Mediului Valcea Tel 0250735859, Fax 0250735839

o Inspectoratul Teritorial de Protectia Muncii, Tel 0250731052, Fax 0250732657

o Inspectoratul Judetean de Politie,Tel. 112 o Detasamentul de Pompieri Dragasani,Tel 0250810112 o Serviciul Judetean de Ambulanta,Tel. 112

Dupa stabilizarea sau rezolvarea situatiei, Coordonatorul urgentei are




63

responsabilitatile urmatoare: - documenteaza si investigheaza incidentul

- initiaza procedurile formale de corectie si prevenire (in functie de circumstante actiunile pot viza curatarea, remedierea aditionala, perfectionarea procedurilor

sau cerintelor, instruirea sau reinstruirea personalului - coordoneaza comunicarea din momentul incetarii incidentului cu personalul de

interventie si populatia - verifica daca echipamentul utilizat la interventie este curatat si inlocuit si se

poate folosi in viitor.

7.2. Rolul si responsabilitatile Comandantului incidentului. Calificari si selectionare

a) Comandantul incidentului (actiunii) - este selectionat in faza initiala a

fiecarei urgente din cadrul personalului de operare sau managerial, in baza cunostintelor asupra zonei afectate si a calificarilor individuale, din randul membrilor Celulei de Urgenta

Rolul: Comandantul incidentului (actiunii) va executa urmatoarele activitati: - contactarea persoanelor care au raspuns primii la urgenta si evaluarea rapida a

tipului acesteia

- clasificarea incidentul (impreuna cu Coordonatorul urgentei ); - evaluarea resurselor necesare si luarea deciziei de a implica echipe

suplimentare de raspuns - verifica daca a fost declansata alarma si initiaza sistemul de alarmare

corespunzator (daca acest lucru nu a fost executat)

- conduce activitatatea salariatilor si a echipelor de interventie - asigura colaborarea si comunicarea intre echipele de raspuns proprii si fortele

de interventie externe care sosesc la locul incidentului - evalueaza riscul ca incendiile, exploziile sau deversarile substantelor chimice/

deseurilor periculoase sa se produca, sa se repete sau sa se extinda;

- stabileste si comunica echipelor de raspuns la urgenta si/sau angajatilor cand trebuie sa declanseze sau sa inceteze operatiunile de interventie pentru a le

asigura protectia necesara - dupa oprirea anumitor operatiuni ca raspuns la incendii,explozii sau deversari de

deseuri periculoase, monitorizeaza scurgerile, generarea de gaz, crearea de

presiuni, rupturi ale valvelor, tevilor sau ale altor echipamente; - initiaza evacuarea si decide daca este necesara evacuarea locala in incinta

amplasamentului,evacuarea intregului amplasament sau evacuarea populatiei invecinate,conform “Planului de evacuare”

- in cazul unei urgente de nivel IV, colaboreaza cu Coordonatorul urgentei,cu

echipa de comunicatii si cu Fortele externe de raspuns pentru a decide daca este nevoie de evacuare externa

- decide care echipamente de interventie (din amplasament, din afara) si care alte echipamente,utilaje si tehnica sunt necesare pentru un raspuns adecvat urgentei si controleaza utilizarea acestora de catre cei care intervin.

b) Responsabilitatile Comandantului incidentului




64

La declansarea unei urgente de nivel II sau IV (ori a unei urgente de nivel I sau II de care Coordonatorul nu se poate ocupa), Coordonatorul urgentei va desemna un Comandant al incidentului pregatit corespunzator. Acesta isi va exprima acordul (mentionand daca este capabil sa indeplineasca functia respectiva), va anunta imediat seful direct si se va indrepta spre locul accidentului cat mai curand posibil. Comandantul incidentului si persoanele care raspund la urgente sunt responsabili numai pentru activitatile din timpul interventiei (oprirea si retinerea deversarilor, servicii medicale, stingerea incendiilor sau operatii de salvare). Operatiunile post-urgenta de curatare/decontaminare sunt in responsabilitatea Coordonatorului urgentei, a altor Compartimente functionale sau colaboratorilor. Comandantul incidentului ramane pe pozitii pana cand se considera ca urgenta s-a incheiat (raspunsul medical a fost acordat tuturor ranitilor, incendiile sunt stinse, scurgerile/deversarile sunt oprite/retinute, orice alta situatie de urgenta este sub control si probabilitatea de aparitie a unui nou incident este minima) In acest moment, controlul poate fi preluat de Coordonatorul urgentei. Dupa declararea incetarii situatiei de urgenta de catre Comandantul incidentului, acesta va sprijini Coordonatorul urgentei in investigarea si evaluarea urgentei si in adoptarea masurilor corespunzatoare de corectie/preventie.

7.3. Rolul si responsabilitatile primelor persoane care observa incidentul (operatorii

din instalatii sau puncte de lucru, agenti de paza, alti angajati proprii sau ai unitatilor vecine) Primul care observa incidentul poate fi orice salariat care identifica o situatie de urgenta sau este prevenit asupra unei situatii de urgenta. Responsabilitatea imediata a celor care observa primii incidentul este solicitarea ajutorului prin apel de la orice post telefonic de pe amplasament, de pe mobil, astfel: de la telefoanele mobile din dotare sau de pe telefonul fix din cadrul Statiei se va apela Directorul tehnic si de productie al societatii sau unul dintre cei doi sefi de tura.

Salariatii care nu sunt pregatiti corespunzator nu vor incerca sa intervina (sa opreasca scurgerea, sa o retina sau sa o curete). Acestia sunt obligati:

o sa ramana la locurile lor de munca pana cand vor fi instruiti prin intermediul unui sistem de comunicatii prin voce sau alarma;

o sa nu se apropie de zona afectata decat daca au primit instructiuni clare in acest sens;

o sa se pregateasca pentru evacuarea zonei si sa urmeze procedurile de




65

evacuare cunoscute; o sa se pregateasca pentru a acorda asistenta numai la cererea expresa a

Coordonatorului urgentei, a Comandantului incidentului (actiunii) sau altui personal de interventie.

Angajatii care vin primii in contact cu o situatie de u rgenta pot stabili gravitatea impactului asupra sanatatii umane si a mediului. De aceea este necesar ca toti

salariatii sa cunoasca cerintele minime de interventie in diferite situatii de urgenta.

7.4. Rolul si responsabilitatile Echipei de interventie

Pentru a raspunde la urgente care implica incendii, explozii sau scurgeri de GPL, personalul Echipei de Interventie va fi disponibil pe sch. I si II, va fi pregatit si

antrenat pentru interventii, acordarea primului ajutor medical, aplicarea reglementarilor si normelor de sanatate si securitate la locul de munca, respectarea si aplicarea metodelor de stingere a incendiilor si de folosire a echipamentului. Periodic va participa la exercitii de stingere organizate si desfasurate de cadrul tehnic cu atributii de aparare impotriva incendiilor, testarea si inspectarea echipamentelor, conform Planului de interventie.

7.5. Rolul si responsabilitatile Echipei specializate de raspuns la urgente care implica substante periculoase (NBC)

Pentru a raspunde la urgente care implica incendii, explozii sau scurgeri de GPL, membrii Echipei NBC vor fi disponibili pe sch I si II. Acestia pot sa aiba pregatirea necesara pentru a face parte si din Grupele PSI sau Echipele medicale, avand astfel mai multe responsabilitati in caz de urgenta. Membrii grupei vor fi instruiti inclusiv in domeniul sanatatii si securitatii la locul de munca, metodelor de stingere a incendiilor si de folosire a echipamentului. Periodic vor participa la exercitii de interventie in caz de deversari organizate/ desfasurate de cadrul tehnic cu atributii de aparare impotriva incendiilor la unele activitati de testare si inspectare a echipamentelor folosite la interventie in astfel de situatii, conform tematicii in domeniul situatiilor de urgenta si Planului de interventie.

7.6. Rolul si responsabilitatile Echipei specializate de raspuns la urgente medicale

Pentru a raspunde la urgente care implica raniri, imbolnaviri sau decesul angajatilor, vizitatorilor ori a colaboratorilor aflati in incinte, membrii Echipei sanitare vor fi disponibili pe sch. I si II. Acestia pot sa aiba pregatirea necesara pentru a face parte si din echipele de prima interventie sau Echipele NBC, avand astfel mai multe responsabilitati in caz de urgenta. Membrii Echipei sanitare vor fi instruiti si in privinta normelor de sanatate si securitate la locul de munca




66

precum si cu unele abilitati sanitare pentru a putea face fata traumelor medicale si situatiilor care ameninta viata umana.

Periodic vor participa la exercitii de acordare a primului ajutor organizate/desfasurate de cadrul tehnic cu atributii de aparare impotriva incendiilor la unele activitati de testare si inspectare a echipamentelor folosite la interventiile sanitare.

7.7. Rolul si responsabilitatile Coordonatorului de comunicare

Seful echipei logistice va fi si coordonator de comunicare si colaboreaza cu Coordonatorul urgentei si daca este cazul, ajuta la formularea unor raspunsuri pentru rezolvarea urgentelor de nivel III sau IV, prin asistenta pe care o acorda Coordonatorului urgentei si echipei de interventie. Coordonatorul de comunicare este persoana principala de contact in relatiile cu Fortele de interventie externe, familiile si rudele personalului, presa si alte parti implicate. Responsabilitatile includ:

- intocmirea Fisei de date cu informatii despre incident care va fi folosita ca baza in comunicarea cu presa, populatia si alte parti implicate; aceasta fisa va fi elabotata cu ajutorul Coordonatorului urgentei si al cadrului tehnic cu atributii de aparare impotriva incendiilor

- asistarea Coordonatorului urgentei in comunicarea nevoilor de evacuare catre populatie sau partile implicate.

Toate comunicarile de acest gen vor fi documentate si pastrate in baza de date. La incetarea incidentului va realiza comunicarea cu personalul de interventie al Comitetelor Judetean si Local pentru Situatii de Urgenta, ISU, SRAPM, GM Valcea.

