BUCUREŞTI 2013

CUPRINS1

1. Scurt istoric al ciocolatei1.1. Gamă sortimentală existentă pe piaţa ciocolatei

2. Aria pieţei3. Structura pieţei

3.1. Prezentarea pieţei din perspectiva consumatorului

4. Capacitatea pieţei5. Dinamica pieţei6. Dezvoltarea pieţei7. Cererea si oferta pieţei

7.1. Volumul cererii ciocolatei în 20127.2. Volumul ofertei ciocolatei în 20127.3. Concurenţa

8. Analiza preţurilor9. Importuri si exporturi 10. Concluzii

1.Scurt istoric al ciocolatei

2

Istoria ciocolatei începe cu două mii de ani în urmă, când cultura arborelui de cacao era practicată în America de Sud.Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenție, deoarece nimeni nu știa la ce folosesc.

În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor, obișnuia să bea o băutură preparată din semințe de cacao, numită "chocolatl". Montezuma obișnuia să bea aproape cincizeci de căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care acesta a găsit-o cam amară pentru gustul său.

Spaniolii au adăugat trestie de zahăr și i-au îmbogățit aromă cu ajutorul vaniliei și scorțișoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită fierbinte.Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, servit cu precădere de aristocrație. Ei nu au dezvăluit Europei secretul acestei băuturi timp de un secol. Călugării spanioli au fost cei care au făcut public modul de preparare a acestei băuturi ce a fost rapid apreciată la Curtea Regală din Franța și apoi din Marea Britaniei.

Locul privilegiat al ciocolatei în civilizațiile moderne se datorează aromei sale inimitabile, dar și unei aure magice transmise de-a lungul timpului. Într-adevăr, cacohuaquatl în limba incașă înseamnă "cadoul grădinarului paradisului către primii oameni", adică a zeului Quetzalcoatl.

Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru prepararea băuturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata, cu efecte stimulatorii pentru înlăturarea oboselii și cu gust foarte plăcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înflorește în tot cursul anului, având aproape 100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.

În secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria ciocolatei. În 1847, o companie engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai târziu, suedezul Daniel Peter s-a gândit să adauge un ingredient nou: laptele. La scurt timp, o nouă invenție a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai scăzută decât cea a corpului uman. Așadar, ciocolata se topește în gură și la figurat, dar și la propriu. Ciocolata neagră se topește la 34 - 35 grade Celsius, în timp ce pentru ciocolată cu lapte este nevoie de o temperatură mai scăzută cu câteva grade. În prezent, ciocolata cu lapte este cel mai căutat sortiment, ciocolata neagră fiind apreciată doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.

1.1.Gama sortimentală existentă pe pia a ciocolateiț

După compoziţie:

· ciocolată simplă

3

- amăruie

- cuvertură

- obişnuită

- menaj

· ciocolată cu adaosuri

- lapte

- cafea (mocca)

- fructe

- sâmburi graşi

- cereale

· ciocolată cu umplutură

- fondant

- lapte

- fructe

- sâmburi graşi

- marţipan

- crocant

- praline

- nuga

După formă :

· ciocolată

- bloc

- tablete

4

- batoane

- bomboane

- figurine

- granule

După compoziţie, se produc în general următoarele sortimente de ciocolată:

Sortimentul Masă de cacao (%) Unt de cacao (%) Zahăr (%) Lapte praf (%) Lecitină(%)

Ciocolată masivă 44,5 10 45 - 0,5

Ciocolată cu lapte 14,5 25 40 20 0,5

Ciocolată albă - 29,5 45 25 0,5

Ciocolată cuvertură 40 14,5 45 - 0,5

Procesul tehnologic de fabricaț ie a ciocolatei simple cuprinde următoarele etape:

1)prepararea masei de cacao;

2)prepararea masei de ciocolată;

3)modelarea ciocolatei. 

În prima etapă sunt incluse următoarele operaţii tehnologice:

· curăţarea şi selectarea crupelor de cacao;

· prăjirea crupelor de cacao;

· zdrobirea crupelor de cacao şi separarea miezului de cacao de coji şi

5

germeni;

· măcinarea miezului de cacao şi obţinerea masei de cacao

.Etapa a doua cuprinde următoarele operaţii tehnologice:

· amestecarea masei de cacao şi a componentelor cu obţinerea masei de ciocolată;

· mărunţirea fină (rafinarea) masei de ciocolată;

· finisarea (conşarea) ciocolatei.

