PPPlllãããccciiinnntttããã cccuuu dddooovvvllleeeaaaccc IIIuuunnniiieee 222000111222

PPPllleeedddoooaaarrriiieee

EEEdddiiitttooorrriiiaaalll

CCCeee eeesssttteee cccllluuubbbuuulll

MMMUUUNNN???

IIInnnfffooo CCCNNNMMMVVV

PPPooorrrțțțiii îîînnnccchhhiiissseee

șșșiii cccaaammmeeerrreee dddeee fffiiilllmmmaaattt???!!!???

VVVoooccceeeaaa NNNaaaţţţiiiuuunnniiiiii

„„„EEEuuu cccuuu ccciiinnneee

vvvooottteeezzz???”””

ŞŞŞcccoooaaalllaaa

DDDeeemmmooocccrrraaaţţţiiieeeiii

PPPuuuttteeemmm nnnoooiii,,, cccaaa

aaarrrtttiiișșștttiii………???

CCCrrreeeaaațțțiiieee

BBBăăărrrbbbaaațțțiiiiii sssuuunnnttt

dddeee pppeee MMMaaarrrttteee………

CCCrrrooonnniiiccciii

PPPoooffftttããã bbbuuunnnããã!!!

TTThhheee HHHuuunnngggeeerrr

GGGaaammmeeesss

CCCrrrooonnniiiccciii

lităţi de avansare pe scara socială. Cu siguranţă, o viaţă mai bună ca aici, locul unde câinii

vagabonzi turbează pe stradă şi manelele sufocă spiritul. Da, o viaţă mai uşoară, o viaţă

împlinită.

Sau nu? Ei bine, nu. Și asta pentru că Occidentul nu ne așteaptă cu brațele deschise, așa cum ne închipuim uneori. Nu e locul unde oamenii sunt totdeauna prietenoși și dispuși să promoveze români simpatici. Occidentul are și el șomerii lui pe care va dori mai curând să-i angajeze, decât pe noi, străinii. Pentru că da, oricât de bine le-am cunoaște limba și cultura, pentru ei tot străini rămânem. Sau, chiar mai rău, străinii care au venit să le ocupe joburile. Și ca să fim sinceri până la capăt, în astfel de perioade marcate de inflație și șomaj, trebuie să fi cu adevărat bun în domeniul tău ca să-ți găsești un job satisfăcător în străinătate. Dar să fim încrezători în forțele noastre și să ne închipuim că ne-am găsit într-adevăr un loc de muncă bine plătit. Cum rămâne însă cu prietenii noștri de acasă? Cu familia noastră și, de ce nu, cultura noastră? Vă puteți imagina cum ar fi să nu mai vorbiți deloc româna? Să spuneți “really?” în loc de “pe bune?” sau “I love you” în loc de “te iubesc”? Poate o să vă par demodată, dar eu cred că îi sunt cumva datoare unui stat care, bine sau

rău, cum a putut, m-a ținut în școală douaspreceze clase, poate și mai mult. Și mai cred că

România nu e doar țara manelelor și a câinilor vagabonzi, ci și țara care dă aproape

anual filme laureate la Cannes, care dă sporitivi medaliați la competiții internaționale și

artiști de valoare. Cred că viitorul chiar poate fi mai bun aici, și cred că ține de noi să

ni-l facem așa cum ni-l dorim. Andra Iosef, 11E

Pledoarie

Uneori îmi imaginez că lucrez și locuiesc în altă parte, într-un apartament frumos mobilat din Paris, Londra, Viena sau Berlin. Într-un loc în care nu umblă câinii vagabonzi pe stradă, în care din mașini nu răsună melodii vulgare, în care șoferii nu claxonează pietonii pe zebră, în care să fiu apreciată, și nu respinsă, pentru cunoștințele și capacitățile mele. Într-un astfel de loc aş avea un salariu decent

şi o viaţă profesională împlinită, cu posibi-

Editorial

IInnggrreeddiieennttee::