7.8. Rolul si responsabilitatile unor Compartimente functionale Pentru a sprijini efortul de raspuns la o situatie de urgenta vor fi solicitate Compartimentele functionale ale societatii aflate la sediul social din Bucuresti.

7.9. Rolul si responsabilitatile Agentului din postul de paza

o controleaza si limiteaza accesul la locul incidentului, conform dispozitiilor Coordonatorului urgentei si ale Comandantului incidentului, inregistrand toate plecarile si sosirile

o in cazul evacuarii, impreuna cu operatorii din tura de serviciu desemnati asigura controlul grupurilor de salariati pentru ca operatiunea sa se desfasoare in ordine

o ajuta la efectuarea prezentei si evidentei personalului evacuat si la nevoie conduc actiunile de cautare a persoanelor sau echipamentelor declarate disparute

o escorteaza autoritatile de reglementare sau alti participanti externi, pe timpul vizitelor la locul incidentului.




67

7.10. Rolul si responsabilitatile personalului cu sarcini de intretinere

- Oprirea electricitatii: pentru cazul opririi alimentarii cu energie electrica se dispune de generator electric care intra in functiune imediat, asigurand alimentarea consumatorilor vitali, inclusiv a pompelor de incendiu. Urgentele

care determina intreruperi ale curentului electric sunt comunicate furnizorului de catre Sef tura Gosa Dumitru. Pentru alimentarea cu apa exista put propriu si

bazin de apa de rezerva. - Asigurarea utilitatilor/facilitatilor suplimentare: pentru a sprijini nevoile

salariatilor si ale personalului implicat in timpul unei urgente, urmatoarele

categorii de resurse vor fi puse la dispozitie: generator electric, bazin de apa de rezerva, cu capacitate de 220 mc, telecomunicatii/fax, lanterne, copiatoare,

altele. - Sprijinirea productiei: salariatii ajuta la restabilirea operatiilor de productie in

domenii ce privesc revizuirea/corectarea problemelor legate de curentul electric,

apa, comunicatii, ziduri, acoperisuri, iluminare, poduri de cable, canale si ferestre. Pentru restabilirea productiei poate fi solicitat si sprijin extern.

- Protejarea zonei: pentru a metine personalul neautorizat in afara zonei afectate

si pentru a izola pericolele sau sursele de ranire, agentii de paza protejeaza

zona conform indicatiilor Directorului Tehnic si de productie. Accesul va fi permis doar personalului autorizat de intretinere si de raspuns la urgenta.

- Determinarea resurselor pentru reparatii: salariatii din Sch.I determina

echipamentul, materialele, personalul si actiunile necesare pentru restabilirea completa a statutului operational al zonelor afectate.

7.11. Rolul Responsabilului de Protectia Mediului

- Asista Coordonatorul urgentei in determinarea naturii si cauzelor incidentului - Evalueaza natura, cauzele si ramificatiile urgentei si determina gama

consecintelor posibile daunatoare omului si mediului inconjurator, asigura sprijinul tehnic in teren

- Previne efectele daunatoare

- Actioneaza imediat pentru diminuarea impactului negativ existent si crearea de strategii si tactici de control pentru prevenirea si reducerea riscului consecintelor

viitoare pentru mediu - Evalueaza si interpreteaza informatiile disponibile necesare Coordonatorului

urgentei/Comandantului actiunii pentru definirea problemei

- Asista echipa de raspuns la urgenta in elaborarea unui raspuns eficient la situatie

- Pune la dispozitia Coordonatorului relatiilor publice interpretarea informatiilor necesare pregatirii declaratiilor de presa sau a altor activitati legate de relatiile cu comunitatea




68

- Notificarea conducerii: responsabilul Protectia Mediului anunta Directorul tehnic si de productie daca se produc evenimente a caror gravitate necesita

notificarea autoritatilor - Noficarea externa: daca se produc scapari de GPL care nu pot fi stopate si se

depasesc anumite praguri stabilite prin lege (HG 804/2007: 10 tone,

reprezentand o cantitate de cel putin 5 % din cantitatea relevanta stabilita in coloana 3 din anexa nr. 1) anunta SRAPM, CJGNM Valcea, Serviciul Protectie

Civila /ISU Valcea.

Initiaza procedurile de notificare, centralizand informatiile despre urgenta. Comunicarea va fi documentata, precizand si faptul ca situatia este administrata potrivit cerintelor legale.

Conform HG 804/2007, orice avarie/incident sau accident trebuie notificat de catre operator, in cel mai scurt timp, autoritatilor teritoriale competente. - Evaluarea impactului de mediu: in cazul eliberarii de substante periculoase

(emisii de GPL) care ar putea avea un impact potential asupra sanatatii si

securitatii angajatilor, a populatiei din zonele limitrofe si a mediului inconjurator, evalueaza efectele posibile pentru determinarea masurilor de control adecvate si a actiunilor corective si aplica masurile necesare pentru evitarea sau diminuarea

acestor efecte. - Sprijinirea activitatilor de control: asigura suport tehnic Coordonatorului

urgentei si Comandantului incidentului, altor grupuri de sprijin care realizeaza controlul de mediu, curatare sau activitati de remediere

- Actiuni corective (de mediu si operationale): compartimentul Protectia Mediului conduce actiunile corective pentru rezolvarea oportuna si eficienta a urgentei, inclusiv orice activitate de remediere sau de mediu ulterioara, colaboreaza cu

alte compartimente si cu Agentia pentru Protectia Mediului pentru crearea, implementarea si revizuirea eficacitatii strategiilor de actiuni corective menite a

preveni aparitia situatiilor similare. 7.12. Rolul si responsabilitatile lucratorului desemnat pentru securitatea si

sanatatea in munca - Investigarea incidentului: in orice situatie de urgenta specialistul in domeniul

Sanatatii si Securitatii Muncii va investiga incidentul pentru a determina daca au fost pericole legate de siguranta personalului si va face recomandari pentru protejarea acestuia si inlaturarea pericolului. Daca unele actiuni sau

conditiile de lucru au contribuit la producerea incidentului, se vor stabili masuri pentru prevenirea practicilor nesigure care pot determina agravarea

situatiei. - Evaluarea pericolelor: Lucratorul desemnat pentru Sanatatea si Securitatea

Muncii pastreaza intr-o baza de date electronica Fisele tehnice de securitate

pentru toate substantele chimice folosite in Statia GTS. Copii ale Fiselor substantelor chimice periculoase vor fi pastrate si la Compartimentele

functionale unde sunt folosite si vor fi afisate.




69

- In cazul scaparilor accidentale de GPL Responsabilul SSM:

o va utiliza Fisele tehnice de securitate necesare pentru interpretarea datelor legate de siguranta, sanatate si mediul inconjurator

o va evalua deversarea/scurgerea/emisia substantelor periculoase din punct de vedere al potentialului de producere a ranirii angajatilor si va stabili daca este necesara evacuarea personalului

o va monitoriza calitatea aerului si va determina echipamentul de protectie necesar pentru personalul care ramane sa raspunda la urgenta.

- Comunicarea pericolelor: responsabilul cu Sanatatea si Securitatea in Munca va

informa angajatii proprii si toate persoanele aflate in incinta despre pericolele potentiale si cele care rezulta din situatia de urgenta.

- Echipamente de protectie individuala: responsabilul cu Sanatatea si Securitatea in Munca va instiinta personalul de raspuns la urgenta despre echipamentul de protectie necesar pentru eliminarea scurgerii sau a oricarei proceduri de

ecologizare necesare. - Probe de aer: in cazul unei emisii, Responsabilul cu Sanatatea si Securitatea in

Munca si Responsabilul cu protectia mediului, vor monitoriza concentratiile de substante periculoase din aer si vor face recomandari pentru evacuarea zonei.

- Respectarea procedurilor de operare in siguranta si sanatate: responsabilul cu

Sanatatea si Securitatea in Munca va verifica daca toate persoanele implicate in raspunsul la urgenta se conformeaza cu procedurile de operare in conditii de

securitate.

8. NOTIFICAREA SITUATIILOR DE URGENTA SI ALARMAREA 8.1. Proceduri de notificare

a. Notificari catre autoritatile de reglementare legate de emisiile in mediul inconjurator sau raniri ale angajatilor; b. Notificari pentru implementarea actiunilor de raspuns la urgente; c. Notificari catre autoritatile locale, mass media si familiile angajatilor. Despre unele deversari in mediul inconjurator sau raniri/decese ale angajatilor vor fi informate autoritatile competente (SRAPM, CJGNM, ISU Valcea). Coordonatorul urgentei/Comandantul actiunii sunt responsabili de strangerea acestor informatii in timpul urgentei. Compartimentul Protectia Mediului este responsabil de raportarea si promptitudinea raportarii situatiei de urgenta. Responsabilul pe linia Sanatatii si Securitatii in Munca raspunde de raportarea ranirilor/deceselor angajatilor in timp oportun si de corectitudinea informatiilor.

In cazul unei urgente de nivel IV, este obligatorie notificarea Serviciului de Protectie Civila /ISU Valcea.




70

Coordonatorul urgentei care notifica/anunta Fortele de raspuns: - este permanent disponibil (24 de ore din 24) pentru raspunsul la o situatie de

urgenta sau are alternativa pentru raspuns si raportarea incidentului - certifica evenimentul solicitand confimarea sau informatii suplimentare de la

cei care raspund primii la urgenta, Comandantul incidentului sau de la alte

persoane care cunosc situatia - completeaza Formularul de anuntare

- notifica/anunta Fortele externe de raspuns la urgenta - se asigura ca Notificarea este documentata adecvat. Notificarea urgentei unei autoritati competente cuprinde urmatoarele:

- numele persoanei care a sunat - informatiile transmise - numarul de telefon de contact - localizarea urgentei - operatorul economic responsabil pentru urgenta - adresa si numarul de telefon al societatii - data, ora si durata deversarii - materialul si cantitatea deversata - cauza deversarii - conditiile meteorologice, inclusiv viteza si directia vantului - numarul persoanelor ranite sau decedate - riscuri pentru sanatatea oamenilor cunoscute/anticipate - incendii sau explozii asociate scurgerii - impactul asupra solului, apelor de suprafata, aerului etc - daca este nevoie de interventia Fortelor externe de raspuns la urgenta - daca este necesara evacuarea personalului sau a populatiei - statutul scurgerii ( ex.daca aceasta a fost stopata) - actiuni de curatare (ecologizare) intreprinse sau planificate - alte autoritati/organizatii contactate.

