PLAN DE MANAGEMENT AL ARIEI DE INTERES - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/upload/121328_PLAN Terpezita rev II.pdf · categoria REZERVATII NATURALE ŞI MONUMENTE ALE NATURII, conform

PLAN DE MANAGEMENT AL ARIEI DE INTERES

NAȚIONAL

„RÂURILE DESNĂŢUI ŞI TERPEZIŢA AMONTE DE

FÂNTÂNELE”, COD SIT 2.399

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional

Sectorial de Mediu 2007 - 2013

VERSIUNEA 2 SPRE CONSULTARE

Contents 1. Introducere și context ....................................................................................................................................................................... 5

1.1 Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale ......................................................................................................... 6

1.2. Scopul şi categoria ariei protejate ................................................................................................................................................. 8

1.3. Obiectivele planului de management ........................................................................................................................................... 9

1.4. Baza legală pentru Aria Protejată şi pentru plan .......................................................................................................................... 9

1.5. Procesul elaborării planului ........................................................................................................................................................ 11

1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului ...................................................................................................................... 12

1.7. Procedura de implementare a planului ....................................................................................................................................... 13

2. Descrierea ariei naturale protejate Raurile Deznatui si terpezita amonte de Fantanele ................................................................. 14

2.1. Informaţii generale ................................................................................................................................................................. 16

2.2. Mediul abiotic ......................................................................................................................................................................... 58

2.3. Mediul biotic........................................................................................................................................................................... 64

2.4. Aspecte socio-economice, istorice, culturale, meşteşuguri şi tradiţii ......................................................................................... 73

2.5. Referinţe şi bibliografie ............................................................................................................................................................. 76

3. Evaluarea stării actuale de conservare ........................................................................................................................................... 79

3.1. Evaluare pentru biodiversitate şi habitate ................................................................................................................................... 80

3.2. Educaţie şi conştientizare publică............................................................................................................................................... 86

3.3. Administrarea şi Managementul Efectiv şi Durabilitatea Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

........................................................................................................................................................................................................... 87

4. Obiective ........................................................................................................................................................................................ 95

4.1. Starea de conservare dorită ......................................................................................................................................................... 96

4.2. Temele planului de management ................................................................................................................................................ 97

5. Implementarea.............................................................................................................................................................................. 103

5.1. Plan de acţiuni .......................................................................................................................................................................... 104

6. Monitorizarea stării de conservare ............................................................................................................................................... 123

6.1. Plan de monitorizare a obiectivelor .......................................................................................................................................... 124

7. Concordanţa cu politicile naţionale şi europene .......................................................................................................................... 128

8. Regulamentul de funcționare a Ariei Naturale Protejate Raurile Desnatui si Terpezita amonte de Fantanele ........................... 131

8.1. ÎNFIINŢAREA, SCOPUL, LIMITELE ŞI MANAGEMENTUL ARIA NATURALA PROTEJATA VALEA REA-

RADOVAN COD SIT 2.385 ........................................................................................................................................................... 132

8.2. ACTIVITĂŢI PERMISE ÎN ARIA NATURALA PROTEJATA VALEA REA-RADOVAN COD SIT 2.385 ................ 134

8.3. CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ............................................................................................................................................... 139

8.4. ECOTURISM ....................................................................................................................................................................... 140

8.5. ALTE ACTIVITĂŢI ............................................................................................................................................................ 144

8.6. FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR ..................................................................................................................................... 144

8.7. AVIZAREA ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE PE TERITORIUL ARIEI NATURALE PROTEJATA VALEA REA-

RADOVAN COD SIT 2.385 ........................................................................................................................................................... 145

8.8. SANCŢIUNI ......................................................................................................................................................................... 146

8.9. DISPOZIŢII FINALE........................................................................................................................................................... 148

1. Introducere și context

1.1 Scurtă descriere a planului, scopului şi

obiectivelor sale

Situl “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de

Fântânele“ este Arie protejată de interes naţional din

categoria REZERVATII NATURALE ŞI MONUMENTE

ALE NATURII, conform Legii 5/6 martie 2000, COD SIT

2.399, REGIUNEA DE DEZVOLTARE 4 SUD – VEST.

În prezent aria nu se află în custodia nimănui; ca

atare, pentru derularea acestui proiect, Asociația Dominou din

Craiova a solicitat acordul Direcţiei Biodiversitate din cadrul

Ministerului Mediului şi Pădurilor pentru obținerea acordului

de derulare a proiectului Managementul și protecția

biodiversității în ariile naturale protejate “Valea Rea –

Radovan” și “Râurile Desnățui și Terpezița amonte de

Fântânele” proiect co-finanțat de PROGRAMUL

OPERAŢIONAL SECTORIAL “MEDIU”, Axa Prioritară 4 -

Implementarea sistemelor adecvate de management pentru

protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea

infrastructurii şi a planurilor de management pentru

protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura 2000.

Proiectul actual reprezintă o fază a unei operaţiuni mai

complexe privind doar Rezervaţia naturală “Valea Rea -

Radovan”, dar nu şi “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte

de Fântânele”. Cu toate acestea, pentru stabilirea unor măsuri

ce urmează a fi implementate de viitorul custode în Rezervația

Naturală “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de

Fântânele”, în cadrul acestui document s-a elaborat un Plan de

Management coerent, orientativ, ce se dorește a deveni un

document de referință pentru planificarea următoarelor

activități din cadrul ariei, pe baza principiilor, practicilor şi

acţiunilor de protecţie şi conservare a naturii în condiţiile

respectării tradiţiilor şi culturii zonale şi regionale, promovând

principiile unei dezvoltări durabile.

Prezentul Plan de management va sta la baza activităţii

viitorului Custode al Ariei naturale protejate “Râurile

Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele”, conținând o

evaluare a stării de conservare, în urma studiului efectuat în

perioada 2012-2013; pornind de la aceste informații, pe baza

obiectivelor specifice au fost formulate acţiunile de conservare

necesare a se desfăşura pe teritoriul ariei.

Respectarea Planului de management este obligatorie

pentru administratorii ariei naturale protejate, pentru

autoritățile care reglementează activități pe teritoriul sitului,

precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau

care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfașoară

activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate.

Autoritatile locale și nationale cu competențe și

responsabilități în reglementarea activităților din aria naturală

protejată vor fi obligate să instituie, de comun acord cu

administratorii și, după caz, cu autoritatea publică centrală

pentru protecția mediului și pădurilor, măsuri speciale pentru

conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale,

conform prevederilor Planului de management.

Pornind de la aceste considerente, prezentate anterior,

se poate afirma că Planul de Management al Ariei naturale

protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de

Fântânele” se constituie într-un document oficial ce

reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor de pe cuprinsul

acestei arii naturale protejate de către viitorul custode, în

conformitate cu obiectivele definite şi aprobate, pe baza unui

Plan de acțiuni elaborat în scopul limitării eventualului impact

al activităţilor prezente din perimetrul zonei, pe baza unui

management ce urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase

a omului cu natura, promovând păstrarea folosinţelor

tradiţionale ale terenurilor, alături de cultura tradițională,

meșteșugurile și practicile agricole ale populației din

perimetrul și zona adiacentă ariei.

Implementarea unui Plan de management pe teritoriul

sitului “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele”

va conduce la diminuarea impactului generat de activitățile

antropice și implicit la eficientizarea activităţilor destinate

protecţiei şi conservării biodiversităţii.

1.2. Scopul şi categoria ariei protejate


Fântânele“ este Arie protejată de interes naţional din

categoria REZERVAȚII NATURALE ŞI MONUMENTE

ALE NATURII, COD SIT 2.399, REGIUNEA DE

DEZVOLTARE 4 SUD – VEST, declarată prin Legea Nr.5 din

6 martie 2000, încadrată în categoria IV IUCN -

REZERVAȚIE NATURALĂ, categorie ce include ariile

protejate de interes național, aflată pe teritoriul administrativ al

județului Dolj, având drept scop de management Conservarea

prin intervenţii de gospodărire.

Scopul planului de management elaborat pentru Aria

naturală “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de

Fântânele“ este acela de a promova un model de gestiune care

să permită dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane şi

conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar, a

diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural,

prin integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a

speciilor şi habitatelor de interes naţional şi comunitar,

educaţia, informarea şi implicarea publicului în gestionarea

patrimoniului sitului Natura 2000.

Categoria IV IUCN corespunde denumirii, în România,

de Rezervație Naturală; Categoria Echivalentă în Sistemul din

1978 - Rezervații pentru Conservarea Naturii/ Sanctuar al

Sălbăticiei/ Rezervații Naturale supuse Managementului

EN/FR/ES - Habitat/Species Management Area/ Aire de

gestion des habitats/especes/ Area de Manejo de

Habitat/Especies.

Categoria IV Rezervații naturale, din cadrul categoriilor

IUCN de Management al Ariilor Protejate include o Arie de

Management pentru Habitat/Specie: arie protejată

administrată în special pentru conservarea naturii prin

intervenţii manageriale, respectiv o zonă terestră şi/sau

marină supusă unei intervenţii active de management pentru a

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arie_protejat%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Dolj

asigura menţinerea habitatelor şi/sau îndeplinirea necesităţilor

unor specii particulare.


Fântânele“ este inclus ca rezervație naturală de tip acvatic, pe

o suprafață de 18 km în Lista rezervațiilor naturale din

județul Dolj (arii în care întregul cadru natural sau anumite

exemplare floristice, faunistice sau geologice sunt ocrotite

de lege), listă ce cuprinde ariile protejate de interes național

(19 rezervații naturale) aflate pe teritoriul administrativ

al județului Dolj, declarate prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000.

1.3. Obiectivele planului de management

Elaborarea prezentului Plan de management a avut la

bază ca obiectiv general: Conservarea biodiversităţii,

conştientizarea şi educarea publicului privind importanţa

conservării diversităţii biologice în ariile naturale protejate, iar

ca obiective specifice: întocmirea Planului de management în

vederea asigurării stării de conservare favorabilă a speciilor de

interes național și comunitar din aria naturală protejată

“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ și

creşterea gradului de conştientizare a populaţiei asupra

capitalului natural din aria naturală protejată “Râurile

Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“, prin acţiuni de

informare şi educaţie ecologică.

1.4. Baza legală pentru Aria Protejată şi pentru plan

Aria protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte

de Fântânele“ se regăsește în Lista rezervaţiilor naturale, în

Legea 5/2000 şi în Hotărârea nr.1143 - 18/09/2007 privind

instituirea de noi arii naturale protejate prin care s-au mai

adăugat noi rezervaţii naturale la lista naţională, ca Rezervaţie

Naturală de interes acvatic la nivel naţional, bazată pe

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu modificări

la Legea 49/2011, încadrată în Categoria Națională A, prin

publicare în Monitorul Oficial nr. 262/13.04.2011.

Prezentul plan de management a fost elaborat ţinând

cont de prevederile principalelor acte normative, cuprinzând

cadrul legislativ principal care a stat la baza alcătuirii Planului:

Legea 5 din 6 martie 2000 (Legea 5/2000) privind

aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

național - Sectiunea a III-a - zone protejate

Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.

1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală

protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte

http://ro.wikipedia.org/wiki/Flor%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Faun%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Geologie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lege


http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bie_natural%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Dolj

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România, publicat în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 98 şi 98 bis din 7 februarie 2008, modificat

prin Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea

Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile

nr. 1.964/2007, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I

nr. 846 din 29.11.2011.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011

Ordinul nr. 1964/2008 privind instituirea regimului de

arie naturală protejată a siturilor de importanţă

comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene Natura 2000 în România modificat şi

completat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor

nr 2387/2011

Ordinul nr. 1948 din 17.11.2010 privind aprobarea

Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale

protejate care necesită constituirea de structuri de

administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei

ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de

structuri de administrare.

Ordonanţa de urgenţă nr. 195 din 22 decembrie 2005,

modificată, privind protecţia mediului

Legea 407/2006 a vînătorii şi protecţiei fondului

cinegetic, modificată

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind

pescuitul si acvacultura

Legea nr. 107 / 1996 – legea Apelor – publicată în

Monitorul Oficial nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu

modificările şi completările ulterioare: Legea 310/2004,

Legea nr. 112/2006, OUG nr. 3/2010 şi Legea nr.

146/2010.

Directiva Cadru privind Apa a Comisiei Europene

2000/60/CE –transpusă în legislația națională prin

Legea 310/2004 pentru modificarea și completarea legii

107/1996 , M.Of. nr. 584/ 30.06.2004.

Hotărârea Guvernului nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004

privind instituirea regimului de arie naturală protejată

pentru noi zone

H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor

biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi

înfiinţarea administraţiilor acestora modificată prin HG.

1529/2006

Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea

ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România

HG nr.1115/10.10.2002 privind accesul liber la

informația de mediu - publicat în Monitorul Oficial nr.

781/28.10.2002

Ordinul MAPM nr.1182/18.12.2002 pentru aprobarea

metodologiei de gestionare și furnizare a informației

privind mediul deținută de autoritățile publice pentru

protecția mediului - publicat în Monitorul Oficial nr.

331/15.05.2003

Hotarârea Guvernului Nr.1176/2005 privind aprobarea

Statutului de organizare şi funcţionare a Administraţiei

Naţionale "Apele Române"

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului național- Sectiunea a III_a,

modificată.

Directiva Păsări a Comisiei Europene 79/49/EEC

Directiva Habitate a Comisiei Europene 92/43/EEC

1.5. Procesul elaborării planului

Procesul de elaborare a Planului de management pentru

Aria protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de

Fântânele“ a parcurs următoarele etape, bazate pe metode de

cercetare specifice, respectiv :

1. Pregatirea elaborării Planului de management, incluzând:

- Identificarea contextului legal pentru elaborarea Planului de

management;

- Definirea limitelor Sitului Natura 2000;

- Planificarea participării publicului.

2. Colectarea şi structurarea informaţiei necesare pentru

elaborarea Planului de management, respectiv:

- Date preliminare referitoare la valorile naturale şi

ameninţările cu care se confruntă acestea;

- Date intermediare şi finale obţinute, care stau la baza

elaborării planului, respectiv: Studiul de evaluare a

biodiversităţii şi Studiul de evaluare a impactului antropic

3. Definirea Scopului Planului de management al Sitului

4. Identificarea unui set de Teme principale ale Planului de

management

5. Identificarea Obiectivelor generale şi specifice asociate

fiecărei teme

6. Identificarea unui set de măsuri pentru punerea în

practică a obiectivelor.

7. Prioritizarea măsurilor/activităților.

8. Identificarea şi planificarea activităţilor de monitorizare.

În procesul de elaborare s-au derulat activități pentru

facilitarea participării publicului, Planul de management fiind

elaborat într-un mod participativ, cu implicarea tuturor

factorilor interesaţi, în cadrul întâlnirilor publice organizate.

Autoritățile locale direct implicate, cărora li s-au

solicitat comentarii/sugestii în timpul elaborării prezentului

Plan de management au fost Consiliile Locale al Primăriilor

Vîrvorul de Jos, Terpeziţa, Sălcuţa, Vela şi Carpen, Consiliul

Judeţean Dolj, Agenţia pentru Potecţia Mediului Dolj, fiind

luate în considerare o serie de principii și metodologii, în

ordinea priorității, legate de cercetarea ştiinţifică în aria

naturală protejată, vizând acumularea de noi informaţii privind

biodiversitatea, ca instrument de lucru în vederea atingerii

obiectivelor planului de management, protecţia şi conservarea

habitatelor de interes comunitar, a habitatelor existente și a

biodiversităţii existente în aria naturală protejată şi menţinerea

cadrului natural, menţinerea la nivelul actual al speciilor de

importanţă conservativă şi în general a tuturor speciilor din aria

protejată, educaţia referitoare la aria protejată şi la valorile

acesteia în rândul comunităţii locale.

1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului

Prezentul Plan de management urmează a fi aprobat

prin ordin al autorității publice centrale pentru protecţia

mediului, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate, iar

revizuirea Planului de Management urmează a se efectua la

interval de 5 ani de la data intrării in vigoare.

În planul de management trebuiesc preluate principiile

de bază ale unui management adaptativ, care să determine o

anumită flexibilitate a deciziilor în funcție de schimbările

apărute. Procedura de actualizare, revizuire sau modificare a

planului de management implică respectarea următoarelor

principii:

necesită acordul autorităţii publice centrale pentru

protecţia mediului dacă modificările afectează

obiectivul principal sau obiectivele de management

durabil;

necesită acordul Custodelui, care va ţine cont de

propunerile colaboratorilor ştiinţifici, dacă vizează

acţiunile de management soldate cu implementarea

unor modificări în privinţa resurselor umane, financiare

sau de infrastructură, iniţiativa modificărilor revine

custodelui, în conformitate cu schimbările intervenite;

după finalizarea şi avizarea Planului de management, la

propunerea factorilor interesaţi, după caz - modificări

legislative care privesc statutul ariei protejate, protecţia

biodiversităţii etc;

necesitatea introducerii unor noi obiective conform

politicilor viitoare în conservarea biodiversităţii la nivel

regional sau comunitar.

necesitatea aplicării unor măsuri suplimentare de

protecţie în sit;

necesitatea introducerii unor noi obiective de cercetare

în conservarea biodiversităţii.

1.7. Procedura de implementare a planului

Procedura de implementare a prezentului Plan de

management va urma după elaborarea participativă și

aprobarea planului, elaborându-se, în fiecare an, un plan de

lucru care să detalieze acțiunile cuprinse în planul de

management, permițând realizarea efectivă a obiectivelor

specifice, responsabilitatea aplicării tuturor prevederilor din

prezentul Plan de Management revenind Custodelui.

Implementarea prezentului Plan de management va

contribui la atingerea obiectivului global al Programului

Operaţional Sectorial de Mediu - protecţia şi îmbunătăţirea

calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România, în

conformitate cu prevederile acquis-ului de mediu.

2. Descrierea ariei naturale protejate Raurile Deznatui si terpezita amonte de Fantanele

2.1. Informaţii generale

Aria naturală protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ este situată în Regiunea Oltenia, în judeţul Dolj,

pe raza localităţilor Vîrvorul de Jos, Terpeziţa, Sălcuţa, Vela şi Carpen, la sud-vest de Municipiul Craiova, pe o suprafață de 18 km.

Conform fişei de caracterizare a ariei întocmită de APM Dolj (Formular standard pentru caracterizarea ARIILOR NATURALE

PROTEJATE), caracteristicile ariei din punct de vedere al localizării, sunt următoarele:

Ecoregiune: Silvostepa Câmpiei Române

Coordonate: 44o 22’10” latitudine nordică, 22

o36’40” longitudine estică, 44

o11’20” longitudine sudică și 23

o10’40”longitudine

vestică.

Suprafaţa: 80 Km

Altitudine: medie 90 – 100 m

Tip: zonă umedă, apă dulce, stufăriş

Habitate majore: zonă umedă

Figura 1 . Localizarea ariei protejate la nivel naţional

Figura 2. Localizarea ariei la nivel regional - – marcajul cu roşu (imagine preluată de pe http://www.google.com

http://www.google.com/imgres?imgurl

Figura 3. Aria protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

Figura 4. Aria protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

2.1.1. Zonarea internă a ariei protejate Valea Rea – Radovan

Aria protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ nu se supune prevederilor OUG 57/2007 Art 3, alin. 28

– cu modificările şi completările ulterioare, prin urmare zonarea internă rezultă doar din aplicarea măsurilor de management cuprinse

în cadrul Capitolului 4 al prezentului Plan de management.

2.1.2. Dreptul de proprietate și administrare a terenurilor

Aria protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ se află pe raza localităţilor Vîrvorul de Jos, Terpeziţa,

Sălcuţa, Vela şi Carpen, a căror populație este prezentată în continuare, raportată conform Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor

2002.

PRINCIPALII INDICATORI TERITORIALI ȘI ADMINISTRATIVI LA NIVELUL COMUNEI VÂRVORU DE JOS

Comuna Vârvoru de Jos are ca unităţi componente 8 localităţi: Vârvoru de Jos (269 pers.), Bujor (145 pers.), Ciutura (819 pers.),

Criva (436 pers.), Dobromira (353 pers.), Drăgoaia (218 pers.), Gabru (348 pers.), Vârvor (799 pers.).

Indicator 2009 2010

ECHIPAREA TERITORIULUI

Suprafaţa totală - ha 10786 10786

Locuinţe existente - total 2250 2251

-Locuinţe în proprietate publică 6 6

-Locuinţe din fondurile private 2244 2245

Suprafaţa locuibilă - mp 64329 64356

-Suprafaţa locuibilă - public 210 210

-Suprafaţa locuibilă - privat 64119 64146

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile - km 11,2

Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile – mc /zi

1008

Indicator 2009 2010

Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – total - mii mc

63

Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – uz casnic - mii mc

63

POPULAŢIA

Populaţia stabilă totală la 1 iulie (stabilă) 2963 2937

-Populaţia feminină la 1 iulie 1575 1560

Populaţia cu domiciliul în localitate la 1 iulie 2979 2946

Populaţia totală – la 1.I. (stabilă) 2974 2935

Populaţia la 1.I. - femei 1587 1555

Născuţi vii 20 12

Născuţi morţi - -

Decedaţi - total 77 72

Decedaţi sub un an - -

Căsătorii 9 6

Divorţuri 1 -

Stabiliri de domiciliu în localitate 66 97

Plecări cu domiciliul din localitate 43 67

Stabiliri de reşedinţă în localitate la - persoane ianuarie 6 3

Plecări cu reşedinţa din localitate la 1 ianuarie 20 22

Emigranţi - -

Imigranţi - -

FORŢA DE MUNCĂ

Numărul mediu al salariaţilor - total - persoane 75 71

- Numărul mediu al salariaţilor în agricultură - persoane

- Numărul mediu al salariaţilor în agricultură,silvicultură si pescuit - persoane

9

7

- Numărul mediu al salariaţilor în comerţ cu ridicata si cu amănuntul, repararea şi

auto.si motocicletelor 6

6

Indicator 2009 2010

- Numărul mediu al salariaţilor în transport, depozitare, poştă, comunicaţii -

persoane 3

3

- Numărul mediu al salariaţilor în administraţia publică - persoane

14

13

- Numărul mediu al salariaţilor în învăţământ - persoane 36 35

- Numărul mediu al salariaţilor în sănătate şi asistenţă socială - persoane

3

3

- Şomerii în evidenţă şi plată – persoane 59 32

La nivelul localității Vârvoru de Jos, ca de altfel la nivelul întregului județ Dolj, datele demografice sugerează faptul că zona se

confruntă cu o perioadă de depopulare a zonelor rurale. Bilanţul persoanelor care vin/pleacă schimbându-şi rezidenţa este negativ

pentru zonele rurale şi în general pozitiv pentru zonele urbane, în timp ce bilanţul persoanelor care vin/pleacă prin a-şi schimba

domiciliul este negativ pentru zonele urbane şi pozitiv pentru cele rurale.

Denumire indicator U.M. 2002

A B 1

Populaţia

Populaţia stabilă persoane 3387

Masculin persoane 1601

Feminin persoane 1786

Populaţia stabilă pe grupe de vârstă, din care:

0-14 ani persoane 398










A B 1





75 ani şi peste persoane 428

Populaţia stabilă după etnii:

Români persoane 3385

Rromi (ţigani) persoane 2

Populaţia stabilă după religii:

Ortodoxă persoane 3314

Adventişti de ziua a şaptea persoane 70

Romano-catolică persoane 1

Alte religii persoane 2

Populaţia stabilă după limba maternă:

Română persoane 3386

Ţigănească (romanes) persoane 1

Populaţia curent activă persoane 1908

Populaţia curent ocupată persoane 1869

Şomeri persoane 39

Populaţia inactivă persoane 1479

Pensionari persoane 915

Clădiri; locuinţe; gospodăriile populaţiei

Clădiri de locuit număr 2231

Clădiri cu altă destinaţie număr 5

Locuinţe permanente, sezoniere număr 2236

Private număr 2232

De stat număr 2

Private de grup număr -

A cultelor religioase număr 2

Camere de locuit număr 5225

Suprafaţa camerelor de locuit mp 63496

Locuinţe care dispun de:


A B 1

Alimentare cu apă în locuinţă număr 10

Canalizare din reţeaua publică sau sistem propriu număr 9

Instalaţie electrică număr 2183

Încălzire prin termoficare sau prin centrală termică număr -

Locuinţe care au:

Bucătărie număr 1572

Baie număr 10

Număr gospodării din locuinţă număr 1524

Populaţia stabilă din gospodării număr 3387

Chiar în condițiile unei descreşteri demografice, se poate afirma că la nivelul întregului sit asistăm la o creştere a presiunilor antropice

asupra sitului, fenomen ce poate fi determinat de modificarea stilului de viață prin trecerea de la un stil de viață rural (adoptat în

prezent de persoanele în vârstă rezidente) la un stil de viață urban (practicat atât de tinerii care au locuri de muncă în alte ramuri decât

agricultura precum și de persoanele care s-au localizat în zonă în ultimii ani).

Din punct de vedere al deținerii suprafețelor agricole, conform Recensământului general agricol din 2010 se înregistrau

următoarele date:

Indicator 2010

Suprafaţa agricolă totală - ha 6097,44

Suprafaţa agricolă neutilizată - ha 3595,76

Suprafaţa agricolă utilizată - ha 2356,15

teren arabil 1675,01

păşuni şi fâneţe 296,77

grădini familiale 4,75

culturi permanente 379,62

Efectivele de animale, din care:

bovine - capete 565

ovine - capete 11246

caprine - capete 1214

porcine - capete 4536

păsări - capete 25658

cabaline - capete 387

familii de albine 1931

Referitor la datele privind sectoarele de activitate în întreprinderi, învățământ, investiții-construcții și agricultură, în perimetrul

localității Vârvoru de Jos, conform datelor comparative dintre anii 2009 și 2010, s-au înregistrat următoarele valori:

Indicator 2009 2010

ACTIVITATE ÎNTREPRINDERI

Numărul unităţilor active - total, din care, pe clase de mărime: 18 22

0 - 9 salariaţi 18 21

10 - 49 salariaţi - 1

50 - 249 salariaţi - -

250 şi peste - -

Cifra de afaceri - total, din care, pe clase de mărime - lei RON: 1867766 6969382

0 - 9 salariaţi 1867766 2384434

10 - 49 salariaţi - 4584948


250 şi peste - -

Investiţii brute - total, din care, pe clase de mărime - lei RON: 88125 249662

0 - 9 salariaţi 88125 86653

10 - 49 salariaţi - 163009


250 şi peste - -

Indicator 2009 2010

Creșterea numărului unităţilor active de pe teritoriul sitului poate fi considerat ca un aspect pozitiv din punct de vedere economic și

social, dar poate genera și un impact negativ asupra stării habitatelor din perimetrul ariei protejate, dacă nu sunt luate în considerare,

cu strictețe, normele legislative de protecție a mediului.