Etapa a treia cuprinde următoarele operaţii tehnologice:

· temperarea ciocolatei;

· turnarea în forme (mularea);

· trepidarea (vibrarea);

· răcirea;

· scoaterea din forme (demularea);

· ambalarea, depozitarea şi livrarea.

2.Aria pieţei

6

Cercetarea pieței de ciocolată se va face la nivel național, în interiorul teritoriului României,pe baza variației indicatorilor economici ce caracterizează evoluția sa. Piaţa de ciocolată se împarte pe următoarele zone : Bucureşti, Banat şi Crișana- Maramureş (unde cererea produselor de ciocolată este mai ridicată), Moldova,Transilvania, Dobrogea, Muntenia (aici piaţa de ciocolată fiind mai restrânsă). Jucătorii de pe piaţa ciocolatei s-au concentrat pe distribuţia în Bucureşti şi în marile oraşe din România.Pentru restul zonelor companiile apelează şi la distribuitori regionali.

3.Structura pieţei

Cu o creştere semnificativă în ultimii doi ani, piaţa româneasca a ciocolatei este împărţită între patru mari jucători, care domina toate segmentele de preţ. În ciuda unor strategii distincte, aceştia nu reuşesc să ofere suficientă diversitate unui public nu foarte cunoscător, dar care îşi redescoperă treptat apetitul. Alegerile pe care le are la dispoziţie consumatorul român de tablete

7

de ciocolată sunt aşadar destul de limitate în materie de branduri (3-4 în fiecare segment). Dar preferinţele de consum par să fie influenţate în primul rând de ingredientele ciocolatei, domeniu în care opţiunile sunt mult mai numeroase, atât la nivel de brand cât şi la nivel de segment de piaţă. Ca şi în alte domenii de activitate, identitatea verbală a brandurilor de ciocolată tablete reflectă cu concizie specifică elemente din respectivele strategiei de brand. O scurtă privire asupra lucrurilor care apropie şi a celor care despart aceste identităţi ne poate dovedi acest lucru.

Principala unitate de consum este individul. Românii consumă în jur de 16.000 de tone de ciocolată pe an, iar consumul crește de la an la an cu peste 20 de procente, după cum arată statisticile oficiale. Chiar şi aşa, şi la acest capitol, suntem cu mult în urma altor țari. În România consumul de ciocolată pe cap de locuitor se situează sub valoarea de două kilograme pe an în timp ce în unele ţări occidentale consumul este de 8-10 kg pe cap de locuitor pe an.

Românii consumă în medie trei tipuri de ciocolată, de două-trei ori pe săptămână.

Datorită beneficiilor sale multiple asupra sănătăţii , ciocolata poate fi consumată de către oricine, neexistând restricţii deconsum.Pe piaţă există foarte multe sortimente de ciocolată:ciocolată albă,ciocolată neagră,ciocolată amăruie,ciocolata cu diverse sortimente. Cele mai căutate de consumatori sunt tabletele de ciocolată care reprezintă aproximativ 70% din piaţă.

Comparativ cu alte dulciuri, tabletele de ciocolată sunt considerate a fi energizante de cei mai mulţi consumatori, spun specialiştii. Astfel, acestea sunt văzute ca fiind potrivite după un efort fizic sau psihic sau pentru a reface nivelul de energie.

Consumul cel mai ridicat de ciocolată se înregistrează în cazul tinerilor cu vârste între 20-25 de ani. Cu cât înaintează în vârstă persoanele consumă mai puțină ciocolată ,nu prea se mai înghesuie să mai cumpere ciocolată, mai ales persoanele în vârstă (55-65 de ani), care consumă

8

foarte puţină. Ciocolata este cumpărata îndeosebi de femei, ele reprezentând aproximativ 60% din cumpărători.

În procesul de cumpărare, importantă este locaţia magazinului, cât de aproape este de casă, dar şi politica de cele mai mici preţuri. Pentru aceasta, magazinele îşi stabilesc o strategie de aliniere a preţurilor la concurenţă.