Notificarea unei situatii de urgenta se face in functie de natura acesteia (eliberarea

de GPL in aer, incendiu, explozie, situatii extreme meteorologice, actionarea persoanelor neautorizate) precum si in functie de clasa de urgenta:

- clasa A – urgenta locala - clasa B – urgenta pe amplasament - clasa C – urgenta in afara amplasamentului.

Informarea, in cazul unui accident incadrat intr-o situatie de urgenta, se face

imediat prin mijloacele de alarmare din dotare.

In cazul producerii unui accident (eliberare de GPL, explozie, incendiu, etc.) transmiterea informatiilor se va face in conformitate cu Schema de instiintare in caz de urgenta.




71

Notificarile situatiilor de urgenta se vor realiza prin telefon sau prin formulare simplificate. Notificarile sunt inregistrate la secretariatul societatii si sunt definite in

functie etapele de defasurare a incidentului: a) notificare prealabila a accidentului b) notificare accidentului

c) notificare periodica a accidentului d) notificarea finala a accidentului.

In caz de accident, in functie de gravitate si incadrare in clasa de urgenta transmiterea informatiilor se va face dupa urmatoarea procedura:

- Persoana care a observat o avarie, incendiu, explozie, cu eliberari masive de GPL are obligatia sa anunte imediat seful direct (sef echipa), directorul tehnic si

de productie. - Seful de echipa va informa directorul tehnic si de productie. - Directorul tehnic si de productie va informa administratorul si directorul

executiv.

8.2. Proceduri de alarmare

Directorul tehnic si de productie al SC GTS Special Gas SRL care primeste notificarea va informa imediat membrii Comitetului pentru situatii de urgenta, administratorul societatii si/sau directorul executiv despre eveniment.

Directorul executiv si/sau administratorul SC GTS Special Gas SRL va lua legatura

telefonic cu directorul tehnic si de productie si/sau cu seful de echipa in vederea localizarii incidentului si obtinerii de informatii complete despre incident. In vederea optimizarii timpului si a modalitatii de raspuns, informatiile transmise trebuie sa fie

relevante si precise. Se va urmari urmatorul algoritm: Cine ? – Identitatea celui care raporteaza, Nume, Compania (daca este

subcontractor) Ce ? – Identificarea evenimentului Explozie, Incendiu, Eliberare de GPL Unde ? Localizarea evenimentului, Zona, Instalatia, Echipamentul,

Cati ? Personal afectat Raniti/intoxicati/arsi/morti

Directorul tehnic si de productie va pleca imediat la locul accidentului pentru a clasifica urgenta si a stabili masurile ce trebuie luate. El va transmite de urgenta prin telefon administratorului si/sau directorului executiv al SC GTS Special Gas

SRL informatiile cerute. Directorul tehnic si de productie al SC GTS Special Gas SRL va analiza

evenimentele si in functie de gravitate va stabili masurile care trebuie luate. Va informa administratorul si/sau directorul executiv despre situatia existenta si despre masurile luate. Directorul tehnic si de productie al SC GTS Special Gas

SRL va intruni Comitetul pentru Situatii de Urgenta si va numi Comandantul centrului operational cu activitate temporarã, care va intruni Centrul operativ cu

activitate temporara.




72

Centrul operativ cu activitate temporara si conducatorul formatiei de lucru vor declansa alarma locala.

Presedintele Comitetului pentru situatii de urgenta va dispune, in functie de situatie, declansarea alarmei generale si anuntarea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta si va informa despre producerea accidentului si despre

amploarea acestuia. De asemenea va informa pe Inspectorul pentru protectie civila al obiectivului, care va dispune mobilizarea echipei de interventie, dupa

caz: echipa pentru interventie tehnologica, cercetare, instiintare/alarmare, deblocare salvare, evacuare, transmisiuni.

Presedintele Comitetului pentru situatii de urgenta - Comandantul general va

informa organele superioare ierarhice despre situatia existenta, despre masurile care s-au luat si activitatile desfasurate si va numi Comandantul incidentului–

persoana responsabila de actiunile desfasutate la locul accidentului si care va efectua coordonarea unitara a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie.

Directorul tehnic si de productie al SC GTS Special Gas SRL va comunica Centrului operativ cu activitate temporara constituit: locurile de adunare si caile

de acces cele mai indicate, in functie de situatia existenta. Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta va trimite la locul incidentului grupele

de interventie si echipele specializate personalul pentru interventie. Pe tot parcursul desfasurarii actiunilor de interventie in conformitate cu planurile

specifice de interventie interna, seful Centrului operativ cu activitate temporara din Statia GTS Ionesti, va informa in permanenta administratorul si/sau directorul

executiv al SC GTS Special Gas SRL si Comitetul pentru situatii de urgenta constituit la nivelul societatii.despre stadiul actiunilor de combatere a urgentei.

Din ordinul administratorului/directorului executiv, directorul tehnic si de productie: - dispune oprirea partiala sau totala a unitatii.

- alarmeza telefonic unitatile vecine (SC Antares Gas SRL, Balastiera Ionesti, Hidrocentrala Ionesti, etc), Primaria Ionesti, Primariile comunelor invecinate care pot fi afectate (Sirineasa, Orlesti, Olanu), Politia Ionesti, Politia Judeteana

- informeaza telefonic unitatile vecine despre natura pericolului asupra mediului si populatiei si propune masuri de interventie

- solicita ajutor echipelor de interventie externe (Detasamentul pentru Situatii de Urgenta Ramnicu Valcea si/sau Dragasani) si echipelor medicale de prim ajutor (SMURD, Spitalului Judetean valcea, Dispensarul Ionesti), ISU Valcea - Sectia

pentru Protectie Civila, Garda de Mediu, Agentia Protectia Mediului Valcea - notifica periodic telefonic cu acordul Directorului executiv, autoritatile judetene:

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al Judetului Valcea, Sistemul de Gospodarire a Apelor Olt, Agentia de Protectie a Mediului Valcea, Comisariatul Judetean al Garzii de Mediu.

Dupa eliminarea cauzelor accidentului si indepartarea pericolului pentru populatie si

mediu, directorul tehnic si de productie va informa administratorul/directorul executiv despre situatia din zona.




73

Pe amplasament, alarma se poate declansa in cazul in care se produc accidente

grave care nu pot fi combatute imediat de salariatii proprii si care pot afecta oamenii sau mediu din societate si din vecinatati.

Se poate declansa alarma locala sau generala in una din urmatoarele situatii: - Eliberarea unor cantitati mari de GPL in aer in cazul unor avarii la rezervoarele

de stocare sau la utilajele prin care sunt vehiculate acestea - Pericol de incendii cu pagube majore in instalatiile de stocare - Pericol de explozii cu distrugeri mari la depozitare GPL in rezervoare sau la

transvazare - Situatii extreme meteorologice (cutremure puternice de pamant, inundatii grave,

furtuni sau tornade etc.) - Sabotaje.

Scopul alarmarii in caz de urgenta este prevenirea si evitarea producerii unor pierderi umane si materiale.

In functie de natura si gravitatea accidentului alarma poate fi :

a) alarma locala – se declanseaza in cazul unor accidente majore care se produc pe amplasamentul societatii si care nu afecteaza teritoriul din jurul acesteia. b) alarma generala – se declanseaza in cazul unor accidente severe care implica o

mare parte din societate si afecteaza populatia si mediul din jurul acesteia.

Alarma generala se declanseaza de catre directorul tehnic si de productie al SC GTS Special Gas SRL cu aprobarea directorului executiv/administratorului societatii.

Dupa declansarea alarmei, directorul tehnic si de productie va transmite mesaje de instiintare Comitetului pentru situatii de urgenta interna si externa, Centrului

operativ cu activitate temporara si forurilor tutelare. Continutul acestor mesaje este in functie de natura incidentului si de gravitatea acestuia.

Aceste mesaje contin informatii privind: locul, momentul producerii si amploarea accidentului chimic, natura substantelor toxice, directia si viteza de deplasare a

norului toxic, masuri care se pot lua (specifice substantei chimic) pentru eliminarea efectelor negative asupra populatiei si mediului.

Mesajele de instiintare sunt transmise in conformitate cu schema de alarmare pe trei trepte de urgenta. Treptele de urgenta sunt stabilite in functie de natura

urgentei (clasa A, B, C), de distanta de imprastiere si de directia norului de GPL. Centrul operativ cu activitate temporara analizeaza situatia existenta, conditiile

meteorologice, determina parametrii si traseaza pe harta zonele de actiune a norului GPL .




74

In cazul in care se considera ca norul de GPL depaseste zona amplasamentului societatii se vor transmite mesaje de instiintare pe tot parcursul desfasurarii

evenimentului, reinnoind informatiile despre evolutia accidentului si vor emite avertismente pentru zonele amenintate .

8.3. Semnalele de alarma

Semnalele de alarma sunt constituite din semnale acustice difuzate prin intermediul sirenelor. Functie de tipul de urgenta exista doua tipuri de semnale: - trei sunete scurte cu durata a 5 secunde fiecare cu pauza de 5 secunde - alarma

pentru urgenta clasa B - 16 secunde sunet continuu, cu 5 secunde pauza, timp de 2 minute – alarma

pentru urgenta clasa clasa C - un sunet continuu timp de 2 minute - pentru incetarea alarmei.