ÎNVĂŢĂMÂNT

Unităţi independente de învăţământ - total - număr 1 1

Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial 1 1

Copii înscrişi în grădiniţe - persoane 113 122

Elevi înscrişi - total - persoane 219 210

Elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial 219 210

-Elevi înscrişi în învăţământul primar - persoane 109 104

-Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial-persoane 110 106

Personal didactic total - persoane 55 21

Personal didactic în învăţământul preşcolar - persoane 7 7

Personal didactic în învăţământul primar şi gimnazial – persoane 48 14

Personal didactic în învăţământul primar 33 6

Personal didactic în învăţământul gimnazial 15 8

Săli de clasă şi cabinete şcolare - număr 15 12

Săli de gimnastică 1

Laboratoare şcolare - număr 2 2

PC - total 31 21

CULTURĂ ŞI ARTĂ

Biblioteci - număr 2 2

Biblioteci publice - număr 1 1

OCROTIREA SĂNĂTĂŢII

Sector public

Unităţi sanitare

Cabinete medicale individuale (de familie)- număr 1 2

Personal medical

Indicator 2009 2010

Medici - persoane 1 2

Din total: medici de familie - persoane 1 2

Sector privat

Farmacie 1 -

INVESTIŢII - CONSTRUCŢII

Locuinţe terminate - total - număr 2 1

Locuinţe terminate din fonduri publice - număr

Locuinţe terminate din fonduri private - număr 2 1

Locuinţe terminate din fondurile populaţiei - număr 2 1

- Autorizaţii de const. elib. pt. clădiri rezidenţial (excl. pt. colectivităţi) - nr 2 2

- Autorizaţii de construire eliberate pentru alte clădiri – nr. - -

- Autorizaţii de constr. elib. pt. clădiri rezidenţial (excl. pt. colectivităţi) - mp 182 590

- Autorizaţii de construire eliberate pentru alte clădiri - mp - -

Este de precizat tendinţa de extindere a zonelor de locuit (respectiv autorizaţii de construcţie eliberate pentru clădiri rezidenţiale,

exclusiv pentru colectivităţi), care se manifestă și în zonele de suprapunere cu graniţele sitului. Se poate aprecia chiar, că instituirea

sitului va duce la creşterea interesului pieţei imobiliare pentru această zonă și la intensificarea presiunilor de extindere a zonelor de

locuit in interiorul sitului, ceea ce va necesita instaurarea unor controale periodice privind protecția mediului.

AGRICULTURĂ 2009 2010


Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă - hectare 7584 7476

Suprafaţa arabilă - hectare 5099 5081

Suprafaţa livezilor şi pepinierelor pomicole 725 725

Suprafaţa viilor şi pepinierelor viticole - hectare 177 177

Suprafaţa păşunilor - hectare 1311 1297

Suprafaţa fâneţelor - hectare 272 196

Indicator 2009 2010

Suprafaţa cu terenuri neagricole - total - ha - 3202

Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră - total -ha - 2475

Suprafaţa cu ape şi bălţi - total - ha - 212

Suprafaţa ocupată cu construcţii - total - ha - 296

Suprafaţa - căi de comunicaţii şi căi ferate - total - 172

Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive - total - ha - 47

Suprafaţa totală - proprietate privată - ha - 7827

Suprafaţa agricola - proprietate privată - ha - 7476

Suprafaţa arabila - proprietate privată - ha - 5081

Suprafaţa pasunilor - proprietate privată - ha - 1297

Suprafaţa fanetelor - proprietate privată - ha - 196

Suprafaţa cu vii si pepiniere viticole - proprietate privată - ha - 177

Suprafaţa cu livezi şi pepiniere pomicole - proprietate privată - ha - 725

Suprafaţa cu terenuri neagricole - proprietate privată - ha - 351

Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră- proprietate privată - ha - 58

Suprafaţa cu ape şi bălţi - proprietate privată - ha - 5

Suprafaţa ocupată cu construcţii - proprietate privată - ha 247

Suprafaţa căi de comunicaţii şi căi ferate - proprietate privată - ha - 4

Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive - proprietate privată - ha - 37

Se constată o creștere îngrijorătoare în perimetrul sitului a suprafaţei cu construcţii - proprietate privată, ceea ce reprezintă un pericol

pentru habitatele speciilor protejate, dar și existența unor terenuri degradate şi neproductive, care pot rămâne doar sub formă insulară,

ca habitate favorabile speciilor protejate.

PRINCIPALII INDICATORI TERITORIALI

ȘI ADMINISTRATIVI LA NIVELUL COMUNEI TERPEZIȚA

Comuna Terpeziţa are ca unităţi componente cele 5 localităţi:

Terpeziţa (1041 pers), Căruia (79 pers), Căciulatu (386 pers), Floran (89 pers), Lazu (334 pers).

Indicator 2009 2010



Locuinţe existente - total - număr 1221 1221

Locuinţe în proprietate publică - număr 14 14

Locuinţe din fondurile private - număr 1207 1207

Suprafaţa locuibilă - total mp 31227 31227

Suprafaţa locuibilă proprietate majoritară de stat - mp 352 352

Suprafaţa locuibilă - fondurile private 30875 30875

POPULAŢIA

Populaţia stabilă totală la 1 iulie 1869 1764

Populaţia feminină la 1 iulie 975 924


Populaţia totală - la 1.I.(stabilă) 1873 1785


Născuţi vii 10 12


Decedaţi - total 37 50

Decedaţi sub un an 1 -

Căsătorii - -

Divorţuri 1 1



Stabiliri de reşedinţă în localitate la 1 ianuarie - persoane 81 3

Plecări cu reşedinţa din localitate la 1 ianuarie - persoane 11 7

Emigranţi - 1

Imigranţi - -

Indicator 2009 2010

La nivelul Comunei Terpezița se constată o ușoară creștere demografică, ceea ce poate determina și o creștere a presiunilor antropice

asupra sitului, deocamdată, însă, nepericuloase pentru aria protejată.

FORŢA DE MUNCĂ

Numărul mediu al salariaţilor - total - persoane

163

146

Numărul mediu al salariaţilor în agricultură - persoane

Numărul mediu al salariaţilor în agricultură, silvicultură şi pescuit

12

10

Numărul mediu al salariaţilor în industrie - total - persoane

51

43

Numărul mediu al salariaţilor în industria prelucrătoare - persoane

51

43

Numărul mediu al salariaţilor în construcţii - persoane

43

39

Numărul mediu al salariaţilor în comerţ cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor

şi motocicletelor

7

7

Numărul mediu al salariaţilor în transport, depozitare, poştă, comunicaţii -

6

6

Numărul mediu al salariaţilor în activităţi financiare, bancare şi de asigurări

1

1

Numărul mediu al salariaţilor în administraţia publică şi apărare, asigurări sociale din

sistemul public - persoane

14

13

Numărul mediu al salariaţilor în învăţământ - persoane

21

20

Numărul mediu al salariaţilor în sănătate şi asistenţă socială - persoane 4 4

Numărul mediu al salariaţilor în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice. 4 4

- Şomerii înregistrati la sf anului. - 42

Indicator 2009 2010

- Şomerii înregistrati la sf anului la femei. - 15

ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERI

Numărul unităţilor active - total, din care, pe clase de mărime:

13

16




250 şi peste - -

Cifra de afaceri - total, din care, pe clase de mărime - lei RON:

3333607

5402631

0 - 9 salariaţi 650351 2118763

10 - 49 salariaţi 2683256 3283868


250 şi peste - -

Investiţii brute - total, din care, pe clase de mărime - lei RON:

300525

183745

0 - 9 salariaţi 33117 -

10 - 49 salariaţi 267408 107975


250 şi peste - -

Si din punct de vedere al activităților derulate în cadrul unităților active din perimetrul ariei protejate se constată o creștere a cifrei de afaceri,

urmare a apariției de noi unități active, ceea ce poate genera și un eventual impact asupra calității factorilor de mediu din cadrul sitului.

ÎNVĂŢĂMÂNT

Unităţi independente de învăţământ - total 1 1

Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial - număr 1 1



Elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial - persoane 127 120

Elevi înscrişi în învăţământul primar - persoane 66 62

Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial - persoane 61 58

Indicator 2009 2010



Personal didactic în învăţământul primar şi gimnazial - persoane 14 10


Personal didactic în înv. gimnazial 10 7

Săli de clasă şi cabinete şcolare 12 6

Laboratoare şcolare 2 2

Săli de gimnastică - total 1 1

PC - total 13 11

CULTURĂ ŞI ARTĂ




Sector public

Unităţi sanitare

Cabinete medicale individuale (de familie) - număr 1 1

Personal medical


Din total: medici de familie – persoane 1 1

Personal mediu sanitar - persoane 2 2

AGRICULTURĂ

Suprafaţa totală - ha



Suprafaţa livezilor şi pepinierelor pomicole - hectare 89 149

Suprafaţa viilor şi pepinierelor viticole 120 120


Suprafaţa cu terenuri neagricole - total - 770



Suprafaţa ocupată cu construcţii - total - 165

Suprafaţa - căi de comunicaţii şi căi ferate - 101


Indicator 2009 2010

Suprafaţa totală - proprietate privată - ha - 6504


Suprafaţa arabila - proprietate privată - - 4609

Suprafaţa pasunilor - proprietate privată - - 1046

Suprafaţa fanetelor - proprietate privată - - 22



Suprafaţa cu terenuri neagricole - proprietate privată - 258

Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră- proprietate privată - 70


Suprafaţa ocupată cu construcţii - proprietate privată - ha - 152

Suprafaţa căi de comunicaţii şi căi ferate - proprietate privată - ha - -


Chiar dacă nu s-au înregistrat investiții majore în domeniul construcțiilor pe suprafața ariei protejate, se constată creșterea suprafețelor

ocupate cu construcțiile proprietate privată, factor ce poate constitui o eventuală alterare a calității habitatelor de pe teritoriul sitului.

Dacă în anul 2002 populația stabilă din gospodării era de 1929 de persoane, în 2009 se înregistrau 1869 persoane, iar în 2010 doar

1764, ceea ce reprezintă un adevărat pas îngrijorător pentru viitorul demografic al zonei.


A B 1

Populaţia




Populaţia stabilă pe grupe de vârstă:





A B 1

















Creştini după evanghelie persoane 4

Baptişti persoane 1






Şomeri persoane 40







Private număr 1209


A B 1

De stat număr 1

Private de grup număr 1

A cultelor religioase număr -







Încălzire prin termoficare sau prin centrală termică număr 1

Locuinţe care au:


Baie număr 12



Un factor de amenințare pentru calitatea factorilor de mediu din zonă constă în faptul că din numărul total de 1211 locuințe, doar 9

dispun de alimentare cu apă și de canalizare; deversarea apelor uzate și a deșeurilor menajere se constituie astfel, în factori restrictivi

pentru teriroiul ariei protejate.

Referitor la datele privind sectorul agricultură, în perimetrul localității Terpezița, conform datelor 2010, s-au înregistrat următoarele

valori:

Indicator 2010









bovine - capete 224

ovine - capete 1551







ȘI ADMINISTRATIVI LA NIVELUL COMUNEI SĂLCUȚA

Comuna Sălcuţa are ca unităţi componente: 4 localităţi, respectiv: Sălcuţa (689 pers), Mârza (587 pers), Plopşor (727 pers),

Tencănău (529 pers).

Indicator 2009 2010



Locuinţe existente - 1129 1130

Locuinţe în proprietate publică - -

Locuinţe din fondurile private 1129 1130


Suprafaţa locuibilă – public -mp - -

Suprafaţa locuibilă - privat - mp 33248 33325

POPULAŢIA




Populaţia totalã la 1 ianuarie ( stabilã ) 2308 2267

Populaţia la 1 ianuarie - femei 1200 1172

Născuţi vii 35 29

Indicator 2009 2010

Decedaţi 48 49


Căsătorii 10 9

Divorţuri - -



Stabiliri de reşedinţă în localitate la 1 ianuarie (pana in 2000 la 1 iulie 18 6

Plecări cu reşedinţa din localitate la 1 ianuarie (pana in 2000 la 1 iulie) 10 4

FORŢA DE MUNCĂ


Numărul mediu al salariaţilor în agricultură - persoane

7

6

Numărul mediu al salariaţilor în comerţ cu ridicata si cu amanuntul, repararea

autovehiculelor si motocicletelor - persoane

7

7

Numărul mediu al salariaţilor în transport, depozitare, poştă, comunicaţii - persoane 1 1

Numãrul mediu de sal.în activ.financiare, bancare şi de asigurãri 1 1

Numărul mediu al salariaţilor în învăţământ - persoane

37

36

Numărul mediu al salariaţilor în sănătate şi asistenţă socială

5

5

Şomerii în evidenţă şi plată - persoane

216

285

ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII



10 - 49 salariaţi

50 - 249 salariaţi

250 şi peste

Cifra de afaceri - total, din care, pe clase de mărime-lei RON:

1357106

1552810

0 - 9 salariaţi 1357106 1552810

Indicator 2009 2010


52735

38262

0 - 9 salariaţi 52735 38262

10 - 49 salariaţi

ÎNVĂŢĂMÂNT

Unităţi independente de învăţământ - total - număr 1 1

Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial - număr 1 1

Copii înscrişi în grădiniţe 64 72

Elevi înscrişi - total 269 263

-Elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial - persoane 269 263

-Elevi înscrişi în învăţământul primar - persoane 143 137

-Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial - persoane 126 126

Personal didactic total 33 25


Personal didactic în învăţământul primar şi gimnazial - persoane 29 21

Personal didactic în învăţământul primar - persoane 10 9

Personal didactic în învăţământul gimnazial - persoane 19 12

Săli de clasă şi cabinete şcolare - număr 17 18


Sali de gimnastica – total - 1 1

Terenuri de sport – total - 1 1

PC – total 35 34

CULTURĂ ŞI ARTĂ


Biblioteci publice 1 1


Sector public

Unităţi sanitare


Personal medical



Indicator 2009 2010

Sector privat

Unităţi sanitare

Farmacii - număr 1 1

Personal medical

Farmacişti - persoane 1 1


AGRICULTURĂ

Suprafaţa totală - ha



Suprafaţa livezilor şi pepinierelor pomicole - ha 12 12






Suprafaţa cu ape şi bălţi - ha - 11


Suprafaţa - căi de comunicaţii şi căi ferate - total - ha - 104

Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive - ha - 14

Suprafaţa totală - proprietate privată - -

Suprafaţa agricola - proprietate privată - 6348



Suprafaţa fanetelor - proprietate privată - ha - 27

Suprafaţa cu vii si pepiniere viticole - proprietate privată - 244


Suprafaţa cu terenuri neagricole - proprietate privată - ha - 204


Suprafaţa cu ape şi bălţi - proprietate privată - ha - -


Suprafaţa căi de comunicaţii şi căi ferate - proprietate privată - ha - -


Indicator 2009 2010

INVESTIŢII – CONSTRUCŢII

Locuinţe terminate - total număr 3 1

Locuinţe terminate din fonduri private - număr 3 1

Locuinţe terminate din fondurile populaţiei - număr 3 1

-Autorizaţii de construire elib.pt.clădiri rezidenţiale (excl.pt. colectivităţi ) – nr. 1 -

-Autorizaţii de construire elib.pt.clădiri rezidenţiale (excl.pt. colectivităţi ) – mp. 236 -

-Autorizaţii de construire elib.pt.alte clădiri - numar - 1

-Autorizaţii de construire elib.pt.alte clădiri – mp. - 230

Conform Recensământului populației și al locuințelor din 2002, la nivelul Comunei Sălcuța se înregistrau următoarele date:


A B 1

Populaţia




















A B 1 Populaţia stabilă după etnii:



Maghiari persoane 2









Maghiară persoane 1



Şomeri persoane 17





Clădiri cu altă destinaţie număr -


Private număr 1125

De stat număr -







Canalizare din reţeaua publică sau sistem propriu număr -



A B 1 Încălzire prin termoficare sau prin centrală termică număr 1

Locuinţe care au:


Baie număr 1



Recensământul agricol din anul 2010 punea în evidență următoarele date:

Indicator 2010









bovine - capete 151

ovine - capete 401






Și la n ivelul Comunei Sălcuţa se pot identifica, în principiu, aceiași factori perturbatori pentru calitatea habitatelor propice speciilor

protejate din cadrul ariei naturale protejate, reprezentați de creșterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri

rezidenţiale, lipsa sistemului de canalizare, factori generatori de condiții neprielnice pe teritoriul zonelor de suprapunere cu aria

protejată.


ȘI ADMINISTRATIVI LA NIVELUL COMUNEI VELA

Comuna Vela are ca unităţi componente 8 localităţi, respectiv: Vela (511 pers.), Bucovicior (507 pers.), Cetăţuia (0 pers.), Desnăţui

(29 pers.), Gubaucea (741 pers.), Segleţ (34 pers.), Suharu (232 pers.), Ştiubei (188 pers.).

La nivelul Comunei Vela, după cum se observă în tabelele care urmează, populația stabilă a cunoscut o ușoară descreștere, cu

menținerea, totuși a echilibrului dintre rata natalității/rata mortalitărții. Faptul că numărul unităţilor active de pe teritoriul comunei a

rămas neschimbat nu produce nici un eventual impact negativ asupra mediului în zonele de suprapunere cu teritoriul ariei protejate.

Eliberarea, însă, a unui număr de 298 autorizaţii de construcții pentru clădiri rezidenţiale la nivelul anului 2010 nu poate fi considerat

ca factor cu același efect nesemnificativ asupra ariei protejate, deoarece, din faza de șantier până la etapa de locuințe permanente,

aceste locații pot fi generatoare de deșeuri, de substanțe nocive, de poluare fonică pentru speciile din aria protejată, necesitând în acest

fel implementarea unui management special.

Indicator 2009 2010

ECHIPAREA TERITORIULUI Suprafaţa totală - ha 8256 8256

Locuinţe existente 1314 1314

Locuinţe în proprietate publică 3 3

Locuinţe din fondurile private 1311 1311


Suprafaţa locuibilă - proprietate publică - mp 58 58

Suprafaţa locuibilă - fondurile private 41756 41756

POPULAŢIA




Indicator 2009 2010

Populaţia totală – la 1.I.(stabilă) 2056 2016


Născuţi vii 17 16


Decedaţi 45 44


Căsătorii 6 4

Divorţuri 1 -



Stabiliri de reşedinţă în localitate la 1 ian. (până in 2000 la 1 iulie) 15 12

Plecări cu reşedinţa din localitate la 1 ian (până in 2000 la 1 iulie) 12 14

FORŢA DE MUNCĂ


Numărul mediu al salariaţilor în agricultură, silvicultura si pescuit

12

10

Numărul mediu al salariaţilor în industrie - persoane 6 5

Numărul mediu al salariaţilor în transport, depozitare, poştă, comunicaţii -

persoane 6

5

Numărul mediu al salariaţilor în administraţia publică - persoane

15

14

Numărul mediu al salariaţilor în învăţământ - persoane 43 42

Numărul mediu al salariaţilor în sănătate şi asistenţă socială

3

3

Şomerii în evidenţă şi plată – persoane 266 412


Numărul unităţilor active - total, din care, pe clase de mărime:

13

13




250 şi peste - -

Cifra de afaceri - total, din care, pe clase de mărime - lei RON: 1151746

Indicator 2009 2010

1933728

0 - 9 salariaţi 1151746 1933728


119000

64899

0 - 9 salariaţi 119000 64899

ÎNVĂŢĂMÂNT

Unităţi independente de învăţământ - 1 1

Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial - număr

1

1

Copii înscrişi în grădiniţe 64 57

Elevi înscrişi - total 203 204

Elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial - persoane

203

204

Elevi înscrişi în învăţământul primar 117 105

Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial - persoane

86

99

Personal didactic total 25 27

Personal didactic în învăţământul preşcolar

4

4

Personal didactic în înv. primar şi gimnazial -persoane

21

23

Personal didactic în înv. primar 7 7

Personal didactic în înv. gimnazial 14 16

Săli de clasă şi cabinete şcolare 14 14


Ateliere şcolare - număr 1 -

Terenuri de sport - total 1 -

PC - total 13 24

CULTURĂ ŞI ARTĂ




Sector public

Indicator 2009 2010

Unităţi sanitare


Personal medical


Din total: medici de familie 1 1

Sector privat

Farmacie 1 -

INVESTIŢII - CONSTRUCŢII

Locuinţe terminate - total - 1 -

Locuinţe terminate din fonduri publice - număr - -

Locuinţe terminate din fonduri private - număr 1 -

Locuinţe terminate din fondurile populaţiei - număr 1 -

Autorizaţii de const. elib. pt. clădiri rezidenţial (excl. pt. colectivităţi)

- nr

1

Autorizaţii de constr. elib. pt. clădiri rezidenţiale (excl. pt.

colectivităţi) - mp

298

Autorizaţii de construire eliberate pentru alte clădiri 1 -

AGRICULTURĂ




Suprafaţa livezilor şi pepinierelor pomicole - hectare 82 82





Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră - total -ha -

755


Suprafaţa ocupată cu construcţii - - 162

Suprafaţa - căi de comunicaţii şi căi ferate - total - ha - 118


Suprafaţa totală - proprietate privată - ha 7276

Indicator 2009 2010

- Suprafaţa agricola - proprietate privată - 7014

Suprafaţa arabila - privat - ha - 5760


Suprafaţa fanetelor - privată- ha - 124



- Suprafaţa cu terenuri neagricole - proprietate privată - ha - 262

Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră- proprietate - ha - 81



Suprafaţa căi de comunicaţii şi căi ferate - proprietate privată - ha - 2


Conform Recensământului populației și al locuințelor din 2002, la nivelul Comunei Vela se înregistrau următoarele date:

Denumire indicator U.M. Total

A B 1

Populaţia















A B 1
















Şomeri persoane 22







Private număr 1305

De stat număr 2


A cultelor religioase număr -


Suprafaţa camerelor mp 41293






A B 1


Locuinţe care au:


Baie număr 2

Număr gospodării din locuinţă număr 917 Populaţia stabilă din gospodării număr 2242

Îngrijorător este faptul că din cele 1307 locuinţe permanente și sezoniere, doar una beneficiază de alimentare cu apă în locuinţă și

canalizare din reţeaua publică sau sistem propriu, ceea ce poate reprezenta un factor negativ pentru calitatea mediului din perimetrul

ariei protejate.

Recensământul agricol din 2010 prezenta următoarele date la nivelul Comunei Vela:


A B 1

Populaţia
















A B 1















Şomeri persoane 22







Private număr 1305

De stat număr 2








Locuinţe care au:


A B 1


Baie număr 2




ȘI ADMINISTRATIVI LA NIVELUL COMUNEI CARPEN

Comuna Carpen are ca unităţi componente 3 localităţi, respectiv: Carpen (1071 pers), Cleanov (1648 pers), Gebleşti (158 pers).

Și la nivelul Comunei Carpen, ca și la celelalte localități prezentate anterior se poate releva prezența acelorași factori cu impact

negativ asupra condițiilor oferite speciilor din teritoriul ariei protejate, reprezentați prin creșterea suprafaţei ocupate cu construcţii -

proprietate privată, lipsa sistemului de alimentare cu apă și de canalizare, descreșterea demografică și îmbătrânirea populației

rezidente, care nu mai poate avea aceeași capacitate și percepție a problematicii managementului aplicat în cadrul unei arii protejate.

