Piaţa ardeilor dulci în România Studiu de confirmare a pieţei -ţintă

Februarie 2009

Piaţa ardeilor dulci în România

Pagina| 2

CUPRINS

OBSERVAŢII-CHEIE ŞI RECOMANDĂRI ....................................................................................... 3

REZULTATELE ANALIZEI INFORMAŢIILOR DIN SURSE STATISTICE .................................. 4

Tendinţe în domeniul producerii ........................................................................................................................... 4

Tendinţe în domeniul comerţului internaţional ..................................................................................................... 5

Acces la piaţa de desfacere ................................................................................................................................... 8

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ÎN BAZA INTERVIURILOR....................................................... 8

Informaţii cu privire la întreprinderile respondente .............................................................................................. 8

Supermarkete (Centre Comerciale) .................................................................................................................... 8

Întreprinderi de comercializare en-gros ............................................................................................................. 9

Furnizori şi caracterul sezonier al importurilor .....................................................................................................10

Clienţi majori şi pieţe de desfacere ......................................................................................................................10

Cerinţe faţă de produs şi preferinţe .....................................................................................................................11

Dimensiunile ....................................................................................................................................................11

Ambalaj ............................................................................................................................................................11

Logotip/brand ..................................................................................................................................................11

Soiuri şi tendinţe...............................................................................................................................................11

Produsele din Moldova: viziunea cumpărătorilor şi recomandări .........................................................................12

LISTA MATERIALELOR DE REFERINŢĂ ................................................................................... 12

TABELE ŞI DIAGRAME

FIGURA 1: EVOLUŢIA RECOLTEI DE ARDEI DULCI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ (MII TONE)...................................... 4 FIGURA 2: EVOLUŢIA RECOLTEI DE ARDEI DULCI ÎN ROMÂNIA (MII TONE)................................................................ 5 FIGURA 3: SEZONALITATEA IMPORTURILOR DIN LUME ...................................................................................................... 7 FIGURA 4: SEZONALITATEA IMPORTURILOR DIN TURCIA .................................................................................................. 7 FIGURA 5: SEZONALITATEA IMPORTURILOR DIN IORDANIA ............................................................................................. 7 FIGURA 6: SEZONALITATEA IMPORTURILOR DIN OLANDA ................................................................................................ 7

TABELUL 1: EVOLUŢIA RECOLTEI GLOBALE DE ARDEI DULCI (MII TONE)................................................................... 4 TABELUL 2: PRINCIPALII EXPORTATORI DE ARDEI DULCI (MII TONE) .......................................................................... 5 TABELUL 3: PRINCIPALII IMPORTATORI DE ARDEI DULCI (MII TONE) .......................................................................... 6 TABELUL 4: EVOLUŢIA IMPORTURILOR DE ARDEI DULCI ÎN ROMÂNIA ........................................................................ 6 TABELUL 5: EVOLUŢIA IMPORTURILOR DE ARDEI DULCI ÎN ROMÂNIA (TONE) ........................................................ 7 TABELUL 6: SEZONALITATEA FURNIZĂRILOR DE ARDEI DULCI .....................................................................................10 TABELUL 7: CLASIFICAREA ARDEILOR DULCI CONFORM MĂRIMII ...............................................................................11

Piaţa ardeilor dulci în România

Pagina| 3

OBSERVAŢII-CHEIE ŞI RECOMANDĂRI

Cultivarea legumelor în România, inclusiv cultivarea ardeilor dulci, este realizată în câmp liber şi în

încăperi acoperite cu sticlă sau plastic. Pe parcursul ultimilor 15 ani producţia de ardei dulci s-a redus

semnificativ, în special din contul reducerii suprafeţelor terenurilor protejate. Pe parcursul ultimilor 10 ani,

producerea ardeilor dulci în România s-a redus cu 50% - de la 167 mii tone în 1997 la 102 mii tone în 2008.

România ocupă locul 19 în topul mondial al importatorilor de ardei dulci. Pe parcursul ultimilor 5 ani,

importurile anuale au crescut cu o rată de 46% anual şi au constituit în 2008 circa 15 mii tone (25% din

consumul în stare proaspătă). După aderarea la UE, preţurile medii de import au crescut semnificativ,

atingând în anul 2008 nivelul de 800 USD/ tonă.

