Plan de Afacere Vipere

S

PLAN DE AFACERI

A.I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT Denumirea/Numele solicitantului: S.C. FARHMA-VIP S.R.L / Badea Marinela Codul unic de inregistrare: 783562 Obiectul de activitate*Sectiune:CProduse ale industriei prelucratoare

Subsectiune:CGFabricarea substantelor, a produselor chimice si a fibrelor si firelor sintetice si artificiale

Diviziune:20Fabricarea substantelor si a produselor chimice

Grupa: 21Fabricarea de medicamente, produse farmaceutice si naturiste

Forma juridic a solicitantului: Societate cu Raspundere Limitata Elaborator Plan de Afaceri : Badea MarinelaII. DESCRIEREA SITUAIEI CURENTE

Istoricul activitii Afacerea propusa de noi este o afacere ce se desfasoara in domeniul relativ nou, adresat pietei farmaceutice. Este vorba de o ferma de dimensiuni mici care are ca obiect de activitate crestera viperelor. Ne adresam unei piete care are un potential neexploatat deosebit, in Romania existand numai trei astfel de ferme.

Produsul oferit este foarte cautat atat pe plan intern cat si pe plan international.

Practic, pe un gram de venin se obtin intre 1000 - 1500 euro. Tinand cont ca o vipera produce 1,5 g de venin pe an, iar o crescatorie poate contine 1000 de exemplare, rezulta un venit de 2.250.000 de euro. Scazand cheltuielile cu mancarea, curentul, angajatii, conducerea, publicitatea etc. raman cateva mii de euro profit anual!

Avand in vedere faptul ca in Romania, in acest moment exista o singura companie farmaceutica la Iasi care foloseste veninul in productia de medicamente, dorim sa ne adresam atat pietei interne cat mai ales celei internationale. Veninul de vipera este folosit in tratarea a numeroase afectiuni, de la lepra si epilepsie pana la cancer.

Statele din vestul Europei sunt in cautare de surse de venin si sunt dispuse sa plateasca sume impresionante pentru achizitia acestuia.

In urma unui studiu am descoperit ca lansarea unei astfel de afaceri nu este foarte costisitoare si daca este obtinut avizul Agentiei de Mediu si cel al Directiei Sanitar Veterinare investitia poate fi recuperata in scurt timp.

O ferma de vipere care actioneaza folosind mijloace legale este o afacere care se dezvolta de la sine, numarul exemplarelor crescand semnificativ de la un an la altul, fapt datorat reproducerii pe cale naturala. Este de mentionat faptul ca nu este nevoie de un spatiu prea mare, iar nevoile de baza ale acestei specii sunt hrana si o temperatura stabila la circa 25 grade.

Pe termen lung se doreste extinderea afacerii, in scopul obtinerii unui profit superior care va permite dezvoltarea si cercetarea in acest domeniu. Bazele de producie ale solicitantului

Terenuri agricole (ha) n anul 0Nr

Crt.Localitate/

JudeSuprafaa agricol totalDin care:

n folosin(arend/concesiune)proprietateArabilPuniFneePomiViiAlte categoriiCurti constructii

1.Cheia1.50.50.10.100.10.31.4

TOTAL1.50.50.10.100.10.31.4

Animale, n anul 0

Nr

CrtLocalitate/

JudeNr. animale deinute

VipereSoareci

1.Cheia1000180.000

TOTAL1000180.000

Dotrile fermei n anul 0Nr

CrtDetaliereNumrSuprafaa (mp)

Capacitate

I. Cldiri pentru productie

1.Cladire pentru cresterea viperelor1600

2.Cladire pentru cresterea soarecilor1350

3.Laborator pentru venin1200

Total

II. Cldiri pentru depozitare materiiprime

1.Depozit pentru stoacarea materiilor prime1200

.....

Total

III. Alte cldiri (cu excepia celor de locuit)

1.Birou 150

Total

IV. Maini i utilaje agricole

1.Automobil distributie3mare

2.Automobil pentru aprovizionare1mare

Total

III. OBIECTIVELE RESTRUCTURRII I DETALIEREA INVESTIIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORAAsa cum se tie, pretul unui produs este reglat de cererea existenta pe piata la un moment dat. n cazul veninurilor lipsa tehnologiei de fabricatie a medicamentelor specifice, face ca industria farmaceutica romneasca sa nu solicite aceasta materie prima deocamdata.

Chiar nainte de '"89", n tara existau retele comerciale de intermediere a veninului si care sub acoperiri oficiale legau U.R.S.S.:uI de tarile occidentale. Dupa deschiderea comerciala datorata caderii "cortinei de fier", retelele de intermediari s-au simplificat.drumu! veninului devenind mai scurt.

n acea perioada am aflat, ca veninul, n mare parte sustras din crescatoriile ruseti era vndut la un pret foarte mic (20-30% din pretul oficial), devenind o marfa atractiva pentru oportuniti, dar lipsa unor documente de nsotire si a unui certificat de calitate a creat o opinie nefavorabila, care mai persista nca.De aceea va trebui sa dovedim prin activitatea noastra productiva o seriozitate deosebita n-ceea ce privete calitatea produsului si a relatiilor comerciale, aceasta nseamna: contracte ferme cu respectarea termenelor de livrare, analize facute dupa norme occidentale, ambalarea produsului n. conditiile cerute, si documente oficiale de nsotire a produsului. Platile sa se faca prin intermediul bancilor, (folosind instrumentele bancare puse la dispozitie de acestea pentru garantarea tranzactiei).

Producera veninurilor (si a celor de albine) este o activitate cu specific agricol n "Nomeclatorul activitatilor pentru constituirea obiectului de activitate al societatilor comerciale",gasim n capitolul Agricultura, alin. 0128,

"Creterea animalelor pentru blana-si a altor specii(se vor preciza speciile )"

-- animale de laborator si alte animale neclasificate n alta parte: rozatoare, iepuri, hamsteri, cini, dihori, albine, broate, prepelite, reptile.

De activitatea comeciala se ocupa societatile comerciale care au n statut acest obiect de activitate si se.obliga s; obtina toate: autorizatiile n acest sens.

S.C.Venom.Prod S.R.L este una din acestea si a nceput sa faca demersurile necesare.Conditionarea vamala a veninurilor arata ca produsul este permis la export sub doua forme: ca medicament sub forma de doze, apartinnd n acest caz pozitiei 30.04 din Anexe la Codul Vamal Sectiunea VI sau prezentat uscat n fulgi apartinnd pozitiei 30.01.