Indicator 2009 2010



Locuinţe existente - total 1315 1315

Locuinţe în proprietate publică - număr 16 16

Locuinţe din fondurile private - număr 1299 1299


Suprafaţa locuibilă - proprietate publică - mp 482 482

Suprafaţa locuibilă - fondurile private - mp 50364 50364

POPULAŢIA



Populaţia cu domiciliul în localitate 2589 2524

Indicator 2009 2010

Populatia totala stabila la 1 ianuarie 2606 2547

Populatia la 1 ianuarie femei 1305 1291

Născuţi vii 20 13

Decedaţi 66 50

Divorţuri 1 1

Căsătorii 8 7



Stabiliri de reşedinţă în localitate 14 18

Plecări cu reşedinţa din localitate 19 29

FORŢA DE MUNCĂ

Numărul mediu al salariaţilor - total - 64 60

Numărul mediu al salariaţilor în agricultură - 6 5

Numărul mediu al salariaţilor în comerţ 3 3

Numărul mediu al salariaţilor în transport, depozitare, poştă, comunicaţii - persoane 1

1

Numarul mediu al salariatilor in act. Financiar bancare 1

1

Numărul mediu al salariaţilor în administraţia publică - persoane 12

11

Numărul mediu al salariaţilor în învăţământ 28 27

Numărul mediu al salariaţilor în sănătate şi asistenţă socială - persoane 8

8

Şomerii în evidenţă şi plată - persoane 64 243




Cifra de afaceri - total, din care, pe clase de mărime – lei RON: 3917337 1580389

0 - 9 salariaţi 3917337 1580389

Investiţii brute - total, din care, pe clase de mărime – lei RON: 1032447

0 - 9 salariaţi 1032447

ÎNVĂŢĂMÂNT

Unităţi independente de învăţământ - total – 1 1

Indicator 2009 2010

Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial - 1 1



Elevi înscrişi în înv. primar şi gimnazial 208 203

Elevi înscrişi în învăţământul primar 93 90

Elevi înscrişi în învăţământul gimnazial 115 113


Personal didactic în înv. preşcolar 3 3

Personal didactic în înv. primar şi gimnazial 23 21


Personal didactic în învăţământul gimnazial 14 13

Săli de clasă şi cabinete şcolare - 13 14


Sali de gimnastica 2 2

Terenuri de sport 2 1

P C total 37 37

CULTURĂ ŞI ARTĂ




Sector public

Unităţi sanitare

Cabinete medicale individuale (de familie) - număr 1

2

Cabinete stomatologice individuale - număr 1 1

Personal medical



Stomatologi - persoane 1 1

Personal mediu sanitar - persoane 4

3

Sector privat

Unităţi sanitare

Indicator 2009 2010

Farmacii - număr 1

Personal medical

Farmacişti - persoane 1

AGRICULTURA

Suprafaţa totală – ha

6269

6269

Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă - ha 5552 5552


Suprafaţa livezilor şi pepinierelor pomicole - 25 25



Suprafaţa cu terenuri neagricole - total - 717

Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră - total -ha

-

381



Suprafaţa - căi de comunicaţii şi căi ferate - - 120

Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive - 48

Suprafaţa totală - proprietate privată - - 5852




Suprafaţa fanetelor - proprietate privată - ha -



Suprafaţa cu terenuri neagricole - proprietate privată - 300


Suprafaţa cu ape şi bălţi - proprietate privată - - 1

Suprafaţa ocupată cu construcţii – prop. privată 153

Suprafaţa căi de comunicaţii şi căi ferate - proprietate privată - ha -


Recensământul populației și al locuințelor la nivelul anului 2002 pentru Comuna Carpen oferea următoarele date:


A B 1

Populaţia
























Penticostali persoane 12






A B 1




Şomeri persoane 11





Clădiri cu altă destinaţie număr -


Private număr 1328

De stat număr 1







Canalizare din reţeaua publică sau sistem propriu număr -



Locuinţe care au:


Baie număr 4



Din datele prezentate în tabelele anterioare pentru toate localitățile de pe raza ariei protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte

de Fântânele“ se poate concluziona faptul că standardul de viaţă în zona rurală, cât şi sănătatea populaţiei, sunt destul de reduse prin

dotarea deficitară cu infrastructură de mediu, cu toate că aceasta este în curs de modernizare şi extindere, mai ales în ceea ce priveşte

reţeaua de alimentare cu apă potabilă. Nu există încă staţii de tratare a apelor menajere şi nici un sistem de colectare a deşeurilor care

să deservească zona respectivă. În acest context, dezvoltarea rurală pe teritoriul sitului “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de

Fântânele“ ar trebui promovată printr-o serie de intervenţii integrate, care să aibă un impact asupra tuturor aspectelor dezvoltării socio-

economice şi care să ţintească creşterea atractivităţii şi a standardului de viaţă în mediul rural, prin diversificarea activităţilor

economice, îmbunătăţirea accesibilităţii şi dotarea infrastructurii, în acelaşi timp cu protejarea mediului şi valorificarea resurselor

naturale existente.

2.2. Mediul abiotic

Aria naturală protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ se află în judeţul Dolj, la sud-vest de Municipiul

Craiova. Pe raza localităţilor Vîrvorul de Jos, Terpeziţa, Sălcuţa, Vela şi Carpen, la sud-vest de Municipiul Craiova.

Limitele ariei protejate sunt următoarele: la nord – pădurea Seaca; la sud – nordul satului Călugărei, sudul satelor Gubaucea

şi Suharu; la est – acumularea Fântânele; la vest – limita judeţului – sat Cleanov. Conform fişei de caracterizare a ariei întocmită de

APM Dolj (Formular standard pentru caracterizarea ARIILOR NATURALE PROTEJATE), caracteristicile ariei din punct de vedere

al localizării, sunt următoarele: Ecoregiune: Silvostepa Câmpiei Române Coordonate: 44o 22’10” latitudine nordică, 22

o36’40”,

longitudine estică, 44o11’20”, longitudine sudică și 23

o10’40” longitudine vestică. Suprafaţa: 80 Km Altitudine: medie 90 – 100 m

Tip: zonă umedă, apă dulce, stufăriş; Habitate majore: zonă umedă.

Relieful. Aspecte geologice / geomorfologice

Aria protejată se află la zona de contact dintre cele două mari unităţi morfologice, Câmpia Olteniei şi Podişul Getic. Este

amplasată în zona de silvostepă a Câmpiei Române – ca ecoregiune (conform Strategiei Naţionale pentru Conservarea Biodiversităţii).

Materialele parentale fac parte din cuaternar şi sunt reprezentate prin depozite leossoide de textură variată, de la luto-nisipos la luto-

argilos, precum şi soluri roşietice carbonatice cu aspect leossoid.

În acest cadru geomorfologic s-a format și Râpa Roșie,un labirint de văi torențiale fosile și ogașe, incizate în argilele roșii ale

piemontului Bălăciței. La câțiva km, la Est de acest sit, într-o zonă de lacuri și pădure funcționau un complex și o crescătorie de struți,

unde turiștii se puteau bucura de o plimbare pe șaua unui cal sau cu hidrobicicletele.

Figura 5. Aspect din zona Râpa Roșie(foto original)

Rămâne speranța ca locurile de la Râpa Roșie să își recapete vigoarea și poate să se găsească un investitor care să reabiliteze

infrastructura de cazare și posibilitățile de turism din zonă.

Centrul popular al acestei zone rămâne o atracție turistică, în ciuda faptului că nici măcar indicatoarele complexului lacustru nu

au mai rămas în picioare; populația locală și cea a județului Dolj încă mai caută această zonă ca oază de week-end, chiar dacă nu

există drumuri județene care să ducă la rezervație. Localitatea este înconjurată de o pădure frumoasă, care în trecut era legată printr-un

coridor ce urmărea lunca Desnățuiului cu nordul județului Dolj. Eforturile de conservare a acesteia înainte de Revoluție erau cu mult

mai mari decât cele din prezent, localnicii povestind că au fost acolo colonizați și fazani și iepuri, iar pădurarii își făceau cu diligențele

cuvenite datoria de a conserva speciile de arbori. Prin pădure, actualmente destul de îngustată, trecea Desnățuiul, care acum are la sud

de Lacul Fântânele un debit controlat.

Aspecte climatologice

Climatul în care este amplasată aria protejată naturală este temperat continental cu veri călduroase ( peste 22 0C) şi ierni blânde,

moderat de reci. Primăverile sunt scurte şi toamnele lungi iar temperatura medie anuală este de 10-110 C. Precipitaţiile însumează

între 400 – 500 mm anual , cu un maxim în mai-iunie şi un minim accentuat în lunile iulie-augus-septembrie, umiditatea relativă a

aerului fiind de 30-60%. Regimul eolian indică predominanţa vânturilor din N-NE ( crivăţul îndeosebi iarna şi a celor din V-SV vara

(austrul).

Aspecte hidrologice

Dintre cele două râuri, debitul râului Terpezița scade, uneori chiar seacă pe perioada verii, lucru constatat și în vara anului

2012 pe perioada studiului și râul Desnățui cu debit permanent – colectează izvoarele de coastă din zonă, fiind alimentate şi din

precipitaţii în mod semnificativ. Văile sunt înguste, cu versanţii de la slab la puternic înclinaţi, în funcţie de care s-au dezvoltat

eroziuni de suprafaţă sau de adâncime. Pârâurile intermitente și semipermanente curg consecvent cu structura geologică până aproape

de localitatea Fântânele, unde încep să cotească spre sud, pentru a se îndrepta spre Dunăre. Valea Desnăţuiului este principala şi cea

mai evoluată vale din regiune. Iniţial are o direcție de curgere NV-SE, pentru ca în apropierea ieşirii din Câmpia Inaltă a Bălăciţei

(Fântânele), să se dirijeze spre sud. Bazinul hidrografic Desnăţui drenează o importantă suprafaţă din dealurile piemontane joase și

Câmpia Înaltă a Bălăciţei, fiind afluentul cel mai mare al Dunării la vest de Jiu; lungimea râului Desnăţui este de 53 km, având o

altitudine medie de 168 m, întregul bazin hidrografic totalizând 325 km². Bazinul Desnăţuiului îşi adună apele din puţine izvoare,

principala sursă de alimentare a apelor de suprafaţă fiind precipitaţiile atmosferice. Lunca râului Desnăţui se întinde de la Carpen,

fiind destul de largă şi meandrată, ajunge până la aproape 150 m lăţime la Cleanov şi Suharu, iar la sud-est de această localitate la o

lăţime de 220 – 420 m. Orientarea generală a bazinului este NV-SE, având zona de izvoare ale Desnăţuiului în Câmpul Înalt al

Bălăciţei, iar confluența în complexul de bălţi dunărene Cârna-Bistreţ. În bazinul râului Desnăţui, în amonte de localitatea Radovan se

află Lacul de Acumulare Fântânele, la confluența acestuia cu pârâul Terpeziţa, lacul fiind creat în primul rând pentru combaterea

inundaţiilor provocate la viituri de Desnăţui. Lacul Fântânele, cel mai mare din Piemontul Bălăciţei, afluent pe râul Desnăţui, se

alimentează din acest râu şi principalul lui afluent, Terpeziţa.

Figura 6. Procesele geomorfologice ce afectează versanţii lacului de acumulare Fântânele

Pentru folosirea în bune condiţii a Acumulării Fântânele a fost necesară amenajarea unei îndiguiri a comunei Ciutura şi Vârvoru

de Jos, prin amplasarea unei staţii de pompare în spatele digurilor, pentru apărarea comunelor de inundații, fiind executat un dig pe

malul stâng al râului Desnăţui, în lungime de 2.630 m din materiale locale.

Figura 7. Lacul Fântânele (foto original)

Cel mai important efect al barării râului este izolarea sectorului de râu din amonte de cel din aval, împărţindu-se ecosistemul în

două zone cu caracteristici de biotop diferite şi rupând brusc legătura dintre biocenozele existente. Pentru folosirea acestei acumulări

pentru piscicultură nu s-au executat lucrări suplimentare de amenajare piscicolă, considerându-se că în limitele condiţiilor de nivel

create de lucrările pentru folosinţele din agricultură, lacul poate asigura o producţie de peşte anual, numai printr-o exploatare

extensivã. In Acumularea Fântânele, cu folosinţă pentru agricultură, s-a prevăzut să se reţină anual, înainte de începerea sezonului de

irigaţii, un volum brut maxim de 11 milioane mc de apă pentru a se asigura irigarea unei suprafeţe de circa 2.400 ha în aval de baraj.

Volumul de apă necesar pentru irigaţii se va acumula peste volumul mort între nivelele 90,10 m şi 94,80 m, reţinându-se continuu

debitele afluente în acumulare, astfel încât la începutul sezonului de irigaţii lacul să atingă nivelul maxim de exploatare de 94,80 m. La

nivelul maxim de exploatare, suprafaţa lacului este de 325 ha. In condiţiile create de lucrările pentru agricultură, lacul Fântânele este

şi o importantă folosinţă piscicolă ce poate asigura anual o producţie de circa 120 tone de peşte numai printr-o exploatare extensivă.

Se va utiliza pentru folosinţă piscicolă volumul de apă de circa 11 milioane mc acumulat pentru irigaţii, inclusiv volumul mort al

barajului de 2 milioane mc pe o perioadă de timp de 15-20 ani. Se estimeazã că după circa 50 de ani de utilizare, volumul mort al

barajului va fi ocupat de aluviunile transportate de apele râului Desnăţui, această acumulare fiind un mijloc prin care se elimină sau se

diminuează viiturile extraordinare înregistrate pe acest râu, prin atenuarea sau reţinerea debitelor naturale în acumulare.

Aspecte pedologice

Solurile având materialul parental leossoid, sunt reprezentate în principal de soluri brun-roşcate şi brune, tipice sau în diverse

grade de podzolire, datorate excesului de umiditate cauzat de drenajul natural. În luncă sunt prezente soluri aluviale şi coluviale.

2.3. Mediul biotic

2.3.1. Habitate și ecosisteme de pe teritoriul ariei protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

Habitatele caracteristice râurilor Desnăţui şi Terpeziţa, sunt:

1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; NATURA 2000: 1530*Pannonic salt steppes and salt

marshes EMERALD: 15.A Continental salt steppes and salt marshes CORINE: – PAL.HAB: 15.A114 East Pannonic Petrosimonia-

Artemisia salt steppes EUNIS: E6.2212 Western Pontic Artemisia-Festuca steppes, R1530 Pajiști ponto-panonice de Festuca

pseudovina, Peucedanum officinale și

Artemisia santonicum ssp. patens (Habitatele din România). Asociaþii vegetale: Peucedano-Festucetum pseudovinae (Rapaics 1927)

Pop 1968, Artemisio santonici – Festucetum pseudovinae (Magyar 192) Soó (1933) 1945.

3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea NATURA

2000:3130 Oligotrophic to mesotrophic standing waters with vegetation of the Littorelletea uniflorae and/or Isoeto-Nanojuncetea

PAL.HAB: 22.32. Euro-Siberian dwarf annual amphibians swards EUNIS: C3.51 Euro-Siberian dwarf annual amphibians swards

Asociații vegetale: Cyperetum flavescenti Koch ex Aichinger 1933, Juncetum bufonii Felföld 1942, Cypero – Limoselletum Kornek

1960., R2211 Comunități danubiene cu Cyperus fuscus și C. flavescens – HABITATELE ROMÂNIEI. Vegetația anuală ocupă repede

terenurile eliberate de apă. Speciile cele mai fidele sunt: Gypsophila muralis, Radiola linoides, Centaurium pulchellum,Juncus

bufonius, Ranunculus lateriflorus,Eleocharis carniolica, Isolepis supina,Lindernia procumbens, Pulicaria vulgaris, Heleochloa

alopecuroides, Elatine alsinastrum,Peplis portula. În marea lor majoritate, speciile sunt plante anuale și realizeazã un singur

strat.Vegetaţia palustră şi acvatică reprezintă habitate caracteristice cuibăritului pentru multe specii de păsări de apă.

6260* - Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri PAL.HAB: 5.A2212 Sarmatic Petrosimonia salt steppes EUNIS: E6.2213

Petrosimonia – Artemisia salt steppes Asociaþii vegetale: Artemisio – Petrosimonietum triandrae Soó 1927; În cadrul fitocenozelor se

întâlnesc puține specii, toate halofile. Specia dominantă, Petrosimonia triandra, realizează etajul superior, înalt de circa 35 cm,

împreunã cu: Artemisia santonicum,Puccinellia distans, Limonium gmelini, Atriplex littoralis, Bassia sedoides. Etajul inferior este mai

slab reprezentat, fiind alcătuit din taxonii: Halimione verrucifera, Lepidium ruderale, Spergularia maritima, Myosurus

minimus.Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Petrosimonia triandra, Artemisia santonicum. Specii caracteristice: Petrosimonia

triandra, Artemisia santonicum. Alte specii importante: Suaeda maritima, Salicornia europaea, Salsola soda, Atriplex littoralis,

Spergularia maritima, Puccinellia limosa, Bassia sedoides, Halimione verrucifera,H. pedunculata, Camphorosma annua,Aeluropus

littoralis, Puccinellia distans,Atriplex littoralis, Limonium gmelini, Scorzonera cana, Juncus gerardi, Artemisia asutriaca,Atriplex

tatarica, Lepidium ruderale,Poa bulbosa.

6440 - Pajişti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii; (Directiva Habitate; Natura 2000; Anexa 2 din OUG 57/2007),

asociaţii întâlnite Alopecureto - Festucetum pratensis, Poaetum pratensis, Trifolio (repenti)-Lolietum perennis, cu vegetaţie higrofilă,

mezohigrofilă şi mezofilă din lungul văii.

6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis). NATURA 2000: 6510 Lowland hay meadows

Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) EMERALD: 37.2 Eutrophic humid CORINE: –, PAL.HAB: 37.263 Danubio-Pannonic

riverine and humid meadows EUNIS: E2.251 Ponto-Pannonic mesophille hay. Asociații vegetale: Poetum pratensis Răv., Căzac. et

Turenschi 1956, Ranunculo repentis – Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933, Agrostideto-Festucetum pratensis Soó 1949.Speciile

dominante realizeazã etajul superior al vegetației care atinge înălțimea de 35–40(45) cm, dintre care mai reprezentative sunt: Poa

pratensis, Festuca pratensis, Dactylis glomerata, Agropyron repens, Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Juncus

effusus,Trifolium pratense. Etajul inferior este bine reprezentat de speciile: Lotus corniculatus,Trifolium repens, Ranunculus repens,

R.acris, Carex hirta, Lysimachia nummularia,Potentilla reptans, Galium palustre. Compoziție floristică: Specii edificatoare: Poa

pratensis, Festuca pratensis. Specii caracteristice: Festuca pratensis, Alopecurus pratensis, Poa pratensis. Alte specii importante: Poa

palustris, Galium palustre, Juncus effusus, Holcus lanatus, Agrostis capillaris, Briza media, Taraxacum officinale, Leucanthemum

vulgare, Stellaria graminea.

92A0 – Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba. HABITAT ROMÂNIA: Păduri danubiene de salcie albă . (Salix alba) cu Rubus

caesius R4407. NATURA 2000: 92A0 Salix alba and Populus alba galleries. EMERALD: !4466 Ponto – Sarmatic mixed poplar

riverine forest. CORINE: -. PALAEARCTIC: 44162 Pontic willow galleries. EUNIS: G1.1142 Ponto - sarmatic steppe willow

galleries. Asociații vegetale: Salicetum albae – fragilis, Issler 1926 em. Soó 1957.Habitatul este specific vegetaţiei lemnoase,

reprezentată de zăvoaie de sălcii şi plopi situate pe malul râului, speciile principale de plante fiind: Populus alba - plop alb; Salix

cinerea – zălog; Salix triandra – salcie, Salix alba, Salix fragilis.

Descrierea habitatelor din teritoriul Rezervației Naturale “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ s-a făcut pe

baza corespondenţei cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru Natura 2000, Emerald, Corine,

Palaearctic Habitats, Eunis, conform Anexei II a OUG 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a directivei internaţionale „Directiva Habitate”

92/43/EEC, cât şi prin utilizarea manualului „Habitatele din România” şi modificările conform amendamentelor propuse de România

şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) – 2006 de Nicolae Doniţă, Aurel Popescu et.al., Editura Tehnică Silvică precum şi a

Manualului de Interpretare a Habitatelor Natura 2000 din România – 2008.

În concluzie, se poate aprecia că la nivelul ariei protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“, prezența

habitatelor amintite pot constitui factori favorabili pentru conservarea biodiversității în zonă, vegetația palustră şi acvatică

reprezentând, de fapt, habitate caracteristice cuibăritului pentru multe specii de păsări de apă.

2.3.2. Speciile de floră şi faună de pe teritoriul ariei protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

Flora şi fauna din aria protejată luată în studiu este specifică zonelor umede cu apă dulce. Varietatea şi abundenţa florei şi

faunei este favorizată de prezenţa din abundenţă a apei.

Flora este reprezentată atât de vegetaţia lemnoasă cât şi de cea ierboasă. Flora lemnoasă se găseşte în special pe malurile

râurilor, iar flora ierboasă este reprezentată de speciile acvatice. Vegetaţia lemnoasă este reprezentată de zăvoaie de sălcii şi plopi

situate pe malul râului, speciile principale de plante fiind: Populus alba - plop alb; Salix cinerea – zălog; Salix triandra – salcie, Salix

alba, Salix fragilis. Habitatele corespunzătoare: 92A0 – Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba. Vegetaţia palustră este edificată de o

serie de specii ca: Phragmatis communis - stuf, trestie; Thelypteris palustris– ferigă, Iris pseudacorus - stânjenei galbeni, Taraxacum

palustre – păpădie, Typha angustifolia – papură, T. latifolia, Lytrum salicaria – răchiţan; Galega officinalis – ciumărea, Lysimachia

numullaria – drete, etc.;

Vegetaţia acvatică este reprezentată de specii precum: Nuphar luteum - nufăr galben, Polygonum amphibium – sălcuţă, Salvinia

natans (peştişoară), Azolla filiculoides, Utricularia minor - otrăţel de baltă, Sagittaria sagittifolia (l) - săgeata apei, Lemna trisulca –

lintiţa, etc. Vegetaţia palustră şi acvatică reprezintă habitate caracteristice cuibăritului pentru multe specii de păsări de apă. Studii

privind vegetaţia din zona Desnăţui au fost efectuate doar de profesorul Cârţu (1970-1979), în cadrul Universității din Craiova.

Fauna vizată de proiect este reprezentată de numeroase specii cuprinse în toate clasele de vertebrate, interes național și

comunitar prezentând următoarele specii vizate de proiect, unele aflate în anexele OUG 57/2007, astfel:

Mamifere: Myotis myotis – Liliacul cu urechi mari (A3), Neomys anomalus milleri - Chițcan de apă (A, 4B)

Păsări: Ciconia ciconia (A3), Bubo bubo – Buha (A3), Circus aeruginosus – Erete de stuf (A3), Dendrocopos syriacus -

Ciocănitoare (pestriță) de grădină (A3);

Reptile: Emys orbicularis - Ţestoasă de baltă (A3, A 4A), Testudo hermanni - Broasca ţestoasă din Oltenia (A3, A 4A), Natrix

tessellata - Şarpele de baltă (A4A), Lacerta viridis – Guşterul (A 4A)

Amfibieni: Hyla arborea – Brotăcel (A 4A), Bombina bombina - Buhaiul cu burta roșie (A3), Rana esculenta - Broasca verde

(A5A), Bufo viridis - Broasca râioasă verde (A4A), Bufo bufo - Broasca râioasă brună (A4B).

Pești: Misgurnis fossilis- Țipar (3), Umbra krameri - Țigănuș (3), Gobio kessleri- Guvid de baltă (3)

Nevertebrate: Parnassius apollo-Fluturele lui Apollo (4A)

În cadrul sitului “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ au fost identificate 4 specii avifaunistice, protejate prin

legi românești şi comunitare, precum și alte populaţii durabile de specii animale respectiv: 2 specii de mamifere, 4 specii de reptile, 5

specii de amfibieni 3 specii de pești și o specie de nevertebrate.

Speciile de faună protejate la nivel național și european identificate in situl “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de

Fântânele“ prezintă următoarea încadrare în Cod Natura 2000, Lista Roșie globală IUCN, OUG 57/2007 – Anexe, și stare de

conservare, prezentate în tabelul de mai jos, respectiv Tabelul 1. Starea de conservare a speciilor luate în studiu în Aria

Protejată Naturală “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“.

Nr

crt

Specie

Denumire

populară

Cod

Natura

2000

Legislație

Lista roșie

globală UICN

OUG

57/2007 -

Anexa

Statut de conservare

în Aria Protejată

Naturală “Râurile

Desnăţui şi

Terpeziţa amonte de

Fântânele“

PĂSĂRI - “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

1 Ciconia ciconia Barza albă A031 Directiva Păsări

Anexa 1,

OUG 57/2007,

Berna, Bonn

LC (Least

Concern)

3A Vulnerabilă

2 Circus

aeruginosus

Erete de stuf A081 Directiva Păsări

Anexa 1, Berna,

Bonn, OUG

57/2007, Legea

69/1994

LC (Least

Concern)

3A Critic periclitată

3 Bubo bubo Buha A215 Directiva Păsări

Anexa 1, Berna,

Bonn, Legea

69/94, OUG

57/2007

LC (Least

Concern)

3A Vulnerabilă

4. Dendrocopos

syriacus

Ciocănitoare pestriţă de grădină

A429 Directiva Păsări

Anexa 1, Bonn,

Berna

LC (Least

Concern)

3A Vulnerabilă

MAMIFERE - “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

1 Myotis myotis Liliac comun 1324 OUG 57/2007,

Berna, Legea

13/1993 Anexa

2, EUROBATS,

Legea 90/2000,

LC (Least

Concern)

3A Periclitată

2 Neomys anomalus

milleri

Chițcan de apă 2595 OUG 57/2007,

Berna

LC (Least

Concern)

A, 4B Periclitată

REPTILE- “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

1 Emys orbicularis Broască țestoasă de

apă

1220 OUG57/2007,

Berna,

Directiva

Habitate, Legea

13/1993

NT (Near

threatened)

3, 4A Vulnerabilă

2 Testudo

hermanni

Broasca lui

Herman

1217 OUG57/2007,

Berna,

Directiva

Habitate, Legea

13/1993

NT (Near

threatened)

3, 4A Pericilitată

3 Natrix tessellata Șarpele de apă 1292 OUG57/2007,

Berna,

Directiva

Habitate, Legea

13/1993

LC (Least

Concern)

3, 4A Aproape amenințată

4 Lacerta viridis Gușter 1261 OUG57/2007,

Berna,

Directiva

Habitate, Legea

13/1993

LC (Least

Concern)

4A Relativ comună

AMFIBIENI - “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

1 Hyla arborea Brotăcel OUG57/2007,

Berna, Directiva

habitate

LC (Least

Concern)

4A Vulnerabilă

2 Bombina

bombina

Buhaiul cu burtă

roșie

OUG57/2007,

Berna, Directiva

habitate

LC (Least

Concern)

3, 4A Aproape amenințată

3 Rana esculenta Broasca verde OUG57/2007,

Berna, Directiva

habitate

LC (Least

Concern)

5A Strict protejată

4 Bufo viridis Broasca râioasă

verde

OUG57/2007,

Berna, Directiva

habitate

LC (Least

Concern)

4A Aproape amenințată

5 Bufo bufo Broasca râioasă

brună

OUG57/2007,

Berna, Directiva

habitate

LC (Least

Concern)

4A Aproape amenințată

PEȘTI - “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

1 Misgurnis fossilis Țipar 1145 OUG57/2007,

Berna

LC (Least

Concern)

3 Specie în declin

2 Umbra krameri Țigănuș 2011 OUG57/2007,

Berna

VU

(vulnerable)

3 Vulnerabil

3 Gobio kessleri Guvid de baltă 2511 OUG57/2007,

Berna

LC (Least

Concern)

3 Specie în declin

NEVERTEBRATE -- “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

1 Parnassius

apollo

Fluturele lui Apollo Directiva

Habitate, Anexa

2,

OUG57/2007,

Berna, Lista

CITES

VU

(vulnerable)

4A Vulnerabil

2.4. Aspecte socio-economice, istorice, culturale,

meşteşuguri şi tradiţii

Obiceiurile vechi păstrate cu sfinţenie, liniştea locului,

simplitatea oamenilor şi ospitalitatea lor, frumuseţea peisajului,

locurile încărcate de istorie sunt numai câteva dintre aspectele

care te fac să crezi că ai păşit pe „o gură de rai“ în momentul

în care ajungi în judeţul Dolj, pe raza localităţilor Vîrvorul de

Jos, Terpeziţa, Sălcuţa, Vela şi Carpen, la sud-vest de

Municipiul Craiova. Pe drumul judeţean Craiova – Pleniţa, cam

la 30 km vest de Craiova, pe valea pârâului cu acelaşi nume, se

află situată comuna Terpeziţa, localitate cu oameni harnici şi

iscusiţi. Renumită prin faptul că este singurul loc din Dolj unde

s-au construit şi se mai construiesc instrumente populare de

suflat: ocarina şi drâmba, Terpeziţa nu renunţă la tradiţii, dar

ţine pasul şi cu împlinirea cerinţelor actuale, absolut necesare.

