piccj.mpublic.roRaport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2019 Pagina 1 Capitolul I Consideraţii generale asupra dispozițiilor legale care

RAPORT DE ACTIVITATE

PE ANUL 2019

www.mpublic.ro

http://www.mpublic.ro/

Raport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2019 Pagina 1

Capitolul I Consideraţii generale asupra dispozițiilor legale care reglementează organizarea și funcționarea Ministerului Public ................................................................................................................... 4

Capitolul II Capacitatea administrativă și operațională .................................................................... 7

A. Capacitatea administrativă și de formare profesională a resurselor umane ...................................... 7

B. Sinteza datelor statistice privind starea infracțională ....................................................................... 16

C. Capacitatea operațională ................................................................................................................ 20

Capitolul III Activitatea de urmărire penală și de supraveghere a cercetărilor penale desfășurată de parchetele din cadrul Ministerului Public .............................................................................................. 30

A. Urmărirea penală proprie ................................................................................................................ 31

B. Supravegherea cercetărilor penale ................................................................................................. 32

C. Operativitatea soluționării cauzelor ................................................................................................. 32

D. Cauze cu autori necunoscuți ........................................................................................................... 35

E. Prejudicii produse de inculpații trimiși în judecată ........................................................................... 35

F. Calitatea urmăririi penale. Constatări și măsuri dispuse ................................................................. 35

G. Serviciul tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie .................... 39

Capitolul IV Activitatea de urmărire penală desfășurată de Direcția Națională Anticorupție (DNA), Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) şi Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) ............................................................................................... 40

A. Activitatea de combatere a corupției desfășurată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) ........... 40

B. Activitatea de investigare și combatere a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism desfășurată de Directia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT)...... 45

C. Activitatea de urmărire penală a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) ............ 51

Capitolul V Activitatea judiciară ........................................................................................................ 54

A. Activitatea judiciară în materie penală ............................................................................................. 54

B. Activitatea judiciară în materie civilă ............................................................................................... 54

C. Activitatea de unificare a practicii judiciare .................................................................................... 60

Capitolul VI Activitatea de îndrumare și control .............................................................................. 74

Capitolul VII Cooperarea și asistența judiciară internațională ..................................................... 80

A. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiţie ....................................................................................................................................... 81

B. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele din circumscripția acestora ................................................................................................ 87

C. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de Direcția Națională Anticorupție ... 88

D. Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ..................................................................................... 89

Capitolul VIII Activitatea informatică şi de implementare a programelor cu finanțare externă ... 92

A. Proiecte și aplicații ale Serviciului de Tehnologia Informației (S.T.I.) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ......................................................................................................... 92

B. Activitatea de implementare a programelor cu finanțare externă .................................................... 96

Capitolul IX ....................................................................................................................................... 103

A. Raporturile Ministerului Public cu alte autorităţi ...................................................................... 103

1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii ........................................................................... 103

2. Raporturile cu Ministerul Justiţiei................................................................................................... 105

3. Raporturile cu Institutul Naţional al Magistraturii ........................................................................... 107

4. Raporturile cu instanţele de judecată şi poliţia judiciară ................................................................ 108

5. Raporturile cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) ............................................... 110


B. Activitatea de informare și relații publice .................................................................................. 111

Capitolul X Activitatea desfăşurată de Ministerul Public în vederea realizării recomandărilor Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (M.C.V.) ................................. 114

Capitolul XI Concluzii şi principalele obiective ale Ministerului Public pentru anul 2020 ........ 117

ANEXA NR. 1 - Documentar privind activitatea Ministerului Public în anul 2019, rezultată din datele statistice, comparativ cu anii 2009-2018 ....................................................................................................... 122

ANEXA NR. 2 - Documentar privind starea infracțională în anul 2019, rezultată din datele statistice, comparativ cu anii 2009 – 2018 .................................................................................................................... 135

ANEXA NR. 3 – Cauze preluate de parchetele de pe lângă curțile de apel, parchetele de pe lângă tribunale și structurile specializate de la unitățile subordonate în cursul anul 2019, comparativ cu anul 2018 ..................................................................................................................................................................... 155

ANEXA NR. 4 - Plângeri adresate instanței împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată dispuse de procuror în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală în anul 2019, comparativ cu anul 2018 ...................................................................................................................................................... 157

ANEXA NR. 5 - Date statistice privind numărul cauzelor soluționate şi numărul inculpaților trimiși în judecată în anul 2019, comparativ cu anul 2018 .......................................................................................... 158

ANEXA NR. 6 - Date statistice privind durata soluționării cauzelor (inclusiv cauzele cu A.N.) în anul 2019 ..................................................................................................................................................................... 159

ANEXA NR. 7 - Date statistice privind numărul cauzelor soluționate, al trimiterilor în judecată și ponderea acestora în cauzele soluţionate pe unităţi de parchet şi pe total Minister Public pentru infracțiunile de corupție în anul 2019 .................................................................................................................................................. 163

ANEXA NR. 8 - Situația inculpaților achitați definitiv, indiferent de perioada trimiterii în judecată ...... 165

ANEXA NR. 9 - Date statistice privind participarea procurorului în ședințele de judecată în cauzele penale ........................................................................................................................................................... 166

ANEXA NR. 10 - Date statistice privind procentul de admitere a căilor de atac exercitate în cauzele penale ........................................................................................................................................................... 167

ANEXA NR. 11 - Date statistice privind participarea procurorului în ședințe de judecată în cauzele civile ..................................................................................................................................................................... 168

ANEXA NR. 12 - Date statistice privind procentul de admitere a căilor de atac exercitate în cauzele civile ..................................................................................................................................................................... 169


ABREVIERI ȘI ACRONIME

alin. = alineat

art. = articol

lit. = litera

Cp; Cpp = Codul penal, Codul de procedură penală

Cv; Cpc = Codul civil; Codul de procedură civilă

ș.a.

urm.

= și altele

= următoarele

AIPR = Institutul Auschwitz pentru Pace și Reconciliere

ANAF = Agenția Națională de Administrare Fiscală

CCPE = Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni

CDPD = Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități

CEDO = Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

CSM = Consiliul Superior al Magistraturii

DIICOT = Directia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

DNA = Direcţia Naţională Anticorupţie

EJN = Rețeaua Judiciară Europeană

EJTN = Rețeaua Europeană de Formare Judiciară

EPPO

EUROPOL

= Parchetul European

= Oficiul European de Poliție

GRECO = Grupul Statelor Împotriva Corupției

HG = Hotărâre de Guvern

IAP = Asociația Internațională a Procurorilor ICCJ = Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

INM = Institutul Național al Magistraturii

MAI

MCV

= Ministerul Afacerilor Interne

= Mecanismul de Cooperare si Verificare

MFP = Ministerul Finanțelor Publice

NADAL

OLAF

= Rețeaua procurorilor sau funcțiilor echivalente la Curțile Supreme de Justiție din statele membre ale Uniunii Europene

= Oficiul European de Luptă Antifraudă

ONPCSB = Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor

ONU = Organizația Națiunilor Unite

OSCE = Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa

OUG = Ordonanța de Urgență a Guvernului

PCA = parchete de pe lângă curți de apel

PICCJ = Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

PJ = parchete de pe lângă judecătorii

PM = parchete militare

PT = parchete de pe lângă tribunale

SIIJ = Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție

SUPC = Secția de urmărire penală și criminalistică

UCAAPI = Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern

UE = Uniunea Europeană

UNCAC = Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei


UNTOC = Conventia Natiunilor Unite privind combaterea criminalitatii organizate transnationale

Capitolul I Consideraţii generale asupra dispozițiilor legale care

reglementează organizarea și funcționarea Ministerului Public

Conform dispozițiilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Public este organizat astfel: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 15 parchete de pe lângă curțile de apel, 1 Parchet Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, 43 parchete de pe lângă tribunale (inclusiv Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov), 4 parchete de pe lângă tribunalele militare și 176 parchete de pe lângă judecătorii.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public și este condus de procurorul general ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor. Acesta reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţară sau din străinătate.

Structura organizatorică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde: direcţii, secţii, servicii și birouri, inclusiv pentru combaterea infracţiunilor săvârşite de militari, conduse de procurori şefi.

Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii funcționează în structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează două direcţii:

a) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, structură cu personalitate juridică proprie, specializată în combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului.

Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea acesteia sunt reglementate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2016.

b) Direcţia Naţională Anticorupţie, structură autonomă cu personalitate juridică proprie, specializată în combaterea corupţiei.

Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea acesteia sunt stabilite prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările și completările ulterioare.


Parchetele de pe lângă curţile de apel, parchetele de pe lângă tribunale şi Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi Familie Brașov au personalitate juridică şi sunt conduse de procurori generali, respectiv de prim-procurori şi au în structură secţii în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri.

Parchetele de pe lângă judecătorii sunt organizate în fiecare judeţ şi în sectoarele municipiului Bucureşti şi sunt conduse de prim-procurori.

Secţiile, serviciile şi birourile organizate în cadrul parchetelor sunt conduse de procurori şefi.

În cadrul fiecărui parchet funcţionează un colegiu de conducere, ce avizează problemele generale de conducere.

Sistemul parchetelor militare este format din Secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel şi 4 Parchete Militare de pe lângă Tribunalele Militare (Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara).

Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:

a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;

b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;

c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;

d) exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;

e) participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;

f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;

g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;

h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;

i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;

j) verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;

k) exercită atribuţiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.

Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.

Procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive.


În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare.

Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice. Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condițiile legii.


Capitolul II Capacitatea administrativă și operațională

Capacitatea administrativă și de formare profesională a resurselor umane

Îmbunătățirea managementului resurselor umane a reprezentat și în anul 2019 un obiectiv prioritar al echipei de conducere a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Activitatea managerială pe această componentă s-a desfășurat pe două direcții de acțiune respectiv:

- utilizarea la parametri optimi a resurselor umane existente; - perfecționarea profesională continuă a procurorilor și personalului auxiliar de

specialitate.

Utilizarea optimă a resurselor umane s-a realizat, în principal, printr-o repartizare echilibrată a resurselor umane în raport de sarcini, obiective, volum de activitate.

În anul 2019: - În conformitate cu prevederile Legii nr. 199/2019 privind unele măsuri referitoare

la inspectorii antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția de Combatere a Fraudelor, persoanele încadrate pe funcția de inspector antifraudă se transferă și se reîncadrează în cadrul parchetelor pe posturi de specialiști;

- Au avut loc modificări ale statelor de funcții și de personal, astfel: a) Prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2131/C/2019 au fost modificate statele de

funcții și de personal ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ale parchetelor de pe lângă curţile de apel și ale unităților subordonate (suplimentarea numărului de posturi prevăzut la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, cu 16 posturi de ofițeri de poliție judiciară ca urmare a transformării unor posturi vacante și redistribuirea acestora);

b) Prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 4682/C/2019 au fost aprobate statele de funcții și de personal ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ale parchetelor de pe lângă curţile de apel și ale unităților subordonate (transformarea unui număr de 18 posturi de procuror în posturi de prim-procuror adjunct și redistribuirea acestora la parchetele de pe lângă judecătoriile reședință de județ și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti);

c) La data de 3 decembrie 2019 s-au trimis Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției propuneri de modificare a statelor de funcții și de personal ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ale parchetelor de pe lângă curţile de apel și ale unităților subordonate, în sensul redenumirii funcției publice de specialist antifraudă în specialist și redistribuirea acestora, precum și redistribuirea unui post de procuror.


Din perspectiva utilizării resurselor umane în cadrul parchetelor, sunt relevante următoarele aspecte:

- numărul total de posturi de procuror prevăzute în statele de funcţii este 2.973 (dintre care la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 153, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - 295, Direcţia Naţională Anticorupţie - 195, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii - 2.237 şi parchetele militare - 93);

- numărul total de posturi de procuror ocupate - 2.520 (din care la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 115, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - 256, Direcţia Naţională Anticorupţie - 147, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii - 1.939 şi parchetele militare - 63).

UNITATEA TOTAL POSTURI PROCUROR

PREVĂZUTE OCUPATE VACANTE

PICCJ 153 115 38

DIICOT 295 256 39

DNA 195 147 48

Parchetele militare 93 63 30

Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii

2.237 1.939 298

Total 2.973 2.520 453

POSTURI DE PROCUROR OCUPATE ÎN ANUL 2019,

COMPARATIV CU ANII 2018 ŞI 2017

GRADUL DE OCUPARE A POSTURILOR LA NIVELUL MINISTERULUI PUBLIC

OCUPATE84,76%

VACANTE15,24%

2017 2018 2019

PICCJ şi parchetele subordonate 2.070 2.049 2.054

DIICOT 261 269 256

DNA 161 158 147

Parchetele militare 59 62 63

Total 2.551 2.538 2.520


În anul 2019 şi-au încetat activitatea 156 procurori, dintre care: 103 prin pensionare, 2 prin demisie, 40 au fost numiţi în funcţia de judecător, 3 procurori au fost condamnați definitiv pentru săvârșirea unor infracțiuni, 1 prin excludere din magistratură şi 7 prin deces.

Funcţii de conducere:

La sfârşitul anului 2019, structura posturilor cu funcţii de conducere prevăzute la nivelul Ministerului Public era:

- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: 29

- Parchetele de pe lângă curţile de apel (PCA): 70

- Parchetele de pe lângă tribunale (PT): 173

- Parchetele de pe lângă judecătorii (PJ): 240

- Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi

Terorism (DIICOT) 63

- Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA): 42

- Parchetele militare (PM): 32

TOTAL: 649

STRUCTURA FUNCŢIILOR DE CONDUCERE PREVĂZUTE

Din totalul funcţiilor de conducere prevăzute la data de 31 decembrie 2019,

227 erau vacante (dintre care: la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii - 196, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - 15, Direcţia Naţională Anticorupţie -12, parchetele militare - 4).

În anul 2019 se constată o ușoară scădere a gradului de ocupare a funcţiilor de conducere prin numire (65,02%), comparativ cu anul 2018 (68,78%). Facem mențiunea că în anul 2019 Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus organizarea unui singur concurs pentru numirea procurorilor în funcții de conducere.

PCA10,79%

PÎCCJ4,47%DIICOT

9,70%DNA

6,47%

PM4,93%

PT26,66%

PJ36,98%


Pe parcursul anului 2019 s-a constatat că au existat parchete de pe lângă judecătorii care au funcționat cu un singur post de procuror ocupat prin numire, ca urmare a transferurilor și promovărilor.

În această situaţie s-au aflat mai multe parchete, dintre care enumerăm:

O situație deosebită s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița,

care, până în luna octombrie 2019, a funcționat cu un procuror delegat. Acesta a fost eliberat din funcție, prin pensionare, la data de 2 octombrie 2019. În perioada 1 octombrie 2019 - 24 decembrie 2019 activitatea unității a fost asigurată prin delegarea în funcția de prim-procuror a unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin. Un post vacant de la această unitate de parchet a fost scos la concursul de admitere în magistratură organizat de Consiliul Superior al Magistraturii în perioada 28 martie – 8 iulie 2019, pentru persoanele care au îndeplinit funcții juridice timp de 5 ani, în condițiile art. 331 din Legea nr. 303/2004. Astfel, la data de 24 decembrie 2019, a fost numit un procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița.

De asemenea, în urma concursului de admitere în magistratură, la sfârșitul anului 2019 a fost numit câte un procuror la o parte dintre parchetele menționate în tabelul de mai sus, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, Parchetul de pe lângă Judecătoria Negrești-Oaș, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oravița, Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor, Parchetul de pe lângă Judecătoria Darabani și Parchetul de pe lângă Judecătoria Calafat.

Există mai multe unităţi de parchet care funcţionează aproape constant cu schema incompletă, uneori şi la jumătate sau mai puţin de jumătate din numărul posturilor prevăzute, împrejurare ce a impus eforturi susţinute pentru menţinerea unui echilibru al organizării activităţii acestora, astfel încât să se asigure un cadru optim al performanţei judiciare. Exemplificăm câteva dintre acestea, cu grad de ocupare sub 50%, la sfârșitul anului 2019:

NR.

CRT. PARCHETUL DE PE LÂNGĂ

TOTAL POSTURI PROCUROR

PREVĂZUTE OCUPATE

1. JUDECĂTORIA AGNITA 3 1

2. JUDECĂTORIA CALAFAT 3 1

3. JUDECĂTORIA PANCIU 4 1

4. JUDECĂTORIA DARABANI 3 1

5. JUDECĂTORIA NEGREȘTI-OAȘ 3 1

6. JUDECĂTORIA SIGHETU MARMAȚIEI 5 1

7. JUDECĂTORIA DRAGOMIREȘTI 3 1

8. JUDECĂTORIA BALȘ 4 1

9. JUDECĂTORIA TÂRGU BUJOR 4 1

10. JUDECĂTORIA SÂNNICOLAU MARE 3 1

11. JUDECĂTORIA PUCIOASA 3 1

12. JUDECĂTORIA TÂRGU LĂPUȘ 3 1

13. JUDECĂTORIA CHIȘINEU CRIȘ 3 1

14. JUDECĂTORIA ORAVIȚA 3 1

15. JUDECĂTORIA MOLDOVA NOUĂ 3 1


PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TOTAL POSTURI PROCUROR

PREVĂZUTE OCUPATE

TRIBUNALUL BRĂILA 14 4

JUDECĂTORIA DROBETA TURNU SEVERIN 12 5

În lumina noilor modificări legislative, rolul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în materia resurselor umane este diminuat, politicile de transfer, detașare și delegare a procurorilor revenind în principal Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, iar, în cazul delegării, și procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, ceea ce face ca la nivelul Ministerului Public să devină dificilă elaborarea unei strategii pe termen mediu și lung a resurselor umane, precum și aplicarea unei politici de resurse umane unitare.

Totodată, numărul anual de candidați admiși la Institutul Național al Magistraturii, precum și al procurorilor care intră în sistem în condițiile art. 331 din Legea nr. 303/2004 și unitățile la care sunt scoase la concurs posturile revin în aria de competență a Consiliului Superior al Magistraturii.

În anul 2019, în domeniul resurselor umane, au fost efectuate demersuri pentru acoperirea necesarului de personal în cadrul unităţilor cu volum mare de activitate, unităţi care fie funcţionau cu schema incompletă, fie subdimensionată. Astfel, la sfârșitul anului 2019 erau delegați 66 procurori în funcție de execuție.

Cu privire la acest indicator, se evidențiază o scădere substanțială în raport cu finele anului 2018, când se înregistrau 101 situații de delegare a procurorilor în funcții de execuție.

VECHIMEA ÎN FUNCŢIE

STRUCTURA PE SEXE

Sex Număr total procurori

FEMEI 1.320

BARBATI 1.200

REPARTIŢIA PE GRUPE DE VÂRSTĂ

Grupe de vârstă Număr total procurori

20 – 30 ani 120

30 – 40 ani 765

40 – 50 ani 1.256

50 – 60 ani 351

60 – 70 ani 28

Vechime în funcţie Număr total procurori

mai mică de 3 ani 135

3 – 5 ani 160

5 – 10 ani 538

10 – 15 ani 507

15 – 20 ani 427

mai mult de 20 ani 753


În ceea ce priveşte repartiţia pe grupe de vârstă şi vechime în funcţie, se constată că la nivelul Ministerului Public predomină numărul procurorilor având vârsta între 40-50 ani.

Întărirea capacităţii operaţionale şi administrative a Ministerului Public s-a realizat şi prin formele de pregătire profesională centralizată şi descentralizată.

Pregătirea profesională centralizată s-a realizat prin Institutul Național al Magistraturii care, în anul 2019, a organizat 44 seminare pentru procurori. La aceste activități au participat 457 procurori din totalul celor care au formulat opțiuni de participare.

Principalele teme ale seminarelor la care au participat procurorii în anul 2019 au vizat, în mod deosebit, combaterea corupției și criminalității economico-financiare și informatice, administrarea probatoriului și tehnici de audiere în procesul penal, recuperarea prejudiciului infracțiunii, combaterea traficului de persoane, combaterea violenței domestice, dezbateri cu privire la aspectele de practică neunitară, aplicarea directă a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către instanțele judecătorești naționale, etică și deontologie judiciară.

În anul 2019, la Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe au fost înregistrate 141 deplasări în străinătate, efectuate de 159 procurori, 15 specialiști, 7 manageri publici și 8 ofițeri de poliție.

Și în anul 2019 a continuat cooperarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu Institutul Național al Magistraturii, în cadrul „Programului de schimb între autoritățile judiciare europene”, sub egida Rețelei Europene de Formare Judiciară

( EJTN ).

Procurorii români au participat la cursurile și seminarele organizate de Academia de Drept European (ERA) având ca teme dreptul penal, cooperarea judiciară, dreptul concurentei, dreptul societaţilor comerciale, protecția consumatorului. De asemenea, au participat la reuniunile de coordonare organizate de Eurojust în domeniul combaterii terorismului și formelor grave de criminalitate organizată.

În scopul implementării Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC) adoptată de Organizația Națiunilor Unite, ratificată de România prin Legea nr. 365/2004, a fost creat un mecanism de evaluare a modului în care statele părți aplică dispozițiile Convenției. Doi procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe sunt experți evaluatori în cadrul celui de-al doilea ciclu de evaluare care acoperă capitolele privind măsurile preventive și recuperarea activelor.

La nivelul Ministerului Public, în perioada de referință, în cadrul formării continue descentralizate a procurorilor și personalului auxiliar de specialitate au fost organizate mai multe colocvii/seminare.

La colocviile/seminarele organizate pentru procurori, printre temele abordate au fost următoarele:


- Aspecte privind incidența sancțiunii în situația încălcării dispozițiilor art. 110 alin. 5 din Codul de procedură penală referitoare la înregistrarea cu mijloace tehnice audio sau audio-video a audierii suspectului ori a inculpatului în cursul urmăririi penale;

- Captația statului într-o perioadă de tranziție. Corupția și infracțiunile gulerelor albe. Considerații generale;

- Desfășurarea procesului penal în cazul infracțiunilor comise de minori sau împotriva minorilor;

- Cercetarea infracțiunilor de viol în situația în care victima este minoră. Problematica semnalată în hotărârile pronunțate de CEDO în cauzele M.G.C. contra României și I.C. contra României;

- Cooperarea judiciară internațională în materie penală (aspecte practice).

La colocviile/seminarele organizate pentru personalul auxiliar de specialitate, printre temele abordate au fost următoarele:

- Personalul auxiliar de specialitate – profesionalismul, confidențialitatea și evitarea conflictelor de interese, forme ale vulnerabilității la influențe în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

- Modalitatea de înregistrare și evidențiere a lucrărilor în sistemul ECRIS;

- Regulamentul UE 2016/679 al Parlamentului European privind protecția persoanelor fizice. Prelucrarea datelor cu caracter personal de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Activitatea de formare profesională a procurorilor desfășurată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a inclus preocupări pentru soluționarea corectă a problemelor de drept apărute în urma intrării în vigoare a noii legislații penale și deciziilor Curții Constituționale pronunțate în această materie, unificarea practicii judiciare, observații și propuneri la proiectele de acte normative elaborate de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii sau de diverse alte organe.

Astfel, în anul 2019, procurorii au elaborat un număr de 87 note de studiu privind probleme complexe ale aplicării legii penale şi procesual penale, în principal, dar şi alte probleme ale activității curente și au sprijinit procesul de elaborare a unor acte normative prin observații și propuneri.

Între temele abordate menționăm: - Notă privind metodologia de lucru în efectuarea perchezițiilor informatice; - Notă referitoare la categoria infracțiunilor cu privire la care se pot dispune măsuri

de supraveghere tehnică şi a infracțiunilor având ca obiect incitarea la ură sau discriminare; - Notă privind prevenirea şi utilizarea sistemului financiar în scopul spălării banilor

sau finanțării terorismului; - Notă privind prevenirea, constatarea si sancționarea neregulilor apărute in

obținerea si utilizarea fondurilor europene; - Notă privind onorariile cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență

judiciară în cadrul procedurii de extrădare;


- Punct de vedere referitor la recomandările cuprinse în Raportul ad-hoc întocmit de Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) privind România;

- Notă privind posibilitatea folosirii forţei de către persoanele îndreptățite conform art.190 alin. 7 din Codul de procedură penală pentru punerea în aplicare a dispoziţiei de examinare fizică în baza art.190 alin. 2 sau 5 din Codul de procedură penală în situația lipsei consimțământului persoanei care urmează să fie examinată.

În perioada de referință, au fost editate și publicate trei numere din Revista „Pro

Lege”. În anul 2019, Revista „Pro-Lege” a continuat să înregistreze un salt calitativ, oferind

cititorilor idei și teorii consistente, opinii și puncte de vedere, cercetări științifice și aplicații practice interesante. Cuprinsul revistei a fost extins cu noi rubrici, de practica judiciară internațională, practica tribunalelor internaționale pentru crime împotriva umanității precum și cu practica în domeniul răspunderii magistraților.

Funcționează o pagina web a revistei, unde sunt prezentate on-line toate lucrările acesteia, detalii privind procesul de recenzare, stilul și condițiile de redactare a lucrărilor, precum și arhiva revistei din anul 2001 la zi.

Revista se bucură de o largă apreciere și pe plan internațional, fiind indexată în două dintre bazele de date internaționale recunoscute pentru domeniul științelor juridice conform Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 6129/2016 (CEEOL și Heine On-line).

În cursul anului 2019, la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a funcționat Consiliul Științific (în continuare Consiliul), organ consultativ care își desfășoară activitatea în baza Ordinului nr. 61/2016 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În cadrul ședințelor Consiliului au fost analizate 12 note de studiu cu privire la modul de aplicare a legii și a practicii neunitare în numeroase domenii, în vederea rezolvării problemelor de drept invocate prin adoptarea unor soluții și concluzii unitare, în acord cu doctrina și jurisprudența incidente, a fost examinată practica judiciară națională, comunitară și internațională, au fost formulate propuneri de modificare și completare a Codului de procedură penală, a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Soluțiile adoptate de Consiliu au urmărit corelarea punctelor de vedere stabilite cu modificările legislative survenite, practica Curții Constituționale și tehnica legislativă, după caz.

În vederea asigurării bunei funcționări a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și a parchetelor subordonate, în perioada de referință, Colegiul de Conducere a emis 13 hotărâri prin care s-au adoptat, avizat sau propus diverse măsuri necesare, în domenii precum formarea profesională, organizarea unor concursuri, stabilirea modului unitar de salarizare, proiecte de acte normative, desemnarea unor procurori pentru desfășurarea unor activități ș.a.


Au fost întocmite observații și propuneri la proiectele de acte normative elaborate de Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul comisiilor de lucru, de către Ministerul Justiției ori de către grupuri parlamentare sau foruri civile, după cum urmează:

1. Observaţii şi propuneri formulate cu privire la proiectele de ordonanță, ordonanță de urgență și de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei;

2. Observaţii şi propuneri la proiectele de modificare a Codului penal, Codului de procedură penală şi Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție;

3. Notă centralizatoare cu propuneri de modificare/completare a cadrului legal - infracţiuni contra persoanei - ce vor forma obiectul analizei Grupului de lucru constituit în acest scop la nivelul Ministerului Justiției;

4. Propuneri la proiectul de lege privind unele măsuri referitoare la inspectorii antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală;

5. Notă referitoare la proiectul Ordonanței de Urgență privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/2226 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a sistemului de intrare/ieşire pentru înregistrarea datelor (EES);

6. Observaţii şi propuneri referitoare la transpunerea Diretivei (UE) 2019/1152 a Parlamentului European şi a Consiliului privind transparența şi previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană;

7. Observaţii şi propuneri la proiectele Codului penal, Codului de procedură penală şi a Legii nr. 78/2000.

De asemenea, este în curs de elaborare proiectul noului nomenclator arhivistic. Vor fi puse în acord categoriile de documente rezultate din activitatea Ministerului Public şi termenele de păstrare cu noile reglementări din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor şi modificările legislative incidente.

Pentru îmbunătăţirea activităţii desfăşurate de parchetele din subordine, în anul

2019, s-au realizat analize pe domenii de activitate, dintre acestea, precizăm: 1. Datele statistice privind infracțiunile de corupție și datele statistice privind

pagubele (în lei şi euro) produse de inculpații trimiși în judecată şi valoarea măsurilor asigurătorii;

2. Analiza privind starea infracţională şi situaţia principalilor indicatori statistici din activitatea Ministerului Public;

3. Analiza activităţii judiciare; 4. Rapoartele statistice privind volumul şi media dosarelor şi a altor lucrări efectuate

de procuror, pe nivele de parchet; 5. Documentarul privind activitatea Ministerului Public; 6. Documentarul privind starea infracţională; 7. Analiza datelor privind activitatea inspectorilor antifraudă detaşaţi la parchete, în

perioada de referință; 8. Studiul criminologic privind infracțiunile de omor (simplu și calificat) și de loviri sau

vătămări cauzatoare de moarte ce au făcut obiectul trimiterilor în judecată în perioada anilor 2016-2018.


În cursul anului 2019 au fost elaborate ordine cu referire la capacitatea

administrativă a Ministerului Public: 1) Ordinul nr. 19 din 23 ianuarie 2019 privind constituirea Grupului de lucru pentru

implementarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupţie, instituirea registrului de riscuri la corupţie şi desemnarea responsabilului pentru implementarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate;

2) Ordinul nr. 63 din 6 martie 2019 privind gestionarea şi utilizarea sumelor din bugetul Ministerului Public pentru acţiuni privind constatarea infracţiunilor flagrante;

3) Ordinul nr. 83 din 28 martie 2019 privind aprobarea Metodologiei pentru efectuarea perchezițiilor informatice;

4) Ordinul nr. 122 din 22 mai 2019 pentru modificarea Ordinului nr. 133/2011 privind desemnarea procurorilor care efectuează verificări prealabile în vederea exercitării acţiunii disciplinare;

5) Ordinul nr. 160 din 26 iunie 2019 privind constituirea şi funcţionarea reţelei naţionale de procurori specializaţi în cercetarea infracţiunilor contra mediului şi fondului forestier şi cinegetic naţional precum şi a celor împotriva patrimoniului natural şi cultural.

6) Ordinul nr. 111 din 10 mai 2019 privind organizarea şi funcţionarea Colegiului procurorilor generali din cadrul Ministerului Public;

7) Ordinul nr. 263 din 31 octombrie 2019 privind constituirea grupului de lucru pentru elaborarea proiectului ordinului privind sistemul informaţional al Ministerului Public;

8) Ordinul nr. 326 din 30 decembrie 2019 privind constituirea grupului de lucru pentru implementarea sistemului on-line de transmitere a ordinului european de anchetă şi a probelor digitale.

De asemenea, la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

au fost constituite grupuri de lucru pentru eficientizarea activităţii desfăşurate de parchete și a colaborării interinstituționale în aplicarea actului de justiție:

- Grupul de lucru pentru elaborarea proiectului ordinului privind sistemul informaţional al Ministerului Public;

- Grupul de lucru constituit în baza Memorandumului privind problematica vizând prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale;

- Comitetul interministerial pentru asigurarea implementării Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD) în conformitate cu decizia 2010/48/CE a Consiliului;

- Comitetul interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului de ură.

Sinteza datelor statistice privind starea infracțională (anexa nr. 2) 1. În anul 2019 din numărul dosarelor de soluţionat (1.766.900) au fost soluţionate

548.692 dosare, din care 49.838 prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, dispunându-se trimiterea în judecată a 62.072 inculpaţi persoane fizice (anexa nr. 2.1.a) şi 239 inculpaţi persoane juridice.


Din totalul inculpaţilor persoane fizice trimişi în judecată 57.221 sunt bărbaţi (92,2%) şi 4.851 sunt femei (7,8%). Din totalul inculpaţilor persoane fizice trimişi în judecată 3.850 sunt minori (6,2%) – anexa nr. 2.1.b.

Faţă de 29.065 suspecți și inculpați persoane fizice s-a adoptat soluția de renunțare la urmărirea penală.

2. Media inculpaţilor persoane fizice trimişi în judecată la 100.000 locuitori a fost de 320, mai mare faţă de 301 în anul 2018 (anexa nr. 2.2.)

Se constată următoarele medii la parchetele din circumscripţiile curţilor de apel:

SUB MEDIA PE ŢARĂ

LA PARCHETELE DIN CIRCUMSCRIPŢIILE

CURŢILOR DE APEL

PESTE MEDIA PE ŢARĂ

LA PARCHETELE DIN CIRCUMSCRIPŢIILE

CURŢILOR DE APEL

TÂRGU-MUREȘ 233 BRAȘOV 323

PLOIEȘTI 246 CLUJ 332

IAȘI 255 BACĂU 431

ALBA IULIA 257 CONSTANȚA 448

BUCUREȘTI 262

PITEȘTI 274

SUCEAVA 298

ORADEA 300

GALAȚI 304

CRAIOVA 305

TIMIȘOARA 307

3. Dinamica celor mai importante categorii de infracţiuni a) Structura infracţiunilor (în funcţie de numărul inculpaţilor persoane fizice trimişi

în judecată şi ponderea în total inculpaţi persoane fizice trimişi în judecată): - contra persoanei 11.733 (18,9%); - contra patrimoniului 12.840 (20,7%); - contra siguranței publice 25.582 (41,2%); - prevăzute de legile speciale 6.647 (10,7%), din care: - infracțiuni privind traficul și consumul ilicit de droguri precum și la

regimul juridic al precursorilor 1.817 (2,9% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

- infracțiuni de spălarea banilor 292 (0,5% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

- infracțiuni de evaziune fiscală 1.251 (2% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

- infracțiuni privind mediul înconjurător 12 (0,02% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

- infracțiuni de contrabandă 1.109 (1,8% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

- infracțiuni prevăzute de Codul silvic 639 (1% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);


- infracțiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală 91 (0,15% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

- infracțiuni de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000 - 457 (0,7% din total inculpați persoane fizice trimiși în judecată);

- alte infracțiuni 5.270 (8,5%).

b) Infracţiuni contra persoanei (anexele nr. 2.3., 2.4., 2.5.)

• 11.733 inculpaţi persoane fizice trimişi în judecată, din care:

- 7,3% pentru omor = 858 inculpaţi.

- 7,0% pentru ucidere din culpă = 817 inculpați

A crescut numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru accidente mortale de circulație (376) şi ponderea acestora (3,2%), faţă de 359 în anul 2018.

• 56,7% pentru loviri sau alte violențe = 6.656 inculpați

• 4,7% pentru vătămare corporală din culpă = 550 inculpați

• 4,0% pentru viol = 475 inculpați

• 2,8% pentru act sexual cu un minor = 323 inculpați

• 2,4% pentru încăierare = 284 inculpați

• 2,3% pentru amenințare = 273 inculpați

• 2,3% pentru lipsire de libertate în mod ilegal = 270 inculpați

• 2,0% pentru vătămare corporală = 234 inculpați

• 1,5% pentru trafic de minori = 175 inculpați

• 1,4% pentru proxenetism = 168 inculpați

• 1,3% pentru violare de domiciliu = 147 inculpați

• 1,2% pentru șantaj = 142 inculpați

• 1,0% pentru agresiune sexuală = 120 inculpați

• 0,7% pentru trafic de persoane = 82 inculpați

• 0,5% pentru loviri sau vătămări cauzatoare de moarte = 60 inculpați

• 0,9% pentru alte infracțiuni contra persoanei = 99 inculpați

Pentru infracţiunea de viol urmat de moartea victimei a fost trimis în judecată 1 inculpat.

c) Violenţa în familie

În anul 2019 s-au înregistrat 1.459 inculpaţi trimişi în judecată, adică 2,4% din totalul celor trimişi în judecată (anexa nr. 2.6.).

Infracţiunile de violenţă intrafamilială săvârşite au avut următoarele consecinţe:

Soţi victime:

- 332 = victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care:

- 49 = victime ale omorului, din care:

- 25 = victime ale omorului faptă consumată


- 219 = victime ale lovirilor sau altor violenţe

- 11 = victime ale vătămării corporale şi vătămării corporale din culpă

- 5 = victime ale lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte

Părinţi victime:

- 141 = victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care:




- 4 = victime ale vătămării corporale şi vătămării corporale din culpă

- 2 = victime ale lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte

Copii victime ale părinţilor:

- 234 = victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care 165 minori

- 23 = victime ale omorului, din care 12 minori

- 18 = victime ale omorului faptă consumată, din care 11 minori

- 102 = victime ale lovirilor sau altor violențe, din care 65 minori

- 2 = victime ale vătămării corporale și vătămării corporale din culpă, din care un minor

- 17 = victime ale infracțiunilor de rele tratamente aplicate minorilor

- 42 = victime ale violului, din care 35 minori

- 456 = victime ale abandonului de familie, din care 409 minori

- 2 = victime a nerespectării măsurilor privind încredințarea minorilor

Fraţi şi surori victime:

- 133 = victime ale infracţiunilor contra persoanei, din care 11 minori




- 6 = victime ale vătămării corporale

- 7 = victime ale violului, din care 4 minori

d) Infracţiuni contra patrimoniului

Au fost trimişi în judecată 12.840 inculpaţi persoane fizice (anexa nr. 2.7.), cu o pondere de 20,7% în totalul inculpaților persoane fizice trimişi în judecată.

Dintre infracţiunile mai importante, exemplificăm:

62,7% furt = 8.047 inculpaţi (anexa nr. 2.8.)

15,7% tâlhărie = 2.017 inculpaţi (anexa nr. 2.9.)

10,3% înşelăciune = 1.319 inculpaţi (anexa nr. 2.10 a)

8,4% distrugere = 1.077 inculpaţi


În anul 2019, prejudiciile reținute în actele de inculpare au fost în cuantum de 4.553.430.391 lei, 32.530.017 euro şi s-au luat măsuri asigurătorii în valoare de 1.346.887.204 lei.

e) Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială

Au fost trimişi în judecată 1.859 inculpaţi persoane fizice, reprezentând 3% din totalul inculpaților persoane fizice trimiși în judecată.

Dintre infracţiunile care se înscriu în această categorie, reţinem:

● 27,4% abandon de familie = 510 inculpaţi

● 11,7% constituirea unui grup infracțional organizat = 218 inculpaţi

● 9,4% pornografie infantilă = 174 inculpaţi

● 1,5% nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului = 27 inculpaţi.

f) Infracţiuni de corupţie

Au fost trimişi în judecată 813 inculpaţi persoane fizice, din care 382 de către Direcţia Naţională Anticorupţie (anexa nr. 2.10.b).

Activitatea de rezolvare a plângerilor, cererilor, memoriilor și sesizărilor cetățenilor

În anul 2019 au fost înregistrate la parchete 502.481 plângeri. Din acestea, au fost soluţionate 430.515 plângeri, cu o pondere de 85,7% în totalul celor de soluţionat şi au fost admise 172.121, respectiv 40% din cele soluţionate.

Din total,13.073 plângeri au fost soluţionate de procurorii din secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 8.692 de Direcţia Naţională Anticorupţie, 19.629 de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi 5.026 de parchetele militare (din care 1.332 de către Secţia parchetelor militare).

Au fost primiţi în audienţă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 1.455 persoane.

Capacitatea operațională

1. Prin Legea bugetului de stat pe anul 2019, nr. 50/2019, Ministerului Public

i-au fost aprobate pentru anul 2019 credite de angajament în sumă totală de 1.344.729 mii lei și credite bugetare în sumă de 1.320.228 mii lei, repartizate pe surse astfel: la sursa

„Buget de stat” 1.325.116 mii lei credite de angajament și 1.315.784 mii lei credite

bugetare, iar la sursa „Fonduri externe nerambursabile” 19.613 mii lei credite de

angajament și 4.444 mii lei credite bugetare la sursa „Fonduri externe

nerambursabile”, defalcate în structură, după cum urmează:


MINISTERUL PUBLIC

DENUMIRE INDICATORI BUGET INIȚIAL 2019 %

I. CHELTUIELI - BUGET DE STAT

I. Credite de angajament 1.325.116 98,54

II. Credite bugetare 1.315.784 99,66

din care:

CHELTUIELI DE PERSONAL



BUNURI ŞI SERVICII

I. Credite de angajament 72.691 5,41

II. Credite bugetare 72.691 5,51

ALTE TRANSFERURI

I. Credite de angajament 8 0,001

II. Credite bugetare 8 0,001

ASISTENȚĂ SOCIALĂ



PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020



ALTE CHELTUIELI



ACTIVE NEFINANCIARE



II. FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE



TOTAL GENERAL - mii lei -



În bugetul Ministerului Public pe anul 2019, au fost aprobate distinct, ca anexe, bugetele Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, detaliate astfel:

DNA





din care:




BUNURI ŞI SERVICII







ALTE CHELTUIELI



ACTIVE NEFINANCIARE






TOTAL GENERAL -mii lei-



DIICOT





din care:




BUNURI ŞI SERVICII






ALTE CHELTUIELI



ACTIVE NEFINANCIARE






Pe baza propunerilor de rectificare bugetară formulate și transmise de Ministerul

Public către Ministerul Finanțelor Publice şi potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 12/2019 și Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 71/2019, în cursul anului 2019 au fost aprobate următoarele rectificări ale bugetului de stat:

- Titlul I „Cheltuieli de personal” a fost suplimentat cu suma de 67.315 mii lei

credite de angajament și credite bugetare;

- Titlul II „Bunuri și servicii” a fost suplimentat cu suma de 10.000 mii lei credite

de angajament și credite bugetare;

- Titlul IX „Asistență socială” a fost suplimentat cu suma de 366 mii lei credite de

angajament și credite bugetare;


- Titlul X „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente

cadrului financiar 2014-2020” a fost diminuat la credite de angajament cu suma de 693

mii lei și la credite bugetare cu suma de 37.043 mii lei;

- Titlul XI „Alte cheltuieli” a fost diminuat cu suma de 1.451 mii lei credite de

angajament și credite bugetare;

- Titlul XIII „Active nefinanciare” a fost suplimentat cu suma de 42.150 mii lei la

credite bugetare.

Urmare a rectificării bugetului de stat pe anul 2019, precum și a altor modificări efectuate în procesul execuției bugetare, avizate de Ministerul Finanțelor Publice, bugetul Ministerului Public, actualizat la finele anului 2019, se prezintă astfel:

MINISTERUL PUBLIC

DENUMIRE INDICATORI BUGET FINAL

APROBAT 2019 %




din care:




BUNURI ŞI SERVICII



ALTE TRANSFERURI









ALTE CHELTUIELI



ACTIVE NEFINANCIARE










Situația privind execuția bugetară a Ministerului Public pe anul 2019, potrivit datelor centralizate prin contul de execuție a cheltuielilor bugetului de stat în profil economic la data de 31 decembrie 2019, întocmit de către Ministerul Finanțelor Publice, pe titluri de cheltuieli bugetare, se prezintă astfel:

MINISTERUL PUBLIC

DENUMIRE INDICATORI BUGET FINAL

APROBAT 2019

PLĂŢI

2019

% plăți

din buget


I. Credite de angajament 1.413.055

II. Credite bugetare 1.401.656 1.381.666 98,58

din care:



II. Credite bugetare 1.238.244 1.229.102 99,26

BUNURI ŞI SERVICII

I. Credite de angajament 82.691

II. Credite bugetare 82.691 78.587 95,04

ALTE TRANSFERURI

I. Credite de angajament 8

II. Credite bugetare 8 7 87,50


I. Credite de angajament 531

II. Credite bugetare 531 376 70,81




ALTE CHELTUIELI



ACTIVE NEFINANCIARE



PLĂȚI EFECTUATE ÎN ANII PRECEDENȚI ȘI RECUPERATE ÎN ANUL CURENT

II. Credite bugetare -5.073




TOTAL GENERAL -mii lei-


II. Credite bugetare 1.408.146 1.385.211

98,38

Cu privire la principalele obiective de infrastructură ale Ministerului Public în anul 2019, se constată următoarele:

I. Stadiul sediilor parchetelor Numărul total de sedii este de 186, pentru un număr de 246 unităţi de parchet (fără

DNA şi DIICOT), din care: - 197 unități funcționează în sedii proprii administrate; - 32 unități funcționează în comun cu instanțe, având calitate de utilizatori de spații;


- 11 unități funcționează în spații la terți unde nu achită chirie (primării, alte instituții publice);

- 6 unități funcționează în imobile sau spații închiriate, datorită unor situații fără rezolvare pe termen scurt sau se execută lucrări la actualele sedii.

Starea sediilor este următoarea: Stare foarte bună 50 Investiţii noi (1997-2019) 28 Stare bună 86 Stare satisfăcătoare 22 II. Cuantumul fondurilor alocate Ministerului Public în anul 2019 la titlul 71

„Active nefinanciare” se prezintă astfel:

La alin. 71.01.01, pentru investiţii în construcţii, creditele bugetare alocate inițial în anul 2019 au fost de 2.450 mii lei și urmare bugetului rectificat de la finele anului au ajuns la 43.936 mii lei. Din această valoare suma de 43.300 mii lei a fost utilizată pentru plata de către DIICOT a achiziției imobilului contractat pentru structura centrală, iar diferența s-a folosit la lucrarea de investiție aflată în derulare la „Sediu Parchet de pe lângă Judecătoria Moinești” - 405 mii lei, consolidările aferente lucrărilor de reparații

capitale de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița - 2 mii lei și achitarea serviciilor de proiectare pentru obiectivul de investiții nou „Sediu Parchet de pe lângă Tribunalul Ilfov și Judecătoria Buftea"- 226 mii lei.

La art. 71.03 „Reparații capitale”, Ministerul Public a beneficiat de un buget inițial de 1.275 mii lei, iar cel final după rectificare este de 3.423 mii lei.

În cursul anului 2019 fondurile alocate au fost repartizate astfel: • 1.843,5 mii lei pentru lucrarea de reparație capitală de la Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Brașov aflată în derulare din anul 2017; • 431 mii lei pentru semnarea contractului după adjudecarea execuției la lucrările

de reparații capitale de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București; • 66 mii lei pentru derulare reparație clădire Parchetul de pe lângă Tribunalul

Dambovita; • 128 mii lei pentru plată branșament electric la Parchetul de pe lângă Tribunalul

Prahova; • 246 mii lei semnarea contractului după adjudecarea execuției la lucrările de

reparații capitale la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați; • 270 mii lei pentru plata parțială a serviciilor de proiectare la obiectivul mixt de

investiție „Consolidare, reparație capitală și extindere pe verticală sediu Parchet de pe lângă Tribunalul Cluj și Judecătoria Cluj-Napoca";

• 411 mii lei pentru achitarea lucrării sistem integrat de control acces în cadrul PICCJ;

• 26,5 mii lei plată expertiză tehnică pentru sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea.


Bugetul initial repartizat în anul 2019 la alin. 71.01.02 și 71.01.03 pentru dotări independente a fost în sumă de 2.878 mii lei, respectiv 1.167 mii lei, după ultima rectificare ajungând la 2.136 mii lei respectiv 333 mii lei.

Fondurile cumulate pe art. 71.01.02 și 71.01.03, au fost utilizate cu precădere pentru achiziţionarea de mijloace fixe necesare derulării activităţii PICCJ – 747 mii lei, DNA - 1.326,5 mii lei şi DIICOT - 309,5 mii lei.

De asemenea, la alin. 71.01.30 „Alte active fixe”, creditele bugetare initiale au fost în sumă de 1.230 mii lei, iar după ultima rectificare au ajuns la 1.322 mii lei.

Activitatea de achiziții s-a axat, în principal, pe înlocuirea echipamentelor de tehnică de calcul si a echipamentelor periferice, uzate fizic, precum și achizitionarea de sisteme de inregistrare audio-video și sisteme alarmare incendiu, conform modificărilor legislative din ultima perioadă.

Din păcate nu au existat fonduri care să poată fi repartizate către unitățile din teritoriu iar din acest punct de vedere anul 2019 nu a dat posibilitatea de a fi efectuate achizițiile necesare bunei funcționări de către ordonatorii secundari și terțiari de credite.

Ministerul Public își propune derularea și realizarea, cu prioritate, a programelor de investiții care sa asigure infrastructura necesara functionarii parchetelor.

Constatări și concluzii: Examinarea fondurilor bugetare alocate Ministerului Public pe anii 2017-2019,

scoate în evidență următoarele aspecte: 1. Cheltuielile bugetare totale alocate Ministerului Public în anul 2019 au crescut

față de anul 2018 cu 144.461 mii lei, în timp ce față de anul 2017 au înregistrat o creștere cu 176.259 mii lei.

S-au înregistrat creșteri în anul 2019 față de anii 2018 și 2017 la cheltuielile de personal (106.473 mii lei și respectiv, 150.244 mii lei) determinate de aplicarea prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 și a Codului fiscal, precum și de achitarea în trimestrul IV al anului 2019 a diferențelor salariale rezultate din majorarea valorii de referință sectorială (V.R.S.), stabilite prin hotărâri judecătorești în favoarea personalului Ministerului Public.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile nu au cunoscut modificări semnificative în perioada 2017-2018, nivelul acestora înregistrând o creștere în anul 2019 (10.691 mii lei față de anul 2018) ca urmare a aplicării Protocolului încheiat în data de 14 februarie 2019 între Ministerul Justiției, Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Uniunea Națională a Barourilor din România, pentru stabilirea și decontarea onorariilor avocaților din oficiu.

Creșterea activelor nefinanciare în anul 2019 față de anii 2018 și 2017 (19.402 mii lei și respectiv 2.650 mii lei) se bazează pe alocarea sumelor necesare efectuării achiziției unui sediu pentru DIICOT - Structura centrală, aprobată potrivit Hotărârii Guvernului nr. 926/2016.