Alarma este declansata de catre directorul tehnic si de productie. Persoanele prezente din zona societatii, precum si autoritatile locale si populatia din imediata

apropiere care poate fi afectata de incidentul petrecut in unitate, vor fi instiintate in conformitate cu “Lista de instiintare pentru situatii de urgenta” de catre directorul

tehnic si de productie. Instructiuni generale in cazul introducerii semnalelor de alarma

Pentru urgenta clasa A nu se introduce semnal acustic.

- In zona de interventie accesul este interzis sau limitat - Nu este necesara evacuarea . - Nu este necesara intreruperea activitatii in sectorul respectiv.

Mijloacele auto aflate la rampele de incarcare din sectorul afectat isi vor intrerupe

incarcarea. Vor parasi zona pe ruta dispusa de comandament si nu vor bloca caile de acces ale fortelor de interventie .

Pentru urgenta clasa B la auzul semnalelor acustice de alarma se impun urmatoarele masuri de siguranta:

- Toti angajatii trebuie sa se deplaseze la locurile lor de munca pentru a-si indeplini rolul in organizarea interventiei, lasand liniile de telefon libere pentru comunicarile pe timpul urgentei

- Operatiile de incarcare/descarcare trebuie oprite imediat si echipamentul lasat in siguranta

- Autocamioanele si alte vehicule neimplicate in operatiile de interventie trebuie sa paraseasca imediat amplasamentul, sa parcheze in afara acestuia, dar sa lase drumurile de acces libere pentru circulatie.

- Orice acces al persoanelor si mijloacelor fara autorizatie este strict interzis. - Toate autovehicule care circula pe teritoriul societatii trebuie sa respecte regulile

de circulatie instituite pe intreg amplasamentul - Viteza limita este de 40 Km/h;




75

- Se va conduce prudent si cu respectarea indicatoarelor rutiere; - Se va respecta ruta care a fost indicata la intrarea in amplasament;

- In caz de urgenta se va scoate vehiculul pe marginea drumului si se va opri motorul;

- Fumatul este interzis

- Nu se va utiliza flacara deschisa (chibrituri, brichete); - Nu se vor parca autovevicule pe drumuri de acces

- Interzis accesul cu camere video sau aparate foto in interiorul unitatii; - Nu se vor deschide telefoanele mobile in zonele de munca; - Se interzice cu desavarsire pe timpul alarmei, alergarea, evacuarea

dezordonata, in panica si pe alte directii decat cele stabilite; - La auzul semnalului acustic de urgenta se va contacta un membru al conducerii

din zona in care va aflati si vor fi urmate intocmai indicatiile acestuia; - In caz de evacuare, personalul se va indrepta cu calm catre iesirile de urgenta si

pe caile de evacuare indicate.

8.4. Declararea si introducerea starii de urgenta

Autoritatea care declara situatia de urgenta pe amplasament:

- Directorul tehnic si de productie al SC GTS Special Gas SRL. Punerea in practica:

Punerea in practica a deciziei de introducere a starii de urgenta se realizeaza de catre Comitetul pentru Situatii de Urgenta al societatii.

Definirea evenimentelor Definirea evenimentelor care necesita o decizie de declarare a urgentei din partea directorului tehnic si de productie:

Incendiu / explozie in urmatoarele puncte: o Instalatia de preluare-descarcare CF: avarii la cisterna CF, deteriorarea, ruperea

conexiunii si a furtunului de golirea a cisternei CF, eliberarea continua de GPL si dispersia vaporilor eliberati

o Instalatia de preluare-descarcare auto de la cisterna auto la parcul de

rezervoare: avarii la cisterna auto, deteriorarea, ruperea conexiunii si a furtunului de golirea a cisternei, eliberarea continua de GPL si dispersia

vaporilor eliberati o Instalatia de stocare

parc cu 2 rezervoare cu capacitatea de 80 mc fiecare, si un rezervor de 148

mc: depasirea parametrilor de functionare (presiune, temperatura, nivel), deschiderea supapei de siguranta cu evacuarea momentana a unei cantitati

de vapori, explozia vaporilor eliberati, avarierea posibila a cel putin unui rezervor

parc cu 3 rezervoare cu capacitatea de 148 mc fiecare: depasirea

parametrilor de functionare (presiune, temperatura, nivel), deschiderea supapei de siguranta cu evacuarea momentana a unei cantitati de vapori,

explozia vaporilor eliberati, avarierea posibila a cel putin unui rezervor




76

o Instalatia de vehiculare GPL (conducte, racorduri): fisuri ale conductelor de vehiculare GPL, neetanseitati ale flanselor cu eliberarea continua de GPL si

dispersia vaporilor eliberati Procedura de declarare a urgentei:

Toate evenimentele enumerate vor fi comunicate imediat printr-o notificare de catre seful de tura directorului tehnic si de productie, care va comunica

administratorului si/sau directorului executiv al SC GTS Special Gas SRL situatia aparuta.

Directorul tehnic si de productie va intruni Comitetul pentru Situatii de Urgenta

la Punctul de comanda amplasat la Statia GTS Ionesti, Sat Bucsani Va fi desemnat Comandantul centrului operativ cu activitate temporara, se va

intruni Centrul operativ cu activitate temporara Se va mentine permanent legatura telefonica intre Centrul operativ, directorul

executiv si/sau administratorul si Comitetul pentru situatii de urgenta

Directorul tehnic si de productie va declara starea de urgenta pe amplasament in urma evaluarii caracteristicilor evenimentului si consultarii cu membrii

comandamentului general Se va comunica declararea starii de urgenta de catre Directorul tehnic si de

productie autoritatilor judetene si locale pentru situatii de urgenta Directorul tehnic si de productie va dispune introducerea semnalului de alarma

corespunzator clasei de urgenta.

8.5. Organizarea si conducerea actiunilor de interventie

Organizarea si conducerea actiunilor de interventie intra in sarcina directa a Celulei pentru situatii de urgenta constituita la nivelul societatii.

Pentru prima interventie pe fiecare loc de munca sunt stabilite sarcinile fiecarui

lucrator in caz de incident tehnic prin fisa postului, instructiuni de lucru SSM si SU si prin organizarea locului de munca pentru apararea impotriva incendiilor care se afla afisata la nivelul fiecarui loc de munca. Pentru interventie la nivelul societatii sunt

organizate echipe de interventie pe schimbul I si II, constituite cu personal propriu pe locul de munca.

Pentru acordarea primului ajutor in caz de accidentare la nivelul societatii exista o trusa sanitara si sunt desemnate persoane care acorda primul ajutor.

Monitorizarea emisiilor toxice in caz de accident este in sarcina responsabilului cu

protectia mediului al punctului de lucru.

8.6. Incetarea starii de urgenta

Incetarea starii de urgenta este stabilita de Comitetul pentru situatii de urgenta si comunicata prin directorul tehnic si de productie, care utilizeaza in acest scop




77

mijloacele prin care s-a declansat alarma dupa codul stabilit. Pentru incetarea alarmei codul sonor este: un sunet continuu timp de doua minute.

8.7. Comunicarea cu mass-media si informarea publica

Comunicarea cu mass- media si locuitorii comunitatilor din zona se face de catre Directorul tehnic si de productie, de loctiitorul acestuia sau de catre responsabilul

cu comunicarea din cadrul celulei de urgenta a SC GTS Special Gas SRL. Pentru a evita o nelinistire inutila a populatiei prin anunturi false, jurnalistii vor fi

informati corect si la timp. De asemenea se va raspunde la intrebarile venite de la populatie printr-o linie telefonica deschisa populatiei la Punctul de comanda si

conducere a actiunilor. Comunicatiile normale din interiorul amplasamentului se realizeaza prin telefonia fixa, telefonia mobila. Membrii echipelor de raspuns, personalul pregatit pentru functiile de Coordonator urgente, Comandant al actiunii, loctiitori, vor avea telefoane mobile de serviciu pentru comunicarea din interior si exterior.

8.8. Sisteme de comunicare externa

Sistemele de alarmare externa vor fi declansate de ISU Valcea conform procedurilor proprii. Decizia de alarmare in cazul producerii unei urgente de nivel IV va fi luata pe baza informatilor transmise de Coordonatorul urgentei. Pentru comunicarea externa se va utiliza telefonie mobila, precum si telefonie fixa, fax.

Lista autoritatilor carora li se transmite notificarea situatiilor de urgenta

Nr. Crt.

Denumirea institutiei Adresa Telefon

1. Prefectura Judetului Valcea Tudor Vladimirescu 0250730801

2. Consiliul Judetean Valcea General Praporgescu 0250730701

3. Primaria Municipiului Ramnicu.Valcea General Praporgescu 0250735470

4. Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „General Magheru” al Judetului Valcea

Strada Decebal 0250749031 0250748201 0250748202

5. Inspectoratul de Politie Judetean Valcea


6. Inspectoratul de Jandarmi Judetean Valcea


7. Directia de Sanatate Publica Judeteana Valcea

Serviciul de Ambulanta





78

8. Directia Apelor Olt Remus Bellu nr. 6 0250739881

9. Sistemul de Gospodarire a Apelor Valcea

Strada Posada nr. 1 0250730415

10. Agentia de Protectia Mediului Valcea Remus Bellu 0250737921

11. Primaria Ionesti Strada Principala 0250763080

12. Politia Ionesti Strada Principala 0250763085

9. RASPUNSUL LA URGENTE 9.1. Informatii generale despre raspunsul la urgenta

Procedurile de raspuns la urgenta prezentate in aceast Plan constituie ghiduri de referinta pentru primele persoane care raspund la urgenta, Coordonatorul urgentei, Comandantul actiunii si echipele de raspuns. Fiecare situatie de urgenta este diferita si alegerea metodei de raspuns variaza semnificativ in functie de localizare, materialele si personalul implicat, conditiile meteorologice si alte variabile. Siguranta angajatilor, a celor care raspund la urgenta si a altor persoane implicate potential expuse riscurilor asociate urgentei este prioritara in orice situatie.