Ca dovadă, în curând, localitatea va beneficia de apă şi

canalizare, de drumuri mai bune şi, de ce nu, ar putea deveni

un loc de vizitat pe harta turistică a judeţului Dolj, perspectivă

oferită de frumuseţea peisajului şi sit-ul arheologic de la

Pădurea Galbena, unde, din bătrâni, se spune că însuşi

împăratul Traian ar fi poposit şi ar fi întins o masă mare.

Meşter de ocarine la Terpezița

În Terpezița există un fost cadru didactic, meşterul din sat care

face ocarine de ani buni în atelierul său de acasă, meseria

moştenind-o de la tatăl său. Tatăl său i-a adus o ocarină de

undeva, pentru că îi plăcea să cânte, a scăpat-o pe jos şi, fiind

din ceramică, s-a spar și tatăl a încercat să o reconstruiască tot

din ceramică. Mai întâi, a prelucrat-o manual, apoi a făcut o

matriţă, ulterior, începând să facă ocarine la Terpezița, cu care

meșterul participă la târguri naţionale şi internaţionale.

Artizanul vinde ocarinele cu preţuri între 10 şi 25 de lei, în

funcţie de mărime, iar în Germania, un astfel de instrument

tradiţional costă între cinci şi zece euro. Meşterul produce doar

la comandă, având o dezamăgire că, din păcate, nu prea se mai

implică tinerii să producă ocarine, considerând că este o

meserie în care “te cam murdăreşti pe mâini“. Acesta face

ocarine din huma colectată din satul amintit, pe care o

prelucrează asemănător olarilor care fac lut, până se obţine o

pastă care are consistența plastilinei. Aceasta se pune în matriţă

şi, astfel, se obţin cele două părţi componente. În zona numită

de localnici Puica există un fel de humă din care se fac

ocarinele.

În cadrul uneia dintre cele mai cunoscute formaţii de artişti din

Dolj, Ansamblul “Oltenaşii”, înfiinţat în noiembrie 2008,

activează în prezent 28 de copii. Aceştia nu numai că sunt

dansatori premiaţi la mai multe concursuri din ţară, dar duc mai

departe şi o tradiţie unică în judeţ: învaţă să meşterească şi să

cânte la ocarină.

O dată pe săptămână, un instructor vine la Căminul Cultural

pentru repetiţii cu copiii – unde poate fi vizitată şi o expoziţie

de tradiţii populare specifice zonei.

Viaţă de oier: între transhumanţă şi grijile zilnice

În Terpeziţa, există peste 1.000 de hectare de păşuni şi fâneţe.

La o astfel de suprafaţă de păşuni, s-a dezvoltat şi activitatea de

creştere a animalelor. În comună există patru - cinci ciobani,

fiecare îngrijind câte 200 - 300 de oi şi capre. Prin nămolul în

care piciorul intră până la gleznă în perioada ploilor, se poate

ajunge destul de greu aproape de o stână, la care partea ciudată

este o rulotă, despre care se spune că este mutată vara pe

culmile dealului, unde zăboveşte ciobanul cu turma sa,

realizându-se un fel de transhumanţă, dar în variantă

oltenească.

Administraţie, gospodărire, investiţii

Cu o populaţie stabilă de circa 2.000 de persoane, comuna

Terpeziţa, situată la 27 de kilometri de Craiova, este compusă

din cinci sate: Terpeziţa, Căruia, Căciulatu, Floran şi Lazu.

Localităţii încă îi lipseşte apa curentă şi canalizarea, dar există

proiecte de acest gen, ca și altele, cum ar fi parc de panouri

fotovoltaice pe o suprafaţă de un hectar, realizarea unui parc de

panouri fotovoltaice care va ajuta să nu se mai plătească

curentul pentru iluminatul public stradal, nici iluminatul la

şcoli, primărie, dispensar. Străzile înguste şi uliţele şerpuite ce

urcă pe dealuri au fost pavate cu pietriş şi nisip. În prezent

populaţia este foarte îmbătrânită, media de vârstă în comună

fiind de 65 de ani. În centrul Terpeziţei s-a înfiinţat o piaţă

agroalimentară, deschisă o dată pe săptămână, a cărei extindere

ar permite creșterea veniturilor localnicilor din zonă.

O comună plină de istorie

În satul Lazu al Terpeziței s-ar afla aşa-numita „Brazdă a lui

Traian“, un fel de şanţ care datează de pe vremea romanilor.

Legenda spune că pe vremea când Traian a cucerit Dacia, a

poposit pe meleagurile doljene, iar din dreptul satului Lazu şi

până în Dobrogea i s-a croit un drum prin pădurile ce sălăşluiau

în ţară. Şanţul are șase metri lăţime, patru metri adâncime şi se

întinde pe o distanţă de 20 de kilometri pe teritoriul Doljului,

apoi până în Dobrogea, la Adamclisi. A fost descoperit în 1870

şi există şi documente în acest sens. Tot pe teritoriul comunei

se găseşte un sit arheologic, denumit «La mese», ce datează tot

de pe vremea lui Traian şi are o suprafaţă de 6.369 de metri.

După cucerirea Daciei, Traian s-a oprit aici şi în acest loc ar fi

servit masa, cu toate trupele sale“. Legenda mai spune că în

comună a avut moşie Mihai Viteazul. Se spune că, la 1600, toţi

oamenii din sat au plecat la luptă în sprijinul lui Mihai Viteazul

şi nu s-a mai întors nici unul.

Satul Căruia, locul cu aer pur

În satul Căruia, ce face parte din comuna Terpeziţa, există o

zonă ozonificată, undeva lângă pădure, unde se spune că aerul

este pur şi nepoluat. Legenda despre locul cu pricina spune că,

în timpul celui de-al doilea război mondial, oamenii din zonă

s-au refugiat la Căruia şi nu au fost găsiţi de trupele germane.

Obiective turistice

Principalul obiectiv turistic este lacul Fântânele, un lac natural

ce se întinde pe 360 hectare, situat la 3 km nord de localitate.

În prezent este folosit pentru pescuit, însă în trecut a existat un

proiect de a crea o stațiune de agrement, cu case de vacanță,

plaje, pistă pentru sporturi nautice, abandonat însă.

Pensiune Turistică pe lacul Fântânele

Singura unitate de cazare este Pensiunea Turistică Fântânele,

situată pe malul lacului omonim. Este cotată la 4 margarete și

dispune de camere de dormit, restaurant, bar, terasă și ponton

pe malul lacului. Principala ocupație a localnicilor rămâne

agricultura și creșterea animalelor. Pe vremuri, localitatea era

celebră pentru căpșunile cultivate aici. Tradiția s-a pierdut însă,

doar cîțiva localnici continuând să cultive căpșuni.

Comuna Sălcuţa este aşezată în partea de miazăzi a râului

Desnăţui, iar partea de nord este predominată de dealul

însemnat Râpa Roșie, pe unde trece drumul judeţean DJ 552

Craiova - Cetate, iar în partea de sud-nord ocolit de Vâlcelele

"Putinelul mic și Putinelul mare".

Comuna este străbătută de şoseaua Plopşor-Craiova, prin

mijlocul satului curgând pârâul "Valea Satului". În lungime

măsoară 2 km, având două linii principale: Faţa şi Dosul.

Distanţa faţă de Craiova este de 37 Km, faţă de oraşul Calafat

45 Km şi doar 25 Km faţă de Băileşti unde se află şi cea mai

apropiată gară. Activitățile specifice zonei sunt reprezentate

de Agricultură și Morărit. Obiectivele turistice din zonă sunt:

4 biserici ortodoxe în satul Sălcuţa cu hramul Sf. Dumitru, în

satul Plopşor cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, în

satul Tencănău cu hramul Sf. Dumitru şi în satul Mârza cu

hramul Sfinţii Petru şi Pavel Piscul Cornişorului, la 25 km de

Biserica Plopşor Toporaşul, satul Plopşor. Ca evenimente

locale, există un Târg în fiecare duminică în satul Plopşor.

Facilitățile oferite investitorilor constau în terenuri pentru

împădurire şi pentru construirea de obiective economice şi

turistice.

2.5. Referinţe şi bibliografie

- Bandrabur, T., Feru M., Opran, C., (1963), Cercetãri

geologice şi hidrologice in regiunea dunãreanã dintre Jiu şi

Călmăţui, studii tehnico-economice, seria E, nr 6, Bucureşti.

- Boengiu, S., (2008), Piemontul Bălăciţei – studiu de

geografie, Editura Universitaria, Craiova.

- Brezeanu, Ghe.,Simion-Gruiţa, A., (2002), Limnologie

generalã, Editura AGA, Bucureşti.

- CIUINEL Andreea Marinela - EFECTELE ACUMULĂRİİ

FÂNTÂNELE ASUPRA DİNAMİCİİ RELİEFULUİ Şİ A

ALBİEİ MİNORE A RÂULUI DESNĂŢUİ, Universitatea din

Craiova, Facultatea de Geografie

- Constantin, S., (2004), Râurile din Oltenia * Fenomene

Hidrologice de risc excepţional, Editura Sitech, Craiova.

- Coteţ, P., (1957), Câmpia Olteniei, Editura Ştiinţificã,

Bucureşti.

- Gâştescu, P., (1971), Lacurile din România - limnologie

regională, Edit. Academiei, Bucureşti.

- Giurma, I., (1997), Colmatarea lacurilor de acumulare,

H.G.A., Bucureşti.

-Ichim, I., Bãtucã, D., (1989), Rãdoane M., Duma D –

Morfologia şi dinamica albiilor de râuri, Editura Tehnicã,

Bucureşti.

- Ichim, I., Rãdoane, M., (1986), Efectele barajelor in

dinamica reliefului, Editura Academiei Republicii Socialiste

Romania, Bucuresti.

- Pleniceanu, V., (2003), Lacuri si zone umede, Editura

Universitaria Craiova.

- Stroe, R., (2003), Piemontul Bălăciţei.Studiu geomorfologic,

Editura MondoRO.

- CÎRŢU D. 1970. Aspecte din vegetaţia ierboasă de luncă şi

locuri depresionare dintre Craiova-Desnăţui-Dunăre. St.

Cercet., OMN Craiova. 99-108

- CÎRŢU D. 1972. Vegetaţia lemnoasă dintre Jiu-Desnăţui-

Craiova şi Dunăre. St. Cercet. OMN Gorj: 213-222, Tg. Jiu

- CÎRŢU D. 1972. Vegetaţia ruderală de pajişti, căi de

comunicaţie şi terenuri bătătorite din interfluviul Jiu-Desnăţui.

St. Cercet. OMN Gorj: 223-228, Tg. Jiu

- CÎRŢU D. 1979. Studiul geobotanic şi agroproductiv al

pajiştilor naturale dintre Jiu-Desnăţui-Craiova şi Dunăre, jud.

Dolj. Rezumatul Tezei de Doctorat, Instit. Agronomic din

Timişoara Fac. de Agronomie

- Doniţa N. et al. 1992. Vegetatia Romaniei. Bucuresti: Edit.

Tehnica Agricola, 407 pp.

- Doniţa N., Aurel Popescu, Mihaela Paucă-Comănescu,

Simona Mihăilescu, Iovu-Adrian Biriş 2005. Habitatele din

România. Edit. Tehnică Silvică Bucureşti, 496 pp.

- Doniţa N., Aurel Popescu, Mihaela Paucă-Comănescu,

Simona Mihăilescu, Iovu-Adrian Biriş 2006. Habitatele din

România. Modificări conform amendamentelor propuse de

România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC). Edit.

Tehnică Silvică Bucureşti. 95 pp.

- Moroșanu Gabriela, 2012, Valea Rea și Râpa Roșie

Oltenească, Grrenly, Revista ta de mediu

- Panea, N., Antropologie a tradiţiilor: tradiţia populară şi

mecanismele de reglare a mentalităţii, Ed.Omniscop, Craiova,

1995.

- Păun M. 1966. Imprejurimile orasului Craiova, important

centru floristic si de vegetatie. Ocrot. Nat. 10(2): 205-212.

- Păun M., Popescu Gh., Cârţu D., Cârţu Mariana 1970. Flora

Olteniae Exsiccata, Centuria VIII. Plantae Vasculares VI. A

Horto Botanico Universitatis Craiovensis.

- Păun M. & Maloş C. 1971. Importanta rezervatiilor botanice

in studierea covorului vegetal si a landsaftului din Oltenia. St.

si Cercet. COMN Craiova: 23-35.

- Popescu Gh., Costache I., Răduţoiu D., Gămăneci Gh. 2001.

Flora pajistilor din nordul Olteniei (Cap. 3); Vegetatia

pajistilor (Cap. 4) 63-216 pp. In I. IONESCU (ed.). Pajistile

permanente din nordul Olteniei. Craiova: Edit. Universitaria.

- Popescu, M. et al., 1995, Monumente și rezervații ale naturii,

obiective istorice și turistice din Oltenia, Editura Didactică și

Pedagogică, București

- Rothmaler W. 1994. Excursionsfiora von Deutschland-Band

48 Anflage, Jena-Stuttgart: Gustav Fischer Verlag. 811 pp.

Savulescu T. et al. (Edit.)- 1952-1976. Flora R.P.R - R.S.R. -

vol. I-XIII Bucureşti: Edit. Acad. Romane.

Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, Publicat în Monitorul Oficial al

României, din 12 aprilie 2000

http://www.cimec.ro/Monumente/Zonenaturale.htm

http://www.cimec.ro/Monumente/Zonenaturale.htm

3. Evaluarea stării actuale de conservare

3.1. Evaluare pentru biodiversitate şi habitate


Fântânele“, ca rezervație naturală de tip acvatic, ca importanță

la nivel local, regional, naţional și internaţional este prezentat

din punct de vedere al stării actuale de conservare a speciilor

de faună, necesitând continuarea acestor studii, cele ulterioare

devenind însă absolut necesare, pentru o evaluare cât mai

frecventă, cu o periodicitate impusă de viitorul custode al ariei,

impunând aplicarea de programe de evaluare a stării de

conservare a habitatelor și a biodiversității.

În aria naturală protejată “Râurile Desnăţui şi

Terpeziţa amonte de Fântânele“, starea de conservare a

biodiversității a fost stabilită pe baza criteriilor de evaluare a

sitului pentru anumite specii din anexa II, respectiv:

Populaţie: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente

din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional.

Acest criteriu are ca scop evaluarea mărimii relative sau

densităţii relative a populaţiei în sit, comparativ cu cea la nivel

naţional. Se folosește un model progresiv ca cel de mai jos:

- A: 100 ≥ p > 15%

- B: 15 ≥ p > 2%

- C: 2 ≥ p > 0%

- D: populaţie nesemnificativă. Conservare: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care

sunt importante pentru speciile respective şi posibilităţile de

refacere. Acest criteriu cuprinde două sub-criterii:

1. gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt

importante pentru specie:

- I: elemente în stare excelentă;

- II: elemente bine conservate;

- III: elemente în stare medie sau parţial degradată.

2. posibilităţile de refacere.

- I: refacere uşoară;

- II: refacere posibilă cu efort mediu;

- III: refacere dificilă sau imposibilă. Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele două sub-criterii:

- A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i

I), indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere,

- B: conservare bună = elemente bine conservate b (i II),

indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere =

elemente în stare medie sau parţial degradată (i III) şi

uşor de refăcut (ii I),

- C: conservare medie sau redusă = toate celelalte

combinaţii.

Izolare: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de

aria de răspândire normală a speciei:

- A: populaţie (aproape) izolată,

- B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie,

- C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă.

Global: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea

speciei respective:

- A: valoare excelentă

- B: valoare bună, - C: valoare considerabilă

Starea de conservare a unei specii nu este influenţată în

mod direct de mărimea efectivelor populaţionale, ci de gradul

de expunere a speciei sau a habitatelor speciei la factorii de

risc. Specia este însă cu atât mai vulnerabilă cu cât efectivele

sale populaţionale sunt mai mici.

Cu cât vulnerabilitatea speciei este mai mare, cu atât

măsurile active de management care se impun sunt mai

ample.

Derularea prezentului proiect, cu titlul Managementul

si protectia biodiversității în ariile naturale protejate “Valea

Rea – Radovan” și “Râurile Desnățui și Terpezița amonte de

Fântânele” proiect co-finanțat de PROGRAMUL

OPERAŢIONAL SECTORIAL “MEDIU”, Axa Prioritară 4 -

Implementarea sistemelor adecvate de management pentru

protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea

infrastructurii şi a planurilor de management pentru

protejarea biodiversăţii şi reţelei Natura 2000 răspunde, de

fapt, recomandărilor Strategiei UE privind biodiversitatea,

respectiv recomandarea de a lua măsuri pentru a identifica şi

implementa acţiunile prioritare pentru atingerea obiectivului de

a opri pierderea biodiversităţii până în 2010 şi după acest an.

În conformitate cu prevederile Directivelor Uniunii

Europene privind Păsările şi Habitatele trebuiesc pregătite şi

realizate măsuri relevante de protecţie pentru speciile şi

habitatele de importanţă comunitară şi aplicarea unor măsuri

specifice de conservare în vederea asigurării stării de

conservare favorabilă a acestora. Diminuarea suprafeţelor

habitatelor unor specii duce la o stare de conservare

nefavorabilă, influenţată direct de unele activităţi, care, deşi

tradiţionale, nu se desfăşoară întotdeauna în zone în care să nu

influenţeze sau să nu afecteze speciile protejate.

În tabelul următor se prezintă starea de conservare la

momentul studiului efectuat în perioada 2012-2013, precum și

măsurile propuse pentru restabilirea stării favorabile la speciile

aflate în pericol, urmare a manifestării acțiunii unor factori de

risc/amenințări.

Tabelul 2. Starea actuală de conservare a speciilor de importanţă naţională/comunitară din Aria Naturală Protejată

“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

Specia Starea

actuală de

conservare

Factori de

risc/ameninţări

Propuneri de

stopare a ameninţărilor

Impactul factorilor de

risc pe termen scurt în

lipsa intervenţiilor de

management Păsări

- activități antropice;

- schimbarile climatice

(seceta din ultimii ani)

- lipsa unei delimitări

clare a zonei protejate

- stoparea distrugerii, degradării

şi fragmentării habitatului, prin

poluare (cu pesticide,

îngrăşăminte chimice şi ape

fecaloid-menajere), prin

îndiguiri, drenări, captări și

- degradarea şi fragmentarea

habitatelor umede

- diminuarea efectivelor

populaţionale;

- restrângerea ariei de răspândire

Ciconia ciconia B

Bubo bubo B

Circus

aeruginosus

C

Dendrocopos A

syriacus faţă de zonele de pășunat

și zonele de agrement;

- posibile incendii

datorate arderii miriștilor

sau aprinderii de focuri

în zone neamenajate;

- ameninţări privind

dezvoltarea imobiliară

de la periferia zonei

protejate și a deversării

și depozitării

necontrolate a deșeurilor

menajere

desecări;

- curăţarea şi tăierea tufişurilor

şi a arboretului din imediata

vecinătate a habitatelor acvatice

trebuie restricţionată pe perioada

de iarnă până în prima parte a

lunii martie;

- evitarea fertilizării pajiștilor și

fânețelor, renunțarea la folosirea

de utilaje mecanizate mari

pentru cositul fânețelor.

- nterzicerea înlăturării copacilor

bătrâni sau tăierea de copaci din

zona protejată, fără acordul scris

al instituţiilor abilitate;

- interzicerea aprinderii focurilor

în interiorul zonei protejate şi în

locuri neamenajate;

- interzicerea păşunatului

animalelor domestice în

interiorul zonei protejate;

- implementarea unui

management al deșeurilor

a speciilor în zona protejată;

- scăderea vitalităţii indivizilor;

- schimbări în structura şi

compoziţia asociaţiilor vegetale.

Mamifere

Myotis myotis B

Neomys anomalus

milleri

B

Reptile

Lacerta viridis A

Testudo hermani C

Emys orbicularis C

Natrix tessellata C

Amfibieni

Bombina bombina B

Hyla arborea C

Rana esculenta B

Bufo viridis B

Bufo bufo B

Pești

Misgurnis fossilis C

Umbra krameri C

Gobio kessleri C

Nevertebrate

Parnassius apollo C

Evaluarea stării de conservare pentru speciile studiate s-a efectuat prin încadrare în următoarele categorii:

A – conservare excelentă

B – conservare bună

C – conservare medie sau redusă

În concluzie, în urma studiului efectuat, se poate aprecia că

în ceea ce privește presiunea actuală, factorii de amenințare

actuală și de viitor nu periclitează în măsură foarte mare starea

de conservare a biodiversității din zona studiată. Prin prezentul

proiect s-a constatat că biodiversitatea se află într-o stare

relativ stabilă de conservare, asigurând perspective favorabile

pentru speciile prezente pe teritoriul Ariei protejate.

În principal, factorii de risc/ameninţările sunt generate de

activități antropice derulate în proximitatea Ariei protejate,

reprezentate prin:

- Agricultură – generatoare de degradarea și

fragmentarea habitatelor favorabile speciile de faună,

dar și apariția poluării, urmare utilizării de îngrășăminte

chimice, a pesticidelor, erbicidelor sau a mecanizării

intensive, ca factor perturbator al populațiilor din arie.

- Distrugerea, arderea și tăierea vegetaţiei ierboase și

lemnoase, arderea miriștilor, folosirea tratamentelor

chimice în interiorul și în vecinătatea habitatelor

frecventate de speciile de faună, îndepărtarea copacilor

bătrâni, scorburoși, care pot reprezenta habitate

preferate de speciile prezente pe teritoriul Ariei;

A.

B.

C.

D.

E.

F.

Figura 8. Factori de amenințare în perimetrul ariei protejate

“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ (foto original)

- Pășunatul – este factor generator de fragmentare a

habitatelor favorabile, distrugere a speciilor rare şi a

plantelor ierboase care constituie fitocenozele

caracteristice habitatelor specifice; suprapășunatul,

subpășunatul și abandonul terenurilor pot duce la

scăderea semnificativă a favorabilității habitatelor sau

chiar la schimbarea lor cu altele inferioare pentru

biodiversitate. De asemenea, ca efecte negative conexe

pășunatului se pot menționa: incendierile, tăierea

arborilor izolați, afectarea malurilor de râuri,

impactul câinilor hoinari.

- Lipsa unui management al deșeurilor în perimetrul și

proximitatea Ariei protejate.

- Lucrările de regularizare a cursurilor de ape, desecări

sau drenări, coroborate cu efectul schimbărilor

climatice, simțit tot mai pregnant în ultimii ani, poate

duce la dispariția habitatelor reprezentate de pajiștile

umede și înlocuirea lor cu altele mai uscate.

- O alta problemă ce necesita măsuri concrete de

management este reprezentată de plantele invazive,

care, datorită, în plus, schimbărilor climatice, pot

deveni o mare amenințare în viitor, fiind introduse in

procesul de management a fânețelor și pășunilor, pe

cale naturală sau prin plantații în cazul speciilor de

interes forestier (cum este de exemplu Robinia).

O cauză a manifestării unor astfel de amenințări se poate

datora și lipsei de informare a populației localnice, care poate

genera, prin activitățile cotidiene o serie de factori perturbatori

pentru starea de conservare a biodiversității.

Se poate concluziona că problema majoră care constituie

o ameninţare pentru habitatele speiciilor de floră și faună o

reprezintă presiunea antropică și schimbările climatice.

3.2. Educaţie şi conştientizare publică

În cadrul Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi

Terpeziţa amonte de Fântânele“ sunt deja evidente acțiunile

ce vizează obiectivele educaţiei de mediu, pentru

conștientizare, învățare, mediatizare, în scopul menţinerii şi

îmbunătăţirii calităţii mediului,

Activităţile de educare şi conştientizare a factorilor

interesaţi din vecinătatea Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi

Terpeziţa amonte de Fântânele“ ce se derulează și urmează a

se derula pe teritoriul acesteia se bazează pe componenta

practică (în special acţiuni de ecologizare a ariei, de plantare),

îmbinând activitatea practică cu capacitatea de dezvoltarea a

cunoașterii și de formare a atitudinii prietenoase față și mediu

și componetele sale.

Pe teritoriul Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi

Terpeziţa amonte de Fântânele“ se pot de asemenea,

organiza, în cadrul acţiunilor de educare şi conştientizare și o

serie de evenimente complexe de educare şi conştientizare a

factorilor interesaţi, prin stabilirea unei sărbători locale,

desemnată ca Ziua Rezervației Naturale “Râurile Desnăţui şi

Terpeziţa amonte de Fântânele“.

3.3. Administrarea şi Managementul Efectiv şi

Durabilitatea Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi

Terpeziţa amonte de Fântânele“

Viitorul Custode al Ariei “Râurile Desnăţui şi

Terpeziţa amonte de Fântânele“ va trebui să îşi propună

aplicarea unui larg proces consultativ şi desfășurarea unei

activităţi decizionale cu caracter participativ - ca factor esenţial

în obţinerea adeziunii din partea tuturor celor implicaţi şi

concentrarea eforturilor în direcţia îndeplinirii obiectivelor

propuse, pe baza unei participări publice în cadrul

implementării planului, de la simpla informare la implicarea

activă în procesul de decizie şi chiar la ipoteza controlului

asupra managementului.