Turcia este principalul furnizor de ardei dulci pe piaţa României – 50%, fiind urmată de Jordan (15%) şi

Olanda (8%). Din punct de vedere a preţurilor, există diferenţe majore între furnizorii din UE (Olanda,

Spania şi Italia –2000 USD/tonă) şi ceilalţi furnizori majori (400 USD/tonă).

Producţia locală domină piaţa în sezonul de producere (iulie-octombrie). Analiza sezonalităţii

importurilor României arată că importurile de ardei dulci au loc în special în lunile când oferta locală este

minimă (decembrie-mai), preţul mediu de import fiind relativ constant pe parcursul anului. Spre deosebire

de majoritatea furnizorilor, Olanda are un calendar relativ stabil de livrări pe parcursul anului, iar

Macedonia exportă doar în perioada august-octombrie.

România, în calitate de membru al UE, aplică tarifele UE la import. Începând cu 1 martie 2008, Republica

Moldova beneficiază de Preferinţele Comerciale Autonome acordate de către UE, care prevede un tarif ad

valorem egal cu 0%, indiferent de perioada anului. Ardeii dulci nu sunt incluși in sistemul preţului minim la

hotar, de aceea taxa de import nu include nici componenta specifică, care este o barieră importantă pentru

alte produse proaspete moldoveneşti, cum ar fi merele, strugurii de masă şi roşiile.

Conform rezultatelor acestui studiu, unii dintre respondenţi au colaborat cu întreprinzătorii din Moldova

şi au rămaşi satisfăcuţi de calitatea produsului (ardeii dulci). Alţi respondenţi au menţionat că nu au

colaborat cu întreprinzătorii moldoveni şi nici nu-şi doresc acest lucru pe viitor din cauza dificultăţilor legate

de procedurile de devamare.

Mai jos sunt enumerate observaţii specifice ale respondenţilor români privind ardeii dulci moldoveneşti:

Ardeii dulci importaţi în România trebuie să fie ambalaţi în cutii de carton, lemn şi plastic;

Ardeii dulci trebuie să fie însoţiţi de certificate privind calitatea şi originea acestora;

Produsul trebuie calibrat şi sortat conform culorii (în special pentru supermarkete);

Ardeii dulci de mărimi mari sunt cei mai solicitaţi.

Clienţii potenţiali pentru furnizorii de ardei dulci moldoveneşti sunt importatorii. Aceste companii au un

spectru larg de activităţi: importul, comerţul en-gros şi distribuţia ardeilor dulci proaspeţi, atât a celor

produşi local cât şi celor importaţi.

Piaţa ardeilor dulci în România

Pagina| 4

REZULTATELE ANALIZEI INFORMAŢIILOR DIN SURSE STATISTICE

TENDINŢE ÎN DOMENIUL PRODUCERII

Ardeii dulci sunt cultivaţi în marea majoritate a ţărilor lumii. Pe parcursul ultimilor 5 ani, producţia

mondială s-a majorat cu 15% (creştere anuală de 2,9%), atingând nivelul de 26,1 milioane tone. China este

liderul mondial în producerea ardeilor dulci (14 milioane tone sau 54% din producţia globală), fiind urmată

de Mexic, Indonezia, Turcia, Spania şi SUA.

Tabelul 1: Evoluţia recoltei globale de ardei dulci (mii tone)

Nr. Ţara 2002 2003 2004 2005 2006 2007

1 China 10 535 11 529 12 031 12 530 13 031 14 033

2 Mexic 1 785 1 854 1 431 1 617 1 681 1 690

3 Indonezia 635 1 067 1 101 1 058 1 100 1 100

4 Turcia 1 750 1 790 1 700 1 829 1 842 1 091

5 Spania 1 056 1 056 1 077 1 064 1 074 1 065

6 SUA 868 933 979 959 998 856

7 Nigeria 720 720 720 721 722 723

8 Egipt 477 497 467 460 470 475

9 Coreea 381 350 410 395 353 345

10 Olanda 310 315 318 345 318 340

Alte ţări 3 995 4 213 4 353 4 283 4 663 4 346

TOTAL LUME 22 512 24 322 24 587 25 261 26 252 26 064 Sursa: FAOSTAT, http://faostat.fao.org