2. În ceea ce privește evoluția cheltuielilor cu obiectele de inventar și a celor cu reparațiile curente, se observă o diminuare a acestora în perioada 2017-2019 determinată, cu precădere, de constrângerile bugetare privind limitarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile aprobate anual Ministerului Public, precum și de redistribuirea sumelor alocate la această natură de cheltuieli pentru achitarea, cu prioritate, a facturilor de utilități înregistrate la nivelul instituției.


Evoluția comparativă a cheltuielilor cu investiţiile în construcţii, consolidări, studii de fezabilitate, achiziţii imobile arată un vârf pentru anul 2017, urmată de o scădere pronunțată în anul 2018 (15.394 mii lei), apoi din nou o creștere semnificativă în anul 2019 (36.195 mii lei).

Palierul de creștere a acestor cheltuieli în anii 2017 și 2018 se explică prin alocarea în această perioadă a fondurilor necesare decontării de către DIICOT a sumelor destinate achiziționării unui sediu pentru Structura centrală.

În perioada 2017 - 2019, cheltuielile cu maşini, echipamente și mijloace de transport au fost orientate în scopul achiziționării unor utilaje și echipamente de natura mijloacelor fixe de către unitățile și structurile de parchet din subordinea Ministerului Public.

Diminuarea acestor cheltuieli la nivelul Ministerului Public, între anii 2017-2019, este strâns legată de alocarea, cu fiecare an, a unor bugete din ce în ce mai reduse pentru cheltuielile de capital.

Repartizarea cheltuielilor cu reparațiile capitale pe anii 2017 - 2019 arată un maxim de creștere în anul 2018 (3.719 mii lei), după care urmează o scădere la jumătate în anul 2019 (2.790 mii lei).

Această fluctuație este influențată în mod direct de transferul unor lucrări spre execuție către S.C. Compania Națională de Investiții S.A., desfășurate în reședințele de

județ în cadrul „Programului Național de consolidare a infrastructurii parchetelor

aflate în municipiile reședințe de județ”.

EVOLUȚIA CHELTUIELILOR BUGETARE ALE MINISTERULUI PUBLIC ÎN PERIOADA 2017 - 2019

mii lei

Denumirea indicatorilor Cod

indicator

2017 2018 2019

Creștere/ descreștere 2018/2017



Credite bugetare

definitive

Credite bugetare definitive

Credite bugetare definitive

A B 1 2 3 4 5 6

TOTAL GENERAL 50.00 1.231.887 1.263.685 1.408.146 31.798 176.259 144.461

BUGET DE STAT 50.01 1.227.781 1.258.800 1.401.656 31.019 173.875 142.856

CHELTUIELI CURENTE 01 1.179.281 1.227.052 1.350.506 47.771 171.225 123.454

TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL 10 1.088.000 1.131.771 1.238.244 43.771 150.244 106.473

TITLUL II BUNURI SI SERVICII, din care:

20 72.029 72.000 82.691 -29 10.662 10.691

Reparații curente 20.02. 2.032 1.392 1.316 -640 -716 -76

Obiecte de inventar 20.05.30 2.537 1.543 1.605 -994 -932 62

TITLUL VII ALTE TRANSFERURI 55 8 8 8 0 0 0

TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE

56 87

-87 -87 0

TITLUL IX ASISTENTA SOCIALA 57 177 152 531 -25 354 379

TITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020

58 7.690 8.912 16.161 1.222 8.471 7.249

TITLUL XI ALTE CHELTUIELI 59 11.290 14.209 12.871 2.919 1.581 -1.338

CHELTUIELI DE CAPITAL 70 48.500 31.748 51.150 -16.752 2.650 19.402

TITLUL XIII ACTIVE NEFINANCIARE, din care:

71 48.500 31.748 51.150 -16.752 2.650 19.402

Construcții 71.01.01 23.135 7.741 43.936 -15.394 20.801 36.195


Mașini, echipamente și mijloace de transport

71.01.02 17.498 11.212 2.136 -6.286 -15.362 -9.076

Reparații capitale aferente activelor fixe 71.03 2.494 6.213 3.423 3.719 929 -2.790

FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE

50.08 4.106 4.885 6.490 779 2.384 1.605

2. Activitatea de audit public intern s-a desfășurat pe parcursul anului 2019 în

cadrul Direcției de audit public intern, structură funcțională în baza Regulamentului de ordine interioară al parchetelor. Aceasta este organizată și funcționează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Direcția de audit public intern asigură exercitarea funcției de audit intern pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de pe lângă tribunale, în conformitate cu art. 11 lit. f) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern.

Cele 10 domenii auditabile pentru care auditorii interni din cadrul Ministerului Public au desfășurat în anul 2019 misiuni de audit de asigurare/misiuni de consiliere sunt următoarele: activitatea financiar-contabilă, activitatea de resurse umane, activitatea de salarizare și alte drepturi, sistemul de control intern/managerial, activitatea de tehnologia informației, activitatea de achiziții publice, activitatea administrativă, activități specifice desfășurate de personalul auxiliar de specialitate, activitatea consilierilor juridici şi programe cu finanțare externă.

În anul 2019 au fost auditate un număr de 20 de structuri din totalul de 60, din care: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și 4 parchete de pe lângă curțile de apel cu unitățile subordonate (București, Cluj, Oradea și Târgu Mureș).

La recomandarea Unității Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, în anul 2019 a fost efectuată o misiune de audit de regularitate/conformitate cu tema „Evaluarea sistemului de prevenire a corupției în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 2019”, cu următoarele obiective: Codul etic/deontologic/de conduită; Consilierul de etică/Funcțiile sensibile.

Direcția de audit public intern a utilizat aplicația informatică Alfresco, în domeniul managementului documentar, pentru eficientizarea timpului utilizat în vederea comunicării unor acte specifice încheiate de auditori în timpul misiunilor de audit, precum și pentru o mai bună înțelegere și aplicare a procedurilor interne de lucru. Aplicația rulează pe o platformă de colaborare între angajații Ministerului Public și este accesibilă din interiorul rețelelor Ministerului Public, precum și din exteriorul acestora prin intermediul unui serviciu de acces securizat.

În cursul lunii noiembrie 2019 s-a elaborat și aprobat Planul de audit public intern pentru anul 2020.

Pentru selectarea misiunilor de audit public intern în vederea cuprinderii în planul de audit public intern aferent anului 2020, s-au avut în vedere misiunile programate pentru anul 2020 în Planul multianual de audit public intern, aprobat pentru perioada 2018-2020.

În estimarea resurselor de audit disponibile pe perioada aferentă planului de audit public intern pentru anul 2020, s-a ținut cont de numărul de auditori existenți în cadrul


direcției, pentru utilizarea cât mai eficientă a competențelor direcției, în condițiile diminuării cheltuielilor bugetare.

În anul 2020 au fost planificate pentru auditare un număr de 20 de structuri din totalul de 60, din care: Direcţia Națională Anticorupție și 5 parchete de pe lângă curțile de apel cu unitățile subordonate (Timișoara, Galați, Bacău, Craiova și Suceava).

3. În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizat Serviciul de documente clasificate care asigură gestionarea informațiilor clasificate pentru toate secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (cu excepţia Secţiei parchetelor militare), cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 (standarde), Hotărârea Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu, ordinele directorului general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat și prin ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În anul 2019, Serviciul de documente clasificate a realizat activităţi specifice, structurate pe componentele de protecţie a informaţiilor clasificate.

4. În anul 2019 au fost înregistrate la Biroul juridic un număr de 12.365 lucrări cuprinzând acte procesuale şi procedurale din dosare privind cauze aflate pe rolul instanţelor de judecată (7.195), ordine ale procurorului general (3.396), contracte civile încheiate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu persoane fizice sau cu alte instituţii şi societăţi comerciale, date spre avizare consilierilor Biroului juridic (417), precum şi puncte de vedere şi alte cereri solicitate de către secţiile şi departamentele din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate (339).

În cele 1.018 dosare de instanţă noi s-au formulat apărări de fond, iar pentru cauze aflate în instrumentarea biroului din anii anteriori s-au formulat întâmpinări, note de ședință, adrese, cereri, obiecțiuni, concluzii scrise și au fost exercitate căi de atac.


Capitolul III Activitatea de urmărire penală și de supraveghere a cercetărilor penale desfășurată de parchetele din cadrul Ministerului Public

În general, în anul 2019, parchetele și-au desfășurat activitatea în condiții aproape similare cu cele ale anului 2018, cu o ușoară tendință de creștere a numărului de cauze avute spre soluționare, 1.766.900 cauze (cu 13.360 mai multe decât în anul 2018), din care 569 la Secția de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (cu 463 mai puține decât în anul 2018), 4.154 la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (cu 2.732 mai multe decât în anul 2018) și 4.698 cauze la parchetele militare (cu 263 mai multe decât în anul 2018, din care 35 la Secția parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu 16 mai puține decât în anul 2018).

În aceeași perioadă au fost soluționate 548.692 cauze (cu 4.721 mai multe decât în anul 2018), reprezentând 31,1% din totalul cauzelor de soluționat, din care 49.838 prin trimitere în judecată (cu 3.397 mai multe decât în anul 2018) și 498.854 prin soluții de netrimitere în judecată (cu 1.324 mai multe decât în anul 2018) (anexa nr. 1).

Din totalul trimiterilor în judecată, un număr de 697 au fost dispuse în cauze privind infracțiuni de evaziune fiscală ceea ce reprezintă o pondere de 1,4%, iar un număr de 501 rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției privesc cauze penale în care s-a efectuat urmărirea penală pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție, reprezentând o pondere de 1% (anexa nr. 7).

Se poate observa că în anul 2019 a crescut atât numărul cauzelor trimise în judecată (cu 3.397 mai multe decât în anul 2018) cât și numărul total al inculpaților persoane fizice - 62.072 inculpați persoane fizice (cu 3.335 mai mulți decât în anul 2018).

În ceea ce privește cauzele soluționate prin netrimitere în judecată, în 70.601 cauze s-a dispus renunțarea la urmărirea penală (în scădere cu 3.480 cauze față de anul 2018).

Din totalul cauzelor soluționate (548.692), un număr de 214 cauze au fost soluționate de Secția de urmărire penală și criminalistică (în scădere cu 108 cauze față de anul 2018), 417 cauze de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (în creștere cu 290 cauze față de anul 2018) și 2.574 cauze de parchetele militare (în creștere cu 452 cauze față de anul 2018), din care 12 cauze de Secția parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (în scădere cu 3 cauze față de anul 2018).

Au fost reunite, declinate, suspendate sau reținute la urmărire penală proprie un număr de 73.627 cauze (în scădere cu 7.727 cauze față de anul 2018), reprezentând 4,2% din totalul cauzelor de soluționat, din care 91 cauze la Secția de urmărire penală și criminalistică, 85 cauze la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și 501 cauze la parchetele militare (7 cauze la Secția parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție).

Volumul de activitate (numărul cauzelor de soluționat) a crescut față de anul anterior cu aproximativ 0,8%. Se poate observa că stocul cauzelor de soluţionat este în


creștere în ultimii 2 ani după trei scăderi consecutive ale stocului în perioada 2015 - 2017, după cum urmează:

- în anul 2015 față de 2014, cu 2,5%;

- în anul 2016 față de 2015, cu 3,1%;

- în anul 2017 față de 2016, cu 1,4%.

În procente, ponderea din numărul total al cauzelor de soluționat al celor aflate în urmărire penală proprie pe perioada analizată (2010-2019) s-a situat între 4,2 - 5,1%.

Numărul cauzelor soluționate a înregistrat o creștere procentuală de 0,9%.

Numărul cauzelor cu autor cunoscut rămase nesoluționate la urmărire penală proprie a crescut cu 3%, în timp ce numărul cauzelor la supravegherea cercetărilor a înregistrat o ușoară creștere, de 1,4%.

Urmărirea penală proprie În anul 2019 au fost soluționate 32.598 cauze în care urmărirea penală a fost

efectuată de procuror (în scădere cu 1.034 cauze față de 2018). Dintre acestea un număr de 212 cauze au fost soluționate de Secția de urmărire penală și criminalistică, 417 de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție iar 2.571 de parchetele militare, din care 12 cauze de Secția parchetelor militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Un număr de 4.407 au fost soluționate prin trimitere în judecată (în creștere cu 107 cauze față de anul 2018), din care 44 de Secția de urmărire penală și criminalistică (în scădere cu o cauză față de anul 2018), 2 de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (la fel ca în anul 2018) și 294 de parchetele militare (în creștere cu 51 cauze față de anul 2018).

Au fost trimiși în judecată 7.383 inculpați persoane fizice (în scădere cu 294 inculpați față de anul 2018) din care 1.964 arestați preventiv (în scădere cu 332 inculpați față de anul 2018). Dintre aceștia, 51 inculpați (în scădere cu 24 inculpați) din care 9 în stare de arest preventiv (în creștere cu 4 inculpați) au fost trimiși în judecată de Secția de urmărire penală și criminalistică, 3 inculpați de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (în creștere cu un inculpat) iar 315 inculpați de parchetele militare (în scădere cu un inculpat) din care 4 inculpați în stare de arest preventiv (în creștere cu 3 inculpați față de anul 2018).

În 28.191 cauze au fost adoptate soluții de netrimitere în judecată (în scădere cu 1.141 cauze față de anul 2018). Dintre acestea, un număr de 168 soluții au fost dispuse de Secția de urmărire penală și criminalistică (în scădere cu 108 cauze), 415 soluții de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (în creștere cu 290 cauze) și un număr de 2.277 soluții de parchetele militare (în creștere cu 400 cauze), din care 11 de Secția parchetelor militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (în scădere cu 4 cauze).

La sfârșitul anului 2019 au rămas de soluționat 40.443 cauze (în creștere cu 1.142 cauze față de anul 2018), din care 2.525 cu autor necunoscut (în creștere cu 41 cauze).

La Secția de urmărire penală și criminalistică au rămas de soluționat 240 cauze (în scădere cu 86 cauze față de anul 2018), din care 22 cauze cu autor necunoscut (în creștere


cu o cauză). La Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție au rămas de soluționat 3.652 cauze (în creștere cu 2.366 cauze față de anul 2018), niciuna cu autor necunoscut.

La parchetele militare au rămas de soluționat 1.622 cauze (în scădere cu 240 cauze față de anul 2018), din care una cu autor necunoscut (în scădere cu o cauză). La Secția parchetelor militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au rămas de soluționat 16 cauze (în creștere cu 2 cauze față de anul 2018), din care nici o cauză cu autor necunoscut.

Supravegherea cercetărilor penale Procurorii au supravegheat cercetările penale în 1.684.402 cauze (în creștere cu

14.815 cauze față de anul 2018), soluționând un număr 516.094 cauze (în creștere cu 5.755 cauze). Dintre acestea, au emis rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției în 45.431 cauze (în creștere cu 3.290 cauze) cu privire la 54.689 inculpați persoane fizice (în creștere cu 3.629 inculpați), din care 3.817 arestați preventiv (în creștere cu 213 față de anul 2018).

La sfârșitul anului 2019 au rămas de soluționat 1.104.138 cauze (în creștere cu 15.224 cauze față de anul 2018), din care 577.173 cu autor necunoscut (în creștere cu 8.154 cauze).

Operativitatea soluționării cauzelor În anul 2019, procentul de soluționare a cauzelor (inclusiv cauzele soluționate prin

reunire, declinare, suspendare sau renunțare la urmărire penală proprie), raportat la totalul cauzelor de soluționat a fost de 35,2%, într-o ușoară scădere față de anul 2018 când s-a înregistrat un procent de 35,7%.

Prin raportare la anul 2018, apar diferențe în ceea ce privește perioadele de soluționare. Astfel, din totalul cauzelor soluționate (548.692), 33,6% (184.122 cauze) au fost soluționate în mai puțin de 6 luni de la sesizare (în scădere cu 5.274 cauze față de anul 2018), 18,5% (101.744 cauze) au fost soluționate între 6 luni și 1 an de la sesizare (în scădere cu 3.257 cauze), 31,7% (174.137 cauze) au fost soluționate în mai mult de un an de la sesizare (în creștere cu 7.980 cauze), iar 16,2% (88.689 cauze) au fost soluționate după ce s-a împlinit termenul de prescripție (în creștere cu 5.272 cauze față de anul 2018) (anexa nr. 6).

Intervenirea prescripției răspunderii penale în dosarele cu autori cunoscuți. Principalele cauze identificate cu privire la acest indicator statistic au vizat: împlinirea termenului de prescripție anterior sesizării organelor de urmărire, sesizarea organelor de urmărire penală cu puțin timp înainte de împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, efectele Deciziei Curții Constituționale a României nr. 297/20181, precum și, în unele situații, tergiversării urmăririi penale sau managementul defectuos al timpului de lucru al unor procurori, caracterizat printr-o greșită abordare a modului în care aceștia își stabilesc prioritățile actelor de urmărire penală, supravegherea ineficientă a cercetărilor

1 Prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată și s-a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională.


penale efectuate de organele de poliție judiciară.

În ceea ce privește decizia Curții Constituționale menționată anterior, se observă, în esență, că motivarea a constat în aceea că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal instituie o soluție legislativă de natură a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situație juridică incertă referitoare la condițiile tragerii sale la răspundere penală pentru faptele săvârșite. Curtea a reținut că prevederile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt lipsite de previzibilitate și, totodată, contrare principiului legalității incriminării, întrucât sintagma „oricărui act de procedură" din cuprinsul acestora are în vedere și acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție a răspunderii sale penale.

De asemenea, Curtea a constatat că soluția legislativă anterioară, prevăzută la art. 123 alin. 1 din Codul penal din 1969, îndeplinea condițiile de previzibilitate impuse prin dispozițiile constituționale analizate, întrucât prevedea întreruperea cursului prescripției răspunderii penale doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuia comunicat, în cauza în care persoana vizată avea calitatea de învinuit sau inculpat.

Efectele deciziei menționate au constat în înmulțirea cazurilor în care procurorii au dispus clasarea ca urmare a constatării intervenției prescripției răspunderii penale.

Datele statistice privind cauzele rămase nesoluționate relevă faptul că acestea au crescut față de 2018 cu 8.171 cauze. Din totalul cauzelor rămase nesoluționate - fără cauzele cu autori necunoscuți (564.883), 34% (191.857) sunt cu o vechime de până la 6 luni de la sesizare, 20,6% (116.157) între 6 luni și 1 an de la sesizare iar 45,4% (256.869) de peste un an de la sesizare.

De asemenea, din totalul cauzelor rămase de soluționat – fără cauze cu autor necunoscut- 392.368 (69,5%) reprezintă cauzele cu urmărirea penală începută (în creștere față de anul 2018 cu 32.576 cauze).

În activitatea de urmărire penală proprie au rămas de soluționat 8.470 cauze cu vechimea între 6 luni și un an de la sesizare (în creștere cu 1.294 cauze) și 18.234 cauze mai vechi de un an de la sesizare (în scădere cu 1.192 cauze), iar la organele de cercetare penală au rămas în lucru 107.687 cauze cu vechimea între 6 luni și un an de la sesizare (în creștere cu 1.137 cauze) și 238.635 cauze mai vechi de un an de la sesizare (în scădere cu 6.413 dosare).

În activitatea de urmărire penală proprie cele mai multe dosare cu o vechime mai mare de 6 luni de la sesizare se află în lucru la parchetele de pe lângă curțile de apel, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, parchetele militare, Secția de urmărire penală și criminalistică și la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, acestea din urmă reprezentând cauze complexe sau cu un grad ridicat de dificultate.

PCA BUCUREȘTI 4.410 DIICOT 9.668

PCA CONSTANȚA 738 SIIJ - PICCJ 3.022

PCA IAȘI 676 DNA 2.720


La fel ca și în anii anterior, din analiza motivelor care au condus la prelungirea duratei procedurilor în cauzele în care se efectuează urmărirea penală de procuror s-a desprins concluzia că, în general, aceasta a fost influențată de:

- complexitatea cauzelor dată, pe de o parte, de natura infracțiunilor investigate, iar, pe de altă parte, de administrarea materialului probator;

- creșterea volumului de activitate ca urmare a redistribuirii cauzelor aflate în lucru ca urmare a scăderii numărului de procurori (pensionare, detașare, delegare);

- instabilitatea legislativă manifestată pe două coordonate respectiv, modificările frecvente aduse unor dispoziții legale și admiterea excepțiilor de neconstituționalitate cu privire la unele dispoziții prevăzute de Codul penal și Codul de procedură penală;

- lipsa numărului adecvat de grefieri pentru desfășurarea activității judiciare în condiții optime;

- menținerea unei scheme de personal inadecvate, depășite în raport cu volumul de activitate al unor structuri de parchet și comparativ cu numărul de procurori de la alte unități de parchet din teritoriu și nu numai (DNA/DIICOT);

- unele lipsuri în pregătirea profesională la unitățile locale de parchet și lipsa unui plan de coordonare a activității desfășurate de acestea prin îndrumarea activității de către conducerea parchetului respectiv și a unităților de parchet superioare (parchete de pe lângă tribunale);

- calitatea redusă a actelor procedurale întocmite; - lipsa de la domiciliu sau reşedinţă a persoanelor cercetate şi plecarea acestora în

străinătate, la adrese necunoscute, coroborat cu exercitarea dreptului la liberă circulaţie și eliminarea controlului la frontieră, fapt obiectiv ce împiedică, din ce în ce mai mult, continuarea cercetărilor şi duce la întârzieri în soluţionarea cauzelor (în special cele de evaziune fiscală);

- lipsa continuităţii actelor de cercetare în activitatea de supraveghere a cercetării penale, determinată de modificările permanente de personal în cadrul organelor de poliţie judiciară;

- subdimensionarea corpului poliției judiciare și mobilitatea excesivă a personalului de poliție judiciară;

- pensionarea lucrătorilor de poliţie cu vechime profesională în structurile MAI şi blocaje înregistrate în activitatea organelor de urmărire penală, prin neacordarea de avize judiciare lucrătorilor de poliţie începând cu luna iulie 2019, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 317 din 21 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), (2) și (3) și art. 6 alin. (1) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare;

- experienţa profesională şi specializarea redusă a multor lucrători de poliţie în materie economico-financiară a impus şi impune în continuare fie reţinerea de către procuror a cauzelor în urmărire proprie, fie indicarea detaliată a fiecărui act de urmărire penală ce trebuie efectuat (chiar şi în cauzele repartizate în supraveghere,) crescând timpii

PCA PLOIEȘTI 613 PARCHETELE MILITARE 944

PCA GALAȚI 587 SUPC- PICCJ 191


de soluţionare;

O altă vulnerabilitate identificată constă în implicarea lucrătorilor de poliţie judiciară din cadrul structurilor de investigare a criminalităţii economice în alte activităţi decât cele de efectuare a urmăririi penale (în special, efectuarea unor controale la diferiţi agenţi economici), precum şi în activitatea de urmărire penală a unor structuri specializate ale Ministerului Public (DIICOT parchetele militare);

- lipsa accesului la bazele de date (FISCNET ș.a.) ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru specialiştii parchetelor, cu grave consecinţe negative în instrumentarea cu celeritate în special a dosarelor având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală, precum şi în executarea ordinelor europene de anchetă/comisiilor rogatorii internaționale (din perspectiva identificării rapide a conturilor bancare). În acest context, se impune precizarea că, prin intrarea în vigoare a Legii nr.199/2019, s-a produs transferul la parchete pe posturi de specialiști a inspectorilor antifraudă detașați la unitățile Ministerului Public de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Prin încetarea activității în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, specialiștii au pierdut drepturile de acces și de consultare a bazelor de date administrate de Ministerul Finanțelor Publice.

Cauze cu autori necunoscuți La sfârșitul anului 2019, în evidența parchetelor au rămas nesoluționate un număr

de 579.698 cauze cu autor necunoscut (în creștere față de anul 2018 cu 8.195 cauze), reprezentând 32,8% din totalul cauzelor de soluționat, din care 2.525 aflate în urmărire penală proprie la procuror (în creștere cu 41 cauze).

Cele mai numeroase cauze la urmărirea penală proprie din totalul cauzelor cu autor necunoscut se află la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - 1.273 (în creștere față de 2018 cu 32 cauze) și la parchetele de pe lângă următoarele curți de apel:

Prejudicii produse de inculpații trimiși în judecată Referitor la indicatorul „prejudicii constatate în cauzele în care inculpații au fost

trimiși în judecată", se constată că, față de anul 2018, acesta a crescut cu 45,9% la valoarea în lei (4.553.430.391 lei), scăzând însă valoarea în euro cu 45,6% (32.530.017 euro). De asemenea, valoarea măsurilor asigurătorii dispuse a scăzut în raport cu anul 2018 cu 38,9% (1.346.887.204 lei).

Calitatea urmăririi penale. Constatări și măsuri dispuse Achitări definitive

În anul 2019 au fost achitați definitiv, indiferent de perioada trimiterii în judecată,

ORADEA 392

BUCUREȘTI 258

IAȘI 87

ALBA IULIA 63

BRAȘOV 56

TIMIȘOARA 54


1.329 inculpați, (cu 39 mai mulți decât în anul 2018) din care 1.298 inculpați persoane fizice (în creștere cu 34 de inculpați) și 31 inculpați persoane juridice (în creștere cu 5 inculpați). Dintre inculpații persoane fizice achitați definitiv, un număr de 28 persoane sunt minori (în creștere cu 11 persoane față de anul 2018), iar 123 au fost arestați preventiv (în creștere cu 60 persoane față de anul 2018).

Ponderea achitaților definitiv în totalul inculpaților trimiși în judecată a fost de 2,1%, față de 2,2% în anul 2018.

Situația inculpaților achitați definitiv, indiferent de perioada trimiterii în judecată, este prezentată în anexa nr. 8.

Deși problematica achitărilor pronunțate prin hotărâri definitive va face obiectul unei analize distincte, respectiv aceea privind indicatorii de calitate a activității procurorilor, care este un obiectiv stabilit prin Ordinul nr. 213/2014 privind organizarea și funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public, cu modificările și completările ulterioare, se impune totuși a se menționa că și în anul 2019 s-au constatat aceleași cauze cu caracter general care au influențat acest indicator de calitate.

Astfel, o primă cauză o reprezintă existența unei jurisprudențe neunitare cu privire la instituțiile de drept penal determinată, în principal, de interpretarea logico-juridică diferită dată unor dispoziții legale de drept material.

O altă cauză o reprezintă modul diferit de apreciere și evaluare a materialului probator în cele două faze ale procesului penal, respectiv, faza de urmărire penală și cea de judecată.

Admiterea excepțiilor de neconstituționalitate cu privire la unele dispoziții de drept material sau procesual penal reprezintă o altă cauză care a fost de natură să conducă la pronunțarea unor hotărâri de achitare.

Analiza și monitorizarea permanentă, în baza Ordinului nr. 213/2014 privind organizarea și funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public, cu modificările și completările ulterioare, a soluțiilor definitive de achitare pronunțate de instanțele de judecată au reliefat, în unele cazuri, situații în care achitarea inculpaților trimiși în judecată s-a datorat unor deficiențe ale urmăririi penale.

Restituiri și trimiteri ale dosarelor la procuror dispuse în temeiul art. 346 alin. 3 din Codul de procedură penală și art. 485 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală

În anul 2019, instanțele de judecată au dispus restituirea și trimiterea dosarelor la procuror într-un număr de 204 cauze (cu 32 mai puține decât în anul 2018), reprezentând 0,41% din numărul trimiterilor în judecată (față de 0,51% în anul 2018).

Cele mai multe restituiri și trimiteri s-au înregistrat la parchetele de pe lângă următoarele curți de apel (activitate centralizată):

Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel (centralizat)

Nr. cauze restituite

Nr. cauze cu soluție de trimitere în judecată

BUCUREȘTI 29 7.530 (0,39%)

BRAȘOV 14 1.947 (0,72%) TIMIȘOARA 14 3.702 (0,38%)


În cursul anului 2019 s-a înregistrat o scădere a numărului de hotărâri definitive prin care s-a dispus restituirea cauzei la procuror în baza dispozițiilor art. 346 alin. 3 din Codul de procedură penală și de trimitere a dosarului la procuror în baza art. 485 alin. 1 lit. b) din același cod.

Deși și acest indicator de calitate va face obiectul unei analize separate, constatările de ordin general au evidențiat existența unor cauze ce au vizat o jurisprudență neunitară, (în special în ceea ce privește criteriile de apreciere a gravității faptei sau a periculozității infractorului în cazul acordului de recunoaștere a vinovăției), o interpretare diferită a materialului probator (în special în cazul prevăzut de art. 346 alin. 3 lit. b) din Codul de procedură penală și deficiențe ale urmăririi penale.

Infirmări și redeschideri

În anul 2019 s-au înregistrat 4.742 soluții de infirmare și redeschidere, cu 4 cauze mai puțin decât în anul 2018.

În procedura prevăzută de art. 340 din Codul de procedură penală (anexa nr. 4), instanțele au soluționat prin hotărâri definitive 10.010 plângeri, reprezentând 96,2% din totalul cauzelor soluționate de instanțe în materie penală. Dintre acestea, 2.031 au fost admise dispunându-se trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale, 19 cauze au fost reținute spre judecare (nefiind pronunțată nicio soluție de condamnare), în 129 cauze s-a schimbat temeiul de drept al soluției de netrimitere în judecată, iar în restul de 7.831 cauze plângerile au fost respinse.

Analiza detaliată a cauzelor în care s-a dispus infirmarea soluțiilor se va efectua ulterior, potrivit Ordinului nr. 213/2014 privind organizarea și funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public, cu modificările și completările ulterioare.

Arestați preventiv netrimiși în judecată

În anul 2019, din totalul de 6.024 inculpați cercetați în stare de arest preventiv, față de 243 s-au dispus soluții de netrimitere în judecată .

La sfârșitul anului 2019, 1.818 inculpați arestați preventiv erau în faza procesuală a urmăririi penale.

Analiza detaliată a cauzelor care au condus la dispunerea unor soluții de netrimitere în judecată față de inculpați arestați preventiv se va efectua ulterior, potrivit Ordinului nr. 213/2014 privind organizarea și funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public, cu modificările și completările ulterioare.

Și în anul 2019 analiza indicatorilor statistici ce reflectă activitatea de urmărire penală a fost realizată pe două paliere respectiv, activitatea proprie a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și activitatea unităților din subordine. Din această perspectivă, măsurile dispuse au vizat, în principiu, aceleași activități:

IAȘI 13 2.443 (0,53%) ALBA IULIA 12 2.436 (0,49%) CLUJ 11 4.629 (0,24%) ORADEA 10 2.276 (0,44%) PLOIEȘTI 10 3.256 (0,31%)


1. În activitatea proprie: o mai bună gestionare a resurselor umane și materiale; echilibrarea volumului de activitate printr-o repartizare judicioasă a lucrărilor cu respectarea principiului continuității în soluționarea dosarelor; specializarea, pe cât posibil, a procurorilor în investigarea anumitor tipuri de infracțiuni (în acest sens fiind demarate proiecte privind tehnici de investigare pe anumite categorii de infracțiuni), crearea unor baze de date privind jurisprudența în anumite domenii de infracționalitate (infracțiuni de violență, cu accent deosebit pe violența în familie, corupție, infracțiuni economico-financiare etc); prioritizarea activităților de urmărire penală; continuarea monitorizării modalității de efectuare a anchetelor penale, pentru evitarea încălcării, sub aspect material și procedural, a drepturilor părților garantate de legislația internă și Convenția Europeană a Drepturilor Omului; verificarea periodică a duratei procedurilor în dosarele aflate pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea identificării motivelor care au condus la nesoluționarea acestor cauze și a preîntâmpinării situațiilor în care s-ar putea împlini termenul de prescripție a răspunderii penale; verificarea periodică a modului în care sunt respectate dispozițiile privind instituirea unor măsuri asiguratorii în vederea recuperării prejudiciilor cauzate prin săvârșirea unor infracțiuni ce fac obiectul urmăririi penale.

2. În activitatea parchetelor din subordine: - stabilirea unor obiective operaționale privind: consolidarea progreselor în

combaterea corupției în administrația publică locală și alte domenii prioritare de investigație în contextul implementării strategiilor regionale în materie; investigații efective în cauzele având ca obiect infracțiuni de spălare a banilor, contrabandă și evaziune fiscală; combaterea infracțiunilor silvice; combaterea infracțiunilor contra mediului prin dezvoltarea Rețelei naționale a procurorilor specializați în cercetarea infracțiunilor contra mediului, fondului forestier, cinegetic și piscicol național, precum și împotriva patrimoniului cultural; infracțiuni de rele tratamente comise de agenții de forță ai statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

- uniformizarea practicii judiciare, inclusiv pe tipuri de investigații şi măsuri asigurătorii în vederea reparării prejudiciilor, prin: elaborarea de note de studiu şi de îndrumări cu privire la problemele de drept sesizate în practică de parchete; întocmirea analizelor în domeniile prioritare de acțiune ale Ministerului Public, continuarea publicării în rețeaua INTRANET a tuturor rechizitoriilor şi hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în domeniile prioritare ale Ministerului Public; elaborarea de sinteze de jurisprudență (cauze de corupție în care au fost implicați angajați ai MAI);

- pregătirea profesională a procurorilor pe domenii infracționale care caracterizează, la acest moment, fenomenul infracțional (au fost derulate proiecte în domenii precum: mică corupție, criminalistică, recuperarea prejudiciilor și măsuri asiguratorii, particularități ale investigațiilor penale în cauzele privind infracțiuni contra minorilor – tehnici de audiere, specificul psihologic);

- monitorizarea cauzelor care conduc la prelungirea duratei procedurilor, precum și a celor care au drept consecință intervenirea prescripției răspunderii penale;

- analiza cauzelor care au condus la pronunțarea unor hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere a cauzei la procuror în temeiul art. 346 din Codul de procedură penală și art. 485 din Codul de procedură penală, urmărindu-se, cu precădere, aspectele


ce reprezintă deficiențe ale urmăririi penale în vederea luării unor măsuri eficiente pentru remedierea și preîntâmpinarea unor astfel de situații;

- analizarea periodică a volumului de activitate al procurorilor (cauze de soluționat, cauze soluționate) și solicitarea luării măsurilor manageriale ce se impun de către procurorii ierarhic superiori direcți.

Serviciul tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin Ordinul ministrului justiției nr. 3624/C din 13 octombrie 2016, prin care s-a modificat și completat Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, a fost înființat în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Serviciul tehnic, având ca atribuții activitățile de supraveghere tehnică prevăzute de art. 142 alin. 1 din Codul de procedură penală.

Potrivit acestui ordin și a celor consecutive prin care s-a modificat Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, Serviciul tehnic face parte din structura Secției de urmărire penală și criminalistică și este condus de un procuror șef serviciu.

Conform Ordinului ministrului justiției nr. 3442/C/2016 prin care a fost aprobat statul de funcții și personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru Serviciul tehnic sunt prevăzute 37 posturi de ofițeri de poliție judiciară, 3 posturi de agenți de poliție judiciară, un post de specialist și un post de grefier șef serviciu.

În cursul anului 2019, din totalul posturilor prevăzute au fost ocupate cel de procuror șef serviciu, cel de specialist și 14 dintre cele alocate ofițerilor de poliție judiciară.

În perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, la Serviciul tehnic au fost puse în aplicare 81 mandate de supraveghere tehnică, au fost soluționate 6 solicitări obținere date trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului și au fost întocmite 622 procese-verbale de redare.

Întrucât atingerea scopului pentru care a fost creat Serviciul tehnic nu este posibilă fără ca această structură să dețină mijloacele adecvate pentru a putea pune în aplicare metodele speciale de supraveghere prevăzute de art. 138 al. 1 lit. c) și d) din Codul procedură penală, în conformitate cu atribuțiile serviciului, în cursul anului 2019 au fost demarate procedurile pentru achiziționarea dispozitivelor și echipamentelor tehnice, resursele financiare fiind asigurate din bugetul alocat Proiectului Combaterea Criminalităţii şi Corupţiei, finanţat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021.

Pornind de la scopul pentru care a fost înființat Serviciul tehnic, acela de a deservi toate unitățile de parchet nespecializate și luând în considerare nevoia de a simplifica procesul de punere în aplicare a unui mandat de supraveghere tehnică, asigurând totodată și cerințele de confidențialitate și celeritate, în cadrul serviciului a fost dezvoltată aplicația SIRIUS prin care magistrații procurori au posibilitatea de a transmite mandatele de supraveghere tehnică, solicitările de identificare a posturilor telefonice sau a apelanților și de generare a listing-urilor și totodată să primească traficul și răspunsul la interogările formulate, direct de la/la sediul parchetului în care își desfășoară activitatea.


Capitolul IV Activitatea de urmărire penală desfășurată de Direcția Națională Anticorupție (DNA), Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) şi Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ)

Activitatea de combatere a corupției desfășurată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA)

Direcţia Naţională Anticorupţie funcţionează ca structură cu personalitate juridică şi buget propriu în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Direcţia este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.

Modificări legislative şi decizii ale Curţii Constituţionale care au influenţat

activitatea DNA Prin Legea nr. 239/2019 a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului

nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției. Printre modificările aduse de ordonanță, aprobate fără modificări prin Legea nr. 239/2019, se numără creșterea condițiilor de vechime pentru numirea în funcția de procuror DNA la 10 ani. Această cerință a legii a determinat și în 2019 dificultăți considerabile în identificarea și recrutarea procurorilor care să își desfășoare activitatea la nivelul DNA.

Prin Decizia nr. 26 din 16 ianuarie 2019, Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații a Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009.

Prin Decizia nr. 417 din 3 iulie 2019, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, contrar celor prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003.

Tot în cursul anului 2019, au fost publicate mai multe decizii ale Curții Constituționale cu influență asupra activității DNA, fiind constatat caracterul neconstituțional al unor prevederi legale, după cum urmează:

- Decizia nr. 87 din 13 februarie 2019, prin care s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 174 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede aplicarea cazurilor de incompatibilitate prevăzute de art. 64 din acelaşi act normativ şi în


ceea ce îl priveşte pe specialistul care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora, care efectuează constatarea potrivit art. 172 alin. (10) din Codul de procedură penală, este neconstituţională;

- Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 281 alin. (1) lit. f) din acelaşi act normativ sunt neconstituţionale, întrucât instituirea unui termen înăuntrul căruia se poate ridica excepţia nulităţii absolute în cazul neasistării de către un apărător în faza procedurii camerei preliminare, deşi legea prevedea obligativitatea acestui lucru, goleşte de conţinut însuşi dreptul fundamental la apărare, iar sancţiunea nulității absolute apare ca fiind lipsită de eficienţă în condiţiile instituirii condiției invocării înainte de încheierea procedurii în camera preliminară;

- Decizia nr. 243 din 16 aprilie 2019, prin care s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, care exclude posibilitatea de a face contestaţie împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară cu privire la dispoziţia de începere a judecăţii referitor la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, pronunţată în temeiul art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, este neconstituţională;

- Decizia nr. 248 din 16 aprilie 2019, prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 126 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, întrucât prevăd menţinerea în cursul judecăţii a măsurilor de protecţie dispuse de procuror în cursul urmăririi penale, ceea ce echivalează cu menţinerea unei restrângeri excepţionale a exercitării dreptului la apărare al inculpatului, fără a menţiona procedura prin care poate fi verificată necesitatea menţinerii acestor măsuri, condiţiile încetării lor şi organul judiciar căruia îi revin atribuţiile corespunzătoare realizării unor astfel de verificări;

- Decizia nr. 250 din 16 aprilie 2019, prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 377 alin. (4) teza întâi şi art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care instanţa de judecată se pronunţă cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluţionează fondul cauzei;

- Decizia nr. 590 din 8 octombrie 2019, prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 13 din 3 iulie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în ceea ce priveşte faza procesuală de la care se reia procesul penal, sunt neconstituţionale, întrucât nu există criterii obiective şi raţionale care să justifice diferenţa de tratament juridic dintre categoriile de justiţiabili analizate, în privinţa asigurării dreptului de a fi prezent în etapa procedurii camerei preliminare şi de a invoca excepţii, conform art. 342 din Codul de procedură penală.

Resurse umane Schema de personal a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la finele anului 2019, era

ocupată în proporție de 89,83% (707 posturi ocupate, din cele 787), iar activitatea a fost desfășurată cu 88,31% din personalul prevăzut în organigramă (695 posturi efectiv ocupate din 787 posturi prevăzute), întrucât 12 persoane aveau suspendate raporturile de muncă ca urmare a delegării sau detașării la alte instituţii ori a faptului că se aflau în concediu


pentru creşterea copilului (2 procurori, 1 specialist, 1 ofițer de poliție judiciară și 4 grefieri,) sau pentru alte motive (1 grefier).

În cursul anului 2019, fluctuația de personal s-a manifestat prin încadrarea a 65 persoane (23 procurori, 23 de ofiţeri de poliţie judiciară, 9 specialişti, 2 grefieri, 4 personal contractual și 4 șoferi) şi încetarea raporturilor de muncă a 67 persoane prin încetarea activităţii în cadrul direcţiei.

Pentru a se asigura desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a activităţii au fost solicitate 47 de delegări, din care 20 în funcţii de execuţie şi 27 în funcţii de conducere.

Activitatea de urmărire penală În anul 2019, activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 103

procurori care au avut de soluționat 7.077 cauze2. Dintre acestea, 2.794 cauze au fost înregistrate în anul 2019, după cum urmează: - 2.245 cauze, reprezentând 80,35% din total, sunt sesizări ale persoanelor

fizice/juridice private sau instituții publice3; - 549 cauze, reprezentând peste 19,65% din total, au fost înregistrate urmare a

sesizării din oficiu. S-au soluționat pe fond 2.694 de dosare4. În 235 cauze s-a dispus trimiterea în judecată5. Au fost trimiși în judecată 501 inculpați, din care 404 prin rechizitoriu şi 97 prin

acorduri de recunoaștere a vinovăției6. Între aceștia 52 sunt persoane juridice7. Un număr de 10 inculpați au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv8. Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 146 persoane

care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante9, sens în care exemplificăm:

- 13 demnitari, dintre care: 3 miniştri, 2 deputaţi în Parlamentul României, 2 deputaţi în Parlamentul European, 3 secretari de stat, 1 preşedinte ANAF (cu rang de secretar de stat), 2 vicepreşedinţi ANAF (cu rang de subsecretar de stat);

- autorități locale: 24 primari (6 primari municipiu, 18 primari de oraş/comună), 5 viceprimari (3 viceprimari de municipiu, 2 viceprimari comună);

- instituții de aplicare a legii: 3 avocaţi, din care 1 într-un barou din altă ţară, 19 lucrători de poliţie, 1 rector şi 1 prorector academie de poliţie, 1 grefier;

- funcţii importante în instituţii publice: 11 inculpaţi; - directori de companii/societăţi naţionale: 9 inculpaţi; - în domeniul sănătăţii: 8 inculpaţi; - în domeniul educaţiei: 7 inculpaţi; - alte funcţii: 30 inculpaţi.

2 În anul 2018 au fost 9.191 cauze de soluționat. 31.173 cauze, ca urmare a unor sesizări ale persoanelor fizice/juridice private sau instituții publice, iar 1.072 ca urmare a declinărilor de la alte parchete sau preluărilor între structurile D.N.A. 4 În anul 2018 au fost souționate 3.547 dosare. 5 În anul 2018, în 196 cauze s-a dispus trimiterea în judecată. 6 556 inculpaţi în anul 2018. 7 65 persoane juridice în anul 2018. 8 33 inculpați în stare de arest preventiv în anul 2018. 9 155 în anul 2018.


Prin cele 235 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost deduse judecății un număr de 801 infracțiuni10, a căror structură se prezintă, în principal, după cum urmează:

555 - infracțiuni prevăzute în Legea nr.78/2000, din care: - 265 - infracțiuni de corupție (69 - luare de mită, 91 - dare de mită, 28 - trafic

de influență, 77 - cumpărare de influență);

- 56 - infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție 44 - abuz în serviciu contra intereselor publice (art.132), 1 - efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția, 5 - folosire de informații ce nu sunt destinate publicității, 4-șantaj, 1 - stabilirea unei valori

diminuate a bunurilor, 1 - utilizarea subvenţiilor în alte scopuri; - 2 - infracțiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie; - 232 - infracțiuni contra intereselor financiare ale Comunităților Europene; 159 - infracțiuni prevăzute de legi speciale (127 - evaziune fiscală, 24 - spălarea

banilor); 87 - infracţiuni prevăzute de Codul penal (2 - conflict de interese, 23 - fals

intelectual, 21 - fals în înscrisuri sub semnătură privată, 10 - fals material în înscrisuri oficiale, ş.a.).

La finalul anului 2019 au rămas nesoluționate 3.416 cauze11. În ceea ce privește operativitatea soluționării cauzelor, din cele 2.694 cauze

soluționate pe fond, 718 cauze au fost soluționate în termen de 1 an de la prima sesizare, iar 505 cauze în termen de 2 ani de la prima sesizare.

Cuantumul prejudiciului reţinut în actele de inculpare este de circa 156,4 milioane euro12, iar valoarea măsurilor asigurătorii dispuse de procurori pentru repararea pagubei produse prin infracțiune este de circa 224 milioane euro13.

S-a dispus infirmarea ori redeschiderea urmăririi penale ori neconfirmarea de către instanță (pentru soluția de renunțare la urmărirea penală) în numai 1,63% din totalul cauzelor soluționate pe fond14, respectiv 44 din 2.694 cauze.

Ponderea inculpaților achitați din totalul inculpaților trimiși în judecată, conform indicatorului statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii15 (incluzând și achitările dispuse ca urmare a deciziilor Curții Constituționale cu efect de dezincriminare și a celor determinate de lipsa de pericol social concret), a fost de 52,3%.

Procentul achitărilor pronunțate în anul 2019 prin raportare la totalul inculpaților judecați în anul 2019 (776 inculpați), este de 33,76%.

Ponderea inculpaților achitați pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social concret și deciziile Curții Constituționale cu efect de dezincriminare a fost de 24,48%.

Astfel, din cei 262 de inculpați achitați definitiv în anul 2019:

10 Faţă de 1.136 infracţiuni în anul 2018. 11 4.283 cauze în anul 2018. 12 412,7 milioane euro în 2018. 13 400,1 milioane euro în anul 2018. 14 54 din 3.547 în anul 2018. 15 Hotărârea Plenului C.S.M. nr.1265 din 24 noiembrie 2015.


- 64 inculpați au fost achitați în temeiul art.16 alin.1 lit. b) (teza I) din Codul de procedură penală, ca urmare a aplicării Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016 cu efect de dezincriminare parțială a infracțiunii de abuz în serviciu;

- 8 inculpaţi au fost achitaţi în baza art.181 din Codul penal, apreciindu-se de către instanțele de judecată lipsa pericolului social al faptelor deduse judecății16;

- 190 de inculpați au fost achitați pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social și a deciziilor Curții Constituționale17.

Dintre cei 262 de inculpați achitați prin hotărâri definitive, față de 84 de inculpați au fost pronunțate în primă instanță pedepse de condamnare cu până la 7 ani cu executare, ceea ce relevă o jurisprudență neunitară.

În ceea ce privește temeiul procedural, față de 40 inculpați s-au aplicat dispozițiile art.16 lit. a) din Codul de procedură penală, față de 158 de inculpați s-au aplicat dispozițiile art.16 lit. b) din Codul de procedură penală, față de 54 de inculpați s-au aplicat dispozițiile art.16 lit. c) din Codul de procedură penală, față de 2 inculpaţi s-a aplicat dispozițiile art.16 lit. d) din Codul de procedură penală şi faţă de 8 inculpaţi s-au aplicat dispoziţiile art.181 din Codul penal anterior.

Restituirea definitivă a cauzei la procuror s-a dispus în 6 dosare18, față de 17 inculpați. În cazul unui acord de recunoaștere a vinovăției, instanța a dispus respingerea acestuia.

Ponderea cauzelor restituite de către judecătorul de cameră preliminară din totalul cauzelor trimise în judecată prin rechizitoriu, conform indicatorului statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, a fost de 4,35%.

Au fost pronunțate 28 hotărâri definitive prin care s-a dispus încetarea procesului penal față de 45 inculpați ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

În anul 2019, instanțele de judecată au condamnat definitiv prin 203 hotărâri penale un număr de 422 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție.

Pedepsele privative de libertate aplicate sunt cuprinse între 4 luni până la 10 ani, pedepsele cu suspendarea condiționată a executării fiind cuprinse între 3 luni și 3 ani, iar cele cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei fiind cuprinse între 11 luni și 4 ani închisoare.

Între persoanele condamnate definitiv sunt: 3 deputați, 1 secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei, 1 secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii, 1 secretar de stat şi 1 consilier personal în cadrul Ministerului Transporturilor, 1 şef cabinet în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, 5 judecători, 3 procurori (dintre care 1 pensionar), ş.a.

În anul 2019, au rămas definitive 110 hotărâri judecătoreşti19 prin care instanţele s-au pronunţat cu privire la confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă totală de 566.387.195,54 lei, echivalentul a 119.360.026,03 euro20.

16 7 în anul 2018. 17 123 inculpați în anul 2018. 18 În anul 2018 au fost 8 dosare în care cauzele au fost restituite de instanțele de judecată. 19 126 hotărâri definitive în anul precedent. 20 355.242.440,92 lei, echivalentul a 76.338.764,57 euro, în anul 2018.