EEddiittoorriiaall PPaagg..22

IInnffoo CCNNMMVV PPaagg..33--55

VVoocceeaa NNaațțiiuunniiii

PPaagg..55

ȘȘccooaallaa DDeemmooccrraațțiieeii PPaagg..66--77

CCrreeaațțiiee PPaagg..88--99

CCrroonniiccii PPaagg..1100--1122

Activitatea corului în anul

școlar 2011-2012

După cum probabil că deja ştiţi, corul

Colegiului Naţional Mihai Viteazul a adus

prestigiu liceului și ne-a încântat cu melodii

frumoase și în cel de-al doilea semestru al

anului școlar 2011-2012.

Pe 26 mai, a cântat în cadrul zilei

porților deschise, convingând probabil mulți

elevi să li se alăture în anul ce urmează.

De asemenea, corul a participat și anul

acesta la olimpiada corală Victor Giuleanu și,

după cum era de așteptat, elevii liceului nostru

au fost și premiați, obținând premiul al III-lea.

Au cântat la biblioteca națională în data

de 1 iunie și, tot în aceeași zi, corul le-a cântat

elevilor din clasa a 12-a, în cadrul festivității de

absolvire, binecunoscutul și iubitul

„Gaudeamus Igitur”.

Toate aceste realizări nu ar fi fost

posibile fără sprijinul doamnei profesoare

Ramona Ungureanu, care munceşte din greu

pentru ca fiecare moment al corului să te lase

cu răsuflarea tăiată și să te facă să îți amintești

melodiile lui, ba chiar să le fredonezi.

Maria Cristina Chiţu

Clasa a X-a F

Activitatea clubului de

dezbateri în anul școlar

2011-2012

Una dintre activităţile extraşcolare des-

făşurate la Colegiul Naţional Mihai Viteazul

este clubul de dezbateri, coordonat de

doamna profesoară Liliana Zaschevici.

Pe parcursul acestui an școlar clubul a

fost reprezentat de elevii liceului la diferite

competiții precum:

Central Debate Open: 16-18 decembrie 2011, la care echipa formată din Vlad Munteanu, Alexandru Popa si Ioana Toma a obținut locul al doilea

Primul Turneu Argo: 13-15 ianuarie 2012

Racovita Open: 30 martie-1 aprilie 2012, unde echipa din care făcea parte Sabina Aionesei a obținut locul al doilea

Sfântu Gheorghe: 2-4 martie 2012, unde echipa formată din Cristiana Gheorghe, Ioana Ungureanu, Carmen Turcu a ajuns până în sferturi

Black Sea Open: 18-20 mai 2012 Tinerii Dezbat: 18-20 mai 2012, unde

Vlad Nicolescu, Mihaela Răileanu și Monica Bălună au obținut locul al doilea

Având în vedere numeroasele competiții la

care au participat elevii din clubul de

dezbateri, experiența pe care au acumulat-o,

lucrurile noi pe care le-au învățat (cum să își

construiască un discurs, cum să își

argumenteze ideile și nu numai), cred că

sunteți cu toții de acord că merită să vă

înscrieți la debate! Vă așteptăm și pe voi anul

viitor!

Info CNMV

Ce este clubul MUN?