În anul 2008 în UE volumul de producere a ardeilor dulci a constituit 2,3 milioane tone, principalul

producător fiind Spania (44%), care este urmată de Olanda (15%) şi Italia (10%). Se observă diferenţe mari

în recolta medie la hectar, fapt influenţat în special de ponderea producerii în teren protejat (sere). Astfel,

în Olanda producţia anuală la hectar constituie 279 tone, în Spania – 49 tone, iar în Italia – doar 25 tone.

Figura 1: Evoluţia recoltei de ardei dulci în Uniunea Europeană (mii tone)

0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Alte tari

Italia

Olanda

Spania

Sursa: Eurostat (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/agriculture/data/database)

Cultivarea legumelor în România, inclusiv cultivarea ardeilor dulci, este realizată în câmp liber şi în

încăperi acoperite cu sticlă sau plastic. Pe parcursul ultimilor 15 ani producţia de ardei dulci s-a redus

semnificativ, în special din contul reducerii suprafeţelor serelor.

Piaţa ardeilor dulci în România

Pagina| 5

Figura 2: Evoluţia recoltei de ardei dulci în România (mii tone)

167

249

102

0

50

100

150

200

250

300

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Sursa: Eurostat (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/agriculture/data/database)

TENDINŢE ÎN DOMENIUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

O cantitate tot mai mare din producţia globală de ardei dulci ajunge pe piaţa internaţională. Astfel, în

anul 2008 în comerţul internaţional au fost incluse 2,1 milioane tone (8% din producţia globală), ceea ce

este cu 34% mai mult decât în anul 2003. În aceiaşi perioadă, valoarea exporturilor de ardei dulci a crescut

cu un ritm mai avansat (+65%), ajungând în anul 2008 la 3,9 miliarde dolari SUA. Preţul mediu mondial la

care s-au efectuat operaţiunile de export (condiţii FOB) a crescut de la 1521 dolari/tonă în 2003 la 1908

dolari/tonă în 2008 (+25%).

Tabelul 2: Principalii exportatori de ardei dulci (mii tone)

Nr. Exportator 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Creştere anuală

Preţ FOB 2008

1 Mexic 401 433 478 512 522 513 5% $1 167

2 Spania 405 406 437 483 379 424 0% $1 858

3 Olanda 334 348 374 370 379 387 3% $2 467

4 SUA 91 94 95 94 109 110 4% $1 554

5 Canada 47 49 57 65 75 72 11% $2 889

6 Turcia 44 51 64 59 51 55 3% $1 222

7 China 57 67 39 26 47 50 -6% $275

8 Franţa 29 26 39 40 45 47 13% $2 103

9 Maroc 21 35 38 30 46 46 14% $659

10 India 4 8 10 19 27 27 47% $361

11 Iordania 24 23 22 26 24 26 2% $986

12 Ungaria 33 31 30 29 24 26 -6% $1 473

13 Belgia 17 22 23 17 22 22 3% $2 298

14 Macedonia 11 19 21 9 18 21 6% $354

15 Germania 5 7 14 14 12 18 25% $2 770

16 Honduras 3 1 3 4 15 14 57% $833

17 Kazahstan 5 18 16 15 12 15 13% $491

18 Coreea 16 17 19 15 15 15 -3% $3 407

19 Italia 8 8 9 11 12 12 10% $2 143

20 Polonia 4 6 5 8 11 11 25% $1 120

Alte ţări 59 41 71 107 102 126

TOTAL LUME 1 544 1 709 1 864 1 956 2 009 2 067 6% $1 908 Sursa: UN Comtrade

Piaţa ardeilor dulci în România

Pagina| 6

Principalii importatori de ardei dulci sunt ţările dezvoltate din Europa şi America de Nord. Pe parcursul

întregii perioade, SUA a fost cel mai mare importator mondial. Ratele de creştere a importurilor au fost cele

mai mari pentru Rusia, Danemarca, Emiratele Arabe Unite şi România. Preţurile de import cele mai mari au

fost înregistrate pentru ţările scandinave (Suedia, Danemarca şi Norvegia), precum şi Marea Britanie,

Elveţia şi Japonia. Preţurile de import cele mai mici au fost înregistrate pentru Rusia, Malaiezia, Emiratele

Arabe Unite şi România.

