13
Studiu de specialitate Despre meserii/ femei –bărbați Dacă facem o călătorie în timp, în cadrul cărții ,, Cartea meseriilor dispărute” al cărui autor este Mircea Stanciu, apărută în 2019, descoperim douăsprezece meserii dispărute sau pe cale de dispariție: sacagiul, copistul, împăratul, haiducul, meșterul, croitorul, hangiul, vraciul, ciobanul, învățătorul, povestitorul și singuraticul. Ce a dispărut din ele? De ce este important să ne gândim la aceste dispariții? Cum mai vorbesc ele vremii noastre? Prezentarea fiecărei meserii pleacă de la contextul ei istoric, dar urcă rapid spre înălțimi poetic-filozofice. Fiecare meserie este ilustrată printr-un personaj arhetipal, construit din obiectele specifice meseriei sale. Tonurile de roșu și verde ale ilustrațiilor evocă o lume veche și prețioasă, destrămată la nivel istoric, dar recompusă la un nivel mai profund, al simbolurilor atemporale. Pictorița Diana Margareta Cepleanu a onorat acest proiect editorial cu arta sa de excepție, mulându-se perfect pe stilul solitar-introspectiv al autorului Mircea Stanciu.

platformarecd700063838.files.wordpress.com€¦  · Web view2020. 10. 10. · Studiu de specialitate. Despre meserii/ femei –bărbați. Dacă facem o călătorie în timp, în

  • Upload
    others

  • View
    8

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Studiu de specialitate

Despre meserii/ femei –bărbați

Dacă facem o călătorie în timp, în cadrul cărții ,, Cartea meseriilor dispărute” al cărui autor este Mircea Stanciu, apărută în 2019, descoperim douăsprezece meserii dispărute sau pe cale de dispariție: sacagiul, copistul, împăratul, haiducul, meșterul, croitorul, hangiul, vraciul, ciobanul, învățătorul, povestitorul și singuraticul.

Ce a dispărut din ele? De ce este important să ne gândim la aceste dispariții? Cum mai vorbesc ele vremii noastre?

Prezentarea fiecărei meserii pleacă de la contextul ei istoric, dar urcă rapid spre înălțimi poetic-filozofice. Fiecare meserie este ilustrată printr-un personaj arhetipal, construit din obiectele specifice meseriei sale. Tonurile de roșu și verde ale ilustrațiilor evocă o lume veche și prețioasă, destrămată la nivel istoric, dar recompusă la un nivel mai profund, al simbolurilor atemporale.

Pictorița Diana Margareta Cepleanu a onorat acest proiect editorial cu arta sa de excepție, mulându-se perfect pe stilul solitar-introspectiv al autorului Mircea Stanciu.

În paginile cărții te întâlnești cu sacagiul bucuriei, ceasornicarul poveștilor, copistul, împăratul care stăpânește cu pace, vraciul care dă leacuri amare, învățătorul care lasă ucenici, meșterul care făurește lucruri, ciobanul care trăiește în armonie cu natura, croitorul care urmărește un model, haiducul, hangiul, singuraticul și toate poveștile uitate. O dată cu dispariția acestor meserii au dispărut și înțelesurile lor. Chiar dacă nu se mai caută sacagii, sunt însă oameni însetați de atenție, de blândețe, de prietenie, de o vorbă bună. Atelierele de croitorie sunt din ce în ce mai rare, dar un copil care are modele de urmat, croitori buni în jurul lui, își va alege o meserie care să-l împlinească. Împărat poți să fii și azi peste gândurile care sunt supușii tăi și să ai stăpânire de sine, putere asupra ta. Printre rânduri, Mircea Stanciu îi întreabă pe micii cititori Tu ce ai vrea să te faci când vei fi mare? Cum îți scrii istoria vieții tale? Ce fel de povești se vor țese în jurul tău?