De mai bine de 10 ani viperele au fost declarate specii pe cale de disparitie, datorita distrugerii habitatului natural prin procesul de industrializare, colectarea ilegala si uciderea nejustificata. Documentarele despre vipere le infatiseaza agresive si extrem de periculoase. Nimic nu este mai fals.Acestea musca doar daca sunt atacate. Cu toate ca la noi vipera este mai putin amenintata decat in alte tari aceasta a fost pusa sub protectie prin legile 13/2004 si 462/2002. In Romania exista trei specii de vipere: vipera de munte sau vipera cu cruce (vipera berus), vipera de stepa (vipera ursinii) si vipera cu corn (vipera ammodytes).Utilizat in medicina homeopata, veninul de vipera se vinde incepand de la 900 Euro, acestea in conditiile in care produsul are o calitate proteica incepand de la 92% continut proteic din cantitatea uscata. In aceste conditii putem sa vorbim si de dezvoltarea unei afaceri, mai putin fructificata la noi in tara sau chiar am putea sa afirmam ca aproape deloc. Desi in alte tari multe companii farmaceutice au propriile lor crescatorii de vipere, cererea pe piata de profil este inca mare.Aici poate unii au sa ma contrazica, insa doresc sa mentionez faptul ca desi pe internet vuiesc anunturile gen: vand x grame de venin sau in unele cazuri kilograme, se intalnesc multe cazuri in care veninul este amestecat cu glicerina sau cazuri in care veninul este pur insa lipseste certificatul de analiza sau in cel mai rau caz autorizatia de crescator, si atunci sa nu ne mai mire faptul ca alte firme care prelucreaza veninul la noi in tara prefera sa achizitioneze veninul din alte tari, poate la un pret mult mai mare.Amenajarea crescatoriei va avea in vedere asigurarea microclimatului corespunzator. Este indicata impartirea in trei zone de activitate dupa cum urmeaza: un spatiu de crestere al viperelor, un spatiu pentru crestere soarecilor (optional) si spatiul de extragere si prelucrare al veninului.Incaperea viperelor trebuie sa asigure o buna iluminare, incalzire cu temperaturi intre 15-32sC si deasemenea asigurarea umiditatii la un parametru de 60-80%. Viperele pot fi tinute la comun sau individual in terarii de sticla sau cutii de plastic (plexic) acestea fiind amenajate specific habitatului natural (pietris, ramuri, vase cu apa, etc.)Recoltarea veninului se face la un interval de 30 de zile (recomandat), iar ca o medie anuala de venin recoltat de la o vipera- intre 1,2 1,4g. Veninul recoltat se va pastra in recipiente inchise sub vid, iar pentru pastrarea caracteristicilor veninului acesta va fi pastrat la temperaturi de 0sC, iar la o anumita cantitate se poate apela la serviciile unui institut specializat pentru omologarea, autentificarea si sigilarea acestuia. Folosirea unui liofilizator permite uscarea veninului prin tehnica vidului, conferind, produsului calitati superioare. n principiu veninul este transformat din stare lichida in stare solida prin evaporarea apei datorita scaderii temperaturii punctului de fierbere intr-o instalatie de vidare. Preturile de vanzare incep de la 900 de Euro, iar in momentul tranzactionarii este nevoie de buletinul de analiza autorizatia de crescator si permis de export daca este cazul.

Date tehnice cu privire la principalele mijloace fixe, masini, utilaje si mijloace de transport aflate in proprietate

Mijloc fixCaracteristici tehniceAn fabricatieValoare de piata

4 automobile de distributieCapacitate mare200545000 EURO

70 terarii mariImposibilitatea de maleabilitate20073500 EURO

50 terarii miciImposibilitatea de maleabilitate20072000 EURO

Imobile existente

DenumireDestinatieValoareVal. chiriei

(lunar)Perioada de inchiriere

Cladire cu 3 camereDepozitDepozitarea viperelor, a soarecilor, si laboratorul pentru veninStocarea materiilor prime160000 EURO2000 EURO10 ani

Detalierea investiiilor Obiectul investiiei

Suprafaa/Numr/Capacitate

Valoare(euro)Date tehnice

(dup caz)

Teren2000mp60000

Constructii1600mp160000

Animale

vipere1000 buc30000

Soareci180000 buc90000

Cereale3280 kg800

Ingrasamant820kg200

Totalxx

IV. SCHIMBRI DE MANAGEMENT I PREGTIRE PROFESIONAL SOLICITAT

Adunarea General a Acionarilor este organul de conducere care decide asupra activitii societii i adopt politica economic i comercial.Aceasta este formata din trei persoane care, fac parte si din Consiliul de Administratie.. Consiliul de Administraie este condus de un preedinte, care are i calitatea de director general si membru fondator.

Componenta echipei manageriale si implicit a Consiliului de Administratie:

director general

director economic

-punctele forte ale structurii de conducere sunt date de competentele fiecaruia dintre membrii

-Consiliul de Administratie a fost completat cu cei doi membrii in urma unei selectii facute atent, competentele acestora fiind cele de care firma are nevoie.

5.2. Managementul

-numarul pozitiilor de conducere este in numar de doi, si sunt reprezentate de membrii Adunarii Generale a Actionarilor:

director general : Badea Marinela

director economic

inginer agronom

-manageriatul este asigurat de directorul general5.3. Personalul:

Interesant de artat este faptul ca o astfel de ferm poate fi deservita de numai 4 persoane, din care 3 se ocupa de ngrijirea viperelor si o persoana se ocupa de creterea oarecilor.

5.4.Costurile cu personalul

-lunar salariile insumate ajung la 2700 euro

-cheltuieli cu salariile/an = 32400 euroIn cadrul proiectului, se specifica forta de munca atrasa pentru desfasurarea activitatii de exploatare astfel, fermierii beneficiind de sprijinul acordat prin aceast msur, n primii trei ani de la acordarea sprijinului sunt obligai s urmeze un curs de pregtire profesional finanat prin Msura 111 Formare profesional, informare i difuzare de cunotine., privind: diversificarea activitilor n cresterea viperelor precum si prelucrarea veninului.V. TIPUL I CANTITATEA PRODUSELOR OBINUTE N TIMPUL I DUP RESTRUCTURARE, INCLUSIV OPORTUNITILE DE PIA1. Pentru exploataiile viperidelor:

Planul de producie al fermei de crestere a viperelor. Nr.

crtSPECIFICAREAn 0An 1An 2An 3

CapProd.CapProd.CapProd.CapProd.

1vipere total, din care:10001500100015008500127501750026250

pui750011250900013500950014250

VI. CALCULUL UNITII DE DIMENSIUNE ECONOMIC (UDE)ActivitateUnitatea de dimensiune economic a fermei n anul 0Unitatea de dimensiune economic a fermei n anul int

Export venin 70%1.575.000 euro5.906.250 euro

Import venin 30%675.000 euro2.531.250 euro

TOTAL2.250.000 euro8.437.500 euro

VII. ELEMENTE REFERITOARE LA MEDIUDetalii:

Identificarea deseurilor si a sistemului de eliminare / tratare

Deseurile rezultate in urma activitatilor se vor colecta selectiv.