Tabelul 3: Principalii importatori de ardei dulci (mii tone)

Nr. Importator 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Creştere anuală

Preţ FOB 2008

1 SUA 426 446 489 556 585 598 8% $1,537

2 Germania 270 282 314 309 278 304 2% $2,517

3 Marea Britanie 100 116 155 140 148 149 8% $2,634

4 France 116 119 132 140 136 136 4% $1,876

5 Canada 71 96 80 58 108 109 6% $1,772

6 Rusia 44 59 62 71 77 95 15% $1,536

7 Olanda 68 77 81 108 109 82 7% $1,722

8 Italia 62 51 63 70 60 57 1% $1,776

9 Malaiezia 32 36 39 32 36 42 3% $410

10 Cehia 41 34 49 53 44 39 1% $1,602

11 Suedia 28 30 34 35 31 32 2% $2,591

12 Danemarca 17 23 24 27 29 30 11% $2,697

13 Austria 26 30 31 33 27 28 0% $2,103

14 EAU 12 18 20 23 26 26 15% $567

15 Polonia 17 19 23 22 25 25 8% $2,204

16 Elveţia 20 21 22 23 23 25 4% $2,641

17 Japonia 23 25 27 23 22 22 -2% $3,972

18 Belgia 19 21 20 21 21 19 0% $2,406

19 România 2 3 9 10 13 15 46% $791

20 Norvegia 10 11 12 12 13 14 8% $3,866

Alte ţări 140 191 180 189 200 220 7%

TOTAL LUME 1,544 1,709 1,864 1,956 2,009 2,067 6% $1,908 Sursa: UN Comtrade

România ocupă locul 19 în topul mondial al importatorilor de ardei dulci. Pe parcursul ultimilor 5 ani,

importurile anuale au crescut cu o rată de 46% anual şi au constituit în 2008 circa 15 mii tone (25% din

consumul în stare proaspătă). După aderarea la UE, preţurile medii de import au crescut semnificativ.

Tabelul 4: Evoluţia importurilor de ardei dulci în România

2004 2005 2006 2007 2008

Volumul importurilor (tone) 3,118 8,951 9,728 12,735 14,878

Valoarea importurilor (USD) $760,526 $2,831,067 $4,230,344 $11,039,158 $11,762,782

Preţul de import (USD/tonă) $244 $316 $435 $867 $791 Sursa: EUROSTAT ComExt

Turcia este principalul furnizor de ardei dulci pe piaţa României – 50%, fiind urmată de Jordan (15%) şi

Olanda (8%). Din punct de vedere a preţurilor, există diferenţe majore între furnizorii din UE (Olanda,

Spania şi Italia –2000 USD/tonă) şi ceilalţi furnizori majori (400 USD/tonă).

Piaţa ardeilor dulci în România

Pagina| 7

Tabelul 5: Evoluţia importurilor de ardei dulci în România (tone)

2004 2005 2006 2007 2008 Preţul mediu de export în 2008

1. Turcia 2,069 4,367 4,976 5,935 7,205 $406

2. Iordania 206 344 615 699 2,298 $436

3. Olanda 127 298 465 631 1,037 $2,372

4. Italia 48 150 573 1,146 831 $2,190

5. Macedonia 33 223 780 $305

6. Spania 122 468 1,594 797 510 $1,824 Sursa: EUROSTAT ComExt

Analiza sezonalităţii importurilor României arată că importurile de ardei dulci au loc în special în lunile

când oferta locală este minimă (decembrie-mai), preţul mediu de import fiind relativ constant pe parcursul

anului. Spre deosebire de majoritatea furnizorilor, Olanda are un calendar relativ stabil de livrări pe

parcursul anului, iar Macedonia exportă doar în perioada august-octombrie. Creşterea „neaşteptată” a

preţului de import în luna iulie (Figura 3) se explică de ponderea înaltă a livrărilor din Olanda, care practică

un nivel general mai înalt a preţurilor.

