PERSONALITATEA AVIATORULUI

Ghizuroiu Georgiana

Matei Alexandra Lucia

Naiman Alexandra

Udrita Claudia Gabriela

INTRODUCEREMihai Aniţei afirmã faptul cã puţine sunt profesiile care exercitã un interes şi o atracţie atât de mare ca cea de aviator. Astfel cã, existã reprezentãri diferite şi chiar contradictorii asupra acestei profesii. Cel mai adesea aceste reprezentãri se referã tocmai la personalitatea aparte a aviatorului.

Galle-Tessonneau descrie cele douã mari categorii de piloţi profesionişti: de vânãtoare (luptã) şi de transport.

Pilotul de vânãtoare zboarã pe avioane mai rapide cu o cabina strâmtã. El poartã misisuni de atac sau de apãrare cu o dimensiune clara agresivã ce implicã permanent înfruntarea riscului, face corp comun cu avionul sãu care apare ca o prelungire corporalã.

La nivel conştient, a ceea ce pilotul cunoaşte şi acceptã personalitatea sa se caracterizeazã originar prin plãcerea, gustul pentru zbor, senzaţia de a se simţi liber, posibilitatea de a evada din „jungla de beton”, cãutarea unor senzaţii noi, atracţia pentru peisajele aeriene, sentimentul utilitãţii sociale a zborului, autocontrolul, confruntarea cu o activitate care nu admite greseli.

La nivel preconştient se structureazã aspecte ale personalitãţii pe care pilotul nu este dispus sã le mãrturiseascã. Avem în vedere aici, prestigiul legat de profesie, succesele materiale şi sexuale aşteptate, agresivitatea de tip extropunitiv şi inhibatã de cenzura conştientului, neacceptarea convenţionalismului social pentru cã zborul procurã sentimentul libertãţii si autoputerniciei.

TIPOLOGIA MITOLOGIC-PSIHANALITICÃ A PILOŢILOR a) tipul „D” ( Dedal)

- conduita operativã: este pilotul responsabil, profesionist, abil, cu judecatã, prudent, ponderat, preocupat pentru crearea unei optime coordonarî în echipaj.

b) tipul „I” (Icar) -conduita operativã: imprudenţa este trãsãtura sa tipicã, nu are conştienţa

limitelor sale. Profesionalismul sãu subdezvoltat îşi pune amprenta pe raporturile sale în echipaj.

c) tipul „B” ( Belerofonte) -coonduita operativã: este un foarte bun pilot atât ca judecatã cât şî ca

îndemânare, dar agresivitatea sa anihileazã coordonarea şi relaţiile din echipaj. Se supraevalueazã şi dispreţuieşte normele, reglementãrile de securitate a zborului.

d) tipul „F” ( Faeton) -conduita operativã: tipul care „loveşte”, fiecare zbor este o sfidare a morţii, este

înclinat spre zborul temerar, fiind sursa multor accidente, uneori fatale.

ANALIZA PERSONALITÃŢII MODALE LA PILOŢII MILITARI DE LUPTÃ

Profilul modal al piloţilor militarii de luptã apare mai bogat, mai consistent ceea ce conferã o puternicã identitate acestei categorii profesionale. Astfel cã, piloţii militari de luptã se caracterizeazã prin: detaşare, rezervare, criticism, rãcealã; stabilitate emoţionalã puternicã, face faţã realitãţilor, este calm, echilibrat; caracter afirmativ, agresiv, încãpãţânat, autoritar, dominant; dur şî realist contând pe el însuşi; imaginativ, boem, visãtor; încrezãtor în sine, liniştit, destins; adaptare foarte bunã, extrovert; curaj, voinţã puternicã şi combativitate reliefatã, independenţã, iniţiativã perseverenţã; atitudine pozitivã faţã de oameni; moral bun, tonus optimist, reacţii emoţionale profunde, sociabilitate; performanţe profesionale de nivel superior mediei; centru de afinitate în grupurile profesionale.

In ceea ce priveşte piloţii militari pe elicoptere se caracterizeazã prin: stabilitate emoţionalã scãzutã, hipersensibilitate, eul slab; dur şi realist contând pe el însuşi, neîncrezãtor, îndãrãtnic, perseverent; încordat, frustrat; anxios şi introvert, atitudine pozitivã faţã de oameni; performanţe de nivel inferior mediei; inserţie socialã deficitarã.