Fiecare punct de lucru va fi prevazut cu containere speciale, inscriptionate, pentru diferite tipuri de deseuri.Deseurile inerte, se vor depozita pe platforme special amenajate in apropierea fermei, de unde vor fi preluate si transportate la depozitele de deseuri inerte din apropiere.In scopul gestionarii corespunzatoare a deseurilor, personalul lucrator va fi instruit atat in cadrul modului de curs, cat si la inceperea lucrului de catre persoanele de specialitate.

Viperele decedate vor fi incinerate.VIII. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURIPrincipalul risc pe care ni-l asumam in calitate de intreprinzatori in aceasta afacere ar fi esuarea in tentativa obtinerii licentei de producatori de venin autorizati de Ministerul

Sanatatii si Asociatiei Sanitar-Veterinare. Aceasta ar insemna ca firma noastra nu va putea comercializa veninul in afara granitelor, lucru ce ne-ar reduce mai mult decat semnificativ veniturile,insa daca vom da dovada de seriozitate si respectarea reglementarilor cu strictete nu vor fi probleme in a obtine licenta.

O alta problema ar fi gasirea unui partener international serios pentru semnarea unui contract de exclusivitate in preluarea marfii, dar prin strategia de marketing agresiva folosita, seriozitate si raport calitate pret superior concurentei vom reusi sa ne atingem acest obiectiv.

Afara de aceste provocari ale micromediului, exista riscuri datorate dezvoltarii tehnologiei obtinerii unei substante similare veninului de vipera.Totusi, toate cercetarile de pana acom au aratat ca, raportandu-ne la utilitate si calitate, veninul natural este net celui obtinut in laboratoare de cercetare.

Odata ce vom rezolva aceste probleme, putem considera ca am trecut de etapa de inceput a afacerii si ca putem infrunta cu succes concurenta.

Pentru a realiza maximizarea profitului si cresterea cotei de piata pe temen lung, va trebui sa investim in aparatura si infrastructura pentru a creste productia atat cantitativ, cat si cantitativ. Vom increca sa creem cel mai puternic laborator de colectare si cercetare a veninului din Romania, dar vom putea sa ne ocupam si de partea de distributie pana la consumator.Analiza SWOT

Puncte tari (S)Puncte slabe (W)

-Existenta unei strategii si a unui plan de afaceri cu dezvoltare pe termen lung

- Existenta cipurilor pentru monitorizarea exemplarelor de vipere aflate in proprietatea firmei.

- Existenta unui parteneriat cu o firma din strainatate care va garnta accesul nostru pe piata externa

Lipsa experientei in domeniul afacerilor Lipsa experientei in domeniul biologic si farmaceutic

Pe termen scurt dispunem de disponibilitati financiare limitate ( numai din surse proprii )

Oportunitati (O)Amenintari (T)

Piata interna permisiva (doi producatori autorizati )

Piata relativ contestabila

( accesul implica existenta unor costuri relativ reduse )

Sanse mari de a ne extinde pe alta piata si de a colabora cu parteneri externi

Descoperirea altor medicamente bazate be venin

Posibilitatea altor firme de a urma acelasi plan ca si noi

Aparitia pe scara larga si extinderea productiei de venin artificial

Descoperirea unui alt inlocuitor in industria farmaceutica pentru veninul de vipera

XI. SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATAREIndicatoriAn 0An 1An 2An 3

Venituri

Sectorul zootehnic 50000225000056250008437500

TOTAL VENITURI 50000

Cheltuieli

Sectorul zootehnic 350000175000254467.5381701.3

TOTAL CHELTUIELI 350000

REZULTAT BRUT-30000017750005370532.58055798.7

B

XI. DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTIII1. Denumirea investiiei, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesitii i oportunitii acesteia. Amplasarea spaiului de cretere. Zona n care se poate amenaja o cresctorie de vipere n vederea colectrii veninului acestora, trebuie aleas n concordant cu scopul propus si innd cont de tot complexul de factori de ordin general i local. Pentru o bun ncadrare de ansamblu si pentru asigurarea microclimatului corespunztor, este necesar s se ia n considerare factorii de ordin topografic. Pentru realizarea acestui deziderat, cresctoriile de vipere se vor amplasa ct mai izolat de localiti. Cresctoria trebuie s aib posibiliti de acces cu mijloace auto.1.1. APARATE, DISPOZITIVE SI INSTRUMENTAR

Instalaia de ambalare n vid. Pstrarea veninului, dup ce acesta a fost uscat, este bine s se fac n fiole din sticl nchise sub vid si care se eticheteaz corespunztor. Aceast instalaie se poate astzi procura relativ uor interesndu-ne la agenii economici care utilizeaz acest procedeu n tehnologia lor. Majoritatea ntreprinderilor de medicamente au n dotare astfel de instalaii. De asemenea, industria alimentar utilizeaz frecvent astfel de procedee. Instalaia de uscare a veninului n mod curent - uscareaveninului se poate efectua absorbind apa, prin procedee chimice, la temperaturi sczute. Este de remarcat faptul c probele de venin analizate de ctre I.C.C.F Bucureti si a cror rezultate le prezentm n acest material, au fost uscate la temperatura de 25C printr-un procedeu chimic si apoi pstrarea s-a fcut ntr-un frigider obinuit.

Liofilizator. Acest aparat permite uscarea veninului prin tehnica vidului, conferind, produsului caliti superioare. n principiu veninul este transformat din stare lichid n stare solid prin evaporarea apei datorit scderii temperaturii punctului de fierbere ntr-o instalaie de vidare.

Congelatorul. Meninerea caracteristicilor veninului timp ndelungat, depinde de existenta n laborator a unui congelator capabil s coboare temperatura cel puin pn la 0C. In acest congelator se mai pstreaz si serul antiviperin pe care-fiecare cresctorie trebuie s-l posede.

Pentru extragerea veninului si prelucrarea acestuia sunt necesare vase sterile . Realizarea sterilizrii sticlriei ntr-un laborator cu volum redus de activitate, o simpl oal de presiune si o etuv sunt suficiente.

Balane si vase de msurat. Pentru cntrirea veninului trebuie folosit o balan de mare precizie. Substanele n stare lichid se porioneaz cu ajutorul vaselor de msurat din sticl sau din material plastic. Ele pot fi de diferite forme si mrimi. Printre acestea se pot meniona: sticlele, carafele, vasele Erlenmeyer, cilindri, pahare Berzelius, eprubete, pipete, siringi gradate.