Ei bine, este păcat că în Mishu încă nu știe toată lumea exact ce este clubul MUN, ba chiar să nu fi auzit deloc. MUN, sau mai exact Model United Nations, este un proiect dedicat elevilor, care le oferă acestora oportunitatea de a simulă pentru o scurtă perioadă de timp activitatea desfășurată în cadrul ședințelor ONU. Într-o lume aflată în continuă schimbare, într-o perioadă în care accentul se pun tot mai mult pe globalizare și comunicare internațională, este important ca elevii să înțeleagă aceste concepte și să își dezvolte abilități precum gândirea analitică și capacitatea de comunicare. Poate unii nu sunt interesați de aceste aspecte, dar trebuie subliniat faptul că în cadrul conferințelor MUN, elevii își dezvoltă însușiri precum oratoria, spiritul de echipă, abilitatea de cercetare, ascultarea activă, negocierea și soluționarea conflictelor. Pentru iubitorii de cifre sau de istorie, menționez că cea mai veche conferința de acest gen pentru studenți s-a ținut în 1955 la Harvard, iar pentru elevii de liceu în 1952 la Colegiul Berkley din SUA. Suficient despre MUN în sine, hai să vedem cum stă treaba și prin Mishu. Liceul nostru a participat pentru prima oară la o conferință MUN în octombrie 2009, la Model United Nations of Goldberg, în Germania. Reușind să îi impresioneze atât pe organizatori, cât și pe profesorii altor țări, elevii noștrii au primit apoi multe alte invitații. Toate bune și frumoase, dar din lipsă de fonduri, nu a fost posibil să răspundă la toate invitațiile. Totuși, au reprezentat liceul nostru în orașe precum Roma, Oldenburg, Budapesta și Lubeck, de unde nu s-au întors niciodată cu mână goală, ci cu diferite premii și evident suveniruri. Ideea înființării unui club MUN în Mishu a fost a unor foste eleve ale liceului, Cumpănășoiu Cătălina, Foanță Irina, Iosif Bianca, care au fost susținute de către doamna profesoară Băl Crișan Monica, care se ocupă și acum cu întreaga organizare, ceea ce uneori poate fi o bătaie de cap mai mare decât conferința în sine. Astfel, în anul școlar 2010-2011, clubul nostru și-a început activitatea în cadrul liceului. După conferința de la Budapesta, din 2011, elevii clasei XI E pe atunci, care tocmai au terminat liceul zilele acestea, au venit cu ideea organizării conferinței Model United Nations of Bucharest și imediat au început să pună țara la cale. Tot datorită doamnei profesoare, ajutată bineînțeles de elevii care au avut ideea, dar de această dată clasă a XII-a, în ciuda faptului că trebuia să se pregătească pentru bac, am reușit iarna aceasta să susținem prima astfel de conferința la noi în liceu. Pe lângă acești elevi, Lișcu Horia, Mitrache Matei, Iancu Romina, Alexe Robert, Manu Gabriela, elevi ai doamnei profesoare Săvulescu Codina, care i-a ajutat și susținut pe durata întregului proiect, au ajutat și alții printre care am să menționez pe Nicoleta Oprea, Vali Tărtăguță și Claudia Bedea. Am fost bineînțeles sprijiniți și de domnul director Popa Sever și domnul director adjunct Surdu Mihai. Chiar și Primăria Sectorului 2 ne-a oferit sprijinul și alți sponsori, deoarece nu este deloc o treabă ușoară să organizezi o conferință internațională, dar s-a făcut o treabă minunată. Dacă au fost elevi care până atunci nu auziseră de MUN, cu siguranță agitația provocată prin liceu de niște elevi îmbrăcați la 4 ace, care nu știau română, le-a stârnit curiozitatea. Ceea ce vreau să spun este că termenul MUNOB nu ar trebui să îi mai fie străin niciunui dovlecar acum. MUNOB a fost un succes total, de care suntem mândri și care a reușit să strângă la noi în liceu tineri din Ungaria, Germania, Olanda, chiar și un participant din India, care să spunem că nu prea a iubit frigul din București. Una peste alta, MUN-ul nu este doar o activitate extrașcolară, ci o întreagă aventură în care vizitezi locuri noi și cunoști oameni noi, ceva ce își dorește toată lumea. Să nu mai spun de petrecerile care au loc pe parcursul unei conferințe, iar dacă pe unii locuitul cu o persoană străină timp de o săptămână i-ar face să dea înapoi, trebuie menționat că nu înveți de nicăieri câte afli de la gazde despre țara respectivă în acele câteva zile, plus experiența în sine, care este una de neuitat. Clubul MUN așteaptă cu brațele deschise din septembrie viitori delegați ce ne vor reprezenta liceul prin toată Europa și, de ce nu, prin toată lumea!

Radu Alexandru Popa

Clasa a X-a F

Info CNMV

De ce “Floare de Colț”?