Nici un angajat, vizitator sau colaborator aflat pe amplasament nu va raspunde la urgente daca nu este pregatit sau nu a fost calificat pentru interventie, fapt care ar putea pune in pericol si alte persoane.

O situatie de urgenta poate fi observata de un salariat propriu sau al unui agent economic contractor, ori poate fi adusa in atentia SC GTS Special Gas SRL de catre o persoana din afara Statiei.

Responsabilitatea principala a angajatilor sau contractorilor in caz de urgenta este

aceea de a cere ajutor Sefului tura de serviciu, Directorului Tehnic si de Productie, cadrului tehnic cu atributii de aparare impotriva incendiilor.

Angajatii care nu sunt pregatiti in mod adecvat, nu vor interveni sub nici un motiv pentru a localiza incendiul, opri scurgerea ori pentru

ecologizarea locului accidentului. Prin modalitatea de comunicare mai sus mentionata, intra in legatura cu persoanele competente, care vor contacta imediat Coordonatorul urgentei. Acestia sunt obligati:

- sa ramana la locul lor de munca pana cand primesc instructiuni concrete de la persoanele autorizate sau sefii directi (verbal sau prin semnal cu sirena)

- sa nu se apropi de locul accidentului decat daca li se solicita acest lucru de catre persoanele autorizate sau sefii directi

- sa fie pregatiti sa paraseasca zona la ordin sau din proprie initiativa si sa




79

urmeze procedurile de evacuare

- sa fie pregatiti sa acorde ajutor la solicitarea Coordonatorului urgentei, Comandantului actiunii, sefilor directi sau altui personal calificat pentru raspunsul la urgenta.

Salariatii care raspund primii la urgenta trebuie sa execute urmatoarele activitati:

- se indeparteaza de orice sursa de risc si evita contactul direct cu GPL-ul deversat

- identifica rapid gravitatea situatiei (marimea incendiului sau a scurgerii)

- identifica pericolele potentiale si existente - solicita ajutor de la personalul pregatit sa raspunda la urgente

- protejeaza zona afectata si alerteaza celelalte persoane din apropiere cu privire la pericolele posibile

- cauta persoanele ranite,accidentate si se autoexamineaza - ramane intr-o locatie sigura, de unde sa poata furniza informatii suplimentare

personalului de raspuns la urgenta la sosirea acestora

- primeste si executa instructiunile de la Comandantul incidentului, Coordonatorul

urgentei sau de la alt personal care raspunde la urgenta. 9.2. Proceduri de raspuns la urgente

Aceste indicatii vor fi utilizate de cei care raspund primii la urgenta, Coordonatorul urgentei, Comandantul actiunii si echipele de raspuns .

o Proceduri de raspuns la incendii (urmate sau nu de explozii)

Incendiile reprezinta unul din cele mai posibile scenarii de urgenta in instalatii, parcuri de rezervoare, gospodarii, depozite, birouri, administrative, alte structuri. SC GTS Special Gas SRL poseda echipament stationar si mobil de stingere a incendiilor (hidranti exteriori, stingatoare carosabile si portative, bazin apa de rezerva, pichet PSI). Fiecare incendiu va fi raportat (chiar si incendiile mici dupa ce au fost stinse). Salariatii care raspund primii la urgenta nu vor incerca sa intervina la incendii (in afara celor de mica amploare, care pot fi stinse cu un stingator portabil si doar daca au fost pregatititi in acest sens). Pentru incendiile care nu pot fi stinse cu un stingator portabil, persoanele care raspund primele la urgenta vor actiona astfel:

- indepartarea de locul incendiului si de orice alte pericole - identificarea rapida a gravitatii situatiei (marimea incendiului) - solicitarea ajutorului de la personalul pregatit sa raspunda la urgente (echipa de prima interventie )

- protejarea zonei si alertarea vocala a celorlalti salariati asupra pericolelor potentiale si/sau declansarea alarmei de incendiu din zona/cladire

- cautarea ranitilor, inclusiv examinarea personala




80

- ramanerea intr-o locatie sigura,de unde sa poata oferi informatii suplimentare formatiei de interventie/pompieri dupa sosirea acesteia

- primirea si executarea instructiunilor de la Comandantul actiunii, Coordonatorul urgentei, sefii directi sau alte persoane calificate pentru raspunsul la urgenta.

Actiunile Coordonatorului urgentei

Dupa anuntarea unui incendiu (stins sau in desfasurare), Coordonatorul urgentei va executa urmatoarele activitati:

- documentarea incidentului (inregistrarea datei si orei primirii informatiilor si numele persoanelor care au furnizat informatiile

- evaluarea rapida a tipului de incendiu si clasificarea incidentului (nivelului acestuia)

- aprecierea necesarului de resurse si a oportunitatii implicarii Echipei proprii de prima interventie sau Detasamentului de Pompieri ISU Valcea

- determinarea alarmei care trebuie declansata si initierea sistemului de larmare adecvat

- anuntarea Echipei proprii de prima interventie sau Detasamentului de Pompieri ISU Valcea si identificarea (localizarea) Comandantului incidentului

- furnizarea informatiilor Conducerii societatii (administratia), responsabilului Mediu, Sanatate si Securitate, PSI si Coordonatorului pentru comunicare

- daca Comandantul actiunii solicita declansarea operatiunilor de evacuare, Coordonatorul urgentei se va asigura ca procedura specifica este implementata in intregime si ca personalul este informat in mod adecvat

- in cazul in care este declarata o urgenta de nivelul IV, Coordonatorul urgentei va colabora cu Comandantul actiunii, echipa de comunicatii si Fortele externe de raspuns la urgenta pentru a decide daca este necesara evacuarea externa

- sprijinirea Comandantului incidentului in localizarea si distribuirea echipamentului de raspuns la urgenta

- dupa declararea incetarii urgentei de catre Comandantul actiunii, va prelua controlul coordonarii documentatiei, curatarii zonei afectate si revenirii la starea operationala normala.

Actiunile Echipei de raspuns la urgenta

Dupa sosirea la locul incendiului, echipa de raspuns la urgenta (Formatia de interventie - ISU Valcea) va executa urmatoarele activitati (situatiile diferite necesita actiuni diferite).

- identificarea/recunoasterea clara a Comandantului incidentului

- inceperea evacuarii zonei/cladirii, daca aceasta nu este deja in desfasurare

- identificarea rapida a marimii incendiului - protejarea zonei si alertarea celorlalti de pericolele posibile - cautarea persoanelor ranite/accidentate - identificarea si localizarea pericolelor existente si potentiale, inclusiv a

surselor de combustibil si a surselor incendiului

- identificarea echipamentului de raspuns la urgenta necesar, inclusiv cel




81

personal si a echipamentului disponibil imediat

- intocmirea unui plan de actiune - solicitarea ajutorului in resurse sau echipament de raspuns la urgenta

suplimentar, daca este cazul - comunicarea cu Coordonatorul urgentei pentru conducerea alarmei si

evacuarilor - efectuarea notificarilor sau raportarilor necesare - executarea masurilor pentru controlarea incendiul stabilite in planul de actiune; - determinarea momentului in care se considera ca incendiul este sub control

si anuntarea acestui fapt. Controlul va fi preluat de Coordonatorul urgentei.

o Proceduri de raspuns in situatii de intrerupere a curentului electric Intreruperea curentului electric este eveniment obisnuit si de obicei nu are ca rezultat situatii de urgenta, pornindu-se imediat generatorul de rezerva pentru asigurarea iluminatului si functionarii de avarie. .

o Proceduri de raspuns la urgente medicale

Urgentele medicale pot avea ca subiect o singura persoana (accidentare, boala sau atac de cord ) sau mai multi salariati ca parte a unei urgente mai mari. Este responsabilitatea Coordonatorului urgentei sa decida daca este nevoie de sprijin medical in timpul unei urgente. Comandantul actiunii va decide acest lucru dupa sosirea la locul accidentului.

o Actiunile salariatilor care raspund primii la urgente

Cei care raspund primii la urgenta nu vor initia activitati de sprijin medical persoanelor ranite daca acest lucru ii pune pe ei insasi in situatii de pericol, avand in vedere posibilitatea riscurilor, precum agentii patogeni din sange. Nici un angajat nu este autorizat sa intreprinda actiuni pentru care nu este pregatit sau calificat si/sau care ii pune pe ceilalti in pericol. In principal, cei care raspund primii la o urgenta medicala vor executa urmatoarele:

- indepartarea de pericole, in special de cele care au cauzat ranirea, chiar daca victima se afla intr-o zona periculoasa

- trebuie sa se decida cu foarte mare atentie daca victima va fi mutata (ranile la cap, gat, coloana vertebrala pot fi agravate de miscare)

- identificarea rapida a gravitatii ranilor si luarea deciziei de aplicare a masurilor de prim ajutor medical sau a resuscitarii cardiopulmonare

- evitarea contactului cu fluidele din corp, in special cu sangele victimelor - solicitarea ajutorului de la personalul medical - cautarea persoanelor ranite, inclusiv auto-examinarea - ramanerea intr-o locatie sigura de unde poate da informatii suplimentare

echipelor de raspuns la urgenta dupa sosirea acestora

- primirea si executarea instructiunilor de la Comandantul actiunii,




82

Coordonatorul urgentei, sefii directi sau de la alt personal calificat care raspunde la urgenta.