Dispozitiv electronic de termostatare. Cei care au cunotine de electronic si pot concepe singuri un termostat care s satisfac exigentele de nclzire a spatiilor de cretere a viperelor. Complexitatea acestor scheme poate pleca de la utilizarea a trei tranzistori si pn la folosirea unei scheme bazate pe un microprocesor. n acest caz, pe lng funcia de baz, aceea de a menine o temperatur constant ntr-o incint, se pot monitoriza mai multe puncte de citire a temperaturii. Este posibil s se introduc praguri de alarmare si avertizare i chiar se pot crea electronic cicluri diurne, zilnice si anualele temperatur. Noi am obinut rezultate mulumitoare (o mortalitate anual de sub 5%) cu o schem elementar de termostat. Nu trebuie neglijat nici comerul cu astfel de aparate care pune la dispoziie o diversitate de termostate cu afisaje electronice de temperatur, care mai de care mai sofisticate; inconvenientul rmne preul.

Bt herpetologic folosit n teren. Un mner de lemn de 40 - 50 cm. , n vrful cruia este pus o srm de otel dreapt, lung de 30-40 cm., iar pe ultima poriune (8 - 10cm) ndoit n unghi drept. Peste crligul din srm este indicat s se aeze un tub din PVC sau cauciuc, pentru a atenua zgomotul (pe stnc ) si pentru a proteja animalul.Bt herpetologic folosit n laborator. n realitate este o tij metalic cu diametrul de 5 mm i n lungime de 450 mm, cu captul ndoit ca i la bul utilizat n teren. La captul de prindere se ataeaz un mner scurt din lemn. Acest instrument este mai uor de manevrat si folosete la fixarea animalului pe masa de lucru.

Pensa herpetologic mic. Se aseamn cu o pens chirurgical cu o lungime de 200 mm i cu capetele braelor turtite pe o lungime de 50 mm. Acest instrument se folosete pentru imobilizarea viperelor cu dimensiuni mici, a puilor si a juvenililor.Pensa de teren. Lungimea acesteia este de 450 mm, i spre deosebire de pensa mic are capetele ndoite ntr-un unghi de 45 fat de planul braelor. Acest unghi permite fixarea animalelor n teren cu mai mult uurin fr s ne aplecm.

Pensa de laborator. Are o lungime de 320 mm , capetele de fixare ndoite la un unghi de 45 dar si rsucite fa de planul braelor cu un unghi de 90. Acest instrument este foarte des utilizat pentru fixarea animalului pe masa de lucru, permitindu-ne apoi prindera acestuia cu mn.

Penseta mica. Este utilizat, pentru diferite operaii de lucru cu puii, pentru curat, resturiledupnprlire, sau, de exemplu, atunci cnd trebuiesc extrai colii care se mai rup n timpul operaiei de "mulgere". Lungimea pensetei este de 120mm.

Penseta mare. Are o lungime de 180 mm si este folosit la prinderea oarecilor. Deoarece uneori este necesar s se stimuleze interesul viperei pentru hran, cu acest instrument ngrijitorul poate balansa provocator oarecele pn cnd vipera l muc.

1.3. ALCTUIREA BIOBAZEI DE OARECI

n vederea alctuirii biobazei de oareci sunt necesare urmtoarele: animale vii, (care pot fi procurate de la Institutul V. Babes din Bucureti si de la Institutul de Igien Cluj Napoca), borcane cu diametrul de 25 cm si cu nlimea de 30 cm, talas, rumegu de conifere, procurat de la atelierele de tmplrie si hran pentru oareci. Comportament. oarecele este un animal activ la ntuneric, chiar dac ciclurile unei zile de ntuneric si lumin sunt artificial inversate. El i va petrece o parte din timp fcndu-i toaleta. Acesta trebuie considerat comportamentul lui normal si nicidecum o consecin a infestri cu ectoparaziti. Stresul rezultat din deranjarea animalelor pentru a fi prinse, sau cnd animalele se bat ntre ele, influeneaz negativ asupra ritmului biologic de cretere.1.4. VENINUL

Primele note despre veninul Viperidelor europene au fost gsite la medicul grec Kikandros din Colofone (Kojophon actualul Degirmendere n Lybia, Asia Mic , prin anii 200 -130 .e.n.), care le-a transmis prin lucrarea sa Theriska e Alecsipharmaka. Dintre cercettorii care au efectuat cercetri n ultimii ani, n acest complex domeniu al veninului erpilor si n special al viperidelor, amintim: D.A. Bellairs, C.Bruno, P.Boquet, J.Detrait, R.Duguy, L.Donatelli, G.Livres, C.J.Hanut, E.Kochva, N.Muic, G. Mangili, M.Marcacci, C. si M. Phisalix, E.Pozio, A.Sella, H.Schlossberger, G.Schwick, H.W.Raudonat, T.Reuss simuli alii.

O pictur de venin poate fi recoltat din vrful coltului veninos al animalului viu, dup ce glanda este comprimat dinspre napoi spre nainte . Veninul este un lichid limpede de regul incolor, inodor, cu gust uor acid, foarte vscos, care se usuc rapid la temperatura camerei. Dup ce este uscat, este parial solubil n ap distilat si complet solubil n ser fiziologic. Veninul n soluie, oricare ar'fi concentraia, se altereaz rapid. Pentru a nu-si pierde proprietile este necesar s fie liofilizat (uscat,sub vid) n acest mod poate fi pstrat timp ndelungat, chiar ani de zile, fr, ca aciunea temperaturii sczute sau ridicate s-i modifice calitile. Cu privire la compoziia chimic, se tie c veninul are un coninut ridicat de protein. Aceasta constituie de fapt 90-92% din greutatea uscat (dup colectarea veninului din glanda, coninutul de ap. este de aproximativ 70%, la Vipera ammodytes), restul este reprezentat de compui chimici de natur neproteic, n special cu fosfor si de ioni metalici si nemetalici. Analiza componentelor anorganice a veninului la mai multe specii de vipere, printre care Vipera ammodytes si Vipera aspis, a demonstrat prezenta unei cantiti crescute de sodiu, n raport cu alte elemente care exist n cantiti mult mai sczute: Ca 10-1 %, Zn si Mg de la 10-1 la 10-2 %, P 2x10-2 %, Si 10-2 %,.Cu de la 10-2 la 10-3 %, Ag 10-5 % . Studiul analitic al diferitelor fraciuni, facilitat de folosirea tehnicilor moderne si perfecionate (electroforeza, qromatografie, filtrare pe gel de dextroz etc.) a permis identificarea unui mare numr., de enzime care sunt responsabile de aciunile toxice ale veninului. Putem spune c efectul veninului asupra organismului este deosebit de complex, fiind rezultatul aciunii concomitente a diferitelor principii active. Un simptom determinat poate fi datorat, nsumrii diferitelor actiuni. De exemplu, scderea presiunii arteriale sistolice, care iniial era atribuit aciunii veninului asupra sistemului nervos, se datoreaz cu certitudine aciunii directe asupra miocardului cu eliberare de histazine . Veninul este n general, caracterizat prin aciunea toxic asupra funciei unei structuri determinate, sau a unui organ; sau aparat. O clasificare a veninurilor poate, fi fcut pe baza unor actiun.i specifice care, la rndul lor sunt legate de prezenta n venin a arbifentelor substane2. Descrierea investiiilor ce urmeaz a fi executate n vederea adaptrii unitii la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, Alimentarea cu energie electric a cresctoriei permite utilizarea aparaturii necesare procesului de producie. Dimensionarea cresctoriei trebuie s fie n deplin concordan cu volumul de munc ce se va desfura n el pe tot parcursul anului.