TESTUL DE PERSONALITATE BIG FIVE PERSONALITY TRAITSIa in vedere cele 5 mari dimenisuni ale personalitatii:

DeschidereConstiinciozitateAgreabilitateNevrozismExtraversie

SUBIECTBarbat, 34 de ani, BucurestiFormare militara cu specializarea in aviatie.

Pilot Avioane Supersonice (MIG 21), elicoptere militare (IAR 330 SOCAT)

REZULTATEPercentile

Nevrozism- 84%Extraversie- 64%Deschidere- 78%Agreabilitate- 74%Constiinciozitate- 92%

Nevrozismul („neuroticism”) este descris ca fiind tendinţa de a avea trăiri emoţionale negative cum ar fi anxietatea, furia, depresia.

Scorurile mari la nevrozism descriu indivizi care reacţionează emoţional foarte uşor, trăind intens evenimente care pe alţi oameni nu îi afectează.

au tendinţa de a interpreta situaţii obişnuite ca fiind ameninţătoare şi de a transforma frustrările în dificultăţi fără scăpare.

reacţiile lor emoţionale tind să persiste peste perioade lungi de timp, ceea ce înseamnă că se află deseori într-o pasă proastă.

dificultăţile de control al emoţiilor pot duce la afectarea abilităţii de gândire, de a lua decizii sau de a face faţă stress-ului.

Extroversiunea („extroversion”) se referă la angajarea în activităţile lumii exterioare. Extrovertiţii se bucură de compania celorlalţi, sunt plini de energie şi au deseori trăiri emoţionale pozitive.

Tind să fie entuziaşti, orientaţi spre acţiune, care profită de ocazie.

În grupuri le place să discute, să se facă auziţi şi să atragă atenţia asupra lor.

Deschiderea („openness to experience”) descrie o dimensiune a stilului cognitiv care distinge între indivizii imaginativi, creativi şi indivizii realişti, convenţionali.

Scoruri mari obţin indivizii curioşi, care apreciază arta şi care sunt sensibili la frumos.

aceştia tind să fie mai conştienţi de emoţiile lor. tind să gândească şi să acţioneze în moduri individualiste şi nonconformiste.

le este uşor să opereze cu simboluri şi noţiuni abstracte, îndepărtându-se se experienţa concretă.

Agreabilitatea („agreeableness”) vizează caracteristicile personale care ţin de cooperare şi armonie socială.

Agreabilitate ridicată caracterizează indivizi care pun valoare pe înţelegerea cu cei din jur.

sunt persoane amabile, prietenoase, generoase, dispuse să facă compromisuri pentru a-i ajuta pe alţii.

au o viziune optimistă asupra naturii umane, considerând că oamenii sunt din principiu oneşti, decenţi şi demni de încredere.

Conştiinciozitatea („conscientiousness”) se referă la modul în care individul controlează, reglează şi direcţionează impulsurile.

Scorurile mari definesc indivizii care evită situaţiile riscante care prin planificare şi persistenţă în sarcină ajung să aibă success în ceea ce întreprind.

in general sunt priviţi de cei din jur ca fiind inteligenţi şi sunt consideraţi oameni pe care te poţi baza. În extrema negativă, aceşti indivizi pot fi perfecţionişti compulsivi şi pot ajunge „workaholici”, fiind priviţi de cei din jur ca închişi şi plictisitori.

BIBLIOGRAFIE Anitei, M. (2000) Psihologia Personalitatii Aviatorului, Bucuresti, Editura Press Mihaela SRL

 

Goldberg, L.R. (1999) A Broad-Bandwidth, Public- Domain, Personality Inventory Measuring the Lower- Level Facets of Several Five-Factor Models, Personality Psychology in Europe, vol. 7, (pp. 7-28), Tilburg, The Netherlands: Tilburg University Press

 

Goldberg, L.R., Johnson, J.A., Eber, H.W., Hogan, R., Ashton M.C., Cloninger, C.R., Gough, H.G. (2005) The International Personality Item Pool and The Future of Public-Domain Personality Measures în Journal of Research in Personality nr. 40, p. 84-96

 

Weiner B. I., Green L R., (2008), History of Personality Assessment, in Handbook of Personality Assessment, John Wiley&sons New Jersey

Weiner B. I., (2003), The Assessment process, in Hanbook of Psychology vol 10 Assessment Psychology (Ghraham R. John şi Naglieri A. Jack, Coord Wiener B. Irving), John Wiley & sons New Jersey