Pentru o astfel de perspectivă, Custodele Ariei Protejate

“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ va

avea drept obiectiv principal identificarea unor noi surse de

finanţare pentru susţinerea activităţilor ce vor fi incluse în

prezentul Plan de Management, acțiune extrem de importantă

pentru a asigura o bună administrare a Ariei Protejate,

contribuind implicit și la dezvoltarea rurală, prin modernizare,

atractivitate, diversificare economică, valorificare resurse

naturale, rentabilitate, creștere nivel de trai.

În momentul de față colectivitățile rurale locale nu

dezvoltă suficient activitățile ecoturistice. Din acest punct de

vedere, România fiind țara cu cel mai mare potențial turistic

din Europa, acest domeniu poate să reprezinte o importantă

sursă de venit atât pentru investiții cât și pentru bugetul țării.

Turismul rural se află încă în fază incipientă în zona abordată,

câteva dintre piedicile întâlnite fiind: lipsa infrastructurii

(drumurile în special) care să faciliteze accesul spre locurile

dorite; lipsa promovării; lipsa know-how-lui - știința de a oferi

unui turist o experiență care trece dincolo de cazare bună și

mâncare îmbelșugată.

Resursele turistice naturale

Aria Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de

Fântânele“ nu poate atrage turistul prin spectaculozitatea

reliefului, constituit dintr-un relief jos ce are altitudini ce nu

depășesc 300 metrii, care prin morfologia lui a facilitat atât o

pedogeneză intensă cât și o umanizare asemănătoare, dar la

acesta se pot adăuga atracțiile istorice (vestigii, monumente,

biserici). Clima temperat-continentală, cu influențe

submediteraneene este favorabilă practicării turismului,

succesiunea anotimpurilor nefăcând altceva decât să dea o cu

totul altă față peisajelor. Componentele hidrografice creează în

unele locuri oaze de liniște, desfătare și purificare. Râurile

Terpezița și Desnățui ce străbat zona sporesc frumusețea

locurilor. Cursurile râurilor atrag turiști de orice vârstă în

special în sezonul de vară pentru odihnă ți pescuit. Deși

malurile, plajele și albiile râurilor ar putea fi amenajate, în zona

studiată sunt lipsite de amenajări, turismul aici practicându-se

temporar i neorganizat, având un numar redus de participanți.

La sfârsit de săptamână aici pot fi găsiți, pe lângă localnicii

dornici de pescuit, și turiști ce vor să scape de agitația orașului

și să găsească liniștea după care visează toată săptămâna.

Lacurile, puține la număr, sunt adevărate zone unde turistul, pe

lângă răcoarea apei se poate delecta și cu o partidă de pescuit,

dar și făcând o plimbare în natură (Râpa Roșie). Din toate

lacurile existente în Piemontul Bălăciței, doar unul singur este

folosit în scopuri turistice, și anume lacul de la Râpa Roție,

restul fiind lăsate în starea lor naturală. Pe unele dintre lacurile

piemontului pot fi organizate chiar și partide de vânătoare

(Lacul Fântânele). Vegetația reprezintă un alt element ce poate

atrage privirile turistului. Venit în piemont, turistul poate vedea

asociații vegetale sudice balcanice și mediteraneene, mici

pâlcuri de pădure de cer și gârniță (Quercus cerris si Quercus

frainetto), păduri de stejar pedunculat, păduri de gorun, precum

și pajiști stepizate. Pădurea joacă un rol important în turism, ea

fiind un mediu de relaxare și de recreere pentru turist,

generatoare de oxigen și oază de liniște. Fauna poate fi folosită

în general pentru un turism de vânătoare și pentru cel științific,

aici putând întâlni căprioare, porci mistreți, veverițe, dar și

lupul și vulpea. În zona de silvostepă, aproape de culturile

oamenilor îți fac apariția iepurii, hârciogii, popândăii, șoarecii

de câmp, șobolanul cenușiu, dihorul de stepă, prepelițele,

potârnichiile, fazanul, uliul. În lacurile din piemont, mai ales în

cele populate artificial, se pot pescui crapi, clean, mreană.

Resurse turistice antropice

Resursele turistice antropice pot deveni punct de atracție

turistic. Urmărind îndeaproape zona se poate aprecia că pe

lângă faptul că resursele antropice se află într-o stare avansată

de degradare, nici măcar indicatoare, hărți, panouri nu mai

există. Singurul mod, ca turist, să afli ce astfel de obiective

ascunde zona este acela de a întreba locuitorii câte ceva despre

istoria satului. Resursele turistice antropice cuprind vestigii

arheologice, monumente de cult, monumente comemorative,

muzee, monumente de arhitectură, așezările rurale și

arhitectura populară tradițională. Vestigii ale paleontoliticului

si neoliticului pot fi întâlnite la Verbița, Verbicioara și Sălcuța.

Neoliticul este reprezentat aici prin descoperirile de la

Verbicioara și Sălcuța, ultima localitate dând și numele unei

culturi prezente la sfârșitul mileniului IV-III î.e.n. Prezența

romană în teritoriu a lăsat urme pe arealul zonei studiate prin

castre, fortificații și așezări, zona oferind o listă întreagă de

monumente istorice aflate în evidența Institutului National al

Monumentelor Istorice:

- Brazda lui Novac de la Plopșor, construcție val

defensivă, sat Plopșor (comuna Sălcuța)

- Așezarea de la Verbița- "Eleșteu", la 3km SV de

biserică, locuire civilă, sat Sopot, com. Verbița, neolitic, epoca

romană,sec. IV

- Așezarea preistorică de la Sopot -"La Bărzuica",

locuire civilă, sat Sopot, com. Sopot, epoca bronzului,neolitic

- Valul de pământ de la Cleanov- "Troianul",

fortificații val de pământ, sat Cleanov, com. Carpen, epoca

romană

- Valul de pământ de la Lazu pe terasa de la E de sat,

fortificații val de pământ, sat Lazu, com. Terpezița, epoca

romană

-Valul de pământ de la Terpezița - "La Mese",

fortificații val de pământ, epoca romană

- Așezarea Sălcuța de la Valea Anilor-La Glamie",

pe malul pârâului Drîncea, la 2km E de sat, locuire civilă, com

Corlatel, neolitic

Ca și monumente arhitecturale se pot remarca în

majoritatea locurilor, lăcașele de cult, prea puține clădiri cu

arhitectura deosebită având o altă destinație - case boierești,

cule, școli. Turistul are de văzut case tipice țărănești,

majoritatea cu două camere, un hol și o tindă făcute din chirpici

- un amestec de pământ și paie aruncat parcă în grabă peste un

schelet de bârne. Nu casele atrag aici ci oamenii ce locuiesc în

ele, oameni simplii, primitori. Gospodăria țărănească era

formată din locuință, magazie și pătul pentru depozitarea

cerealelor, grajduri pentru adăpostul animalelor, un șopru

pentru adăpostul uneltelor, o pivniță pentru păstrarea

produselor viticole și alimentare. Componența gospodăriei

reflectă de fapt activitățile practicate de locuitori (cultura

cerealelor, creșterea animalelor, viticultura). Prezența pivniței,

sub formă de bordeie săpate în pământ la marginea satului,

se datorează îndeletnicirii locuitorilor în cultura viței de vie,

mai târziu aceste bordeie fiind părăsite, construindu-se pivnițe

în vatra satului. Interiorul locuinței țărănești reprezintă o

componentă importantă a civilizației populare. Arhitectura

populară este îmbogățită de prezența construcțiilor civile din

evul mediu, și anume a conacelor boierești, a culelor și a

caselor întărite. La Fântâna Domnească, Matei Basarab a avut

un conac și reședința itinerantă, însă conacul a fost distrus, aici

a mai rămas fântâna construită de acesta, fântână ce a dat și

numele satului. Un rol deosebit de important în arhitectura

medievală l-a jucat îmbinarea spectaculoasă a artei

arhitecturale tradiționale locale cu arhitectura balcanică. Culele

din România sunt mărturii ale simțului artistic și îndemânării

meșterilor care au preluat elemente din arhitectura caselor

boierești fortificate. Clădirile, care mai pot fi admirate în

anumite locuri din țară, au o arhitectură în care se contopesc

trăsăturile caselor țărănești, într-o sinteză originală. În general,

culele sunt clădiri înalte, cu ziduri văruite și străpunse de

metereze, niște mici cetăți croite pentru nevoile unei familii.

Numele lor provine de la turcescul "kule", care înseamnă

"turn".

Resursele turistice etno-culturale

Turismul cultural se concentrează pe aspecte culturale, cum ar

fi tradiții, festivaluri, artizanat și arta meșteșugărească, muzică

și activități religioase. Portul popular din zona piemontului s-a

pierdut aproape în totalitate. Populația îmbătrânită ține parcă

închise într-un cufăr al timpului tradițiile, portul, cântecele,

horele de odinioară, totul parcă fiind dat uitării, bătrânii rămași

în zonă muncind câmpul și având grijă de gospodăriile

sărăcăcioase. Obiceiurile și datinile populare se mai pastrează

încă în satele din piemont. Acestea sunt legate de momentele

din ciclul vietii, de anotimpuri, de sărbătorile religioase și de

muncile agricole ("ursitorile", legarea miresei de către nașă,

mersul cu gălețile la fântână, ducerea ulciorului la socrii mici,

"muma ploii și tatăl soarelui ). Alte manifestări ale satelor din

arie mai sunt: Sărbătoarea Teiului, în comuna Carpen și

Sărbătoarea Secerișului, la Cernătești. În satele din piemont se

practicau cu ceva vreme în urmă meșteșuguri diversificate,

cum ar fi: olăritul, confecționarea instrumentelor muzicale ("a

ocarinelor si drâmbelor în comuna Terpezița), producerea țuicii

(cuptorul era unul singur în tot satul, așezat de obicei lângă un

izvor pentru ca vaporii de alcool să se răcească rapid;

"cuptoriul" de pământ încingea cazanul mare în care se aruncau

fructele, bărbații satului se strângeau aici, în jurul cazanului,

începeau cântecul și se distrau), torsul, țesutul. Revigorarea

acestor meșteșuguri ar putea avea un impact asupra dezvoltării

turismului în zonă.

Baza tehnico-materială

Infrastructura în turism trebuie să satisfacă cererea prin dotări

specifice. Prin serviciul turistic se urmărește satisfacerea

tuturor nevoilor pe care le are turistul. Serviciile turistice pot fi

împărțite în servicii de bază ce cuprind cazare, transport,

alimentație sș tratament și servicii complementare ce cuprind

informații, activități culturale, sportive, închirieri.

Infrastructura turistică în zonă este aproape inexistentă. Căile

de acces se află într-o stare precară, baza de cazare și cea de

alimentație este mai mult decât modestă, numărul mic de turiști

care străbat zona face ca cei care doresc să se implice în turism

să nu își îndrepte prea mult atenția asupra acestei zone.

Populația locală este pe lângă furnizor de servicii turistice și un

consumator, acesta fiind segmentul ce caracterizează cel mai

mult zona. Numărul mai mare de consumatori locali decât cel

din afară este dat de slaba promovare a serviciilor turistice din

zonă prin mijloace media, târguri de turism, etc. Cea mai

importantă bază de cazare o reprezintă Complexul turistic Râpa

Roșie, la 35 km de Craiova, în teritoriul administrativ al

comunei Sălcuța. Numele stațiunii vine de la valea pârâului

Desnățui, formată din aglomerări de argile roșii, care coboară

încet dinspre pădure către apă, prin schimbarea cursului

Desnățuiului prin efectuarea unor lucrări hidroameliorative

care au avut ca scop formarea unui lac de acumulare. Lacul nu

figurează pe nici o hartă pentru că, deși el există legal, lipsește

geografic. Complexul are o capacitate de cazare de 200 locuri

în două vile, una dintre vile, înainte de 1989 funcționând ca și

conac. Condițiile de cazare sunt de bună calitate, cu mobilier

modern, încălzire centralizată, un restaurant cu o capacitate de

300 de locuri. Alimentele utilizate pentru prepararea hranei

provin din complexul propriu de creștere porcine, bovine și

struți. În complex se oferă și posibilitatea de campare cu cortul

pentru iubitorii de natură. Complexul deține grajduri și

padocuri, oferind posibilitatea călăriei cu instructori

specializați, practicarea pescuitului în lacul creat aici (crap si

clean), plimbarea cu hidrobicicleta. Se pot practica și sporturi,

complexul dispunând de teren de fotbal, teren de baschet,

piscine; se mai pot practica: tenis de masă și biliard.

Proprietarul pensiunii are în proiect construirea unei săli de

fittness, masaj, popice și chiar pârtie de schi și săniuș pentru

perioada iernii.

Propuneri privind promovarea turismului în zonǎ

Pentru a putea face propuneri de dezvoltare turistică în

perimetrul sitului “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de

Fântânele“ a fost necesară întocmirea unei analize SWOT care

să reflecte realitatea din zonă, după cum se prezintă în tabelul

următor:

Puncte tari

- existența unui excedent de

spații în gospodăriile din

zonă

- existența caselor construite

în stil tradițional oltenesc

Puncte slabe - lipsa de cunoștințe a posibililor

investitori locali în turismul rural

- lipsa reclamei

- slaba diversitate a serviciilor

agroturistice

- lipsa sau proasta colaborare cu

operatorii de turism

Oportunități

- existența fondurilor pentru

dezvoltarea acestor activități

- oportunitățile create de

cadrul natural, cultural și

istoric

- existența sistemului de

ridicare a nivelului de

cunoștințe în domeniu

Amenințări

- existența unor idei

preconcepute

- confuzia între noțiunile de

musafir și turist

- proasta calitate a serviciilor și

folosirea insuficientă a

oportunităților oferite de turismul

rural

Pentru ca turismul din zonă să se poată dezvolta, se

recomandă îndeplinirea următoarelor obiective strategice:

acoperirea teritoriului cu servicii turistice

consolidarea și extinderea infrastructuri de cazare ,

restaurație, agrement și sport

consolidarea și extinderea infrastructurii de transport,

comunicație pentru asigurarea accesului la siturile și

obiectivele de interes turistic.

Planul de măsuri ce trebuie respectat pentru o bună

dezvoltare turistică ar putea include: modernizarea și

extinderea structurii de primire; asigurarea racordării

structurilor de primire la utilități (apă potabilă, canalizare,

managementul deșeurilor, cablu TV, internet, etc.); facilitarea

realizării unor noi structuri de primire cu grad de confort ridicat

în apropierea principalelor puncte de acces în zonă; încurajarea

și stimularea creșterii numărului de structuri turistice în toate

localitățile rurale; particularizarea ofertelor prin scoaterea în

evidență a specificității arealelor aferente fiecărui sat.

Pentru a putea promova valorile tradiționale specifice

zonei este necesară: încurajarea practicării vechilor meserii,

obiceiuri, meșteșuguri; crearea unui muzeu al satului; crearea

unei rețele de ateliere meșteșugărești și magazine de desfacere

a produselor; continuarea organizării manifestărilor folclorice

cu tradiție în zonă. Este necesară formarea la nivel teritorial a

resurselor umane pentru sectorul turistic. Într-un sat activitățile

turistice sunt posibile pe toata durata anului, atât în perioada

recoltării cât și ulterior, prin oferirea fructelor și preparatelor

obținute din acestea.

Cea mai importantă activitate economică a zonei este

cea agricolă, dar, aceasta se desfășoară doar în cadrul

gospodăriilor individuale. Colaborările cu meșteșugarii artizani

ar reprezenta un atu în plus în dezvoltarea turistică. Foarte

mulți turiști, mai ales cei aflați în vacanță. doresc să cumpere

lucruri care să le amintească de destinația turistică unde și-au

petrecut concediul. Pentru satisfacerea acestei nevoi se va

impune crearea unui spațiu suficient de desfacere a

suvenirurilor. Pe lângă faptul că acest lucru satisface turistul ce

pleacă acasă cu un suvenir, acest magazin va aduce și un venit

suplimentar. Modalitățile prin care se poate atrage atenția

turiștilor asupra obiectelor tradiționale și a celor de artă sunt

variate și includ: decorarea camerelor cu obiecte tradiționale

din comunitate; nota de informare - turistul este înștiințat că

obiecte similare se pot găsi de vânzare în magazinul pensiunii;

invitarea unor meșteri populari la anumite intervale pentru

demonstrații de artă populară; prețuri care nu sunt umflate;

expunerea obiectelor și în spații publice (săli de mese); tururi

cu ghid pentru a arăta turiștilor cum traiesc și muncesc artiștii

populari; colaborarea acestora cu artiștii și meșterii populari

din comunitate.

Pensiunea, împreună cu partenerii locali trebuie să

elaboreze pachete turistice variate. Partenerii care pot contribui

la închegarea unui pachet turistic ar putea include: locuri

istorice; muzee; zone naturale protejate; restaurante; locuri de

agrement (parcuri de distracții, baruri, teatru, film); festivaluri

de muzică si artă. În perioada de ședere a ciclului turistic este

important ca proprietarii de pensiuni și membrii comunității să

demonstreze valoarea tradițiilor și a locurilor de interes din

zonă. Turiștilor le place să cheltuiască bani pe obiecte de artă,

artizanale și alte suveniruri care să le reamintească de vacanță.

Acest lucru le arată oamenilor din regiune că ce au ei de oferit

are valoare. Turiștii doresc să exploreze zone în care se află,

dar de multe ori nu au informații cu privire la ce pot vede și ce

pot face. Este responsabilitatea operatorilor si a membrilor

comunității să fie bine informați pentru ca la rândul lor să poată

oferi informații. Unele sectoare de economii rurale (artizanat,

ferme, atracții rurale si sectorul alimentar) trebuie legate cu

sectorul turistic. Orice turist ce își dorește să călătorească fără

ajutorul unui ghid are nevoie de hărți, acestea din urmă putând

fi oferite tot de pensiune. Se vor da indicații care să scoată în

evidență persoane, locuri și obiecte de interes, iar turistul va fi

încântat de descoperirile pe care le va face.

Se poate astfel concluziona faptul că zona “Râurile

Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ oferă

oportunităţi de integrare a obiectivelor de menţinere a

biodiversităţii cu cele referitoare la cultură, tradiţie, turism.

Deşi din punct de vedere industrial zona nu prezintă pericol

pentru calitatea mediului din perimetrul ariei protejate, nu

trebuie neglijat aspectul existenței poluării cu deşeuri menajere,

rumeguş sau resturi aruncate de turişti, cu implicaţii negative

atât asupra mediului cât şi a peisajului. Trebuie subliniat că

apariţia unor modificări în regimul de proprietate şi

nerespectarea unui regim silvic adecvat ar putea aduce mari

prejudicii valorilor ariei protejate, putând conduce la

degradarea în timp a habitatelor. Fragmentarea suprafeţelor

forestiere în perspectiva schimbării regimului de proprietate,

poate crea, de asemenea, discontinuităţi în conceptul unitar de

abordare a managementului forestier. Pericolul reprezentat

prin declanşarea de procese erozionale poate constitui de

asemenea un element de discontinuitate în structura

peisagistică.

4. Obiective

4.1. Starea de conservare dorită

Prezentul Plan de management pentru Aria naturală

“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ are

drept scop formularea și recomandarea unor măsuri și acțiuni

ce vizează pe termen scurt și termen lung conservarea speciilor

şi habitatelor de interes comunitar, a diversităţii biologice şi a

celorlalte valori ale mediului natural din Aria naturală protejată

“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“,

generându-se astfel condiții propice pentru dezvoltarea durabilă

a comunităţilor umane, educaţia, informarea şi implicarea

acestora în gestionarea patrimoniului sitului desemnat ca

Rezervație Naturală, pe baza unor obiective coerente,

principiale, reprezentate, în principal, de conservarea

biodiversității, în scopul atingerii unei stări de conservare

dorite pentru speciile de floră și faună și pentru habitatele din

perimetrul sitului, menținând și valorificând patrimoniul

natural, urmărind astfel să capteze esenţa a ceea ce se dorește

pentru aria naturală protejată, să fie clar și succinct, permițând

astfel tuturor celor implicaţi să aibă acceași viziune comună,

unică asupra viitorului ariei naturale protejate căreia i se

adresează.

4.2. Temele planului de management

Temele alese pentru Planul de management al Ariei Naturale

Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de

Fântânele“ - desemnate în funcţie de scopul propus, de

contextul local privind valorile, ameninţările şi mediul, pe baza

propunerilor primite din partea stakeholderilor şi a concluziilor

desprinse în urma consultărilor publice întreprinse, devenind

astfel principalele subiecte de atins pentru următorii 5 ani - sunt

reprezentate de:

Administrarea şi Managementul Efectiv şi Durabilitatea

Ariei (A)

Biodiversitate (B)

Comunităţi locale şi economia locală (C),

Educaţie şi conştientizare publică (D)

Turism şi recreere (E).

4.3. Obiectivele, sub-temele şi ţintele planului de

management

Obiectivul general al prezentului Plan de management pentru

Aria Naturală Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa

amonte de Fântânele“ vizează conservarea biodiversității,

conștientizarea și educarea publicului privind importanța

conservării diversității biologice în Aria Naturală Protejată

studiată, iar ca obiective specifice sunt vizate: asigurarea

implementării unui Plan de management coerent, în vederea

întăririi capacităţii administrative prin stabilirea unor

mecanisme adecvate pentru desfăşurarea activităţilor specifice

din cadrul Ariei Protejate, ce converg spre asigurarea stării de

conservare favorabilă a speciilor de interes național şi

reducerea impactului antropic din cadrul ariei studiate, aspecte

generatoare de consolidare a oportunităţilor pentru dezvoltarea

durabilă a economiei locale în concordanţă cu obiectivele Ariei

Protejate, precum și creșterea gradului de conştientizare a

populaţiei asupra capitalului natural din Aria Naturală Protejată

prin intermediul acţiunilor de informare şi educaţie ecologică.

Fiecare din temele alese pentru Planul de management

al Ariei Naturale Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa

amonte de Fântânele“ prezintă mai multe sub-teme, prin care

se asigură trecerea de la obiectivele propuse la acţiuni, așa

cum se prezintă în tabelul următor:

Tabelul 10. Temele, sub-temele și obiectivele prevăzute în Planul de management al Ariei protejate

“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

Tema: A. ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL ARIEI PROTEJATE

Obiectivul OA1. Întărirea capacităţii administrative, prin stabilirea unor mecanisme adecvate, pentru desfăşurarea

activităţilor specifice din cadrul Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

Sub-tema Comentarii/Justificări Prioritizare

Aa. Organizare

- Constituirea și funcționarea corelată a structurilor de administrare

necesare (custode, consiliul științific și consiliul consultativ);

- Materializarea limitelor pe teren şi menţinerea acestora.

Prioritate 1

Ab. Resurse umane

- Pregătirea personalului specializat și creşterea capacităţii resurselor

umane de administrare/manageriere a Ariei Naturale Protejate

Ac.Consultarea stakeholderi-lor - Administraţia locală, populaţia locală, ONG-urile, APM

Ad. Parteneriate/colaborare - Instituţii publice locale, Mediul privat, unităţi de învăţământ pre- și

universitar, ONG-uri;

- Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea

Planului de management.

Tema: B. MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂȚII, AL PEISAJULUI ȘI AL RESURSELOR

Obiectivul OB1. Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care a fost declarată aria

naturală protejată (inclusiv starea de conservare a acestora) cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul

conservării biodiversității şi evaluarea eficienţei managementului în Aria Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de

Fântânele“

Ba. Habitate - Conservare habitate

Prioritate 1 Bb. Fauna - Completarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru

speciile de faună de interes conservativ

Bc. Flora - Completarea/actualizarea inventarelor (evaluarea detaliată) pentru

speciile de floră de interes conservativ

Bd. Monitorizare şi cartografiere - Bază de informații privind situaţia exactă a speciilor de faună şi

flora

Be. Utilizarea durabilă a resurselor naturale -Pășunat, activități cinegetice, pescuit

-Promovarea utilizării durabile a pajiștilor și zonelor umede (stuf,

calitatea și nivelul apei, modalităţile de gestionare).

Tema: C. SUSȚINEREA COMUNITĂȚILOR UMANE, A PATRIMONIULUI CULTURAL LOCAL ȘI A ECONOMIEI DIN

PROXIMITATEA ARIEI PROTEJATE

Obiectivul OC1. Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanţă cu

obiectivele Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

Ca. Meşteşuguri şi artizanat Olărit – construit ocarine, împletituri de răchită, țesut covoare şi alte

meșteșuguri

Prioritate 2

Cb. Piaţa de desfacere Promovare și marketing, facilitarea desfacerii produselor tradiţionale

Cc. Produse agricole tradiţionale - Obținerea și promovarea agriculturii ecologice

Cd. Promovarea realizării și

comercializării de produse tradiționale

(legume, fructe, produse lactate, miere,

articole de artizanat), etichetate cu sigla

ariei naturale protejate.

- Obținerea identității zonale

- Creșterea nivelului de trai al localnicilor

Tema: D. CONȘTIENTIZAREA POPULAȚIEI ȘI EDUCAȚIA ECOLOGICĂ PRIVIND IMPORTANȚA ARIEI

PROTEJATE

Obiectivul OD1. Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Naturală Protejată “Râurile Desnăţui şi

Terpeziţa amonte de Fântânele“ şi principiile dezvoltării durabile

Da. Informare/mediatizare/conștientizare - Populaţie, Autorităţi ale administraţiei publice locale,

ONG-uri, unităţi de învăţământ locale și regionale;

- Creşterea nivelului de conştientizare (îmbunătățirea

cunoştinţelor) pentru grupurile interesate care au impact

asupra conservării biodiversităţii.