În ceea ce priveşte locul de comercializare a ciocolatei, un studiu ne arată că un procent de 26,1% din cantitatea totală de ciocolată a fost comercializată în hipermarketuri şi supermarketuri, în timp ce cea mai mare cantitate, peste 70%, a fost comercializată în cadrul magazinelor alimentare, chioşcuri, patiserii şi cofetării.Alte criterii folosite în decizia de cumpărare sau consum a unei anumite mărci de produs sunt: preţul, sortimentul şi nivelul de promovare. În general fiecare produs are un număr constant de cumpărători fideli care îşi schimbă preferinţele doar în cazul în care apare pe piaţă şi un alt produs asemănător, dar mai bine promovat sau în cazul promoţiilor tentante.

3.1.Prezentarea pieţei din perspectiva consumatorului

9

La nivelul întregii pieţe, din punct de vedere al comportamentului faţă de ciocolată putem vorbi de trei grupuri distincte: Grijuliii, Tradiţionaliştii şi Moderniştii.

Grijuliii (24%)

· demografice: bărbaţi, 45-55 de ani, cu copii în cămin, consumatori ocazionali de ciocolată;

· considera că ciocolata este numai pentru copii, cumpăra într-o cantitate moderată;

· preferă ciocolata ieftină, care se poate împărţi cu alţii;

· încearcă să reducă consumul de ciocolată pentru că acestea îngraşă;

· nu permit copiilor lor să consume prea multă ciocolată;

· au o loialitate foarte scăzută faţă de brand-uri;

· ocupaţii în timpul liber: activităţi în aer liber şi în familie, fac diverse lucruri prin casă .

Tradiţionaliştii (29%)

· demografice: 16-34 de ani, mai ales din zonele Banat/Crișana/Maramureş, Moldova,

în special muncitori;

· considera că ciocolata este doar un desert;

· consumatori de intensitate medie de tablete de ciocolată ;

· loialitate scăzută faţă de brand-uri şi faţă de categorii;

· cumpăra dulciuri din magazinele mici (<20mp);

· mărcile preferate de ciocolată sunt Poiană și Africană;

· ocupaţii în timpul liber: PRO TV, Antena 1, îşi petrec timpul liber cu familia.

Moderniştii (46%)

· demografice: zone urbane, studenţi sau „white collar”, venit mediu şi

ridicat;

· ciocolata reprezintă o plăcere şi un substitut pentru mâncare în acelaşi timp;

10

· consum ridicat de tablete;

· ştiu exact ce brand şi ce tip vor să cumpere;

· cumpăra din supermarket;

· prefera Poiana,Milka , Kandia şi Heidi.;

Cele mai mari consumatoare de tablete de ciocolată sunt gospodăriile formate din trei şi patru persoane, care acoperă 28%, respectiv 30% din consum în valoare şi care reprezintă 21% şi, respectiv, 17% din totalul gospodăriilor din România. Tot din această categorie a  celor mai mari consumatoare de tablete de ciocolata fac parte şi gospodăriile cu vârsta capului familiei între 30 şi 39 de ani (22% din consum, în valoare) şi cele cu vârsta capului familiei intre 40-49 de ani (27% din consum), care au o pondere de 14%, respectiv 22% în totalul gospodăriilor.

· Principalele nevoi/motivaţii sunt: plăcere/răsfăţ, cadouri ocazionale, distracţie, varietatea,

· Principalele ocazii de consum:

o impuls (consum de tip „pentru mine”) – pe stradă, în maşină, la scoală/serviciu;

o de împărţit cu alții - la scoală/serviciu, la petreceri, la televizor);

o de făcut cadou-ocazii importante (aniversări, Crăciun etc.) sau mici cadouri.

4.Capacitatea pie eiț

11

Numărul de consumatori potenţiali la nivelul anului 2012 a fost de 19,3 mil. locuitori şi deoarece rata medie de penetrare a pieţei a fost de 76% , numărul efectiv de consumatori a fost de 18,3 mil. locuitori la nivelul pieţei naţionale de produse din ciocolată.Cantitativ piaţa potenţială a fost de 42,105 tone produse din ciocolată, iar cea efectivă de 32,100 ( ceea ce înseamnă că cererea efectivă satisfăcută a fost egală cu cantitatea oferită şi vândută).