Tot ca urmare a hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în anul 2019 de instanțele de judecată în dosarele Direcţiei Naţională Anticorupţie, statul român are de confiscat sau de recuperat sub forma despăgubirilor civile suma totală de 106.950.151,75 euro.

Activitatea de investigare și combatere a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism desfășurată de Directia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT)

Consideraţii generale Potrivit art. 4 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 aprobată cu

modificări prin Legea nr.120/2018 și art. 4 din Regulamentul de organizare și funcționare, DIICOT este organizată la nivel central si teritorial, astfel:

• Structura centrală – cu sediul în mun. București;

• 14 servicii teritoriale;

• 26 birouri teritoriale. Structura centrală are trei secții, alcătuite din servicii specializate în combaterea

principalelor categorii de infracțiuni din sfera criminalității organizate, servicii și birouri.

Resurse umane Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi

funcţionarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 120/2018, Direcția funcţionează astfel:

• 295 posturi de procuror;

• 85 posturi de specialiști, din care 45 de foști inspectori antifraudă;

• 270 posturi de personal auxiliar de specialitate şi administrativ;

• 290 ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, ce urmează a fi desemnaţi în următorii 5 ani, câte 50 pe an.

Comparativ, în anii precedenți posturile de procuror au fost ocupate astfel: 244 procurori în anul 2016, 261 în anul 2017 şi 269 procurori în anul 2018.

Activitatea de urmărire penală În anul 2019, numărul cauzelor de soluționat a fost de 27.926 cauze, din care 13.039

cauze nou înregistrate în perioada de referință, față de 27.280 cauze în 2018, din care 12.858 cauze nou înregistrate în 2018. Se constată, astfel, în 2019, un plus de 646 cauze de soluționat, în creștere cu 2,37% și un plus de 181 cauze nou înregistrate, în creștere cu 1,41%, față de anul 2018.

Media dosarelor de soluționat pe procuror a crescut de la 137,78 dosare/procuror în 2018, la 141 în 2019 (creștere cu 2,37%).


La sfârșitul anului 2019, la nivelul direcției se aflau înregistrate în evidența pasivă un număr de 1.273 cauze, comparativ cu sfârșitul anului 2018, când acest număr a fost de 1.241 cauze (creștere cu 2,58 %).

Din numărul cauzelor de soluționat, respectiv 27.926 cauze, ponderea cea mai însemnată au avut-o cauzele având ca obiect traficul de droguri (63,97% - 17.865 cauze), urmată de cauzele având ca obiect infracțiuni informatice (16,63% - 4.645 cauze) și de cauzele având ca obiect traficul de persoane (6,5% - 1.814 cauze).

În cursul anului 2019 au fost soluționate 12.810 cauze, față de 12.393 în anul 2018, respectiv un plus de 417 cauze, reprezentând o creștere cu 3,36% față de anul 2018.

Media dosarelor soluționate de un procuror a fost de 64,7 cauze în 2019, față de 62,59 cauze/procuror în 2018, reprezentând o creștere cu 3,37 % față de 2018.

Dintre acestea, în cursului anului 2019, într-un număr de 10.207 cauze au fost adoptate soluții pe fond, față de 9.144 cauze în anul 2018 (mai mult cu 1.063 cauze, reprezentând o creștere cu 11,63%), iar 2.603 cauze au fost declinate sau reunite, față de 3.249 în cursul anului 2018 (mai puţin cu 646 cauze, ceea ce reprezintă o scădere cu 19,88% față de anul 2018).

Din numărul cauzelor soluționate, ponderea cea mai însemnată au avut-o cauzele având ca obiect traficul de droguri (71% - 7.248 cauze), urmată de cauzele având ca obiect infracțiunile informatice (12,18% -1.243 cauze, din 10.207 cauze) și de cauzele având ca obiect traficul de persoane (7,13% - 728 cauze).

În anul 2019, au fost cercetate 16.933 persoane comparativ cu anul 2018, când au fost cercetate 15.829 persoane, ceea ce reprezintă o creștere cu 6,97%.

În aceeași perioadă au fost întocmite/emise 1.711 rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, faţă de 1.586 în anul 2018, în creştere cu 7,88%.

Ponderea rechizitoriilor și acordurilor de recunoaștere a vinovăției din totalul soluțiilor dispuse în 2019 este de 16,76% (1.711 din 10.207), față de anul 2018 când a fost de 17% (1.586 din 9.144), în scădere cu 0,24%.

Au fost trimişi în judecată 3.465 inculpaţi, faţă de 3.526 în anul 2018 (în scădere cu 1,73%, dintre care 1.029 au fost arestaţi preventiv, faţă de 1.267 în anul 2018 (în scădere cu 18,78%).

Media dosarelor soluționate cu rechizitorii şi/sau acorduri de recunoaștere a vinovăției de un procuror a crescut de la 8,01 în 2018, la 8,64 în 2019, reprezentând o creștere cu 7,87% în 2019.

Din numărul cauzelor soluționate cu rechizitorii sau acorduri de recunoaștere a vinovăției în cursul anului 2019, ponderea cea mai însemnată au avut-o cauzele având ca obiect traficul de droguri (65,69% - 1.124 cauze), urmată de cauzele având ca obiect criminalitatea informatică (12,80% - 219 cauze) și de cauzele având ca obiect traficul de persoane (8,71% - 149 cauze).

Valoarea totală a bunurilor indisponibilizate prin măsuri asigurătorii în dosarele soluționate prin trimitere în judecată în cursul anului 2019 a fost de 191.549.932 lei, comparativ cu anul 2018, când valoarea acestora a fost de 204.350.439 lei.

Activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe categorii de infracțiuni, se prezintă astfel:


1. Criminalitatea organizată În anul 2019, din cele 3.127 cauze de soluționat având ca obiect infracțiunea de

constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 din Codul penal, (din care 1.136 nou înregistrate în perioada de referință), au fost soluționate 1.006 cauze, față de 926 în anul 2018, din totalul de 3.356 cauze de soluționat (din care 1.243 înregistrate în 2018). Cifrele arătate indică o scădere cu 6,82% a cauzelor de soluționat, o scădere cu 8,61% a cauzelor nou intrate și o creștere cu 8,64% a cauzelor soluționate.

Prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost soluționate 201 cauze, față de 221 cauze în anul 2018, în scădere cu 9,05%.

2. Traficul de persoane În anul 2019, din cele 1.814 cauze de soluționat având ca obiect infracțiuni de trafic

de persoane, din care 722 cauze nou înregistrate, au fost soluționate 728 cauze, față de 601 cauze în anul 2018, ceea ce reprezintă o creștere cu 20,13%.

Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției un număr de 149, față de 118 cauze în anul 2018 (creştere cu 26,27%), cu 347 inculpați trimiși în judecată, față de 400 în anul 2018 (scădere cu 13,25%), din care 154 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 209 în anul 2018 (scădere cu 26,32%).

Numărul victimelor traficate în vederea exploatării în anul 2019 a fost de 373, față de 312 în 2018 (în creştere cu 19,55%), dintre care 180 minori, față de anul 2018, când au fost identificate 139 victime minori (creştere cu 29,50%).

3. Traficul de migranţi În anul 2019, din cele 157 cauze de soluționat având ca obiect traficul de migranți,

din care 71 cauze nou înregistrate, au fost soluționate 35 cauze, față de 50 în anul 2018, ceea ce reprezintă o scădere cu 30%.

Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției 10 cauze, față de 19 în anul 2018 (scădere cu 47,37%), cu 34 inculpați trimiși în judecată, față de 98 în anul 2018 (scădere cu 65,31%), dintre care 10 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 51 în anul 2018 (scădere cu 80,39%).

4. Falsificarea de monedă şi alte valori În anul 2019, din cele 216 cauze de soluționat având ca obiect infracțiuni de fals de

monedă, din care 113 cauze nou înregistrate, au fost soluționate 30 cauze, față de 55 în anul 2018, ceea ce reprezintă o scădere cu 45,45%.

Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției un număr de 6 cauze, față de 12 în anul 2018 (scădere cu 50%), cu 22 inculpați trimiși în judecată, față de 26 în anul 2018 (scădere cu 15,38%), dintre care 9 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 7 în anul 2018 (creştere cu 28,57%).

5. Alte infracţiuni asociate criminalităţii organizate În cursul anului 2019, din cele 534 cauze de soluționat având ca obiect alte

infracțiuni din sfera criminalității organizate, din care 267 cauze nou înregistrate, au fost


soluționate 113 cauze, față de 123 în anul 2018, din cele 510 cauze de soluționat, din care 267 nou înregistrate în anul 2018. Cifrele arătate indică o creștere cu 4,71% vizând cauzele de soluționat, o stagnare a cauzele nou intrate și o scădere cu 8,13% în ceea ce privește cauzele soluționate.

Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției 34 cauze, față de 33 în anul 2018 (creștere cu 3,03%), cu 95 inculpați trimiși în judecată, față de 108 în anul 2018 (scădere cu 12,04%), dintre care 18 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 48 în anul 2018 (scădere cu 62,50%).

6. Traficul de droguri În anul 2019, din cele 17.865 cauze de soluționat având ca obiect infracțiuni din

sfera traficului ilicit de droguri, din care 9.214 cauze nou înregistrate, au fost soluționate 7.248 cauze, față de 6.407 în anul 2018, din cele 16.832 cauze de soluționat, din care 9.033 nou înregistrate în anul 2018. Cifrele arătate indică creșteri cu 6,14% vizând cauzele de soluționat, cu 2% a cauzelor nou înregistrate și cu 13,13% în ceea ce privește cauzele soluționate.

Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției 1.124 cauze, față de 1.017 în anul 2018 (creștere cu 10,52%), cu 1.817 inculpați trimiși în judecată, față de 1.785 în anul 2018 (creștere cu 1,79%), dintre care 651 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 719 în anul 2018 (scădere cu 9,46%).

Cantitatea totală de droguri indisponibilizată în vederea confiscării în anul 2019 a fost de 1.786,08 kg droguri de mare risc și 1.235,92 kg droguri de risc, cu un total de 3.022 kg droguri, în comparație cu anul 2018 când a fost indisponibilizată cantitatea totală de 44,01 kg droguri de mare risc și 274,76 kg droguri de risc.

7. Criminalitatea economico-financiară În cursul anului 2019, din cele 1.626 cauze de soluționat având ca obiect infracțiuni

din sfera criminalității economico-financiare, din care 773 cauze nou înregistrate, au fost soluționate 366 cauze, față de 250 în anul 2018, din cele 1.599 cauze de soluționat, din care 625 cauze nou înregistrate în 2018. Cifrele arătate indică o creştere cu 1,69% a cauzelor de soluționat, cu 23,68% a cauzelor nou înregistrate și o creștere cu 46,40% cât privește cauzele soluționate.

Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției 118 cauze, față de 64 în anul 2018 (creştere cu 84,38%), cu 501 inculpați trimiși în judecată, față de 476 în anul 2018 (creştere cu 5,25%), dintre care 71 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 86 în anul 2018 (scădere cu 17,44%).

Pe tipuri de infracțiuni, situația statistică din anul 2019, detaliată, se prezintă astfel: - Infracțiuni de evaziune fiscală: Din cele 524 cauze de soluționat în anul 2019, din care 216 nou înregistrate în

perioada de referință, au fost soluționate 102 cauze, față de 53 în anul 2018, din 563 cauze de soluționat, din care 187 nou înregistrate în anul 2018, ceea ce reprezintă o creştere cu 92,45% a cauzelor soluționate, o scădere cu 6,93% a cauzelor de soluționat și o creştere cu 15,51% a cauzelor nou înregistrate.


Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției 43 cauze, față de 16 în anul 2018 (creştere cu 168,75%), cu 239 inculpați trimiși în judecată, față de 194 în anul 2018 (creștere cu 23,20%), dintre care 17 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 6 în anul 2018 (creștere cu 183,33%).

- Infracțiuni prevăzute de Codul vamal: Din cele 669 cauze de soluționat în anul 2019, din care 307 cauze nou înregistrate,

au fost soluționate 172 cauze, față de 123 în anul 2018, din 635 cauze de soluționat, din care 229 nou înregistrate în 2018, ceea ce indică o creștere cu 39,84% a cauzelor soluționate, o creştere cu 6,35% a cauzelor de soluționat și o creştere cu 34,06% a cauzelor nou înregistrate.

Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției 48 cauze, față de 27 în anul 2018 (creștere cu 77,78%), cu 149 inculpați trimiși în judecată, față de 193 în anul 2018 (scădere cu 22,80%), dintre care 27 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 59 în anul 2018 (scădere cu 54,24%).

- Alte infracțiuni economice: Din cele 433 cauze de soluționat în anul 2019, din care 250 nou înregistrate, au fost

soluționate 92 cauze, față de 74 în anul 2018, din cele 401 cauze de soluționat, din care 209 nou înregistrate în anul 2018, ceea ce indică o creștere cu 24,32% a cauzelor soluționate, o creştere cu 7,98% a cauzelor de soluționat și o creştere cu 19,62% a cauzelor nou înregistrate.

Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției 27 cauze, față de 21 în anul 2018 (creştere cu 28,57%), cu 113 inculpați trimiși în judecată, față de 89 în anul 2018 (creştere cu 26,97%), dintre care 27 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 21 în anul 2018 (creștere cu 28,57%).

8. Infracţiuni de spălare a banilor În anul 2019, din cele 434 de cauze de soluționat, din care 141 nou înregistrate, au

fost soluționate 100 cauze, față de 99 în anul 2018, din 459 cauze de soluționat, din care 157 nou înregistrate în 2018, ceea ce indică o creștere cu 1,01% a cauzelor soluționate, o scădere cu 5,45% a cauzelor de soluționat și o scădere cu 10,19% a cauzelor nou înregistrate.

Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției 35 cauze, față de 44 în anul 2018 (scădere cu 20,45%), cu 221 inculpați trimiși în judecată, față de 114 în anul 2018 (creştere cu 93,86%), dintre care 18 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 19 în anul 2018 (scădere cu 5,26%).

9. Criminalitatea informatică În cursul anului 2019, din cele 4.645 cauze de soluționat, din care 1.484 cauze nou

înregistrate, au fost soluționate 1.243 cauze, față de 1.221 în anul 2018, din cele 4.715 cauze de soluționat, din care 1.369 nou înregistrate în anul 2018. Cifrele arătate indică o scădere cu 1,48% a cauzelor de soluționat, o creştere cu 8,40% a cauzelor nou intrate și o creştere cu 1,80% a cauzelor soluționate.

Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției 219 cauze, față de 248 în anul 2018 (scădere cu 11,69%), cu 330 inculpați trimiși


în judecată, față de 355 în anul 2018 (scădere cu 7,04%), dintre care 66 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 61 în anul 2018 (creştere cu 8,20%).

10. Infracţiunile de terorism şi contra siguranţei naţionale În cursul anului 2019, din cele 180 de cauze de soluționat, din care 89 cauze nou

înregistrate, au fost soluționate 94 cauze, față de 49 în anul 2018, din cele 155 cauze de soluționat, din care 72 cauze nou înregistrate în anul 2018. Cifrele arătate indică o creştere cu 16,13% a cauzelor de soluționat, o creştere cu 23,61% a cauzelor nou înregistrate și o creştere cu 91,84% a cauzelor soluționate.

Dintre acestea, în cursul anului 2019 au fost soluționate prin rechizitoriu 4 cauze cu 8 inculpați, dintre care 4 inculpați arestați preventiv.

Operativitatea urmăririi penale În cursul anului 2019, din totalul cauzelor soluționate: - 2.340 au fost soluționate până în șase luni de la sesizare (creștere cu 12,93%); - 2.875 între șase luni și un an de la sesizare (creștere cu 0,03%); - 4.961 peste un an de la sesizare (creștere cu 19,40%); - 31 cauze după împlinirea termenului de prescripție (scădere cu 27,91%).

Numărul de cauze rămase nesoluționate la finele anului 2019 a crescut de la 14.887 în 2018, la 15.116 cauze (creștere cu 1,54% față de 2018).

Indicatori de calitate Achitări, restituiri și trimiteri la procuror În anul 2019 au fost soluționate 10.207 cauze, fiind trimiși în judecată 3.465 inculpați

dintre care 1.029 arestați, față de anul 2018, când au fost soluționate 9.144 cauze, fiind trimiși în judecată 3.526 inculpați dintre care 1.267 arestați preventiv.

În perioada de referință, în 1.641 cauze soluționate de către instanțele de judecată, au fost condamnați definitiv 3.006 inculpați, comparativ cu 2018, când au fost soluționate 1.439 cauze, fiind condamnați definitiv 3.049 inculpați.

În anul 2019, în 54 de cauze au fost achitați definitiv 111 inculpați, față de 65 cauze în care au fost achitați definitiv 115 inculpați în anul 2018, ceea ce reprezintă o scădere atât a numărului cauzelor, cât și a numărului inculpaților achitați definitiv, indiferent de motivul achitării.

Raportat la cei 3.465 inculpați trimiși în judecată, ponderea inculpaților achitați în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei este de 3,20% din totalul inculpaților trimiși în judecată (111 din 3. 465), comparativ cu anul 2018, când raportat la cei 3.526 inculpați trimiși în judecată, ponderea inculpaților achitați în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei a fost de 3,26% din totalul inculpaților trimiși în judecată (115 din 3.526).

Precizăm însă că din cei 111 inculpați achitați definitiv în cursul anului 2019, față de 22 dintre aceștia s-a dispus achitarea definitivă ca efect al dezincriminării faptei prin aplicarea Deciziei nr.10/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În anul 2019, s-a dispus restituirea definitivă a 12 cauze privind 111 inculpați, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când s-a dispus restituirea definitivă a 14


cauze privind 219 de inculpați, ceea reprezintă o scădere privind cauzele restituite, precum și a numărului inculpaților.

Trimiterea la procuror în vederea continuării urmăririi penale în temeiul art. 485 alin.1 lit. b) din Codul de procedură penală s-a dispus în 9 cauze privind 10 inculpați, față de anul 2018, când trimiterea la procuror s-a dispus în 14 cauze privind 14 inculpați.

Activitatea de urmărire penală a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ)

1. Organizare si funcţionare

Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (în continuare SIIJ) a fost înfiinţată prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Secţia funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi are competenţă exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei militari, precum şi de judecătorii şi procurorii care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi păstrează competenţa de a efectua urmărirea penală şi în situaţiile în care, alături de persoanele care au calitatea de magistraţi, sunt cercetate şi alte persoane.

Din punct de vedere funcţional, SIIJ îşi desfăşoară activitatea la nivel central, având competenţă teritorială, la scară naţională.

În cadrul SIIJ, pe lângă procurori, îşi desfăşoară activitatea ofiţeri de poliţie judiciară, iar până la data de 11 noiembrie 2019 au activat şi specialişti în domeniul economic şi financiar, astfel încât s-a asigurat desfăşurarea anchetelor în echipe multidisciplinare.

2. Modificări legislative relevante

Prin Ordonanţa nr. 7 din 19 februarie 2019, pentru modificarea Legii nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, la art. 881, după alineatul 5, s-a introdus un nou alineat, având următorul cuprins: „ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la <procurorul ierarhic superior> în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”.

Prin acelaşi act normativ, a fost modificat şi art. 888 alin. 1 lit, d) prin care s-a prevăzut că Secţia are ca atribuţie „exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie”.


3. Activitatea de urmărire penală

În anul 2019, activitatea de urmărire penală în cadrul SIIJ a fost desfăşurată, în medie, de 6 procurori care au avut de soluţionat 4.154 de dosare penale.

Dintre acestea, 2.868 dosare au fost înregistrate în anul 2019, iar 1.286 preluate în/ rămase din anul 2018.

Dosarele au fost constituite ca urmare a sesizărilor formulate de persoane fizice/juridice private sau de instituţii publice, în categoria acestora fiind un număr de 2.052 cauze.

De asemenea un număr de 6 dosare, din total, au fost formate ca urmare a sesizării din oficiu, ceea ce reprezintă un procent de 0,1% din numărul cauzelor înregistrate, diferenţa până la 4.154 o reprezintă dosarele declinate de la alte unităţi de parchet.

În cursul anului 2019 au fost soluţionate un număr de 417 dosare, dintre care în 2 cauze, privind 3 inculpaţi, s-a dispus trimiterea în judecată.

Au fost trimişi în judecată 2 inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de inducerea în eroare a organelor judiciare sub forma participaţiei improprii (2 infracţiuni), cercetare abuzivă (1 infracţiune), represiune nedreaptă (1 infracţiune), inducerea în eroare a organelor judiciare sub forma complicităţii (1 infracţiune), fals în înscrisuri sub semnătură privată, sub forma participaţiei improprii (2 infracţiuni), respectiv o infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată sub forma complicităţii, iar al treilea inculpat a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

S-au dispus soluţii de clasare într-un număr de 415 cauze, situaţia acestora pe principalele categorii de infracţiuni prezentându-se astfel: 273 - abuz în serviciu; 15 - luare de mită; 2 - dare de mită; 6 - trafic de influenţă; 3 - cumpărare de influenţă; 10 - cercetare abuzivă; 6 - represiune nedreaptă; 1 - tortură; 1 - şantaj; 1 - hărţuire; 6 - favorizarea făptuitorului; 1 - mărturie mincinoasă; 10 - constituirea unui grup infracţional organizat; 2 - loviri sau alte violenţe; 4 - vătămare corporală din culpă; 2 - conflictul de interese; 1 - delapidare; 1 - neglijenţă în serviciu; 1 - fals material în înscrisuri oficiale; 7 - fals intelectual; 2 - fals sub semnătură privată; 1 - fals informatic; 1 - falsul în declaraţii; 1 - influenţarea declaraţiilor; 2 - sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri; 3 - nerespectarea hotărârilor judecătoreşti; compromiterea intereselor justiţiei; 1 - divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice; 1 - acces ilegal la un sistem informatic; 1 - falsificare documente şi evidenţe electorale; 1 - falsificare de monede; 2 - înşelăciune; 1 - distrugere; 2 - nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor; 1 - refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice; 1 - conducerea a unui vehicul fără permis de conducere; 1 - evaziune fiscală.

La finalul anului 2019 au rămas de solutionat 3.652 de cauze.

În ceea ce priveşte operativitatea soluţionării cauzelor, din cele 417 de cauze, 241 au fost soluţionate în termen de până la un 1 an de la prima sesizare, iar 174 în termen de peste 1 an de la prima sesizare.

Au fost audiate 839 de persoane, dintre acestea 16 în calitate suspecţi şi 36 în calitate de persoane vătămate. Au fost realizate 3 percheziţii informatice și au fost emise, în vederea punerii în executare, 8 mandate de aducere.


4. Activitatea judiciară în cauzele penale

Activitatea judiciară este reglementată de art. 888 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, potrivit căruia „Participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa secţiei se asigură de procurori din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei. ”

Întrucât au existat mai multe interpretări cu privire la aplicarea acestui text de lege, SIIJ a înaintat mai multe puncte de vedere cu privire la posibilitatea procurorului din cadrul secţiei de a participa la şedinţele de judecată.

Având în vedere aspectele menţionate mai sus, activitatea judiciară a procurorilor din cadrul SIIJ s-a rezumat la motivarea apelurilor şi contestaţiilor, declarate fie de aceştia, fie de procurorii din cadrul altor unităţi de parchet.

Astfel, în cursul anului 2019 au fost declarate şi motivate un număr de 5 apeluri, între care se numără şi cel formulat împotriva unei sentinţe penale pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, prin care a fost dispusă achitarea unui inculpat. Calea de atac promovată şi motivată a fost respinsă, soluţia instanţei de fond rămânând definitivă.

SIIJ a declarat şi motivat 6 contestaţii, dintre care 3 împotriva unor soluţii adoptate în camera preliminară şi 3 împotriva unor soluţii adoptate în materie de liberare condiţionată.

5. Soluţionarea plângerilor împotriva actelor şi măsurilor de urmărire penală

În anul 2019, procurorii SIIJ au avut de soluţionat 5.073 plângeri diverse, memorii şi sesizări, vizând atribuţiile Ministerului Public, dintre care 4.820 au fost înregistrate în cursul anului 2019, iar 253 de lucrări din cele rămase în stoc din anul 2018.

În aceeaşi perioadă, au fost soluţionate 3.885 lucrări, dintre care 1.993 au fost admise, iar 471 lucrări au fost trimise la organul competent.

În perioada analizată, procurorii SIIJ au avut de soluţionat 496 lucrări având ca obiect plângeri împotriva actelor şi măsurilor de urmărire penală, dintre care 332 înregistrate în anul 2019, diferenţa reprezentând lucrări rămase de soluţionat din anul 2018.

Dintre acestea, au fost soluţionate un număr de 265 de lucrări, din care 241 respinse şi 24 admise, iar alte 86 lucrări au fost trimise la organele competente.

În baza, legilor, regulamentelor, ordinelor şi dispoziţiilor în vigoare, au fost întocmite 463 de analize, studii, verificări şi situaţii.


Capitolul V Activitatea judiciară

A. Activitatea judiciară în materie penală B. Activitatea judiciară în materie civilă C. Activitatea de unificare a practicii judiciare

A. Activitatea judiciară în materie penală

Potrivit art. 63 lit. e și f din Legea nr. 304/2004, republicată și art. 82 alin. 1, art. 91 alin. 1 și art. 98 lit. g), h) și j) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea Secției de procurori a CSM nr. 947/201921, activitatea judiciară a procurorilor constă, printre altele, în:

- participarea la judecarea cauzelor penale aflate pe rolul instanțelor judecătorești,

cât și la ședințele Curții Constituționale; - verificarea hotărârilor judecătorești în vederea promovării eventualelor căi de atac; - exercitarea căilor de atac în condițiile prevăzute de lege; - examinarea cazurilor de aplicare neunitară a legii și formularea de propuneri

motivate pentru promovarea recursului în interesul legii.

1. Date statistice referitoare la activitatea judiciară a Ministerului Public în

cauzele penale În anul 2019 situația statistică referitoare la activitatea judiciară a Ministerului Public

în cauzele penale este următoarea: Procurorii au participat în ședințele de judecată la soluționarea a 594.424 cauze,

formulând concluzii în 343.015 din acestea și au verificat 313.676 hotărâri judecătorești, fiind declarate 10.169 căi de atac, din care 6.658 au fost admise, procentul de admisibilitate fiind de 66,61% (anexele nr. 9 și 10).

În anul 2018, procurorii au participat la judecarea a 344.408 cauze, au verificat 312.585 hotărâri judecătorești și au declarat 10.571 căi de atac, dintre care au fost admise 6.771. Prin urmare, activitatea judiciară a cunoscut o creștere cu 0,34% hotărâri verificate, dar a scăzut cu 0,40% numărul participărilor la judecarea cauzelor, cu 3,80% numărul căilor de atac declarate și cu 1,66% al celor admise.

2. Activitatea Serviciului judiciar penal, Secția judiciară din cadrul Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind asigurarea pregătirii și participării procurorilor la judecarea cauzelor aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al Curții Constituționale

2.a. Procurorii din cadrul Biroului de reprezentare au participat în anul 2019, în 314 ședințe de judecată, față de 265 în anul 2018, după cum urmează:

- 233 la Secția penală; - 60 la Completul de 5 judecători;

21 Publicat în Monitorul Oficial, nr.1004 bis din 13 decembrie 2019.


- 11 la Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii; - 10 la Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu un total de 2.320

cauze față de 2.454 în anul 2018. Au fost formulate 1.570 concluzii pe fondul cauzei, față de 1.824 în anul precedent,

cu 254 cauze mai puțin, ceea ce reprezintă o scădere cu 13,92 %. Cele 1.570 cauze judecate se structurează astfel: - 310 fond; - 12 recursuri în interesul legii; - 22 hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept; - 294 apel (din care 249 declarate de părți); - 502 contestație (din care 467 declarate de părți); - 1 recurs declarat de procuror împotriva încheierilor privind excepțiile de

neconstituționalitate, 79 recursuri declarate de părți; - 153 recurs în casație (din care 118 declarate de părți); - 83 contestații în anulare (toate declarate de părți); - 33 revizuiri (toate declarate de părți); - 4 dosare fond.

Dintre căile de atac judecate, 116 au fost declarate de procuror (81 căi ordinare de atac - 45 apeluri, 35 contestații, 1 recurs împotriva încheierii privind excepție de neconstituționalitate, 35 căi extraordinare de atac - recursuri în casație), iar 1.029 de către părți (795 căi ordinare de atac - 249 apeluri, 467 contestații, 79 recursuri împotriva încheierilor privind excepțiile de neconstituționalitate și 234 căi extraordinare de atac - 118 recursuri în casație, 83 contestații în anulare și 33 revizuiri).

Comparativ cu anul 2018, în care procurorul declarase 87 de căi de atac, se constată o creștere cu 33,33%, iar în situația celor declarate de părți față de 1.285, se constată o scădere cu 19,92%.

Dintre căile de atac declarate de procuror și judecate, instanța supremă a admis 74 (29 apeluri, 15 contestații, 30 recursuri în casație) comparativ cu 51 în 2018.

În perioada de referință, instanța supremă a respins 38 de căi de atac declarate de procuror (dintre care 14 apeluri, 18 contestații și 5 recursuri în casație, 1 recurs împotriva încheierii privind excepție de neconstituționalitate), față de 36 în anul precedent.

În perioada analizată, procurorii din cadrul Serviciului judiciar penal au examinat 5 hotărâri în vederea exercitării căii de atac, fiind declarat 1 apel.

Serviciul judiciar penal a asigurat participarea procurorilor la 11 ședințe de judecată la Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, formulând concluzii în 12 cauze, 10 ședințe de judecată la Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și au susținut concluzii în 22 astfel de cauze.

2.b. De asemenea, s-a asigurat participarea procurorului în 27 de ședințe ale Curții Constituționale în care au fost soluționate excepții de neconstituționalitate, formulând concluzii în 316 cauze din cele 322 aflate pe rol, față de anul 2018 când au participat la 24 ședințe de judecată şi au pus concluzii în 208 cauze din cele 209 aflate pe rol. Se observă o creștere cu 51,92% a cauzelor în care s-au susținut concluzii în anul 2019.


3. Procurorii militari din cadrul Secției parchetelor militare și parchetele militare subordonate, precum și de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție asigură participarea la ședințele de judecată în cauzele privind infracțiunile săvârșite de militari.

Aceștia au participat în ședințe de judecată la soluționarea a 1.253 cauze, formulând concluzii în 946 din acestea, au verificat 666 hotărâri și au declarat 58 căi de atac (din care 9 contestații, 48 apeluri și 1 recurs în casație). În anul 2019, indiferent de data declarării de către procuror, au fost admise 20 de căi de atac (17 apeluri, 3 contestații) și au fost respinse 11 căi de atac (7 apeluri, 3 contestații și 1 recurs în casație), iar 1 apel a fost retras.

În anul 2018, procurorii militari au participat la 1.341 cauze; au verificat 705 hotărâri și au declarat 26 căi de atac (19 apeluri, 6 contestații și o contestație în anulare), fiind admise 11 apeluri.

Prin urmare, activitatea judiciară a cunoscut o creștere cu 123,07% a numărului căilor de atac declarate și de 81,81% a celor admise, dar a scăzut cu 6,56% numărul participărilor în ședințele de judecată și cu 5,53% al hotărârilor verificate.

Procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au participat la 35 de ședințe de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție într-o cauză penală (dosar nr.11/P/2014 – denumit generic ”Dosarul Revoluției”), înregistrându-se o creștere a numărului de

participări la ședințele de judecată, respectiv de la 28 de participări în anul 2018 la 35 de participări în anul 2019.

4. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au participat în ședințe de judecată

la soluționarea a 11.033 cauze, formulând concluzii în 4.175 din acestea, au verificat 1.553 hotărâri și au declarat 308 căi de atac (din care 155 contestații, 144 apeluri, 4 recursuri în casație și 5 contestații în anulare).

În anul 2019, indiferent de data declarării de către procuror, au fost admise 173 căi de atac (60 contestații, 106 apeluri, 4 recursuri în casație și 3 contestații în anulare), au fost respinse 170 căi de atac (98 contestații, 68 apeluri, 2 recursuri în casație și 2 contestații în anulare) și au fost retrase 5 căi de atac (2 contestații, 2 apeluri și 1 recurs în casație).

În anul 2018, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au participat la 13.104 cauze penale, au verificat 1.981 hotărâri, au declarat 550 căi de atac și au fost admise 251 căi de atac, indiferent de data declarării.

Astfel, activitatea judiciară a procurorilor din cadrul acestei structuri specializate a cunoscut o scădere cu 15,80% cauze; 21,60% hotărâri verificate; 44% căi de atac declarate și 31,07% căi de atac admise; această scădere reprezintă un efect al dispozițiilor art. 881 – art. 889 din Legea nr. 304/2004, modificată prin Legea nr. 207/2018 referitoare la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, cât și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 90/2018.

5. Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism au participat în ședințe de judecată la soluționarea a 31.591 cauze penale, formulând concluzii în 19.373 din acestea, au verificat 14.932 hotărâri și au declarat


788 căi de atac (din care 451 contestații, 331 apeluri, 4 recursuri în casație și 2 contestații în anulare).

În anul 2019, indiferent de data declarării de către procuror, au fost admise 502 căi de atac (227 contestații, 272 apeluri, 3 recursuri în casație), au fost respinse 312 căi de atac (216 contestații și 96 apeluri) și a fost retras 1 apel.

În anul 2018, procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au participat la 35.850 cauze penale, au verificat 16.737 hotărâri, au declarat 968 căi de atac și au fost admise 551 căi de atac, indiferent de data declarării.

Astfel, activitatea judiciară a procurorilor din cadrul acestei structuri specializate a cunoscut o scădere cu 11,88% cauze; cu 10,78% hotărâri verificate, cu 18,59% căi de atac declarate și cu 8,89% căi de atac admise.

B. Activitatea judiciară în materie civilă Activitatea judiciară în materie civilă, altfel cum este reglementată de art. 63 lit. d)-

g) şi k) din Legea nr. 304/2004, republicată, art. 92 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, Legea nr. 287/2009 privind Codul civil și alte legi speciale, art. 33-34, art. 82 alin. (1) şi (3), art. 91 alin. (1) şi (3), art. 98 alin. (1) lit. g) – j) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 947/2019 și Ordinul nr. 62/2016 privind participarea procurorului în cauzele civile, modificat prin Ordinul nr. 58/2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, constă în:

- formularea acțiunii civile ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege22;

- participarea în cauzele civile, aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în cazurile prevăzute de lege23, în alte cazuri prevăzute de Ordinul nr. 62/2016 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție24 precum și în cauzele de competența Curții Constituționale care au ca obiect soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate și a altor contestații de competența instanței de contencios constituțional în care participarea procurorului este obligatorie, potrivit Legii nr. 47/1992, republicată;

- verificarea hotărârilor judecătorești, în vederea exercitării căilor de atac;

22 Ex: cererile pentru punerea sub interdicție judecătorească a persoanelor care nu au discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele lor din cauza alienației sau a debilității mintale; cererile pentru ridicarea interdicției judecătorești, atunci când au încetat cauzele care au provocat interdicția; cererile pentru emiterea, de către instanțe, a ordinelor de protecție în favoarea victimelor violenței domestice după confirmarea ordinelor de protecție provizorii emise de polițiști; cererile adresate instanțelor de contencios administrativ pentru anularea actelor administrative unilaterale individuale emise de autoritățile publice cu exces de putere, precum și a actelor administrative cu caracter normativ, atunci când prin acestea se vatămă un interes legitim public; cereri pentru declararea ca un indezirabili a unor străini care au desfășurat, desfăşoară ori cu privire la care există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea națională și ordinea publică. 23 Ex: cauzele privind stabilirea măsurilor de protecție specială față de copii; cererile privitoare la procedura adopției interne și internaționale; cererile de înapoiere a copiilor aflați pe teritoriul României în condițiile art. 3 din Convenția asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii; cererile de acordare a compensației financiare formulate de victimele infracțiunilor; litigiile având ca obiect exproprierea pentru cauză de utilitate publică și acordarea despăgubirilor pentru imobilele expropriate; controlul averii persoanelor prevăzute de Legea nr.115/1996, modificată și completată; plângerile și cererile formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. 24 Ex: cauzele în care procurorul a formulat acțiunea civilă; cererile pentru repararea pagubelor produse prin erori judiciare în procesele penale și pentru privarea nelegală de libertate; cererile pentru acordarea despăgubirilor pentru durata procedurii în procesele penale; revizuirea hotărârilor judecătorești penale definitive, atunci când aceasta privește exclusiv latura civilă.


- exercitarea căilor de atac în situațiile în care procurorul poate porni acțiunea civilă, precum și atunci când a participat la judecată, în condițiile prevăzute de lege;

- procurorul poate să ceară punerea în executare a oricăror titluri executorii emise în favoarea minorilor, persoanelor puse sub interdicție și a dispăruților;

- identificarea cazurilor de aplicare neunitară a legii şi formularea propunerilor motivate pentru promovarea recursului în interesul legii.

1. Date statistice referitoare la activitatea judiciară în materie civilă a Ministerului Public

În perioada de referință, procurorii din cadrul Ministerului Public au participat în 75.014 cauze civile, din care 49.933 cauze civile judecate și au verificat în vederea exercitării căilor de atac, 56.574 hotărâri judecătorești civile (anexele nr.11 și 12).

În materia protecției și promovării drepturilor copilului, procurorii au participat în 23.436 cauze civile, ceea ce reprezintă 31,24% din numărul total al participărilor procurorilor în cauzele civile. Dintre acestea, 14.949 cauze civile privind protecția și promovarea drepturilor copilului au fost judecate, iar procurorii au verificat, în vederea exercitării căilor de atac, 14.899 hotărâri judecătorești pronunțate în această materie.

Comparativ cu anul 2018, când procurorii au participat în 69.654 cauze civile, din care 44.973 cauze judecate și au verificat, în vederea exercitării căilor de atac, 51.687 hotărâri judecătorești civile, se constată o creștere a indicatorilor statistici cu: 7,69% în ceea ce privește numărul participărilor, 11,02% în privința cauzelor judecate și 9,45% a numărului hotărârilor judecătorești verificate.

În anul 2019, procurorii au exercitat 158 căi de atac în cauze civile, ceea ce, comparativ cu perioada anterioară, când procurorii au exercitat în materie civilă 122 căi de atac, reprezintă o creștere cu 29,50%.

În perioada de referință, instanțele au soluționat 154 căi de atac declarate de procurori în cauzele civile, din care 87 au fost admise, 65 au fost respinse, iar 2 au fost retrase procentul de admisibilitate fiind de 57,23%, cu 12,30 puncte procentuale mai mic decât valoarea acestui indicator din perioada anterioară.

2. Activitatea Serviciului judiciar civil din cadrul Secției judiciare a Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiție privind asigurarea pregătirii și participării procurorilor la judecarea cauzelor civile aflate pe rolul Înaltei Curți de Casaţie și Justiție și al Curții Constituționale

2.a. În anul 2019, procurorii din cadrul Biroului de reprezentare al Serviciului judiciar civil au participat la 151 ședințe de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în litigii civile, într-un număr de 248 cauze, din care 141 cauze judecate, astfel:

- Completul pentru judecarea recursurilor în interesul legii - 11 şedinţe; - 28 cauze, 20 judecate; - Secţia I Civilă - 53 şedinţe; - 91 cauze, 65 judecate;


- Secţia II Civilă - 9 şedinţe; - 10 cauze, 6 judecate; - Secţia de contencios administrativ şi fiscal - 77 ședințe; - 118 cauze, 49 judecate; - Completul de 5 judecători - 1 ședință, 1 cauză, judecată. Participarea la ședințele ÎCCJ a vizat susținerea recursurilor în interesul legii și a

punctelor de vedere formulate de Ministerul Public, precum și cauze având ca obiect: repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare și privare nelegală de libertate în procesele penale, întemeiate pe dispozițiile art. 538 – 539 din Codul de procedură penală (art. 504 din Codul de procedură penală de la 1968); acordarea despăgubirilor pentru durata procedurii în procesele penale, în temeiul art. 6 din CEDO; constatarea caracterului politic al unor condamnări penale și/sau măsuri administrative și acordarea despăgubirilor în temeiul Legii nr. 221/2009; cereri de strămutare a unor cauze civile în care procurorul participă; litigii privind regimul străinilor; exproprieri pentru utilitate publică; litigii privind declararea şi controlul averilor (Legea nr. 115/1996, modificată prin Legea nr. 144/2007); revizuiri; anulare acte administrative; alte participări, în temeiul art. 92 alin.(2) din Codul de procedură civilă.

Comparativ cu anul precedent, când procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au participat în 210 cauze civile de competența instanței supreme și au formulat concluzii în 149 cauze, se constată o creștere cu 18,09% a numărului de participări și o scădere cu 5,36% a numărului de cauze judecate cu participarea procurorului.

În perioada de referință, procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au examinat, în vederea exercitării căilor de atac, 69 de hotărâri judecătorești.

Comparativ cu anul 2018, când au fost examinate, în vederea exercitării căilor de atac 72 hotărâri judecătorești, se constată o scădere cu 4,16%.

2.b. În anul 2019, procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au participat în 51 ședințe de judecată la Curtea Constituțională, într-un număr de 1.426 cauze și au formulat concluzii în 1.411 cauze25.

Comparativ cu anul 2018, când procurorii au participat în 1.943 cauze de competența Curții Constituționale și au formulat concluzii în tot atâtea cauze, se constată o scădere cu 26,60% a numărului de participări și cu 27,38% a numărului de cauze judecate.

3. Procurorii militari nu au participat în cauze civile.

25În cele 1426 dosare ale Curţii Constituționale s-a asigurat efectiv participarea şi s-au pus concluzii. În perioada de referinţă, au fost înregistrate în ECRIS şi registrul de intrare-ieşire a corespondenței, 1231 lucrări corespunzătoare acestor cauze, întrucât a fost comunicată o singură citaţie pentru mai multe dosare conexate de Curtea Constituțională în faza de raport.


4. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au participat în 91 cauze civile, din care 23 cauze civile judecate și au verificat, în vederea exercitării căilor de atac, 11 hotărâri judecătorești (anexa nr.11).

Comparativ cu anul 2018, când procurorii DNA au participat în 67 cauze civile, din care 34 cauze civile judecate și au verificat, în vederea exercitării căilor de atac, 19 hotărâri judecătorești, se constată: o creștere cu 35,82% a numărului de participări, o scădere cu 32,35%, în ceea ce privește numărul cauzelor judecate, respectiv cu 42,10% a numărului hotărârilor judecătorești verificate.

În anul 2019, procurorii DNA au declarat în materie civilă un apel și un recurs. În această perioadă, au fost soluționate de către instanțe 2 apeluri declarate de procurorii DNA și un recurs, din care un apel a fost admis, iar un apel și un recurs au fost respinse, procentul de admisibilitate a căilor de atac fiind de 33,3% (anexa nr. 12).

Comparativ cu perioada anterioară, în care procurorii DNA au declarat în materie civilă 3 căi de atac (2 apeluri și un recurs), iar procentul de admisibilitate a fost de 25%, se constată scădere cu 33,33% a numărului căilor de atac exercitate și o creștere cu 8,33 puncte a procentului de admisibilitate.

5. Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism au participat, în anul 2019, în 37 cauze civile, din care 17 cauze judecate și au verificat, în vederea exercitării căilor de atac, 8 hotărâri judecătorești civile (anexa nr. 11).

Comparativ cu perioada anterioară, când procurorii DIICOT au participat în 25 cauze civile, din care 9 judecate și au verificat 8 hotărâri judecătorești civile, se constată o creștere cu: 48% a numărului de participări, 88,88% a numărului cauzelor judecate. Numărul hotărârilor judecătorești verificate a rămas constant.

În anul 2019, procurorii DIICOT au declarat, în materie civilă, 2 apeluri. În aceeași perioadă, a fost soluționat un apel declarat de procurorii din cadrul acestei direcții, care a fost respins (anexa nr. 12).

Comparativ cu anul 2018, când procurorii DIICOT au declarat, în materie civilă 5 căi de atac, iar procentul de admisibilitate a acestora a fost de 50%, se constată o scădere cu 60% a numărului căilor de atac exercitate, precum și a procentului de admisibilitate.

C. Activitatea de unificare a practicii judiciare C.1 Activitatea de unificare a practicii judiciare în materie penală C.1.1. Unificarea practicii judiciare reprezintă componenta principală de activitate a

Serviciului judiciar penal, Secția judiciară din cadrul PÎCCJ și se realizează prin: - examinarea hotărârilor judecătorești pronunțate în materie penală în vederea

identificării problemelor de drept ce au fost soluționate diferit de către instanțele de judecată și întocmirea proiectelor de recurs în interesul legii atunci când jurisprudența națională este neunitară, cât și întocmirea punctelor de vedere solicitate de instanța supremă atunci când titularul sesizării cu recurs în interesul legii nu este procurorul general;


- întocmirea concluziilor în cauzele în care ÎCCJ a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, potrivit art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală;

- examinarea problemelor de drept susceptibile să genereze o practică neunitară și formularea unor puncte de vedere;

- unificarea practicii judiciare la nivelul parchetelor prin întocmirea unor note de îndrumare.

C.1.1.1. Identificarea problemelor de practică neunitară, analiza acestora și

formularea de propuneri, ca urmare a examinării din oficiu sau la sesizare a jurisprudenței naționale.

● Cele 9 recursuri în interesul legii promovate în anul 2019 au fost declarate, astfel:

- 4 ca urmare a sesizării procurorului general al PÎCCJ; - la solicitareaÎCCJ , au fost formulate 5 puncte de vedere. În anul 2019, din cele 13 recursuri în interesul legii aflate pe rolul ÎCCJ (incluzând și

punctele de vedere), au fost judecate 12 (în 4 cauze instanța supremă a fost sesizată în anul 2018, iar într-o cauză, respectiv dosarul nr.1141/1/2019, s-a dispus amânarea pronunțării în semestrul I/2020), fiind admise 6 din cele 7 proiecte de recurs în interesul legii în care titular al sesizării este procurorul general (prin decizia nr. 25 din 11 noiembrie 2019 a ICCJ - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii în materie penală a fost respins ca inadmisibil recursul în interesul legii privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.155 alin.1 din Codul penal privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, ulterior publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale nr.297 din 26 aprilie 2018”) .

Astfel, procentul de admisibilitate al proiectelor de recurs în interesul legii în care titular al sesizării este procurorul general (incluzând și pe cele declarate în 2018, dar judecate în 2019), este de 85,71%.

Situația recursurilor în interesul legii declarate și judecate de Înalta Curte de Casație și Justiție:

● Prin decizia nr. 1 din 14 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 187 din 8 martie 2019, s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al PÎCCJ şi, în consecinţă, s-a stabilit că:

„Fapta unei persoane audiată ca martor, de a face afirmaţii mincinoase sau de a nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care a fost întrebată, întruneşte numai elementele de tipicitate ale infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din Codul penal.”;

● Prin decizia nr. 4 din 11 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 546 din 3 iulie 2019, s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al PÎCCJ şi, în consecinţă, în interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală s-a stabilit:

„În ipoteza în care instanța a admis cererea inculpatului de judecare în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, iar cauza a fost judecată potrivit acestei proceduri, nu


este posibilă pronunțarea unei hotărâri de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a și lit. c) din Codul de procedură penală”;

● Prin decizia nr. 5 din 11 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 334 din 2 mai 2019, s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al PÎCCJ și, în interpretarea şi aplicarea art. 174, cu referire la art. 154 alin. 2 teza I din Codul penal și s-a stabilit:

„Prin data săvârșirii infracţiunii şi, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor simple a căror latură obiectivă implică producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp se înţelege momentul apariţiei primei pagube ori al obţinerii primului folos necuvenit”;

● Prin decizia nr. 11 din 8 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 477 din 12 iunie 2019, s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general alPÎCCJ.

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 193 raportat la art. 199 alin. (1) din Codul penal, s-a stabilit:

„Pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe săvârşită asupra unui membru de familie prevăzută de art. 193 raportat la art. 199 alin. (1) din Codul penal, atunci când acţiunea penală a fost pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, încetarea procesului penal poate fi dispusă numai ca efect al retragerii plângerii prealabile şi nu ca efect al împăcării”;

● Prin decizia nr. 15 din 20 mai 2019, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr.789 din 30/09/2019, s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul general al PÎCCJ și, în consecință, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 318 alin. (6) lit. c) din Codul de procedură penală și s-a stabilit:

„În ipoteza renunțării la urmărirea penală faţă de un suspect sau inculpat minor care a împlinit vârsta de 16 ani poate fi dispusă faţă de acesta obligația prestării unei munci neremunerate în folosul comunității”;

● Prin decizia nr. 25 din 11 noiembrie 2019 s-a respins, ca inadmisibil, recursul în interesul legii declarat de către procurorul general alPÎCCJ, privind „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, ulterior publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018”.

Cu privire la admisibilitatea sesizării, Ministerul Public a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 471 și art. 472 din Codul de procedură penală, atât în ceea ce privește titularul sesizării, cât și existența unei chestiuni de drept care a fost soluționată în mod diferit de instanțele judecătorești, aspect care rezultă din hotărârile judecătorești definitive anexate sesizării.