Prioritate 1

Db. Ecologizarea Ariei - zona din perimetrul Ariei, voluntariat, schimbarea atitudinii

şi comportamentului

Dc. Organizare evenimente - Informare şi conştientizare prin organizarea de evenimente

Dd. Conştientizarea vizitatorilor ocazionali - Reducerea poluării cauzate de vizitatorii ocazionali

Tema:E. MANAGEMENTUL VIZITATORILOR ŞI AL TURISMULUI

Obiectivul OE1.Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

în deplină concordanţă cu principiile dezvoltării durabile în vederea susţinerii comunităţilor locale învecinate

Ea. Informare şi promovare - Materiale de informare/promovare;

- Turism durabil (prin intermediul valorilor naturale și culturale)

Prioritate 3

Eb. Evenimente - Organizare/Participare la evenimente specifice

Ec. Infrastructura de semnalizare - Realizarea și instalarea bornelor, panourilor și indicatoarelor, pentru

evidențierea limitelor Sitului și realizarea de hărți, pliante, broșuri

Ed. Impactul antropic - Amenajări în vederea reducerii impactului asupra mediului

Au fost identificate și definite, așadar, următoarele teme principale care au fost luate în considerare în elaborarea Planului de

Management:

A. ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL ARIEI PROTEJATE

B. MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂȚII, AL PEISAJULUI ȘI AL RESURSELOR

C. SUSȚINEREA COMUNITĂȚILOR UMANE, A PATRIMONIULUI CULTURAL LOCAL ȘI A ECONOMIEI DIN

PROXIMITATEA ARIEI PROTEJATE

D. CONȘTIENTIZAREA POPULAȚIEI ȘI EDUCAȚIA ECOLOGICĂ PRIVIND IMPORTANȚA ARIEI PROTEJATE

E. MANAGEMENTUL VIZITATORILOR ŞI AL TURISMULUI

Asociate acestor teme principale au fost apoi definite obiectivele generale ale Planului de Management, în sensul în care acestea

reprezintă ţinte clare ce trebuie să fie atinse şi care contribuie la îndeplinirea scopului planului de management, în perioada de timp

declarată ca durată a planului de management, respectiv:

- Obiectivul OA1. Întărirea capacităţii administrative, prin stabilirea unor mecanisme adecvate, pentru desfăşurarea activităţilor

specifice din cadrul Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

- Obiectivul OB1. Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care a fost declarată aria naturală

protejată (inclusiv starea de conservare a acestora) cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul conservării

biodiversității şi evaluarea eficienţei managementului în Aria Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

- Obiectivul OC1. Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanţă cu

obiectivele Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

- Obiectivul OD1. Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Naturală Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa

amonte de Fântânele“ şi principiile dezvoltării durabile

- Obiectivul OE1.Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“


5. Implementarea

5.1. Plan de acţiuni

Pornind de la obiectivele majore de management stabilite și

prezentate în capitolul anterior pentru Aria Naturală Protejată

“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ s-a

elaborat un Plan de acțiuni, fiecare acţiune având una din cele

trei tipuri de priorităţi, cu următoarea semnificaţie:

-Prioritatea 1: acţiunea este obligatoriu să fie îndeplinită pe

parcursul duratei de existenţă a planului. Se aplică numai la

acţiuni cruciale, care dacă nu vor fi realizate vor submina

întregul plan.

-Prioritatea 2: acţiuni care ar trebui să fie realizate. Există un

element de flexibilitate, dar trebuie să existe un motiv temeinic

dacă aceste acţiuni nu au fost realizate.

Prioritatea 3: acţiuni ce ar putea să fie realizate când timpul

şi/sau resursele rămân disponibile după îndeplinirea acţiunilor

cu prioritatea 1 sau 2. Activitățile, măsurile, indicatorii de

finalizare, partenerii pentru implementare și resursele necesare,

prezentate în tabelul de mai jos nu sunt singurele ce se pot

defini pe perioada de implementare a Planului de Management,

deoarece se vor identifica și implementa și alte activități și

măsuri, care se vor include în planurile anuale de lucru, în baza

prevederilor din Planul Operațional.

Tabelul 11. Plan operational și program de lucru pe 5 ani

TEMA:

A. ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL ARIEI PROTEJATE

OBIECTIV :

OA1. Întărirea capacităţii administrative, prin stabilirea unor mecanisme adecvate, pentru desfăşurarea activităţilor specifice din

cadrul Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

ACŢIUNI DE MANAGEMENT

INDICATOR

DE

FINALIZARE

PR

IOR

IT

AT

E

Priorităţi ale acţiunilor

Parteneri pentru

implementare

Resurse

necesare

(lei)

Anul

1

Anul

2

Anul

3

Anul

4

Anul

5

2014 2015 2016 2017 2018

A1. Constituirea și funcționarea corelată a structurilor

de administrare necesare (custode, consiliul științific și

consiliul consultativ), pe baza următoarelor acțiuni :

- semnarea contractelor de încredinţare a ariei protejate

cu autoritățile responsabile pentru gestiunea ariei

protejate;

- achiziţionarea, amenajarea şi utilarea sediului

administrativ

- angajarea personalului necesar bunului mers al ariei

şi realizării controlului în teren.

- stabilirea clară a atribuţiilor Administraţiei propriu-

zise, a bugetului alocat pentru îndeplinirea acestora şi

statutului juridic;

- realizarea şi aprobarea unui regulament de ordine

interioară; elaborarea şi implementarea planurilor de

lucru anuale bazate pe planul de management

- dotare cu echipamente şi tehnologie adecvată -

infrastructură IT, bază materială.

Custode,

Administrare 1 Adminstratii locale,

ONG-uri, fundații,

asociații

nonguvernamentale

A2. Organizarea de întâlniri semestriale pentru

funcționarea consiliilor științific și consultativ, pe

baza următoarelor acțiuni de management:

- organizare întâlniri periodice, conform

statutului, ale structurilor de administrare.

Management

administrativ 1 Custode, Consiliul

științific, Consiliul

consultativ

A3. Consultarea, implicarea și colaborarea cu

instituții/organizații partenere pentru realizarea unui

management participative, prin:

- întâlniri de lucru cu administraţiile publice

- încheierea de contracte de colaborare şi

protocoale cu instituţii abilitate pentru pază si

protecţie, menţinerea curăţeniei pe teritoriul

ariei

- stabilirea legăturilor între administraţia ariei si

autorităţi naţionale şi locale, mass-media,

societăţi comerciale cu interes în zonă,

populaţia din zonele limitrofe, unităţi de

învăţământ, ONG-uri, etc.

- promovarea imaginii ariei protejate prin

mass – media, cu ocazia diverselor manifestări

sau evenimente radio sau TV

- articole, interviurii, emisiuni, conferinţe de

presă pentru sprijinirea obiectivelor ariei

naturale

- dezvoltarea unor programe de informare a

comunităţilor locale cu privire la importanţa

conservării biodiversităţii zonei, oportunităţile

şi constrângerile de dezvoltare prin editarea şi

distribuirea periodică a materialelor

informative despre arie.

Management

participativ,

Convenții/

Parteneriate,

Sprijin si

colaborare în

atingerea

obiectivelor şi

derularea

activităţilor

1 Universități, Instituții

de cercetare, Custode,

Autorități ale

administrației publice

locale, Consiliul

Județean Dolj, APM,

proprietari

A4. Comunicarea limitelor şi a zonării interne

către Direcţia de Urbanism şi Amenajarea

Teritoriului a Consiliului Judeţean Dolj şi toţi

administratorii de terenuri de pe raza ariei, prin:

- realizarea și instalarea bornelor, panourilor

și indicatoarelor, pentru evidențierea

limitelor Ariei protejate “Râurile Desnăţui

şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

- clarificarea situaţiei cadastrale a

terenurilor din interiorul ariei şi a

perimetrului ariei.

Indicarea

limitelor Ariei

protejate

1 Custode,

Consilii locale,

proprietari

A5. Desfășurarea de activități de autofinanțare,

prin:

- organizare activități de ecologizare pe

bază de voluntariat

- participarea custodelui la cursuri de

atragere fonduri prin proiecte,

sponsorizari.

- dezvoltarea unei strategii de marketing

pentru atragerea de fonduri din activități

comerciale: taxe vizitare, vânzare

materiale promoționale

- dezvoltarea unei strategii de lobby prin

care custodele să aibă acces la fonduri

guvernamentale, cum ar fi fondul de

mediu sau fonduri locale.

campanii de

strângere de

fonduri,

voluntariat,

sponsorizare

1 Custode,,

proprietari, sponsori

A6. Identificarea de noi surse de finanţare pentru

susţinerea activităţilor din cadrul Ariei Protejate

“Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de

Fântânele“, prin:

- elaborarea de cereri de finanțare pentru diferite

fonduri și programe de finanțare

Număr

contracte de

finantare

1 Custode,

Consilii locale,

Autorităţi ale

administraţiei

publice locale,

proprietari

A7. Elaborarea rapoartelor de activitate și

rapoartelor financiare, prin:

- prezentare rapoarte anuale

Arhiva Ariei

protejate 1 Custode

A8. Desfășurarea cursurilor de instruire necesare

formării personalului implicat în managementul

ariei naturale protejate, prin:

- instruirea şi coordonarea personalului de teren în

vederea supravegherii activităţilor turiştilor

- participarea la forme de pregătire individualizate

(specializări, perfecţionări, masterat, doctorat etc),

precum şi la forme de pregătire profesională în

concordanţă cu sarcinile şi atribuţiile postului şi

cu statutul profesional.

- participarea angajaţilor la cursuri de specializare

în ocupaţii noi, specifice domeniului de activitate

„Manager al sistemului de Management de

Mediu”, „Manager proiect”

- cursuri de comunicare şi managementul

conflictelor

- cursuri de operare GIS

Număr cursuri

frecventate,

Acţiuni de

pază cu

personalulul

arie, Seminarii

de instruire

1 Custode, ONG-

uri,universități

A9. Elaborarea și adaptarea periodică a

RegulamentuluiAriei Naturale Protejate “Râurile

Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“, prin:

-Actualizarea periodică a Regulamentului Parcului

şi a Planului de Management

Regulament şi

plan de

management

adaptat

schimbărilor

legale

1 custode

TEMA:

B. MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂȚII, AL PEISAJULUI ȘI AL RESURSELOR

OBIECTIV : OB1. Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru care a fost declarată aria naturală

protejată (inclusiv starea de conservare a acestora) cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul

conservării biodiversității şi evaluarea eficienţei managementului în Aria Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa

amonte de Fântânele“


INDICATOR

DE

FINALIZARE

PR

IOR

ITA

TE


Parteneri pentru

implementare

Resurse

necesare

(lei)

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

2014 2015 2016 2017 2018

B1. Inventarierea/evaluarea detaliată și monitoringul

stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor

de faună şi floră ce fac obiectul managementului conservativ din cadrul Ariei Protejate, prin:

- Deplasări în teren pentru completarea

inventarului (evaluarea detaliată) pentru

speciile de faună şi floră din arie;

- Controlarea/limitarea numărului câinilor care

însoțesc animalele domestice şi îndepărtarea

câinilor și pisicilor domestice hoinare, în

vederea protejării speciilor de interes

conservativ, pentru diminuarea şi/sau

eliminarea ameninţărilor pentru speciile de

faună şi floră.

- Identificarea şi cartarea arealelor şi a zonelor

de refugiu ale speciilor de interes european,

naţional şi local şi unde e cazul, protejarea

zonelor vulnerabile de reproducere.

Bază de date,

hărți cu flora,

fauna și

habitatele din

aria protejată

1

Universități, ,

APM, ADR,

Custode,

Firme specializate,

Voluntari, proprietarii

de terenuri din sit

B2. Reactualizarea anuală a listei și cartării

speciilor de floră şi faună din cadrul Ariei

Protejate, prin:

- introducerea rezultatelor de inventariere a

speciilor într-o bază de date

- continuarea activităţilor de monitorizare a

speciilor de păsări, mamifere, reptile, amfibieni și

nevertebrate de interes comunitar prin

inventariere, cartografiere

- crearea de hărţi GIS (Sistem Informatic

Geografic), actualizate periodic, care să prezinte

localizarea şi starea de conservare a principalelor specii de floră şi faună și de habitate

- crearea şi reactualizarea anuală a unei baze de

date GIS

- identificarea zonelor de interes special din

punctul de vedere al biodiversităţii.

Hărţi

actualizate

anual

1

Firme de proiectare,

Custode, ONG-uri

B3.Menținerea vegetației naturale de pe malurile

râurilor prin:

- interzicerea tăierii arborilor de pe malul apelor,

ca regulă pentru localnici

- plantarea de pâlcuri adiţionale de sălcii în

combinație cu plop alb

- refacerea progresivă a diversităţii naturale prin

plantarea de specii autohtone

- montare de panouri informative privind

interzicerea aruncării şi depozitării gunoaielor pe

malul apei

Km maluri cu

vegetație

defrișată

1 Consilii locale,

proprietari, custode,

Administraţia

Bazinală de Apă

Jiu Craiova, Ocoale

Silvice

B4. Menţinerea malurilor naturale prin limitarea

lucrărilor de regularizare; menținerea integrității și

a proceselor naturale în albia minoră și în lunca

inundabilă a râurilor Terpezița și Desnățui, prin:

- interzicerea aruncării şi depozitării gunoaielor pe

marginea apei,prin programe de conştientizare a

localnicilor şi prin panouri informative.

- evaluarea elementelor hidrologice de interes

pentru conservarea speciilor

-controlul proceselor geomorfologice actuale pe

suprafeţele agricole

Menținere

100% 1 Consilii locale,

APIA, proprietari,

custode,

Administraţia

Bazinală de Apă

Jiu Craiova

B5. Menţinerea integrităţii/evitarea fragmentării

habitatelor de pajişti prin:

- menţinerea suprafeţei actuale a habitatelor

specifice

- menținerea compoziției specifice a pajiștilor în

acțiunile de îmbunătățire/ refacere a

productivității prin utilizarea materialului de

însămânțare de proveniență locală

- limitarea modificării categoriilor de folosință în

sit, în special pe suprafețe cu habitate de fânețe

umede și în cazul arboretelor peste 80 de ani.

- interzicerea activităţilor de creştere a animalelor

pe terenurile afectate de procese geomorfologice -

alunecări de teren, eroziune, prăbuşiri.

- interzicerea arderii miriștilor

Hectare

afectate de

fragmentare

prin

lucrări /

investiții

1

Consilii locale,

APIA, proprietari,

custode

B6. Menținerea habitatelor de pajiști în stare bună

de conservare prin pășunat și cosit, cu respectarea

încărcăturii de animale și a perioadelor de

pășunat/cosit conform Regulamentului Ariei și

gestionarea activităților cinegetice, de pescuit,

prin:

- avizarea și controlul activităților de pășunat,

silvice și cinegetice

- aplicarea uui păstorit controlat, prin

introducerea, toamna, a turmelor de oi şi vite în

arie, pentru ca banda de ecoton (bandă de

aproximaiv 5 m între terenul agricol cultivat şi

tufărișurile compacte care bordează ariile

vizate)să nu se transforme în tufăriş, datorită

succesiunii vegetatiei,

- interzicererea vânătorii în perioade de pasaj ale

avifaunei - septembrie-octombrie; martie-aprilie.

- implementarea unui plan de patrulare în

perimetrul ariei protejate

Hectare de

habitate de

pajiști,

combatere

braconaj,

Documentații,

procese

verbale/consta

tări de control,

amenzi

1 Consilii locale,

Jandarmeria, Poliția

locală, proprietari,

Custode, AVP

B7. Creșterea nivelului de epurare a apelor

menajere a localităților de pe teritoriul sitului prin:

- asigurarea racordării locuințelor la utilități: apă

potabilă, canalizare, managementul deșeurilor.

- interzicerea deversării de ape menajere/uzate în

apele din interiorul și vecinătatea ariei

- interzicerea depozitării de deşeuri pe lângă

apele naturale, canale

- curățarea canalelor de drenare a apelor, pentru

evitarea colmatării

Reducerea

poluării apei și

a zonelor

umede

1 Consilii locale,

proprietari, custode,

APM, ADR

B8.Stabilirea propunerilor de plăți compensatorii

pentru prevenirea abandonului de terenuri și lobby

pentru alocarea sumelor necesare proprietarilor (plăți

agromediu și plăți Natura 2000), prin:

- sprijin în acordarea de subvenţii şi compensaţii

proprietarilor de terenuri în vederea aplicării măsurilor

de conservare

- cooperarera cu instituţiile şi organismele implicate in

elaborarea si implementarea unui sistem de

compensaţii pentru proprietarii care deţin terenuri în

aria protejată

- descurajarea abandonului pajiştilor, în vederea

menținerii habitatelor de interes pentru conservare.

- asigurarea respectării legislației cu privire la

impozitul pe teren în cazul în care se impun restricții

de utilizare cu scop de conservare prin avizarea

solicitărilor din partea proprietarilor / administratorilor

de terenuri agricole (Legea 49/2011, art. 26 alin 3).

Nr. subvenţii

accesate,

Menținerea

folosinței

actuale și

descurajarea

abandonului

terenurilor cu

pajişti pentru

menținerea

habitatelor de

interes de

conservare.

1 APM, ADR, univertăți,

APIA, ONG,

proprietari, Consilii

locale

B9.Stimularea activității de cercetare pe teritoriul ariei

protejate prin:

- stabilirea de parteneriate cu Universitatea din

Craiova, APM, Garda de Mediu

- efectuarea perioadelor de practică a studenților în

interiorul ariei protejate

- elaborarea de lucrări de licență, dizertații cu teme

privind conservarea habitatelor și a biodiversității în

cadrul Ariei protejate

- organizarea de sondaje sociologice în cadrul ariei

protejate

Studii de

fezabilitate,

Studii de

impact, Lucrări

științifice

publicate

2 Universități, ADR,

APM, custode

TEMA:

C. SUSȚINEREA COMUNITĂȚILOR UMANE, A PATRIMONIULUI CULTURAL LOCAL ȘI A ECONOMIEI

DIN PROXIMITATEA ARIEI PROTEJATE

OBIECTIV :

OC1. Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanţă cu obiectivele

Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“


INDICATOR

DE

FINALIZARE

PR

IOR

ITA

TE


Parteneri pentru

implementare

Resurse

necesare

(lei)


2014 2015 2016 2017 2018

C1. Promovarea Ghidului privind cele mai bune

practici agricole și a Codului pentru bune conditii

agricole si de mediu (GAEC - Good Agriculture

and Environment Conditions) în rândul

agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale

protejate, prin:

- seminarii de informare

- verificări în intervalul iunie – august

privind corectitudinea datelor furnizate de

fermieri prin deplasări în teren

Informare,

Controale pe

teren

2 Administrații locale,

APIA, proprietari,

custode

C2. Stimularea accesării de fonduri europene

pentru administrarea durabilă a terenurilor

agricole (ex.: Planul Național de Dezvoltare

Rurală), prin:

- seminarii de informare, exemple de bune

practici

- formulare oferte, scriere de cereri de

finanțare pentru accesări fonduri

nerambursabile

Stimulare

sector agricol

privat


APIA, proprietari,

custode

C3. Identificarea producătorilor de produse

tradiționale de pe teritoriul Sitului și acordarea

suportului necesar pentru înființarea de ateliere

pentru ucenici și realizarea de produse tradiționale

etichetate cu sigla sitului, prin:

- vizite directe la producători;

- organizare seminarii de informare

- elaborarea unei sigle pentru produsele

tradiționale obținute în sit

Număr de

producători 2

Administrații locale,

proprietari,

Camera Comerțului,

custode

C4. Elaborarea unui set de norme ce trebuie

îndeplinite pentru ca un produs să fie considerat

tradițional și adecvat Ariei Protejate, prin:

- asistenţă tehnică acordată producătorilor în

elaborarea documentaţiei conform

legislaţiei comunitare şi naţionale in

vederea obținerii unei protecţii de

denumire geografică pentru produsele

tradiționale;

- diseminarea prevederilor legislaţiei

naţionale şi comunitare privind produsele

tradiţionale şi ecologice româneşti;

1 set normativ 2 Administrații locale,

proprietari,

Camera Comerțului,

custode

C5. Promovare și marketing pentru produsele

tradiționale și cele etichetate cu sigla Ariei

Protejate, prin:

- asigurarea de suport și sprijin financiar și

tehnic pentru producători: programe de

instruire, consultanță pentru proiecte,

proiectare piețe de desfacere

- explicarea elementelor unice pe etichete

personalizate, cu informaţii suplimentare

despre caracteristicile unice ale

produsului, pentru a atrage atenţia

- afişarea de postere în locuri publice,

distribuire de fluturaşi informativi

Stimulare

piață de

desfacere


proprietari,

Camera Comerțului,

custode

C6. Organizarea de cursuri pentru învățare

meșteșuguri – olărit, ocarina, împletit, țesut

covoare (gen tabere sau școală de vară) și

promovarea realizării de eco-pensiuni, cu produse

tradiționale

Cursuri

periodice

adresate

grupurilor

țintă din zonă

și nu numai

2 Unități de

învățământ din

zonă, Consilii

locale, custode

C7. Promovarea certificării produselor tradiționale

alimentare și nonalimentare și a celor ecologice

obținute de producătorii din zonă, prin:

- mediatizare radio sau TV

- seminarii gratuite de informare la nivelul

administrațiilor locale

Informări,

Întâlniri

3 Autorități în

domeniu,organisme

de certificare,

Consilii

locale,

proprietari

C8. Asigurarea desfacerii produselor

agroalimentare tradiţionale şi artizanale cu ocazia

evenimentelor organizate în proximitatea Ariei

Protejate, prin:

- crearea de puncte de

desfacere/comercializare a produselor

tradiţionale în cadrul comunităţilor locale;

- oferte speciale - reduceri de preţ, etichete

personalizate şi de sezon, producţie la

comandă;

- promovarea la târguri şi evenimente

specializate;

- accesarea pieţei regionale, prin degustări

gratuite ale produselor locale, adresate

potenţialilor clienţi (în târguri, piețe,

magazine, pe stradă);

- amenajarea unor puncte de colectare de

produse agricole in vederea introducerii in

circuitul comertului en gros.

Convenții

încheiate cu

proprietarii

cultivatori,

Minimum 1

punct de

desfacere

2 Consilii locale,

Administrația

piețelor,

proprietari, custode

TEMA:

D. CONȘTIENTIZAREA POPULAȚIEI ȘI EDUCAȚIA ECOLOGICĂ PRIVIND IMPORTANȚA ARIEI

PROTEJATE

OBIECTIV :

OD1. Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Naturală Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa

amonte de Fântânele“ şi principiile dezvoltării durabile


INDICATOR

DE

FINALIZAR

E

PR

IOR

IT

AT

E


Parteneri pentru

implementare

Resurse

necesare

(lei)

Anul

1

Anul

2

Anul

3

Anul

4

Anul

5

2014 2015 2016 2017 2018

D1. Elaborarea şi introducereaa unui program de

educaţie ecologică, de informare și conștientizare,

în instituţiile de învăţământ din zona Ariei

Protejate, prin:

- întâlniri cu personalul didactic şi elevi.

- desfăşurarea de ore de ecologie în teren

- promovarea măsurilor şi acţiunilor de

prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie

în caz de risc natural, în parteneriat cu

societatea civilă şi administraţiile publice

locale

Informare/edu

care/conștienti

zare

1 Unități de

invăţământ, de cult

şi cultură locale și

regionale, Muzee,

ONG, voluntari,

Consilii locale

custode,

D2. Crearea și actualizarea permanentă a paginii

WEB al Arie Protejate “Râurile Desnăţui şi

Terpeziţa amonte de Fântânele“

Prezentare,

informare,

indrumare,

educare

1 Firmă de

specialitate,

custode, voluntari

D3. Desfăşurarea de acţiuni de ecologizare a Ariei

Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de

Fântânele“, cu implicarea comunităţilor locale,

prin promovarea activităţilor de voluntariat, prin:

- acţiuni de protecţie a mediului:

colectare/depozitere deşeuri, infrastructură

- acţiuni de implicare a copiilor în protejarea

mediului – igienizare locații din caderul ariei

protejate

Minim 1

acţiune/an.

Reducerea

poluării în

zona ariei

naturale.

Creşterea

gradului de

confort şi

civilizaţie a

locuitorilor

1 Comunităţile locale,

ONG-uri, Agenţii

guvernamentale în

teritoriu,Custode,

unități de

învățământ din zonă

D4. Evaluarea impactului activităților de

comunicare, informare, conștientizare și educație

ecologică realizate, prin :

- realizarea şi difuzarea de materiale cu

caracter educativ

- sondaje, chestionare sociologice

- teste de evaluare a gradului de

conştientizare şi înţelegere a aspectelor

ecologice de către grupurile şcolare,

înainte şi după derularea programelor

educaţionale

Broșuri,

chestionare,

sondaje, teste

1 Custode,

Voluntari,ONG-uri

D5. Promovarea principiilor specifice activităţilor

de voluntariat, ca factor de învăţare non formală:

- implicarea voluntarilor în activităţile ariei:

amenajări şi reparaţii trasee turistice,

igienizare, inventarieri de floră şi faună;

- folosirea ariei ca sală de clasă în aer liber,

în folosul comunității locale

1 campanie/an 1 Custode,

Voluntari,ONG-uri,

școli

D6. Crearea de structuri de specialitate prin

pregătire în domeniile: ecologie, ingineria

mediului, gestionarea resurselor naturale, conform

principiilor dezvoltării durabile, prin:

- formarea profesională a adulţilor conform

OUG 129/2000 cu modificările şi

completările ulterioare prin îmbunătăţirea

planurilor de dezvoltare profesională şi a

situaţiei formării profesionale în probleme

de management

- participarea localnicilor și a angajaţilor

ariei protejate la cursuri de pregătire

profesională şi stagii de formare în

domeniul tehnologiei informaţiei şi

comunicării.

Învățământ

universitar,

Educație

continuă

2 Universități,

voluntari,

Personalul

unităților de

administrație locală

TEMA: E. MANAGEMENTUL VIZITATORILOR ŞI AL TURISMULUI

OBIECTIV : OE1. Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“



INDICATOR

DE

FINALIZARE

PR

IOR

ITA

TE


Parteneri pentru

implementare

Resurse

necesare

(lei)


2014 2015 2016 2017 2018

E1. Realizarea unui ghid destinat operatorilor de

turism privind includerea în activitatea acestora a

unur programe de prezentare a valorilor naturale

și culturale – tradiții, meșteșuguri - de pe teritoriul

Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa

amonte de Fântânele“

1 ghid de

informare

turistică

3 Custode,


Agenții de turism

E2. Realizarea și amplasarea de panouri

indicatoare și întreținerea anuală a acestora,

prin:

- amplasarea de panouri, indicatoare, plăci,

marcaje pentru orientare, educaţie şi

informare în teren

Informare,

îndrumare,

Turişti

informaţi

pentru evitarea

pagubelor si

pericolelor

3 Custode, Consilii

locale, ONG,

proprietari

E3. Identificarea, delimitarea și amenajarea unor

locuri de campare, de popas, de depozitare deșeuri

și amplasarea de inscripții corespunzătoare,

vizibile

Reducerea

impactului

antropic,

promovarea

conceptelor de

protejare si

conservare a

patrimoniului

natural,

Turişti

informaţi

pentru evitarea

pagubelor si

pericolelor

3 Custode,

adminstrații locale,

APM, Garda de

Mediu, ONG-uri

E4. Elaborarea de materiale informative,

educaționale și promoționale pentru distribuire în

unitățile de învățământ și instituțiile din zonă

Pliante,

broşuri,

ghiduri

elaborate

2

Custode,


unități de

învățământ

E5. Organizarea de evenimente locale și

regionale:

- stabilirea unei sărbători locale, desemnată ca

Ziua Rezervației Naturale “Râurile Desnăţui şi

Terpeziţa amonte de Fântânele“.