Fundația “Floare de Colț” a fost înființată în anul 1994 de către un grup

de elevi ai liceului, coordonați de domnul profesor Petre Stoinea. Scopul

clubului a fost acela de a promova educația ecologică în rândul tinerilor, iar

acest lucru s-a materializat prin participarea în tabere precum cea din Retezat

sau câștigarea de premii la diverse competiții cu temă ecologică. Roadele

muncii le puteți admira atât pe holuri, unde se expun de obicei fotografiile

făcute în excursii, cât și în diverse laboratoare, ale căror dotări au fost primite

de către fundație drept premii la concursuri.

De ce să te înscrii în “Floare de Colț”? Argumentele sunt suficient de

puternice și de variate încât să satisfacă până și cele mai capricioase persoane

din liceu. De pildă, pentru cei altruiști e o oportunitate de a da ceva înapoi

“mamei care te hrănește” și de a promova idealuri ecologice printre colegii de

generație. Pentru cei interesați mai mult de impactul unei astfel de organizații

asupra propriei persoane, e o ocazie de a-și lărgi propriile orizonturi și de a

întelege că, la dezvoltarea personalității, pe lângă problemele de matematică și

eseurile de la română, mai contribuie, în mod semnificativ, și cultivarea

“spiritului verde”. Ca să nu mai punem la socoteală și faptul că interesul față de

problemele comunității, de ordin ecologic, în acest caz, “dă bine” în dosarele

de aplicații la universitățile mari din străinătate.

E surpinzător că, în ciuda avantajelor clare pe care le aduce implicarea

activă în fundația “Floare de Colț”, interesul elevilor din “Viteazul” pentru

această activitate a scăzut în ultimul timp. Pe unii, probabil, îi sperie povestirile

domnului Stoinea despre tabăra din Retezat. Pe alții, însăși ideea de a activa

altfel decât la ore. Oricare v-ar fi motivele, cred că sunt nejustificate și mai cred

că implicarea într-o astfel de activitate are mult mai multe beneficii decât am

reușit eu să surprind în aceste rânduri.

Horia Teodorescu

Clasa a X- F

Info CNMV

Care este părerea voastră despre închiderea porţilor?

„ Nu pot să zic că nu are logică decizia a ne închide porţile, dar sunt de

părere că nişte porţi închise nu or să ne împiedice să chiulim. În orice

caz, mi se pare inutil să mai fie închise şi acum, în ultimele zile de

școală, când nimeni nu prea mai face ore”

„ Închiderea porţilor nu e tocmai cea mai înțeleaptă decizie. Se vrea o

constrângere a fumătorilor, dar să fim serioşi, sunt atâtea locşoare în

care se fumează că e aberant ca porţile să fie închise”

„Închiderea porţilor cam lasă de gândit. Eu nu sunt de acord cu acest

lucru, întrucât dacă avem o urgenţă, ieşim cu greu din liceu şi asta

după ce ne certăm cu bodyguarzii. Mă gândesc că ar fi fost mai bine cu

porţile deschise, pentru că fiecare lipsește pe propria răspundere şi

ştie consecinţele, cum ar fi scăderea notei la purtare”

Care este părerea voastră despre camerele de filmat din

liceu?

„ N-am nicio problemă cu ele, chiar îmi sunt indiferente, nu mă

comport altfel dacă știu că sunt filmat”

„ Nu mă deranjează prea tare, într-o oarecare măsură poţi să le consideri bunuri necesare, pentru că se pot întâmpla diferite lucruri neprevăzute, deşi într-un liceu de prestigiu nu ar trebui să fie incidente.”

„ Şi asta este o „problemuţă” dacă o pot numi a;a. Mă refer atât la cele

din sălile de curs, cât şi la cele de pe holuri. La început, cele din clasă

mă stânjeneau, aveam mereu impresia că cineva se uită la mine şi mă

uitam la beculeţul acela verde în loc să fiu atentă la ore. Cât despre

cele de pe holuri, nu sunt la fel de stresante cât cele din clase, acestea

sunt cu ochii pe noi și cu greu ne putem "ascunde"

Alessandra Colombo

Clasa a X-a F

Vocea Națiunii

“Eu cu cine votez?”