Alte 10 meserii extrem de populare odată, astăzi dispărute

Vremurile se schimbă, progresul tehnologic nu stă pe loc și profesiile vechi dispar, absorbite de acesta, reinventate sau înlocuite cu altele noi. Acum ni se par extrem de dificile, murdare sau umilitoare unele meserii, dar, cu zeci sau sute de ani în urmă, acestea erau un must în fiecare oraș sau localitate. Iată o listă de meserii demult apuse, dar foarte în vogă în era când abia apărea motorul cu aburi:

Omul-ceasornic

Această profesie era populară în perioada revoluției industriale din Marea Britanie și a existat până în anii '70 ai secolului trecut. Oamenii-ceasornic îi trezeau pe alții dimineața, bătând cu un băț în fereastră. Cine îi trezea, însă, pe ei? Simplu - oamenii-ceasornic erau treji noaptea și dormeau ziua. 

Dactilograf

  Această profesie a dispărut în anii 1990, odată cu apariția computerelor și printerelor, care au înlocuit mașinile de scris. Dar cu 30 de ani în urmă, dactilografii (majoritatea femei) erau o prezență necesară în fiecare instituție. Ele dactilografiau zeci și chiar sute de foi pe zi, transcriind textul de mână. Iar dacă greșeau măcar o dată, trebuia să înlocuiască foaia. 

Mama mea, a fost cadru didactic titular începând cu 1969 –educatoare în grădinița de copii, timp de 41 de ani, actualmente pensionară…povestește cum foloseau în școala unde își desfășura activitatea instructiv- educativă mașina de scris pentru redactarea anumitor documente, punea două coli de scris, între acestea așeza o altă foaie indigo, pentru a obține două pagini identice ca și conținut, una rămânea în grădiniță, alta era trimisă unde era solicitat documentul respectiv.

Acum vede noua tehnologie, telefoane, calculatoare într-adevăr ca ceva inovator, dar nu își dorește folosința lor și se bucură de ieșirea la pensie, spunând că nu știe dacă ar face noilor schimbări și permanente prin care trece învățământul românesc, iar trebui timp pentru învățare, acomodare.

Lampagiu

Când primele lămpi stradale au apărut în secolul al X-lea în Londra, multă lume s-a împotrivit. Totuși, acestea s-au răspîndit în întreagă Europă și câteva veacuri la rândul lămpile trebuiau aprinse și stinse manual, curățate și umplute cu ulei.

Toate aceste sarcini erau responsabilitatea lampagiilor, o profesie foarte solicitată până în secolul al XIX-lea, cînd au apărut lămpile cu gaz, iar apoi și cele electrice, care puteau fi aprinse/stinse automat.

Birjar

Astăzi, rolul de birjari moderni îl au taximetriștii care circulă deja cu mașini. Deși trăsurile cu cai au dispărut aproape în totalitate, în unele parcuri încă poți face o plimbare cu trăsura. Odată, însă, acesta era unicul mijloc de transport prin orașe - cu excepția mersului pe jos, desigur. 

 

Telefonist (operator tablou telefonic)

Până la apariției legăturii telefonice directe,  apelurile erau direcționate prin intermediul unor tablouri telefonice. Ca și dactilografierea, aceasta era o profesie preponderent feminină și prestigioasă. Erau angajate fetele din „familii bune”, cu voce plăcută, sănătoase, cu temperament liniștit și suficient de înalte ca să poate ajunge la partea de sus a comutatorului. 

 

Curier de gheață

Pregătirea și păstrarea gheței pentru a fi folosită în timpul sezonului cald exista în multe țări, dar abia în secolul al XIX-lea a apărut industria de vânzare a gheței, tăiată iarna de pe suprafața rezervoarelor de apă.

Existau oameni speciali care livrau această gheață tăiată în cuburi, la cei care aveau nevoie de ea: case mai înstărite, proprietari de tejghele cu produse care se alterau ușor, etc. 

 

Pianist la cinematograf

Această profesie a existat în epoca filmului mut, care aveau nevoie de acompaniament muzical - pianiștii improvizau o temă muzicală în funcție de acțiunea de pe ecran. 