- serbări câmpenești, tărguri de vară, turism

religios

Minim 1

eveniment/an 2 Custode,

Adminstrații locale,

Agenții de turism,

ONG-uri

6. Monitorizarea stării de conservare

6.1. Plan de monitorizare a obiectivelor

Implementarea Planului operațional prezentat anterior

pentru următorii 5 ani este un proces laborios, pentru a cărui

eficientizare se propune un Plan de monitorizare a

obiectivelor vizate de prezentul Plan de management al Ariei

Protejate Naturale “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de

Fântânele“, pornind de la premiza că monitorizarea stării de

conservare este un proces şi nu un scop în sine, scopul fiind

supravegherea evoluţiei stării de conservare a speciilor şi

habitatelor de importanţă comunitară din sit ca urmare a

aplicării măsurilor de management, pe baza unor indicatori de

monitorizare, prezentați în tabelul următor:

TEME

ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL ARIEI PROTEJATE

MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂȚII, AL PEISAJULUI ȘI AL

RESURSELOR

SUSȚINEREA COMUNITĂȚILOR UMANE, A PATRIMONIULUI

CULTURAL LOCAL ȘI A ECONOMIEI DIN PROXIMITATEA ARIEI

PROTEJATE

.CONȘTIENTIZAREA POPULAȚIEI ȘI EDUCAȚIA ECOLOGICĂ

PRIVIND IMPORTANȚA ARIEI PROTEJATE

MANAGEMENTUL VIZITATORILOR ŞI AL TURISMULUI

OBIECTIVE

Întărirea capacităţii administrative, prin stabilirea unor mecanisme

adecvate, pentru desfăşurarea activităţilor specifice din cadrul Ariei

Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

Asigurarea bazei de informații/date referitoare la speciile și habitatele pentru

care a fost declarată aria naturală protejată (inclusiv starea de conservare a

acestora) cu scopul de a oferi suportul necesar pentru managementul

conservării biodiversității şi evaluarea eficienţei managementului în Aria

Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a

economiei locale în concordanţă cu obiectivele Ariei Protejate “Râurile

Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“

Creşterea gradului de educare şi conştientizare privind Aria Naturală

Protejată “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ şi principiile

dezvoltării durabile

Valorificarea potenţialului turistic al Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi

Terpeziţa amonte de Fântânele“ în deplină concordanţă cu principiile

dezvoltării durabile în vederea susţinerii comunităţilor locale învecinate

Corespondenţa obiectiv-

acţiuni

Frecvenţa

Periodică-P

Continuă-C După necesităţi-N

Indicator de monitorizare

Constituirea și funcționarea corelată a

structurilor de administrare necesare (custozi,

consiliul științific și consiliul consultativ);

Aa, Ab, Ac, Ad

N

Administrare Arie Protejată Naturală

Desfășurarea cursurilor de instruire necesare

formării personalului implicat în

managementul ariei naturale protejate

Aa, Ab, Da

C

Creşterea capacităţii resurselor

umane de administrare/manageriere a

Ariei Naturale Protejate

Actualizarea permanentă a inventarierii

habitatelor, în scopul monitorizării stării

resurselor naturale și a impactului antropic.

Ba, Be C Bază de date, hărți cu reevaluarea

limitelor, habitatelor

Actualizarea permanentă a inventarierea stării

de conservare a speciilor de floră și faună, pe

baza unei evaluări anuale a impactului

antropic

Bb, Bc, Bd, Be C Rapoarte de teren, Lista cauzelor şi a

efectelor impactului antropc, Hărți

actualizate

Realizarea de rapoarte anuale privind

monitoringul fizic, chimic şi biologic

Ba, Be P Rapoarte anuale, Statistici

Verificarea anuală a cursurilor de apă

(vegetaţie, gunoaie, debite)

Ba, Be, Db P Rapoarte anuale

Verificarea anuală a infrastructurii ariei, a

indicatoarelor şi a panourilor

Ea, Ec, Ed C Inspecții de teren, rapoarte

Dezvoltarea sectorului meşteşugăresc şi al

produselor agricole tradiţionale, generatoare

de dezvoltare economico-socială

Ca, Cb, Cc, Cd, Dc, Eb C Deplasări în teren, Rapoarte

Monitorizarea acţiunilor întreprinse pentru

combaterea braconajului

Be, Da, Dd P Raport anual, deplasări în teren

Amenzi colectate

Monitorizarea evenimentelor de educare şi

conştientizare organizare în cadrul Ariei

Da, Db, Dc, Dd, Ea, Ed P Rapoarte, număr evenimente

organizate/an

Monitorizarea numărului de contracte,

parteneriate/colaborări încheiate/derulate

Ad, Eb P Statistici, rapoarte anualepentru

finanțare activitate în cadrul Ariei

Evaluarea finala a planului de management

după 5 ani de activitate, elaborarea unui nou

plan

- - % de implementare

Programul de monitoring trebuie să poată furniza date şi

informaţii utile asupra stării de conservare a speciilor şi

habitatelor de interes comunitar prezente în sit. Deşi aparent

acesta pare un obiectiv uşor de atins, există două dificultăţi

metodologice majore:

a) identificarea şi definirea parametrilor care indică starea

favorabilă de conservare şi stabilirea valorilor prag pentru

aceştia;

b) stabilirea celor mai bune metode şi tehnici de determinare a

parametrilor selectaţi pentru evaluarea stării favorabile de

conservare.

Pe lângă aceste dificultăţi metodologice, pot să apară o serie de

probleme generate de asigurarea resurselor financiare, a

resurselor umane calificate, a resurselor de timp, a logisticii

adecvate, de apariţia unor factori de risc generaţi de condiţiile

de mediu, de apariţia unor factori destabilizatori. Succesul

monitorizării depinde în mare măsură de existenţa unor

specialişti calificaţi sau instruiţi corespunzător, care să facă

identificarea corectă a indivizilor ce aparţin speciilor care

trebuie monitorizate, sau a habitatelor, aplicarea corectă a

metodologiei de monitorizare, etc. Personalul calificat al

custodelui trebuie să fie asistat de specialişti în unele aspecte

legate de identificarea unor specimene, stocarea, prelucrarea şi

interpretarea datelor. Existenţa unor colecţii ştiinţifice, a unor

echipamente de laborator este necesară pentru identificarea cu

certitudine a unor specimene. De asemenea, experienţa

căpătată într-un studiu pilot sau inventariere anterioară este

adesea vitală pentru asigurarea succesului unui program de

monitoring. Implementarea unui program de monitoring

implică stabilirea unei perioade de timp suficient de întinsă

pentru a fi relevant şi rezervarea celor mai propice perioade

pentru realizarea activităţilor de monitorizare pentru această

activitate. Condiţiile meteorologice nefavorabile, apariţia unor

fenomene destabilizatoare în cuprinsul sitului pot îngreuna

desfăşurarea activităţii de monitorizare. Din aceste motive, se

poate ivi situatia in care acțiunile planificate au fost corect

implementate, dar una sau mai multe probleme au luat

amploare cu mult mai repede decât s-a estimat, astfel încât este

necesară prevederea de acțiuni suplimentare pentru soluționare

în următorul Plan revizuit.De asemenea, este posibilă și situația

inversă, în care o prăbușire a unui anumit sector industrial sau a

pieței agricole poate elimina cauza care a generat problema. În

acest caz, acțiunile prevăzute în Plan pentru această problemă

trebuie oprite, iar resursele alocate sunt transferate altor acțiuni.

7. Concordanţa cu politicile naţionale şi europene

Prezentul Plan de management al Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“, prin temele, obiectivele şi acţiunile propuse,

asigură corespondenţa cu politicile comunitare, naţionale, regionale şi judeţene prezente, respectiv:

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene – care prevede și conservarea şi managementul resurselor naturale, obiectivul general

propus constând în îmbunătăţirea managementului şi evitarea supraexploatării biodiversității. Conform Strategiei UE privind

biodiversitatea până în anul 2020, Uniunea Europeană propune o nouă abordare privind măsurile de conservare a biodiversităţii în perioada

2011-2020, vizând reducerea ritmului de dispariţie a speciilor, refacerea, pe cât posibil, a ecosistemelor din UE şi participarea la eforturile

internaţionale în domeniu, așa cum sunt prevăzute și acțiunile prezentului Plan de management. În conformitate cu prevederile Directivelor

Uniunii Europene privind Păsările şi Habitatele trebuiesc pregătite şi realizate măsuri relevante de protecţie pentru speciile şi habitatele de

importanţă comunitară şi aplicarea unor măsuri specifice de conservare în vederea asigurării stării de conservare favorabilă a acestora, așa cum

sunt prevăzute și în prezentul plan de management.

Strategiile Lisabona şi Goteborg - prezentul proiect răspunde obiectivelor strategiilor Lisabona si Goteborg deoarece, pe de o parte

contribuie la crearea de noi locuri de muncă, iar pe de altă parte,din punct de vedere al protecţiei durabile a mediului, proiectul va ţine cont de

protejarea patrimoniului cultural şi de reducerea presiunii antropice asupra mediului.

Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României. Orizontul 2010-2020-2030 îşi propune și conservarea biodiversităţii şi a

patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000. Obiectivul principal în

perioada de referinţă este implementarea unor sisteme adecvate de management pentru protecţia naturii în vederea conservării diversităţii

biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică. Acţiunile prevăzute vizează întărirea capacităţii instituţionale, la nivel

naţional şi local, şi atragerea participării publice (un rol important revenind ONG-urilor) pentru conformarea cu Directivele relevante ale UE,

în special cele referitoare la păsări şi habitate, în corelare cu dezvoltarea reţelei Natura 2000.

Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României. Orizontul 2010-2020-2030 – care are ca obiectiv și Dezvoltarea durabilă

şi promovarea turismului, așa cum este prevăzut și în Planul de management al ariei studiate, precum și Master Planul pentru Dezvoltarea

Turismului Naţional 2007-2026, care prevede faptul că este necesară dezvoltarea mai multor produse/programe turistice, în scopul

îmbunătăţirii gamei de atracţii şi activităţi oferite vizitatorilor, existând oportunităţi pentru extinderea durabilă a activităţilor vizitatorilor în

zonele protejate.

Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 - prezentul proiect răspunzând prin temele și obiectivele propuse direcţiilor prevăzute de acest

document la nivel național, respectiv dezvoltarea durabilă a valorilor naturale şi îmbunătăţirea calităţii mediului, integrarea politicii de

protecţie a mediului în politicile regionale şi sectoriale, protecţia şi conservarea patrimoniului natural, conservarea biodiversităţii, reducerea

disparităţilor între regiuni şi îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii publice, promovarea educaţiei în ceea ce priveşte protecţia mediului

şi fluxul de informaţii.

Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia – conceput ca un instrument de programare cu ajutorul căruia se urmărește atragerea de

fonduri în regiunea Oltenia, asigură o justificare a necesității de finanțare din fondurile Uniunii Europene în diverse sectoare economice care se

regăsesc la nivelul regiunii. Obiectivele prezentului Plan de management al Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de

Fântânele“ corespund obiectivelor generale pentru dezvoltarea regională socio-economică, precum și priorităţilor strategice regionale, detaliate

în măsuri de intervenţie specifice, stabilite în strânsă corelare cu cele din cadrul politicii naționale de dezvoltare, orientată spre atingerea

obiectivului de coeziune economică și socială de către România în calitate de stat membru al UE, obiectivele prioritare fiind orientate în

principal spre domeniile de intervenție ale Instrumentelor Structurale și ale fondurilor europene care finanțează dezvoltarea rurală. Obiectivele

prevăzute în prezentul Plan de management al Ariei Protejate “Râurile Desnăţui şi Terpeziţa amonte de Fântânele“ corespund, în egală măsură

și Planului Regional de Actiune pentru Mediu – Regiunea 4 Sud-vest Oltenia, ce are in vedere dezvoltarea durabilă a comunităților locale

din Regiunea 4SV OLTENIA, pornind de la starea factorilor de mediu, dar și de la problemele specifice privind calitatea vieții populației,

starea de sănătate, legislația, precum și educația ecologică precum și Planului de Dezvoltare Regionala a ADR S-V Oltenia și Planului

Operațional Regional în regiunea Sud Vest Oltenia (respectiv Axa 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, vizând crearea,

dezvoltarea și modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potențial turistic).

Strategia de Dezvoltare Regională 2007 - 2013 a Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia - Proiectul contribuie la realizarea obiectivului

specific al Strategiei de Dezvoltare Regională 2007-2013 a Regiunii Sud-Vest Oltenia, şi anume “Creşterea atractivităţii regionale şi

dezvoltarea durabilă a regiunii prin îmbunătăţirea infrastructurii, valorificarea zonelor şi a potenţialului turistic”.

Planul de Dezvoltare Regională ADR Sud –Vest Oltenia Capitolul 9: “Disparităţi regionale” - proiectul se încadrează într-o arie tematică

ce se caracterizează prin contribuţia la dezvoltarea economică prognozată, urmare a sporirii atractivităţii zonei, fapt ce va conduce la reducerea

diferenţelor de dezvoltare între regiunile componente ale ADR Sud-Vest Oltenia.

8. Regulamentul de funcționare a Ariei Naturale Protejate Raurile Desnatui si Terpezita amonte de

Fantanele

8.1. ÎNFIINŢAREA, SCOPUL, LIMITELE ŞI MANAGEMENTUL ARIA NATURALA PROTEJATA VALEA REA-

RADOVAN COD SIT 2.385

Art. 1. Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 a fost instituita prin Ordinul ministrului mediului nr. 1964/ declararea siturilor de

importanţă comunitară ca parte integranta a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Art. 2. Scopul desemnării este asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru este protecţia şi conservarea unor specii şi habitate de interes

comunitar. Acest scop urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului

promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei

locale. De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere sau turism.

Art. 3. Limitele Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 sunt prezentate în Anexa nr. 3 a Ordinului ministrului mediului nr.

1964/2007privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Art. 4. Prin Planul de Management al Ariei Naturala Protejate Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 vor fi stabilite măsurile şi mijloacele necesare

asigurării unei stări favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor naturale ce fac obiectul desemnării sitului.

Art. 5.

(1) Responsabilitatea managementului Ariei Naturale Protejate Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 va reveni custodelui, in momentul in care acesta va

fi desemnat.

(2) Custodele Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, numit în continuare Custode, integrează într-un plan unitar şi

supraveghează toate activităţile din Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, organizează şi efectuează activităţile specifice,

asigurând o gospodărire unitară a sitului.

Art. 6. (1) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes

comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, trebuie supus unei evaluări adecvate

a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia.

(2) Avizarea, de către Custode, a planurilor/proiectelor menţionate la alin. (1) este obligatorie.

(3) Procedura de avizare este descrisă în Anexa nr.2 la prezentul Regulament

Art. 7. Planul de management al Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 va ţine cont de exigenţele economice, sociale şi culturale

precum şi de particularităţile regionale şi locale, prioritate având obiectivele care au dus la declararea acestuia ca sit de importanţă comunitară.

Art. 8. Respectarea planului de management şi regulamentului este obligatorie pentru Custodele sitului, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice

care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea Ariei Naturale Protejata Valea Rea-

Radovan cod sit 2.385.

Art. 9. Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională precum şi orice alte planuri de exploatare / utilizare a resurselor

naturale vor fi armonizate de către autorităţile emitente ale acestora cu prevederile planului de management şi a regulamentului în termen de 12 luni

de la data aprobării planului de management.

Art. 11. Autorităţile locale şi naţionale cu competenţe şi responsabilităţi în reglementarea activităţilor din sit sunt obligate să instituie de comun acord

cu Custodele sitului, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale, conform prevederilor prezentului regulament şi a

planului de management, ţinând cont de faptul că acesta face parte din reţeaua europeană Natura 2000.

8.2. ACTIVITĂŢI PERMISE ÎN ARIA NATURALA

PROTEJATA VALEA REA-RADOVAN COD SIT 2.385

ACTIVITĂŢI DE SILVICULTURĂ, DE GOSPODĂRIRE

A FONDULUI CINEGETIC ŞI PISCICOL

Fondul forestier

Art. 12. Fondul forestier naţional de stat şi privat precum şi

vegetaţia forestieră din afara acestuia va fi administrată de

către ocoale silvice de stat sau private legal constituite.

Proprietarii de teren din fond forestier vor încheia obligatoriu

contracte de administrare cu structuri silvice de administrare

legal constituite.

Art. 13. Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul silvic

de terenuri din perimetrul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-

Radovan cod sit 2.385, se poate face numai pentru obiective

care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea

securităţii şi sanătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea

catastrofelor naturale. Pentru orice plan sau proiect care

necesită scoaterea definitivă ori temporară din circuitul silvic

de terenuri de pe raza Ariei Naturale Protejata Valea Rea-

Radovan cod sit 2.385, aceasta se va face cu respectarea art. 28

din OUG 154/2008, referitor la procedura de evaluare

adecvată.

Art. 14. Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus

în Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385

se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele

silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind

zonarea funcţională a pădurilor. Lucrări în afara celor

prevăzute în amenajamentele silvice se execută numai cu

acordul Custodelui şi al autorităţii publice centrale care

răspunde de protecţia mediului.

Art. 15. Amenajamentele silvice ale unitătilor de producţie/

proprietăţilor ce intră în componenţa Ariei Naturale Protejata

Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 vor fi revizuite în mod

obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea planului de

management.

Art. 16. Planurile amenajistice vor include date privind

distribuţia elementelor de biodiversitate de interes naţional, cât

şi cele precizate în legislaţia specifică siturilor Natura 2000 în

suprafaţa pădurii. Se vor avea în vedere: speciile şi habitatele

naturale de interes comunitar ce fac obiectul desemnării

sitului.

Art. 17. Elaborarea propunerilor de intervenţii în pădurile

cuprinse în Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod

sit 2.385 vor include o evaluare a impactului acestora asupra

elementelor de biodiversitate pentru care a fost constituit situl

de importanta comunitară, luându-se în calcul intensitatea

intervenţiei şi suprafaţa pe care se propune intervenţia

respectivă.

Art. 18. Amenajamentele elaborate după aprobarea planului de

management vor include un capitol de monitorizare a evoluţiei

elementelor specifice care au determinat constituirea sitului de

importanţă comunitară.

Art. 19. Elaborarea planurilor de amenajament pentru fondul

forestier din Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod

sit 2.385 va include o fază de consultare publică, atît în cadrul

conferinţelor de amenajare, cât şi în reuniuni organizate, după

caz, de către Custode.

Art. 20. În situaţiile în care prin planul de management sunt

permise activităţi de ecoturism, pot fi prevazute lucrări de

amplasare a unor căi de vizitare pentru turişti (alei pietonale,

drumuri de acces, bănci pentru odihnă, panouri instructiv -

educative, etc).

Art. 21. În pădurile cu arborete necorespunzătoare din punct de

vedere ecologic din Aria Naturala Protejata Valea Rea-

Radovan cod sit 2.385 se va prevedea prin amenajament

reconstrucţia ecologică a acestora. În toate situaţiile se

recomandă înfiinţarea sau reînfiinţarea noilor arborete prin

procedee cât mai naturale.

Fondul Cinegetic

Art. 22. Acţiunile de evaluare a vânatului şi de interpretare a

rezultatelor se organizează de către gestionarii fondurilor de

vânătoare cu participarea Custodelui. Gestionarii fondurilor de

vânătoare au obligaţia de a anunţa Custodele cu 5 zile

lucratoare înainte despre intenţia de organizare a evaluării

vânatului, urmând să se ajungă la un acord comun în ceea ce

priveşte data evaluării. Gestionarilor fondurilor de vânătoare le

revine obligaţia de a convoca şi reprezentanţii celorlalte

instituţii ale statutului abilitate în acţiunea de gospodărire a

fondului cinegetic.

Art. 23. Vânătoarea se va organiza şi desfăşura în conformitate

cu prevederile Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic

nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi ale

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice cu modificările şi

completările ulterioare.

Art. 24. Acţiunile de monitorizare a efectivelor din specii de

interes cinegetic, a stării de sănătate a acestora precum şi paza

împotriva acţiunilor ilegale care pot afecta fauna sau arealele

unde acestea se găsesc se organizează în comun de către

personalul de specialitate al gestionarilor fondurilor de

vânătoare legal constituite şi Custode.

Art. 25. Managementul speciilor de interes vânătoresc din

perimetrul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit

2.385 se va face conform prevederilor legislaţiei specifice din

domeniu.

Art. 26. Faptele ilegale din domeniile vânătorii şi pescuitului

pot fi constatate şi sancţionate de către personalul Custodelui

împuternicit în acest sens, precum şi de alte persoane abilitate

conform prevederilor legale.

2.1.3. Fondul Piscicol

Art. 27. Orice activitate ce se desfaşoară în bazinele piscicole

naturale va respecta măsurile şi reglementările prin care se

asigură conservarea biodiversitaţii şi exploatarea raţională a

fondului piscicol, prin practicarea pescuitului sportiv în

condiţii de păstrare a echilibrului ecologic.

Art. 28. Până la adoptarea Planului de Management este

interzisă capturarea speciilor de peşti de interes comunitar ce

fac obiectul desemnării sitului şi a celor strict protejate.

PAJIŞTILE

Art. 29.

(1) Terenurile din perimetrul Ariei Naturale Protejata Valea

Rea-Radovan cod sit 2.385 evidenţiate ca pajişti, indiferent de

forma de proprietate, se folosesc în exclusivitate pentru

păşunat, fâneaţă, activităţi apicole, cultivarea plantelor de

nutreţ, în vederea obţinerii de masă verde, fân sau seminţe.

(2) Custodele, prin reprezentanţii săi din teritoriu vor lua la

cunoştinţă despre amplasarea stupinelor pe teritoriul siturilor şi

vor încheia cu apicultorii beneficiari un angajament în care vor

fi inserate toate obligaţiile pe care aceştia vor trebui să le

respecte.

Art. 30. Utilizarea durabilă a pajiştilor pentru cosit şi/sau

păşunat este permisă numai cu animalele domestice proprietate

a membrilor comunităţilor ce deţin aceste păşuni sau care deţin

dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin

legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi

cu speciile şi efectivele avizate de custode astfel încât să nu fie

afectate habitatele naturale şi nici speciile de floră şi faună.

Art. 31. Păşunatul şi activitatea apicolă pastorală se supun

următoarelor reglementări:

a) pe teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-

Radovan cod sit 2.385 păşunatul şi activitatea apicolă

sunt permise cu avizul Custodelui;

b) în cazul degradării păşunilor, Custodele poate opri

de la păşunat anumite suprafeţe, pentru o perioadă, în

scopul refacerii covorului vegetal;

c) este interzis păşunatul fără contracte încheiate cu

deţinătorii/administratorii păşunilor;

d) este interzis păşunatul cu mai multe animale sau din

alte specii decât cele specificate în avizul Custodelui;

e) păşunatul este interzis în fondul forestier indiferent

de proprietar şi/sau administrator;

f) amplasarea de stâne, adăposturi pastorale şi stupine

este permisă numai cu aprobarea Custodelui;

i) numărul admis de câini se stabileşte prin contractul

de păşunat, în funcţie de numărul de oi din fiecare

turmă, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare.

Câinii vor avea obligatoriu

jujee. Pentru fiecare câine este obligatoriu să se

prezinte adeverinţa de vaccinare şi deparazitare;

l) trecerea prin fond forestier şi trecerea la apă se face

cu respectarea reglementărilor în vigoare, în baza

contractului încheiat cu administratorii/proprietarii de

pădure; n) este interzisă lăsarea animalelor

nesupravegheate la păşunat.

Art. 32. Managementul pajiştilor va fi stabilit pe baza evaluării

capacităţii de suport a acestora şi va fi adus la cunoştinţa

proprietarilor în vederea reglementării corespunzatoare a

păşunatului şi cositului în cazul în care se constată modificarea

parametrilor de mediu biotici şi abiotici ai ecosistemelor.

Art. 33. Custodele monitorizează activitatea de păşunat pentru

stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei din

sit şi pentru stabilirea unor eventuale măsuri de refacere a

zonelor degradate sau instituirea de restricţii in zonele afectate.

CONSTRUCŢII

Art.34.

(1) Sunt interzise proiectele de construcţii/investiţii din

perimetrul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod

sit 2.385 sau din vecinătatea acestuia, în lipsa actelor de

reglementare specifice.

(2) Actele de reglementare specifice pentru proiectele de

construcţii/investiţii se emit numai pe baza avizului

Custodelui.

(3) Construcţiile, dotările şi alte amenajări existente în


sit 2.385, realizate din investiţii publice pe terenuri ce aparţin

domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităţilor

administrative şi ştiinţifice desfăşurate în cadrul sitului,

precum şi altor activităţi în legătură cu buna administrare a

acestuia.

(4) Proprietarii/administratorii obiectivelor care utilizează

sursele de apă de pe teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea

Rea-Radovan cod sit 2.385 sau din vecinătatea acestuia sunt

obligaţi să asigure debitele de servitute (debitul minim necesar

lăsat permanent într-o secţiune pe un curs de apă, aval de o

lucrare de barare, format din debitul salubru şi debitul minim

necesar utilizatorilor de apă din aval) conform legislaţiei în

vigoare, astfel încât să nu afecteze direct sau indirect

ecosistemele şi comunităţile locale.

Art. 35. (1) Pentru toate lucrările de construcţie indiferent dacă

implică sau nu diminuarea patrimoniului natural prin defrişări,

derocări, indiguiri etc. este obligatoriu amplasarea acestora pe

terenuri care au regimul economic şi categoria de folosinţă de

terenuri pentru construcţii (curţi construcţii).