Dreptul la vot reprezintă unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor

unui stat democratic, prin care aceștia își aleg reprezentanții în organele

reprezentative ale statului. Cu alte cuvinte, votând ai puterea de a decide cine

te va conduce și, implicit, de a influența viitorul țării tale.

De ce sã votez?

Cu toții ne plângem de ineficiența actualului sistem politic, de politicienii corupți și

avari care ne conduc, însă când vine vorba să voteze, mulți declară nepăsători: “Nu

votez pentru că nu am cu cine să votez. Toți sunt niște escroci” sau și mai grav, depun

un vot invalid, crezând că în acest fel își exprimă revolta, nemulțumirea. Ei bine, cu

cât lipsesc din fața urnelor mai mulți oameni responsabili, cu atât riscăm că țara

noastră să ajungă pe mână unor iresponsabili. Chiar dacă aparent toți par niște

ticăloși însetați după putere, de obicei, printre ei se află și oameni care chiar vor să

facă ceva util pentru țara aceasta. Și , chiar dacă nu ar exista, este important să

alegem răul cel mai mic. Alegerea celui mai puțin ticălos este mai bună decât

sprijinirea celui mai ticălos.

Lăsând la o parte motivele pentru care ar trebui să mergem la vot, să vedem câteva

aspecte referitoare la sistemul electoral în țara noastră. Conform Constituției

României, au dreptul să voteze toți cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani, până la

data alegerilor inclusiv.

Pentru ce votez?

Cetățenii români își pot exprima opțiunile prin vot în contextul referendumului

național, al referendumului local, al alegerilor naționale pentru Parlament și

Președintele țării, al alegerilor locale pentru Consiliul Județean, Consiliul Municipal și

Primar, și, din anul 2007, pentru Parlamentul European.

Unde votez?

Pentru a afla unde vor fi organizate secții de votare în localitatea ta, poți consulta

lista acestora la Primărie. Fiecărei secții de votare îi sunt arondate un număr de străzi

și trebuie să identifici secția de votare de care aparține strada pe care ai domiciliul.

Dacă, în ziua alegerilor, nu te afli în localitatea de domiciliu, atunci te poți prezența la

orice secție de votare din localitatea în care te afli.

Școala Democrației

Cum votez? ( în 10 pasi simpli)

Iată câțiva pași pe care orice alegător ar trebui să-i urmeze:

1. Informează-te. Asigură-te că ești informat cu privire la programele electorale

ale candidaților și alege-l pe cel care crezi că te va reprezenta cel mai bine. Nu

te lăsa prostit de cei care îți promit marea cu sarea și nici nu vota în funcție de

cine ți-a dat mai multe “șepcute, umbrele sau sacoșe cu emblema partidului”.

Pare stupid ceea ce zic, însă o parte din alegători se lasă influențați de

asemenea lucruri (ce-i drept, mai mult în mediul rural)! De asemenea, nu vota

pe principiul “ Nu-l votez, că oricum n-are șanse să iasă”. Așa sigur nu va ieși

niciodată cel pe care-l susții!

2. Când mergi la vot, asigură-te că ai la ține documentele necesare: buletinul sau

cartea de alegător. Cei de la secția de votare îți vor căuta numele pe lista

electorală, iar dacă nu te găsesc, vei fi trecut pe o lista suplimentară (numai

dacă nu ai greșit secția de votare).

3. După ce te-au găsit/trecut pe listă, vei primi un buletin de vot și ștampila

VOTAT, iar buletinul/ cartea de alegător îl/o vei lasă la ei, urmând a-ți fi

înapoiat după ce votezi.

4. Verifică dacă buletinul de vot are pe spate ștampila de control a secției de

votare.