nclzirea spaiului este una din cerinele de baz pentru buna desfurare a activitii zilnice n camera de cretere a oarecilor, a viperelor, de reproducere a acestora i n spaiul unde se face extragerea i prelucrarea veninului. Sistemul de ventilaie trebuie prevzut cu filtre pentru a nu permite vehicularea in laborator a agenilor patogeni. Materialele de construcie, mai cu seam acelea din interiorul laboratorului, trebuie s permit o splare i dezinfectare, uoar. Prin construcie, cresctoria trebuie s aib cel puin trei zone de activitate: spaiul de cretere a oarecilor, spaiul de cretere a viperelor i spaiul de extragere i prelucrare a veninului. Compartimentele si dotrile aferente depind de volumul zilnic a activitii precum i de numrul de vipere.

Instalaii. Instalaiile sanitare sunt compuse din chiuvet pentru splarea cu ap a vaselor i instrumentelor utilizate. Iluminatul i, circuitele de alimentare cu energie electric se vor realiza astfel nct s se previn accidentele de munc i incendiile. n spaiul de cretere a viperelor se va elimina pe ct posibil utilizarea aparatelor alimentate prin cabluri i prelungitoare. Se vor optura gurile, fantele, crpturile existente n perei i n pardoseal. Se vor elimina spaiile de sub mobilier astfelnct animalele ce pot ajunge accidental pe sol, n ncpere s nu poat evada sau s se ascund. n spaiul de cretere se vor utiliza numai obiectele de mobilier strict necesare i dac este posibil acestea s fie suspendate de perei. Ferestrele vor fi prevzute cu plase de protecie iar pragurile uilor vor fi nlate cu cel puin 60 cm. ncperile se vor pstra nchise i se vor afia anunuri de avertizare att n interior ct i n exterior.

Organizarea spaiului. Dup scopul urmrit (producie de venin, reproducere, expunere) spaiul trebuie s asigure animalului minimul necesar locomoiei. Viperele pot fi inute individual sau n comun. Deoarece pentru producia de venin, exigentele legate de eficient intr de cele mai multe ori n conflict cu preferinele animalului, se opteaz pentru o densitate mare i o ntreinere uoar. Terariile din sticl cu suprafaa de 1, 2, 4, 6 mp sunt bune pentru expunere si observarea activitii de reproducere, dar ridic probleme de meninere a cureniei. Terariile din sticl sunt casante i nu asigur o securitate corespunztoare. Cutiile din plastic (plexic) au avantajul c sunt mai puin casante, materialul putndu-se lipi, nefiind nevoie de rame din cornier terariul va deveni mai uor. Plasa montat lateral mpiedic observarea, ngreunnd construcia, n schimb i confer un plus de securitate. Cutiile cu colturi sunt greoi de curat si dezinfectat. Terariile mari sunt greu de stivuit. Din aceste considerente au rezultat soluii tehnice mixte care rspund mulumitor cerinelor. Un alt factor, important ce contribuie la meninerea animalului n condiii artificiale este hrana. Meniul unei vipere chiar n condiii naturale, nu este prea diversificat si de aceea nu, sunt multe posibiliti ceea modifica. Un alt aspect este faptul ca vipera i ucide prada nainte de a o consuma, prin nveninare, din acest punct de vedere, veninul este totodat o "amprent", a individului. De exemplu, un oarece muscat de o vipera devine "proprietatea" acesteia. Este posibil ca nveninarea s fie un stadiu pregtitor al alimentului (deocamdat acest aspect poate fi privit ca o ipotez). Cert este c prada este refuzat de alt individ, n afara celui care a muscat-o. O alt constatare, de data aceasta confirmat tiinific este c proprietile fizico-chimice ale veninului depind n mare msur de hran.

Viperele n captivitate pot fi hrnite cu oareci albi de cresctorie, oareci slbatici, pui de hamsteri, pui de o zi de gin; ncercrile de a hrni viperele cu soprle, pui de broasc, ou de gin nu au dat rezultate. oarecii albi (albinosi) sunt o soluie optim de hrnire deoarece aceste animale cu modificri genetice induse voluntar de cercettori, au un comportament blnd. Creterea n laborator a oarecilor albi va fi tratat ntr-un capitol separat.

Asigurarea cu apa. Apa este un element vital pentru orice animal. n condiiile naturale viperele si gsesc cu uurin apa; n captivitate aceasta trebuie asigurat de ngrijitor. Apa potabil este suficient de pur pentru a satisface exigentele viperei. O mic problem apare la distribuirea poriei si la nlocuirea apei sttute. Vasul trebuie s fie suficient de stabil pentru ca animalul s nu-l verse n micare. n unele cresctorii am vzut tvi din plastic care au o buna stabilitate, n alt parte am vzut folosite pahare fixate de rama terariului. De reinut este faptul c apa trebuie schimbat de fiecare dat cind ngrijitorul observ c animalul a transportat involuntar impuriti sau fecale n aceste vase.

Confecionarea terariilor. Terariile pentru vipere pot fi confecionate din diverse materiale si n diferite modele, n funcie de scopul urmrit. n literatura de specialitate sunt date dou tipuri de terarii: unul de laborator, de dimensiuni mai mici (suprafaa de 0,25 - 0,50 mp) dotat cu instalaii de: nclzire, iluminare, umiditate si aerisire si unul exterior (de 2 - 4 - 6 mp), cu pereii de sticl si/sau plas de srm, amenajat ntr-un mediu care s imite condiiile naturale.

Pentru studiul nostru prezentm trei variante care au fost deja experimentate. Terarii confecionate din P.A.L. de 18 mm grosime, de dimensiuni: L=50 cm, 1=50 cm. Fiecare terariu a fost dotat cu o lamp (reflector foto), care asigur cu ajutorul unui transformator cu cursor, prin intermediul unui bec normal de 40 W, o temperatur reglabil, ntre 15 si 33C; au fost folosite n cadrul Muzeului de tiine Naturale Deva. Substratul (nisip, pietri) a fost aezat pe o folie de plastic pentru ca eventuala umezire a lui s nu degradeze P.A.L.-ul; n fiecare cuc exist un vas Petri cudiametrul de 15 cm, pentru a asigura necesarul de ap si umiditate n interiorul terariului. Aerisirea se asigur printr-o serie de orificii, fcute n jumtile superioare ale pereilor cutilor (anterior si posterior). Accesul la animal se face prin intermediul unei ui, care corespunde cu jumtatea superioar a peretelui anterior, s-a ales aceast soluie pentru ca terariile s poat fi suprapuse, economisindu-se astfel mai mult spaiu n laborator. Temperatura este verificat cu ajutorul unor termometre, care sunt instalate n interiorul terariilor. nregistrarea temperaturii si a umiditii n terarii se face cu ajutorul unui termohidrograf, care poate fi instalat n interiorul cutilor.