S-a motivat că, în acord cu punctul XI.1. al Deciziei nr. 6/2017 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul ÎCCJ, publicată în Monitorul Oficial nr. 284 din 24 aprilie 2017, obiectul recursului în interesul legii nu îl constituie interpretarea deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale, ci interpretarea prevederilor art.155 alin.1 din Codul penal, ulterior publicării acestei decizii, care a generat controverse în doctrină și jurisprudență referitoare la existența/inexistența reglementării cauzelor de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale.


Pe fond, s-a apreciat că, prin Decizia nr. 297/2018, Curtea Constituțională nu a constatat numai neconstituționalitatea soluției legislative care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză din cuprinsul art.155 alin.1 din Codul penal, ci a oferit o interpretare sintagmei respective prin trimiterea la reglementarea din cuprinsul art.123 al Codului penal din 1969, care prevedea întreruperea cursului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuia comunicat, în cauza în care persoana vizată avea calitatea de învinuit sau inculpat, statuând astfel că numai în această interpretare legea devine previzibilă.

Așadar, Curtea Constituțională nu a înțeles să considere că nu ar mai exista instituția prescripției speciale a răspunderii penale, ci a statuat în considerente că soluția legislativă ce corespunde exigențelor Constituției este cea reglementată în art.123 alin.1 din Codul penal anterior.

Prin urmare, raportat la considerentele deciziei menționate, întreruperea cursului termenului de prescripție se poate realiza doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.

În consecință, s-a solicitat instanței supreme să stabilească modul unitar de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale, în sensul că ”în interpretarea prevederilor art.155 alin.1 din Codul penal, ulterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018, cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în desfășurarea procesului penal”;

● Prin decizia nr. 29 din 11 noiembrie 2019 s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al PÎCCJ.

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispozițiilor art. 65 alin. (3) din Codul penal, s-a stabilit că: ”aplicarea pedepselor accesorii constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi d)-o) din Codul penal, a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară, nu este posibilă în cazul dispunerii unei soluții de condamnare la pedeapsa amenzii.

C.1.1.2. Articolele nr. 475 – 477 din Codul de procedură penală, reglementează o

altă instituție ce are ca scop unificarea practicii judiciare – sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

În perioada examinată, procurorii din cadrul Serviciului judiciar penal, au soluționat 24 de astfel de lucrări vizând aceste sesizări ce au avut ca obiect chestiuni de drept. Cu titlul de exemplu, menționăm:

● Dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 480-485 din Codul de procedură penală instanța de judecată poate, în procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei, să intervină asupra individualizării pedepsei cu privire la care procurorul și inculpatul au ajuns la un acord, cu consecinţe directe asupra reducerii pedepsei?

● 1. Dacă, în interpretarea art.155 alin.1 Cod penal, cauza de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale constând în îndeplinirea unor acte de procedură în cauză îşi


produce efectele numai în cazul oricărui act de procedură care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în desfăşurarea procesului penal.

2. Dacă actele de procedură îndeplinite anterior publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale, cu respectarea art.155 alin. 1 din Codul penal, în forma în vigoare la data efectuării lor, au condus la întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale în cauzele aflate pe rol – a fost coxexată cu următoarea problemă de drept:

I. Dacă termenul de prescripție se întrerupe prin actele de procedură comunicate inculpatului sau acesta nu se mai întrerupe, nefiind legiferat în prezent prin ce acte se întrerupe cursul termenului prescripției.

II. Dacă actele de întrerupere a cursului termenului prescripției răspunderii penale îndeplinite sub imperiul Codului penal anterior sau al Noului Cod penal până la data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018 își produce efectele și ulterior acestei decizii.

● Dacă acțiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevăzută de art.336 din Codul penal, presupune în mod necesar punerea în mișcare a vehiculului prin acționarea sistemelor de autopropulsie?;

● Dacă în interpretarea art. 421 punctul 2 lit. b) teza a II - a din Codul de procedură penală, noțiunea de faptă, din sintagma „(…) instanța nu s-a pronunţat asupra unei fapte reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare (…)”, include în sfera sa de conţinut şi înţelesul unui act material din cuprinsul unei infracţiuni continuate, astfel cum este acesta definit la art. 35 alin. (1) din Codul penal, respectiv „acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni”?;

● Poate fi subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă participantul la comiterea unei infracţiuni care a fost judecat separat de ceilalţi participanţi şi audiat ulterior ca martor în cauza disjunsă cu privire la acești din urmă participanţi?;

● Dacă regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei, inclusiv sub aspectul revocării, este cel prevăzut de Codul penal de la 1969, indiferent de felul pedepsei aplicate pentru infracţiunea săvârşită în cursul termenului de încercare, şi în cazul în care suspendarea condiţionată a executării pedepsei a fost dispusă după intrarea în vigoare a Codului penal actual, ca efect al aplicării legii penale mai favorabile;

● În aplicarea art. 539 alin. 2 din Codul de procedură penală, în situaţia în care instanţa care a pronunţat hotărârea definitivă de achitare nu s-a pronunţat cu privire la caracterul legal sau nelegal al privării de libertate în cursul procesului penal a inculpatului achitat, se poate stabili acest caracter pe calea contestaţiei la executare întemeiată pe prevederile art. 598 alin.1 lit. d) sau art. 598 alin. 1 lit. c) teza I din Codul de procedură penală?;

● Dacă noţiunea de rănire a uneia sau a mai multor persoane prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 raportat la art. 338 alin. (3) din Codul penal, articol care defineşte accidentul de circulaţie ca si situaţie premisă a infracţiunii de părăsire a locului accidentului prevăzută de art. 338 alin. (1) din Codul penal, are in vedere și autorănirea (când singura persoană rănită este însuși conducătorul singurului vehicul/autovehicul implicat in accident);


● - Dacă dispozițiile art. 43 alin. 2 din Codul penal presupun ca toate infracțiunile concurente să fie săvârșite după condamnarea definitivă neexecutată sau executată parțial sau sunt aplicabile şi în ipoteza în care una dintre ele este în concurs și cu cea care atrage starea de recidivă.

- În situaţia în care infracţiunea dedusă judecăţii este în stare de recidivă postcondamnatorie şi concurentă cu infracţiuni aflate succesiv în stare de recidivă postcondamnatorie, în aplicarea art. 43 alin. 2 din Codul penal se contopesc pedepsele individuale şi se adaugă restul de pedeapsă neexecutat iniţial sau se contopește pedeapsa aplicată în cauză cu ultima pedeapsă rezultantă ca efect al recidivelor succesive;

● În cazul infracțiunii prevăzute de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, comisă în modalitatea alternativă a folosirii sau prezentării cu rea-credință de documente false, în condițiile în care documentele respective sunt înscrisuri sub semnătură privată este o infracțiune complexă, ce absoarbe în conținutul său infracțiunea de „fals în înscrisuri sub semnătură privată”, atunci când aceasta este săvârșită (în forma autoratului sau a instigării) de aceeași persoană care folosește aceste înscrisuri și obține ulterior, pe nedrept, fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele ei sau cele două infracțiuni își păstrează autonomia, existând un concurs real de infracțiuni între infracțiunea de „fals în înscrisuri sub semnătură privată” și infracțiunea prevăzută de art.181 alin.1 din Legea nr.78/2000;

● Dacă în cazul infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. 1 din Codul penal este obligatoriu, având în vedere decizia Curții Constituționale a României nr. 732/2014, să se stabilească îmbibația alcoolică de la momentul conducerii pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere; În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea precedentă, dacă în fața primei instanțe s-a urmat procedura simplificată, poate fi administrată direct în apel expertiza având ca obiectiv calculul retroactiv al alcoolemiei;

● Dacă obligaţia inculpatului de a nu conduce vehicule anume stabilite, impusă de organul judiciar pe timpul măsurii preventive a controlului judiciar conform art. 215 alin. 2 lit. i) din Codul de procedură penală, constituie o suspendare a exercitării dreptului de a conduce şi întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. 2 din Codul penal;

● În interpretarea dispozițiilor art.16 alin.1 lit. i) din Codul de procedură penală, încheierea definitivă pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, prevăzută de art. 335 alin. 4 din Codul de procedură penală, prin care s-a respins cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, poate fi asimilată cauzei de încetare a procesului penal?;

● Pot fi reținute în sarcina aceluiași inculpat, în concurs real de infracțiuni conform art. 38 alin. 1 din Codul penal, infracțiunile de contrabandă calificată, prevăzută de art. 270 alin. 1 și alin. 3 și art. 274 din Legea nr. 86/2006 și constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. 1, 2, 3 și 6 din Codul penal, dacă membrii grupului infracțional sunt aceiași cu participanții din cadrul infracțiunii de contrabandă calificată?;

● În interpretarea art.1 alin. (2) raportat la art. 10 alin. (2), art. 102 alin. (2) şi (3) şi art. 281 alin. (2) din Codul de procedură penală, în situaţia în care este invocată nulitatea absolută cu consecinţa excluderii unor mijloace de probă, este respectat dreptul la un


proces echitabil al inculpatului dacă instanţa se pronunţă asupra nulităţii doar prin hotărârea prin care soluţionează şi fondul cauzei?;

● Dacă, în cazul infracțiunii de abandon de familie, prevăzută de art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, prin sintagma „săvârșirea faptei” prevăzută de dispozițiile art. 296 Cod procedură penală (relevantă pentru calcularea termenului de introducere a plângerii prealabile) se înţelege data încetării inacţiunii (data epuizării infracțiunii de abandon de familie) sau data consumării infracţiunii (expirarea perioadei de 3 luni pe durata căreia autorul a rămas în pasivitate);

● Dacă martorul denunțător beneficiar al cauzei de nepedepsire, prevăzute la art. 290 alin. 3 din Codul penal poate fi subiect activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 din Codul penal sau de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 din Codul penal;

● Dacă dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 pot fi interpretate ca reprezentând o cauză de micșorare a pedepsei, în sensul art. 598 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală.

Întocmirea concluziilor în cauzele în care ÎCCJ a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept a presupus analizarea admisibilității în principiu a chestiunii de drept, și anume verificarea îndeplinirii condițiilor vizând sesizarea prevăzute în art. 475 din Codul de procedură penală.

Astfel, în 15 cauze (din totalul de 24) s-au formulat concluzii în sensul respingerii ca inadmisibile a sesizărilor.

Din totalul de 24 concluzii formulate (în perioada de referință), în cauzele în care ÎCCJ a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, au fost judecate 20, în 2 cauze a fost amânată pronunțarea în semestrul I/2020, iar 2 au termen în anul 2020. Pe de altă parte, în perioada de referință, instanța supremă a soluționat 24 cauze având ca obiect unificarea practicii judiciare în procedura prevăzută de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală (2 concluzii fiind promovate în anul 2018).

C.1.1.3. Relevante sunt și lucrările ce au avut ca obiect analiza unor probleme de

drept susceptibile să genereze o practică neunitară, însă fără a se proceda la examinarea jurisprudenței naționale.

Astfel, au fost date îndrumări privind modul de soluționare a chestiunilor de drept examinate, din care exemplificăm:

- Punct de vedere cu privire la distincția dintre înșelăciune și fraudă informatică; - Dacă o cerere de comisie rogatorie internațională, adresată unui stat membru UE,

în condițiile în care necesitatea efectuării ei rezulta încă din momentul înregistrării plângerii penale pe rolul organelor de urmărire penală și în contextul în care raporturile diplomatice dintre cele două state (solicitant și solicitat) nu au fost afectate de niciun fel de conflict pe întreaga perioadă de la înregistrarea sesizării penale și până la formularea cererii, reprezintă o cauză de neînlăturat care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale și, implicit, determină suspendarea cursului prescripției penale;

- Aspecte de practică neunitară vizând: ”procedura efectuării percheziției informatice”;


- Aspecte de practică neunitară vizând: ”Aplicarea deciziei nr. 22/2018 a Curții Constituționale în ceea ce privește mențiunile din cuprinsul rechizitoriului referitoare la probele excluse fizic din dosar”;

- Interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 168 alin. 1 din Codul de procedură penală;

- Posibilitatea deducerii din pedeapsa aplicată persoanei condamnate în cauzele având ca obiect transferul persoanelor condamnate în baza art. 135 alin. 9 din Legea nr. 302/2004, a zilelor de eliberare anticipată acordate de către autoritățile străine;

- Aspecte de practică neunitară în legătură cu momentul de la care se calculează termenul pentru formularea plângerii prealabile în materia infracțiunii de abandon de familie (momentul de la care curge termenul de 3 luni pentru formularea plângerii prealabile; subzistența infracțiunii de abandon de familie în ipoteza în care pensia de întreținere a fost stabilită prin convenție autentică încheiată în procedura divorțului pe cale notarială);

- Aplicarea corectă a dispozițiilor art. 335 alin. 5 din Codul de procedură penală în sensul de a analiza dacă este necesară sau nu întocmirea de către procuror a unei ordonanțe de redeschidere a urmăririi penale când judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea împotriva soluției de clasare și a trimis cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale;

- Punct de vedere cu privire la posibilitatea prim procurorului sau procurorului general al parchetului ierarhic superior de a infirma soluții de clasare dispuse de procurori din cadrul unităților de parchet aflate în subordinea acestora;

- Punct de vedere cu privire la modul în care se înregistrează și actul prin care se soluționează, prin respingere, cererile de redeschidere a urmăririi penale, precum și modul de soluționare și temeiul juridic în baza căruia sunt analizate și soluționate plângerile formulate împotriva cererii de redeschidere a urmăririi penale;

Procurorii din cadrul Serviciului judiciar penal au formulat propuneri și observații vizând acte normative privind profesia și au participat la comisii, proiecte ce au avut un astfel de obiect de activitate, dintre care exemplificăm :

- Punct de vedere vizând competența de soluționare a plângerii contra actelor organului de cercetare penală formulate după emiterea soluției de către procuror;

- Punct de vedere vizând competența de soluționare a cererii de recuzare a organului de cercetare penală formulate după emiterea soluției de către procuror;

- Punct de vedere vizând formularea contestațiilor în anulare – Decizia nr. 685/2018 a Curții Constituționale;

- Punct de vedere vizând metodologia de lucru in efectuarea perchezițiilor informatice;

- Punct de vedere vizând titularul exercitării căii extraordinare de atac a contestației în anulare cu inculpați magistrați;

- Punct de vedere vizând reglementarea sechestrului asigurător în Noul Cod de procedură penală (art. 249 și urm.) în special cu privire la posibilitatea contestării sechestrului asigurător avut în cursul urmăririi penale, cât și al judecății;

- Punct de vedere vizând aplicarea art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, respectiv dacă obligația de a dispune măsuri asiguratorii în cazul săvârșirii unor infracțiuni de evaziune fiscală vizează doar organul de urmărire penală


și instanța de judecată sau vizează și organul fiscal care sesizează organul de urmărire penală;

- Punct de vedere cu privire la participarea procurorului militar la judecarea cauzelor de către instanțe civile, atunci când parchetul militar a sesizat instanța civilă într-o cauză care privește infracțiuni săvârșite în participație de către făptuitori militari și civili.

C.1.2. Potrivit dispozițiilor Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea Secției de procurori a CSM nr. 947/2019 (art. 82 alin. 1 lit. c) și art.91 alin.1 lit. c), procurorii au obligația de a examina cazurile de aplicare neunitară a legii în vederea promovării recursului în interesul legii.

Astfel, în anul 2019, procurorii din structurile subordonate au sesizat Secția judiciară, Serviciul judiciar penal, cu privire la 15 chestiuni de drept ce au primit o soluționare diferită din partea instanțelor de judecată.

C.2. Activitatea de unificare a practicii judiciare în materie civilă C.2.1. În perioada de referință, Serviciul judiciar civil a îndeplinit competențele

specifice ale PÎCCJ în materia unificării jurisprudenței prin: (a) examinarea hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în materie civilă în

vederea identificării problemelor de drept care au fost soluționate diferit de către instanțele de judecată și întocmirea proiectelor de recurs în interesul legii;

(b) întocmirea punctelor de vedere solicitate de instanța supremă asupra sesizărilor de recurs în interesul legii formulate de alți titulari (Colegiul de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, Avocatul Poporului);

(c) examinarea problemelor de drept susceptibile să genereze practică judiciară neunitară și comunicarea concluziilor analizelor efectuate parchetelor de pe lângă curțile de apel26 și/sau instanțelor de judecată, atunci când nu s-a promovat recurs în interesul legii;

(d) comunicarea către Înalta Curte de Casație și Justiţie - Completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, la solicitarea acestora, a existenței/inexistenței în lucru a unor probleme de drept identice celor care au format obiectul sesizărilor pentru pronunțarea unor hotărâri prealabile27.

C.2.2. În anul 2019, procurorii din cadrul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil au

avut de soluționat 139 de lucrări care vizau unificarea jurisprudenței și au soluționat 96 lucrări.

Comparativ cu anul 2018, când procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au avut de soluționat 143 de lucrări privind unificarea jurisprudenței și au soluționat 111 lucrări, se constată o scădere cu 2,79% a numărului lucrărilor de soluționat și o scădere cu 13,51% a numărului lucrărilor soluționate.

C.2.2. (a) și (b) În ceea ce privește activitatea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu recursuri în interesul legii provenite din activitatea proprie a Ministerului Public și formularea punctelor de vedere asupra sesizărilor de recurs în interesul legii ale altor

26 Pentru acele probleme de drept care vizează cauzele civile în care procurorii participă potrivit legii sau ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie ori care interesează și activitatea parchetelor; 27 În aceste cauze, Serviciul Judiciar Civil nu a formulat concluzii/puncte de vedere decât la solicitarea expresă a completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;


titulari, în perioada de referință au fost înaintate la ÎCCJ: 5 recursuri în interesul legii formulate de PÎCCJ (din care un recurs în interesul legii a fost promovat urmare sesizării formulată de Ministerul Justiției, iar 4 recursuri în interesul legii au fost promovate urmare sesizării din oficiu și propunerilor formulate de procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil) și 15 puncte de vedere formulate de Ministerul Public asupra recursurilor în interesul legii declarate de alți titulari.

Comparativ cu anul 2018, când au fost înaintate la ÎCCJ 3 recursuri în interesul legii și 19 puncte de vedere asupra recursurilor în interesul legii declarate de alți titulari, se constată o creștere cu 66,66% a numărului de recursuri în interesul legii rezultate din activitatea proprie a PÎCCJ și o descreștere cu 21,05% a numărului punctelor de vedere.

În anul 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat 5 recursuri în interesul declarate de procurorul general al PÎCCJ, din care 4 au fost admise şi 1 respins. Procentul de admisibilitate a recursurilor în interesul legii provenite din activitatea proprie a Ministerului Public a fost de 80%.

În cursul anului 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat 15 recursuri în interesul legii declarate de alți titulari, sesizări cu privire la care PÎCCJ a formulat puncte de vedere

Aspectele de practică judiciară neunitară în care PÎCCJ a declarat recurs în interesul legii au vizat următoarele probleme de drept:

- „ Admisibilitatea căii de atac a recursului împotriva hotărârilor prin care au fost soluţionate cereri de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă” (propunerea a fost formulată din oficiu de procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil);

- „;Admisibilitatea cererilor de încuviințare a executării silite pornite de instituțiile de credit împotriva Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM prin invocarea ca titlu executoriu a contractelor de garantare, raportat la dispozițiile art. 11 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2013 și art. 11 alin. (5) din Ordinul nr. 8/2014 al ministrului finanțelor publice” (propunerea a fost formulată de procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil, urmare memoriului unei societăţi bancare);

- „Interpretarea și aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 554/2004, prin raportare la dispozițiile art.11 alin. (2) din același act normativ, în sensul de a se stabili care este momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție pentru introducerea acțiunii în despăgubire, respectiv de la momentul comunicării actului administrativ nelegal sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de anulare a acestui act” (propunerea a fost formulată din oficiu de procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil);

- „Existenţa şi întinderea dreptului titularilor de librete de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme de a obţine din partea CEC Bank şi a Statului Român despăgubiri pentru sumele depuse pe aceste mijloace de economisire” (propunerea a fost formulată la sesizarea Ministerului Justiţiei);

- „Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr.22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, aprobată cu modificări prin Legea nr.288/2002, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 781 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă [fost art. 452 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă (1865)], în ceea ce priveşte


executarea silită prin poprire a sumelor destinate plăţii drepturilor salariale, aflate în conturi deschise la unităţile de trezorerie şi societăţi bancare” (propunerea a fost formulată de procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil, urmare memoriului unor societăţi bancare).

Recursurile în interesul legii declarate şi punctele de vedere formulate, precum şi soluțiile instanței supreme în aceste cauze au fost publicate pe pagina de internet a Ministerului Public.

În anul 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat 15 recursuri în interesul legii declarate de alți titulari, sesizări asupra cărora PÎCCJ a formulat puncte de vedere.

În acest sens, indicăm exemplificativ următoarele materii în care a fost valorificată jurisprudența CEDO și CJUE:

-,,Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.3 lit. a), b), e) şi f) şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare, republicată, raportat la art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit și adecvarea capitalului sau, după caz, art. 52 alin. (1) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, art. 632 alin. (2) şi art. 272 din Codul de procedură civilă ori, după caz, art. 5 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, contractul privind serviciile financiare încheiat la distanță ce nu cuprinde semnătura olografă sau, după caz, semnătura electronică extinsă a debitorului poate constitui titlu executoriu”;

-,,Interpretarea dispozițiilor art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul dacă acestea constituie sau nu un impediment legal la dobândirea dreptului de proprietate asupra construcției prin efectul accesiunii imobiliare artificiale”;

-,,Admisibilitatea contestării cuantumului despăgubirilor estimate de expropriator în etapa administrativă, conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 şi stabilirea pe cale judecătorească a despăgubirilor definitive cuvenite expropriatului, după emiterea deciziei de expropriere şi consemnarea sumelor aferente despăgubirilor conform art.9 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 255/2010, înainte de emiterea hotărârii prevăzute de art. 20 din aceeași lege, cu consecinţa obligării expropriatorului la plata efectivă a acestora, în cuantumul stabilit de instanță în urma evaluărilor efectuate”;

- "Interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, în sensul că, în cazul în care instanţa de judecată soluţionează fondul notificării conform art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, se impune a fi obligată entitatea notificată să înainteze dispoziţia, la emiterea căreia a fost obligată de instanţă, împreună cu dosarul administrativ, direct către Secretariatul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor; sau, dimpotrivă, se impune ca dosarul administrativ, împreună cu dispoziţia ce va fi emisă de entitatea notificată în executarea hotărârii judecătoreşti astfel pronunţate, să fie înaintat către Secretariatul Comisiei naţionale pentru Compensarea Imobilelor după efectuarea controlului de legalitate de către Prefect?”;


- „Stabilirea caracterului imperativ sau de recomandare al prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 363/2010 (privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice), care reglementează standardele de cost”.

C.2.2.(c) Concluziile analizelor efectuate la nivelul Serviciului judiciar civil în diferite

problemele de drept au fost comunicate curților apel și, după caz, parchetelor de pe lângă curțile de apel, în considerarea atribuţiilor de coordonare a activităţii judiciare în materie civilă. De asemenea, s-a propus Institutului Naţional al Magistraturii introducerea unor probleme de drept în programele de formare continuă centralizată și pe agendele întâlnirilor de unificare a practicii judiciare organizate periodic de Consiliul Superior al Magistraturii în colaborare cu Institutul Național al Magistraturii, iar unele materiale au fost transmise pentru publicare în Revista Pro Lege, editată de Ministerul Public.

În acest sens, indicăm, cu titlu exemplificativ, următoarele materii: - „Interpretarea dispozițiilor art.13 alin. (3) teza a II-a prin raportare la art. 30 alin. (2)

și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor în cazul în care sancțiunea contravențională a fost aplicată la mai mult de un an de la data săvârșirii faptei, dar la mai puțin de 6 luni de la data la care organul în drept să aplice sancțiunea a fost sesizat prin ordonanța procurorului sau prin hotărâre a instanței de judecată”;

- „Consideraţii teoretice asupra litigiilor care au ca obiect acordarea despăgubirilor pentru condiţii necorespunzătoare de detenţie, întemeiate pe dispoziţiile art. 3 din CEDO şi art. 998-999 din Codul civil (1864) sau art.1349 din Codul civil (2009), după caz formulate pe cale separată de acţiunea în despăgubiri întemeiată pe dispoziţiile art. 539 din Codul de procedură penală”;

- „Îndrumări şi recomandări privind aplicarea, în practica unităţilor de parchet, a dispoziţiilor Capitolului III1 –„Ordinul de protecţie provizoriu” din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, modificată şi completată prin Legea nr. 175/2018”;

- „Aplicarea art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, respectiv dacă obligaţia de a dispune măsuri asigurătorii în cazul săvârşirii unor infracţiunii de evaziune fiscală vizează doar organul de urmărire penală şi instanţa de judecată sau vizează şi organul fiscal care sesizează organul de urmărire penală”;

-,,Îndrumări de soluționare unitară la nivelul parchetelor a solicitărilor formulate de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul Ordinului ministrului Finanţelor Publice nr.1853/2019 pentru aprobarea procedurii operaţionale P.O.-5.03. privind modul de instrumentare a cauzelor având ca obiect erori judiciare/răspundere civilă delictuală, a etapelor premergătoare declanşării acţiunii în regres împotriva judecătorilor sau procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă şi a instrumentării acţiunilor în regres”.

De asemenea, concluziile întâlnirilor de unificare a practicii judiciare în materie civilă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii şi Consiliul Superior al Magistraturii asupra unor aspecte care interesează participarea procurorului au fost diseminate parchetelor de pe lângă curţile de apel.

Cu titlu de exemplu, indicăm următoarele materii:


- „Situaţia cheltuielilor ocazionate de asigurarea asistenței juridice obligatorii, prin avocat, pentru persoana împotriva căreia se solicită ordinul de protecţie”;

- „Momentul de la care se calculează prescripția dreptului material la acțiunea în răspundere civilă delictuală în situația daunelor morale ca urmare a detenției în condiții precare”;

- „Sezină. Posibilitatea introducerii în judecată a moștenitorilor sezinari în ipoteza decesului părții pe parcursul procesului, în lipsa emiterii certificatului de moștenitor, de calitate de moștenitor ori a dovedirii acceptării moștenirii în orice mod”;

- „Măsuri asigurătorii. Posibilitatea instanței civile ca, în temeiul dispozițiilor art. 957 alin. (1) din Codul de procedură civilă să procedeze la ridicarea sechestrului asigurător instituit de către procuror asupra bunului imobil aparținând inculpatului, ulterior menţinut de instanţa penală, în situaţia în care în cauza penală s-a pronunțată o hotărâre definitivă, iar partea responsabilă civilmente a achitat întreg debitul pentru care s-a instituit măsura. Stabilirea cadrului procesual pasiv și a legii aplicabile în timp cererii de ridicare a sechestrului asigurător”.

În urma analizării memoriilor, precum și a participării la întâlnirile de unificare a practicii judiciare în materie civilă, procesual civilă, contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și în litigii cu profesioniști, organizate de Institutul Național al Magistraturii și Consiliul Superior al Magistaturii cu reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiţie și judecătorii curților de apel, procurorii din cadrul serviciului au formulat 2 propuneri de analizare a jurisprudenței în vederea promovării recursului în interesul legii.

C.2.2. (d) În anul 2019, procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au soluționat 72

de lucrări având ca obiect solicitări formulate de completele ÎCCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept28.

C.2.3. Imperativul unificării a fost urmărit şi în componenta activității Serviciului

judiciar civil referitoare la coordonarea şi îndrumarea activității judiciare a parchetelor în materie civilă.

În această privință, activitățile Serviciului judiciar civil din cadrul Secției judiciare s-a concretizat în: comunicarea către parchetele de pe lângă curțile de apel a soluțiilor pronunțate de Secțiile Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie; comunicarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională în excepții de neconstituționalitate admise în cauzele civile care interesau participarea procurorului și/sau activitatea unităților de parchet; diseminarea punctelor de vedere și a notelor de studiu întocmite în cadrul acestui serviciu și punerea lor în dezbaterea Consiliului Științific; formularea unor considerații teoretice în problemele de drept rezultate din analiza cauzelor având ca obiect acțiuni formulate în temeiul

28 Obiectul acestor lucrări a vizat comunicarea către Completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a existenței/inexistenței în lucru a unor probleme de drept identice, precum și examinarea deciziilor pronunțate de instanța supremă în procedura prev. de art. 519-521 C. proc. civ., prin care sesizările au fost respinse ca inadmisibile, pentru lipsa condiției de noutate a problemei de drept, în vederea aplicării mecanismului de unificare a posteriori, recursul în interesul legii.


dispozițiilor art. 538 - art. 539 din Codul de procedură penală (fost art. 504 din Codul de procedură penală din 1968) şi acțiuni în răspundere delictuală.

C.2.4. Procurorii din cadrul Serviciului judiciar civil au formulat puncte de vedere

asupra unor propuneri de reglementare, precum: -„Proiectul regulamentului privind promovarea procurorilor”; -„Completarea dispoziţiilor art. 240 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de

procedură fiscală în privinţa executării dispoziţiilor de confiscare şi/sau de reparare a prejudiciului prin valorificarea obiectelor de metale preţioase şi/sau pietre preţioase, indisponibilizate la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului în temeiul unor măsuri asigurătorii luate în procesul penal”.


Capitolul VI Activitatea de îndrumare și control

Serviciul de îndrumare și control funcționează în directa subordonare a procurorului general și are ca atribuții principale monitorizarea stadiului de îndeplinire a obiectivelor generale ale Ministerului Public în domeniile prioritare, efectuarea, prin procurori anume desemnați, a controalelor dispuse de procurorul general, în exercitarea atribuțiilor de control ierarhic specifice acestei funcții și elaborarea de proiecte privind soluționarea cererilor incidentale procesului penal, aflate în competența procurorului general.

Din punct de vedere statistic, în anul 2019 au fost de soluționat 1.454 lucrări (118 existente la începutul anului și 1.326 intrate în 2019), din care au fost soluționate 1.234, cu 10,23%, respectiv cu 13,52% mai multe lucrări de soluționat/soluționate față de anul 2018.

A. Activitatea în realizarea atribuțiilor procurorului general al Parchetului de

pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Lucrările efectuate în 2019 au avut ca obiect: conflicte de competență intervenite

între unitățile de parchet; cereri formulate în temeiul dispozițiilor art. 326 din Codul procedură penală privind trimiterea cauzelor la un alt parchet egal în grad; plângeri formulate împotriva soluțiilor, în temeiul art. 339 alin. 2 din Codul de procedură penală; sesizări privind potențiale cazuri de incompatibilitate (cereri de recuzare/abținere); solicitări de autorizare a punerii în mișcare a acțiunii penale, conform prevederilor art. 9 și 10 din Codul penal; solicitări ale Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) de prelungire a suspendării tranzacțiilor suspecte, formulate în temeiul art. 8 alin. 6 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; soluționarea interpelărilor parlamentare; rapoarte preliminare, ca urmare a verificărilor prealabile în vederea exercitării acțiunii disciplinare, efectuate conform Ordinului nr.133/2011 al procurorului general; verificări în materie disciplinară, conform dispozițiilor Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii; verificări în vederea emiterii avizelor pentru numire, promovare ori eliberare din structurile poliției judiciare și organelor speciale etc.

B. Activitatea de analiză, coordonare, îndrumare și control Pornind de la principalele obiective ale Ministerului Public, și în anul 2019 procurorii

Serviciului de îndrumare și control au coordonat activitatea Ministerului Public pe domenii prioritare, au efectuat analize în aceste domenii, controale tematice și pentru situații deosebite (verificări efectuate în urma semnalării unor aspecte negative în legătură cu modul în care sunt îndeplinite de către procurori sarcinile de serviciu), totul în scopul identificării și remedierii deficiențelor, eficientizării activității organelor de urmărire penală, uniformizării practicii parchetelor, diseminării bunelor practici, creării unor baze de date utile în activitatea procurorilor etc.


Procurorii din cadrul acestui serviciu au efectuat analize vizând: cauzele soluționate în anul 2018 având ca obiect infracțiunea de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, prev. de art. 301 alin. 1 din Codul penal; cauzele soluționate în anul 2018 și primul semestru al anului 2019 având ca obiect infracțiunile de corupție; cauzele complexe având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală și spălare a banilor cu prejudicii sau produse infracționale de peste 20 milioane lei (perioada 2016 - 2019); date statistice și practica judiciară în materie de evaziune fiscală; cauzele având ca obiect infracțiunile de contrabandă; soluțiile dispuse în perioada 2016-2017 în cauzele privind infracțiunile de incitare la ură sau discriminare prev. de art. 369 din Codul penal; cauzele având ca obiect infracțiunile săvârșite împotriva persoanelor instituționalizate aflate în situații vulnerabile, în care s-au dispus soluții de netrimitere în judecată în 2018; cauzele în care s-au dispus în anul 2018 soluții de netrimitere în judecată ca urmare a împlinirii termenului de prescripție; cauzele penale constituite ca urmare a sesizării Curții de Conturi aflate în curs de soluționare în semestrul II/2018 și semestrul I/2019, analiza indicatorilor de calitate pe anul 2018, analiza cauzelor în care parchetele au dispus soluții de trimitere în judecată în anul 2018, pentru infracțiunile silvice, contra mediului și patrimoniului cultural; cauzele având ca obiect infracțiuni de rele tratamente aplicate de agenți de forță ai statului (Ordinul nr. 214/2015 al procurorului general); analiza datelor statistice comunicate în baza Ordinului nr. 324/2019 al procurorului general.

Unul dintre obiectivele strategice ale Ministerului Public stabilit pentru anul 2019 l-a constituit continuarea combaterii corupției.

În vederea îndeplinirii obiectivelor prioritare, în cadrul Serviciului de îndrumare şi control s-a continuat şi în anul 2019 activitatea de analiză a cauzelor ce au avut ca obiect infracțiunile de corupţie (prevăzute de Codul penal şi Legea nr. 78/2000) şi asimilate infracțiunilor de corupție (prevăzute de art.10 - 132 din Legea nr. 78/2000).

În acest sens, au fost analizate soluţiile emise de procurori în cauzele ce au avut ca obiect infracţiuni de corupţie (cu excepţia celor adoptate de cele două direcţii specializate), precum şi soluţiile pronunțate de instanţele de judecată.

Analiza a urmărit identificarea bunelor practici în investigarea faptelor de corupţie, a mecanismelor de producere şi a tipologiilor stabilite în cauzele instrumentate de procurori, precum şi a practicii judiciare în acest domeniu.

Stabilirea, în cadrul analizei, a mecanismelor de operare în ceea ce priveşte fenomenul corupţiei a creat posibilitatea de a verifica modurile de investigare cele mai eficiente, precum şi bunele practici, pentru a fi diseminate tuturor procurorilor din cadrul Ministerului Public, în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor legale şi cunoaşterea practicii judiciare.

În urma analizării soluţiilor emise în cauzele de corupţie s-a constatat că investigaţiile procurorilor au fost axate pe domeniile prioritare stabilite în strategiile locale/regionale, respectiv investigarea faptelor de corupţie în administraţia publică, ordine şi siguranţă publică, sănătate, educaţie şi achiziţii publice.

Prin această activitate de monitorizare şi analiză au fost identificate o serie de mecanisme repetitive folosite în săvârşirea faptelor de corupţie, dar şi moduri de operare similare utilizate în comiterea unor infracţiuni diferite, ceea ce poate constitui un instrument util pentru procurori în abordarea fenomenului corupției.


Au fost identificate și unele deficiențe vizând ritmicitatea și operativitatea investigațiilor, dar și respectarea termenului rezonabil de soluționare a cauzelor, sens în care au fost dispuse și efectuate controale tematice.

De asemenea, la nivelul Serviciului de îndrumare și control s-a realizat o sinteză a hotărârilor instanțelor de judecată în cauzele de corupție în care au fost implicați angajați ai MAI, soluționate în perioada 2014-2018, sinteză care a fost comunicată procurorilor din cadrul Ministerului Public.

În anul 2019 s-a efectuat o evaluare a situației cauzelor în care sunt valorificate informări ale ONPCSB pentru identificarea în detaliu a deficiențelor și luarea de măsuri pentru remediere.

În acest sens au fost consultați toți procurorii cu privire la calitatea și aptitudinea informărilor ONPCSB de a contribui la tragerea la răspundere penală pentru spălarea banilor, rezultatul acestui demers fiind comunicat ONPCSB, în sprijinirea procesului intern de revizuire a procedurilor specifice pentru analiza și diseminarea informațiilor către beneficiarii legali. Totodată, a fost analizat stadiul de soluționare a cauzelor înregistrate urmare informărilor transmise de ONPCSB către PICCJ în anul 2018.

Având în vedere rezultatul analizei, precum și recomandările Raportului de evaluare MONEYVAL din 2014, Serviciul de îndrumare și control a efectuat un control tematic cu privire la legalitatea și temeinicia soluțiilor de clasare dispuse de parchetele de pe lângă tribunale în cauzele inițiate în baza informărilor transmise de ONPCSB în anul 2018, pentru verificarea motivelor lipsei de finalitate judiciară și a atitudinii proactive a organelor de urmărire penală în efectuarea investigațiilor financiare. Raportul de control, ce conține atât deficiențele constatate în efectuarea urmăririi penale, cât și recomandări și bune-practici, a fost comunicat tuturor unităților de parchet nespecializate, cu solicitarea ca aspectele sesizate să fie avute în vedere în activitatea curentă, inclusiv a poliției judiciare. Concomitent, s-a solicitat reexaminarea soluțiilor dispuse în 6 cauze, în care s-a constatat că cercetările penale nu erau complete, precum și luarea de măsuri adecvate pentru creșterea eficienței și efectivității procesului de valorificare a informărilor ONPCSB la nivelul unităților de parchet cu activitate semnificativă (în speță Parchetul de pe lângă Tribunalul București, unde au fost direcționate aproximativ 35% dintre informări în anul 2018).

În aceeași perioadă a fost efectuat un control tematic la DIICOT- Structura Centrală, prin intermediul procurorului șef, având ca obiect verificarea modalității în care sunt efectuate cercetări în lucrările având ca obiect informări ale ONPCSB primite în anul 2018.

Pentru asigurarea unei abordări unitare în acest domeniu, Serviciul de îndrumare și control a demarat elaborarea unei metodologii de valorificare a informărilor ONPCSB la nivelul Ministerului Public, ce urmează a fi realizată în primul trimestru al anului 2020, fiind efectuat procesul prealabil de consultare a procurorilor.

Direcţiile prioritare de acţiune a Ministerului Public şi necesitatea contracarării criminalităţii motivate de ură, necesitate rezultată din angajamentele internaţionale ale României, stat de drept, democratic şi social în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane reprezintă valori supreme şi sunt garantate de lege, au făcut necesară efectuarea unui control tematic, dispus prin ordin al procurorului general al PÎCCJ.


Controlul tematic efectuat la toate unităţile de parchet având ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei soluţiilor dispuse în cursul anilor 2016 - 2017 în cauzele privind infracţiunea de incitare la ură sau discriminare prev. de art. 369 din Codul penal a evidenţiat o cazuistică modestă, lipsa unei atitudini proactive a organelor de urmărire penală în identificarea şi sancţionarea discursului de ură şi a altor forme de expresie de acest fel; greşita înregistrare a unor lucrări privind încălcarea unor norme ce vizează ordinea publică, ce fac obiectul unor contravenţii, ca dosare penale; nemotivarea soluţiilor de netrimitere în judecată; ponderea mică a dosarelor privind discursul de ură manifestat în mass-media; lipsa colaborării cu organele administrative şi de control care au ca atribuţii combaterea şi sancţionarea administrativă a manifestărilor ce aduc atingere principiului nediscriminării (Consiliul Naţional al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminarii).

În vederea complinirii acestor deficienţe, materialul rezultat în urma controlului a fost transmis parchetelor de pe lângă curţile de apel în vederea diseminării şi prelucrării acestuia cu procurorii şi parchetele din subordine, fiind puse la dispoziţia acestora materiale relevante din practica CEDO referitoare la dreptul la exprimare (art. 10 par. 1) din perspectiva ingerinţei premise (limitelor) în dreptul la exprimare (art. 10 par. 2) şi a situaţiilor care ar putea pune în discuţie abuzul de drept (art. 17 CEDO). De altfel, în urma unor materiale relevante cu jurisprudenţă în materie transmise de Serviciul de îndrumare şi control, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti s-a dispus trimiterea în judecată a unui inculpat care a produs şi postat în mediul on-line un videoclip care incită publicul la ură și discriminare împotriva femeilor, materialul de urmărire penală cuprinzând opinia Consiliului Național pentru Combaterea Discriminarii cu privire la existenţa elementelor ce incită la ură şi discriminare şi, totodată, s-a făcut trimitere la practica relevantă a CEDO în materia dreptului la exprimare.

Din Analiza cauzelor având ca obiect infracțiunile săvârșite împotriva persoanelor instituționalizate aflate în situații vulnerabile soluționate în anul 2018, în care s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată a rezultat necesitatea

monitorizării în continuare a acestor cauze, având în vedere aplicarea neunitară a Ordinului nr.144/2017 şi situaţiile semnalate în analizele semestriale ce conduc la soluţii nelegale sau prin care s-a constatat caracterul neefectiv al anchetei.

În cadrul analizei au fost propuse măsuri pentru demararea investigaţiilor de îndată după sesizarea unei fapte prevăzută de legea penală; întocmirea unor planuri de cercetare de către organele de cercetare penală în termenul prev. de art. 11 din Anexa 3 a Ordinului nr.144/2017; identificarea reprezentantului legal al persoanei vulnerabile; efectuarea demersurilor pentru numirea unui reprezentant, în situaţiile în care nu a fost desemnat; efectuarea demersurilor pentru nominalizarea unei persoane care să reprezinte interesele persoanei vulnerabile, să nu se realizeze o reprezentare formală a persoanei vulnerabile şi asupra căreia să nu existe suspiciuni cu privire la eventuale interese contrare cu ale persoanei vulnerabile; asigurarea asistenţei juridice gratuite în privinţa victimelor directe ale infracţiunii, dar şi a victimelor indirecte, în condiţiile Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, asigurarea asistenţei psihologice.

De asemenea, s-a propus ca prin intermediul procurorilor desemnaţi cu monitorizarea cauzelor privind persoanele aflate în situaţii vulnerabile, de la Parchetul de


pe lângă Curtea de Apel Constanţa, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea să se efectueze verificări la parchetele pe raza cărora se află facilităţi sau instituţii dintre cele prevăzute în art. 2 al Ordinului nr.144/2017, pentru a stabili cauzele slabei raportări a dosarelor privind persoanele instituţionalizate aflate în situaţii vulnerabile (în toată perioada cuprinsă între 1 iulie 2017 şi 31 decembrie 2018, fiecare dintre aceste parchete a raportat câte un singur dosar), existând suspiciuni cu privire la asigurarea reală a dreptului persoanelor aflate în situaţii vulnerabile de a avea acces la justiţie sau, cel puţin, aplicarea defectuoasă a Ordinului nr.144/2017, cu consecinţa neraportării cauzelor.

În raport de dispozițiile art. 5 pct. 1 lit. d1) din Ordinul nr. 213/2014 privind organizarea și funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public, dar și în realizarea atribuției de coordonare a rețelei de procurori specializați în cercetarea infracțiunilor contra mediului, fondului forestier, cinegetic și piscicol național, precum și a celor împotriva patrimoniului național și cultural, stabilită prin Ordinele nr.186/2018 și nr. 189/2018, modificat prin Ordinul nr. 313/2019, toate ale procurorului general al PÎCCJ, în cadrul Serviciului de îndrumare și control, în cursul anului 2019, s-a realizat „Analiza cauzelor în care parchetele au dispus soluții de trimitere în judecată, în anul 2018, pentru infracțiuni silvice, contra mediului și patrimoniului cultural”.

Realizarea analizei menționate s-a circumscris și direcțiilor de acțiune ale Ministerului Public cuprinse în Strategia pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale pentru perioada 2017-2020, angajamentul de consolidare a rezultatelor

obținute în combaterea infracționalității în domeniile prioritare și în vederea creșterii eficienței acțiunilor de prevenire, descoperire a oricăror fapte păgubitoare în domeniul mediului, protecției fondului forestier și cinegetic național și a patrimoniului cultural și național.

În anul 2019 au fost evaluate şi analizate cauzele având ca obiect infracţiuni prevăzute de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în care parchetele nespecializate au dispus soluţii de trimitere în judecată în anul 2018.

Scopul lucrării a vizat cunoaşterea practicii judiciare în materia infracţiunilor de contrabandă, pentru a oferi repere în activitatea de combatere a acestui gen de infracţiuni, în special procurorilor specializaţi, care au astfel posibilitatea să evalueze metodologia de cercetare a infracţiunilor, fiind totodată posibilă identificarea aspectelor de practică judiciară neunitară la nivelul unităţilor de parchet din ţară. S-a constatat că fenomenul contrabandei, în special cea cu ţigări, s-a menţinut la cote ridicate, relativ asemănătoare cu anii precedenţi, aspect dedus din faptul că au fost înregistrate un număr de 4.435 cauze noi.

Serviciul de îndrumare și control a continuat şi în anul 2019 activitatea de monitorizare a soluţiilor de trimitere în judecată dispuse în cauzele având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală, transmise de unităţile şi structurile de parchet în baza Ordinului informaţional nr. 213/2014, cu modificările şi completările ulterioare. Analiza acestor cauze va face obiectul unei lucrări ce urmează să fie realizată în trimestrul I/2020.

Între recomandările formulate în urma efectuării analizelor și controalelor,

menționăm:


1. Identificarea cauzelor care au generat/generează întârzieri în soluționarea cauzelor;

2. Efectuarea unor controale eficiente de către procurorii cu funcții de conducere asupra activității procurorilor din subordine;

3. Eficientizarea activității de recuperarea a prejudiciilor produse prin infracțiune; 4. Accent pe formarea profesională a procurorilor desemnați pe domenii prioritare; 5. Promovarea măsurilor anticorupție și a criteriilor etice profesionale de către

conducerea parchetelor în vederea asigurării standardelor de integritate pentru procurori. C. Principalele obiective ale Serviciului de îndrumare și control 1. Coordonarea, îndrumarea și controlul activității unităților de parchet pe domeniile

prioritare ale Ministerului Public. 2. Conformarea activității de urmărire penală la standardele Convenției drepturilor

omului și libertăților fundamentale prin înlăturarea deficiențelor constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

3. Coordonarea, îndrumarea și controlul cu privire la domenii vizate de ordine ale procurorului general.

4. Elaborarea unei metodologii în vederea asigurării unei practici unitare în activitatea de valorificare a informărilor Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor la nivelul Ministerului Public (înregistrare, gestionare, verificări prealabile).

5. Identificarea și remedierea deficiențelor existente la nivelul unităților de parchet, prin activități de control și prin remedierea aspectelor de practică neunitară sau de greșită aplicare a legii în actul de urmărire penală.


Capitolul VII Cooperarea și asistența judiciară internațională

Noile standarde în domeniul cooperării judiciare internaționale reflectă, în principal, provocările unei ere digitale aflate în continuă expansiune și avantajele enorme oferite de Internet, context în care preocupările prioritare la nivelul Uniunii Europene, dar și în plan internațional, sunt axate pe necesitățile justiției penale în spațiul cibernetic.

La nivel transfrontalier, devin priorități intensificarea cooperării internaționale digitale, consolidarea parteneriatului interinstituțional între autoritățile judiciare și sincronizarea reacțiilor atât la nivel internațional, cât și pe plan regional.

Din punct de vedere al activității de cooperare internațională, Ministerul Public se raportează atât la specificul regiunii balcanice - în care se află poziționat statul român, dar mai ales la tendințele europene/internaționale, axate preponderent pe conceptul e-Justice.

Din perspectiva autorităților judiciare, modernizarea continuă a tehnologiilor presupune avantaje de necontestat, precum digitalizarea procedurilor judiciare de cooperare transfrontalieră, prin eficientizarea schimbului electronic de informații și probe, intensificarea eforturilor de interconectare în scopul obținerii unui acces rapid la probele digitale, având drept consecință accelerarea ritmului de executare a cererilor de asistență judiciară internațională în cauzele cu specific transnațional.

În acest context internațional, dinamizarea cooperării judiciare internaționale și consolidarea relațiilor internaționale ale Ministerului Public din România au constituit și în anul 2019 o prioritate a activității procurorilor specializați în acest domeniu.

Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată în cursul anului 2019 la nivelul Ministerului Public a înregistrat un incontestabil trend ascendent, atât din perspectiva componentei de relații internaționale, cât și pe segmentul asistenței judiciare internaționale.

În acest sens, intensificarea activității specializate a procurorilor Ministerului Public, în perioada de referință, se reflectă cantitativ într-un număr total de 15.717 lucrări înregistrate, procurorii soluționând un număr de 11.836 lucrări.

Se remarcă, astfel, o progresie a parametrilor cantitativi, comparativ cu anul precedent (14.605 lucrări/10.387 lucrări).

În egală măsură, din punct de vedere calitativ, anul 2019 a fost caracterizat printr-o constantă creștere a gradului de complexitate a lucrărilor de cooperare judiciară internațională.

În anul 2019, cooperarea Ministerului Public cu EUROJUST și Biroul Național Român la EUROJUST a cunoscut o intensificare, reflectată în valorificarea semnificativă a avantajelor pe care le oferă utilizarea de către procurori a instrumentelor de sprijin precum organizarea unor întâlniri de coordonare, crearea echipelor comune de anchetă și inițierea unor centre de coordonare menite să faciliteze instrumentarea și soluționarea cauzelor penale transfrontaliere.


Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiţie

Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe din cadrul PÎCCJ funcționează în subordinea directă a Procurorului general al PÎCCJ, îndeplinind activitățile legate de relațiile externe ale Ministerului Public.

Activitățile specifice ale procurorilor și personalului din cadrul acestui serviciu se circumscriu direcțiilor detaliate in prevederile art. 52 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, adoptat prin Hotărârea nr. 947 din 14 noiembrie 2019 a Secţiei pentru procurori a CSM, care reglementează atribuțiile și structura Serviciului de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe, acestea vizând domeniul cooperării judiciare internaționale și cel al relațiilor internaționale, programelor și protocolului.

În cursul anului 2019, printre obiectivele majore ale Serviciului de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe s-au înscris continuarea eforturilor în planul relațiilor internaționale având drept scop consolidarea poziției Ministerului Public din România, raportat la instituțiile omoloage din Uniunea Europeană și în plan internațional, precum și eficientizarea ritmului de soluționare a lucrărilor din domeniul asistenței judiciare internaționale.

Activitatea de cooperare judiciară a fost caracterizată, în principal, de utilizarea intensivă a Ordinului European de Anchetă, instrument de cooperare caracterizat prin celeritate și care implică o cooperare directă între autoritățile judiciare și impune termene stricte de soluționare. Astfel, la nivelul PÎCCJ și al direcțiilor specializate (DIICOT, DNA) au fost înregistrate un număr de 1.604 ordine europene de anchetă active/pasive, o mare parte dintre acestea prezentând un grad ridicat de complexitate, prin solicitarea de efectuare a unor multiple măsuri de anchetă și de utilizare a unor tehnici speciale de investigare.

În cadrul activității desfășurate de către procurorii serviciului specializat, în perioada de referință, au fost înregistrate un număr total de 3.297 de lucrări, dintre care s-au soluționat 2.642.

Dintre acestea, 935 de lucrări au vizat segmentul de relații internaționale și protocol (885 soluționate) iar pe segmentul de cooperare judiciară internațională au fost înregistrate 2.362 lucrări (1.757 soluționate).

I. Activitatea în domeniul relațiilor internaționale, programelor și protocolului Și în cursul anului 2019, s-a urmărit amplificarea activităților aferente segmentului

de relații internaționale, în scopul menținerii și valorificării contactelor directe cu autoritățile judiciare partenere, prin organizarea unor evenimente de anvergură, precum conferințe, seminare, vizite/întrevederi oficiale la nivel înalt, semnarea unor acorduri de cooperare bilaterală, derularea unor programe de cooperare pe teme de actualitate europeană și internațională.

Anul a debutat cu semnarea, la data de 31 ianuarie 2019, la Haga, Regatul Țărilor de Jos, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România și procurorul general al Parchetului General al Curții de Casație


Italiene, a Memorandumului de înțelegere între cele două instituții omoloage, documentul având drept scop inițierea unei cooperării regulate în domeniile juridic și judiciar, în sfera de competență specifică ambelor instituții, stabilirea unor schimburi de magistrați, informarea reciprocă privind legislația celor două state și jurisprudența relevantă. Acordul permite, de asemenea, colaborarea celor două instituții în scopul pregătirii reuniunilor periodice ale rețelei NADAL și Forumului Consultativ al Procurorilor Generali din Statele Membre UE.

Memorandumul de înțelegere reprezintă primul acord de acest tip semnat între cele două instituții, menit să contribuie la dezvoltarea cooperării judiciare româno-italiene și a fost semnat în marja Forumului EUROMED (Forumul procurorilor generali din zona Mării Mediterane), eveniment care a avut loc la sediul Eurojust.

La data de 9 iulie 2019, la Sofia, Republica Bulgaria, a fost semnat Memorandumul de înțelegere între PÎCCJ și Procuratura Republicii Bulgaria. Acordul de cooperare vizează consolidarea cooperării judiciare în domeniul de competență, organizarea de colocvii, seminare, precum și alte reuniuni în vederea schimbului permanent și operativ de experiență între procurorii din Bulgaria și România.

În contextul în care statul roman a deținut pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 1 ianuarie 2019, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, PÎCCJ a organizat, în premieră, la data de 18 octombrie 2019, la Haga, în colaborare cu Parchetul General din Finlanda și Eurojust, lucrările celei de-a XIV-a întâlniri a Forumului Consultativ al Procurorilor Generali și Șefilor Procuraturilor Statelor Membre ale Uniunii Europene.

Temele abordate la reuniunea din acest an au vizat provocările actuale în combaterea criminalității informatice și impactul acestora asupra investigațiilor transfrontaliere, aspecte privind stadiul actual și implementarea legislației europene referitoare la probele electronice, modalitățile de cooperare judiciară într-o lume tot mai digitalizată, sesiunile forumului fiind moderate de către procurorii generali ai ambelor state.

Dintre evenimentele de referință din cursul anului 2019, se evidențiază participarea unor delegații ale PÎCCJ la următoarele forumuri/conferințe/reuniuni la nivel înalt:

- cea de-a XXIV-a Conferință anuală și Adunarea Generală a Asociației Internaționale a Procurorilor (IAP), organizată la Buenos Aires, Argentina;

- cea dintâi reuniune a Forumului de lucru al procurorilor generali din statele balcanice, ce s-a desfășurat la Izmir, în Turcia, eveniment având ca premisă problematica particulară regională pe care o ridică fenomenul infracțional;

- cea de-a XI-a reuniune a Rețelei procurorilor generali de pe lângă Curțile Supreme și șefilor instituțiilor echivalente de pe lângă Curțile Supreme ale statelor membre ale Uniunii Europene, denumită rețeaua NADAL, eveniment dedicat discutării unor teme de actualitate, precum digitalizarea activității de urmărire penală, rolul procurorului în combaterea criminalității informatice și oportunități versus amenințări în societatea digitală, organizat la Tallin, Estonia;

- celebrarea a 10 ani de la semnarea Acordului de cooperare judiciară bilaterală dintre Parchetul Federal Belgian și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – DIICOT, eveniment organizat la Bruxelles, Belgia;

- ședința grupului de lucru comun pentru aplicarea legii – LEWP și cooperare penală – COPEN în care s-a prezentat și dezbătut Raportul privind România în cadrul celei


de-a 8-a rundă de evaluări reciproce – „Implementarea practică și funcționarea politicilor europene de prevenire și combatere a criminalității de mediu”, la

Bruxelles, Belgia; - cea de–a XXVI-a întâlnire a Rețelei Uniunii Europene pentru cercetarea

genocidului, crimelor de război și crimelor împotriva umanității, prezidată de către punctul național de contact al Ministerului Public din România, la sediul Eurojust din Haga, Regatul Țărilor de Jos;

- cea de-a IV-a ediție a Zilei Împotriva Impunității la sediul Eurojust din Haga, Regatul Țărilor de Jos;

- reuniunea oficială cu reprezentanții Direcției Naționale Antimafia și Antiterorism, în baza Acordului de cooperare semnat la Roma, Italia;

- conferința Președinților Curților Supreme și a Procurorilor Generali, Budva, Muntenegru;

- congresul mondial cu tema „World Border Security”, Casablanca, Maroc; - cea de-a XIV-a reuniune plenară a Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni

(CCPE), Paris, Franța. O componentă importantă a activității Serviciului de cooperare judiciară

internațională a constat în implicarea directă a procurorilor și a personalului serviciului în organizarea unor evenimente care au reunit parteneri ai Ministerului Public, experți și procurori români și străini.

Astfel, în perioada 8-9 aprilie 2019, s-a desfășurat, la București, cea de-a VI-a Conferință regională organizată de PÎCCJ în colaborare cu Organizația Internațională a Francofoniei (OIF) și în parteneriat cu Asociația Internațională a Procurorilor Francofoni (AIPPF).

Conferința a reunit peste 57 de participanți români și străini: reprezentanți ai celor două organizații internaționale, conducerea Ministerului Public, procurori șefi și procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurori militari, procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurori generali și procurori din cadrul Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel București, Alba, Pitești, Cluj, Suceava, Craiova, Constanța, Galați, Târgu Mureș, Timișoara și Bacău.

Un alt eveniment important a fi menționat este seminarul pe tema protecției prin mijloacele dreptului penal a patrimoniului cultural național, organizat de către PÎCCJ în colaborare cu Ambasada Statelor Unite ale Americii la București și FBI, în perioada 8-12 aprilie 2019.

La seminar au participat experți din cadrul FBI, 45 de procurori, judecători, ofițeri de poliție, specialiști din cadrul Ministerului Culturii, muzeografi, reprezentanţi ai Direcţiei Regionale Vamale.

Un alt eveniment important l-a constituit reuniunea reprezentanților sectorului public la București, desfășurată de către Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală.

La reuniune au participat experți din toate statele membre ale Uniunii Europene, reprezentanți ai Comisiei Europene, precum și observatori din cadrul unor instituții


europene și organizații internaționale (Europol, Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale).

Anul 2019 a marcat organizarea primului seminar regional dedicat prevenirii genocidului și atrocităților în masă, acțiune subsumată Rețelei naționale pentru prevenirea genocidului și cercetarea multidisciplinară a gropilor comune organizat de Ministerul Public și Institutul Auschwitz pentru Pace și Reconciliere (AIPR), cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

În cursul anului 2019, Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe a organizat un număr semnificativ de întrevederi oficiale la nivel înalt ale conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cu titlu exemplificativ, enumerăm următoarele evenimente: - vizita domnului Ladislav Hamran, Președintele Eurojust; - întrevederea cu domnul William Barr, Procurorul general al Statelor Unite ale

Americii; - vizita domnului Federico Cafiero de Raho, Procurorul Național Antimafia -

Direcția Națională Antimafia și Antiterorism din Italia; - întrevederea cu domnul Drago Šketa, Procurorul general de stat al Republicii

Slovenia; - vizita reprezentanților Departamentului de Justiție ale Statele Unite ale Americii; - primirea Grupului de experți din cadrul Misiunii Tehnice a Uniunii Europene,

prezenți în România pentru discuții vizând Mecanismul de Verificare și Cooperare; - întâlnirea cu experții din cadrul Comisiei de la Veneția; - primirea conducerii Institutului Internațional de Justiție Penală și Drepturile

Omului din Siracusa; - vizita reprezentanților Înaltelor Consilii pentru procurori și judecători din Albania; - întrevederea cu membrii Consiliului Superior al procurorilor din Republica

Moldova; - primirea Emisarului Special al Canadei la Uniunea Europeană. O mențiune specială se impune a fi făcută, în contextul preocupărilor pentru

respectarea drepturilor omului, domeniu prioritar în cadrul Strategiei Ministerului Public pentru consolidarea dezvoltării şi afirmării instituţionale în perioada 2017-2020, cu privire la vizitele la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ale domnilor Guido Raimondi și Linos - Alexandre Sicilianos, fostul și respectiv actualul președinte al Curții Europene a Drepturilor Omului.

Sub alt aspect, este important de menționat că Ministerul Public din România se află printre primele autorități judiciare din spațiul european care s-au implicat activ în implementarea proiectelor derulate de către Comisia Europeană – DG Justice vizând crearea portalului e-Evidence (e-Evidence Digital Exchange System/EVIDENCE2e-CODEX), care va oferi suport autorităților judiciare pentru securizarea comunicării transfrontaliere în domeniul justiției și digitalizarea procedurilor aferente cooperării judiciare la nivel european.

Procurorul șef al Serviciului de cooperare judiciară internațională, relații internaționale şi programe coordonează activitatea grupului de lucru constituit prin Ordinul nr. 326 din 30 decembrie 2019 al procurorului general pentru implementarea sistemului on-


line de transmitere al ordinelor europene de anchetă și a probelor digitale între autoritățile judiciare competente ale Statelor Membre ale Uniunii Europene – „e-Evidence Digital Exchange System”.

Grupul de lucru are drept misiune efectuarea unei analize complete, identificarea resurselor umane, materiale, financiare și conturarea arhitecturii naționale a sistemului de conectare la platforma europeană on-line, creată de către Comisia Europeană, menită să faciliteze transmiterea securizată și electronică a ordinelor europene de anchetă și a probelor digitale între autoritățile judiciare competente ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Pe lângă activitatea curentă, procurori din cadrul Serviciului de cooperare judiciară internațională, relații internaționale şi programe desfășoară activități și în calitate de membri/ coordonatori/experți/reprezentanți în următoarele grupuri/rețele/consilii: Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, Grupul de experți al Uniunii Europene pentru Parchetul European (EPPO), Rețeaua Judiciară Europeană în materie penală, Grupul de Înalt Nivel al Uniunii Europene pentru combaterea rasismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță, Grupul de lucru al Ministerului Justiției pentru operaționalizarea în România a EPPO, Rețeaua experților naționali pentru echipe comune de anchetă, Asociația Internațională a Procurorilor.

Și în anul 2019 au continuat discuțiile bilaterale cu autoritățile judiciare din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, în scopul eficientizării cooperării judiciare în materie penală dintre autoritățile române și britanice, având în vedere iminența Brexit–ului. În relația cu Marea Britanie s-a dovedit eficientă cooperarea în cadrul acordurilor de constituire a echipelor comune de anchetă, instrumente care oferă posibilitatea de administrare a probelor în mod coordonat și permite armonizarea celor două sisteme judiciare diferite.

Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale şi programe a asigurat participarea unor procurori la reuniuni plenare sau sesiuni ale grupurilor de lucru organizate sub egida UNCAC (United Nations Convention against Corruption) și UNTOC (Convention on Transnational Organized Crime), precum și la alte evenimente cu profil european/internațional.

Este important de menționat și că Ministerul Public cooperează în mod eficient cu instituțiile europene, cu Rețeaua Judiciară Europeană (EJN) – prin intermediul punctelor de contact, Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN), OSCE, ONU – Biroul Națiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalității (UNODC), Asociația Internațională a Procurorilor (IAP), Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE), Forumul Consultativ al Procurorilor Generali şi Procurorilor Şefi din Statele Membre ale Uniunii Europene, Academia de Drept European (ERA), Departamentul de Stat al SUA, misiunile diplomatice din România și cele ale României acreditate în străinătate, precum și cu parchetele din ţările membre ale Uniunii Europene şi din afara spațiului comunitar.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cooperat cu Institutul Național al Magistraturii, în cadrul „Programului de schimb între autoritățile judiciare europene”, sub egida EJTN, în cursul anului fiind organizate stagii în România, pentru magistrați străini din țări membre ale Uniunii Europene (Italia, Germania, Cehia, Polonia, Franța și Grecia).


Stagiile au implicat organizarea unor vizite la PÎCCJ, DNA, DIICOT, atât la structura centrală, cât și la structurile teritoriale ale direcției, Curtea Constituțională, diferite instanțe judecătorești, Parchetele de pe lângă Curțile de Apel Bacău și Suceava, Tribunalul București, Poliția Capitalei, Institutul Național de Criminalistică, Penitenciarul București-Rahova, constituind un prilej pentru schimbul de bune-practici între magistrații români și cei europeni, precum și pentru stabilirea unor contacte directe, de natură a facilita ulterior comunicarea în cadrul activității de cooperare internațională.

Atribuțiile în domeniului protocolului s-au concretizat, pe parcursul anului 2019, prin asigurarea protocolului delegațiilor străine, îndeplinirea formalităților necesare deplasărilor în străinătate, întocmirea documentației legale specifice acestei activități, precum și prin organizarea tuturor evenimentelor la care au participat conducerea și personalul din cadrul Ministerului Public (seminare, conferințe, vizite oficiale, reuniuni, întâlniri de lucru), activitate reflectată în cele 118 lucrări înregistrate pe acest segment.

II. Activitatea de cooperare judiciară internațională În cadrul lucrărilor de cooperare judiciară internațională se evidențiază cele în

materie penală, în număr de 1.757, ponderea fiind reprezentată de comisiile rogatorii internaționale (1.127) incluzând ordinele europene de anchetă (727), urmate de cererile de preluare a urmăririi penale (254) și cererile de transfer de proceduri (106).

În ceea ce privește infracțiunile vizate în aceste lucrări, ponderea este reprezentată de infracțiunile de înșelăciune, urmate de cele de furt, fals, evaziune fiscală, spălare de bani, infracțiuni la regimul circulației rutiere, omor, fraude informatice, criminalitate informatică, vătămare corporală, tâlhărie, viol, contrabandă.

Cererile soluționate au implicat cooperarea procurorilor români cu autorități judiciare din 61 de state și au presupus efectuarea unor activități și utilizarea unor tehnici de investigare complexe - interceptarea comunicațiilor, obținerea datelor de trafic prelucrate de furnizorii de rețele publice, efectuarea de percheziții domiciliare şi dispunerea măsurilor asigurătorii.

222 222209

139

92 90 87 77 67 6648 44 43 40 38 28 26 20 18 16 15 14 12 11 11 7 5

90

Total


Cei mai importanți parteneri externi, respectiv autorități judiciare cu care Serviciul a interacționat în cadrul activității de cooperare, analizând din punct de vedere cantitativ/calitativ, la nivelul Uniunii Europene sunt ca și în anul precedent: Germania (222 de cereri în perioada de referință), Austria (222 de cereri) și Bulgaria (209 cereri), conform graficului anexat.

În cadrul activității aferente profilului cooperare judiciară internațională în materie penală, procurorii din cadrul serviciului au exercitat atribuția de autoritate centrală în domeniu, atunci când comisiile rogatorii sau celelalte forme de asistență s-au referit la activitatea de cercetare și urmărire penală, potrivit competenței specifice. În cadrul efectuării examenului de regularitate internațională a cererilor de cooperare judiciară internațională, procurorii Serviciului de cooperare judiciară internațională s-au confruntat cu soluționarea unor cauze complexe, fapt care a impus analize riguroase ale cadrului legislativ intern și internațional și care au permis identificarea unor soluții legale optime în scopul eficientizării cooperării.

Procurorii serviciului s-au preocupat, în egală măsură, de facilitarea contactului direct între procurorii români și diverse autorități judiciare străine, atunci când instrumentele juridice internaționale aplicabile au reglementat acest mod de transmitere a cererilor de asistență judiciară internațională, de menținere a contactului permanent cu atașații de interne și ofițerii de legătură acreditați în România sau cu cei ai României acreditați în străinătate, în cadrul misiunilor diplomatice, în scopul facilitării executării unor cereri de cooperare judiciară internațională.

Procurorii serviciului desemnați membri în Rețeaua judiciară română și Rețeaua judiciară europeană au asigurat îndeplinirea atribuțiilor specifice, de facilitare a cooperării judiciare (implicând asistență în redactarea cererilor, identificarea autorităților competente, stadiul executării, urgentarea soluționării cererilor) și schimbului de informații între autoritățile judiciare (privind proceduri în desfășurare, decizii judiciare, persoane deținute, etc.), într-o manieră rapidă și informală, în scopul soluționării eficiente și cu celeritate a cererilor de asistență judiciară internațională.

Și în cursul anului 2019, Ministerul Public a sprijinit din perspectiva competenței specifice, activitatea de operaționalizare a Parchetului European (EPPO), prin participarea unui procuror din cadrul PÎCCJ - Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe la lucrările grupului de lucru al Ministerului Justiției și la întâlnirile Grupului de Experți al Uniunii Europene pentru E.P.P.O.

Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de parchetele

de pe lângă curțile de apel și parchetele din circumscripția acestora

În anul 2019, parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele din circumscripțiile teritoriale ale acestora au avut înregistrate un număr de 10.281 lucrări de cooperare judiciară internațională, din care 7.879 au fost soluționate.

În principal, lucrările au avut ca obiect cereri de comisii rogatorii și ordine europene de anchetă, mandate europene de arestare, transferul de proceduri penale și preluarea de


urmărire penală, transferul persoanelor condamnate, cereri privind extrădarea, constituirea unor echipe comune de anchetă.

Se remarcă, atât o creștere substanțială a gradului de complexitate, cât și a numărului de lucrări de soluționat/soluționate comparativ cu anul 2018, când au fost înregistrate/ soluționate 9.510/7.465 lucrări.

În contextul intensificării activității de cooperare judiciară internațională la nivelul Ministerului Public, au fost formulate propuneri în sensul înființării unor birouri de cooperare judiciară internațională regionale, la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel, precum și desemnarea unor puncte de contact la același nivel, care să contribuie la realizarea unei cooperări directe, operative cu parchetele omoloage din țările vecine, având în vedere problematica regională specifică.

Evidența numerică centralizată a lucrărilor este evidențiată astfel:

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ

CURTEA DE APEL

(activitate centralizată)

Lucrări de cooperare

judiciară internațională de

soluționat

Lucrări de cooperare

judiciară internațională

soluționate

ALBA IULIA 395 338

PITEȘTI 405 360

BACĂU 331 268

ORADEA 582 513

SUCEAVA 301 230

BRAȘOV 313 209

BUCUREȘTI 4.043 2.706

CLUJ 538 432

CONSTANȚA 281 237

CRAIOVA 641 470

GALAȚI 432 337

IAȘI 379 319

TÂRGU - MUREȘ 400 346

PLOIEȘTI 430 392

TIMIȘOARA 810 722

TOTAL 10.281 7.879

Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de Direcția Națională Anticorupție

Direcția Națională Anticorupție a desfășurat o multitudine de activități în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, după cum urmează:

- îndeplinirea formalităților de solicitare, prin intermediul unui număr total de 30 cereri de comisie rogatorie internațională active, a autorităților judiciare din alte state în vederea administrării de probe în 13 țări după cum urmează: Bahamas (1), Elveția (4), India (2), Insulele Cayman (1), Irlanda (2), Israel (1), Liban (1), Macedonia (1), Republica Moldova (1), Olanda (1), Serbia (3), S.U.A. (3), Turcia (2);


- îndeplinirea formalităților privind semnarea unui Acord pentru crearea unei echipe comune de anchetă cu autoritățile judiciare din Italia și desfășurarea activităților judiciare specifice care constituie obiectul acestui acord;

- îndeplinirea formalităților referitoare la formularea unui număr de 6 cereri de instituire a măsurii sechestrului asigurător, în temeiul Deciziei Cadru 577/2003 privind recunoașterea ordinelor de indisponibilizare în Uniunea Europeană, după cum urmează: Austria (2), Bulgaria (2), Cipru (1) Lituania (1);

- îndeplinirea formalităților privind executarea, în cadrul unui număr de 13 cereri de comisie rogatorie internațională pasive, a activităților judiciare solicitate de către autoritățile judiciare străine din străinătate din 7 țări, respectiv din Canada (1), Moldova (2), Liechtenstein (1), Israel (1), Peru (1), Ucraina (6), Olanda (1);

Având în vedere modificările Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală din data de 17 decembrie 2017, prin care au fost implementate dispozițiile privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Directivei 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală, DNA a mai desfășurat următoarele activități:

- îndeplinirea formalităților de transmitere și traducere a unui număr total de 37 ordine europene de anchetă către autoritățile judiciare străine în vederea administrării de probe în 16 state membre UE după cum urmează: Austria (1), Bulgaria (1), Cipru (5), Estonia (1), Franța (2), Germania (9), Grecia (1), Italia (3), Letonia (1), Lituania (1), Malta (1), Olanda (2), Slovenia (1), Spania (3), Marea Britanie (3), Ungaria (2);

- îndeplinirea formalităților privind executarea de către secțiile și serviciile teritoriale ale DNA, a activităților judiciare solicitate prin intermediul a 9 ordine europene de anchetă pasive de către autoritățile din 7 state membre ale Uniunii Europene, după cum urmează: Austria (2), Bulgaria (1), Franța (1), Italia (2), Slovacia (1), Ungaria (2);

- îndeplinirea formalităților privind comunicarea de acte procedurale în străinătate, după cum urmează: Germania (1) și Italia (1);

- îndeplinirea formalităților privind un schimb spontan de informații în S.U.A.; - formularea de 19 cereri de efectuare de verificări pe cale polițienească

adresate diverselor autorități de aplicare a legii din străinătate, după cum urmează: Austria (1), Cehia (1), Franța (1), Germania (1), Israel (2), Italia (4), Marea Britanie (1), Republica Moldova (1), Slovenia (1), Slovacia (1), Serbia (1), S.U.A. (3), Ungaria (1);

- formularea unui număr de 4 solicitări de conservare de date electronice a adresate după cum urmează: Irlanda (1), SUA (3).

Activitatea de cooperare judiciară internațională desfășurată de Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

Serviciul de cooperare, reprezentare şi asistenţă judiciară internaţională din cadrul acestei direcții a înregistrat un număr de 1.734 de lucrări în cursul anului 2019 (față de 1.301 în anul 2018). Au fost soluţionate 1.559 de lucrări, dintr-un număr de 2.347 de lucrări aflate în evidenţa activă a biroului (incluzând 613 lucrări din anii precedenţi). De asemenea,


pe lângă activităţile de cooperare specifice, grefierii serviciului au întocmit documentaţia şi au ţinut evidenţa a 2.243 de traduceri autorizate la nivelul întregii direcţii, în cadrul lucrărilor de cooperare sau dosarelor de urmărire penală, pentru traducerea documentelor în sau din limba română. Este de remarcat că diversitatea și complexitatea cauzelor a crescut constant pe parcursul anului 2019, concomitent cu volumul de lucru.

În 2019 au fost înregistrate 371 cauze pasive şi 820 cauze active, reprezentând cereri de comisie rogatorie şi ordine europene de anchetă, cereri de preluare a urmăririi penale și cereri privind transferul de urmărire penală, echipe comune de anchetă, cereri de supraveghere transfrontalieră și cereri privind comunicarea unor acte de procedură.

În cursul anului 2019, Serviciul de cooperare, reprezentare şi asistenţă judiciară internaţională a cooperat cu un număr de 64 de state, prin solicitarea și acordarea asistenței judiciare internaționale în baza comisiilor rogatorii (145 active și 84 pasive) și a ordinelor europene de anchetă (638 active și 193 pasive).

Având în vedere implementarea proiectului e-Evidence Digital Exchange System (eEDES) este de menționat că în cursul anului 2019 Serviciul de cooperare, reprezentare şi asistenţă judiciară internaţională a înregistrat un număr total de 831 de ordine europene de anchetă.

Cauzele pasive înregistrate au avut ca obiect desfăşurarea unor activităţi de investigare complexe, referitoare la investigaţii financiare, interceptarea comunicaţiilor, obţinerea datelor de trafic prelucrate de furnizorii de reţele publice, supravegherea audio, video sau prin fotografiere, utilizarea investigatorilor sub acoperire şi colaboratorilor, livrări supravegheate, efectuarea de percheziţii domiciliare şi luarea măsurilor asigurătorii. Pe lângă instrumentarea cauzelor în care au fost dispuse tehnici speciale de investigaţie, procurorii din cadrul serviciului au coordonat la nivel naţional efectuarea percheziţiilor domiciliare şi punerea în executare a mandatelor europene de arestare.

Pentru exemplificare, ar fi de menţionat următoarele cauze, finalizate în cursul anului 2019:

-Ordinul European de Anchetă formulat de Parchetul Specializat din Sofia, Bulgaria, într-o cauză referitoare la un grup infracțional organizat specializat în săvârșirea de fraude prin intermediul telefonului( metoda accidentul), prin care se solicită punerea în aplicare a unor măsuri de anchetă referitoare la date de trafic şi localizare, interceptare, identificare persoane, investigații financiare, percheziții domiciliare și audieri. Fraudele comise prin intermediul cartelelor SIM ale operatorilor români de telefonie mobilă, au condus la prejudicierea victimelor, cetățeni bulgari, cu suma de peste 1.000.000 euro.

In executarea activităților solicitate, în data de 18.04.2019 a avut loc operațiunea comună privind efectuarea perchezițiilor domiciliare pe teritoriul României și al Bulgariei, în mod simultan, fiind identificați 23 de cetățeni bulgari, care acționau de pe teritoriul României. Cu această ocazie au fost puse în executare și 5 mandate europene de arestare.

- Cererea de comisie rogatorie internaţională formulată de Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii, într-o cauză referitoare la destructurarea unei grupări de criminalitate organizată investigată pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune, fraudă informatică și spălare de bani, care a generat un produs infracțional în sumă de 33.868.995,61 dolari.


In executarea activităților solicitate, care s-au desfășurat pe parcursul a trei ani, au fost efectuate interceptări, localizări, înregistrări audio video și prin fotografiere, identificări adrese IP și conturi, fiind efectuate și 26 de percheziții domiciliare în prezenta reprezentantilor autoritatilor din SUA. De asemenea, au fost indisponibilizate conturi, vehicule și imobile, precum și monede virtuale. Au fost arestate în vederea extrădării 14 persoane, cetățeni români. Cererea de comisie rogatorie iniţială a fost urmată de 17 cereri suplimentare prin care autorităţile americane au solicitat mijloace de probă pentru a căror administrare a fost necesară utilizarea de metode speciale de supraveghere.

-Ordinul European de Anchetă formulat de Tribunalul de Primă Instanţă Oost-Vlaanderen, Diviziunea Dendermonde, Belgia și Ordinul European de Anchetă emis de Tribunalul de Mare Instanţă din Besançon, Franța, în cadrul unor investigații desfășurate de cele două state și care vizau aceeași grupare infracțională constituită din cetățeni români. Gruparea constituită din 30 de persoane a comis 76 de infracţiuni de furt calificat (şi tentative la furt calificat) pe teritoriul Franței, în perioada 2017-2018, iar din luna iunie 2018 gruparea a acționat și pe teritoriul Belgiei, unde au fost comise 36 de infracțiuni de furt calificat. Prejudiciul ridicându-se la peste 1.000.000 euro.

În executarea activităților solicitate, procurorii din cadrul serviciului au pus în aplicare, în mod coordonat și simultan, măsuri de anchetă referitoare la identificarea unor persoane, măsuri de supraveghere și localizare prin mijloace tehnice, identificarea unor numere de telefon, investigaţii financiare, operaţiuni bancare, prelevare de probe ADN, ridicări de bunuri şi audieri. Au fost efectuate 37 de percheziții domiciliare, ocazie cu care au fost puse în executare și 12 mandate europene de arestare de parchetele de pe lângă curțile de apel.

În privința cauzelor active s-a remarcat faptul că, la nivelul Uniunii Europene, ordinul european de anchetă a intensificat şi simplificat procedurile în domeniul executării măsurilor de anchetă, în vederea obţinerii de probe.

În cursul anului 2019 au fost constituite 23 echipe comune de anchetă, faţă de 15 în cursul anului 2018. Din cele 23 echipe, 14 au ca obiect combaterea traficului de persoane sau migranţi. Cu privire la statul care a iniţiat procedura avem 20 echipe active şi 3 pasive. Este de remarcat şi faptul că au fost accesate fonduri de la Eurojust pentru toate activităţile desfăşurate în cadrul echipelor comune de anchetă.

Concluzionând, se poate aprecia că, în anul 2019, eforturile și preocupările procurorilor specializați în activitatea de cooperare judiciară internațională au reflectat tendințele manifestate în plan național/internațional, caracterizate prin creșterea numărului de cauze penale complexe având o componentă transfrontalieră, precum și diversificarea problematicii pe care acestea o generează din perspectiva activității de cooperare judiciară.

În acest context apare, ca o necesitate categorică, consolidarea contactelor directe dintre procurorii români și colegii lor străini, în scopul realizării unui schimb rapid de informații și bune practici între autoritățile judiciare și accelerării ritmului de executare a cererilor de asistență judiciară internațională.


Capitolul VIII Activitatea informatică şi de implementare a programelor cu finanțare externă

Proiecte și aplicații ale Serviciului de Tehnologia Informației (S.T.I.) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

În conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, Serviciul de tehnologia informației desfășoară activitățile specifice domeniului tehnologiei informației și comunicațiilor și coordonează această activitate la nivelul Ministerului Public, asigurând elaborarea și implementarea Strategiei de informatizare a Ministerului Public și a sistemului judiciar din România, alături de toate instituțiile implicate.

În anul 2019, Serviciul de tehnologia informației a realizat următoarele proiecte și aplicații:

1. Proiecte 1.1. Programul Operaţional Capacitatea Administrativă (POCA) 2014-2020 1.1.1. Proiectul SIPOCA 53 - „Întărirea capacităţii Ministerului Public de punere

în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor” În anul 2019 specialiști IT din cadrul STI au participat la: desfăşurarea etapei de

analiză şi întocmire a documentaţiei necesare pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect „Implementarea Sistemului informatic de Management Integrat al Audierilor (SMIA), obținerea avizelor necesare de la Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională, în conformitate cu H.G. nr.941/2003, derularea procedurii de achiziție și evaluarea propuenrii tehnice.

1.1.2. Proiectul SIPOCA 55 - „Analiză în vederea adaptării, modernizării şi extinderii sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS”

În cadrul acestui proiect un specialist IT a participat alături de partenerii de proiect din sistemul judiciar la evaluarea ofertelor depuse în cadrul procedurii de achiziţie a serviciilor de consultanţă în vederea elaborării unui „Document de analiză la nivel macro în vederea dezvoltării noului sistem de management al cauzelor ECRIS”. Contractul a fost încheiat pe data de 31 decembrie 2019.

1.1.3 Proiectul „Întărirea capacităţii de procesare şi analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată şi creşterea capacităţii administrative a Ministerului Public”

Un specialist IT din cadrul serviciului a contribuit la fundamentarea cererii de finanţare în cadrul proiectului mai sus-menţionat, a cărui fişă de proiect a fost depusă în cadrul cererii de proiecte POCA/354/1/3 (IP10/2018) şi vizează (ca suport tehnic al obiectivelor principale ale proiectului) şi realizarea a două sisteme informatice:


- implementarea unei soluţii de Business Intelligence (interpretare, analiză a datelor şi prognoză) care să contribuie la procesul decizional în domeniul criminalităţii organizate;

- dezvoltarea şi implementarea unui portal securizat web pentru uzul intern al angajaţilor Ministerului Public, respectiv realizarea unui instrument modern de comunicare şi partajare rapidă a datelor şi informaţiilor relevante către şi între toate structurile Ministerului Public, cu capabilităţi de gestionare a fluxurilor de lucru administrative, sprijin în activitatea de management şi eficientizare a costurilor.

1.2. Proiectul de îmbunătăţire a serviciilor judiciare finanţat prin acordul de împrumut BIRD nr.8695-RO-RO, Componenta III – Îmbunătăţirea activităţii parchetelor, ratificat prin Legea nr.173/2017

Prin acest proiect se urmăreşte finanţarea măsurii B 3.39 inclusă în Planul de acţiune al Strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2016-2020, respectiv „Dotarea Ministerului Public și a parchetelor cu software şi hardware moderne” şi are ca obiect livrarea unui număr de peste 7000 echipamente hardware la care se adaugă produsele software necesare utilizării.

În anul 2019, în conformitate cu clauzele Contractului nr. 8/22 octombrie 2018 încheiat de Ministerul Justiţiei pentru Ministerul Public, s-au instalat şi s-au pus în producţie echipamente de tip SAN şi server pentru PICCJ, s-au livrat şi recepţionat cu sprijinul S.T.I.: 57 servere pentru parchetele subordonate, 510 staţii de lucru şi licenţele achiziţionate în cadrul contractului. De asemenea, s-au recepţionat cantitativ 1000 staţii de lucru, 177 servere tip II, 234 switch-uri, 120 multifuncţionale, 80 UPS-uri, care urmează a fi livrate beneficiarilor finali. Livrările echipamentelor se vor desfășura în anul 2020 şi depind de alocaţiile bugetare pe care le va obţine şi gestiona Ministerul Justiţiei.

1.3. „Sprijin pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Naţionale Anticorupţie prin creșterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor” – Programul de Cooperare Elvețiano-Român – derulat de Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate

Ministerul Public a avut calitatea de beneficiar în proiectul derulat de Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. În anul 2019 un specialist IT din cadrul STI a participat la evaluarea ofertelor depuse în cadrul procedurii de achiziţie pentru achiziţia sistemului informatic destinat proiectului.

1.4. Proiectul „e-Evidence Digital Exchange System Project” În conformitate cu Directiva 2014/41/EU a Parlamentului European şi a Consiliului

din 3 aprilie 2014, privind ordinul european de anchetă în materie penală, în domeniul executării măsurilor de anchetă în vederea obţinerii de probe, s-a luat decizia realizării şi implementării sistemului digital de transfer al probelor electronice e-Evidence System, care urmează a fi utilizat în toate statele membre. Implementarea se bazează pe utilizarea reţelei europene e-CODEX.

Tuturor statelor membre li s-a transmis solicitarea de a implementa forma inițiala a sistemului (Proof of Concept). Aceasta a vizat implementarea unui scenariu de bază vizând schimbul de informații: cerere/răspuns, utilizarea Conectorului versiunea 4.0.2 (eCODEX) si a Domibus gateway (eDelivery).

Romania a fost a doua ţară care a finalizat aplicarea procedurilor de implementare a conceptului (pe data de 20 februarie 2019).


2. Aplicaţii şi sisteme informatice 2.1 Sistemul de evidenţă al cauzelor ECRIS, Aplicaţiile de statistică judiciară În perioada de referinţă, s-a desfăşurat o activitate susţinută pentru mentenanţa

corectivă şi evolutivă a sistemului informatic ECRIS, continuându-se implementarea cerinţelor Noilor Coduri penal şi de procedură penală, asigurându-se prin efort propriu atât independenţa instituţiei faţă de furnizorii de servicii de dezvoltare IT, cât şi o judicioasă gestionare a resurselor bugetare.

În acest scop, s-a efectuat în cadrul activităţilor de mentenanţă şi suport pentru aplicaţia ECRIS CDMS, centralizarea, analizarea şi implementarea solicitărilor utilizatorilor aplicaţiei din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele subordonate şi Directia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, realizându-se, testându-se şi ulterior aplicându-se în cele 236 instalări 7 service pack-uri complexe conţinând modificări/dezvoltări de aplicaţie, structuri de baze de date şi actualizări de nomenclatoare, precum şi crearea de template-uri în vederea generării de documente în format electronic.

În anul 2019 s-au realizat activităţile de administrare și mentenanță curentă a aplicaţiei de Statistică judiciară a Ministerului Public şi aplicaţiilor vizând Sistemul Informaţional – Anexele 6-14 şi 19-20 (incluse în Portalul INTRANET), precum şi a aplicaţiei de raportare, care au presupus actualizări, rezolvări de bug-uri şi suport tehnic acordat utilizatorilor.

În perioada de referinţă s-au efectuat două centralizări statistice la nivelul Ministerului Public (anul 2018, semestrul I 2019). Pe baza acestora şi a conţinutului bazei de date National Repository s-au realizat lucrări conţinând selecţii complexe de indicatori statistici, documentare şi rapoarte, la solicitarea conducerii și a secţiilor din PICCJ, a Ministerului Justiţiei şi a Consiliului Superior al Magistraturii.

2.2 Site-uri web, forumul purtătorilor de cuvânt, platformă colaborativă În perioada de referinţă s-au realizat activităţile specifice de administrare şi

mentenanţă pentru: -site-ul Ministerului Public – vizând: rezolvare bug-uri, îmbunătăţiri de performanţă,

prelucrare şi încărcare de noi informații în diverse formate, publicare comunicate de presă (139), declarații de avere (309), declarații de interese (301), reflectări în media (211), RIL-uri, concluzii hotărâri prealabile, actualizări informații existente, rechizitorii (400 în rețeaua INTRANET);

-forumul purtătorilor de cuvânt din toate unitățile de parchet, integrat cu site-ul Ministerului Public – vizând: evidenţa şi actualizarea permanentă a conturilor de acces pentru toți purtătorii de cuvânt și înlocuitorii acestora (aproximativ 300 de persoane) şi suport tehnic pentru utilizatori;

-platforma de colaborare on-line pentru managementul documentelor în vederea eficientizării timpului utilizat în vederea comunicării unor acte specifice ale Direcţiei de audit public intern – vizând: creare conturi, configurare acces prin client de VPN şi suport tehnic pentru utilizatori.


2.3 Sistemul integrat de securitate al PICCJ Începând cu anul 2016 a fost proiectat şi ulterior a fost realizat noul sistem integrat

de securitate al PICCJ (subsistemele: supraveghere video, detecţie şi avertizare incendiu, detecţie şi semnalizare în caz de efracţie, control acces şi dispecerat), care a fost finalizat şi recepţionat în trimestrul IV/2019.

În cadrul acestui proiect, specialiştii IT desemnaţi au participat la urmărirea lucrărilor de execuție, luarea de decizii privind aspectele tehnice, întocmire acte, recepția sistemului integrat, darea în folosinţă a Centrului de monitorizare – Dispecerat şi monitorizarea şi asigurarea funcţionării tuturor soluţiilor implementate.

3. Servicii IT&C şi activităţi permanente În perioada de referinţă s-a asigurat funcţionarea serviciilor de e-mail, web mail şi

mobile mail (extinderea numărului de utilizatori, actualizarea conturilor existente, gestionare parole, creare grupuri de distribuţie, suport tehnic) în ambele reţele ale Ministerului Public (INTERNET, INTRANET), precum şi funcţionalitatea tuturor aplicaţiilor utilizate în PICCJ sau în Ministerul Public, gestionate centralizat la P.I.C.C..J.: ECRIS, ECRIS NRP, Statistică judiciară, SAE (Arhivare electronică), D.P.I. (Proprietate Intelectuală), Microstatistica (cauze de corupţie, contrabandă şi evaziune fiscală), Sistemul informațional - Anexele 6-14 şi 19-20, GPS (Global Person Search), SIMEC, Biblioteca, altele specifice, cu o disponibilitate de peste 99%.

S-a asigurat administrarea echipamentelor de securitate Web Application Firewall (WAF), Email Security Appliance (ESA), Unified Threat Management (UTM), Web Security Appliance (WSA), Advanced Persistent Threat (APT), diode de date, scanner de vulnerabilități și Security information and event management (SIEM). De asemenea, s-au asigurat monitorizarea alertelor, configurarea parametrilor, crearea de reguli, politici/restricții şi răspunsuri la atacuri cibernetice (filtre, verificare trafic dispozitive mobile, analiză şi diagnostic trafic e-mail-uri şi web), precum şi diagnosticarea problemelor de trafic web şi e-mail (livrare mesaje, negociere protocoale de criptare). S-au efectuat teste de securitate asupra site-urilor şi serviciilor publice (expuse la Internet) găzduite de PICCJ, în vederea menținerii unui sistem protejat şi a unei bune reputaţii în bazele de date internaționale.

Serviciile pentru monitorizarea şi protecţia serverelor (SCOM), actualizările software-ului de bază (WSUS) şi produselor antivirus utilizate în Ministerul Public furnizate centralizat de la PICCJ (separat pentru fiecare reţea), au avut acelaşi nivel de disponibilitate. În acest sens, au fost administrate în reţelele INTERNET şi INTRANET ale PICCJ serverele: Active Directory, MS System Center Operations Manager 2012, Windows Server Update Services, System Center Configuration Manager, consola centrală şi server de update pentru soluţia de securitate Bitdefender GravityZone.

4. Activităţi INFOSEC sau destinate structurii de securitate În perioada de referinţă, reprezentanţii STI în structura de securitate au desfăşurat

următoarele activităţi:


-realizarea demersurilor necesare acreditării de către ORNISS a sistemului informatic SISS-PICCJ(stație de lucru), sistem ce va procesa documente clasificate STRICT SECRET;

-administrarea sistemului informatic SIC SIEN - PICCJ, parte a sistemului EUROPOL;

-administrarea sistemului informatic RESTRAINT UE – MAE; -inspecţii în teritoriu la unităţi ale Ministerului Public pe domenii ce vizează

securitatea fizică şi INFOSEC; -coordonarea activităţii de întreținere a echipamentelor din centrul de monitorizare

și a celorlalte echipamente ce compun sistemul actual de monitorizare (camere video, uși, cititoare de control acces, scanner bagaje etc.);

-administrarea echipamentelor IT&C din cadrul Serviciului de documente clasificate (stații ce vehiculează informații SSV și stații ce vehiculează documente nesecret).

Activitatea de implementare a programelor cu finanțare externă Unitatea de management al proiectelor este organizată în vederea derulării

programelor cu finanțare externă al căror beneficiar este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Unitatea de management al proiectelor funcționează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și este coordonată de un manager public sau de un consilier pentru afaceri europene.

Principalele proiecte implementate de unitatea de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt:

I. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – autoritate

contractantă (beneficiar): 1. Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor

prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor – SIPOCA53 Obiectivul general al proiectului este acela de a întări capacitatea Ministerului Public

în ceea ce privește audierile realizate conform prevederilor noilor coduri prin crearea unui sistem IT performant ce va fi utilizat în această materie. Proiectul va eficientiza managementul dosarului penal, iar sistemul informatic implementat cu ajutorul proiectului va deveni un instrument eficient si modern de management al înregistrărilor audio-video, ceea ce va duce la scurtarea duratei alocate acestei faze a urmării penale (audierea suspecților/inculpaților, persoanelor vătămate şi martorilor).

Pe parcursul anului 2020 se vor utila camerele pentru audieri din teritoriu, se va implementa aplicația software și se vor face training-urile pentru 600 de utilizatori finali şi 70 specialişti IT, care vor avea atât rolul de administratori ai sistemului, cât şi de formatori pentru utilizatorii finali.

Bugetul proiectului: 54.785.517,47 lei Perioada estimată de implementare: 27 iulie 2017- 27 iulie 2020


2. Întărirea capacității Ministerului Public de punere în executare a unor procedee probatorii vizând perchezițiile informatice – SIPOCA 54

Obiectivul general al proiectului este acela de a pune la dispoziția sistemului judiciar a unor metodologii de lucru privind percheziția informatică ori constatarea tehnico-științifică asupra unor date informatice de interes pentru urmărirea penală, pregătirea profesională a specialiștilor, precum și achiziția unor echipamente hardware și software necesare desfășurării eficiente a perchezițiilor informatice.

Bugetul proiectului: 14.273.724,29 lei Perioada estimată de implementare: 27 iulie 2017- 27 iulie 2020. 3. Mecanismul financiar Norvegian 2014-2021 – „Lupta împotriva criminalității

și corupției” Obiectivul general este de întărire a capacității Ministerului Public în privința

combaterii criminalității (inclusiv a corupției și crimei organizate, din toate domeniile), ceea ce va contribui la întărirea, în ansamblu, a statului de drept și a capacității sistemului judiciar.

Organizarea a peste 40 de seminare în toată țara de pregătire profesională pentru procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti, printre temele abordate găsindu-se combaterea criminalităţii organizate şi a traficului de migranţi, combaterea fraudei în achiziţiile publice, combaterea micii corupţii şi a criminalităţii în domeniul mediului înconjurător, combaterea evaziunii fiscale şi a criminalităţii economico-financiare.

În urma acestora, vor fi elaborate: un ghid de bune practici având ca subiect infracțiunile gulerelor albe și un ghid privind tehnicile de audiere.

Grup țintă: aproximativ 900 procurori din cadrul Ministerului Public (D.N.A, DIICOT și din cadrul unităților de parchet de pe lângă curțile de apel, tribunal și judecătorii din țară), specialiști care își desfășoară activitatea împreună cu procurorii, ofițeri de poliție și alte categorii de personal implicate în sistemul judiciar.

60% din fondurile alocate proiectului vor fi utilizate pentru achiziția de echipamente – 2.550.000 Euro - si 1.700.000 Euro, respectiv 40% pentru formare profesională.

Buget estimat: 4.250.000 euro Perioada estimată de implementare: 27 noiembrie 2018 – 27 noiembrie 2021. 4. ISFP-2017-AG-FORENSIC-821555 „Schimburi de informaţii în materia

modurilor de operare în infracţiunile cu violenţă” MEMO Obiective: schimb de bune practici în vederea realizării unui sistem de analiză

automat şi lărgit la nivel UE în privința modurilor de operare a infracțiunilor de omor, infracțiunilor sexuale şi de pedofilie.

Determinarea capacităţii de interconectare la nivel U.E. a sistemelor de analiză bazate pe programul ViCLAS (Violent Crime Linkage Analysis System), folosit în câteva state membre U.E., sau sisteme similare, prin consultări cu SM U.E. şi agenţiile relevate

Activitati: învăţarea de bune practici şi pregătirea planului de business pentru realizarea unui centru ViCLAS şi operaționalizarea unei baze de date asupra modurilor de operare în România; realizarea unui studiu de fezabilitate la nivel UE asupra capacităţii de inter-operare a centrelor ViCLAS existente în statele membre UE şi dezvoltările ulterioare;


organizarea de ateliere consultative cu toţi factorii interesaţi - toate statele membre UE, EUROPOL şi alte agenţii – în vederea pregătirii unui plan de acţiune asupra schimburilor de informaţii în materia modurilor de operare în infracţiunile cu violenţă.

Buget estimat: 527.296 Euro Perioada estimată de implementare: 1 octombrie 2018 – 31 martie 2020 5. ISFP-2017-AG-THBX- 815267 „Întărirea capacităţii de combaterea a

traficului de persoane şi a produselor acestei infracţiuni prin investigaţii financiare avansate” WESTEROS

Obiective: Proiectul WESTEROS urmărește să îmbunătățească schimbul de informaţii şi bune practici între partenerii de proiect, urmând unele dintre cele mai recente tendinţe în domeniul traficului de persoane, respectiv folosirea investigaţiilor financiare avansate, precum și dezvoltarea capacității organelor de aplicare a legii din UE de a identifica reţelele financiare ilegale generate de traficul de persoane.

