Physalis alkekengiPplufamilia: Solonaceae
A efectuat: Ghimpu T. gr. 03
Produsul vegetal este fructul-Fructus Alkekengi baca de culoare
oranj.
Denumiri populare:
Cerasa ovreiului, fusui slbatic, curcubeic, gogoae, lanterna
chinzeasca etc.
Istoric:
Medicul grec Dioscoride folosea fructul pentru tratarea
tractului urinar, hepatitei.
Descrierea:Este o plant ierbacee nalt n jur de o jumtate de
metru i bogat ramificat. Frunzele dispuse cate dou au form oval i
sunt lung peiolate. Florile de culoare alb-glbuie sunt dispuse la
subioara frunzelor i sunt aplecate n jos. Fructul este o boab de
culoare roie, de mrimea unei ciree i este nvelit ntr-o formaiune
membranoas ca un lampion, rezultat din transformarea nveliului
floral. Are o culoare portocalie.
Raspindire:
Este rspndit n Europa i Asia. Planta crete prin tufiuri de
pdure, prin zvoaie, pe lang garduri i drumuri, dar i se cultiv.
Compozitia chimica:Fructele contin acid citric, substante amare
(fisolina), contine alcaloizi, mucilagii, zaharuri, substante
minerale, si o mare cantitate de vitamina C, are gust putin
acruamarui.
Atentie!
Planta in intregime este toxica (in afara fructelor). Contine
multa solanina. Se poate interveni cu carbune activat in cazurile
de intoxicatie.
In traditia populara:Decoctul fructelor se bea si se faceau
spalaturi pe cap si corp in cazurile de eriteme, pelagra, etc. Cu
decoctul partilor aeriene se spalau eruptiile si eczemele noilor
nascuti. Boabele rosii, plamadite in vin, erau utilizate intern
contra ascitei. Se mai folosea contra durerilor de masele si
urechi. Fructele plantei se intrebuintau ca infuzie in tratamentul
furunculozei.
Actiune farmaceutica:
Actiune decongestiva, diuretica, febrifuga, laxativa. Se poate
folosi la urmatoarele afectiuni: dureri diverse inclusiv cele
reumatice, furunculoze sau diferite afectiuni ale pielii, intern se
va lua cu precautie in litiaze, guta, reumatism. Cantitatea maxima
este de 250 ml infuzie impartita in cursul zilei luata cu
inghitituri mici.
Administrare:
Decoct: se fierb pri aeriene ale plantei i fiertura strecurat se
folosete pentru splare n erupii tegumentare si eczeme. Decoct din
boabe: se fierb 30 g (3 linguri) de boabe timp de 5 minute ntrun
litru de ap. Se bea ca diuretic, n litiaz renal i biliar, n
reumatism etc. Infuzie: peste 5 g (o linguri) de boabe se toarn o
ceac de ap n clocot. Dup ce se strecoar se folosete pentru
badijonare n furunculoz. Must: se face un must din pri egale de
struguri i fructe de pplu. Dup ce a fermentat se trage n sticle i
se bea cate un phrel dimineaa. Este diuretic, laxativ i febrifug.
Combate colicile. Fructe de pplu plmdite n vin se folosesc n ascit.
Se folosesc la prepararea dulceturilor, marmeladei,
bomboanelor.
Este o plant ornamental, folosit n special n aranjamentele
florale uscate.
Multumesc de atentie!!!!!!!!!!