3. Piata de aprovizionare/desfacere, concurena i strategia de pia ce va fi aplicat pentru valorificarea produselor/serviciilor obinute prin implementarea proiectului.3.1.Descrierea pieei i a concurenei

Afacerea cu vipere a devenit foarte cautata de romani. Se poate vorbi despre o piata virtuala de "desfacere a viperelor", activitate intreprinsa, adesea, in conditii ilegale, pentru ca vanzatorii de vipere nu pot fi controlati si luati la intrebari de autoritati. Legea protejeaza viperele autohtone, nepermitand colectarea din natura si comercializarea lor.

Pe multe site-uri cu anunturi, crescatorii fara autorizatie au postat zeci de mesaje prin intermediul carora isi cauta clientii. Anunturile electronice promit comercializarea acestor reptile (inclusiv a celor protejate de lege), dar si a documentatiilor menite sa-i ajute pe amatori sa puna la punct crescatorii de vipere.

Conform declaratiilor facute de dr. Dan Munteanu, presedintele Comisiei Monumentelor Naturii din Cadrul Academiei Romane, la ora actuala, in Romania sunt doar doi crescatori de vipere autorizati. Legea spune ca trebuie sa-si procure viperele din alte crescatorii de acest fel, si nu din natura. Asadar, sunt strict interzise colectarea lor din natura si comercializarea. Insa nimeni nu poate garanta ca ei nu le procura totusi din mediul natural.

Nimeni nu-i poate controla, in mod regulat si strict, pe acesti crescatori de reptile veninoase, nimeni nu poate sti cu exactitate de unde provin viperele.

Din acest motiv, noi propunem o evidenta stricta a exemplarelor din ferma noastra, marcand fiecare exemplar la stadiul de pui cu un cip de identificare. Astfel se poate dovedi prin inregistrari ca fiecare exemplar este din cultura proprie si nu adusi recent din natura.

Primind astfel autorizatia de mediu si recunoasterea pe piata europeana, ne vom putea desfasura activitatea si in afara granitelor.POTENIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materii prime/materiale auxiliare/produse/serviciiAdresaProdus furnizat i cantitate aproximativValoare aproximativ (euro)

pui de viperaBrasov1000 buc30000

Soareci albiInstitutul V. Babes din BucuretiInstitutul de Igien Cluj Napoca

CerealeSC.Agrosim.SA3280kg800

IngrasamantSC.Agrosim.SA820kg200

POTENIALII CLIENI AI SOLICITANTULUI

Nr.crtClient (Denumire i adresa)Valoare

(euro)% din vnzri

1Antibiotice iasi67500030

2Pfaizer112500050

3Naturesun45000020

3.2. Strategie de marketing

Produsul obtinut este oferit ca produs final consumatorului, el acoperind o gama larga din domeniul industriei farmaceuticePentru a-i determina pe clieni s cumpere produsele ntreprinderii, conducerea va pune accentul, n primul rnd, pe calitatea deosebit a produsului finit, si pe un pre convenabil. Produsul firmei va fi i distribuit direct consumatorului, pritr-o retea proprie de distributie.

Preul la produsul livrat va fi constituit din elementele proprii , asa cum reiese din costurile de achizitie i din alte cheltuieli precum si din adaosul comercial.

Reclama produsului va fi efectuat prin intermediul reelei mass-media, urmarindu-se astfel crearea unui brand.

4. Responsabil legal: Badea Marinela5. Descrierea achiziiilor propuse a se realiza prin proiect, repectiv denumirea, numrul, valoarea i caracteristicile tehnice i funcionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/dotrilor ce urmeaz a fi achiziionate prin Msura 121.Nr.crt.Denumire/Tip

utilaj/echipamentNumr buciValoare fr TVA

(Lei)TVA

(Lei)Total cu TVA

(Lei)

1Instalatii sanitare20500389524395

2Echipamente laborator820001558097580

3.Automobile418450035055219555

4.Teraii10022550428526835

5TOTAL368365

6. Durata de realizare (luni) i etape principale

idnumedurata/ zile

1start0

2cumparare teren30

3obtinere avize30

4amenajare teren10

5realizare constructii80

6racord la instalatii electrice15

7bransament gaze naturale, canalizare, apa15

8amenajare constructii5

9recrutare personal1

10pregatire profesionala personal15

11procurare iterarii vipere2

12amenajare biobaza vipere3

13procurare iterarii soareci2

14amenajare biobaza soareci3

15procuare instrumente laborator3

16amenajare laborator2

17amenajare depozit1

18achizitionare utilaje1

19aprovizionare depozit cu hrana pentru soareci1

20cumparare soareci1

21cumparare vipere1

22stop0

durata de realizare9 luni

7. Devizele investiiei, cu detalierea pe structura devizului general, nsoit de devizele pe obiecte, conform legislaiei n vigoare (HG nr.28/09.01.2008).DEVIZcost/ euro

1cumparare teren60000

2obtinere avize3000

3amenajare teren1500

4realizare constructii160000

5racord la instalatii electrice4500

6bransament gaze naturale, canalizare, apa15000

7amenajare constructii10000

8recrutare personal

9pregatire profesionala personal1000

10procurare iterarii vipere3500

11amenajare biobaza vipere1250

12procurare iterarii soareci2000

13amenajare biobaza soareci750

14procuare instrumente laborator25000

15amenajare laborator1000

16amenajare depozit1000

17achizitionare utilaje45000

18aprovizionare depozit cu hrana pentru soareci1000

19cumparare soareci90000

20cumparare vipere30000

Total 1455500 euro

COST SI CHELTUIELI

1combustibili5000

2salariu32400

3incalzire 32000

4utilitati53000

5costuri administrative1200

6alte costuri directe800

7diverse si neprevazute 5% din cheltuieli6220

Total 2 130620 euro

Total cheltuieli (Tot. 1 + Tot. 2)586120 euro

Total cheltuieli rotunjit590000 euro

8. Finanarea investiiei

Din valoarea total a investiiei de 2365900 LEI (590000 euro ), ajutorul public nerambursabil este de 337.221.484 euro.Cheltuieli eligibile:

1. Cheltuieli pentru achiziia de teren (eligibile n limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului).

2. Cheltuieli pentru cldiri i instalaii aferente construciilor (n limita a 50% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului) precum:

2.1. Construcie cldiri, inclusiv instalaii aferente construciilor.

3. Cheltuieli pentru achiziia de bunuri din categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar (imobilizri corporale) precum:

3.1. Achiziia de instalaii i echipamente - cu excepia leasing-ului;

3.2. Achiziia cu excepia leasing-ului de mijloace de transport tehnologice care sunt strict necesare pentru i legate de ciclul de producie .4. Cheltuieli pentru achiziia de imobilizri necorporale cu excepia leasing-ului precum:

4.1. Brevete, licene i know-how, soluii tehnice nebrevetate, inclusiv software legat de procesul de producie i cerinele manageriale ale ntreprinderii.