Desigur, profesia de pianist există și va exista, dar cei care se ocupau anume de muzica din cinematografe pe atunci erau nevoiți să tapeze clapele pianelor de obicei ieftine, ca să se audă bine sunetul.

Operator telegraf

Această profesie a dispărut cu desăvârșire. Pentru a transmite mesaje, operatorul de telegraf obișnuia să folosească codul Morse sau un alt sistem de cod. Operatorul mai avea, de asemenea, obligația de a interpreta mesajele primite. Această meserie a avut un rol crucial în ambele Războaie Mondiale.

 Liftier

Era o vreme în care lifturile aveau nevoie de cineva care să le opereze manual, se foloseau pârghii pentru ca acestea să meargă cât mai eficient posibil. Liftierii opreau ascensorul la etajul la care oamenii au nevoie și totodată aveau datoria de a face liftul să ajungă la parter fără probleme, ceea ce la început era dificil. Chiar și după apariția butoanelor, această meserie a mai existat un timp.

Lustragiu

Până în anii ’30 meseria de lustragiu era destul de populară. În intersecțiile importante, fiecare colț de stradă găzduia câte o persoană care se ocupa cu lustruirea pantofilor. Înarmați cu o lădiță ce conținea creme, cârpe din diverse materiale și eventual un scaun pentru clienți, lustragii aveau grijă ca pantofii să strălucească.

În timpurile noastre, deși femeile nu mai stau de mult acasă pentru a se îngriji de gospodărie și copii și de multe ori ajung să muncească mai mult decât bărbații și să urmeze profesii care în trecut erau dedicate exclusiv sexului tare, diferențele între sexe în ceea ce privește remunerația continuă să existe. Bărbații câștigă cu până la 6% mai mult decât femeile în țările dezvoltate, chiar și atunci când comparam aceeași profesie, același loc de muncă și aceeași pozitie în cadrul unei companii. Câștigul anual al unei femei este în medie cu 20% mai mic decât al unui barbat.

În prezent, multe dintre femei sunt mai bine educate decât bărbații, au aceeași experiență și sunt la fel de motivate să tindă către profesii bine plătite. Cu toate acestea, femeile ii depasesc inca numeric pe barbati in ceea ce priveste locurile de munca platite slab, cum ar fi cele din invatamant sau asistenta sociala.

Principalele profesii care plătesc femeile mai puțin decât barbații sunt: programatori de computere, chefi (bucătari), dentiști, psihologi, directori în corporatii, farmaciști, fizicieni, piloți, șoferi și designeri de jocuri.

Femeile s-au indreptat de-a lungul timpului mai mult către profesiile intelectuale („gulere albe”) dedicate înainte bărbaților decât către cele care necesită muncă fizica („gulere albastre”). Cu toate acestea, dintre cele 30 de ocupații cel mai bine platite (cum ar fi cele de arhitect, inginer de calculatoare si manager), 26 sunt dominate in continuare de barbati. La polul opus, dintre cele 30 de meserii cel mai prost plătite (ospătar, menajeră, bonă), 23 sunt dominate de femei.

Noile date arată că cea mai mare creștere a angajărilor se va înregistra în viitor în profesii cum ar fi arhitectura, ingineria, matematica și programarea pe calculator, adică exact profesiile dominate de bărbați. Doar 11% din posturile de arhitect la nivel global sunt ocupate de femei și 23% din cele în matematică și informatică.

În medie, femeile din România câştigă mai puţin decât bărbaţii, însă cele care ocupă posturi considerate tipic masculine ajung să încaseze mai mult decât colegii lor. Este cazul celor care activează în domeniul construcţiilor.. Există însă şi domenii de activitate unde femeile câştigă mai bine decât bărbaţii, chiar şi în condiţiile în care au poziţii similare.