Actiunile Coordonatorului urgentei

Dupa ce a fost anuntat ca exista o urgenta medicala va executa urmatoarele:

- documentarea incidentului (inregistrarea datei, orei, informatiilor si numele persoanei care a furnizat informatiile);

- evaluarea rapida a numarului de victime, gravitatii ranilor si natura pericolelor din zona pentru a determina resursele necesare;

- aprecierea necesitatii mplicarii echipelor de raspuns medicale si clasificarea incidentului (nivelul);

- determinarea alarmei care trebuie declansata si initierea sistemului de alarmare adecvat;

- anuntarea echipelor medicale si identificarea Comandantului incidentului;

- transmiterea informatiilor pentru Conducere (administratie) responsabilul de Mediu, Sanatate si Securitate, PSI si Coordonatorul comunicarii publice;

- sprijinirea Comandantului incidentului in localizarea si distribuirea echipamentului de raspuns la urgenta;

- dupa declararea incetarii urgentei de catre Comandantul actiunii, va prelua controlul coordonarii documentatiei, curatarii zonei si revenirii la starea operationala normala.

Actiunile Echipei de raspuns la urgenta Dupa sosirea la locul accidentului, echipa medicala va executa urmatoarele activitati generale (situatiile diferite necesita actiuni diferite):

- identificarea/recunoasterea clara a Comandantului incidentului - identificarea rapida a numarului de raniti si daca exista alte victime sau pericole - identificarea pericolelor existente si potentiale,inclusiv incendii, explozii sau

lichide/gaze periculoase - identificarea echipamentului de raspuns la urgenta necesar si a echipamentului

disponibil imediat - elaborarea unui plan de actiune - solicitarea de ajutor in resurse sau echipament de raspuns la urgenta

suplimentar, daca este cazul - comunicarea cu Coordonatorul urgentei - inregistrarea si raportarea ranitilor - evacuarea victimelor in zona cea mai apropiata in care se acorda sprijin

medical (indiferent daca este in interiorul sau in exteriorul amplasamentului)

- determinarea momentului in care se considera ca urgenta este sub control si anuntarea acestui fapt. Controlul va fi preluat de Coordonatorul urgentei.

o Proceduri de raspuns la accidente in trafic

Accidentele in trafic pot provoca ranirea sau decesul unor persoane, incendii si scurgeri de materiale periculoase. Cei care raspund primii la urgenta si Coordonatorul urgentei evalueaza rapid gravitatea urgentei si executa actiunile




83

corespunzatoare descrise in sectiunile anterioare.

o Proceduri de raspuns in situatii de violenta/terorism la locul de munca

Violenta sau terorismul la locul de munca se pot manifesta in diverse forme si implica inclusiv utilizarea armelor de foc. Avertizarea anterioara a violentei este improbabila. In cazul unui incident de violenta sau terorism la locul de munca salariatii vor solicita ajutor de la personalul calificat al echipelor de raspuns la urgenta.

o Actiunile salariatilor care raspund primii la urgente

Coordonatorul urgentei evalueaza rapid gravitatea situatiei si executa masurile prezentate in sectiunile de mai sus. In cazul unui incident de violenta la locul de munca sau activitati teroriste, se anunta imediat Politia comunala si/sau Comunitara, Politia Judeteana.

Arme/focuri de arma observate/auzite

- daca se aud focuri de arma cautati refugiu intr-o locatie care poate fi inchisa pe dinauntru;

- alegeti o camera fara ferestre sau ascundeti-va in liniste intr-o camera cu ferestre;

- daca este posibil raportati incidentul

- sunati Politia la tel.112;

- daca este sigur, ramaneti in legatura cu Politia si oferiti cat mai multe informatii;

- nu interveniti sub nici un motiv .

Explozie/Bomba

- evacuati imediat cladirea folosind caile de evacuare stabilite - explicati situatia fiecarui ocupant din cladire sau camera - nu mutati sau atingeti cutii sau pachete, colete, plicuri suspecte - raportati incidentul - sunati Politia la 112 - daca este sigur, ramaneti in legatura cu Dispecerul/Politia si oferiti cat mai

multe informatii. Amenintare cu bomba Amenintarile cu bomba se fac de obicei prin telefon. Persoana care primeste comunicarea va incerca sa ramana calma si sa obtina cat mai multe informatii posibile de la cel care suna, folosind urmatoarea Lista de intrebari:

- Cand va exploda bomba? - Unde se afla persoana care anunta ? - Cum arata?




84

- Ce tip de bomba este? - Ce o va detona? - Dumneavoastra ati plasat bomba? - De ce? - Care e adresa dumneavoastra? - Cum va numiti?

- raporteaza incidentul si spune-ti numele, locatia si numarul de telefon de la care vorbesti;

- explica situatia, oferind toate informatiile pe care le ai despre locul unde se afla bomba,ora la care va exploda si ora la care ai primit telefonul;

- retine si noteaza detalii legate de vocea celui care suna si de zgomotele din fundal; - daca observi un obiect sau pachet suspect, raporteaza-l autoritatilor, dar in

nici un caz nu il atinge sau misca;

- daca ti s-a spus sa evacuezi cladirea, mergi la o distanta sigura (cel putin 50 de metri de cladire); - daca exista conditii meteorologice nefavorabile trebuie sa te muti intr-o

alta cladire, aflata la o distanta sigura;

- nu intra inapoi in cladire decat dupa ce Comandantul actiunii, Coordonatorului urgentei, sefii directi sau alti membri ai echipei de raspuns la urgenta iti spun ca esti in siguranta.

Activitati suspecte - in cazul in care observi o infractiune in desfasurare, crezi ca se desfasoara

o infractiune sau esti victima unei infractiuni, raporteaza imediat incidentul (vezi caile de comunicare la Cap.9, paragraful 9.3.);

- spune-ti numele, locatia si compartimentul functional unde lucrez si ramai unde esti pana la sosirea unei persoane din echipa de raspuns la urgenta;

- raporteaza persoanele sau activitatile dubioase (toate informatiile sunt pastrate confidential ); - cand ai o indoiala, raporteaz-o - nu incerca sa intelegi sau sa intervii in actiunile infractorului, decat in caz de

protejare personala - daca acest lucru este sigur, incearca sa retii si noteza semnalmentele

suspectului (inaltimea, greutatea, sexul, culoarea, varsta aproximativa, imbracamintea, metoda, mijloacele si directia de deplasare, numele persoanei daca il cunosti )

- daca suspectul foloseste un vehicul, retine numarul de inmatriculare, modelul, culoarea si caracteristicile speciale

- protejeaza locul infractiunii (obiectele care au fost atinse de infractor pot sa aiba amprentele sale si nu trebuie atinse de altii)

- nu curata zona - in cazul unei infractiuni majore, camera sau zona de producere trebuie sigilata

imediat - nu lasa pe nimeni sa patrunda in zona pana cand Imputernicitul pentru paza

Responsabilul SSM sau Politia nu au examinat-o

- in cazul unei infractiuni civile, daca este posibil, continua activitatile de rutina




85

normale - daca infractiunea se produce in spatiu deschis, indeparteaza-te de usi sau

ferestre - nu te amestecati printre infractori sau cu autoritatile de la locul faptei.

Luare de ostatici

- evacueaza imediat cladirea, daca acest lucru nu te pune in pericol - evita cu grija atentia celor care iau ostatici - nu interveni - raporteaza evenimentul - suna Politia la 112 - daca acest lucru este sigur, ramai in contact cu Dispecerul /Politia si ofera cat

mai multe informatii.

o Proceduri de raspuns la dezastre naturale

In cazul unor dezastre naturale (conditii meteorologice extreme, inundatii, cutremure etc), Coordonatorul urgentei evalueaza situatia si decide daca trebuie oprite anumite procese de productie. In functie de gravitatea evenimentului, Comandantul actiunii se asigura ca urmatoarele procese/sisteme sunt monitorizate pentru distrugere sau scurgere in cazul unui dezastru natural: depozitarea, manipularea si utilizarea substantelor periculoase, combustibililor, instalatiile, agregatele, depozitele. In aceste situatii se vor urma procedurile prezentate in in sectiunile anterioare.

10. MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU. COLECTAREA PROBELOR IN

TIMPUL/DUPA SITUATIA DE URGENTA

Monitorizarea factorilor de mediu

Procesul de monitorizare a aspectelor de mediu se face prin analizarea activitatilor pe faze, operatii, zone de activitate, luand in considerare conditiile de functionare normale, pornire/oprire si situatii de urgenta posibile. Societatea actualizeaza aceste date anual si la fiecare modificare aparuta in activitatile sau serviciile sale.

In fluxul informational al protectiei mediului si pentru eliminarea deficientelor sunt implicate :

• sectorul de transvazare si fabricare butan, izobuta, propan si amestecuri din aceste gaze (operator si sef tura) • serviciile, birourile, compartimentele • responsabilul cu protectia mediului • conducerea statiei.

Societatea actioneaza ca efectele activitatilor sale asupra mediului sa fie in limite




86

legale si sa respecte normativele si actele de reglementare in vigoare.

Pentru identificarea aspectelor de mediu se iau in considerare urmatorii factori : • imisii in aer • gestionarea deseurilor

Colectarea probelor de mediu in timpul/dupa situatia de urgenta

In timpul activitatilor de raspuns la urgenta aerul, apele de suprafata si solul pot fi afectate de factori nocivi sau de actiunile de raspuns la urgenta (incendiile afecteaza aerul inconjurator, stingerea acestora genereaza scurgerea apei folosite, actiunile de raspuns la scurgerile de substante periculoase pot avea ca efect deversarea de neutralizatori sau alte substante periculoase in sol sau/si in ape de suprafata).

In timpul actiunilor de raspuns, Coordonatorul urgentei colecteaza informatii de la Comandantul actiunii despre potentialele emisii care se vor raporta autoritatilor competente (SRAPM, CJGNM, ISU Valcea).

Pe baza acestor informatii, Coordonatorul urgentei si Responsabilul de mediu

decid daca este nevoie de colectarea probelor si daca colectarea poate fi realizata in siguranta in timpul sau imediat dupa raspunsul la urgenta. Colectare de probe este necesara pentru a determina:

- categoriile de materiale emise sau deversate - extinderea contaminarii - daca alte zone sunt afectate - daca este nevoie sa se evacueze zona - daca au fost depasite limitele legale - daca contaminarea s-a deplasat sau se deplaseaza in afara amplasamentulu; - daca contaminarea care se deplaseaza in afara amplasamentului prezinta un

risc imediat pentru populatie sau mediul inconjurator

- daca raportarea catre autoritatile competente sau Fortele de raspuns externe este solicitata sau necesara

- daca este necesara implementarea Planului de Urgenta Externa al ISU. Responsabilul de mediu va realiza colectarea probelor, raportarea rezultatelor si intocmirea documentelor justificative.