Activitati: schimb de bune practici în investigarea şi urmărirea penală în domeniul cooperării judiciare în sfera traficului de persoane, investigarea produselor infracţiunilor specifice, ordinele europene de anchetă, echipele comune de investigare; dezvoltarea abilităţilor şi comunicării prin sesiuni de formare profesională şi formare de formatori; identificarea tuturor structurilor din statele membre UE responsabile de combaterea traficului de persoane printr-un studiu care să includă punctele directe de contact şi bune practici de investigarea financiară a grupurilor de criminalitate organizată pe domeniul traficului de persoane și creşterea gradului de conștientizare asupra importanţei investigaţiilor financiare avansate în combaterea traficului de persoane.

Buget estimat: 313.396 euro Perioada estimată de implementare: 14 septembrie 2018 – 13 septembrie 2020. 6. ISFP-2017-AG-DRUGS-822561 „Combaterea coordonată a noilor tendințe

în traficul de droguri”– SNOW WHITE Obiectivul general al proiectului este întărirea capacității de luptă antidrog a

instituțiilor de aplicare a legii din țări ale Uniunii Europene și de-a îmbunătăți cooperarea între acestea printr-un răspuns proactiv la noile tendințe în traficul ilegal de droguri.

Obiective specifice: revitalizarea rețelei informale între statele membre U.E. în domeniul livrărilor supravegheate de droguri, pentru a deveni operațională și de a-i extinde atribuțiile și în domeniul general al traficului de droguri; dezvoltarea și îmbunătățirea de noi metode și tehnici de combatere a traficului de droguri sintetice, în special prin folosirea criptomonedelor în așa-numitul “dark web”, cu potențial de transferabilitate către alte state membre; creșterea cooperării și schimbul de bune practici între parteneri în ceea ce privește traficul de cocaină și heroină în Uniunea Europeană, prin porturi maritime ca puncte de intrare principale.

Parteneri: Parchetul Federal din Belgia, Poliția Judiciară din Lituania și Centrul Cybercrime al Parchetului General al statului Hessa, Germania.

Buget estimat: 419.352 euro Perioada estimată de implementare: 1 decembrie 2018 – 1 decembrie 2020.


II. Banca Mondială – achiziție echipamente infrastructura IT În cadrul contractului de împrumut semnat de Guvernul României cu Banca

Mondială, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va beneficia, în prima etapă, de o finanțare de 10,2 milioane de euro, iar, in situația în care implementarea proiectelor aferente acestei sume se realizează în termen, se vor aloca și restul de 6,8 milioane de euro necesare îndeplinirii tuturor obiectivelor asumate. Proiectul Ministerului Public este parte a unui proiect major dedicat sistemului judiciar care va fi implementat la nivelul Ministerului Justiției.

Obiectiv: îmbunătățirea activității parchetelor prin „realizarea de investiții în tehnologie informatică și de comunicații pentru îmbunătățirea funcțiilor principale ale serviciului de urmărire penală prin, între altele: (i) furnizarea de echipamente IT și programe informatice care să asigure funcționarea sigură și fiabilă a ECRIS; (ii) reconfigurarea rețelei locale și cablajului LAN de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și (iii) achiziția de echipamente IT pentru centrele de date principal și secundar ale Parchetului General”.

Buget: 10.193.100 Euro in prima faza, urmând ca 6.800.000 de Euro să fie transferați pe parcursul derulării proiectului.

Perioada de implementare: decembrie 2018 - decembrie 2020 III. Programare 2019 Întărirea capacităţii de procesare şi analiză a datelor referitoare la

criminalitatea organizată şi creşterea capacităţii administrative a Ministerului Public – proiect SIPOCA

Parteneri: Inspectoratul General al Politiei Romane, Poliția de Frontieră Română, Institutul Național de Statistică, Ministerul Justiției.

Obiectiv: realizarea a doua sisteme informatice: implementarea unei soluţii de Business Intelligence (interpretare, analiză a datelor şi prognoză) care să contribuie la procesul decizional în domeniul criminalităţii organizate; dezvoltarea şi implementarea unui portal securizat web pentru uzul intern al angajaţilor Ministerului Public, respectiv realizarea unui instrument modern de comunicare şi partajare rapidă a datelor şi informaţiilor relevante către şi între toate structurile Ministerului Public, cu capabilităţi de gestionare a fluxurilor de lucru administrative, sprijin în activitatea de management şi eficientizare a costurilor.

Bugetul proiectului: aproximativ 34.000.000 lei Perioada estimată de implementare: Cererea de finantare a fost depusa in data

de 20.12.2019 si se afla in faza de evaluare la finantator. IV. Parteneriate POCA 1. Dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management

strategic la nivelul sistemului judiciar SIMS – SIPOCA 55 Lider de proiect: Ministerul Justiției Parteneri: Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de

Casație și Justiție, Curtea de Apel București, Tribunalul București, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcția Națională de Probațiune.


Obiectivul general al proiectului este eficientizarea justiției și de consolidarea instituțională a sistemului judiciar prin dezvoltarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar.

Proiectul are două componente: - prima componentă, de management strategic, urmărește dezvoltarea unui sistem

integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar (personal instruit la nivel decizional și tehnic, atribuții instituționale clar definite în domeniul managementului strategic, structuri specializate în management organizațional, suport informatic pentru facilitarea procesului decizional, metodologii unitare etc.), având ca element central Consiliul de management strategic constituit printr-un Protocol încheiat în 2016 între Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Înalta Curte de Casație și Justiție. Acesta ar trebui să asigure utilizarea eficientă și eficace a resurselor în vederea îndeplinirii obiectivelor strategice din domeniul judiciar.

- a doua componentă urmărește adaptarea și optimizarea sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS. Prin aceasta se urmărește îmbunătățirea sistemului IT cu o arhitectură bazată pe servicii (web services) și straturi (layers, tiers), arhitectură care permite ca introducerea de noi funcționalități sau de noi interconectări să se facă cu un minim efort, asigurându-se o bună durată de viață a sistemului în condiții corespunzătoare de funcționare.

Bugetul proiectului: 10.333.186,50 lei Perioada estimată de implementare: 21 noiembrie 2017 – 21 decembrie 2020. 2. Consolidarea și eficientizarea sistemului național de recuperare a

creanțelor provenite din infracțiuni, cod SIPOCA 56 Parteneriat: Agenția Natională de Administrare a Bunurilor

Indisponibilizate/Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Obiectivul general constă în consolidarea capacității Agenției Naționale de

Administrare a Bunurilor Indisponibilizate în vederea îndeplinirii eficiente și performante a misiunii instituționale prin dezvoltarea de instrumente operaționale și strategice, precum și investirea în capitalul uman si creșterea gradului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni.

În perioada 2019-2020 in cadrul proiectului vor avea loc o serie de 9 reuniuni regionale și o întâlnire la nivel național cu participarea procurorilor, polițiștilor și specialiștilor în domeniul investigațiilor financiare din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care își desfășoară activitatea in cadrul parchetelor.

Bugetul proiectului: 6.126.635,64 lei Perioada estimată de implementare: 29 septembrie 2017 – 29 septembrie 2020 3. Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea

comunicării publice la nivelul sistemului judiciar, cod SIPOCA 454 Lider de proiect: Consiliul Superior al Magistraturii Parteneri: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Școala Națională

de Grefieri, Inspecția Judiciară, Institutul Național al Magistraturii si Ministerul Justiției


Obiectivul general al proiectului: îmbunătățirea și abordarea unitară a comunicării publice la nivelul sistemului judiciar în vederea consolidării imaginii acestuia, asigurarea unei transparențe sporite în interiorul și exteriorul sistemului, precum și îmbunătățirea accesului la justiție prin creșterea gradului de informare, conștientizarea drepturilor cetățenilor și dezvoltarea culturii juridice.

Rezultate: comunicare publică îmbunătățită și abordată unitar la nivelul sistemului judiciar; grad ridicat de acces la justiție prin facilitarea accesului la informații privind sistemul judiciar și serviciile furnizate cetățenilor; nivel ridicat de informare, conștientizare a drepturilor și a gradului de educație juridică a publicului.

Buget: 29.667.068 lei Perioada estimată de implementare: 5 septembrie 2018 - 05 septembrie 2020. 4. Ghidul specializărilor expertizei tehnice judiciare – SIPOCA 639 Proiectul Ghidul specializărilor expertizei tehnice judiciare va fi implementat

în parteneriat cu Ministerul Justiției (partener coordonator), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (partener) și Tribunalul București (partener).

Obiectivul general urmărit prin proiect este acela de eficientizare a justiției ca serviciu public și îmbunătățire a calității actului de justiție prin elaborarea și implementarea unui instrument standard de management la nivelul sistemului judiciar aplicabil activității de expertiză tehnică judiciară.

Buget total de 5.740.000 lei Perioada estimată de implementare: 24 iulie 2019 – 24 iulie 2021. V. Parteneriate POCA stabilite in 2019 1. Creșterea performanței și calității instituționale prin îmbunătățirea

sistemului de testare, evaluare și asistență psihologică la nivelul sistemului judiciar Parteneriat: Consiliul Superior al Magistraturii/Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie Obiectiv: Consolidarea capacității instituționale la nivelul sistemului judiciar prin

dezvoltarea unei soluții IT integrative în vederea îmbunătățirii sistemelor de recrutare, evaluare și asistență psihologică a judecătorilor, procurorilor și grefierilor

Bugetul va fi determinat după efectuarea studiilor de piață, iar durata se estimează a fi de 36 de luni.

2. Dezvoltarea sistemului informatic național integrat de evidenta a

creanțelor provenite din infracțiuni SIPOCA Parteneriat Agenția Natională de Administrare a Bunurilor

Indisponibilizate/Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Obiectiv: dezvoltarea sistemului informațional integrat de evidenta a creanțelor

provenite din infracțiuni, proiectul contribuind la consolidarea capacității instituționale la nivelul sistemului judiciar pentru creșterea performantei si calităţii la nivel instituțional, inclusiv pentru continuarea punerii in aplicare a noilor coduri, prin faptul ca se asigura permisele eficientizării proceselor de lucru aferente.

Buget estimat de 3.700.000 lei


Perioada estimată de implementare: 30 de luni de la data semnării. 3. Analiza funcțională și strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post

2020 (ASJ), SIPOCA Parteneriat: Ministerul Justiției/Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie Obiectiv: consolidarea capacitatii sistemului judiciar de a furniza servicii eficiente,

de calitate, și accesibile Obiectivul specific: Eficientizarea administrării justiției prin elaborarea unor

instrumente moderne de management care să fundamenteze deciziile cheie la nivelul sistemului judiciar.

Buget estimat: 19.000.000 lei Perioadă estimată de implementare: 36 de luni de la data semnării. 4. Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta

parchete SIPOCA Parteneriat: Consiliul Superior al Magistraturii/Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie Obiective: prin acest proiect, Consiliul Superior al Magistraturii urmăreşte

identificarea atât a aspectelor pozitive în managementul parchetelor, cât şi a celor negative, pe cele trei mari componente (management organizaţional, volum optim şi resurse umane), care vor fi avute în vedere în elaborarea unei analize de management standard integrat.

Activitatea de analiză se va axa îndeosebi pe cuantificarea volumului şi complexităţii muncii și sarcinilor specifice ce cad în sarcina magistraţilor din cadrul parchetelor.

Ulterior, analiza de management standard integrat va fi supusă filtrului Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, urmând a fi aprobată, în urma completărilor şi modificărilor necesare, ca instrument de management utilizabil la nivelul întregului Minister Public. De asemenea, se va dezvolta o aplicație informatică în raport cu analiza realizată ce va fi conectată la ECRIS.

Buget total: 16.040.179.6 lei Buget PICCJ: 10.000.000 lei Perioada de implementare: mai 2020-mai 2023.


Capitolul IX A. Raporturile Ministerului Public cu alte autorităţi B. Activitatea de informare și relații publice

A. Raporturile Ministerului Public cu alte autorități

1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii Relația de colaborare dintre Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii

s-a subsumat, în esență, rolului constituțional al acestui organism, cu accent pe componenta de gestionare a carierei procurorilor. Un factor important în realizarea acestei colaborări îl reprezintă participarea procurorului general al PÎCCJ, în calitate de membru de drept, la ședințele Plenului și ale Secției pentru procurori.

În anul 2019, după consultarea parchetelor și la propunerea PÎCCJ, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 947/2019 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor.

În cursul anului 2019 au fost finalizate activitățile grupului de lucru privind procedura de asigurare profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor, sens în care a fost adoptată de către Plen Hotărârea nr.114 din 4 iunie 2019 privind aprobarea Normelor privind asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor.

De asemenea, în urma consultării parchetelor, Secția pentru procurori a CSM a adoptat Hotărârea nr. 234 din 9 aprilie 2019 pentru aprobarea Regulamentului privind numirea în funcții de conducere a procurorilor și revocarea din aceste funcții, Hotărârea nr. 681 din 23 iulie 2019 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a procurorilor în funcții de execuție, precum și Hotărârea nr. 817 din 1 octombrie 2019 pentru aprobarea Regulamentului privind transferul, detașarea și delegarea procurorilor.

În îndeplinirea atribuțiilor conferite de lege, Secția pentru procurori dispune delegarea în funcții de conducere și în funcții de execuție a procurorilor, precum și detașarea acestora. Au fost organizate sesiuni de transfer în funcții de execuție al procurorilor. Pe de altă parte, au fost propuse, cu avizul colegiului de conducere, persoane care să facă parte din comisiile de examen pentru numirea procurorilor în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

La solicitarea Secției pentru procurori a CSM au fost formulate propuneri de soluții organizatorice pentru înființarea celui de-al doilea post de prim-procuror adjunct la parchetele de pe lângă judecătoriile reședință de județ.

În cursul anului 2019 s-au desfășurat șase ședințe ale Grupului de lucru interinstituțional în vederea analizării propunerilor instanțelor judecătorești și parchetelor de modificare a circumscripțiilor unor instanțe judecătorești și parchete de pe lângă acestea, ocazie cu care au fost luate în discuție propunerile de rearondare formulate de Parchetele de pe lângă Curtea de Apel Pitești, Brașov, Craiova, Suceava, Galați și Ploiești.


În cadrul proiectului „Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar” implementat de Consiliul Superior al Magistraturii au fost elaborate: Îndrumar de bune practici privind activitatea judecătorilor și procurorilor în spațiul social media/platformele on-line; Ghid de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media – aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019 și Ghid de bune practici privind relația sistemului judiciar cu celelalte profesii juridice, în special avocați. Aceste livrabile au fost publicate pe pagina de internet a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 161/2018, cu modificările ulterioare, a fost aprobat Planul de integritate pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 la nivelul autorității judecătorești, acesta cuprinzând, în baza analizei riscurilor interne și externe și a vulnerabilităților identificate, obiective specifice, activități și remedii, responsabili și termene de realizare.

În acest context, este de subliniat că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus măsuri pentru aducerea la îndeplinire a obiectivelor care îi revin, între care: implementarea programului privind educația juridică în școli, organizarea unor activități de tipul „porți deschise”, consolidarea compartimentelor de comunicare și relații publice, utilizarea mecanismelor de unificare a practicii judiciare etc.

În perioada de referință, Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM a dispus sancționarea disciplinară a 5 procurori.

Față de 4 procurori s-a dispus sancțiunea avertismentului, iar față de un procuror s-a dispus sancțiunea retrogradării în grad profesional.

Două din hotărârile de sancționare au devenit definitive prin deciziile civile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Abaterile disciplinare pentru care au fost aplicate sancțiunile menționate sunt cele prevăzute de art. 99 lit. a), c), k) teza I și m) din Legea nr. 303/2004.

În cursul anului 2019 a rămas definitivă hotărârea prin care față de un procuror s-a dispus sancțiunea excluderii din magistratură luată de Secția pentru procurori a CSM în anul 2018.

Nu au fost constatate încălcări ale normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor adoptat prin Hotărârea nr. 328/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii.

În aceeași perioadă de referinţă, Direcția de inspecţie judiciară pentru procurori a efectuat prin procurori inspectori un număr de 15 controale, după cum urmează:

- 4 controale ce au avut ca obiect verificarea eficienţei manageriale şi a modului de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către procurorii cu funcţii de conducere din cadrul unităţilor de parchet/structurilor, precum şi vizând respectarea normelor procedurale şi regulamentare de către procurori şi personalul auxiliar de specialitate, efectuate la: Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teriorial Constanţa, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, concluziile fiind particularizate pentru fiecare dintre unitățile ce au făcut obiectul controlului;


- 1 control având ca obiect verificarea incidenţei cazului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Serviciului Teritorial Galaţi din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, concluziile fiind în sensul constatării lipsei incidenței cazului de revocare;

- 7 controale tematice, astfel: la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie privind modul de comunicare publică raportat la prevederile legale şi regulamentare în vigoare (a), având ca obiectiv verificarea respectării dispoziţiilor legale şi regulamentare privind înregistrarea şi soluţionarea unei anumite cauze penale (b), precum şi având ca obiect modul de înregistrare, repartizare şi prioritizare a soluţionării cauzelor acestei secţii în perioada octombrie 2018 – aprilie 2019 (c), Direcția Națională Anticorupție – Secţia judiciară privind cazurile de achitare definitivă înregistrate în sem. II al anului 2017 şi în anul 2018 (d), la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, având ca obiective verificarea modului de înregistrare, repartizare şi prioritizarea soluţionării dosarelor şi lucrărilor; verificarea modului de respectare de către procurori a dispoziţiilor legale vizând verificarea competenţei de efectuare sau supraveghere a urmării penale, respectiv declinarea de competenţă; verificarea modului de respectare de către procurori a dispoziţiilor legale în exercitarea atribuţiei de a conduce şi supraveghea activitatea organelor de cercetare penală în soluţionarea dosarelor penale înregistrate, precum şi a oricăror alte situaţii vizând managementul cauzei; verificarea modului de respectare de către procurori a dispoziţiilor legale în soluţionarea plângerilor vizând tergiversarea soluţionării dosarelor (e), la parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale având ca obiect modul de instrumentare a cauzelor având ca obiect infracţiunile de lipsire de libertate, omor sau alte infracţiuni contra vieţii, fapte investigate în contextul sesizării unor cazuri de dispariţie de persoane (f), la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, privind modul de instrumentarea a cauzelor având ca obiect infracţiunile de trafic de persoane şi minori;

- 3 controale ce au avut ca obiect evaluarea remedierii deficienţelor la Serviciul Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş şi Serviciul Teritorial Craiova din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, concluziile acestora fiind particularizate şi evidenţiate demersuri de remediere raportat la circumstanțele concrete supuse evaluării.

2. Raporturile cu Ministerul Justiţiei În calitate de contributor la buna funcţionare a sistemului judiciar, Ministerul Justiţiei

se îngrijeşte de reglementarea cadrului normativ şi instituţional, precum şi de elaborarea politicilor publice, strategiilor și planurilor de acțiune în domeniul justiţiei.

Din această perspectivă, relaţia de colaborare dintre Ministerul Public şi Ministerul Justiţiei a fost marcată de continuarea eforturilor de optimizare a cadrului legislativ, context în care putem sublinia participarea reprezentanţilor PÎCCJ la diverse grupuri de lucru, notabilă fiind activitatea grupului de lucru creat pentru analizarea deciziilor Curţii Constituţionale a României emise în materie penală şi procedural penală şi formularea de propuneri în sensul modificării legislaţiei pentru punerea în acord cu acestea; pe aceeași linie de conlucrare se înscrie şi activitatea grupului de lucru constituit în vederea elaborării „Protocolului privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de


asistență judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistență judiciară și/sau reprezentare ori asistență extrajudiciară, precum și pentru asigurarea serviciilor de asistență judiciară privind accesul internațional la justiție în materie civilă și cooperarea judiciară internațională în materie penală”, activitate încheiată cu succes în luna februarie a anului 2019, prin semnarea acestuia de către cele trei entități implicate, respectiv Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Uniunea Naţională a Barourilor din România.

Totodată, PÎCCJ a transmis Ministerului Justiţiei o serie de propuneri privind completarea şi modificarea Codului penal, Codului de procedură penală, precum şi a legilor justiţiei (Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii), însoţită de rezultatul consultării procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi a procurorilor-şefi ai DNA şi DIICOT privind recomandările cuprinse în Raportul Ad-hoc privind România şi Raportul interimar de conformitate aferent rundei a patra de evaluare, adoptate de Grupul de State împotriva corupţiei (GRECO).

În aceeaşi direcţie de conlucrare pot fi menționate şi solicitările PÎCCJ de iniţiere a unor acte normative care să conducă la o mai bună desfăşurare a activităţii parchetelor, de suplimentare a numărului maxim de posturi pentru parchete cu 50 de posturi de procuror şi 100 de posturi de personal auxiliar de specialitate (în conformitate cu măsurile asumate prin Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020), precum şi propunerea privind suplimentarea numărului de posturi pentru Ministerul Public cu câte un post de psiholog la nivelul PÎCCJ, DNA, DIICOT şi al parchetelor de pe lângă curțile de apel.

La acestea se adaugă şi cele 25 de răspunsuri formulate la diferite interpelări și întrebări adresate de senatori şi deputaţi prin intermediul Ministerului Justiţiei.

În cursul anului 2019 a continuat implementarea acțiunilor ce revin în responsabilitatea PÎCCJ, potrivit Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020.

Au fost organizate două reuniuni ale Platformei de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție la care au participat reprezentanții Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar Secretariatul tehnic al Strategiei Naționale Anticorupție a continuat monitorizarea stadiului implementării acesteia.

A avut loc evaluarea tematică a PÎCCJ (alături de alte instituții și autorități din cadrul platformei) în cadrul procesului de implementare a strategiei.

Metodologia de monitorizare a implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020 a fost aprobată prin Ordinul ministrului Justiţiei nr. 1361/C/2017. Temele de evaluare pentru anul 2019 au constat în: conflicte de interese în timpul și după exercitarea funcției (include pantouflage-ul); incompatibilități și transparența instituțiilor publice (inclusiv a întreprinderilor publice) și accesul la informațiile de interes public deținute de acestea.

Obiectivele procesului de monitorizare sunt: identificarea progreselor înregistrate în implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020; identificarea şi corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor şi normelor anticorupţie; creșterea gradului de cunoaştere, înţelegere şi implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei, în sectorul public şi privat. Procedura evaluării constă în completarea chestionarului tematic


de evaluare, organizarea vizitei de evaluare la sediul instituţiei publice şi redactarea raportului de evaluare.

În ceea ce privește Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate, în cursul anului 2019 a continuat implementarea proiectului intitulat „Consolidarea și eficientizarea sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni” finanțat prin programul POCA. Au fost organizate 4 sesiuni regionale și o etapă finală națională de formare profesională pe teme specifice la care au participat câte 45 procurori, lucrători de poliție și specialiști antifraudă.

De asemenea, la data de 19 iunie 2019 a fost demarată procedura de evaluare a implementării Convenției ONU împotriva Corupției (UNCAC) în România (Capitolele II și V din Convenția ratificată prin Legea nr. 365/2004). Ministerul Public a trimis contribuția sa la data de 24 iulie 2019.

Trebuie menționat că doi procurori din cadrul PÎCCJ sunt notificați ca experți guvernamentali pentru cel de-al doilea ciclu de evaluare a implementării Convenției și publicați pe site-ul UNODC. Prima etapă a evaluării implementării UNCAC a constat în completarea unui chestionar de autoevaluare, sub coordonarea Ministerului Justiției, în care autoritățile române cu atribuții în domeniu au prezentat situația, conform competenței. Ulterior, acesta a fost transmis către Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate (U.N.O.D.C.).

La finalul procedurii de evaluare, va fi întocmit un raport, care va prezenta nivelul de implementare a Convenției în România, raport publicat pe site-ul UNODC.

În perioada 27 – 29 mai 2019 a avut loc, la Viena, cea de-a zecea reuniune a Grupului de experţi guvernamentali (IRG) pentru Mecanismul de Evaluare a implementării Convenţiei ONU împotriva Corupţiei.

Acest Grup de lucru a fost înfiinţat în baza rezoluţiei 3/1 a Conferinţei Statelor Părţi la UNCAC, intitulată „Mecanismul de evaluare”, prin care se stabilesc termenii de referinţă ai Mecanismului pentru Evaluarea Implementării UNCAC. Grupul de experţi guvernamentali are ca obiective urmărirea procesului de evaluare a implementării UNCAC, cu scopul identificării provocărilor şi bunelor practici, precum şi analizarea cererilor de asistenţă tehnică în vederea unei implementări eficiente a prevederilor Convenţiei. În urma dezbaterilor, IRG înaintează recomandări şi concluzii Conferinţei Statelor Părţi la UNCAC pentru dezbatere şi aprobare.

Prin tragerea la sorți din data de 24 mai 2019 s-a stabilit ca, în cel de-al patrulea an al celui de-al doilea ciclu de evaluare, România să fie evaluată de Slovacia și Afghanistan.

Al doilea ciclu de evaluare a debutat în 2016 și are ca obiectiv evaluarea implementării de către Statele Părți a capitolelor referitoare la măsuri preventive (cap. II), precum și recuperare bunuri provenite din infracțiuni (cap. V din UNCAC).

3. Raporturile cu Institutul Naţional al Magistraturii Un corp de magistraţi puternic presupune o bază de cunoştinţe solidă, întreţinută şi

îmbogăţită constant. Colaborarea Ministerului Public cu Institutul Naţional al Magistraturii (în continuare INM) s-a înscris şi în anul 2019 pe aceeaşi linie de formare şi perfecţionare profesională continuă a procurorilor, urmărindu-se întărirea statutului profesional al acestora.


Astfel, din totalul de acţiuni de formare profesională organizate de INM în anul precedent, 44 au fost deschise participării procurorilor, ceea ce a condus la exprimarea a nu mai puţin de 3881 opţiuni de participare din partea procurorilor din întreaga ţară, 457 dintre aceştia, de la toate gradele de jurisdicţie, participând efectiv.

În arhitectura tradiţională a curricumului INM se regăsesc dezbaterile cu privire la aspectele de practică neunitară din cadrul întâlnirilor președinților secțiilor specializate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale curților de apel ori cele ale procurorilor-șefi secție din cadrul PÎCCJ și al parchetelor de pe lângă curțile de apel, în contextul în care problematica practicii neunitare continuă să creeze controverse în sistemul judiciar.

O pondere importantă în cadrul programului a fost alocată domeniilor specializate conexe, precum: lupta împotriva corupției și a criminalității economico-financiare, combaterea traficului de persoane, a traficului de droguri, a criminalității informatice, recuperarea prejudiciilor rezultate în urma comiterii infracțiunilor, administrarea probatoriului și tehnici de audiere în procesul penal, lupta împotriva violenței domestice, justiție pentru minori.

Interesul constant manifestat de magistrați, dublat de necesitatea unei abordări integrate, multidisciplinare, de formare prin dezvoltarea abilităților non-juridice specifice profesiilor de judecător și procuror, prin facilitarea dialogului interprofesional și realizarea unei comunicări eficiente, corecte și transparente între magistrați și societate, înscrise în strategiile de dezvoltare ale sistemului judiciar, au condus la acordarea unui plus de atenție acțiunilor de formare în domenii ca etica și deontologia profesională, metodologia actului de justiție, dezvoltare personală și programare neuro-lingvistică, studiul limbilor străine (engleză și franceză).

În funcţie de numărul de opţiuni exprimate pentru anumite domenii, s-a putut remarca o apetenţă a procurorilor pentru activităţile de formare derulate în domeniul tehnicilor de audiere în procesul penal, al administrării probatoriului, al combaterii violenţei domestice, dar și al eticii şi deontologiei profesionale (în cadrul programului Şcolii de vară).

Deşi cu o pondere mai scăzută în economia ansamblului curricular, INM a continuat să organizeze cursuri în format e-learning. Prin urmare, poate fi amintită organizarea în colaborare cu Consiliul Europei a două astfel de cursuri în domeniile Data Protection și Child Friendly Justice, în cadrul programului HELP. La conferintele de lansare ale acestora au participat 9, respectiv 13 procurori, fiind înscriși şi în cadrul modulelor de curs on-line.

La acestea se adaugă participarea, în cadrul aceluiaşi program Help, a 2 procurori în domeniile Gathering and use of evidence in counter terrorism cases si Bioethics.

4. Raporturile cu instanţele de judecată şi poliţia judiciară Colaborarea dintre Ministerul Public şi instanţele de judecată a continuat să se

desfăşoare, şi în anul precedent, pe baze de loialitate şi promptitudine, în graniţele impuse de rolul constituţional al fiecăreia dintre cele două componente ale autorităţii judiciare. Nu putem, însă, să nu amintim persistenţa unor probleme legate de configurația sălii de judecată, locul procurorului în sala de judecată - neasigurarea condițiilor minime pentru exercitarea decentă și în siguranță a rolului său, participarea procurorului în cauzele de competența DIICOT având ca obiect proceduri în faza de executare a pedepsei, care au fost de natură să genereze dialoguri inter-instituţionale intense.


În mod tradiţional, relaţia cu instanţele de judecată s-a centrat pe activitatea de solicitare a jurisprudenţei necesare exemplificării caracterului neunitar al acesteia, în vederea promovării recursului în interesul legii, precum şi pe participarea procurorilor Secţiei judiciare la întâlnirile de unificare a practicii judiciare organizate de CSM și INM, cu participarea președinților secțiilor ÎCCJ și ale curților de apel. Trebuie amintit, în context, faptul că în anul 2019 s-a remarcat o creştere a activității vizând unificarea practicii judiciare cu 26,92% faţă de anul 2018.

În ceea ce priveşte colaborarea cu instanța supremă, aceasta s-a concretizat în activități, precum: întocmirea concluziilor în cauzele în care Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, cu respectarea termenelor de judecată fixate de instanța supremă; întocmirea proiectelor de recurs în interesul legii; întocmirea punctelor de vedere solicitate de ICCJ cu privire la sesizările cu recurs în interesul legii de către ceilalți titulari; asigurarea pregătirii și participării procurorilor la judecarea cauzelor aflate pe rolul instanței supreme, subsumată componentei de reprezentare.

Demnă de menţionat este şi colaborarea cu instanţa de contencios constituțional, prin participarea procurorilor la judecarea cauzelor având ca obiect excepțiile de neconstituționalitate cu care a fost sesizată Curtea Constituţională.

*

* *

Obiectivele conlucrării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu poliţia judiciară s-au axat şi în anul 2019 pe combaterea infracţionalităţii în domeniile prioritare ale Ministerului Public, respectiv corupţie, evaziune fiscală, contrabandă şi spălarea banilor, marea violenţă, infracţiunile de mediu, cele contra patrimoniului cultural national, precum şi contra drepturilor de proprietate intelectuală.

Colaborarea, în ansamblu, poate fi apreciată ca pozitivă, desfăşurată în parametri de normalitate, cu respectarea cadrului legal, a atribuţiilor şi competenţelor proprii poliţiei judiciare şi în conformitate cu dispoziţiile date de procurori prin ordonanţele de delegare, remarcându-se o capacitate bună de mobilizare și identificare a priorităților în activitatea judiciară, precum şi ritmicitate în efectuarea actelor de urmărire penală.

Cu toate acestea, pe alocuri, eforturile conjugate ale ambelor părţi pentru obţinerea unor rezultate remarcabile în activitatea de urmărire penală au fost încetinite de dificultăţile în materie de resurse umane existente la nivelul Poliţiei Române şi care s-au făcut, implicit, resimţite şi în activitatea parchetelor, putând fi menţionate: mobilitatea excesivă a personalului de poliţie judiciară și pensionarea lucrătorilor cu vechime profesională mare în structurile MAI. La acestea se adaugă experienţa profesională şi specializarea redusă a multor lucrători de poliţie judiciară din cadrul structurilor de investigare a criminalităţii economico-financiare, alături de implicarea acestora în alte activităţi decât cele de efectuare a urmăririi penale (de pildă, efectuarea de controale la diferiţi agenţi economici).

Totodată, s-au înregistrat blocaje în activitatea organelor de urmărire penală prin neacordarea, începând cu luna iulie 2019, a avizelor de poliţie judiciară, ca urmare a Deciziei nr. 317/2019 a Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), (2) şi (3) şi art. 6 alin. (1) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare.


La nivel statistic, în anul 2019, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a emis 2.200 de avize de poliţie judiciară, în 75 de lucrări a dispus respingerea solicitărilor de emitere a unor astfel de avize, iar în alte 13 lucrări s-a dispus retragerea avizelor pentru funcţionarea unor poliţişti ca organe de cercetare ale poliţiei judiciare.

Acestora li se adaugă 36 de solicitări de acordare avize/informări organe de cercetare penală specială.

Având în vedere necesitatea asigurării unei practici judiciare unitare în desfășurarea activității de urmărire penală proprie a procurorilor criminalişti, în perioada 11-14 iunie 2019 s-a organizat o sesiune de pregătire profesională în domeniul criminalisticii, având ca temă „Investigarea infracțiunilor de mare violență”, cu participarea procurorilor criminalişti de la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale, a lucrătorilor de poliţie din cadrul serviciilor de investigaţii criminale ale inspectoratelor de poliţie judeţene și de la structurile centrale ale Inspectoratului General al Poliției Române, reuniunea desfășurându-se pe două componente: o componentă științifică și de pregătire profesională, constând în expuneri și analize ale unor noi metode de investigații criminalistice ori de urmărire penală (spre exemplu: noutăți în extrapolarea de date - profiling ș.a.), în activități pe ateliere, și o componentă cu caracter competitiv și de schimb de bune practici, constând în expunerea unor cauze complexe și premierea muncii de anchetă.

Materialele prezentate și rezultatele sesiunii au fost diseminate la nivelul tuturor parchetelor de pe lângă tribunale și a inspectoratelor județene de poliție.

De asemenea, la data de 7 mai 2019, a avut loc la sediul Institutului Național al Magistraturii seminarul cu tema „Investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în domeniul dreptului proprietății intelectuale comise prin intermediul calculatorului”. Seminarul a fost organizat de PÎCCJ – Serviciul pentru coordonarea activității Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, în colaborare cu INM și Ambasada Statelor Unite ale Americii la București. Publicul-ţintă a fost format din procurori și judecători specializați în investigarea, respectiv soluționarea cauzelor penale având o componentă de proprietate intelectuală. Tematica seminarului a inclus aspecte utile privind tehnici de colectare a dovezilor electronice utilizând instrumente open source, pirateria on-line, spălarea banilor și monede virtuale, confiscarea veniturilor ilicite obținute prin infracțiuni legate de proprietatea intelectuală, iar prezentările au fost susținute de către de specialiști selectați cu sprijinul Ambasadei SUA.

5. Raporturile cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) Un succes al anului 2019 este reprezentat de concretizarea inițiativei procurorului

general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la transferul lucrătorilor antifraudă în cadrul parchetelor şi încadrarea lor ca specialiști prin adoptarea Legii nr. 199/2019 privind unele măsuri referitoare la inspectorii antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcţia de combatere a fraudelor.

Astfel, începând cu data de 11 noiembrie 2019 au fost reîncadrați și își desfășoară activitatea în cadrul parchetelor 243 specialiști prevăzuți la art. 116 alin. (5) și art. 1201 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și


completările ulterioare prin transfer de la Direcţia de combatere a fraudelor a ANAF (persoane încadrate la această structură pe funcția de inspector antifraudă).

Dificultăți în activitatea parchetelor au apărut ca urmare a faptului că, prin transfer, specialiștii au pierdut dreptul de acces la bazele de date gestionate de ANAF, sens în care au fost inițiate demersuri de către conducerea Ministerului Public.

Din punct de vedere statistic, situaţia posturilor ocupate de specialiştii antifraudă, în anul 2019, se prezintă în felul următor: din numărul total de posturi prevăzute – 340 – au fost ocupate un număr de 199.

Cât priveşte implicarea inspectorilor antifraudă în investigarea cauzelor economico-financiare, perspectiva statistică evidenţiază următoarea situaţie: 896 rapoarte de constatare întocmite, din care 690 cu grad mic de complexitate, 128 cu grad mediu de complexitate şi 78 cu grad mare de complexitate; 738 investigații financiare pentru indisponibilizarea de bunuri; aproximativ 511/514 milioane lei cuantum total al prejudiciilor stabilite; aproximativ 127 milioane lei valoare a bunurilor indisponibilizate; 269 rapoarte întocmite în cauze finalizate prin rechizitorii/acorduri de recunoaștere a vinovăției; 450 cauze în care s-au întocmit rapoarte de constatare şi s-a dispus clasarea.

B. Activitatea de informare și relații publice În anul 2019, activitatea Biroului de informare și relații publice (denumit în continuare

B.I.R.P.) a vizat mai multe componente care au reprezentat, în egală măsură, direcţii de acţiune, materializate în:

1. Consolidarea imaginii instituționale a Ministerului Public, în special pe segmentele privind identitatea vizuală și comunicarea publică on-line, susţinute în principal prin realizarea de activităţi precum:

➢ realizarea unui clip în care au fost prezentate principalele cauze soluționate de Ministerul Public în cursul anului 2018, de interes pentru mass-media, valorificat în cadrul activităţii de prezentare a Raportului de activitate al instituţiei, din data de 27 februarie 2019;

➢ realizarea unui clip având ca obiect cauza intitulată generic „Dosarul Revoluției”, din perspectiva istoricului acesteia și a modului în care a fost reflectată în mass-media (valorificat în cadrul declaraţiei de presă din 8 aprilie 2019);

➢ transmiterea live pe pagina de web a instituției a activităților publice majore ale PÎCCJ;

➢ organizarea unor evenimente publice de prezentare a instituției și a specificului activității procurorilor, de tipul „Open Day” (au participat 40 de studenţi de la Facultatea de Drept a Universității București) sau „Ziua Europeană a Justiției Civile” (cu participarea a 72 de auditori de justiție de la Institutul Național al Magistraturii și a 25 de studenți de la Facultatea de Drept a Universității Ecologice Bucureşti);

➢ realizarea site-ului www.combat-crime.ro, dedicat proiectului „Combaterea Criminalității și a Corupției”, proiect al Ministerului Public finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014 – 2021;

➢ asigurarea suportului de specialitate pentru promovarea celor două proiecte cu finanțare externă importante ale PICCJ, respectiv SIPOCA 53 - „Întărirea capacității


Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor” și SIPOCA 54 - „Întărirea capacității Ministerului Public de punere în executare a unor procedee probatorii vizând perchezițiile informatice”;

➢ continuarea implementării strategiei de comunicare publică on-line prin activități permanente de îmbunătățire și actualizare a paginii de internet www.mpublic.ro precum și a contului Facebook al instituției. Ca element de noutate, trebuie menționat că, în anul 2019, au fost publicate pe contul Facebook al Ministerului Public inclusiv comunicate privind cauze soluționate de unități subordonate, sub forma postării de link-uri către site-urile unităților de parchet. Această măsură a avut ca rezultat creșterea vizibilității activității parchetelor, constituind și un suport pentru purtătorii de cuvânt, în sensul unei mediatizări realizate inclusiv la nivelul presei centrale;

➢ dezvoltarea site-ului instituției care, la sfârșitul anul 2019 a depășit 10 milioane de accesări și a înregistrat peste 600.000 de vizitatori unici;

➢ valorificarea contului de Facebook al Ministerului Public, care s-a dovedit un instrument valoros în special pentru promovarea mesajelor instituționale. Cu titlu de exemplu, un singur comunicat de presă postat pe Facebook a înregistrat următoarele statistici: 143.641 - impact persoane, 27.123 – interacțiuni, 3976 – reacții, comentarii, distribuiri, 23.247 - click-uri pe postare.

2. Asigurarea transparenței în ceea ce privește activitatea Ministerului Public și accesul cetățenilor la informațiile de interes public, în acord cu prevederile Legii nr. 544/2001, cu respectarea normelor de protecție a datelor cu caracter personal şi a caracterului nepublic al procedurilor în timpul urmăririi penale, acţionându-se în sensul soluţionării cererilor formulate în baza legii privind liberul acces la informaţii de interes public (838, dintre care 602 au reprezentat solicitări ale reprezentanților mass-media și 236 ale altor categorii de petenți), emiterii de comunicate de presă, mesaje, precizări şi puncte de vedere instituţionale (139), la care se adaugă un drept la replică (1), declaraţii/conferinţe de presă (3) şi interviuri (5) susţinute sau acordate de conducerea instituţiei. S-a remarcat, totodată, continuarea activităţii grupului de lucru constituit în pentru identificarea și analiza aspectelor specifice din Regulamentul (UE) 2016/679 și Directiva (UE) 216/680 ale Parlamentului European și Consiliului din 27 aprilie 2016 care se aplică domeniilor de activitate ale Ministerului Public, grup din care a făcut parte și un reprezentant al Biroului de informare și relații publice, fiind întocmită evidența activităților de prelucrare a datelor personale (în conformitate cu art. 6 și art. 9 din regulamentul menționat anterior). De asemenea, a fost analizat impactul modificărilor legislative în domeniul protecției datelor cu caracter personal în mod specific asupra categoriilor de lucrări, gestionate de BIRP, luându-se măsura anonimizării datelor cu caracter personal, în conformitate cu prevederile legale, ori de câte ori analiza conținutului o impune.

3. Realizarea unei colaborări eficiente cu reprezentanții mass-media prin dezvoltarea componentelor informale și proactive, susţinute, în esenţă prin întâlniri și discuții informale cu reprezentanții mass-media, precum și cu formatori de opinie, îmbunătățirea caracterului proactiv al activității prin furnizarea către jurnaliști de explicații și informații în timp real și util, viteză de reacţie sporită. Tot pe linia nevoii de transparenţă se înscrie şi diversificarea conţinutului paginii oficiale de web, prin publicarea pe site a unor noi categorii de informații/documente cu privire la diferite aspecte ale activității


Ministerului Public, diversificându-se rubricile şi subrubricile existente (cum ar fi publicarea unor ordine cu caracter normativ ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), avându-se în vedere şi standardul general de publicare a informațiilor de interes public, prevăzut de Anexa nr. 4 a Strategiei Naționale Anticorupție (Hotărârea Guvernului nr. 583/2016). În prezent este în curs de operaționalizare publicarea unor noi seturi de date privind atât organizarea, cât și funcționarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

4. Acordarea de suport de specialitate purtătorilor de cuvânt din cadrul unităților de parchet subordonate s-a concretizat în consilierea pe probleme punctuale ridicate de aceștia referitoare la solicitări primite de la jurnaliști și petenți; oferirea de modele de comunicate; transmiterea către mass-media a unor comunicate de presă privind cauzele importante soluționate de către parchete etc.. Este demnă de amintit crearea şi operaţionalizarea Forumului purtătorilor de cuvânt din cadrul Ministerului Public, platformă on-line concepută ca un instrument de lucru destinat purtătorilor de cuvânt de la unitățile subordonate, actualizată în permanență cu materiale de referință (jurisprudență C.E.D.O., jurisprudență C.J.U.E., jurisprudență internă, legislație internațională, note de studiu, ghiduri, îndrumare ş.a.).

5. Componenta de formare şi perfecţionare profesională Preocuparea pentru realizarea unui act de comunicare profesionist s-a făcut

remarcată şi prin atenţia pe care au acordat-o membrii B.I.R.P. formării şi perfecţionării profesionale. Astfel, în cursul anului 2019 aceştia au participat la workshop-urile organizate de Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul proiectului „Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar”, având ca teme: relația sistemului judiciar cu mass-media, bune practici privind

activitatea judecătorilor și procurorilor în spațiul social media, relația sistemului judiciar cu celelalte profesii juridice, relația sistemului judiciar cu puterea executivă și cu puterea legislativă. În context, propunerile de modificare a „Ghidului de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media”, precum şi cele referitoare la comunicarea

publică în spațiul social media, formulate de B.I.R.P., au fost luate în considerare de Consiliul Superior al Magistraturii, regăsindu-se fie în documentul amintit, fie în conţinutul „Îndrumarului de bune practici privind activitatea judecătorilor și procurorilor în spațiul social media/platformele on-line”.


Capitolul X Activitatea desfăşurată de Ministerul Public în vederea realizării recomandărilor Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV)

În cursul anului 2019, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a

întocmit şi transmis către Ministerul Justiţiei două rapoarte privind progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Astfel, primul raport, transmis la data de 14 martie 2019, a relevat progresele înregistrate în perioada noiembrie 2018 – februarie 2019 referitoare la: urmărirea penală privind infracțiunile de mica corupție, evaziunea fiscală, spălarea banilor, contrabanda, conflictul de interese/folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, frauda şi corupţia în achiziţiile publice; activitatea proprie a PICCJ – Secţia de urmărire penală şi criminalistică; activitatea judiciară; evoluţii legislative; alte măsuri (eficientizarea activităţii de urmărire penală, asigurarea integrității corpului profesional şi promovarea standardelor etice profesionale).

Al doilea raport, transmis Ministerului Justiţiei în luna iunie 2019, a vizat progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în perioada martie – iunie 2019, mai exact rezultatele obţinute de Ministerul Public în lupta împotriva combaterii fenomenului corupţiei în general, datele statistice privind infracţiunile de corupție, evaziunea fiscală, spălarea banilor, contrabanda, folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, frauda şi corupţia în achiziţiile publice, precum şi cu privire la celelalte domenii şi aspecte menţionate mai sus.

Ministerul Public a urmărit prin toată activitatea desfăşurată să dea eficienţă principiului constituţional al cooperării loiale între autorităţi/puterile statului, sens în care reprezentații Ministerului Public au participat ori de câte ori au primit invitații la lucrările comisiilor parlamentare, ale grupurilor de lucru în care s-au dezbătut modificări legislative având ca obiect legile de organizare judiciară şi codurile penale.

De asemenea, s-a participat activ la lucrările grupurilor de lucru/platformelor constituite în contextul monitorizării şi implementării Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 şi Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020. S-a răspuns la interpelările/întrebările formulate de membrii Parlamentului si redirecționate de ministrul Justiției, care au legătură cu activitatea Ministerului Public.

Procurorul general al PÎCCJ ori înlocuitorul de drept al acestuia a participat, de fiecare dată, la şedinţele Comitetului de Management Strategic (COMS), iar, totodată, un reprezentant al instituţiei noastre a asigurat participarea la reuniunile grupului de lucru tehnic (GTL), care sprijină COMS în activitatea curentă.

Activitatea de urmărire penală a cazurilor de corupţie şi asimilate acesteia pune în evidență voința de combatere a acestui fenomen şi caracterul ireversibil al progreselor realizate anterior. Lupta împotriva corupţiei şi recuperarea produsului infracțional s-au aflat între prioritățile constante ale Ministerului Public încă de la instituirea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.


În pofida unor situaţii izolate în care instanţele judecătoreşti au constatat încălcarea unor norme procedurale ori au pronunţat soluţii de achitare, anchetele penale s-au desfăşurat cu luarea în considerare a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi s-a urmărit asigurarea unui proces penal echitabil, prin observarea garanţiilor legale ale părţilor.

În ceea ce priveşte numirea procurorilor de rang înalt, conducerea PICCJ a propus amendarea sistemului actual prin introducerea avizului conform al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii la numirea şi revocarea din funcţie a procurorilor prevăzuţi la art. 54 alin. l din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

La nivel intern, a fost consolidat un mecanism care permite monitorizarea periodică a principalilor indicatori, dar şi adaptarea strategiilor regionale anticorupţie la evoluţiile fenomenului infracţional. Astfel, sunt colectate periodic date statistice privind toţi indicatorii de referinţă pentru MCV, cum ar fi cauzele de soluţionat (pe categorii de infracţiuni), cauzele soluţionate, numărul de trimiteri în judecată, numărul de inculpaţi trimişi în judecată, calitatea inculpaţilor, valoarea măsurilor asigurătorii, valoarea prejudiciilor cauzate, pedepsele aplicate, inclusiv natura şi modalitatea de executare.

La fel ca în anii precedenţi, unul din obiectivele strategice ale Ministerului Public a vizat centrarea activităţii procurorilor pe continuarea combaterii corupţiei, sens în care, la nivelul Serviciului de îndrumare şi control a continuat activitatea de monitorizare a cauzelor având ca obiect infracţiuni de mică corupţie, unul dintre domeniile atent monitorizate de MCV. Astfel, au fost analizate şi evaluate cauzele instrumentate de procurori pentru a se stabili în ce măsură au fost atinse rezultatele preconizate, în funcţie de riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie, specifice fiecărei circumscripţii teritoriale, astfel cum au fost anterior identificate în strategiile locale de combatere a acestui fenomen, elaborate de parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale.

De asemenea, au fost întocmite analize ale activităţii procurorilor din domeniile care interesează MCV, cu menţiunea că în unele situaţii analizele au fost urmate de controale tematice, verificări generale şi punctuale, totodată, fiind efectuate şi controale în situații deosebite, ca urmare a semnalării de către orice persoană, inclusiv mass-media, a unor aspecte negative în legătură cu modul în care sunt îndeplinite sarcinile de serviciu.

Scopul acestor măsuri a vizat eficientizarea activității organelor de urmărire penală, uniformizarea practicii parchetelor, crearea unor baze de date utile în activitatea procurorilor, impulsionarea efectuării unor anchete penale efective, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei şi, într-un termen rezonabil, creşterea gradului de efectivitate în recuperarea prejudiciilor produse prin infracţiuni, identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor care afectează activitatea parchetelor şi luarea de măsuri pentru remedierea lor, asigurarea unor standarde înalte de integritate profesională, ş.a.

La data de 22 octombrie 2019 a fost dat publicităţii Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi verificare (MCV). Acesta este însoţit, conform practicii anterioare a Comisiei, de Raportul tehnic.