5. Semnează pe lista electorală, în dreptul numelui tău.

6. Intră singur(a) în cabina de vot și aplică o singură dată ștampila VOTAT în

patrulaterul corespunzător celui pe care vrei să-l votezi. Dacă ai greșit, poți

cere încă un buletin, dar numai o singură dată. Îndoaie buletinul de vot astfel

încât să nu se vadă pe cine ai votat, iar ștampila de control a secției de votare

să rămână în afară.

7. Introdu buletinul în urnă. Fii atent să nu se deschidă.

8. Înapoiază ștampila membilor biroului.

9. Ia-ți înapoi actul de identitate. Asigură-te că a fost ștampilat sau că are

autocolantul aplicat.

Sper că informațiile prezentate mai sus v-au fost de folos, iar la alegerile viitoare,

aflați în fața buletinului de vot, nu vă veți întreba, precum vestitul Cetățean

turmentat al lui Caragiale : “Eu cu cine votez?”

Diana Ioana Stăncuț Clasa a X-a F

Școala Democrației

Iubind un fulg de nea

Ninge, ninge și iar ninge, Totu-i gri și lumea plânge.

Închis în casă, stau gemând, Un gând în mine eu ascund…

Iubita scumpă mi-e departe, Citește, scrie, doarme, poate.

Îi e dor de-un joc anume, E prea vechi și n-are nume.

Îmi șoptește că mă vrea, Să fiu al ei, să fie-a mea,

Doar noi doi, în vârf de munte, Gânduri, gânduri, multe,

multe.

Vlad Muntean Clasa a X-a E

Desene: Ana Olar Clasa a X-a F

Creație

Metamorfoză

Pe hol e frig, în clasă gol, Privesc pe geam, gând călător.

Viața e scurta, nu știu când mor, Acea zi, când nu mă scol.

Dac-aș fi un animal, orice pe lume,

Aș alege o felină. Acea ființă, unică, divină, Toate rele, devin bune.

Dac-aș fi o plantă, în apă, soare,

sau pe munte, Aș alege un bonsai.

Dur, prea mic, falnicul crai, Toate spuse, devin mute.

Și-n acea zi, când nu mă scol, Invadat de aste-mi gânduri,

Ca un fruct, pierit, doar sâmburi, Spirit mișcă, corpul gol.

Vlad Muntean

Clasa a X-a E

Desene: Ana Olar Clasa a X-a F

Creație

CORBUL (THE RAVEN) Regie: James McTeigue Cu: John Cusack, Luke Evans Gen film: thriller, dramă, romance, poliţist Edgar Allan Poe, scriitor american şi un precursor al literaturii moderne de ficțiune științifico-fantastică a dus o viaţă de boem şi a sfârşit tragic. După o dispariție de câteva zile, în ziua de 3 octombrie 1849 este găsit căzut pe un trotoar în orașul Baltimore, în stare de confuzie mintală. Filmul ,,Corbul’’ prezintă o posibilă explicaţie a ultimelor zile de viaţă ale lui Poe. Scriitorul Edgar Allan Poe a rămas cunoscut pentru apetitul său pentru sumbru şi morbid, ingrediente care se regăseau din plin în textele pe care le-a publicat. Numai gândul la acele crime descrise amănunţit în cărţile sale te fac să te înfiori, dar ce se întâmplă atunci când ficţiunea devine realitate, iar Egar Allan Poe este forţat să retrăiască ororile pe care el însuşi le-a imaginat ? În acest thriller sumbru, Edgar Allan Poe (John Cusack), îşi uneşte forţele cu un detectiv din Baltimore (Luke Evans), pentru a prinde un criminal în serie nebun care se inspiră din scrierile lui Poe pentru a comite oribilele crime. Atunci când Emily, femeia pe care Poe o iubeşte mai presus de propria viaţă, cade în ghearele criminalului în serie şi riscă să sfârşească îngropată de vie, fiind menţinută în viaţă în decursul acestui joc bolnav numai de intenţia psihopatului de a-l vedea pe idolul lui implicându-se în soluţionarea cazului, Edgar Allan Poe îşi pune la bătaie propriile abilităţi de deducţie pentru a încerca să rezolve acest caz înainte de a nu fi prea tîrziu. Este un film plin de suspans şi acțiune care îl prezintă pe Poe într-o lumină nouă şi care te inspiră să citeşti cărtile lui.