5. Cheltuieli privind achiziia de servicii de consultan pentru:

a) elaborarea de studii i documentaii preliminare necesare investiiei precum sunt: studiile de amplasament asupra terenului (ridicare topografic, studiu geologic), studiul pentru organizarea de antier, etc.;

b) elaborarea studiilor de soluie, a documentaiilor pentru obinerea avizelor tehnice de racordare, a proiectelor pentru realizarea racordrilor la sursele/reelele de utiliti din zon (ap-canal, energie electric i termic, gaze naturale, etc.);

c) elaborarea planului de afaceri i a studiilor de prefezabilitate i fezabilitate;

d) elaborarea documentaiei necesare obinerii certificatului de urbanism i a autorizaiei de construire;

e) elaborarea studiului de impact al proiectului asupra mediului i de identificare a msurilor/lucrrilor necesare n cadrul proiectului, pentru remedierea impactului negativ;

f) elaborarea proiectului de execuie a investiiei i a detaliilor i devizelor de execuie;

g) consultan tehnic/tehnologic de specialitate i dirigenie de antier, necesare realizrii investiiei i prevzute n devizul general;

h) servicii de consiliere a beneficiarului n managementul i implementarea proiectului de investiii;

i) consultan pentru achiziionarea de bunuri intangibile, cum ar fi software, brevete, licene, know-how sau soluii tehnice nebrevetate.

6. Instruire specializat pentru personalul operativ (n cazul achiziiilor de tehnologie/ echipamente /software).

Valoarea cumulat a categoriilor de cheltuieli prevzute la punctele 5 i 6 nu trebuie s depeasc 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului.Cheltuieli neeligibile:1. taxa pe valoarea adugat;

2. mijloace de transport marf, autovehicule i alte mijloace de transport care nu sunt strict legate de procesul de producie.

ATENIE! NU sunt eligibile cheltuielile pentru transport utilaje, taxe vamale,ambalaj, montare i punere n funciune.Contributia publica aferenta masurii 112 este de 337.221.484 euro, din care: 20% - contributia Guvernului Romaniei;

80% - contributia Uniunii Europene.Curs Euro / leu 4.01..din data de 20.05.2010 Procent finanare public = 20.%

Cheltuieli eligibileCheltuieli neeligibileTotal

(Lei)Euro(Lei)Euro(Lei)Euro

Ajutor public nerambursabil1002502500010025025000

Sursele de finanare pentru completarea necesarului de finanare din care:

- autofinanare6015015000401001000010025025000

- mprumuturi1968910491000196490490002165400540000

TOTAL PROIECT2129310531000236590590002365900590000

7. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei

Valoarea total (2365900 LEI), Valoare eligibil (2129310 LEI); Durata de realizare (9 luni) 8. Proiecii financiare i indicatori financiari pentru ndeplinirea obiectivului de cretere a viabilitii economice.8.1 Proiecii financiare pentru SRL (Anexe B) Prognoza veniturilor ; Prognoza cheltuielilor; Proiecia Contului de profit i pierdere; Bilan sintetic previzionat ; Flux de numerar ; Indicatori financiari.

PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA NTOCMIRII PROIECIILOR FINANCIARE

8.1 Proiecii financiare pentru SRL (Anexe B)

Prognoza veniturilor

Se va completa Anexa B1 Prognoza veniturilor i evoluia capacitii de producie cu vnzrile cantitative i valorice previzionate trimestrial n primii doi ani de activitate dup care anual.

Prognoza cheltuielilor

Se va completa Anexa B2 Prognoza cheltuielilor i evoluia capacitii de producie cu valorile previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial n primii doi ani de activitate dup care anual.

Proiecia Contului de profit i pierdere

Bilan sintetic previzionat

Se vor face precizri privind ipotezele luate n considerare n procesul de previzionare a posturilor din bilan.

Flux de numerar

Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementrii (anexele B5, B6 si B7(vezi atenionarea de mai jos) desfurate lunar) i pentru o perioada de 5 ani (anexa B8) dup implementarea proiectului.

Atenie: Durata maxim de execuie a investiiei cofinanat din FEADR este de 3 ani de la data ncheierii Contractului de finanare i prin excepie, pentru investiiile n achiziiile simple fr leasing financiar de utilaje, instalaii, echipamente i dotri noi, de mijloace de transport specializate, precum i a altor mijloace de transport stabilite prin fia msurii durata maxim de execuie este de 2 ani.

Indicatori financiari

Pe baza datelor obinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea i viabilitatea investiiei ce urmeaz a fi promovat. Toate prognozele vor fi calculate pentru o perioada de 5 ani, dup finalizarea investiiei, n preuri constante.

Modul de calcul i baremurile limita care trebuie respectate sunt urmtoarele:

a. Valoarea investiiei (VI) = valoarea totala a proiectului fr TVA, se preia din bugetul proiectului.

b. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curent, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaz pornind de la fizic (cantiti de produse, volumul produciei, servicii) innd cont de preuri/tarife pe unitatea de msur difereniat pentru fiecare obiect de activitate. Se preiau valorile din Anexa B1 Prognoza Veniturilor rndulTotal venituri din exploatare aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5).c. Cheltuieli de exploatare (Ce) = cheltuielile generate de derularea activitii curente.

Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare i se calculeaz n funcie de domeniul de activitate i de consumurile specifice. Se preiau valorile din Anexa B2 Prognoza Cheltuielilor rndulCheltuieli pentru exploatare - total aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5).

d. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie s fie minim 10% din Ve.Rezultatul din activitatea curent (Re) se calculeaz: Re = Ve Ce trebuie s fie pozitiv, iar rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluai Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaz dup formula:

e. Durata de recuperare a investiiei (Dr) trebuie s fie maxim 12 ani;Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investiiei (exprimat n ani).

Se calculeaz astfel:

.