Comisia Europeană a concluzionat că, în perioada care s-a scurs de la ultimul raport, a trebuit să își revizuiască în mod frecvent analiza cu privire la evoluțiile din România legate de reforma sistemului judiciar și de lupta împotriva corupției. De fiecare dată,


Comisia a constatat o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, subliniată și în raportul său din noiembrie 2018.

În luna mai 2019, Comisia a informat autoritățile române că, dacă nu fac în scurt timp îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, se vor lua măsuri în temeiul Cadrului Uniunii Europene pentru consolidarea statului de drept, care prevede un dialog pentru abordarea preocupărilor legate de statul de drept.

Comisia a salutat faptul că, în luna iunie 2019, Guvernul României și-a exprimat dorința de a-și reconsidera abordarea și că au fost depuse eforturi pentru a se crea noi mecanisme de consultare și de dialog cu sistemul judiciar, așteptând cu interes ca autoritățile române competente să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură.

Pentru a se realiza progrese în această direcție, Comisia a apreciat că vor trebui luate măsuri concrete, de ordin legislativ și administrativ, pentru a se pune în aplicare recomandările prezentate în raport, iar instituțiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției.

În finalul raportului, Comisia Europeană a arătat că recomandările trebuie puse în aplicare dacă se dorește repunerea procesului de reformă pe calea cea bună și reintrarea pe traiectoria încheierii Mecanismului de Cooperare şi Verificare, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017.

Concluzii și măsuri: Ministerul Public manifestă ferm angajamentul de a contribui la continuarea şi

consolidarea în mod ireversibil a progreselor în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, de a coopera activ şi loial cu toţi actorii cu rol în îndeplinirea obiectivelor asumate la momentul intrării în Uniunea Europeană, pentru a garanta că România este un stat de drept în care o justiţie eficientă asigură pe deplin respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor Uniunii Europene.

La fel ca în anii precedenți, Ministerul Public a demonstrat că are determinarea şi capacitatea de a contracara toate formele de corupție în variate domenii și la toate nivelurile.

Va fi acordată în continuare atenția cuvenită îndeplinirii măsurilor și indicatorilor cuprinși în Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, precum și în planul de acțiune aferent Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2015-2020.

În acord cu poziţiile constante adoptate anterior, Ministerul Public îşi reafirmă disponibilitatea de a contribui, în limita atribuțiilor specifice, la îndeplinirea recomandărilor prevăzute în Raportul MCV, pe baza cooperării loiale și dialogului constructiv între puterile statului.


Capitolul XI Concluzii şi principalele obiective ale Ministerului Public pentru anul 2020

În anul 2019, procurorii și-au desfășurat activitatea în vederea îndeplinirii rolului lor

constituțional, pentru apărarea odinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și a supremației legii.

Caracteristicile activității procurorilor au fost și în anul 2019 volumul mare al cauzelor de soluționat, complexitatea deseori ridicată imprimată de obiectul și natura acestora, numărul mare de persoane implicate, diversitatea ariilor sociale și juridice din aceste spețe, abordarea multidisciplinară.

Demersurile de modernizare și consolidare instituțională au devenit mai imperioase în contextul ritmului alert de dezvoltare și transformare a societății românești și comunitare, al exigenței sporite a individului față de responsabilitățile autorităților, al necesității de a asigura un act de justiție modern, rapid și care să răspundă cerințelor cetățenilor. Factorii decizionali de la toate palierele au urmărit luarea măsurilor pentru eficientizarea activității în condițiile în care volumul de activitate se menține constant foarte mare. Utilizarea mai eficace a resurselor umane și materiale constituie un test imediat, dar și de lungă durată pentru manageri.

Astfel, se poate observa sporirea fermității în activitatea de urmărire penală și accentul pus pe stabilirea de priorități și finalitate judiciară concretizate în creșterea numărului de inculpați persoane fizice trimiși în judecată (cu 5,7% față de anul precedent), cu atât mai reprezentativ cu cât ponderea cauzelor în care s-a dispus trimiterea în judecată din totalul cauzelor soluționate este cea mai mare din ultimii 10 ani, respectiv 9,1%.

Deși numeric sunt mai mulți inculpați achitați față de anul precedent, se poate observa că a scăzut ponderea inculpaților achitați definitiv din totalul inculpaților trimiși în judecată (2,1% în 2019 față de 2,2% în anul 2018). Tot din perspectiva calității activității, se remarcă și o scădere semnificativă (de cca.13%) a numărului cauzelor restituite de instanțele de judecată. Se evidențiază și tendința de reducere a numărului de inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv.

Activitatea de analizare și unificare a practicii judiciare a constituit o prioritate a Ministerului Public, fiind realizată prin examinarea hotărârilor judecătorești în vederea identificării problemelor de drept soluționate diferit de către instanțele de judecată, declararea recursului în interesul legii, întocmirea punctelor de vedere atunci când titularul sesizării nu este procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și formularea unor puncte de vedere la solicitarea parchetelor.

Opiniile sunt fundamentate argumentativ cu referiri la jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Au fost luate măsuri pentru aducerea la îndeplinire a obiectivelor asumate prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia, precum și prin Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 și


Planul de integritate pentru implementarea acesteia aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Deopotrivă, Ministerul Public a acționat în mod ferm și constant în vederea îndeplinirii obiectivelor de referință stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

În vederea întăririi capacității operaționale a parchetelor în activitatea de combatere a infracționalității, dotării corespunzătoare, dezvoltării unor softuri și sisteme informatice, precum și consolidării pregătirii profesionale a procurorilor, s-a realizat în anul 2019 o bogată activitate de implementare a programelor cu finanțare externă, în calitate de autoritate contractantă sau partener. A continuat derularea proiectelor inițiate în cadrul Programului Operațional pentru Capacitatea Administrativă 2014-2020 și a fost dat startul unui nou exercițiu al Mecanismului Financiar Norvegian.

Activitatea de îndrumare și control a vizat coordonarea și uniformizarea modului de lucru al procurorilor, eficientizarea activității în domeniile prioritare de acțiune ale Ministerului Public, identificarea și analizarea deficiențelor sistemice și punctuale, luarea măsurilor manageriale care se impun. Astfel, au fost efectuate controale tematice și au fost elaborate analize, studii, sinteze de jurisprudență care au fost transmise parchetelor.

De asemenea, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a acordat o atenție deosebită segmentului de cooperare judiciară internațională și de dezvoltare a relațiilor bilaterale cu anumiți parteneri strategici ori tradiționali ai Ministerului Public.

În ceea ce privește imaginea instituțională a Ministerului Public, s-a urmărit adoptarea unor standarde de comunicare publică de natură să asigure echilibrul între nevoia publicului de a fi informat și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, mai ales dreptul la protecția vieții private și prezumția de nevinovăție. A continuat prezența activă în social media, precum și procesul de transparentizare a activității în acord cu prevederile legislației naționale și comunitare. Au fost realizate demersuri pentru aplicarea principiilor și cerințelor Regulamentului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Ministerul Public a urmărit să coopereze loial și în cadru legal cu celelalte puteri ale statului. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exprimat de fiecare dată disponibilitatea la dialog în vederea găsirii acelor soluții legislative care să corespundă standardelor europene, să fie conforme angajamentelor internaționale ale României și să protejeze membrii societății de infracționalitate.

Din perspectiva gradului de îndeplinire a obiectivelor și ariilor prioritare29 stabilite pentru activitatea parchetelor în anul 2019, pot fi menționate următoarele:

29 Acestea au fost următoarele: 1. Consolidarea progreselor obținute în domeniul combaterii corupției, spălării banilor, evaziunii fiscale, infracțiunilor

împotriva mediului și a patrimoniului cultural, infracțiunilor silvice. 2. Combaterea infracțiunilor de violență. 3. Protecția victimelor infracțiunilor, în special a victimelor violenței domestice, minorilor, ale disriminării de orice tip,

ale traficului de persoane, victimelor aflate în situații vulnerabile, ale infracțiunilor motivate de ură. 4. Intensificarea demersurilor pentru recuperarea prejudiciilor comise prin infracțiuni și a produsului infracțiunii. 5. Întărirea componentei de cooperare judiciară internațională. 6. Exercitarea cu rsponsabilitate a actului managerial.


1. Pe fondul efectelor generate de deciziile Curții Constituționale nr.51/2016 și nr.26/2019, se constată un trend ușor negativ în ceea ce privește cauzele având ca obiect infracțiuni de corupție cu finalitate judiciară. Analiza acestora evidențiază că investigațiile procurorilor au fost centrate pe domeniile prioritare de acțiune stabilite prin strategiile regionale de combatere a corupției, în condițiile în care în anul 2018 a fost inițiat un proces de actualizare a acestora. Astfel, au fost avute în vedere ca principale zone afectate de corupție administrația publică locală și centrală, educația, sănătatea și sectorul ordinii și siguranței publice. Una din cele mai vizate activități este cea a achizițiilor publice, caz în care investigațiile penale au avut ca obiect fapte de corupție propriu-zisă ori de abuz în serviciu în legătură cu atribuirea și executarea contractelor de achiziții publice. Altă zonă vulnerabilă o reprezintă cea de constatare a contravențiilor de către organele abilitate. Calitatea persoanelor trimise în judecată în cauze de mare și mică corupție este în general aceeași cu ultimii ani.

Se observă o creștere substanțială a numărului de trimiteri în judecată în cauzele având ca obiect spălarea banilor (35,8%) și mediul înconjurător (100%), precum și continuarea unei tendințe de descreștere a acestui indicator la infracțiunile de evaziune fiscală (-6,4%) și contra fondului forestier (-4,9%).

2. Referitor la combaterea infracțiunilor de violență, procurorii au urmărit aplicarea cu fermitate a prevederilor legale, inclusiv în ce privește luarea măsurilor preventive. Activitatea grupărilor de criminalitate organizată care apelează la metode violente este în atenția DIICOT.

Un aspect pozitiv constă în activitatea de conștientizare și formare profesională a procurorilor, sens în care este de subliniat că, în luna iunie 2019, s-a organizat și desfășurat o sesiune cu tema „Investigarea infracțiunilor de mare violență”, cu participarea procurorilor criminaliști de la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale, a polițiștilor din cadrul serviciilor de investigații criminale ale inspectoratelor de poliție județene și al structurilor centrale ale I.G.P.R., reuniunea desfășurându-se pe două componente: o componentă științifică și de pregătire profesională, constând în expuneri și analize ale unor noi metode de investigații criminalistice ori de urmărire penală (spre exemplu, noutăți în extrapolarea de date – profiling) și o componentă cu caracter competitiv și de schimb de bune practici, constând în expunerea unor cauze complexe și premierea muncii de anchetă. Materialele prezentate și rezultatele sesiunii au fost diseminate la nivelul tuturor parchetelor de pe lângă tribunale și inspectoratelor județene de poliție.

3. A continuat implementarea dispozițiilor Ordinului nr.144/2017 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind crearea unui mecanism de protecție a persoanelor instituționalizate aflate în situații vulnerabile. Printre tendințele cele mai semnificative ale mecanismului din ultimii ani, în mod generic, trebuie menționate creșterea numărului de rechizitorii, creșterea numărului de cauze înregistrate și soluționate în această materie, implicarea mai activă a procurorilor în instrumentarea cauzelor penale având ca obiect infracțiuni comise asupra victimelor aflate în situații vulnerabile, precum și multiplicarea cazurilor de sesizare din oficiu a organelor de urmărire penală.

Pentru procurorii care au fost desemnați să facă parte din rețeaua de procurori specializați în instrumentarea cauzelor cu minori au fost organizate trei stagii de formare


profesională cu participarea unor experți români și francezi. S-a urmărit familiarizarea cu tehnicile de audiere a minorilor victime și particularitățile psihologice ale minorilor.

Deși în termeni absoluți cifrele nu sunt substanțiale, se remarcă și creșterea cu 100% a numărului de trimiteri în judecată la infracțiunile prevăzute de O.U.G. nr.31/2002.

4. Referitor la indicatorul „prejudicii constatate în cauzele în care inculpații au fost trimiși în judecată", se constată că, față de anul 2018, acesta a crescut cu 45,9% la valoarea în lei (4.553.430.391 lei), scăzând valoarea în euro cu 45,6% (32.530.017 euro). De asemenea, valoarea măsurilor asigurătorii dispuse a scăzut în raport cu anul 2018 cu 38,9% (1.346.887.204 lei).

5. În condițiile în care numeroase funcții de conducere de la diferite niveluri sunt vacante, se observă ca o caracteristică generală exercitarea cu responsabilitate a atribuțiilor specifice. Au fost depuse diligențe pentru asigurarea calității actului de justiție, alocarea resurselor în raport de obiective și priorități, crearea unui climat corespunzător pentru desfășurarea activității și gestionarea situațiilor de criză. În anul 2019 se înregistrează mai puține cazuri de încălcare a normelor deontologice și de integritate. Au fost luate măsuri pentru uniformizarea modului de acțiune prin consultări periodice ale procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel în probleme ce țin de politica de resurse umane, drepturi salariale, aspecte controversate din practica judiciară. Au fost respectate standardele de comunicare externă cu luarea în considerare a prezumției de nevinovăție și necesitatea publicului de a fi informat.

În concluzie, Ministerul Public și-a îndeplinit misiunea constituțională de reprezentare a intereselor generale ale societății, de apărare a drepturilor și libertăților cetățenilor și este pregătit pentru provocările viitoare.

Având în vedere cele de mai sus, se stabilesc următoarele obiective generale ale

activității Ministerului Public: 1. Creșterea continuă a calității actelor de urmărire penală, corelat cu reducerea

numărului de achitări definitive și evidențierea dimensiunii de conformitate cu drepturile fundamentale;

2. Exercitarea fermă a actului managerial și a controlului (în toate formele sale) de către procurorii cu funcții de conducere;

3. Contribuția la constatarea îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV; 4. Dezvoltarea climatului de competitivitate la nivelul categoriilor de funcții operative; 5. Inițierea demersurilor pentru trecerea graduală a poliției judiciare în cadrul

Ministerului Public. Priorități pentru anul 2020: 1. Îmbunătățirea activității manageriale pentru procurorii cu funcții de conducere. 2. Elaborarea unei tematici de analiză a noilor coduri. 3. Consolidarea progreselor obținute în domeniul combaterii corupției, spălării

banilor, evaziunii fiscale, infracțiunilor împotriva mediului și infracțiunilor silvice.


4. Protecția victimelor infracțiunilor, în special a victimelor violenței domestice, minorilor, ale disriminării de orice tip, ale traficului de persoane, victimelor aflate în situații vulnerabile, ale infracțiunilor motivate de ură.

5. Intensificarea demersurilor pentru recuperarea prejudiciilor comise prin infracțiuni și a produsului infracțiunii.

6. Îmbunătățirea continuă a abilităților de gestionare a cauzelor, în special a celor în care s-au dispus măsuri preventive și instrumentarea se realizează de către poliția judiciară.

* * *


A N E X E

ANEXA NR. 1 - Documentar privind activitatea Ministerului Public în anul 2019, rezultată din datele statistice, comparativ cu anii 2009-2018

A. ACTIVITATEA DE URMĂRIRE PENALĂ

I. VOLUM

ANUL

1. NUMĂRUL CAUZELOR DE SOLUŢIONAT

TOTAL,

din care:

la urmărire

proprie

pondere

în total (%)

la organele

de cercetare

pondere

în total (%)

2010 1.513.272 71.599 4,7 1.441.673 95,3

2011 1.656.130 72.731 4,4 1.583.399 95,6

2012 1.756.001 75.713 4,3 1.680.288 95,7

2013 1.826.427 78.376 4,3 1.748.051 95,7

2014 1.880.309 78.713 4,2 1.801.596 95,8

2015 1.832.463 83.325 4,5 1.749.138 95,5

2016 1.776.215 89.743 5,1 1.686.472 94,9

2017 1.752.067 84.045 4,8 1.668.022 95,2

2018 1.753.540 83.953 4,8 1.669.587 95,2

2019 1.766.900 82.498 4,7 1.684.402 95,3

% 2019

+/- 2018 +0,8 -1,7 - +0,9 -

ANUL

2. NUMĂRUL CAUZELOR SOLUŢIONATE

TOTAL,

din

care:

pondere

în total cauze

de soluţionat (%)

la

urmărire proprie

pondere

în total cauze

de soluţionat la urm. proprie

(%)

la

organele

de cercetare

pondere

în total cauze

de soluţionat

la organele.

de cercetare (%)

2010 518.219 34,2 36.720 51,3 481.499 33,4

2011 579.322 35,0 36.633 50,4 542.689 34,3

2012 591.025 33,7 34.441 45,5 556.584 33,1

2013 635.759 34,8 38.210 48,8 597.549 34,2

2014 674.182 35,9 34.415 43,7 639.767 35,5

2015 644.391 35,2 34.724 41,7 609.667 34,9

2016 569.673 32,1 35.085 39,1 534.588 31,7

2017 533.040 30,4 33.096 39,4 499.944 30,0

2018 543.971 31,0 33.632 40,1 510.339 30,6

2019 548.692 31,1 32.598 39,5 516.094 30,6

% 2019

+/- 2018 +0,9 - -3,1 - +1,1 -


ANUL

3. NUMĂRUL CAUZELOR SOLUŢIONATE PRIN TRIMITERE ÎN JUDECATĂ

(prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției)*

TOTAL,

din care:

pondere

în total cauze soluţionate

(%)

la

urmărire proprie

pondere

în total cauze soluţionate

la urmărire proprie (%)

la

organele

de cercetare

pondere

în total cauze soluţionate la organele de

cercetare (%)

2010 41.934 8,1 4.112 11,2 37.822 7,9

2011 43.826 7,6 3.993 10,9 39.833 7,3

2012 42.364 7,2 3.944 11,5 38.420 6,9

2013 47.072 7,4 4.344 11,4 42.728 7,2

2014 36.604 5,4 3.882 11,3 32.722 5,1

2015 42.749 6,6 4.062 11,7 38.687 6,3

2016 47.682 8,4 4.420 12,6 43.262 8,1

2017 45.931 8,6 4.312 13,0 41.619 8,3

2018 46.441 8,5 4.300 12,8 42.141 8,3

2019 49.838 9,1 4.407 13,5 45.431 8,8

% 2019

+/-2018 +7,3 - +2,5 - +7,8 -

*Datele din perioada 2010- 2013 se referă doar la cauzele soluționate prin rechizitorii.

ANUL


PRIN NETRIMITERE ÎN JUDECATĂ

5. NUMĂRUL CAUZELOR

CU ALTE SOLUȚII

(REUNIRI, DECLINĂRI, ETC.)

TOTAL,

din care:

RENUNȚARE LA

URMĂRIREA PENALĂ*

CLASARE** TOTAL,

din care:

la

urmărire

proprie

la

organele

de cercetare

2010 476.285 101.972 374.313 107.686 10.659 97.027

2011 535.496 128.148 407.348 110.314 10.641 99.673

2012 548.661 142.332 406.329 101.169 11.272 89.897

2013 588.687 159.268 429.419 100.036 10.592 89.444

2014 637.578 86.883 550.695 96.893 12.224 84.669

2015 601.642 134.436 467.206 92.678 11.691 80.987

2016 521.991 89.725 432.266 88.840 13.803 75.037

2017 487.109 71.190 415.919 88.609 10.517 78.092

2018 497.530 74.081 423.449 81.354 11.020 70.334

2019 498.854 70.601 428.253 73.627 9.457 64.170

% 2019

+/- 2018 +0,3 -4,7 +1,1 -9,5 -14,2 -8,8

*Datele din perioada 2010 - 2013 se referă la cauzele soluționate în temeiul art. 18¹ C.p. 1969.

** Datele din perioada 2010 - 2013 se referă la cauzele soluționate prin alte soluții de netrimitere în judecată în afară

de cele în temeiul art. 18¹ C.p. 1969.


ANUL

6. NUMĂRUL CAUZELOR RĂMASE NESOLUŢIONATE (fără cauzele cu A.N.)

TOTAL,

din

care:

pondere în total cauze

de soluţionat

(%)

la

urmărire proprie

pondere în

total cauze de soluţionat la

urmărire proprie (%)

la

organele

de cercetare

pondere în

total cauze de soluţionat la organele de

cercetare (%)

2010 390.825 25,8 21.701 30,3 369.124 25,6

2011 394.320 23,8 23.018 31,6 371.302 23,4

2012 450.433 25,7 28.109 37,1 422.324 25,1

2013 438.890 24,0 27.410 35,0 411.480 23,5

2014 511.215 27,2 29.488 37,5 481.727 26,7

2015 510.505 27,9 34.193 41,0 476.312 27,2

2016 528.716 29,8 37.809 42,1 490.907 29,1

2017 544.473 31,1 38.109 45,3 506.364 30,4

2018 556.712 31,7 36.817 43,9 519.895 31,1

2019 564.883 32,0 37.918 46,0 526.965 31,3

% 2019

+/- 2018 +1,5 - +3,0 - +1,4 -

ANUL

7. NUMĂRUL CAUZELOR CU AUTORI NECUNOSCUŢI RĂMASE NESOLUŢIONATE

TOTAL,

din care:

l a u r m ă r i r e p r o p r i e la

organele

de

cercetare

Total,

din care:

omor

art. 188-189 C.p.

loviri sau

vătămări cauzatoare

de moarte

art. 195 C.p.

uciderea ori vătămarea

nou născutului de către mamă

art. 200 C.p.

2010 496.542 2.519 368 46 33 494.023

2011 572.174 2.439 371 38 44 569.735

2012 613.374 1.891 379 30 41 611.483

2013 651.742 2.164 355 26 36 649.578

2014 598.019 2.586 405 28 27 595.433

2015 584.889 2.717 503 29 26 582.172

2016 588.986 3.046 542 31 26 585.940

2017 585.945 2.323 577 33 26 583.622

2018 571.503 2.484 633 36 24 569.019

2019 579.698 2.525 690 35 23 577.173

% 2019

+/-2018 +1,4 +1,7 +9,0 -2,8 -4,2 +1,4


ANUL

8. NR. SUSPECȚILOR ŞI

INCULPAŢILOR DIN CAUZELE

SOLUŢIONATE*

9. NR. INCULPAŢILOR TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

(prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere

a vinovăției) **

TOTAL,

din care:

PERSOANE

FIZICE

PERSOANE

JURIDICE

TOTAL,

din care:

pond. în total susp. şi inculp.

din cauzele soluţ. (%)

PERSOANE

FIZICE

PERSOANE

JURIDICE

2010 246.115 245.827 288 56.978 23,2 56.949 29

2011 246.056 245.635 421 61.086 24,8 60.980 106

2012 216.722 216.195 527 59.866 27,6 59.739 127

2013 225.742 224.688 1.054 65.898 29,2 65.711 187

2014 192.786 191.548 1.238 50.700 26,3 50.342 358

2015 182.360 180.287 2.073 59.228 32,5 58.909 319

2016 146.859 145.851 1.008 64.209 43,7 63.722 487

2017 133.350 132.313 1.037 60.185 45,1 59.839 346

2018 134.161 133.354 807 58.979 44,0 58.737 242

2019 134.352 133.339 1.013 62.311 46,4 62.072 239

% 2019 +/- 2018

+0,1 - +25,5 +5,6 - +5,7 -1,2

*Datele din perioada 2010 - 2013 se referă la numărul învinuiților și inculpaților din cauzele soluționate.

**Datele din perioada 2010 – 2013 se referă la numărul inculpaților trimiși în judecată prin rechizitorii.

ANUL

10. NR. SUSPECȚILOR ŞI INCULPAŢILOR

NETRIMIŞI ÎN JUDECATĂ*

11. NR. INCULPAŢILOR

PERSOANE FIZICE ARESTAŢI

PREVENTIV

AFLAŢI ÎN CURS DE URMĂRIRE

LA SFÂRSITUL PERIOADEI

TOTAL,

din care:

PERSOANE

FIZICE

PERSOANE

JURIDICE

2010 189.137 188.878 259 812

2011 184.970 184.655 315 934

2012 156.856 156.456 400 933

2013 159.844 158.977 867 932

2014 142.086 141.206 880 809

2015 123.132 121.378 1.754 773

2016 82.650 82.129 521 829

2017 73.165 72.474 691 986

2018 75.182 74.617 565 1.572

2019 72.041 71.267 774 1.818

% 2019

+/-2018 -4,2 -4,5 +37,0 +15,6

*Datele din perioada 2010 - 2013 se referă la numărul învinuiților și inculpaților netrimiși în judecată.


II. O P E R A T I V I T A T E

ANUL

1.NUMĂRUL CAUZELOR

SOLUŢIONATE PÂNĂ ÎN 6 LUNI

DE LA SESIZARE

(inclusiv cauzele cu A.N.)*


ÎNTRE 6 LUNI ŞI 1 AN

DE LA SESIZARE


TOTAL,

din care:

pondere în

total cauze soluţionate (%)

TOTAL,

din care:

pondere în


2010 372.026 71,8 79.035 15,3

2011 401.056 69,2 86.162 14,9

2012 414.953 70,2 87.979 14,9

2013 411.337 64,7 114.269 18,0

2014 273.949 40,6 122.696 18,2

2015 256.458 39,8 135.582 21,0

2016 234.596 41,2 124.069 21,8

2017 198.423 37,2 110.024 20,6

2018 189.396 34,8 105.001 19,3

2019 184.122 33,6 101.744 18,5

% 2019

+/- 2018 -2,8 - -3,1 -

*Datele din perioada 2010 - 2013 nu cuprind cauzele cu autor necunoscut.

ANUL

3.NUMĂRUL CAUZELOR

SOLUŢIONATE PESTE

1 AN DE LA SESIZARE



DUPĂ ÎMPLINIREA

TERMENULUI DE PRESCRIPȚIE


TOTAL,

din care:

pondere în


TOTAL,

din care:

pondere în


2010 66.741 12,9 417 0,1

2011 91.333 15,8 771 0,1

2012 87.649 14,8 444 0,1

2013 109.103 17,2 1.050 0,2

2014 162.071 24,0 115.466 17,1

2015 177.902 27,6 74.449 11,6

2016 151.150 26,5 59.858 10,5

2017 159.292 29,9 65.301 12,3

2018 166.157 30,5 83.417 15,3

2019 174.137 31,7 88.689 16,2

% 2019

+/- 2018 +4,8 - +6,3 -

*Datele din perioada 2010 - 2013 nu cuprind cauzele cu autor necunoscut.


ANUL

5.NUMĂRUL CAUZELOR RĂMASE

NESOLUŢIONATE PÂNĂ ÎN

6 LUNI DE LA SESIZARE

(fără cauzele cu A.N.)


NESOLUŢIONATE ÎNTRE

6 LUNI ȘI 1 AN DE LA SESIZARE


TOTAL,

din care:

pondere în

total cauze rămase nesoluţionate (%)

TOTAL,

din care:

pondere în


2010 245.850 62,9 73.273 18,7

2011 236.300 59,9 75.931 19,3

2012 275.032 61,1 86.278 19,2

2013 232.588 53,0 91.962 21,0

2014 236.750 46,3 109.041 21,3

2015 238.152 46,7 101.046 19,8

2016 226.289 42,8 110.304 20,9

2017 184.866 34,0 112.367 20,6

2018 178.512 32,1 113.726 20,4

2019 191.857 34,0 116.157 20,6

% 2019

+/- 2018 +7,5 - +2,1 -

ANUL


NESOLUŢIONATE DE PESTE

1 AN DE LA SESIZARE



NESOLUŢIONATE DE PESTE

6 LUNI DE LA

ÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE


TOTAL,

din care:

pondere în


TOTAL,

din care:

pondere în


2010 71.702 18,3 36.554 9,4

2011 82.089 20,8 35.467 9,0

2012 89.123 19,8 43.831 9,7

2013 114.340 26,1 47.750 10,9

2014 165.424 32,4 82.539 16,1

2015 171.307 33,6 112.386 22,0

2016 192.123 36,3 150.857 28,5

2017 247.240 45,4 193.799 35,6

2018 264.474 47,5 230.608 41,4

2019 256.869 45,5 251.210 44,5

% 2019

+/- 2018 -2,9 - +8,9 -


III. CALITATE - FERMITATE

ANUL

1.NR. INCULPAŢILOR

PERSOANE FIZICE TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

(PRIN RECHIZITORII ȘI ACORDURI DE

RECUNOAȘTERE A VINOVĂȚIEI)

ARESTAŢI PREVENTIV*

2. NR. DE SUSPECȚI ŞI INCULPAŢI

PERSOANE FIZICE FAŢĂ DE CARE

S-A ADOPTAT RENUNȚAREA

LA URMĂRIRE PENALĂ**

TOTAL,

din care:

pondere în total

inculpați persoane fizice trimişi în judecată (%)

TOTAL,

din care:

pondere în total suspecți şi inculpaţi persoane fizice din

cauzele soluţionate (%)

2010 8.659 15,2 129.972 52,9

2011 8.941 14,7 133.199 54,2

2012 9.988 16,7 113.101 52,3

2013 10.431 15,9 111.187 49,5

2014 7.040 14,0 49.135 25,7

2015 7.551 12,8 49.479 27,4

2016 6.791 10,7 32.876 22,5

2017 6.092 10,2 30.695 23,2

2018 5.900 10,0 30.657 23,0

2019 5.781 9,3 29.065 21,8

% 2019

+/- 2018 -2,0 - -5,2 -

*Datele din perioada 2010 – 2013 se referă la numărul inculpaților trimiși în judecată prin rechizitorii. **Datele din perioada 2010 – 2013 se referă la numărul învinuiților și inculpaților față de care s-a dispus aplicarea art.

181 C.p. 1969.

ANUL

3. NUMĂRUL INCULPAŢILOR PERSOANE FIZICE ȘI JURIDICE

ACHITAŢI DEFINITIV INDIFERENT DE PERIOADA TRIMITERII ÎN JUDECATĂ

TOTAL,

din care:

ponderea în

total inculpați

trimişi în judecată

(%)

Nr. achitaţi definitiv arestaţi

preventiv

Nr. inculpați minori achitaţi defintiv

2010 794 1,4 17 5

2011 1.105 1,8 38 19

2012 975 1,6 39 3

2013 853 1,3 40 9

2014 1.403 2,8 63 23

2015 1.193 2,0 40 7

2016 809 1,3 30 3

2017 1.036 1,7 63 12

2018 1.290 2,2 63 17

2019 1.329 2,1 123 28

% 2019

+/- 2018 +3,0 - +95,2 +64,7

*Datele din perioada 2010 - 2013 se referă doar la inculpații persoane fizice achitați definitiv indiferent de perioada

trimiterii în judecată.


ANUL

4. NUMĂRUL INCULPAŢILOR PERSOANE FIZICE

ARESTAŢI PREVENTIV NETRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

TOTAL,

din care:

ponderea în total inculpați persoane fizice arestaţi preventiv

în cauzele soluţionate (%)

2010 34 0,39

2011 41 0,46

2012 51 0,51

2013 42 0,40

2014 107 1,50

2015 155 2,01

2016 148 2,13

2017 165 2,64

2018 203 3,33

2019 243 4,03

% 2019

+/- 2018 +19,7 -

ANUL

5. NR. CAUZELOR RESTITUITE DE

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ

PRELIMINARĂ ȘI DE INSTANŢE*

6. NR. CAUZELOR ÎN CARE S-A

DISPUS INFIRMAREA

SAU REDESCHIDEREA

URMĂRIRII PENALE

(inclusiv cele desființate

conform art. 341 C.p.p.) TOTAL,

din care:

pondere în total cauze soluţionate prin trimitere în judecată (prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a

vinovăției) %

2010 74 0,18 4.672

2011 78 0,18 5.634

2012 77 0,18 5.143

2013 49 0,10 5.577

2014 161 0,44 4.319

2015 218 0,51 4.211

2016 219 0,46 5.050

2017 215 0,47 5.302

2018 236 0,51 4.746

2019 204 0,41 4.742

% 2019

+/- 2018 -13,6 - -0,1

*Datele din perioada 2010 - 2013 se referă la cauzele restituite de instanțe pentru refacerea urmăririi penale.


ANUL

7.PREJUDICII PRODUSE DE INCULPAȚII TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ

ÎN LEI ÎN EURO

VALOAREA MĂSURILOR ASIGURATORII

(NUMAI ÎN LEI)

2010 2.338.346.652 106.811.925 371.646.024

2011 2.172.092.270 249.074.742 1.024.979.707

2012 2.650.349.502 174.150.228 1.869.681.989

2013 8.072.917.300 135.168.085 1.920.392.286

2014 4.638.110.154 762.221.130 2.473.736.148

2015 9.867.919.647 218.397.429 12.850.523.417

2016 10.070.117.260 74.258.043 3.419.199.877

2017 2.679.121.458 109.939.512 1.617.063.406

2018 3.121.092.272 59.831.206 2.202.994.411

2019 4.553.430.391 32.530.017 1.346.887.204

% 2019

+/- 2018 +45,9 -45,6 -38,9

B. ACTIVITATEA JUDICIARĂ ÎN CAUZELE PENALE ŞI CIVILE

I. ÎN CAUZELE PENALE

ANUL

1. NUMĂR CONTESTAȚII, APELURI,

RECURSURI ÎN CASAȚIE ȘI

CONTESTAȚII ÎN ANULARE

DECLARATE DE PROCUROR

2. NUMĂR CONTESTAȚII, APELURI,

RECURSURI ÎN CASAȚIE ȘI CONTESTAȚII

ÎN ANULARE SOLUȚIONATE

DE INSTANȚE (DIN CELE DECLARATE

DE PROCUROR)

2010 11.234 9.990

2011 10.967 10.694

2012 9.910 9.552

2013 11.500 10.574

2014 11.222 10.484

2015 11.302 10.891

2016 11.374 10.963

2017 11.448 11.137

2018 10.571 10.523

2019 10.169 10.017

% 2019

+/- 2018 -3,8 -4,8


ANUL

3. NUMĂR CONTESTAȚII, APELURI, RECURSURI ÎN

CASAȚIE ȘI CONTESTAȚII ÎN ANULARE ADMISE DE

INSTANȚE

(din cele soluţionate, indiferent de perioada declarării

de procuror)

4. PROCENT DE ADMITERE

(fără cele retrase)

(%)

2010 6.566 65,9 2011 7.282 68,2

2012 6.564 68,8

2013 6.726 63,7

2014 7.104 68,8

2015 7.371 67,9

2016 7.234 66,1

2017 7.154 64,3

2018 6.771 64,4

2019 6.658 66,6

% 2019

+/- 2018 -1,7 -

ANUL 5. NR. PARTICIPĂRI ÎN

CAUZELE JUDECATE

6. NR. PARTICIPĂRI

ÎN ŞEDINŢA DE

JUDECATĂ

7. NR. HOTĂRÂRILOR

VERIFICATE ÎN VEDEREA

EXERCITĂRII CĂILOR DE

ATAC

2010 227.576 397.769 222.486 2011 234.630 348.714 222.109

2012 226.239 336.190 215.368

2013 242.836 349.727 208.981

2014 237.258 223.002 231.511

2015 269.574 234.105 244.496

2016 306.030 239.140 280.047

2017 341.532 257.134 307.396

2018 344.408 254.722 312.585

2019 343.015 251.409 313.676

% 2019

+/- 2018 -0,4 -1,3 +0,3

ANUL

8. NR. LUCRĂRI DE UNIFICARE A PRACTICII JUDICIARE

ÎNAINTATE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE (RECURSURI ÎN INTERESUL LEGII,

PUNCTE DE VEDERE SI CONCLUZII HOTĂRÎRI PREALABILE)

DECLARATE

DE PROCUROR*

SOLUŢIONATE DE INSTANŢĂ*

ADMISE*

PROCENT DE ADMITERE

(din soluţionate fără retrase)

(%)

2010 7 6 6 100,0 2011 8 8 6 75,0

2012 6 6 6 100,0

2013 4 4 4 100,0

2014 33 30 22 73,3

2015 39 40 28 70,0

2016 30 29 14 48,3


2017 37 37 22 59,5

2018 27 24 12 50,0

2019 33 34 33 97,1

% 2019

+/- 2018 +22,2 +41,7 +175,0 -

* Începând cu anul 2014, numărul lucrărilor ce au avut ca obiect unificarea practicii judiciare, înaintate la Înalta Curte

de Casație și Justiție include recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție, punctele de vedere vizând sesizările cu recurs în interesul legii de către ceilalți titulari

(Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiile de conducere ale curților de apel și Avocatul

Poporului) și concluziile formulate în cauzele în care instanța supremă a fost sesizată în vederea pronunțării unei

hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

II. ÎN CAUZELE CIVILE

ANUL

1. NUMĂR PLÂNGERI, APELURI,

RECURSURI ȘI CONTESTAȚII ÎN

ANULARE DECLARATE

DE PROCUROR

2. NUMĂR PLÂNGERI, APELURI,

RECURSURI ȘI CONTESTAȚII ÎN

ANULARE SOLUȚIONATE DE

INSTANȚE (DIN CELE DECLARATE DE PROCUROR)

2010 1.362 542

2011 642 886

2012 361 556

2013 229 245

2014 191 186

2015 150 144

2016 182 183

2017 104 112

2018 122 128

2019 158 154

% 2019

+/- 2018 +29,5 +20,3

ANUL

3. NUMĂR PLÂNGERI, APELURI, RECURSURI

ȘI CONTESTAȚII ÎN ANULARE ADMISE DE

INSTANȚE

(din cele soluţionate, indiferent de perioada

declarării de procuror)

4. PROCENT DE ADMITERE

(fără cele retrase)

(%)

2010 160 29,5

2011 630 71,1

2012 444 80,1

2013 162 66,1

2014 130 69,9

2015 90 63,4

2016 109 59,6

2017 72 64,3

2018 89 69,5

2019 87 57,2

% 2019

+/- 2018 -2,2 -


ANUL 5. NR. PARTICIPĂRI ÎN

CAUZELE JUDECATE

6. NR.

PARTICIPĂRI

ÎN ŞEDINŢA DE

JUDECATĂ

7. NR. HOTĂRÂRILOR

VERIFICATE ÎN VEDEREA

EXERCITĂRII CĂILOR DE

ATAC

2010 54.816 84.634 58.866

2011 65.867 83.200 69.849

2012 66.535 74.703 65.574

2013 53.449 68.176 54.592

2014 43.350 32.152 44.272

2015 42.607 32.375 46.808

2016 43.877 28.638 48.563

2017 42.565 25.230 48.198

2018 44.973 24.681 51.687

2019 49.933 25.081 56.574

% 2019

+/- 2018 +11,0 +1,6 +9,5

ANUL

8. NR. LUCRĂRI DE UNIFICARE A PRACTICII JUDICIARE

ÎNAINTATE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

(RECURSURI ÎN INTERESUL LEGII, PUNCTE DE VEDERE)

DECLARATE

DE PROCUROR*

SOLUŢIONATE DE INSTANŢĂ*

ADMISE*

PROCENT DE ADMITERE

(din soluţionate fără retrase)

(%)

2010 7 2 2 100,0

2011 21 21 19 90,5

2012 14 12 11 91,7

2013 17 17 17 100,0

2014 7 6 6 100,0

2015 18 20 20 100,0

2016 17 16 15 93,8

2017 18 19 18 94,7

2018 22 19 19 100,0

2019 20 20 19 95,0

% 2019

+/- 2018 -9,1 +5,3 - -

* Începând cu anul 2011, numărul lucrărilor ce au avut ca obiect unificarea practicii judiciare, înaintate la Înalta Curte de

Casație și Justiție include recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție și punctele de vedere vizând sesizările cu recurs în interesul legii de către ceilalți titulari

(Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiile de conducere ale curților de apel și Avocatul

Poporului).


C. ACTIVITATEA DE REZOLVARE A PLÂNGERILOR, CERERILOR, MEMORIILOR ȘI SESIZĂRILOR

ANUL

NUMĂRUL PLÂNGERILOR, CERERILOR, MEMORIILOR ȘI SESIZĂRILOR

TOTAL DE SOLUŢIONAT

din care:

SOLUŢIONATE,

din care:

pondere

în total

de soluţionat

(%)

ADMISE

pondere

în total

soluţionate

(%)

RĂMASE

NESOLUŢIONATE

LA SFÂRSITUL

PERIOADEI

pondere

în total

de soluţionat

(%)

2010 139.312 98.072 70,4 31.849 32,5 7.274 5,2

2011 153.709 108.900 70,8 35.057 32,2 7.853 5,1

2012 162.009 113.474 70,0 40.518 35,7 9.688 6,0

2013 168.479 119.682 71,0 44.297 37,0 10.663 6,3

2014 452.389 381.723 84,4 106.048 27,8 14.641 3,2

2015 498.986 424.266 85,0 173.499 40,9 16.367 3,3

2016 509.028 435.746 85,6 184.929 42,4 17.419 3,4

2017 501.443 434.187 86,6 170.814 39,3 18.167 3,6

2018 511.251 444.680 87,0 168.509 37,9 19.558 3,8

2019 502.481 430.515 85,7 172.121 40,0 21.167 4,2

% 2019

+/- 2018 -1,7 -3,2 - +2,1 - +8,2 -


ANEXA NR. 2 - Documentar privind starea infracțională în anul 2019, rezultată din datele statistice, comparativ cu anii 2009 – 2018

DATE GENERALE PE TOTAL INFRACŢIUNI

ANUL

TOTAL GENERAL INCULPAȚI

PERSOANE FIZICE

TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ* MEDIA

LA

100.000

LOCUITORI**

NUMĂR INCULPAȚI MINORI

TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

(prin rechizitorii și acorduri

de recunoaștere a vinovăției )

(prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției )

TOTAL

pondere în

total general inculpați persoane fizice trimişi în

judecată (%)

2010 56.949 280,6 3.955 6,9

2011 60.980 301,9 4.148 6,8

2012 59.739 297,3 4.035 6,8

2013 65.711 328,2 4.431 6,7

2014 50.342 252,3 2.966 5,9

2015 58.909 296,4 3.548 6,0

2016 63.722 322,5 3.883 6,1

2017 59.839 304,6 3.882 6,5

2018 58.737 300,7 3.704 6,3

2019 62.072 319,7 3.850 6,2

% 2019

+/- 2018 +5,7 - +3,9 -

*Datele din perioada 2010 – 2013 se referă la inculpații persoane fizice trimiși în judecată prin rechizitorii.

**Media la 100.000 locuitori se calculează utilizând datele referitoare la populația rezidentă la 1 ianuarie în fiecare an,

disponibile pe site-ul Institutului Național de Statistică.

I. INFRACŢIUNI PREVĂZUTE DE CODUL PENAL ŞI DE LEGILE SPECIALE

1. INFRACŢIUNI CONTRA PERSOANEI (ART. 188 – 227 C.P.)

ANUL

TOTAL

TRIMIŞI ÎN

JUDECATĂ

pondere în total general inculpați p.f.

trimişi în judecată (%)

omor

(art. 188 – 189 C.p.) accidente

mortale

de circulaţie (art. 192 C.p.)

accidente mortale

de muncă

(art. 192 C.p.)

TOTAL

din care:

faptă consumată

2010 10.624 18,7 1.008 319 747 22

2011 10.262 16,8 977 217 761 34

2012 9.781 16,4 1.014 202 683 39

2013 10.730 16,3 1.093 241 760 39

2014 9.462 18,8 1.004 380 445 49

2015 11.539 19,6 1.051 395 529 62

2016 12.694 19,9 919 371 418 67

2017 11.868 19,8 820 297 350 88

2018 11.590 19,7 868 289 359 86

2019 11.733 18,9 858 277 376 61

% 2019 +/- 2018

+1,2 - -1,2 -4,2 +4,7 -29,1


ANUL

loviri sau vătămări

cauzatoare

de moarte

(art. 195 C.p.)

trafic de persoane

(art. 210 C.p.)

trafic de

minori

(art. 211 C.p.)

proxenetism

(art. 213 C.p.)

viol

(art. 218 C.p.)

2010 100 415 191 43 507

2011 83 480 241 73 486

2012 84 536 276 76 440

2013 84 552 282 80 466

2014 78 183 350 137 469

2015 58 107 292 295 517

2016 72 119 195 178 561

2017 76 151 211 176 421

2018 65 120 169 201 483

2019 60 82 175 168 475

% 2019

+/- 2018 -7,7 -31,7 +3,6 -16,4 -1,7

2. INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI (ART. 228 – 256 C.P.)

ANUL

TOTAL TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ,

din care:



furt

(art. 228 -232 C.p.)

tâlhărie

(art. 233 -234 și 236

C.p.)

bancrută

(art. 240 -241 C.p.)

înşelăciune

(art. 244 -

245 C.p.)

distrugere

(art. 253 -255 C.p.)

2010 20.030 35,2 13.856 2.731 2 2.155 635

2011 22.454 36,8 16.528 2.644 1 2.070 568

2012 22.157 37,1 15.458 2.963 9 2.479 539

2013 24.264 36,9 17.010 2.847 7 2.933 617

2014 14.320 28,4 9.069 2.369 9 2.109 537

2015 16.083 27,3 9.996 2.499 2 2.436 771

2016 15.419 24,2 9.696 2.516 4 1.952 922

2017 13.916 23,3 8.439 2.207 6 1.875 1.010

2018 12.690 21,6 8.053 1.975 2 1.316 951

2019 12.840 20,7 8.047 2.017 7 1.319 1.077

% 2019

+/-2018 +1,2 - -0,1 +2,1 +250,0 +0,2 +13,2


3. INFRACŢIUNI PRIVIND AUTORITATEA ȘI FRONTIERA DE STAT (ART. 257 – 265 C.P.)

ANUL

TOTAL

TRIMIŞI ÎN

JUDECATĂ,

din care:*

pondere în

total general

inculpați p.f.

trimişi în

judecată (%)

ultraj

(art. 257 C.p.)

trecerea frauduloasă

a frontierei

de stat

(art. 262 C.p.)

trafic de migranți

(art. 263 C.p.)

2010 499 0,9 492 435 0

2011 401 0,7 392 365 5

2012 427 0,7 417 281 4

2013 439 0,7 424 196 0

2014 593 1,2 425 49 105

2015 648 1,1 446 31 154

2016 709 1,1 533 111 47

2017 811 1,4 502 135 145

2018 763 1,3 523 62 160

2019 755 1,2 552 97 92

% 2019

+/- 2018 -1,0 - +5,5 +56,5 -42,5

*Datele din perioada 2010 – 2013 se referă la inculpații persoane fizice trimiși în judecată pentru infracțiuni contra

autorității (art. 236 -244 C.p. 1969).

4. INFRACŢIUNI CONTRA ÎNFĂPTUIRII JUSTIȚIEI (ART. 266 – 288 C.P.)

ANUL

TOTAL

TRIMIŞI ÎN

JUDECATĂ,

din care:

pondere în

total general

inculpați p.f.

trimişi în

judecată (%)

2014 611 1,2

2015 800 1,4

2016 1.078 1,7

2017 1.090 1,8

2018 803 1,4

2019 815 1,3

% 2019

+/- 2018 +1,5 -


5. INFRACŢIUNI DE CORUPȚIE ȘI DE SERVICIU (ART. 289 – 309 C.P.)

ANUL

TO

TA

L T

RIM

IŞI Î

N

JUD

EC

AT

Ă,

din

car

e:*

po

nd

ere

în t

ota

l gen

eral

incu

lpaț

i p.f

.

trim

işi î

n ju

dec

ată

(%) Infracțiuni de corupție prevăzute de Codul penal

Legea

78/2000 -fapte de corupţie, din care

activitatea DNA

Total

infracțiuni de corupţie,

din care activitatea

DNA

luare de mită

(art. 289 C.p.)

dare de mită

(art. 290 C.p.)

trafic de influenţă

(art. 291 C.p.)

cumpărare de influență

(art. 292 C.p.)

2010 1.084 1,9 68 78 62

NU EXISTĂ DATE

726/600 934/600

2011 1.021 1,7 99 58 92 870/740 1.119/740

2012 1.043 1,7 141 76 84 625/451 926/451

2013 1.221 1,9 140 124 109 811/635 1.184/635

2014 1.414 2,8 291 127 65 37 844/708 1.364/708

2015 1.786 3,0 235 218 106 168 1.183/992 1.910/992

2016 1.795 2,8 183 212 84 64 1.109/925 1.652/925

2017 1.366 2,3 127 158 80 96 820/724 1.281/724

2018 1.243 2,1 125 212 87 121 397/326 942/326

2019 1.128 1,8 94 144 64 54 457/382 813/382

% 2019 +/- 2018

-9,3 - -24,8 -32,1 -26,4 -55,4 +15,1 -13,7

*Datele din perioada 2010 – 2013 se referă la inculpații persoane fizice trimiși în judecată pentru infracțiuni care aduc

atingere unor activități de interes public reglementate de lege (art. 246 -281 C.p. 1969).

INFRACŢIUNI DE CORUPȚIE ȘI DE SERVICIU (ART. 289 – 309 C.P.) - CONTINUARE

ANUL delapidare

(art. 295 C.p.)

abuz în serviciu

(art. 297 C.p.)

neglijenţă în serviciu

(art. 298 C.p.)

folosirea funcției pentru favorizarea

unor persoane (art. 301 C.p.)