11. PROCEDURI DE EVACUARE In cazul unei urgente, Comandantul actiunii va analiza daca este necesara evacuarea partiala, evacuarea intregului amplasament sau/si evacuarea populatiei invecinate. In situatiile care o impun, va initia evacuarea care poate viza:

- cladiri, in cazul unui incendiu izolat




87

- intregul amplasament in cazul unui accident major Evacuarea cladirilor va fi anuntata verbal sau prin sistemele de alarmare ale acestora. Evacuarile locale pot fi anuntate verbal sau prin alarme din cladiri/zona. Evacuarea generala va fi anuntata prin declansarea sirenei de alarma principala - sunet lung, continuu. Seful de schimb este responsabil pentru dirijarea angajatilor sau vizitatorilor din zona respectiva spre iesirea cea mai apropiata si spre o zona de intalnire sigura, in afara cladirilor sau a amplasamentului.

Salariatii din zona evacuata vor fi numarati inainte de revenirea la locurile de munca. Acestia sunt obligati sa coopereze in totalitate cu persoanele nominalizate de sefii directi pentru luarea in evidenta prin recunoastere vizuala in punctele de adunare. Nici o persoana nu va pleca din punctul de adunare fara sa fi fost luata in evidenta. Sefii compartimentelor functionale sunt responsabili pentru corectitudinea acestei operatiuni.

Coordonatorul urgentei, responsabilul SSM, PSI si seful echipei de intratinere vor anunta angajatii daca si cand pot reveni in zonele evacuate. Angajatii nu vor intra in zonele afectate fara aprobarea expresa a Coordonatorului urgentei, sau seful echipei de intretinere.

12. ECHIPAMENTE DE RASPUNS LA URGENTA

Seful echipei de intretinere va intocmi si pastra un inventar adecvat si complet al echipamentelor de raspuns la urgenta, compus din materiale si piese pentru reparatii echipamente. In afara acestora, este necesar ca societatea sa fie dotata cu urmatoarele: costum ignifug, anticaloric complet, prevazut cu masca si trusa sanitara.

Echipamente pentru stingerea incendiilor interventia pentru localizarea si lichidarea incendiilor cu mijloace initiale din dotare:

o 2 stingatoare carosabile de 50 l cu spuma aeromagnetica SM 50 o 27 stingatoare portabile cu pulbere tip P6 o 5 hidranti exteriori

o Pichet PSI o Bazin de apa de incendiu cu volum de 220 mc echipat cu pompe de incendiu

o Instalatia de apa pulverizata.

Stingatoarele de incendiu portabile se gasesc in cladirea birouri, in atelier si depozit. Numarul si localizarea exacta a acestora trebuie identificate pe Schemele cu caile de evacuare afisate la iesirea din fiecare cladire.

Parcul de rezervoare de bunat de 2x80 mc si punctul de descarcare cisterne CF si auto sunt echipate cu instalatii fixe de apa pulverizata cu debit de 16 l/sec,

respectiv 20 l/sec, care asigura racirea recipientelor pe timp calduros si in caz de incendiu, prevenirea formarii amestecurilor explozive prin diluarea vaporilor de GPL




88

cu apa si formarea perdelelor de apa in zona recipientelor, respectiv cisternelor. Reteaua de apa este de tip coloana uscata.

Intrarea in actiune a instalatiei fixe de apa pulverizata este de maxim 40 secunde, intrucat coloana pana la caminul in care se afla cele doua robinete este permanent sub presiune de apa asigurata pentru hidrantii exteriori de incendiu. Presiunea

necesara duzei celei mai indepartate este de minim 50 mCA iar presiunea pe inelul de apa minim 56 CA. Reteaua de hidranti exteriori cu DN100, PN10 este prevazuta

cu 5 hidranti supraterani de incendiu si cu 2 tunuri cu apa. Hidrantii sunt situati in puncte strategice: unul in zona anexei spatii tehnice-birouri (in zona gospodariei de apa) si patru in zona parcului de rezervoare. De la toti hidrantii se pot alimenta

masinile de pompieri.

Gospodaria de apa de incendiu: capacitatea bazinului deschis de apa de incendiu cu

Va=216 mc. Casa pompelor este prevazuta cu 2 electropompe 80x3. Grupul electrogen asigura cea de-a doua sursa de alimentare cu energie in cazul caderii tensiunii de alimentare din postul trafo.

Dulapul cu echipamente pentru raspuns la urgenta este plasat langa atelierul mecanic si de vopsitorie.

In caz de incendiu se actioneaza cu instalatia de hidranti exteriori, tunurile de apa

si stingatoarele din dotare. La parcul de rezervoare cu capacitate de 80000 litri si la punctul de descarcare GPL din cisterne CF se vor pune in functiune instalatiile de stropire cu apa pulverizata

Alarmarea pompierilor militari se face prin telefonul fix sau prin telefoane mobile aflate in dotarea personalului cu responsabilitati in ceea ce priveste alarmarea si

interventia in caz de urgenta.

Stingerea incendiilor se face cu mijloacele din dotare si in caz de accident major (explozie, incendiu de proportii) acesta se face cu antrenarea unor forte si mijloace

din afara:

Sectia de pompieri militari Dragasani aflata la 30 km distanta

ISU Valcea - grupul de Pompieri General Magheru Ramnicu Valcea aflat la circa 35 km de obiectiv.

Alte echipamente disponibile in timpul unei urgente: in cazul unei urgente majore (explozie in instalatii) se pot utiliza si alte categorii de tehnica: autocamioane transport, buldozere, excavatoare, cisterne, autocamionete, motostivuitoare,

macarale, incarcatoare frontale, etc.

Iluminatul de urgenta: este asigurat prin generator electric propriu amplasat in incapere separata.

Copiile Fiselor tehnice de securitate pentru GPL sunt pastrate la biroul Statiei GTS si disponibile pe internet. Toate documentele importante vor fi revizuite, aprobate,

distribuite, actualizate si pastrate la biroul Directorului Tehnic si de Productie.




89

13. RECUPERAREA DUPA O SITUATIE DE URGENTA

Semnificatia semnalului “INCETAREA”: Comandantul actiunii va controla situatia de urgenta pana cand considera ca aceasta s-a incheiat (raspunsul medical entru toti ranitii este complet, incendiile sunt stinse, scurgerile sunt oprite, orice alta

situatie care a rezultat din urgenta este gestionata corespunzator, iar riscul aparitiei unei noi urgente este minim).

Comandantul actiunii va decide cand urgenta s-a terminat si cand poate fi anuntata INCETAREA.

Ori de cate ori alarma este declansata pentru a anunta o urgenta (nivel II, III, IV),

semnalul INCETAREA va fi dat cand urgenta s-a terminat. In cazul evacuarii zonei la nivel general, local sau al cladirilor, angajatii vor ramane

in punctele de adunare stabilite pana cand li se comunica ca pot reveni la locurile de munca. Semnalul fonic INCETAREA indica de obicei ca revenirea la locurile de

munca este sigura. Daca situatia de urgenta a necesitat intreruperea/oprirea procesului de productie, pornirea si revenirea la operatiile normale va fi in acord cu procedurile de pornire prestabilite. Semnalul INCETAREA nu constituie aprobarea pentru pornirea proceselor intrerupte sau oprite. Angajatii vor initia procedurile de pornire doar dupa obtinerea aprobarii si in conformitate cu instructiunile primite de la sefii directi.

Diminuarea efectelor post-urgenta: dupa declararea incetarii starii de urgenta, controlul actiunilor post-urgenta constituie responsabilitatea Coordonatorului urgentei. Actiunile standard ale Coordonatorului urgentei includ:

- documentarea incidentului - declansarea investigatiilor, raportarea si inregistrarea incidentului, constatarea

defectiunilor si neconformitatilor

- inceperea curatarii (ecologizarii) zonei, amplasamentului - tratarea, depozitarea, inlaturarea deseurilor recuperate, solului contaminat,

apelor de suprafata sau a oricaror materiale care au rezultat in urma incidentului

- notificarea Fortelor de Interventie (interne si externe), Secretariatului de Risc/ Agentia pentru Protectia Mediului, Garzii de mediu/ Comisariatul Judetean Valcea si Serviciului Protectie Civila/ISU Valcea despre reinceperea operatiunilor de productie

- inainte de reinceperea procesului de productie, tot echipamentul de raspuns la urgenta va fi curatat sau inlocuit

Comandantul actiunii si salariatii care intervin la evenimente sunt responsabili




90

doar de raspunsul din timpul urgentei (oprirea si strangerea materialelor deversate, servicii medicale, stingerea incendiilor, operatii de salvare etc.). Efectuarea curatarii (ecologizarii) si decontaminarii dupa ce urgenta a fost declarata terminata este responsabilitatea Coordonatorului urgentei si a altor Compartimente functionale sau/si contractori. Operatiile de curatare (ecologizare) vor fi dirijate de Coordonatorul urgentei, dar vor fi implicate si alte Compartimente.

In cazul unei urgente cu impact in afara perimetrului societatii, Coordonatorul urgentei este responsabil pentru actiunile de diminuare a efectelor, solicitand (in baza Planului de Urgenta Externa) colaborarea ISU, Secretariatului de Risc/Agentia pentru Protectia Mediului, altor autoritati locale, in procesul de planificare si curatare.