Figura 3: Sezonalitatea importurilor din lume

€0

€500

€1,000

€1,500

€2,000

€2,500

0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

i f m a m i i a s o n d

Volum (tone) Pret (€/tona)

Figura 4: Sezonalitatea importurilor din Turcia

€0

€500

€1,000

€1,500

€2,000

€2,500

0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

i f m a m i i a s o n d

Volum (tone) Pret (€/tona)

Figura 5: Sezonalitatea importurilor din Iordania

€0

€500

€1,000

€1,500

€2,000

€2,500

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

i f m a m i i a s o n d

Volum (tone) Pret (€/tona)

Figura 6: Sezonalitatea importurilor din Olanda

€0

€500

€1,000

€1,500

€2,000

€2,500

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

i f m a m i i a s o n d

Volum (tone) Pret (€/tona)

Sursa: EUROSTAT ComExt

Piaţa ardeilor dulci în România

Pagina| 8

ACCES LA PIAŢA DE DESFACERE

În România există un şir de ministere şi agenţii guvernamentale responsabile pentru siguranţa

alimentară şi calitatea produselor (inclusiv controlul importurilor), principala fiind Autoritatea Naţională

Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Deoarece începând cu 1 ianuarie 2007 România este

membru deplin a Uniunii Europene, sunt aplicate toate normele şi reglementările UE, la care se adaugă

cerinţe specifice ale autorităţilor române.

Principalele cerinţe pentru efectuarea exporturilor de ardei dulci din Republica Moldova în România ţin

de următoarele domenii:

Controlul sanitar al produselor de origine non-animală

(http://www.ansv.ro/proceduri/PGO/PGO_006_control_produse_nonanimale.pdf) ;

Controlul fito-sanitar;

Marcarea produselor;

Conformitatea cu Standardul General de Comercializare a fructelor şi legumelor proaspete în UE

(http://export.acsa.md/File/Standard%20General.pdf).

O descriere detaliată a procedurilor la exportul ardeilor dulci în România este plasată pe pagina UE

(http://exporthelp.europa.eu/thdapp/taxes/MSServlet?action=output&prodLine=80&simDate=20090501&

taricCode=07096010&partnerId=MD&reporterId=RO&nomenCmd=View&status=null), iar procedurile

pentru vama Republicii Moldova – pe pagina SIM „Export-Moldova”

(http://export.acsa.md/cgi/index.cgi?lang=ro&menu=Ghidul_exportatorului).

România, în calitate de membru al UE, aplică tarifele UE la import. Începând cu 1 martie 2008, Republica

Moldova beneficiază de Preferinţele Comerciale Autonome acordate de către UE, care prevede un tarif ad

valorem egal cu 0%, indiferent de perioada anului. Ardeii dulci nu sunt incluși in sistemul preţului minim la

hotar, de aceea taxa de import nu include nici componenta specifică, care este o barieră importantă pentru

alte produse proaspete moldoveneşti, cum ar fi merele, strugurii de masă şi roşiile.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ÎN BAZA INTERVIURILOR

INFORMAŢII CU PRIVIRE LA ÎNTREPRINDERILE RESPONDENTE

SUPERMARKETE (CENTRE COMERCIALE)

1. Marca comercială Cora devine din ce în ce mai cunoscută la nivel internaţional. Există 81

hipermarkete Cora în Franţa, România, Ungaria, Belgia, şi Luxembourg, şi acest grup se extinde

continuu. Cora şi-a lansat activitatea în 2003 în calitate de cel mai mare hipermarket din Bucureşti.

Cifra de afaceri anuală a supermarketelor Cora însumează 4.8 mlrd €, cuprinzând circa 50% din cifra

de afaceri totală a grupului (10 mlrd. € în 2004).