În 2012 piaţă ciocolatei a fost in jurul valorii de 266 mil.Euro.

5. Dinamica pieţei

Ritmul mediu de variaţie al vânzărilor produsului (serviciului) în perioada 2010-2012:

Y2012=266 mil. euro

Y2011=260 mil. euro

Y2010=240mil.euro

Ritmul mediu =5,2%

Tendinţa de evoluţie a pieţei analizate (creştere puternică, creştere, menţinere, scădere sau scădere puternică) prin prisma ritmului şi nivelului vânzărilor produsului (serviciului) în perioada analizată

6. Dezvoltarea pieţei(2012/2011)

Dezvoltarea pieţei se face pe cale intensivă,extensivă sau mixtă.

7.Cererea și oferta

12

7.1 Volumul cererii ciocolatei în anul 2012

După o analiză a Ziarului Financiar ,pe baza datelor furnizate de producătorul Kandia Dulce și compania de cercetare de piața Euromonitor,anul 2012 s-a numărat printre cei 4 ani de declin al volumului cererii ciocolatei,având un consum de aproximativ 29,6 milioane de kilograme de ciocolată,aceasta fiind cea mai mică valoare între 2009-2012.

România se situează în Uniunea Europeană pe unul dintre ultimele patru locuri la consumul de ciocolată. Studiile de specialitate au arătat că românii au consumat anul trecut aproximativ 1,9 kilograme de ciocolată pe cap de locuitor, faţă de Elveţia, care este lider european, cu 11 kilograme pe cap de locuitor. De asemenea, ungurii consumă în medie anual patru kilograme de ciocolată pe cap de locuitor, grecii - trei kilograme, în timp ce portughezii consumă ciocolată aproape la fel de puţin ca şi românii, respectiv 1,93 kilograme pe cap de locuitor, potrivit datelor primite de la producător.În Romania, 88% din populația țării mănâncă ciocolată. Românii rămân conservatori și preferă ciocolata cu lapte in proporție de 84,8% din cazuri. La mare distanță în preferințele consumatorului român se află segmentul tabletelor de ciocolată albă, cu 7,4% din totalul vânzărilor.Ciocolata neagră are la cumpărare o cotă de 5,7%, în timp ce variantele mix (amestecate) au doar 1,1% din vânzări. Nu putem încheia fără să amintim că cei mai fideli cumpărători ai produselor din ciocolată sunt femeile. Sexul frumos reprezintă aproximativ 60% din totalul consumatorilor români de ciocolată.

7.2 Volumul ofertei ciocolatei in 2012

Ciocolata ,categorie în care intra tabletele, batoanele, napolitanele învelite in ciocolată,figurinele și produsele de sezon, reprezintă unul dintre segmentele cele mai importante ale pieței de bunuri de larg consum.În acest moment, există aproximativ 70 de ofertanți care activează pe piața ciocolatei din Romania, cu 90 de branduri. Deși a avut parte de o creștere semnificativă în ultimii doi ani, piața românească a ciocolatei este imparțita doar de patru mari jucători, care domină pe fiecare dintre segmentele care o compun. În ciuda unor strategii distincte, aceștia nu reusesc să ofere suficientă diversitate unui public nu foarte cunoscător, dar care își redescoperă treptat apetitul.

13

7.3 Concurența: principalii 4 producători de ciocolată în România

Principalii concurenţi de pe piața ciocolatei din România sunt reprezentaţi de KraftFoods (Mondelez International), Kandia Dulce, Masterfoods (Mars) și Ferrero.Producătorul de ciocolată Kraft Foods şi-a schimbat denumirea în “MondelezInternational”, modificarea aparând în urma desprinderii la 1 octombrie 2012 de NorthAmerican Grocery.Conform datelor furnizate de AC Nielsen pentru anul 2011, cei mai mari jucători de pe piaţa de ciocolată din România, după volum, sunt: Kraft Foods (21%), KandiaDulce (12%),Supreme Chocolat (11%), Maserfoods (8%) şi Ferrero (7%).