Irina Ţone Clasa a X-a F

(MELANCOLIA) MELANCHOLIA Regie: Lars von Trier Cu: Kiefer Sutherland, Charlotte Gainsbourg, Kirsten Dunst, John Hurt Gen film: dramă, SF, thriller Melancholia, cea mai bună creație a lui Lars von Trier este un film despre depresie și despre cum 2 surori o experimentează. Kirsten Dunst (Justine) acceptă melancholia până în momentul în care o planetă ascunsă în spatele soarelui amenință să intre în coliziune cu Pământul, în timp ce cealaltă soră (Charlotte Gainsbourg-Claire) se teme să înfrunte realitatea și in același timp propriile sale emoții. Daca ai cel mai mic dubiu dacă să urmarești sau nu filmul, mai bine nu o face, deoarece nu este pentru oricine. Dar dacă totuși vrei să-l urmarești, pregătește-te pentru ceva remarcabil. Întreg filmul prezintă viziunea lui Lars Von Trier despre lume, oameni și relațiile dintre ei. Este sublim, veridic, terifiant - totul depinde de felul în care înțelegi acest film. Începutul și finalul sunt desăvârșite, alături de opera lui Wagner:”Tristan și Isolda”. Imaginile aceastei drame tulburătoare îți rămân intipărite în minte și te fac să meditezi asupra reacției psihicului în fața unei situații apocaliptice.

Sabina-Andreea Alexandru Clasa a X-a F

Film

Cronici

Bărbaţii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus

Godot-Café Teatru Distribuţie: Mirela Zeţa, Andreea Grămoţeanu, Ioana Barbu, Andreea Samson, Doina Antohi, Constantin Diţă, Alexandru Conovaru, Andrei Mateiu, Pavel Bârsan, Şerban Gomoi. “Bărbaţii sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus” este cel mai nou spectacol Drama for the Masses. Premiera a avut loc pe 28 și 29 martie 2011, la Café-Teatrul Godot, un loc cu atmosferă interbelică dedicat exclusiv evenimentelor culturale independente.

“Bărbaţii sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus” este de fapt o comedie despre întâlniri mai mult sau mai puţin reuşite între bărbaţi şi femei, despre diferenţele și asemănările dintre cele două sexe. Piesa nu este o dramatizare după cartea cu acelaşi nume a psihologului John Gray, după cum probabil v-aţi gândit, ci este un contraargument la enunţul ce reprezintă chiar titlul. Textele folosite sunt piese scurte scrise de autori americani contemporani.

Cei 10 actori care alcătuiesc distribuţia (5 personaje feminine, 5 masculine) trec, fiecare, prin câte 3-4 roluri; schimbă personajul, schimbă situaţia, schimbă costumul, schimbă şi cuplul, însă problematica rămâne aceeaşi. Spectacolul este construit cronologic, urmând vârstele cuplului: copilăria cu cele dintâi semne ale interesului pentru sexul opus, adolescenţa si primele întâlniri, întâlnirile nereuşite ale adulţilor, găsirea partenerului aparent potrivit, în cele din urmă nunta, după care căsinicia şi moartea.

Cel mai emoţionant moment, de fapt singurul, îl reprezintă scena căsniciei urmată de momentul morţii, cel care încheie piesa de teatru. Soţul împreună cu soţia sa, citesc fiecare pe rând toate post-it-urile scrise unul altuia de-a lungul vieții, cum ar fi : “Nu mai avem lapte”, “Azi mă văd cu mama ta”, “Voi sta pâna târziu la seriviciu”, “Mă duc cu Eugenia la dansuri”. Cuplul este surprins treptat cum îmbătrâneţe, mesajele schimbându-se şi ele : “Azi mă duc la doctor”, “Nu-mi mai găsesc ochelarii”, “Astăzi vine pensia”, “Nu mai avem medicamentul X”, ultimul post-it fiind citit de soţie: “Vezi că am pus mâncarea la cuptor. Mă odihnesc puţin. Te iubesc.”; acesta este momentul morţii ei.