2. Grupul Eurobilla este reprezentat în România de către reţeaua de supermarkete Billa. Această reţea

este lider în comerţul en-detail cu mărfuri alimentare şi ne-alimentare în România. Începând cu

luna Februarie 1999, atunci când a fost deschis primul supermarket Billa în Bucureşti, reprezentanţii

Billa intenţionau să satisfacă toate cerinţele consumatorilor săi. Utilizând tehnologii moderne şi

gestionare eficientă, Billa a reuşit să-şi asigure o cotă mare a pieţei şi o tendinţă de dezvoltare

permanentă. La moment, reţeaua Billa cuprinde 18 filiale pe tot teritoriul României. Fiecare centru

Piaţa ardeilor dulci în România

Pagina| 9

comercial are o suprafaţă de circa 1000-2400 m². Reţeaua Billa face parte din concernul german

REWE, ce cuprinde circa 1000 supermarkete în Austria şi, prin intermediul Eurobilla, 300

supermarkete în Italia, Republica Cehă, Slovacia, România, Croaţia, Ucraina, Bulgaria, şi Rusia.

3. Kaufland Romania SCS este o întreprindere mixtă română având sediul în Bucureşti. Concernul

Kaufland este una dintre companiile germane en-detail de succes. Concernul Kaufland este

reprezentat de 600 supermarkete în Germania, Republica Cehă, Slovacia, Polonia, Croaţia, şi

România. Aceste supermarkete cu regim de autodeservire au o suprafaţă de comercializare totală

între 2 500 şi 12 000 m² şi poartă denumirile de „Kaufland“, "KaufMarkt“ şi „Handelshof“.

4. Supermarketul Mara este primul supermarket în Focşani, judeţul Vrancea. A fost creat în 1999. Al

doilea centru comercial a fost deschis în 2004. Acesta face parte dintr-un puternic grup

antreprenorial din România - Rosca Grup.

ÎNTREPRINDERI DE COMERCIALIZARE EN-GROS

1. METRO CASH&CARRY poate fi întîlnit atât în Europa, cât şi în Asia şi Africa; în astfel de ţări precum

Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, China, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia,

India, Italia, Japonia, Luxemburg, Marea Britanie, Maroc, Olanda, Polonia, România, Rusia, Slovacia,

Spania, Turcia, Ungaria, Ucraine, şi Vietnam. Aceasta a fost prima întreprindere internaţională de

comercializare en-gros care a intrat pe piaţa românească (în 1996). Planul iniţial era de a crea doar

10 magazine cash & carry, dar la sfârşitul anului 2005 reţeaua s-a extins până la 23 magazine, 4

dintre care sunt amplasate în Bucureşti având o cifră de afaceri anuală de peste 800 mln €.

2. SELGROS CASH&CARRY - Există 38 supermakete cash & carry în Germania şi 9 în Polonia. Compania

Selgros a intrat pe piaţa română în 2001 prin deschiderea primului său supermarket în Braşov. Mai

târziu altele trei s-au deschis în Bucureşti, Târgu Mureş (1), Constanţa şi Timişoara (2).

Supermarketul Selgros din Oradea s-a deschis în primăvara anului 2005, altul în Cluj-Napoca – în

iulie 2005, urmat de unul în Arad în August 2005.

3. ALFREDO TRADING COMPANY este o întreprindere românească creată în 1992. Activitatea sa

primară este legată de importul şi distribuţia alimentelor. Sediul este amplasat în Bucureşti, iar

depozitele sunt amplasate în 5 localităţi de importanţă regională. Secţiile cheie ale acestei

întreprinderi sunt: Achiziţii, Logistică, şi Marketing-Vânzări. Aceste secţii deservesc cele două

diviziuni ale companiei: produse prospete şi congelate. Compania Alfredo are mărcile sale

comerciale proprii care sunt: “Alfredo” , “Del Gusto” şi “Alfresh”.

4. INTERFRUCT SRL - Spectrul de activităţi al companiei este comerţul cu legume şi fructe, importul şi

distribuţia acestora. Compania oferă clienţilor săi un sortiment larg de legume şi fructe proaspete

de calitate superioară (peste 120 articole) în fiecare sezon. Acestea sunt atât produse local cât şi

importate la un preţ bun. Legumele produse local sunt culese în aceeaşi dimineaţă a zilei când sunt

oferite clienţilor. Clienţii majori ai companiei sunt supermarketele, magazinele alimentare medii şi

mici, hotele şi restaurante din Bucureşti şi zonele vecine. Destinaţiile de distribuţie ale acestei

companii sunt următoarele oraşe: Arad, Baia Mare, Bistrita, Braila, Bucuresti, Caransebeş, Cluj,

Constanţa, Craiova, Dej, Deva, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Lugoj, Oradea, Petroşani, Ploieşti, Reşiţa, Sf.