În anul 2012, aceste valori s-au modificat, deoarece Kandia Dulce a preluat la începutul anului societatea Supreme Chocolat, ajungând la un volum de 23% şi depăşind astfel ca volum Kraft Foods.

14

La sfârşitul anului 2012, Kandia Dulce a anunţat cumpărarea companiei Heidi Chocolat S.A., iar achiziţia este supusă aprobării Consiliului Concurenței.

Conform datelor pentru anul 2011, împărţirea pieţei ciocolatei (1 miliard euro) era următoarea:

În anul 2012, Kandia Dulce a devenit al doilea jucător de pe piaţa de ciocolată din România în ceea ce priveşte cota de piaţă, aceasta crescând de la 10% în 2011, la 18% după încorporarea companiei Supreme Chocolat la începutul anului 2012.În ceea ce priveşte numărul ofertanţilor de pe piaţa ciocolatei din România, exista 213 de companii producătoare de ciocolată, în anul 2012. Având în vedere că oferta este dominată de 4 jucători principali, iar cererea vine în mare parte de la populaţie,putem afirma faptul că piaţa ciocolatei din România este o piaţă de tip oligopol.

„Rata de concentrare (CR) reprezintă suma cotelor de piaţă a celor mai mari jucatori de pe piaţă.În general, cuprinde un număr restrâns de întreprinderi pentru a pune în evidenţă eventualul

15

caracter de oligopol al pieţei (un numar mic de întreprinderi controlează o parte semnificativă a pieţei).”

În cazul pieţei analizate, rata de concentrare are valoarea CR4= 24% + 18% + 14% +8% = 64%,sugerând caracterul de oligopol al pieţei, aceasta fiind controlată în proporţie de 64% de 4 companii principale.Pe de altă parte, pentru a analiza profitabilitatea înregistrată de principalii ofertanți,vom calcula cei doi indicatori reprezentați de rentabilitatea activelor (ROA) si rentabilitatea capitalurilor (ROE). In acest scop, vom folosi datele privind valoarea activelor totale, a capitalurilor proprii, precum și profitul net înregistrate de primele 3 întreprinderi în anul 2011.

ROA măsoară eficiența utilizării activelor din punctul de vedere al profitului obținut,iar ROE măsoară rentabilitatea adusă de fondurile pe termen lung ale companiei.Prelucrând datele culese am obtinut următoarele valori pentru indicatorii prezentați anterior:

8.Analiza preturilor16

Din punct de vedere al brandului:

Se observă clar împărțirea pe cele 3 segmente: economic (Laura, Africana, Novatini),mediu (Primola, Kandia, Poiana ) și premium (Milka, Heidi, Anidor), precum și distanțierea foarte mare deținută de ciocolata belgiană Lindt.Limitele prețurilor sunt , după cum se observă din tabel, următoarele:

- limita minima 1.87 RON

- limita maxima 13.93 RON

Clasificarea prețurilor după branduri (2012):

17

18

Prețul mediu în anul 2012 este de 3,9,iar în anul 2010 este de 3 RON. Astfel avem o creștere cu 0,9 ron a dinamicii prețului mediu in anul 2012 față de anul 2010.

19

9. Importuri și exporturi

Cercetarea Nielsen a stabilit prezența pe piață a celor mai importanți producători și importatori de tablete de ciocolată, care confirmă ierarhiile ce se regăsesc la nivelul întregii piețe. Astfel, studiul Nielsen arată că primele patru poziții în topul producătorilor sunt ocupate,în ordine, de Kraft, Cadbury, Supreme Group și Heidi Chocolat. În top zece al producătorilor și importatorilor de tablete de ciocolată relevat de Nielsen au mai intrat Romana Prod, ModaresFood, Ferrero, APT Sauro Food Distribution, Elvan și SDN Trading.

Cele zece companii au,împreună, o prezență la raft ce reprezintă 97,1% din totalul prezențelor consemnate în lanțul de retail modern.Chiar și așa, producția internă acoperă 80% din piața, potrivit agențiilor de monitorizare a pieței.În intervalul ianuarie-septembrie 2012, România a importat 15.600 tone de ciocolată (45,4 milioane euro) și a exportat 5.085 tone de ciocolată (14,8 milioane euro).