Unde:

Se consider ca n anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din exploatare din anul 5.

f. Rata rentabilitii capitalului investit (rRc) - trebuie s fie minim 5%pentru anii evaluai

Se calculeaz astfel:

g. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) trebuie sa fie 1,2, pentru anii evaluai;

RAFN Flux de numerar din exploatare/ (dobnzi + pli leasing + rambursarea datoriilor);

Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8 rndul PFlux de numerar din activitatea de exploatare care se mparte la rndul C Total ieiri de lichiditi prin finanare.

h. Rata ndatorrii pe termen mediu i lung (rI) - trebuie s fie maximum 60%pentru anii evaluai;

Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.

unde:

TDi= total datorii pe termen mediu i lung in anul i;

TAi= total active n anul i;

i. Rata de actualizare este de 8%, folosit pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.unde:

r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobnzii de refinanare BCE (4%) + marja de risc pe ar (4%) evaluat de ctre Agenie ca valoare medie i care va fi reevaluat pe msur ce condiiile pietei monetare europene se schimb, se impune introducerea unei aproximri unitare)

j. Valoarea actualizata neta (VAN) trebuie sa fie pozitiva;Este calculata astfel:

FNi = flux de lichiditi net din anul i;

FNi explt = flux de lichiditi din exploatare din anul i

VI = valoarea investiiei;

k. Disponibil de numerar la sfritul perioadei (rndul S , din anexa, B8 Flux de numerar trebuie s fie pozitiv n anii de previzionare evaluai. Se preiau valorile din rndul S din Anexa B8 aferente perioadelor respective (Total An1,, Total An 5).n aceast parte a Memoriului justificativ se vor ataa sheet-urile din seciunea economic a Cererii de finanare - Anexa B1 la Anexa B9 - ntocmite pentru ntreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si activitatea viitoare, inclusiv proiectul).

11.2 Proiecii financiare pentru PFA (Anexe C) Prognoza ncasrilor i plilor pentru anii 1, 2 i 3 de implementare; Prognoza ncasrilor i plilor anii 1-5 de previziune; Indicatori financiari. Prognoza ncasrilor i plilor pentru anii 1, 2 i 3 de implementare

Se vor completa anexele C1, C2 si C3 (vezi atenionarea de mai jos) cu datele privind fluxurile de numerar (ncasri/plii) aferente activitii agricole/ productive /prestri servicii, precum i cu cele aferente activitii de investiii i finanare. Detalierea se face pe luni de implementare. ATENIE! La rndulDisponibil de numerar la sfritul perioadei acesta nu poate fi negativ n nici una din lunile de implementare!

ATENIE! Durata maxim de execuie a investiiei cofinanat din FEADR este de 3 ani de la data ncheierii contractului de finanare si prin excepie, pentru investiiile n achiziiile simple fr leasing financiar de utilaje, instalaii, echipamente i dotri noi, de mijloace de transport specializate, precum i a altor mijloace de transport stabilite prin fia msurii durata maxim de execuie este de 2 ani.

Prognoza ncasrilor i plilor anii 1-5 de previziune

Se va completa anexa C4 cu datele privind fluxurile de numerar (ncasri/pli) aferente activitii agricole/ productive /prestri servicii, precum i cu cele aferente activitii de investiii i finanare. Detalierea se face pe fiecare an de previziune. ATENIE! La rndulDisponibil de numerar la sfritul perioadei acesta nu poate fi negativ n nici unul din anii de previziune!

Indicatori financiari

ATENIE! n aceast seciune a Planului de afaceri, se vor prelua indicatorii, n limitele stabilite de APDRP n cadrul Studiului de Fezabilitate pentru accesarea Msurii 121. Se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data finalizrii investiiei i respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele aferente msurii 121. (n cazul investiiilor privind nfiinarea de plantaii, proieciile se vor face din anul n care se obine producie/venituri conform tehnologiilor de producie i a specificului proiectului).

Indicatorii se calculeaz n mod automat, cu excepia Valorii investiiei care se preia din Bugetul Indicativ.

Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt urmtoarele:

Valoarea investiiei (VI) = valoarea total a proiectului fr TVA, se preia din bugetul proiectului; Durata de recuperare a investiiei (Dr) trebuie s fie maxim 12 ani. Este un indicator ce exprim durata de recuperare a investiiei (exprimat n ani); Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) trebuie s fie 1, 2, pentru anii evaluai;

Valoarea actualizat net (VAN) trebuie s fie pozitiv. Disponibilul de numerar la sfritul perioadei (rndul 60 din anexa C4 Flux de numerar trebuie s fie pozitiv n anii de previzionare evaluai.ATENIE! La Planul de afaceri se vor ataa tabelele din seciunea economic a Cererii de finanare pentru Msura 121 - Anexa C1 la Anexa C5 - ntocmite pentru ntreaga activitate a solicitantului (activitatea curent i activitatea viitoare, inclusiv proiectul).Bibliografie

Cursuri Eficienta Investitiilor

www fonduri-structurale.ro

www cresterea_viperelor.comELABORAT DE:

S.C. PHARMA-VIP S.R.L

Regim juridic: S.R.L

Date de identificare: Badea Marinela

Seciunea A a Planului de afaceri, se va completa de ctre solicitant pentru obinerea sprijinului n cadrul Msurii 112, n situaia n care solicitantul nu prevede obinerea de sprijin nerambursabil prin Msura 121 Modernizarea exploataiilor agricole

Seciunea B a Planului de afaceri mpreun cu seciunea A, se completeaz de ctre solicitant pentru proiectul de investiii care nu prevede lucrri de construcii montaj realizate prin Msura 121 Modernizarea exploataiilor agricole

PAGE 21

_1258183248.unknownAttribute VB_Name = "Module1"Sub Chart2_Click()

Attribute VB_Name = "Sheet2"Attribute VB_Base = "0{00020820-0000-0000-C000-000000000046}"Attribute VB_GlobalNameSpace = FalseAttribute VB_Creatable = FalseAttribute VB_PredeclaredId = TrueAttribute VB_Exposed = TrueAttribute VB_TemplateDerived = FalseAttribute VB_Customizable = True


Attribute VB_Name = "ThisWorkbook"Attribute VB_Base = "0{00020819-0000-0000-C000-000000000046}"Attribute VB_GlobalNameSpace = FalseAttribute VB_Creatable = FalseAttribute VB_PredeclaredId = TrueAttribute VB_Exposed = TrueAttribute VB_TemplateDerived = FalseAttribute VB_Customizable = True


_1336214398.xlsSheet1

CATEGORIA DE PERSONALNR. SALARIATISALARII(euro)

Manager11x500

Economist11x500

Inginer agronom11x500

Muncitori necalificati44x300

TOTAL SALARIATI7

Sheet1

NR. SALARIATI

STRUCTURA PERSONALULUI DUPA CALIFICARE

Sheet2

Sheet3

Attribute VB_Name = "Module1"Sub Chart2_Click()

























Attribute VB_Name = "Module1"Sub Chart2_Click()





Documents

Plan de Afacere Vipere