Gheorghe, Satu Mare, Sighetu Marmaţiei, Sinnicolau Mare, Timişoara, Turnu Severin, Zalău.

5. ABBARA TRADING CO Această companie importă şi distribuie fructe şi legume proaspete.

Produsele sunt livrate în toate oraşele mari din România.

Piaţa ardeilor dulci în România

Pagina| 10

FURNIZORI ŞI CARACTERUL SEZONIER AL IMPORTURILOR

În timpul sezonului de cultivare în România (iunie-octombrie), supermarketele comercializează ardeii

dulci produşi local şi cantităţi mici de produs importaţi din Macedonia. Acest lucru este foarte convenabil

pentru supermarkete şi clienţii acestora, deoarece ardeii sunt culeşi dimineaţa şi livraţi la supermarkete în

decursul a câteva ore.

În perioada extra-sezonului supermarketele şi comercianţii en-gros comercializează ardei locali cultivaţi

în sere şi ardeii importaţi din Olanda, Spania, Israel, Turcia, Siria şi Iordania. şi ardei Supermarketele procură

ardeii dulci cultivaţi local de la comercianţi en-gros în timpul sezonului de vară.

Tabelul 6: Sezonalitatea furnizărilor de ardei dulci

I F M A M I I A S O N D

1. România

2. Turcia

3. Iordania

4. Olanda

5. Italia

6. Macedonia Sursa: Datele oferite de respondenţi

CLIENŢI MAJORI ŞI PIEŢE DE DESFACERE

Trebuie de menţionat că 33% din populaţia română preferă să procure marfa în hypermarkete,

supermarkete, magazine cash & carry, şi magazine cu produse la preţuri reduse. Doar 10% din locuitorii

Bucureştiului procură alimente în magazinele tradiţionale, pe când 57% aderă atât la conceptele de comerţ

noi şi vechi. Tendinţa consumatorilor moderni este de a procura produse alimentare odată pe săptămână

sau mai des. Se prognozează că concurenţa între reţelele en-detail va creşte, luând în consideraţie actorii

noi ce intră pe piaţă. Câteva dintre reţelele internaţionale şi-au anunţat intenţia de a accesa piaţa română

în acest an: Rewe, cu magazinele sale Penny Market şi Tengelmann cu reţeaua Plus, şi grupul Schwarz cu

centrele comerciale Kaufland. Cauza principală pentru creşterea consumului o constituie creşterea ratei

salariului mediu, reducerea impozitelor şi creşterea creditului consumatorilor.

Comercianţii en-gros furnizează primordial produse către reţelele de supermarkete. În afara

supermarketelor există alţi clienţi, precum sunt magazinele alimentare medii şi mici, hotelele şi

restaurantele pe tot teritoriul ţării.

Conform rezultatelor acestui studiu, majoritatea respondenţilor au o reţea de filiale pe tot teritoriul ţării

şi au sediul la Bucureşti.

Respondenţii au indicat că atât comercianţii en-gros cât şi supermarketele (cu excepţia “Supermarket

Mara”) importă ardeii dulci.

În România liderii de piaţă a comerţului cu ardeii dulci importaţi sunt magazinele cash & carry, precum

sunt “METRO Cash & Carry”, “Selgros Cash & Carry”, “Alfredo Trading Company”, “Interfruct SRL”.

În ceea ce priveşte supermarketele, reţelele acestora sunt mai numeroase şi liderii comerţului cu ardei

sunt: “Carrefour”, “Kaufland”, “Cora”, “Billa”, “Gima”, “La Fourmi“, “Univers’All”, “Artima”.