(2) Solicitarea sau obţinerea acordului de mediu nu se

substituie aprobărilor Custodelui.

Art. 36. Realizarea de lucrări speciale care afectează suprafeţe

mari, cum ar fi: aducţiuni de apă, baraje pentru centrale

hidroelectrice, drumuri auto, linii de înaltă şi medie tensiune,

conducte de transport gaz metan, instalaţii de transport pe

cablu, pârtii de schi şi altele asemenea se va face cu acordul

Custodelui, după întocmirea unui studiu de evaluare adecvată

sau a bilanţului de mediu, după caz.

Art. 37. Elaborarea sau modificarea planurilor de urbanism

pentru zonele din interiorul ariei se face pe baza

documentaţiilor de mediu avizate de către Custode.

Art. 38. Custodele are dreptul să verifice existenţa autorizaţiei

de construcţie precum şi modul de respectare a acesteia şi să

sesizeze instituţiile abilitate în cazul în care se constată

încălcări ale prevederilor acesteia.

Art. 39. Reparaţiile curente a instalaţiilor de alimentare cu

energie electrică, gaz metan, telefonie, mijloace de transport pe

cablu şi alte asemenea se vor face cu acordul Custodelui, iar

intervenţiile în urma calamităţilor vor fi comunicate imediat

acesteia.

Art. 40. Custodele va solicita şi va deţine copii la zi ale PUG,

PUZ şi PUD ale localităţilor din perimetrul sitului sau din

imediata vecinătate a acestuia din care să reiasă statutul juridic

al terenurilor şi al construcţiilor.

Art. 41. Autorităţile administraţiei publice locale/judeţene vor

asigura evidenţierea limitelor Ariei Naturale Protejata Valea

Rea-Radovan cod sit 2.385 şi a zonării interioare în planurile

de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în termen de 12 luni

de la intrarea în vigoare a planului de management. Prezentul

regulament va fi adoptat ca anexă a planurilor de amenajare a

teritoriului şi de urbanism aplicarea lui fiind obligatorie în


sit 2.385

8.3. CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

Art.42. Cercetarea ştiinţifică în Aria Naturala Protejata Valea

Rea-Radovan cod sit 2.385 va fi orientată, pe cât posibil, spre

protecţia şi conservarea speciilor şi habitatelor de interes

comunitar pentru care situl a fost declarat.

Art.43. În baza rezultatelor temelor de cercetare desfăşurate în

Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385,

acceptate şi avizate de forurile ştiinţifice abilitate, Custodele

propune măsurile de conservare ce se impun pentru realizarea

obiectivelor sitului.

Art.44.

(1) Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul Ariei

Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 se

desfăşoară cu avizul Custodelui, care sprijină logistic, la

solicitarea şi în măsura posibilităţilor, activitatea de cercetare.

(2) În cazul temelor de cercetare de pe teritoriul Ariei

Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, se va

încheia un contract cu cei care derulează tema, contract care să

asigure accesul Custodelui la rezultate în vederea utilizării lor

în activitatea de management a sitului. Clauzele contractului se

stabilesc de comun acord de către părţi. Dreptul asupra

utilizării rezultatelor se stabileşte prin contract.

(3) Orice studii care planifică activităţi de exploatare a

resurselor naturale pe situl de importanţă comunitară cum sunt

studiile care planifică activităţi: silvice (amenajamente

silvice), agricole, zootehnice, turistice, hidrologice, geologice,

etc., orice proiecte care planifică lucrări de construcţii de orice

fel, activităţi sportive, etc., se supun în mod obligatoriu de

către proiectanţi avizării Custodelui. Avizarea este absolut

necesară în vederea verificării încadrării activităţilor

planificate de studiile sau proiectele menţionate mai sus în

prevederile planului de management al Ariei Naturale

Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385.

(4) Acordul Academiei Române prin Comisia Monumentelor

Naturii, pentru domeniile de cercetare pentru care este

prevăzut acest acord în legislaţia în domeniu este obligatoriu.

Art. 45. Custodele va iniţia atunci când este cazul acţiuni de

repopulare cu specii de plante şi animale dispărute, pe baza

unor studii avizate de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor

Naturii din cadrul Academiei Române.

Art. 46. Reconstrucţia ecologică a habitatelor deteriorate se va

face pe baza unui studiu ştiinţific. Pe perioada derulării

proiectului de reconstrucţie ecologică suprafeţele ce fac

obiectul reconstrucţiei vor fi gestionate de către Custode,

proprietarul sau administratorul de drept al acestora neavând

drept de folosire asupra lor. În cazul în care degradarea

habitatelor se datorează unor activităţi umane desfăşurate în

mod ilegal, contravaloarea proiectului de reconstrucţie va fi

suportată de către cei vinovaţi.

Art. 47. În cazul apariţiei unor specii invazive de plante şi

animale care periclitează integritatea ecosistemelor se vor lua

măsuri de stopare şi eliminare a acestora pe baza unei

documentaţii avizate de Custode.

8.4. ECOTURISM

Art.49. În Aria Naturala Protejata Valea Rea-Radovan cod sit

2.385 sunt permise activităţi de turism şi de educaţie, cu

respectarea regulilor de vizitare a sitului, potrivit prezentului

regulament.

Art.50. (1) Potrivit Planului de Management şi al

Regulamentului, Custodele poate percepe un tarif de vizitare,

cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Vizitatorii şi turiştii din Aria Naturala Protejata Valea Rea-

Radovan cod sit 2.385 trebuie să achite tariful de vizitare la

sediul Custodelui sau la Centrele de vizitare/Punctele de

informare care se vor realiza, iar sumele astfel rezultate vor fi

utilizate conform legislaţiei în vigoare.

Excepţii de la plata tarifului de vizitare vor face:

a) persoanele sub 18 ani şi pensionarii;

b) voluntarii care dovedesc, cu adresă oficială sau cu contract

de voluntariat emis de Administraţie;

c) personalul de supraveghere a animalelor pentru care s-au

contractat păşuni în Aria Naturala Protejata Valea Rea-

Radovan cod sit 2.385;

d) personalul Custodelui;

e) personalul silvic de la ocoalele silvice de pe raza sitului;

f) persoanele care realizează studii şi cercetării, cu acordul

Custodelui;

i) împuterniciţii pentru implementarea regulamentului sitului,

pe bază de legitimaţie;

j) personalul de la alte unităţi/instituţii, cu delegaţie pentru

exercitarea atribuţiilor de serviciu;

k) localnicii care deţin terenuri în Aria Naturala Protejata

Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 şi dovedesc cu acte de

identitate faptul că au domiciliul stabil într-una din localităţile

care deţin terenuri în sit;

l) ghizii de turism agreaţi de Custode;

m) membrii serviciilor Salvamont;

n) persoanele cu dizabilităţi.

(2)Tarifele vor fi stabilite în funcţie de starea infrastructurii

(nemodernizată sau modemizată).

(3)Art.51. Vizitarea Ariei Naturale Protejata Valea Rea-

Radovan cod sit 2.385 este permisă numai pe traseele turistice

marcate cu semne convenţionale (marcaje vopsite, cu bandă,

triunghi, cruce sau punct de culori diferite în funcţie de traseu

şi încadrate cu alb) şi pe traseele de alpinism marcate şi

pitonate aflate în evidenţa Custodelui.

Art. 52. Pe teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-

Radovan cod sit 2.385 este interzisă realizarea focului deschis.

Excepţie fac focurile de la stâne, cu lemn din locaţii avizate de

către Custode. Sunt strict interzise adunatul şi defrişarea

vegetaţiei lemnoase uscate sau verzi, pentru realizarea focului.

În locurile de campare se permite doar utilizarea primusului

sau realizarea focurilor doar în perimetrele special amenajate

în acest sens cu acordul Custodelui. Se vor respecta normele de

prevenire şi stingere a incendiilor.

Art. 53. Regimul deşeurilor pe teritoriul Ariei Naturale

Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 se reglementează

astfel:

a) este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe

teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit

2.385. Turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le

generează pe timpul vizitării sitului. Deşeurile vor fi evacuate

în afara sitului şi se depun doar în locuri special amenajate

pentru colectare;

b) gestionarii/proprietarii cabanelor, pensiunilor, caselor de

vacanţă, a altor clădiri şi a locurilor de campare pentru care se

percepe taxă de campare au obligaţia evacuării deşeurilor şi a

depozitării temporare a acestora în containere, cu respectarea

reglementărilor legale şi astfel încât să nu existe posibilitate de

acces pentru şi animale domestice şi/sau sălbatice;

c) obligativitatea evacuării deşeurilor menajere provenite din

activitatea cabanelor/ pensiunilor/ caselor de vacanţă/ altor

clădiri şi a locurilor de campare revine

administratorilor/proprietarilor acestora;

d) responsabilitatea depozitării temporare a deşeurilor la

cabane, cu respectarea condiţiilor legale, astfel încât să nu

existe posibilităţi de acces pentru câini şi animale sălbatice,

revine administratorilor cabanelor;

e) administratorii cabanelor, hotelurilor, pensiunilor, precum

şi a punctelor de alimentaţie publică aflate în perimetrul Ariei

Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, au

obligaţia de a efectua permanent igienizarea de resturi

menajere a suprafeţelor din jurul acestor locaţii;

f) construcţiile noi vor fi dotate obligatoriu cu instalaţii de

epurare a apelor uzate conform reglementărilor în vigoare, iar

construcţiile existente vor fi dotate cu asemenea instalaţii într-

un termen stabilit de comun acord cu proprietarul sau

administratorul acestora, conform prevederilor Planului de

Management şi a legislaţiei în vigoare. Până la utilarea cu

instalaţii de epurare construcţiile existente vor fi dotate

obligatoriu cu bazine hidroizolate vidanjabile.

Art. 54. Se interzice tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini

a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, precum şi însuşirea celor

rupţi sau doborâţi de fenomene naturale sau de către alte

persoane.

Art. 55. Se interzice distrugerea, degradarea oricăror specii de

plante şi animale, a rocilor, speleotemelor, fosilelor şi a

oricăror alte eşantioane de origine naturală, din Aria Naturala


Art. 56. Colectarea oricăror specii de plante şi animale, a

rocilor, speleotemelor, fosilelor şi a oricăror alte eşantioane de

origine naturală de pe teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea

Rea-Radovan cod sit 2.385 se poate face numai cu acordul

scris al Custodelui.

Art. 57.

(1) Accesul câinilor în Aria Naturala Protejata Valea Rea-

Radovan cod sit 2.385 este permis doar în condiţiile în care

câinii sunt ţinuţi permanent în lesă. Pentru fiecare câine

stăpânii trebuie să prezinte toate actele de dovadă a vaccinării

şi deparazitării.

(2) Câinii utilitari folosiţi în acţiuni specifice pe teritoriul Ariei

Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385 sunt

exceptaţi de la obligativitatea purtării lesei, proprietarii

acestora având însă obligativitatea prezentării dovezii de

vaccinare şi deparazitare.

Art.58. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea

panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor,

săgeţilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele

turistice, a semnelor de delimitare a sitului.

Art.59. Este strict interzisă degradarea refugiilor,

adăposturilor, podeţelor, sau a oricărei alte construcţii sau

amenajări care servesc interesele de management ale zonei

protejate.

Art. 60. În cazul în care există solicitări pentru vizitarea unor

habitate caracteristice pentru specii de floră şi faună ocrotite,

turiştii vor fi însoţiţi obligatoriu de către agenţii de teren, ghizii

de turism ai Custodelui sau ghizi autorizaţi şi legitimaţi de

Custode, dacă în planul de management nu sunt prevăzute alte

restricţii. Pentru serviciile de însoţire/îndrumare va fi perceput

un tarif ce va fi stabilit de către Custode.

Art.61. Administraţia monitorizează turismul pe teritoriul Ariei

Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, în

vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra florei şi

faunei din sit şi pentru stabilirea măsurilor de protecţie ce se

impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor,

dacă acest lucru se impune pentru conservare.

Art. 62. Vizitarea Ariei Naturale Protejata Valea Rea-

Radovan cod sit 2.385 este permisă numai pe potecile marcate

şi drumurile auto deschise şi semnalizate ca atare accesului

publicului, cu respectarea instrucţiunilor de pe panourile

informative cu care sunt echipate acestea.

Art. 63. Camparea pe teritoriul Ariei Naturale Protejata Valea

Rea-Radovan cod sit 2.385 se va face în zone special stabilite,

amenajate şi semnalizate corespunzător de către Custode, în

limita locurilor disponibile.

Art. 64. Este interzisă degradarea traseelor turistice şi a

drumurilor publice prin lucrări de exploatare a masei

lemnoase, construcţii, aducţiuni utilităţi, etc. Contravaloarea

lucrărilor de refacere a acestora va fi suportată de către

executanţii acestor lucrări.

Art. 65. Este interzis accesul public cu mijloace mecanizate pe

drumurile auto forestiere închise publicului şi semnalizate

corespunzător, în pădure, pe cursurile de apă şi pe pajiştile

alpine. Este permisă folosirea acestor mijloace doar de către

administratorii şi/sau proprietarii de teren în scopul bunei

gospodăriri, înspre locurile deţinute de aceştia, precum şi de

către echipele de intervenţie.

Art. 66. Excursiile de grup în Aria Naturala Protejata Valea

Rea-Radovan cod sit 2.385, organizate de agenţii de turism, se

desfăşoară numai cu participarea unui ghid de turism al

Custodelui sau cu ghid autorizat de Custode.

Art. 67. Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără

aprobare şi fără plata tarifelor legale nu este permisă în Ariei

Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385. Cei

interesaţi pot obţine un permis temporar de la Custode, contra

plăţii tarifului aprobat.

8.5. ALTE ACTIVITĂŢI

Art. 71. Capturarea fără drept a oricăror specii din cadrul

faunei sălbatice a Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan

cod sit 2.385 nu este permisă. Nu este permisă distrugerea

bârlogurilor, cuiburilor păsărilor sau colectarea ouălor acestora

în Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385.

Art. 72. Recoltarea de ciuperci comestibile, fructe de pădure,

plante medicinale în scopul comercializării acestora se va face

doar cu acordul Custodelui.

Art. 73. Este interzisă recoltarea speciilor de interes comunitar

ce fac obiectul desemnării sitului şi a celor care necesită o

protecţie strictă (prevăzuta în anexa nr. 2).

Art. 74. Organizarea de acţiuni specifice Ministerului Apărării

Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor se vor

face conform prevederilor legale şi cu informarea Custodelui.

Art. 75. Activităţile comerciale neautorizate în perimetrul Ariei


interzise. Activităţile comerciale autorizate în zonele de

extravilan din Aria Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod

sit 2.385, în alte locuri decât campingurile sau unitaţile de

turism este permisă numai cu acordul scris al Custodelui şi cu

respectarea legislaţiei în vigoare privind evacuarea deşeurilor.

8.6. FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR

Art. 76.

(1) Finanţarea activităţilor Ariei Naturale Protejata Valea Rea-

Radovan cod sit 2.385 se asigură din fonduri provenite din:

a) bugetul de stat sau al autorităţilor locale;

b) din activităţi proprii şi din sistemul de tarife stabilit de

Custode pentru prestarea de servicii către terţi;

d) din proiecte întocmite de Custode sau în colaborare cu alte

organizaţii/instituţii şi finanţate prin programe locale, naţionale

sau internaţionale;

e) din subvenţii, donaţii, sponsorizări, contribuţii.

(2) Sistemul de tarife va fi stabilit de către custode, după

aprobarea prezentului regulamentul, şi va fi avizat de către

autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, conform

prevederilor legale în vigoare.

8.7. AVIZAREA ACTIVITĂŢILOR

DESFĂŞURATE PE TERITORIUL ARIEI

NATURALE PROTEJATA VALEA REA-RADOVAN

COD SIT 2.385

Art. 77.

(1) Activităţile care pot genera un impact negativ asupra Ariei


supuse aprobării/avizării/autorizării Custodelui.

(2) Următoarele activităţi/acţiuni necesită obţinerea în prealabil

a aprobării Custodelui:

a) Activităţi de cercetare - toate tipurile de investigaţii

ştiinţifice (biologice, geologice, paleontologice, arheologice,

antropologice, speologice, etc);

b) Activităţi instructiv - educative desfăşurate de şcoli, licee,

facultăţi, stagii de practică, aplicaţii tematice având ca obiect

educaţia biologică, ecologică, etc;

c) Utilizarea pajiştilor pentru cosit şi păşunat;

d) Realizarea de materiale audio-vizuale cu caracter ştiinţific

sau comercial;

e) Manifestări sportive, concursuri, cursuri de alpinism, ghizi,

etc.;

f) Investiţii necesare administrării Ariei Naturale Protejata

Valea Rea-Radovan cod sit 2.385;

g) Refacerea, proiectarea sau/şi construirea oricăror obiective

de investiţii;

h) Acţiunile de prevenire şi sau combatere a înmulţirii în masă

a dăunătorilor forestieri;

i) Intervenţii pentru menţinerea habitatelor şi

reconstrucţie/reabilitare ecologică;

j) Activităţi de recoltare, capturare şi / sau achiziţie, deţinere şi

comercializare a plantelor şi animalelor din flora şi fauna

sălbatică;

k) Acţiunile de înlăturare a efectelor unor fenomene naturale;

l) Recoltarea de fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale;

m) Lucrările silvice în fondul forestier;

n) Deschiderea de noi trasee turistice şi de escaladă/alpinism,

reamenajarea sau repitonarea celor existente;

o) Alte acţiuni generatoare de impact semnificativ asupra

mediului.

p) Investiţii de orice fel (clădiri,

drumuri, facilităţi, etc.); q)

Manifestări sportive, concursuri,

cursuri (alpinism, ghizi, schi,

etc.);

r) Proiectare/construire de obiective de investiţii de orice fel

(ex. clădiri, furnizare utilităţi, pârtii de schi, drumuri şi alei,

conducte de alimentare, linii electrice, etc.);

s) Altele care pot genera impact negativ asupra Ariei Naturale


(3) Procedura de avizare este descrisă în Anexa nr.2 la

prezentul Regulament.

8.8. SANCŢIUNI

Art. 78.

(1) Încălcarea dispoziţiilor prezentului Regulament atrage

după caz răspunderea disciplinară, contravenţională, penală,

materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare.

(2) Încălcarea prevederilor din prezentul Regulament

constituie contravenţii dacă faptele nu au fost săvârşite astfel

încât potrivit legii penale, să constituie infracţiuni.

(3) Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament se

sancţionează conform următoarelor acte normative:

- Legea 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, cu

modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările

şi completările ulterioare;

- Codul silvic - Legea 46/2008, cu modificările şi completările

ulterioare;

- Legea 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea

contravenţiilor silvice;

- Ordonanţa Guvernului nr. 2/12 iulie 2001 privind regimul

juridic al contravenţiilor;

- OUG 85/2006 privind stabilirea cuantumului prejudiciilor

din tăierile ilegale;

- Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului

cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare;

- HG 996/2008 privind circulaţia materialelor lemnoase şi

controlul circulaţiei acestora;

- Legea nr. 635/2002 privind stabilirea termenelor,

modalităţilor şi perioadelor de exploatare a masei lemnoase din

păduri şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier

naţional.

Art. 79.

(1) Aplicarea prezentului Regulament se face de către

personalul Custodelui şi de către personalul altor instituţii

abilitate ale statului în limita competenţelor acestora, în baza

protocoalelor stabilite cu Custodele. Personalul împuternicit să

aplice Regulamentul îşi va dovedi identitatea cu legitimaţii al

căror format va fi popularizat în mass-media şi pe panourile

informative de la intrările în Aria Naturala Protejata Valea

Rea-Radovan cod sit 2.385.

(2) Sancţiunile stabilite pentru încălcarea prezentului

Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât şi

persoanelor juridice.

(3) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel

mult 48 de ore de la data încheierii procesului verbal jumătate

din minimul amenzii.

Art. 80. În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul

împuternicit de Custode are dreptul de a solicita legitimarea

persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând

să comită fapte care constituie contravenţii pe raza Ariei

Naturale Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385.

Art. 81. Constituie contravenţie neprezentarea actelor de

identitate, la solicitarea personalului împuternicit de Custode,

când acestea sunt solicitate la constatarea unor acţiuni/fapte ce

constituie contravenţii.

Art. 82. Constituie contravenţie neprezentarea autorizaţiei de

mediu pentru activităţile desfăşurate, de către proprietarii şi

administratorii de facilităţi turistice, unităţi comerciale şi de

deservire a populaţiei, activităţi de exploatare şi valorificare a

resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile la solicitarea

Custodelui.

Art. 83. Constatarea faptelor ce constituie contravenţii şi

aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul Custodelui şi

de către personalul altor instituţii ale statului în baza

competenţelor legale. Art. 84. Prevederile art.81 se

completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001

aprobată şi modificată prin Legea nr.180/2002 privind regimul

juridic al contravenţiilor cu modificările şi completările

ulterioare.

8.9. DISPOZIŢII FINALE

Art. 85. Prezentul Regulament va face parte integrantă din

Planul de Management al Ariei Naturale Protejata Valea Rea-

Radovan cod sit 2.385.

Art. 86. Prezentul Regulament poate fi modificat la propunerea

Custodelui.

Art. 87. Anexele nr. 1, 2 şi 3 fac parte integrantă din prezentul

Regulament.

Anexa nr. 1: PROCEDURA DE AVIZARE A

ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE ÎN PERIMETRUL

ARIEI NATURALE PROTEJATA VALEA REA-

RADOVAN COD SIT 2.385

În cazul în care se solicită autorizaţii de mediu pentru

desfăşurarea activităţilor, solicitarea va fi înaintată spre avizare

către Custode, cu cel puţin 30 de zile înainte de data

preconizată a începerii activităţii.

Solicitările pentru eliberarea avizului pot fi transmise către

Custode de către persoanele juridice sau fizice interesate.

Solicitările pentru autorizarea de activităţi pot fi făcute pentru

un termen de până la 1 an, după care acestea trebuie reînnoite,

cu menţionarea concretă a perioadei pentru care se face

solicitarea.

În vederea obţinerii avizului necesar pentru desfăşurarea de

activităţi, solicitarea în forma scrisă înaintată Custodelui va

cuprinde:

obiectivul sau obiectivele pentru care se solicită

autorizaţia;

durata pentru care se solicită autorizaţia;

activităţile pentru care se solicita autorizaţia;

prezentarea organizaţiei sau a persoanei fizice;

componenţa echipei cu ocupaţia şi rolul

fiecăruia;

metodele şi tehnicile de lucru;

datele de contact ale persoanei care solicita

autorizaţia.

Înainte de emiterea autorizaţiei, Custodele poate solicita

informaţii suplimentare, referinţe şi recomandări.

În termen de 15 zile de la încheierea activităţii autorizate, cu

excepţia activităţilor de vizitare în scop recreativ, solicitantul

va înainta către Custode un raport asupra activităţilor

desfăşurate, raport care va fi însoţit de copii ale materialelor

relevante obţinute pe parcursul desfăşurării activităţii, acestea

urmând a fi utilizate în condiţiile stabilite de ambele părţi.

Custodele poate solicita detalierea unor aspecte ale raportului

prezentat. Obţinerea unui noi aviz pentru desfăşurarea

activităţilor este condiţionată de remiterea către Custode a

raportului. Pentru motive întemeiate, la solicitare, Custodele

poate accepta prelungirea acestui termen.

Refuzul avizării activităţilor va fi însoţit de o motivare.

În vederea informării publicului, Custodele va face cunoscut

pe site-ul său avizele emise, cu precizarea persoanei juridice

sau fizice autorizate, duratei autorizării şi tipului de activitate

autorizată.

Anexa nr. 2

PROCEDURA DE AVIZARE A

PLANURILOR/PROIECTELOR PUBLICE SAU

PRIVATE CE POT AVEA EFECTE NEGATIVE

SEMNIFICATIVE ASUPRA ARIEI NATURALE

PROTEJATA VALEA REA-RADOVAN COD SIT 2.385

Avizarea planurilor/proiectelor de către Custode se face

simultan cu procedura derulată de către autorităţile competente

pentru protecţia mediului.

Evaluarea adecvată a impactului trebuie să facă referire la

obiectivele de conservare şi de desemnare a sitului. Acestea

sunt reprezentate de habitatele naturale şi speciile sălbatice de

interes comunitar prevăzute în Formularul Standard de

caracterizare a Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan

cod sit 2.385, după cum urmează:

Tipuri de habitate naturale sunt prevazute în Anexa I a

Directivei Consiliului 92/43/CEE transpusă în legislaţia

naţională prin Anexa nr. 2 din OUG nr. 57/2007 şi care

constituie obiectivul de conservare al Ariei Naturale Protejata

Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, conform Ordinul ministrului

mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007.

Speciile de mamifere sunt prevazute în Anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE transpusă în legislaţia naţională prin

Anexa nr. 3 din OUG nr. 57/2007 şi care constituie obiectivul

de conservare al Ariei Naturale Protejata Valea Rea-Radovan

cod sit 2.385, conform Ordinul ministrului mediului şi

dezvoltării durabile nr. 1964/2007.

Speciile de amfibieni şi reptile prevazute în Anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE transpusă în legislaţia

naţională prin Anexa nr. 3 din OUG nr. 57/2007 şi care

constituie obiectivul de conservare al Ariei Naturale

Protejata Valea Rea-Radovan cod sit 2.385, conform

Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.

1964/2007.

Acest document este realizat în cadrul proiectului

Managementul si protectia biodiversității în ariile naturale protejate “Valea Rea – Radovan” și

“Râurile Desnățui și Terpezița amonte de Fântânele” proiect cofinanțat de PROGRAMUL

OPERAŢIONAL SECTORIAL “MEDIU”, Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor

adecvate de management pentru protecţia naturii, Domeniu major de intervenţie - Dezvoltarea

infrastructurii şi a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii şi reţelei Natura

2000.

„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii

Europene sau a Guvernului României”

Documents

PLAN DE MANAGEMENT AL ARIEI DE INTERES - apmdj-old.anpm.roapmdj-old.anpm.ro/upload/121328_PLAN Terpezita rev II.pdf · categoria REZERVATII NATURALE ŞI MONUMENTE ALE NATURII, conform