2010 456 258 37 1

2011 414 74 43 11

2012 450 120 31 13

2013 565 108 55 51

2014 513 222 30 56

2015 577 259 66 58

2016 647 295 101 58

2017 592 145 31 49

2018 423 130 7 20

2019 544 75 8 10

% 2019

+/-2018 +28,6 -42,3 +14,3 -50,0


6. INFRACŢIUNI DE FALS (ART. 310 – 328 C.P.)

ANUL TOTAL TRIMIŞI

ÎN JUDECATĂ,

din care:



2010 487 0,9

2011 486 0,8

2012 481 0,8

2013 440 0,7

2014 434 0,9

2015 613 1,0

2016 678 1,1

2017 576 1,0

2018 620 1,1

2019 688 1,1

% 2019

+/- 2018 +11,0 -

7. INFRACŢIUNI CONTRA SIGURANȚEI PUBLICE (ART. 329 – 366 C.P.)

ANUL TOTAL TRIMIŞI

ÎN JUDECATĂ,

din care:



infracțiuni contra siguranței

circulației pe drumurile publice (art. 334 – 341 C.p.)

infracțiuni la regimul

protecției muncii

(art. 349 – 350 C.p.)

2010 NU

EXISTĂ

DATE

NU

EXISTĂ

DATE

14.525 35

2011 15.188 17

2012 14.328 19

2013 15.907 11

2014 14.844 29,5 14.560 16

2015 17.492 29,7 17.120 27

2016 20.602 32,3 20.124 28

2017 20.767 34,7 20.380 30

2018 22.461 38,2 22.047 29

2019 25.582 41,2 25.121 38

% 2019

+/- 2018 +13,9 - +13,9 +31,0


8. INFRACŢUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELAŢII PRIVIND CONVIEŢUIREA

SOCIALĂ (ART. 367 – 384 C.P.)

ANUL

TOTAL TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ din care:

pondere în

total general

inculpați p.f.

trimişi în

judecată (%)

Constituirea

unui grup infracțional organizat

(art. 367 C.p.)

pornografie infantilă

(art. 374 C.p.)

abandon

de familie

(art. 378 C.p.)

nerespectarea măsurilor

privind încredințarea

minorului

(art. 379 C.p.)

2010 2.220 3,9 774 8 1.047 16

2011 2.464 4,0 1.033 8 1.229 10

2012 2.582 4,3 1.071 6 1.006 12

2013 2.903 4,4 976 6 1.149 13

2014 2.043 4,1 648 84 738 10

2015 2.381 4,0 800 65 865 15

2016 2.303 3,6 712 96 778 19

2017 2.072 3,5 408 163 651 29

2018 1.926 3,3 242 156 597 31

2019 1.859 3,0 218 174 510 27

% 2019

+/- 2018 -3,5 - -9,9 +11,5 -14,6 -12,9

9. INFRACŢIUNI ELECTORALE (ART. 385 – 393 C.P.)

ANUL

TOTAL

TRIMIŞI ÎN

JUDECATĂ,

din care:

pondere în

total general

inculpați p.f.

trimişi în

judecată (%)

coruperea alegătorilor

(art. 386 C.p.)

frauda la vot

(art. 387 C.p.)

2014 53 0,1 9 42

2015 57 0,1 15 17

2016 32 0,1 3 16

2017 41 0,1 3 20

2018 22 0,0 0 11

2019 8 0,0 3 3

% 2019

+/- 2018 -63,6 - - -72,7


10. INFRACŢIUNI PREVĂZUTE DE LEGILE SPECIALE

ANUL

TOTAL TRIMIŞI ÎN

JUDECATĂ,

din care:

pondere în

total general

inculpați p.f.

trimişi în

judecată (%)

infracțiuni privind

societățile comerciale

(Lg. nr. 31/1990)

infracțiuni privind

traficul și consumul ilicit de droguri precum și la regimul

juridic al precursorilor (Lg. nr. 143/2000 și

O.U.G. nr. 121/2006)

2010 22.001 38,6 16 1.110

2011 23.874 39,2 21 1.063

2012 23.260 38,9 27 1.140

2013 25.704 39,1 27 1.173

2014 6.555 13,0 18 1.241

2015 7.501 12,7 26 1.331

2016 8.396 13,2 26 1.747

2017 7.312 12,2 19 1.757

2018 6.614 11,3 7 1.784

2019 6.647 10,7 8 1.817

% 2019

+/- 2018 +0,5 - +14,3 +1,8

INFRACŢIUNI PREVĂZUTE DE LEGILE SPECIALE- CONTINUARE

ANUL

infracțiuni de spălare

de bani (Lg. nr.

656/2002)

infracțiuni prevăzute de O.U.G.

nr. 31/2002

infracțiuni prevăzute de Codul

muncii (Lg. nr.

53/2003)

infracțiuni de evaziune

fiscală (Lg. nr.

241/2005)

infracțiuni privind mediul

înconjurător (O.U.G. nr

195/2005 și alte legi speciale)

2010 66 0 3 1.111 2

2011 52 0 10 1.387 0

2012 84 0 14 1.620 0

2013 72 0 11 2.042 8

2014 299 1 6 1.803 1

2015 252 6 9 1.862 1

2016 343 0 22 1.939 4

2017 280 0 6 1.352 2

2018 215 1 3 1.337 6

2019 292 2 1 1.251 12

% 2019

+/- 2018 +35,8 +100,0 -66,7 -6,4 +100,0


ANUL

infracțiuni de contrabandă (art. 270 din

Lg. nr. 86/2006)

infracțiuni prevăzute de Codul silvic

(Lg. nr. 46/2008)

infracțiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală

(art. 357 C.p., Lg. nr. 11/1991, Lg. nr. 64/1991, Lg. nr. 129/1992,

Lg. nr.8/1996, Lg. nr. 84/1998, Lg. nr. 255/1998)

2010 275 1.281 98

2011 727 1.348 64

2012 879 1.184 50

2013 764 1.507 44

2014 960 809 73

2015 1.263 833 77

2016 1.154 1.031 89

2017 1.017 979 107

2018 1.077 672 123

2019 1.109 639 91

% 2019

+/-2018 +3,0 -4,9 -26,0

II. INCULPAȚI MINORI TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

ANUL

TOTAL TRIMIŞI ÎN

JUDECATĂ, din care:



1.INCULPAȚI MINORI

TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ ÎN STARE DE

AREST PREVENTIV

TOTAL pondere în total inculpați minori trimişi în judecată

(%)

2010 3.955 6,9 424 10,7

2011 4.148 6,8 492 11,9

2012 4.035 6,8 603 14,9

2013 4.431 6,7 517 11,7

2014 2.966 5,9 371 12,5

2015 3.548 6,0 446 12,6

2016 3.883 6,1 445 11,5

2017 3.882 6,5 480 12,4

2018 3.704 6,3 473 12,8

2019 3.850 6,2 460 11,9

% 2019

+/- 2018 +3,9 - -2,7 -


ANUL

2. INFRACŢIUNI CONTRA PERSOANEI

(ART. 188 – 227 C.P.)

3. INFRACŢIUNI

CONTRA PATRIMONIULUI

(ART. 228 – 256 C.P.)

TOTAL,

din care:

o m o r

(art. 188 – 189 C.p.)

v i o l

(art. 218 C.p.)

TOTAL,

din care:

furt

(art. 228 -232 C.p.)

tâlhărie

(art. 233 -234 și 236

C.p.) TOTAL,

din care:

faptă consumată

2010 559 52 19 84 3.007 2.403 566

2011 506 42 7 78 3.263 2.636 592

2012 497 68 8 56 3.191 2.410 735

2013 545 55 10 73 3.474 2.730 706

2014 481 53 21 66 2.154 1.496 611

2015 572 62 24 66 2.488 1.726 696

2016 704 69 24 72 2.478 1.633 768

2017 739 50 15 56 2.263 1.478 700

2018 741 67 27 67 2.053 1.401 558

2019 766 76 25 76 2.069 1.369 616

%2019 +/- 2018

+3,4 +13,4 -7,4 +13,4 +0,8 -2,3 +10,4

III. INCULPAȚI PERSOANE JURIDICE TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

ANUL

TOTAL TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ,

din care:

infracţiuni contra patrimoniului

(art. 228 – 256 c.p.)

infracţiuni de corupție și de

serviciu

(art. 289 – 309 c.p.)

infracțiuni prevăzute

de legile speciale

2010 29 4 0 22

2011 106 14 1 87

2012 127 8 1 115

2013 187 22 1 154

2014 358 22 10 275

2015 319 22 4 249

2016 487 18 6 385

2017 346 14 6 271

2018 242 44 8 157

2019 239 15 4 177

% 2019

+/- 2018 -1,2 -65,9 -50,0 +12,7


Anexa nr. 2.1

a) Inculpați persoane fizice trimiși în judecată

INCULPAȚI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ – ANUL 2019

56.949

60.980

59.739

65.711

50.342

58.90963.722

59.839

58.737

62.072

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

INCULPATI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ ÎN PERIOADA 2010-2019


b) Inculpați minori trimiși în judecată

INCULPAȚI MINORI TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ – ANUL 2019

3.955

4.148

4.035

4.431

2.966

3.548

3.883

3.882

3.704

3.850

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

4.000

4.500

5.000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

INCULPATI MINORI TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ, ÎN PERIOADA 2010-2019


Anexa nr. 2.2. Media inculpaților persoane fizice trimiși în judecată la 100.000 locuitori

MEDIA INCULPAȚILOR PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ

LA 100.000 DE LOCUITORI – ANUL 2019

Observație: Media la 100.00 locuitori se calculează utilizând datele referitoare la populația rezidentă la 1 ianuarie în fiecare an, disponibile pe site-ul Institutului Național de Statistică.

280,6

301,9

297,3

328,2

252,3

296,4

322,5

304,6

300,7

319,7

0

50

100

150

200

250

300

350

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

MEDIA INCULPAȚILOR PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ LA 100.000 LOCUITORI, ÎN PERIOADA 2010-2019


Anexa nr. 2.3. Inculpați persoane fizice și inculpați minori trimiși în judecată pentru infracțiuni contra persoanei

10.624

10.262

9.781

10.730

9.462

11.539

12.694

11.868

11.590

11.733

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

INCULPATI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU INFRACȚIUNI CONTRA PERSOANEI ,

ÎN PERIOADA 2010-2019

559

506

497

545

481

572 704

739

741

766

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

INCULPATI MINORI TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU INFRACȚIUNI CONTRA PERSOANEI,



Anexa nr. 2.4. Inculpați persoane fizice trimiși în judecată pentru omor, din care faptă consumată

INCULPAȚI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU OMOR,

DIN CARE FAPTĂ CONSUMATĂ –ANUL 2019

1.008

9771.014

1.093

1.004

1.051

919820 868 858

319

217 202 241

380 395 371297 289 277

0

200

400

600

800

1.000

1.200

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

INCULPATI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU OMOR, DIN CARE FAPTĂ CONSUMATĂ, ÎN PERIOADA 2010-2019

OMOR OMOR FAPTA CONSUMATĂ


Anexa nr. 2.5. Inculpați persoane fizice și inculpați minori trimiși în judecată pentru viol, din care cu moartea victimei

0 0 0 1 0 0 0 0 0 0

8478

56

7366 66

72

5667

76

0

20

40

60

80

100

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

INCULPATI MINORI TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU VIOL, DIN CARE CU MOARTEA VICTIMEI,


VIOL CU MOARTEA VICTIMEI VIOL

507

486

440

466

469

517

561

421

483

475

4 3 2 7 4 3 0 0 3 1

0

100

200

300

400

500

600

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

INCULPATI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU VIOL, DIN CARE CU MOARTEA VICTIMEI,


VIOL VIOL CU MOARTEA VICTIMEI


Anexa nr. 2.6. Victime ale violenței în familie

VICTIME ALE VIOLENȚEI ÎN FAMILIE ÎN ANUL 2019

TOTAL 1.700, DIN CARE 661 MINORI

Anexa nr. 2.7. Inculpați persoane fizice și inculpați minori trimiși în judecată pentru infracțiuni contra patrimoniului

20.03022.454 22.157

24.264

14.32016.083 15.419

13.916 12.690

12.840

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

INCULPATI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU INFRACȚIUNI CONTRA PATRIMONIULUI,



Anexa nr. 2.8. Inculpați persoane fizice și inculpați minori trimiși în judecată pentru furt

3.0073.263 3.191

3.474

2.154

2.488 2.4782.263

2.053 2.069

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

4.000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

INCULPATI MINORI TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU INFRACȚIUNI CONTRA PATRIMONIULUI,


13.856

16.52815.458

17.010

9.0699.996

9.6968.439

8.053 8.047

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

18.000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

INCULPATI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU FURT, ÎN PERIOADA 2010-2019


Anexa nr. 2.9. Inculpați persoane fizice și inculpați minori trimiși în judecată pentru tâlhărie, din care cu moartea victimei

2.403

2.6362.410

2.730

1.4961.726

1.6331.478

1.401 1.369

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

INCULPATI MINORI TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU FURT, ÎN PERIOADA 2010-2019

2.731

2.644

2.963

2.847 2.369

2.499

2.516

2.207

1.975 2.017

21 11 15 28 13 11 10 9 10 1

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

INCULPATI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU TÂLHĂRIE, DIN CARE CU MOARTEA VICTIMEI,


TÂLHĂRIE TÂLHĂRIE CU MOARTEA VICTIMEI


Anexa nr. 2.10.

a) Inculpați persoane fizice trimiși în judecată pentru înșelăciune

2.155

2.070

2.479

2.933

2.109

2.436

1.952 1.875

1.316

1.319

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

INCULPATI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU INȘELĂCIUNE, ÎN PERIOADA 2010-2019


b) Inculpați persoane fizice trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție, din care activitatea Direcției Naționale Anticorupție

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

600 740 451 635 708 992 925 724326 382

934

1.119

926

1.184

1.364 1.910 1.652 1.281

942

813

INCULPAȚI PERSOANE FIZICE TRIMIȘI ÎN JUDECATĂ PENTRU INFRACȚIUNI DE CORUPȚIE, DIN CARE ACTIVITATEA D.N.A.,


D.N.A TOTAL CORUPŢIE


ANEXA NR. 3 – Cauze preluate de parchetele de pe lângă curțile de apel, parchetele de pe lângă tribunale și structurile specializate de la unitățile subordonate în cursul anul 2019, comparativ cu anul 2018

Nr.

crt.

PARCHETUL DE PE

LÂNGĂ CURTEA DE

APEL

NUMĂR CAUZE

PRELUATE

NUMĂT CAUZE

SOLUTIONATE,

DIN CARE:

PRIN TRIMITERE

ÎN JUDECATĂ

2019 2018 2019 2018 2019 2018

1. GALAŢI 4.187 5.547 4.244 3.427 510 599

- P.C.A. Galaţi 405 188 382 192 89 34

- P.T. Galaţi 680 1.123 933 850 69 128

- P.T. Brăila 558 1.015 559 851 18 49

- P.T. Vrancea 2.544 3.221 2.370 1.534 334 388

2. ALBA IULIA 2.917 3.169 1.811 1.871 195 112

- P.C.A. Alba Iulia 726 989 638 875 70 58

- P.T. Alba 685 640 444 346 82 24

- P.T. Hunedoara 746 798 279 269 23 16

- P.T. Sibiu 760 742 450 381 20 14

3. CONSTANŢA 2.806 3.019 2.046 2.216 234 244

- P.C.A. Constanţa 484 292 413 291 5 25

- P.T. Constanţa 1.949 2.454 1.524 1.823 201 205

- P.T. Tulcea 373 273 109 102 28 14

4. CLUJ 1.896 1.874 1.429 1.528 263 267

- P.C.A. Cluj 156 89 105 70 44 0

- P.T. Cluj 81 272 23 128 3 12

- P.T. Maramureş 743 89 507 49 76 5

- P.T. Bistriţa Năsăud 768 969 658 885 65 146

- P.T. Sălaj 148 455 136 396 75 104

5. SUCEAVA 1.627 1.783 1.354 1.466 293 318

- P.C.A. Suceava 86 193 63 132 49 101

- P.T. Suceava 812 814 734 716 160 128

- P.T. Botoşani 729 776 557 618 84 89

6. CRAIOVA 1.597 1.705 1.252 1.401 243 315

- P.C.A. Craiova 394 468 305 421 100 135

- P.T. Dolj 47 91 21 34 1 5

- P.T. Gorj 319 349 190 231 2 13

- P.T. Mehedinţi 622 558 568 505 61 50

- P.T. Olt 215 239 168 210 79 112

7. TÂRGU MUREŞ 1.413 1.318 1.184 1.023 50 59

- P.C.A. Târgu Mureş 532 408 494 357 46 22

- P.T. Mureş 775 715 592 526 4 11

- P.T. Harghita 106 195 98 140 0 26

8. BACĂU 1.238 1.644 1.066 1.400 130 125

- P.C.A. Bacău 327 655 252 537 29 45

- P.T. Bacău 397 605 335 508 64 55

- P.T. Neamţ 514 384 479 355 37 25

9. BUCUREŞTI 1.127 867 784 607 190 156

- P.C.A. Bucureşti 123 99 62 55 2 1

- P.T. Bucureşti 51 91 18 55 8 8

- P.T. Ilfov 48 80 8 20 0 0


Nr.

crt.

PARCHETUL DE PE

LÂNGĂ CURTEA DE

APEL

NUMĂR CAUZE

PRELUATE

NUMĂT CAUZE

SOLUTIONATE,

DIN CARE:

PRIN TRIMITERE

ÎN JUDECATĂ

2019 2018 2019 2018 2019 2018

- P.T. Călăraşi 313 351 261 327 164 107

- P.T. Giurgiu 48 63 25 30 0 0

- P.T. Ialomiţa 487 62 396 45 14 2

- P.T. Teleorman 57 121 14 75 2 38

10. TIMIŞOARA 906 1.880 592 1.371 127 197

- P.C.A. Timişoara 177 175 97 103 34 42

- P.T. Timiş 127 1.151 58 898 17 101

- P.T. Arad 362 304 245 203 38 28

- P.T. Caraş Severin 240 250 192 167 38 26

11. PITEŞTI 850 805 749 804 76 112

- P.C.A. Piteşti 489 215 384 155 22 27

- P.T. Argeş 67 143 88 257 17 50

- P.T. Vâlcea 294 447 277 392 37 35

12. PLOIEŞTI 801 920 573 855 100 181

- P.C.A. Ploieşti 118 190 99 202 27 40

- P.T. Prahova 261 135 197 172 48 21

- P.T. Buzău 220 411 157 361 18 118

- P.T. Dâmboviţa 202 184 120 120 7 2

13. ORADEA 694 622 507 459 94 92

- P.C.A. Oradea 338 381 278 283 74 48

- P.T. Bihor 66 28 66 20 10 0

- P.T. Satu Mare 290 213 163 156 10 44

14. IAŞI 637 322 458 179 118 1

- P.C.A. Iaşi 176 52 151 23 34 0

- P.T. Iaşi 181 157 107 67 8 1

- P.T. Vaslui 280 113 200 89 76 0

15. BRAŞOV 633 913 425 594 85 80

- P.C.A. Braşov 330 284 228 241 47 27

- P.T. Braşov 151 362 81 147 9 27

- P.T. Covasna 21 209 3 180 0 19

- P.T. Brașov Minori 131 58 113 26 29 7

TOTAL P.C.A. 23.329 26.388 18.474 19.201 2.708 2.858

SECTIA DE URMARIRE PENALĂ

SI CRIMINALISTICĂ 38 92 35 62 5 16

SECTIA PENTRU INVESTIGAREA

INFRACTIUNILOR DIN JUSTITIE 76 1.242 251 105 2 2

PARCHETELE MILITARE 48 8 46 3 1 0

DIRECŢIA NAŢIONALĂ

ANTICORUPŢIE 194 103 63 18 1 0

DIRECTIA DE INVESTIGARE A

INFRACȚIUNILOR DE

CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI

TERORISM

19 16 8 14 2 1

MINISTERUL PUBLIC 23.704 27.849 18.877 19.403 2.719 2.877


ANEXA NR. 4 - Plângeri adresate instanței împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată dispuse de procuror în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală în anul 2019, comparativ cu anul 2018

PICCJ – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

DNA – Direcţia Naţională Anticorupţie

DIICOT – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

NR

. C

RT. PARCHETUL DE PE LÂNGĂ

CURTEA DE APEL ŞI

UNITĂŢILE DIN

CIRCUMSCRIPŢIE

NUMĂR DOSARE

SOLICITATE

DE INSTANŢE

- ART.340 C.p.p.

NUMĂR PLÂNGERI

SOLUŢIONATE

DE INSTANŢE,

DIN CARE:

NUMĂR

PLÂNGERI

ADMISE

2019 2018 2019 2018 2019 2018

1 ALBA IULIA 547 542 531 516 101 90

2 PITEŞTI 752 794 700 951 120 140

3 BACĂU 526 512 499 490 169 131

4 ORADEA 510 497 503 355 117 88

5 SUCEAVA 384 386 342 460 75 62

6 BRAŞOV 272 356 263 386 46 63

7 BUCUREŞTI 2.096 2.027 2.152 2.005 432 403

8 CLUJ 484 539 354 448 112 99

9 CONSTANŢA 469 509 506 461 119 102

10 CRAIOVA 1.434 1.535 1.398 1.358 341 349

11 GALAŢI 427 400 439 380 71 87

12 IAŞI 461 392 399 374 119 76

13 TÂRGU MUREŞ 227 241 248 245 47 54

14 PLOIEŞTI 726 605 691 574 114 109

15 TIMIŞOARA 562 778 504 819 131 178

PICCJ 75 83 76 106 5 17

PARCHETELE MILITARE 119 102 108 94 23 18

DNA 292 409 271 342 26 37

D.I.I.C.O.T 44 28 26 21 11 5

MINISTERUL PUBLIC 10.407 10.735 10.010 10.385 2.179 2.108


ANEXA NR. 5 - Date statistice privind numărul cauzelor soluționate

şi numărul inculpaților trimiși în judecată în anul 2019, comparativ cu anul 2018



DIICOT – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism

PARCHETUL

DE PE LÂNGĂ

CURTEA DE APEL

(CU UNITĂŢILE

DIN CIRCUMSCRIPŢIE)

NR. CAUZE

DE SOLUŢIONAT

DIN CARE:

NR. CAUZE

SOLUŢIONATE

DIN CARE:

PRIN TRIMITERE

ÎN JUDECATĂ

NR. INCULPAŢI

PERSOANE FIZICE

TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ

DIN CARE:

NR. INCULPAŢI PERSOANE

FIZICE

ARESTAŢI

PREVENTIV

2019 2018 2019 2018 2019 2018 2019 2018 2019 2018

ALBA IULIA 88.307 87.312 30.682 31.645 2.436 2.470 2.849 2.988 190 222

PITEŞTI 70.961 69.905 24.423 23.440 2.069 1.826 2.547 2.293 171 131

BACĂU 61.367 63.264 27.956 29.319 3.550 3.477 4.430 4.403 291 274

ORADEA 43.882 45.861 19.461 19.255 2.276 1.864 2.678 2.274 183 138

SUCEAVA 76.232 73.881 22.868 24.249 2.555 2.751 2.995 3.251 167 169

BRAŞOV 58.003 54.158 18.883 18.344 1.947 1.941 2.435 2.363 213 245

BUCUREŞTI 503.647 497.743 112.68

5

110.378 7.530 7.019 9.069 8.546 1.047 1.055

CLUJ 112.090 113.417 40.146 39.832 4.629 4.152 5.513 4.880 397 347

CONSTANŢA 113.480 116.558 34.661 30.097 2.993 2.329 3.887 3.070 378 350

CRAIOVA 109.822 109.229 40.750 41.876 3.899 3.741 4.814 4.557 345 319

GALAŢI 84.405 84.558 34.343 34.920 2.702 2.900 3.393 3.623 297 273

IAŞI 132.213 127.082 34.803 36.196 2.443 2.153 2.980 2.733 430 355

TÂRGU MUREŞ 56.503 56.186 16.987 18.290 1.565 1.684 1.951 2.031 132 116

PLOIEŞTI 110.376 109.140 40.945 38.461 3.256 2.827 3.994 3.514 267 319

TIMIŞOARA 101.188 101.886 32.993 32.407 3.702 3.235 4.275 3.815 219 231

PICCJ 4.723 2.454 631 449 46 47 54 77 9 5

PARCHETELE MILITARE

4.698 4.435 2.574 2.122 294 243 315 316 4 1

DNA 7.077 9.191 2.694 3.547 235 196 449 491 12 83

DIICOT 27.926 27.280 10.207 9.144 1.711 1.586 3.444 3.512 1.029 1.267

MINISTERUL PUBLIC

1.766.900 1.753.540 548.692 543.971 49.838 46.441 62.072 58.737 5.781 5.900


ANEXA NR. 6 - Date statistice privind durata soluționării cauzelor (inclusiv cauzele cu A.N.) în anul 2019

UNITATEA

DE

PARCHET*

TOTAL CAUZE

DE SOLUTIONAT

TOTAL CAUZE

DE SOLUTIONAT

TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

DIN CARE

PANA ÎN

6 LUNI

DE LA SESIZARE

PROCENT

DIN TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE (%)

ÎNTRE

6 LUNI

ȘI 1 AN

DE LA SESIZARE

PROCENT

DIN TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE (%)

PESTE

1 AN

DE LA SESIZARE

PROCENT

DIN TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE (%)

DUPĂ ÎMPLINIREA

TERMENULUI DE

PRESCRIPTIE

PROCENT

DIN TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE (%)

1

P.C.A. BUCURESTI (centr.)

503.647 112.685 26.559 23,57 16.129 14,31 36.512 32,40 33.485 29,72

P.C.A. BUCURESTI 1.338 712 286 40,17 160 22,47 228 32,02 38 5,34

P.T. BUCURESTI 360.342 70.155 13.045 18,59 8.242 11,75 21.736 30,98 27.132 38,67

P.T. ILFOV 51.117 12.710 2.778 21,86 2.290 18,02 6.276 49,38 1.366 10,75

P.T. CALARASI 23.476 6.868 1.937 28,20 1.116 16,25 1.727 25,15 2.088 30,40

P.T. GIURGIU 23.455 7.999 3.331 41,64 1.458 18,23 2.151 26,89 1.059 13,24

P.T. IALOMITA 26.332 6.367 1.696 26,64 1.152 18,09 2.377 37,33 1.142 17,94

P.T. TELEORMAN 17.587 7.874 3.486 44,27 1.711 21,73 2.017 25,62 660 8,38

2

P.C.A. PLOIESTI (centr.)

110.376 40.945 16.336 39,90 7.123 17,40 13.022 31,80 4.464 10,90

P.C.A. PLOIESTI 464 280 84 30,00 56 20,00 116 41,43 24 8,57

P.T. PRAHOVA 46.425 16.808 6.226 37,04 2.858 17,00 5.560 33,08 2.164 12,87

P.T. BUZAU 21.325 9.901 4.852 49,01 1.751 17,69 2.396 24,20 902 9,11

P.T. DAMBOVITA 42.162 13.956 5.174 37,07 2.458 17,61 4.950 35,47 1.374 9,85

3

P.C.A. CRAIOVA (centr.)

109.822 40.750 15.922 39,07 8.322 20,42 13.288 32,61 3.218 7,90

P.C.A. CRAIOVA 864 570 115 20,18 129 22,63 308 54,04 18 3,16

P.T. DOLJ 41.909 13.555 4.302 31,74 2.513 18,54 5.204 38,39 1.536 11,33

P.T. GORJ 22.839 8.725 3.512 40,25 2.095 24,01 2.488 28,52 630 7,22

P.T. MEHEDINTI 17.337 7.645 4.117 53,85 1.340 17,53 1.631 21,33 557 7,29

P.T. OLT 26.873 10.255 3.876 37,80 2.245 21,89 3.657 35,66 477 4,65

4

P.C.A. CLUJ (centr.) 112.090 40.146 12.452 31,02 7.919 19,73 14.987 37,33 4.788 11,93

P.C.A. CLUJ 373 242 87 35,95 23 9,50 123 50,83 9 3,72

P.T. CLUJ 54.450 19.256 4.973 25,83 3.163 16,43 8.340 43,31 2.780 14,44

P.T. BISTRITA NASAUD

17.200 6.783 2.640 38,92 1.291 19,03 2.341 34,51 511 7,53


UNITATEA

DE

PARCHET*

TOTAL CAUZE

DE SOLUTIONAT

TOTAL CAUZE

DE SOLUTIONAT

TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

DIN CARE

PANA ÎN

6 LUNI

DE LA SESIZARE

PROCENT

DIN TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE (%)

ÎNTRE

6 LUNI

ȘI 1 AN

DE LA SESIZARE

PROCENT

DIN TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE (%)

PESTE

1 AN

DE LA SESIZARE

PROCENT

DIN TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE (%)

DUPĂ ÎMPLINIREA

TERMENULUI DE

PRESCRIPTIE

PROCENT

DIN TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE (%)

P.T. MARAMURES 27.684 9.656 3.165 32,78 2.373 24,58 3.053 31,62 1.065 11,03

P.T. SALAJ 12.383 4.209 1.587 37,70 1.069 25,40 1.130 26,85 423 10,05

5

P.C.A. IASI (centr.) 132.213 34.803 10.201 29,31 6.463 18,57 13.039 37,47 5.100 14,65

P.C.A. IASI 527 309 79 25,57 65 21,04 156 50,49 9 2,91

P.T. IASI 80.841 20.922 4.766 22,78 3.655 17,47 8.755 41,85 3.746 17,90

P.T. VASLUI 50.845 13.572 5.356 39,46 2.743 20,21 4.128 30,42 1.345 9,91

6

P.C.A. CONSTANTA (centr.)

113.480 34.661 8.046 23,21 4.387 12,66 13.617 39,29 8.611 24,84

P.C.A. CONSTANTA 1.156 643 54 8,40 59 9,18 185 28,77 345 53,65

P.T. CONSTANTA 90.100 27.025 5.916 21,89 3.189 11,80 10.436 38,62 7.484 27,69

P.T. TULCEA 22.224 6.993 2.076 29,69 1.139 16,29 2.996 42,84 782 11,18

7

P.C.A. GALATI (centr.) 84.405 34.343 16.404 47,77 7.566 22,03 8.101 23,59 2.272 6,62

P.C.A. GALATI 821 538 298 55,39 135 25,09 87 16,17 18 3,35

P.T. GALATI 43.141 15.620 6.338 40,58 3.410 21,83 4.737 30,33 1.135 7,27

P.T. BRAILA 20.072 9.525 5.284 55,48 1.806 18,96 1.691 17,75 744 7,81

P.T. VRANCEA 20.371 8.660 4.484 51,78 2.215 25,58 1.586 18,31 375 4,33

8

P.C.A. TIMISOARA (centr.)

101.188 32.993 10.607 32,15 6.750 20,46 9.667 29,30 5.969 18,09

P.C.A. TIMISOARA 542 318 129 40,57 60 18,87 117 36,79 12 3,77

P.T. TIMIS 53.704 16.531 4.832 29,23 3.574 21,62 5.178 31,32 2.947 17,83

P.T. ARAD 27.086 9.297 3.507 37,72 1.747 18,79 1.634 17,58 2.409 25,91

P.T. CARAS SEVERIN

19.856 6.847 2.139 31,24 1.369 19,99 2.738 39,99 601 8,78

9

P.C.A. ALBA IULIA (centr.)

88.307 30.682 11.794 38,44 6.495 21,17 7.753 25,27 4.640 15,12

P.C.A. ALBA IULIA 1.000 839 277 33,02 224 26,70 327 38,97 11 1,31

P.T. ALBA 20.177 7.559 3.451 45,65 1.657 21,92 1.494 19,76 957 12,66

P.T. HUNEDOARA 37.601 12.623 4.594 36,39 2.671 21,16 3.374 26,73 1.984 15,72

P.T. SIBIU 29.529 9.661 3.472 35,94 1.943 20,11 2.558 26,48 1.688 17,47

10 P.C.A. BACAU (centr.) 61.367 27.956 14.219 50,86 6.332 22,65 4.417 15,80 2.988 10,69


UNITATEA

DE

PARCHET*

TOTAL CAUZE

DE SOLUTIONAT

TOTAL CAUZE

DE SOLUTIONAT

TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

DIN CARE

PANA ÎN

6 LUNI

DE LA SESIZARE

PROCENT

DIN TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE (%)

ÎNTRE

6 LUNI

ȘI 1 AN

DE LA SESIZARE

PROCENT

DIN TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE (%)

PESTE

1 AN

DE LA SESIZARE

PROCENT

DIN TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE (%)

DUPĂ ÎMPLINIREA

TERMENULUI DE

PRESCRIPTIE

PROCENT

DIN TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE (%)

P.C.A. BACAU 585 437 165 37,76 125 28,60 140 32,04 7 1,60

P.T. BACAU 31.320 14.011 7.441 53,11 3.005 21,45 1.996 14,25 1.569 11,20

P.T. NEAMT 29.462 13.508 6.613 48,96 3.202 23,70 2.281 16,89 1.412 10,45

11

P.C.A. PITESTI (centr.) 70.961 24.423 8.929 36,56 4.286 17,55 8.284 33,92 2.924 11,97

P.C.A. PITESTI 838 523 177 33,84 128 24,47 182 34,80 36 6,88

P.T. ARGES 43.465 13.579 3.981 29,32 2.498 18,40 5.505 40,54 1.595 11,75

P.T. VALCEA 26.658 10.321 4.771 46,23 1.660 16,08 2.597 25,16 1.293 12,53

12

P.C.A. SUCEAVA (centr.)

76.232 22.868 6.650 29,08 5.263 23,01 9.301 40,67 1.654 7,23

P.C.A. SUCEAVA 361 205 32 15,61 35 17,07 129 62,93 9 4,39

P.T. SUCEAVA 47.059 14.030 3.691 26,31 3.130 22,31 6.285 44,80 924 6,59

P.T. BOTOSANI 28.812 8.633 2.927 33,90 2.098 24,30 2.887 33,44 721 8,35

13

P.C.A. ORADEA (centr.)

43.882 19.461 8.246 42,37 3.658 18,80 5.131 26,37 2.426 12,47

P.C.A. ORADEA 713 483 103 21,33 120 24,84 253 52,38 7 1,45

P.T. BIHOR 27.400 12.561 5.724 45,57 2.331 18,56 2.594 20,65 1.912 15,22

P.T. SATU MARE 15.769 6.417 2.419 37,70 1.207 18,81 2.284 35,59 507 7,90

14

P.C.A. BRASOV (centr.)

58.003 18.883 7.999 42,36 3.947 20,90 4.232 22,41 2.705 14,33

P.C.A. BRASOV 558 317 135 42,59 73 23,03 101 31,86 8 2,52

P.T. BRASOV 47.274 14.472 6.075 41,98 2.919 20,17 3.175 21,94 2.303 15,91

P.T. COVASNA 9.984 3.943 1.748 44,33 905 22,95 897 22,75 393 9,97

P.T. BRASOV MINORI

187 151 41 27,15 50 33,11 59 39,07 1 0,66

15

P.C.A. TARGU-MURES (centr.)

56.503 16.987 5.810 34,20 3.171 18,67 4.684 27,57 3.322 19,56

P.C.A. TARGU-MURES 707 545 200 36,70 101 18,53 195 35,78 49 8,99

P.T. MURES 41.554 12.054 3.596 29,83 2.415 20,03 3.362 27,89 2.681 22,24

P.T. HARGHITA 14.242 4.388 2.014 45,90 655 14,93 1.127 25,68 592 13,49

PICCJ 4.723 631 142 22,50 157 24,88 319 50,55 13 2,06

PARCHETELE MILITARE 4.698 2.574 1.065 41,38 605 23,50 883 34,30 21 0,82


UNITATEA

DE

PARCHET*

TOTAL CAUZE

DE SOLUTIONAT

TOTAL CAUZE

DE SOLUTIONAT

TOTAL

CAUZE SOLUTIONATE

DIN CARE

PANA ÎN

6 LUNI

DE LA SESIZARE

PROCENT

DIN TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE (%)

ÎNTRE

6 LUNI

ȘI 1 AN

DE LA SESIZARE

PROCENT

DIN TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE (%)

PESTE

1 AN

DE LA SESIZARE

PROCENT

DIN TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE (%)

DUPĂ ÎMPLINIREA

TERMENULUI DE

PRESCRIPTIE

PROCENT

DIN TOTAL CAUZE

SOLUTIONATE (%)

DNA 7.077 2.694 401 14,88 296 10,99 1.939 71,97 58 2,15

DIICOT 27.926 10.207 2.340 22,93 2.875 28,17 4.961 48,60 31 0,30

MINISTERUL PUBLIC 1.766.900 548.692 184.122 33,56 101.744 18,54 174.137 31,74 88.689 16,16

*Parchetele de pe lângă curţile de apel au fost aranjate în ordine descrescătoare, în funcţie de numărul cauzelor soluţionate în anul 2019.


ANEXA NR. 7 - Date statistice privind numărul cauzelor soluționate, al trimiterilor în judecată și ponderea acestora în cauzele soluţionate pe unităţi de parchet şi pe total Minister Public pentru infracțiunile de corupție în anul 2019

NR. CRT.

UNITATEA DE PARCHET

NUMĂR CAUZE SOLUȚIONATE,

DIN CARE:

PRIN TRIMITERE

ÎN JUDECATĂ

PONDERE TRIMITERI

ÎN JUDECATĂ

ÎN NUMĂRUL CAUZELOR SOLUȚIONATE (%)

1

P.C.A. ALBA IULIA centr. 92 13 14,13

P.C.A. ALBA IULIA act. pr. 4 0 0,00

P.T. ALBA centr. 28 3 10,71

P.T. HUNEDOARA centr. 35 1 2,86

P.T. SIBIU centr. 25 9 36,00

2

P.C.A. PITESTI centr. 175 17 9,71

P.C.A. PITESTI act. pr. 1 0 0,00

P.T. ARGES centr. 53 13 24,53

P.T. VALCEA centr. 121 4 3,31

3

P.C.A. BACAU centr. 74 18 24,32

P.C.A. BACAU act. pr. 2 1 50,00

P.T. BACAU centr. 41 11 26,83

P.T. NEAMT centr. 31 6 19,35

4

P.C.A. ORADEA centr. 56 7 12,50

P.C.A. ORADEA act. pr. 2 0 0,00

P.T. BIHOR centr. 42 4 9,52

P.T. SATU MARE centr. 12 3 25,00

5

P.C.A. SUCEAVA centr. 70 5 7,14

P.C.A. SUCEAVA act. pr. 3 0 0,00

P.T. SUCEAVA centr. 52 4 7,69

P.T. BOTOSANI centr. 15 1 6,67

6

P.C.A. BRASOV centr. 106 23 21,70

P.C.A. BRASOV act. pr. 5 0 0,00

P.T. BRASOV centr. 83 22 26,51

P.T. COVASNA centr. 18 1 5,56

P.T. BRASOV MINORI centr. 0 0 0,00

7

P.C.A. BUCURESTI centr. 393 65 16,54

P.C.A. BUCURESTI act. pr. 5 0 0,00

P.T. BUCURESTI centr. 191 17 8,90

P.T. ILFOV centr. 57 4 7,02

P.T. CALARASI centr. 58 38 65,52

P.T. GIURGIU centr. 16 1 6,25

P.T. IALOMITA centr. 35 3 8,57

P.T. TELEORMAN centr. 31 2 6,45

8

P.C.A. CLUJ centr. 119 27 22,69

P.C.A. CLUJ act. pr. 14 7 50,00

P.T. CLUJ centr. 55 8 14,55


NR. CRT.

UNITATEA DE PARCHET

NUMĂR CAUZE SOLUȚIONATE,

DIN CARE:

PRIN TRIMITERE

ÎN JUDECATĂ

PONDERE TRIMITERI

ÎN JUDECATĂ

ÎN NUMĂRUL CAUZELOR SOLUȚIONATE (%)

P.T. BISTRITA NASAUD centr. 14 4 28,57

P.T. MARAMURES centr. 15 4 26,67

P.T. SALAJ centr. 21 4 19,05

9

P.C.A. CONSTANTA centr. 74 8 10,81

P.C.A. CONSTANTA act. pr. 5 1 20,00

P.T. CONSTANTA centr. 51 5 9,80

P.T. TULCEA centr. 18 2 11,11

10

P.C.A. CRAIOVA centr. 180 27 15,00

P.C.A. CRAIOVA act. pr. 0 0 0,00

P.T. DOLJ centr. 58 7 12,07

P.T. GORJ centr. 49 2 4,08

P.T. MEHEDINTI centr. 35 5 14,29

P.T. OLT centr. 38 13 34,21

11

P.C.A. GALATI centr. 125 20 16,00

P.C.A. GALATI act. pr. 2 1 50,00

P.T. GALATI centr. 52 10 19,23

P.T. BRAILA centr. 37 4 10,81

P.T. VRANCEA centr. 34 5 14,71

12

P.C.A. IASI centr. 118 16 13,56

P.C.A. IASI act. pr. 3 0 0,00

P.T. IASI centr. 78 15 19,23

P.T. VASLUI centr. 37 1 2,70

13

P.C.A. TARGU-MURES centr. 77 5 6,49

P.C.A. TARGU-MURES act. pr. 2 0 0,00

P.T. MURES centr. 40 3 7,50

P.T. HARGHITA centr. 35 2 5,71

14

P.C.A. PLOIESTI centr. 137 17 12,41

P.C.A. PLOIESTI act. pr. 16 14 87,50

P.T. PRAHOVA centr. 28 0 0,00

P.T. BUZAU centr. 34 1 2,94

P.T. DAMBOVITA centr. 59 2 3,39

15

P.C.A. TIMISOARA centr. 159 11 6,92

P.C.A. TIMISOARA act. pr. 1 0 0,00

P.T. TIMIS centr. 82 4 4,88

P.T. ARAD centr. 30 6 20,00

P.T. CARAS SEVERIN centr. 46 1 2,17

SECTII/

DIRECȚII

PICCJ centr. 71 5 7,04

Parchetele Militare centr. 30 5 16,67

DNA centr. 2.516 205 8,15

DIICOT centr. 13 7 53,85

MINISTERUL PUBLIC 4.585 501 10,93



DIICOT – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism


ANEXA NR. 8 - Situația inculpaților achitați definitiv, indiferent de perioada trimiterii în judecată

UNITATEA DE PARCHET

DIRECȚIA/SECȚIA


NR. INCULPAȚI ACHITAȚI DEFINITIV,

DIN CARE:

NR. INCULPAȚI MINORI

ACHITAȚI DEFINITIV

NR. INCULPAȚI

ARESTAȚI PREVENTIV

ACHITAȚI DEFINITIV

DNA 262 0 53

P.C.A. BUCURESTI 142 5 3

P.C.A. BACAU 130 1 3

DIICOT 111 4 19

P.C.A. CLUJ 89 1 14

P.C.A. PITESTI 88 1 9

P.C.A. BRASOV 63 1 5

P.C.A. CONSTANTA 58 0 6

P.C.A. PLOIESTI 53 0 2

P.C.A. TIMISOARA 51 0 4

P.C.A. ALBA IULIA 50 0 1

P.C.A. SUCEAVA 48 3 0

P.C.A. ORADEA 41 0 0

P.C.A. IASI 39 1 2

P.C.A. TARGU-MURES 30 0 2

P.C.A. CRAIOVA 27 2 0

P.C.A. GALATI 24 9 0

PICCJ 21 0 0

PARCHETELE MILITARE

2 0 0

MINISTERUL PUBLIC 1.329 28 123

PICCJ- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

DNA - Direcția Națională Anticorupție

DIICOT – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism


ANEXA NR. 9 - Date statistice privind participarea procurorului în ședințele de judecată în cauzele penale

UNITATEA DE PARCHET


NR. DE

PARTICIPĂRI

ÎN ȘEDINȚE DE

JUDECATĂ, DIN

CARE:

NR. DE

PARTICIPĂRI

ÎN CAUZELE

JUDECATE

NR. DE HOTĂRÂRI

JUDECĂTOREȘTI

VERIFICATE ÎN

VEDEREA

EXERCITĂRII CĂILOR

DE ATAC

P.C.A. ALBA IULIA 28.110

15.848 17.600

P.C.A. PITESTI 23.894 13.270 13.442

P.C.A. BACAU 35.267 18.153 12.555

P.C.A. ORADEA 23.699 13.861 13.280

P.C.A. SUCEAVA 29.447 15.072 12.092

P.C.A. BRASOV 19.823 11.285 12.861

P.C.A. BUCURESTI 96.029 58.043 47.731

P.C.A. CLUJ 46.931 28.839 30.616

P.C.A. CONSTANTA 30.075 20.498 19.832

P.C.A. CRAIOVA 58.165 33.314 32.742

P.C.A. GALATI 36.795 20.983 15.162

P.C.A. IASI 33.193 18.089 19.602

P.C.A. TARGU-MURES 15.377 8.564 9.158

P.C.A. PLOIESTI 38.493 20.679 21.177

P.C.A. TIMISOARA 32.929 20.453 18.670

PICCJ 2.320

1.570 5

PARCHETELE MILITARE 1.253 946 666

DNA 11.033 4.175 1.553

DIICOT 31.591 19.373 14.932

MINISTERUL PUBLIC 594.424 343.015 313.676

PICCJ - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

DNA - Direcţia Naţională Anticorupţie



ANEXA NR. 10 - Date statistice privind procentul de admitere a căilor de atac exercitate în cauzele penale




UNITATEA DE PARCHET


TOTAL

CĂI DE ATAC

SOLUȚIONATE

DE INSTANȚE

TOTAL

CĂI DE

ATAC

ADMISE

PROCENT DE

ADMISIBILITATE

(din cele

soluționate

fără retrase)

P.C.A. ALBA IULIA 245 182 74,3

P.C.A. PITESTI 390 285 73,1

P.C.A. BACAU 762 608 79,8

P.C.A. ORADEA 331 241 73,0

P.C.A. SUCEAVA 369 254 68,8

P.C.A. BRASOV 743 422 56,9

P.C.A. BUCURESTI 1.486 934 63,0

P.C.A. CLUJ 395 270 68,9

P.C.A. CONSTANTA 694 363 52,5

P.C.A. CRAIOVA 811 589 72,6

P.C.A. GALATI 829 565 68,2

P.C.A. IASI 409 315 77,2

P.C.A. TARGU-MURES 268 191 71,3

P.C.A. PLOIESTI 377 268 71,5

P.C.A. TIMISOARA 712 476 66,9

PICCJ 1 0 0,0

PARCHETELE MILITARE 32 20 64,5

DNA 348 173 50,4

DIICOT 815 502 61,7

MINISTERUL PUBLIC 10.017 6.658 66,6


ANEXA NR. 11 - Date statistice privind participarea procurorului în

ședințe de judecată în cauzele civile

UNITATEA DE PARCHET


NR. DE

PARTICIPĂRI

ÎN ȘEDINȚE DE

JUDECATĂ,

DIN CARE:

NR. DE

PARTICIPĂRI

ÎN CAUZELE

JUDECATE

NR. DE HOTĂRÂRI

JUDECĂTOREȘTI

VERIFICATE ÎN

VEDEREA

EXERCITĂRII

CĂILOR DE ATAC

P.C.A. ALBA IULIA 4.321

2.350 3.048

P.C.A. PITESTI 3.406 2.228 2.447

P.C.A. BACAU 2.902 1.675 1.504

P.C.A. ORADEA 2.665 1.395 1.358

P.C.A. SUCEAVA 3.592 2.371 2.308

P.C.A. BRASOV 2.892 1.959 2.602

P.C.A. BUCURESTI 19.440 14.809 16.006

P.C.A. CLUJ 4.285 2.829 4.040

P.C.A. CONSTANTA 2.868 2.009 3.315

P.C.A. CRAIOVA 5.393 3.123 3.409

P.C.A. GALATI 4.773 3.046 2.919

P.C.A. IASI 5.400 3.370 3.807

P.C.A. TARGU-MURES 2.841 2.183 2.361

P.C.A. PLOIESTI 5.234 3.594 4.235

P.C.A. TIMISOARA 4.626 2.811 3.127

PICCJ 248

141 69

PARCHETELE MILITARE 0 0 0

DNA 91 23 11

DIICOT 37 17 8

MINISTERUL PUBLIC 75.014

49.933 56.574





ANEXA NR. 12 - Date statistice privind procentul de admitere a căilor de atac exercitate în cauzele civile




UNITATEA DE PARCHET


TOTAL

CĂI DE ATAC

SOLUȚIONATE

DE INSTANȚE

TOTAL

CĂI DE ATAC

ADMISE

PROCENT DE

ADMISIBILITATE

(din cele

soluționate

fără retrase)

P.C.A. ALBA IULIA 5 2 40,0

P.C.A. PITESTI 3 1 33,3

P.C.A. BACAU 4 4 100,0

P.C.A. ORADEA 6 5 83,3

P.C.A. SUCEAVA 7 4 57,1

P.C.A. BRASOV 6 2 33,3

P.C.A. BUCURESTI 56 28 51,9

P.C.A. CLUJ 6 3 50,0

P.C.A. CONSTANTA 16 6 37,5

P.C.A. CRAIOVA 5 4 80,0

P.C.A. GALATI 1 1 100,0

P.C.A. IASI 22 18 81,8

P.C.A. TARGU-MURES 0 0 0,0

P.C.A. PLOIESTI 3 2 66,7

P.C.A. TIMISOARA 10 6 60,0

PICCJ 0 0 0,0

PARCHETELE MILITARE 0 0 0,0

DNA 3 1 33,3

DIICOT 1 0 0,0

MINISTERUL PUBLIC 154 87 57,2


Documents

piccj.mpublic.roRaport privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public în anul 2019 Pagina 1 Capitolul I Consideraţii generale asupra dispozițiilor legale care