Piaţa ardeilor dulci în România

Pagina| 11

CERINŢE FAŢĂ DE PRODUS ŞI PREFERINŢE

DIMENSIUNILE

Consumatorii români preferă ardeii dulci de dimensiuni 80/+-90/+ din Olanda, G şi GG din Spania, XL şi L

din Israel.

Tabelul 7: Clasificarea ardeilor dulci conform mărimii

Olanda Spania Israel

90/+ GG XL - foarte mari

80/+ G L - mari

70/+ M M - medii

60/+ S- mici

AMBALAJ

Ardeii dulci importaţi sunt ambalaţi în cutii de lemn, plastic sau carton a câte 3 sau 5 kg. Atât

supermarketele cât şi comercianţii en-gros nu acceptă ardei dulci în vrac.

Importatorii preferă să procure ardeii dulci în vrac şi ulterior să-i ambaleze în ambalaje individuale –

sacoşe mici din polietilenă, sau în palete din expandat acoperite cu peliculă de plastic, pentru livrare în

reţelele comerciale.

LOGOTIP/BRAND

Pentru consumatorii din România producătorul legumelor nu contează aproape deloc. Nu există vreo

preferinţă pentru un anume brand sau companie producătoare. Consumatorii preferă, mai curând, să nu se

preocupe de logotipuri şi etichete.

SOIURI ŞI TENDINŢE

Conform rezultatelor acestui studiu, comercianţii români clasifică ardeii dulci importaţi în dependenţă de

culoarea şi originea acestora (şi nu în dependenţă de soi).

Ardei dulci roşii

Colecţia semafor de ardei dulci

Ardei dulci galbeni

Ardei dulci verzi

Cele mai populare culori pentru ardeii dulci importaţi din Olanda, Spania, Israel, şi Italia sunt:

Piaţa ardeilor dulci în România

Pagina| 12

Roşu

Verde

Galben

Portocoliu

Cele mai populare culori pentru ardeii dulci importaţi din Turcia, Siria şi Maroc sunt:

Roşu

Verde

Consumatorii români preferă ardeii dulci de culoare roşie. Ardeii dulci de culoare galbenă şi portocalie sunt

procuraţi în cantităţi nesemnificative. Deseori, consumatorii români consideră ardeii dulci de culoare verde

ca fiind necopţi.

PRODUSELE DIN MOLDOVA: VIZIUNEA CUMPĂRĂTORILOR ŞI RECOMANDĂR I

Conform rezultatelor acestui studiu, unii dintre respondenţi au colaborat cu întreprinzătorii din Moldova

şi au rămaşi satisfăcuţi de calitatea produsului (ardeii dulci). Alţi respondenţi au menţionat că nu au

colaborat cu întreprinzătorii moldoveni şi nici nu-şi doresc acest lucru pe viitor din cauza dificultăţilor legate

de procedurile de devamare.

Mai jos sunt enumerate observaţii specifice ale respondenţilor români privind ardeii dulci moldoveneşti:

Ardeii dulci importaţi în România trebuie să fie ambalaţi în cutii de carton, lemn şi plastic;

Ardeii dulci trebuie să fie însoţiţi de certificate privind calitatea şi originea acestora;

Produsul trebuie calibrat şi sortat conform culorii (în special pentru supermarkete);

Ardeii dulci de mărimi mari sunt cei mai solicitaţi.

Clienţii potenţiali pentru furnizorii de ardei dulci moldoveneşti sunt importatorii. Aceste companii au un

spectru larg de activităţi: importul, comerţul en-gros şi distribuţia ardeilor dulci proaspeţi, atât a celor

produşi local cât şi celor importaţi.

LISTA MATERIALELOR DE REFER INŢĂ

1. Institutul Naţional de Statistică a României (http://www.insse.ro)

2. UN Comtrade (http://comtrade.un.org)

3. Harta produselor ITC – UNCTAD/WTO (http://www.p-maps.org/pmaps)

4. FAOSTAT (http://faostat.fao.org)

5. EUROSTAT Agriculture and Fisheries (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/pls/portal/url/page/SHARED/PER_AGRFIS )

6. EUROSTAT ComExt (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/newxtweb)

7. EU Export Helpdesk (http://exporthelp.europa.eu)