În anul 2013, piața ciocolatei în România va fi orientată către export. Jihad Jabra, proprietarul grupului Supreme și singurul antreprenor care se luptă cu giganții Kraft Foods și Cadbury pe piața ciocolatei, spune că vede posibile creșteri de vânzări în acest an, insă doar susținute de investiții în promovare și de exporturi. El mizează pe dublarea ponderii exporturilor la 8% din volumul total al producției în 2013.

România a importat in 2012 peste 38.400 tone de ciocolată, în creștere cu 16 procente față de anul 2010, în timp ce exporturile au fost in aceeași perioadă de aproape cinci ori mai mici, respectiv de numai 8.000 de tone, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Valoarea importurilor de ciocolată consemnată în 2012 a fost de 111 milioane de euro, în timp ce în aceeași perioadă din 2010 a totalizat 97,5 milioane euro pentru 33.000 de tone de ciocolată aduse de pe piața externă.

Dinamica importurilor(2012/2010) este de 1,19 ceea ce implică o creștere a importurilor in anul 2012 față de 2010.

Din păcate exporturile sunt în anul 2012 aproape de cinci ori mai mici decât importurile, fiind de aproximativ 7680 tone de ciocolată,iar in 2010 de 6450 tone.

Dinamica exporturilor (2012/2010) este de 1,19.

20

Pincipalii importatori/ exportatori:

Principalele țări ce importă ciocolată în România și produsele importate :

Belgia – Cote d’Or, Merci, Belgian

Elveția – Tablerone, Lindt

Germania- Schogetten

Italia - Ferrero Rocher

Franța – Sindt

Principalele țări unde este exportată ciocolata din România :

Piețe importante de export pentru România în cadrul sortimentelor Heidi “Made in România” au devenit țări cu tradiție precum Germania, Cehia, Polonia, dar și Ungaria, Slovacia și Bulgaria. Acolo ajung în principal produse de sezon și gama premium Heidi Grand’Or. În 2010 compania a început să exporte și in Olanda, Italia, Grecia, SUA, Canada, Hong Kong, Coreea și Australia.

Începând cu anul 2011,compania a intrat pe noi piețe de desfacere – Marea Britanie, Franta și 5 țări din America de Sud.

Pe de altă parte, produsele companiei Kraft Foods sunt exportate in: Liban,Cipru,Algeria,Iordania,Libia,Malta,UAE,Bosnia,Herțegovina,Slovenia,Serbia,Muntenegru,Croația,Egipt,Portugalia,Slovacia și Turcia.

21

10.CONCLUZII

Piața ciocolatei din România s-a dezvoltat continuu, cu precădere în ultimul deceniu,evoluând atât ca aspect exterior, calitate și a diversității gamei sortimentale. Cu o istorie care a început în anul 1899, astăzi avem mărci de succes precum Poiana,Kandia, Milka, Heidi etc.La ora actuală ies în evidență patru mari producători, Kandia-excelent, Kraft Foods România,Supreme Group, Heidi Chocolates Suisse, ce și-au adjudecat majoritatea pieței (peste 90%) .Deși nu există o tradiție a consumului de ciocolată în țara noastră, în ultimul timp românii au început să devină din ce în ce mai exigenți. Producătorii trebuie să se adapteze unor cerințe și nevoi diversificate adoptând ca strategie dezvoltarea extensivă.Ciocolata este unul dintre produsele care se adresează unui segment amplu de consumatori, puțini fiind cei care nu consumă, măcar ocazional, acest produs.Distibuția urmează în general canalul clasic :

producători → engross-iști,distribuitori →detailiști → consumatori finali.

Supreme Group deține chiar propriul serviciu de distribuție.Formele de promovare sunt variate, pentru a atrage o cât mai mare clientelă :anunțuri publicitare în reviste, spoturi publicitare pentru televiziune și radio,promovarea vânzărilor (vânzarea grupată, oferte-girafă, reduceri de preț), publicitate la raft. Producătorii s-au adaptat revoluției tehnologice, ciocolata apărând mai nou și în magazinele virtuale.Deși se preconizează o ușoara creștere a prețurilor și cursul de schimb în scădere favorizează exporturile, piața ciocolatei înregistrează o creștere de 20%, favorizată fiind de trendul pozitiv general al economiei.

22

23

24