Proceduri de revenire la functionarea normala: dupa incetarea situatiei de pericol

major sau dupa producerea exploziei si incendiului, in vederea restabilirii situatiei normale, SC GTS Special Gas SRL va lua urmatoarele masuri:

- Repunerea in functiune a instalatiilor de alimentare cu utilitati, de evacuare a apelor reziduale industriale si menajere care au fost afectate, precum si

evacuarea apelor din stingerea incendiilor - Repunerea in functiune a aparatelor de masura, control si supraveghere - Refacerea stocului de materiale si rezerva PSI

- Aplicarea masurilor sanitare necesare pentru protectiea personalului si a populatiei din zona

- Stabilirea pagubelor fizice si valorice produse si a masurilor necesare pentru refacerea obiectivelorafectate

- Refacerea cailor de comunicatii

- Repararea si punerea in functiune a conductelor de apa, aburi, gaze, avariate sau distruse

- Repunerea in functiune a capacitatilor afectate - Sprijinirea populatiei pentru refacerea sau repararea gospodariilor proprietate

personala, avariate sau distruse

- Demolarea lucrarilor constructiilor afectate care impiedica desfasurarea normala a activitatilor si recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea

acestora - Dezafectarea constructiilor avariate care nu mai prezinta siguranta in

exploatare.

Coordonarea elaborarii si derularii programelor de recuperare, reabilitare sau de

restaurare pe timpul situatiilor de urgenta se asigura de catre reprezentantii autoritatilor, institutiilor sau ai agentului economici stabiliti de comitetele pentru situatii de urgenta competente.

Fondurile banesti pentru realizarea si desfasurarea activitatilor de

management al situatiilor de urgenta la nivel central si local se asigura din bugetul




91

de stat si/sau din bugetele locale, dupa caz, precum si din alte surse interne si internationale, potrivit legii.

Finantarea actiunilor de inlaturare a efectelor si consecintelor situatiilor de urgenta se efectueaza potrivit legii.

14. VERIFICAREA GRADULUI DE PREGATIRE A RASPUNSULUI LA URGENTE Sistemele de alarmare din amplasament sunt testate periodic de catre responsabilul PSI, prin declansarea sistemului de alarmare a amplasamentului.

Toate recipientele care contin GPL sunt inspectate periodic sub coordonarea ISCIR. Inspectiile vor fi documentate si se vor examina vizual urmatoarele:

- integritatea rezervoarelor - semne de scurgere,umflare, rugina sau alte semne de distrugere - starea sistemului de retentie - starea sistemelor de conducte/pompe

Pentru siguranta instalatiilor aflate in incinta obiectivului auditat s-au luat urmatoarele masuri:

Zona de garare a cisternelor CF aflate la descarcare sau in asteptare este delimitata prin porti si marcata cu indicatoare de avertizare si de interdictie.

Racordarea fazelor lichida si gazoasa de la cisterna CF pana la colector se realizeaza utilizand furtunuri flexibile, special realizate pentru GPL, iar de la colector se realizeaza utilizand conducte metalice.

Rampa este prevazuta cu un sistem de pulverizare a apei deasupra cisternelor CF, amplasat pe o confectie metalica, utilizat pentru racire in caz

de incendiu. Rampa de decarcare auto este prevazuta cu un sistem de pulverizare a apei

deasupra cisternelor auto, utilizat pentru racire in caz de incendiu.

In cuvele din beton armat in care sunt situate rezervoarele de GPL sunt amplasate detectoare pentru indicarea concentratiilor de vapori.

In casele pompe 1 si 2 si in hala de imbuteliere (aflata in conservare) sunt amplasate detectoare de GPL pentru indicarea concentratiilor de vapori

Rezervoarele de GPL sunt prevazute cu supape de siguranta si aparatura de

masura si indicare locala (manometre, termometre, indicatoare de nivel) Compresorul de vapori tip Corken 491AM3FBANSNN, SUA, cu un debit de 60

m3/h este echipat cu un ventil cu 3 cai, cu urmatoarele functiuni: aspiratia vaporilor din recipiente, refularea vaporilor comprimati spre cisterna CF sau auto, transvazarea produselor intre rezervoare.

Compresorul de vapori Corken 691 pentru transvazare butan, izobutan, propan, cu debit de 120 m3/h/ si motor de 15 CP este prevazut cu ventil cu 4

cai, cu urmatoarele functiuni: aspiratia vaporilor din recipiente, refularea vaporilor comprimati spre cisterna CF sau auto, transvazarea produselor intre rezervoare




92

In hala de imbuteliere (aflata in conservare) este prevazut, pentru situatii de urgenta, un buton de oprire a pompei de vehiculare GPL.

Traseele de vehiculare a GPL-ului sunt realizate cu conducte metalice construite din teava OLT 35 R, montate subteran sau suprateran. Conductele ingropate sunt protejate impotriva actiunii corozive a solului si sunt

prevazute cu un sistem de protectie catodica. Conductele de aspiratie a pompelor montate pe faza lichida au DN 80 si pe

refulare DN 50. Ele sunt realizate prin imbinarea unor tevi laminate la cald, fara sudura, cu capete sanfrenate, corespunzand STAS 404-3/87.

Ca armaturi au fost folosite:

o robinete de inchidere montate pe traseele tehnologice o robinete de siguranta montate pe traseele tehnologice

o robinete de retinere o clapete de sens unic montate pe refularea pompelor de transport GPL o supape de exces de flux montate pe aspiratia pompelor de transport

GPL o supape diferentiale pentru preluarea surplusului de gaz si returnarea

in rezervoarele de stocare o supape de siguranta cu esapare in atmosfera montate pe rezervoarele

de GPL In cursul ultimilor ani Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „General Magheru“ (ISU) Valcea prin Detasamentele Dragasani si Ramnicu Valcea a simulat doua exercitii de interventie ca urmare a producerii unui incendiu urmat de explozii, la depozitul GPL. Personalul SC GTS Special Gas SRL este instruit lunar conform tematicii anuale si a temelor elaborate de cadrul tehnic PSI si executa cel putin doua exercitii de alarmare, evacuare si stingere in fiecare an.

15. PREGATIREA PERSONALULUI PENTRU RASPUNSUL LA URGENTA

Personalul Statiei va fi pregatit in vederea raspunsului la urgente conform planului anual de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta, pe teme si exercitii

de alarmare, evacuare si stingere.

Toti angajatii vor fi pregatiti anual pentru utilizarea stingatoarelor portabile si pentru situatiile in care raspund primii la urgente. Participarea la aceasta

pregatire nu ii obliga pe angajati sa stinga incendii sau sa intervina in situatii de urgenta.

Cel putin anual se va desfasura un exercitiu de evacuare. Acest exercitiu va fi planificat si condus de cadrul tehnic PSI si Responsabilul pentru securitate si

sanatate in munca, va fi documentat iar inregistrarile vor fi pastrate.




93

15.1. Verificarea planului de urgenta interna

Verificarea planului de urgenta interna se efectueaza de catre personal atestat de

autoritatea centrala de protectie civila. Planul de urgenta interna se testeaza si evalueaza prin exercitii organizate de catre

SC GTS Special Gas SRL. Inainte de executarea exercitiilor se asigura actualizarea sau, dupa caz, revizuirea planului de urgenta interna, precum si antrenamente

partiale cu personalul de decizie si cu fortele de interventie. Pregatirea exercitiilor si antrenamentelor se executa pe baza unui grafic intocmit de

inspectorul de protectie civila al obiectivului, avizat de compartimentele de specialitate ale societatii si de autoritatea teritoriala de protectie civila si aprobat de

titularul activitatii. Anual se va executa cel putin cate un exercitiu pentru fiecare tip de eveniment in

care sunt implicate substante periculoase, precum incendiu, explozie, avarie, accident chimic, emisie de substante periculoase.

Cel putin o data la 3 ani se vor organiza si desfasura exercitii si antrenamente cu scenarii care presupun efecte in afara amplasamentului.

Evaluarea planului de urgenta interna se realizeaza dupa executarea exercitiilor

prevazute in prezentul; capitol, pe baza concluziilor si rapoartelor prezentate de personalul special angrenat in acest scop, cate un exemplar din raportul de evaluare fiind transmis autoritatilor teritoriale de protectie civila si celor de protectie

a mediului.

Autoritatile competente care au responsabilitati in aplicarea HG 804/2007 sunt urmatoarele: Autoritatile competente care au responsabilitati in aplicarea HG 804/2007 sunt

urmatoarele: a) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului prin Secretariatul de Risc;

b) Ministerul Administratiei si Internelor prin Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta;

Autoritatile competente prevazute la punctele a, b si c au obligatia sa consulte si sa informeze periodic celelalte autoritati cu atributii in domeniu, si anume:

a) Ministerul Sanatatii si Familiei b) Ministerul Industriei si Resurselor

c) Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale d) Ministerul Constructiilor, Transporturilor si Turismului




94

15.2. Reactualizarea planului de urgenta interna

Responsabilitatea actualizarii planului de urgenta interna revine inspectorului de

protectie civila al obiectivului, aceasta activitate realizandu-se anual sau ori de cate ori apar modificari, astfel:

schimbarea unor persoane cu responsabilitati in schema generala de raspuns la urgente

schimbarea adreselor/numerelor de telefon, fax, telex etc.

modificari in situatiile cu necesarul de resurse umane si materiale, cu acordul titularului de activitate

modificari in programul de instruire-pregatire. Revizuirea planului de urgenta interna se realizeaza la intervale de cel mult 3 ani

sau la solicitarea autoritatilor teritoriale de protectie civila, pe baza modificarilor produse in:

caracteristicile surselor de risc structura economica a obiectivului realizarea cooperarii

conceptia aplicarii planului.

Dupa fiecare actualizare si revizuire modificarile sunt transmise prin grija inspectorului de protectie civila tuturor celor carora li s-a distribuit planul sau extrasul de pe acesta.

.

Documents

PLAN DE URGENTA INTERNA - GTS Special Gas de Urgenta Intern.pdf · 2015. 11. 4. · Situatii de Ugenta si Protectie Civila Coodoneaza activitatile pentru: - identificarea, monitorizarea,