În manualul de comunicare în limba română, caiet de pregătire din anul 2014, la lecţia despre ocupaţii apar doar personaje masculine: scafandru, doctor, astronaut, fermieri, pompieri, constructor, poliţist, aviator. Apare un singur cuvât feminin: florăreasă. Pe ultima pagină apare şi o femeie, care este, de meserie, femeie de serviciu. Discriminarea pe criterii de sex, stereotipurile şi inegalitatea de şanse sunt mari probleme identificate de profesorii, atât în abecedare, cât şi în restul manualelor de şcoală primară, acestea vizând ediţiile din ultimii 28 de ani.

Minorităţile sunt slab reprezentate. Când vorbim de minorităţi ne referim atât la cele etnice, ne referim la persoane cu dizabilităţi, copii care poartă ochelari sau care au probleme cu greutatea, ei nu apar. Şcoala nu pare să fi auzit nici de tehnologia modernă.

Să ne imaginăm că, plecând de acasă, unde avem calculator, internet, telefon mobil, mergem la serviciu şi acolo trebuie să facem calculele cu o socotitoare cu bile, să scriem mesajele către şefi sau subalterni cu creta pe tablă sau cu stiloul pe hârtie şi să vorbim despre teme pe care nu le vedem în viaţa de zi cu zi şi pe care nu le vedem în preajma noastră, precum tăierea grâului cu secera sau alte teme care ţin de lumea rurală. Personajele în vârstă sunt foarte stereotipice, vedem bunici care torc, în contrast cu copiii care se joacă cu roboţi. Şi observăm şi reprezentări de gen foarte inegale. De exemplu, bărbaţii citesc ziarul, în timp ce femeile îi servesc cu mâncare.Copiii ştiu exact că realitatea este cu totul alta.

„Mama e mai mult la calculator, munceşte foarte mult la calculator chiar. Şi tata, dar cred că mama chiar mai mult decât tata”.

Bineînţeles că şi ei ar trebui să fie învăţaţi că ambii părinţi trebuie să muncească, să câştige. În viaţa de zi cu zi, ar trebui să fie egalitate între femei şi bărbaţi, mai ales în educaţia copiilor, ar trebui să fie imaginea de egalitate, să nu existe diferenţe

· În natură nu supraviețuieste cea mai puternică specie, și nici cea mai inteligentă, ci cea mai ADAPTABILĂ LA SCHIMBARE. ( Charles Darwin)

· Nu vei schimba niciodată lucrurile luptându-te cu realitatea curentă. Ca să schimbi ceva, creează un model nou care să îl facă pe cel vechi să fie demodat. ( Buckminster Fuller)

· De ce să te opui schimbării când ea este sursa principală a progresului? (Robin Sharma)

· Dacă faci ce ai mai făcut, vei obține ce ai obținut și până acum. (Tony Robbins)

· Oamenii nu se opun schimbării, ci ideii de a fi schimbaţi. (Peter Scholtes)

· Nu îţi vei schimba niciodată viaţa până când nu schimbi ceva ce faci în fiecare zi. (Mike Murdoch)

· Educația este cea mai puternică armă care poate fi folosită ca să schimbi lumea. (Nelson Mandela)

· Viaţa este o curgere, este un fluviu, este o mişcare continuă. Dar oamenii au impresia că ei înşişi reprezintă ceva static. Numai obiectele sunt statice, numai moartea este încremenită; viaţa este o continuă schimbare. Cu cât există mai multă schimbare, cu atât viaţa este mai abundentă. Iar o viaţă abundentă aduce cu sine extraordinare schimbări, clipă de clipă. ( Osho)

· Schimbarea apare automat. Progresul nu. Progresul e rezultatul gândirii, al deciziei și al acțiunii conștiente.  ( Tony Robbins)

Bibliografie:

Stanciu, Mircea, Cartea meseriilor dispărute, Editura Frontiera, 2019

https://jobs.diez.md/articles/10-meserii-extrem-de-populare-odata-astazi-disparute

https://www.tonica.ro/femei-vs-barbati-de-unde-apar-diferentele-in-profesie/