<<”Barbaţii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus” este un spectacol ce trebuie vizionat, amuzant în multe secvenţe, atractiv prin distribuţie”>> scrie pe blogul său Ileana Lucaciu, unaditrecele mai active voci ale criticii româneşti de teatru.

Andreeea Mîndruţă

Clasa a X-a F

Teatru

Cronici

Hunger games Suzanne Collins

Anul apariției: 2012

Mulți dintre voi ați văzut filmul "The Hunger Games", care a rulat la cinema în lunile martie și aprilie. V-ați gândit însă dacă nu cumva acesta s-a bazat pe o poveste deja scrisă?

Suzanne Collins este autoarea unei trilogii de succes a cărei carte de debut se numește "Jocurile foamei". În urma unui sondaj, s-a observat că odată cu punerea în scenă a cărții, aceasta a devenit bestseller pentru "New York Times", "USA Today", ba chiar și pe Amazon. În 2012 este prima în topul celor 10 cele mai vândute cărți din lume, curiozitatea cititorilor fiind stârrnită de apariția filmului care a câștigat cele mai multe trofee la gala MTV Movie Awards din iunie, pentru cea mai bună interpretare feminină, dar și masculină, cea mai bună scenă de luptă și cea mai spectaculoasă transformare.

Într-un viitor post-apocaliptic, peste ruinele unui continent cunoscut odată ca America de Nord, se întinde națiunea Panem. Ca simbol al puterii Capitoliului asupra celor douăsprezece districte conduse cu îndârjire, în fiecare an este organizat un concurs sadic și sângeros, intitulat Jocurile Foamei. Ca pedeapsă pentru actele de rebeliune din districtul 13 care a fost ulterior distrus, Capitoliul decide să organizeze un astfel de joc în care douăzeci și patru de adolescenți sunt luați de lângă familiile lor și aruncați într-o luptă pe viață și pe moarte, televizată în direct și urmărită cu frenezie. Povestea este relatată de Katniss Everdeen din districtul 12, care se oferă voluntară în participarea în Jocurile Foamei doar pentru a o înlocui pe sora ei mai mică. De asemena, Peeta Mellark este selectat din același district. Cei doi pornesc spre orașul unde vor începe antrenamentele pentru supraviețuire pentru ca mai apoi să devină concurenți apreciați.

Vă voi spune numai că, în fiecare an, doar unul dintre cei douăzeci și patru de concurenți se va întoarce acasă, faimos, bogat și, cel mai important, viu. Oare cine va câștiga această cursă infernală pentru supraviețuire? Dacă vă interesează să aflați detaliile, trebuie să știți că trilogia “Jocurile foamei” a apărut șI la noi, în România. Lectură plăcută!

Cristina Burlacu, clasa a X-a F

Cronici

Carte

Bucãtari: Redactor-Şef: Stăncuţ Diana Ioana, 10F

Tehnoredactor: Gogu Ana Andreea, 10F

Editorial: Iosef Andra, 11E

Info CNMV: Chiţu Maria, Popa Alex, Teodorescu

Horia, 10 F

Vocea Naţiunii: Colombo Paola Alessandra, 10F

Şcoala Democraţiei: Stăncuţ Diana Ioana, 10F

Creaţie: Muntean Vlad, 10 E, Olar Ana, 10F Cronici: Alexandru Sabina, Mîndruţă Andreea,

Ţone Irina, Cristina Burlacu, 10F

Îți place sã scrii articole?

Sau poate sã faci poze artistice?

Dacã DA, înscrie-te în redacția revistei „Plãcintã

cu dovleac”!

Contacteazã-ne pe pagina de Facebook a revistei:

https://www.facebook.com/#!/pages/Placinta-cu-dovleac/189725474383805

Sau la adresa urmãtoarea adresã de mail:

dianastancut@yahoo.com