PERSONALITATEA ANULUI Nichita STĂNESCU 75 de ani de la naştere, 25 de ani de la moarte n. 31 martie 1933, Ploieşti - m. 13 dec. 1983, Bucureşti. Prenume la naştere Hristea Nichita. Poet.

Considerat exponentul cel mai reprezentativ al generaţiei de aur a poeziei româneşti de după al 2-lea Razboi Mondial, „generaţia 60”, Nichita Stănescu este, fără îndoială, alături de Tudor Arghezi şi Ion Barbu poetul care a reînnoit din temelii limbajul liric, ancorându-l atât prin probematică cât şi prin mijloacele de expresie în poetica modernismului. A urmat şcoala primară (1940-1944) la Ploieşti, Buşteni şi Vălenii de Munte, gimnaziul şi liceul la Ploieşti între 1944 şi 1952. Facultatea de Filologie de la Bucureşti este absolvită în 1957. Corector (1957-1960) şi redactor (1960-1968) la “Gazeta Literară”. Redactor-şef adjunct la „Luceafărul” (1968-1969) şi la România Literară (1969-1973), după care se dedică în întregime scrisului. Debutează, aproape simultan, cu versuri în „Tribuna” şi “Gazeta literară” (martie 1957), debut editorial cu Sensul iubirii în 1960. Apreciat, încă de la debut, drept cel mai reprezentativ poet al „generaţiei 60”, Nichita Stănescu este unul din cei mari scriitori români ai secolului 20. De o mare adâncime lirică, poezia sa - aflată sub semnul contradictoriului, sentimentală şi ermetică, argotică şi sofisticată, constituie deopotrivă o expresie a tragismului existenţial şi a unei înclinaţii ludice neostoite. Limba, de o noutate radicală, mânuită cu virtuozitate, utilizând un vocabular straniu şi o gramatică personală a revoluţionat poezia română sub raportul expresiei şi chiar al viziunii. De-a lungul carierei Nichita Stănescu a fost distins cu numeroase premii naţionale şi internaţionale: trei premii ale Uniunii Scriitorilor în 1964 (O viziune a sentimentelor), 1969 (Necuvintele) şi 1972 (Cartea de recitire). Premiul Herder în 1975. Premiul " Mihai Eminescu" al Academiei Române în 1978 pentru volumul “Epica Magna”. Candidat la Premiul Nobel pentru Literatură la propunerea Academiei Suedeze în 1980 alături de J.L. Borges şi G. Seferis, premiu acordat acestuia din urmă. Membru post-mortem al Academiei Române (1990). A fost tradus în sârbo-croată, engleză, franceză, germană, spaniolă, maghiară, polonă, bulgară, suedeză, rusă, ebraică, letonă.

Opera: Sensul iubirii, 1960; O viziune a sentimentelor, 1964; Dreptul la timp, 1965; 11 elegii, 1966; Oul şi sfera, 1967; Laus Ptolomaei, 1968; Un pământ numit România, 1968; In dulcele stil clasic, 1970; Belgradul în 5 prieteni, 1972; Măreţia frigului. Romanul unui sentiment, 1972; Cartea de recitire, 1972; Clar de inimă, 1973; Starea poeziei, 1975; Epica magna, 1978; Opere imperfecte, 1979; Carte de citire, carte de iubire (în colaborare cu Gh. Tomozei), 1980; Oase plângând, 1982; Respirări, 1982.

Alex. Ştefănescu: „Tot ce a scris, a spus şi a făcut poetul ni se înfăţişează ca un mesaj existenţial unitar şi coerent, fără nimic întâmplător. Justificarea apriorică a fiecărui element face inoperant, în timpul lecturii-evocării, criteriul estetic (...). Să înţelegem că este vorba despre un cult al poetului, care obturează spiritul critic? Lucrurile nu sunt chiar atât de simple. De fapt, la originea acestei admiraţii duse uneori până la fanatism se află o valoare estetică reală, excepţională. Încă din primii ani ai afirmării, Nichita Stănescu a şocat conştiinţa estetică a epocii scriind cu totul altfel decât se scrisese până atunci.”

IANUARIE 1 ianuarie

-125 de ani de la naşterea dirijorului şi profesorului Antonin CIOLAN, primul director al Filarmonicii clujene (01.01.1883-04.12.1970) -185 de ani de la naşterea poetului maghiar PETÖFI Sándor (01.01.1823-31.10.1849)

2 ianuarie -Tiberiu OLAH - 80 de ani de la naşterea compozitorului român (02.01.1928) -75 de ani de la naşterea prozatorului şi dramaturgului român Ion BĂIEŞU (02.01.1933-21.09.1992)

5 ianuarie -130 de ani de la naşterea prozatorului român Emil GÂRLEANU (05.01.1878-02.01.1914)

8 ianuarie -135 de ani de la naşterea omului politic ardelean Iuliu MANIU, membru de onoare al Academiei Române (08.01.1873-06.03.1953)

9 ianuarie -80 de ani de la naşterea criticului şi istoricului de artă Vasile DRĂGUŢ (09.01.1928-01.11.1987) -100 de ani de la naşterea scriitoarei şi eseistei franceze Simone Lucie Ernestine Marie Bertrand de BEAUVOIR (09.01.1908-14.04.1986)

10 ianuarie -145 de ani de la naşterea scriitorului rus Alexei N. TOLSTOI (10.01.1863-23.02.1945)

11 ianuarie -130 de ani de la naşterea scriitorului român Zaharia BÂRSAN (11.01.1878-13.12.1948) -255 de ani de la inaugurarea BRITISH MUSEUM (11.01.1753) -80 de ani de la moartea scriitorului englez Thomas HARDY (02.06.1840-11.01.1928)

13 ianuarie -135 de ani de la naşterea mitropolitului greco-catolic român Vasile SUCIU, membru de onoare al Academiei Române (13.01.1873-25.01.1935) -50 de ani de la moartea poetului, eseistului şi dramaturgului român Dan BOTTA (13.01.1958-26.09.1907)

15 ianuarie -158 de ani de la naşterea marelui poet Mihai EMINESCU (15.01.1850-15.06.1889)

18 ianuarie -Florin Adrian MAXA - 65 de ani de la naşterea pictorului clujean (18.01.1943) -160 de ani de la naşterea scriitorului român Ioan SLAVICI (18.01.1848-17.08.1925) -135 de ani de la moartea episcopului, cărturarului şi traducătorului Dionisie ROMANO, membru de onoare al societăţii Academice Române (29.07.1806-18.01.1873)

20 ianurie - Dan RĂDULESCU - 80 de ani de la naşterea geologului român, membru al Academiei Române (20.01.1928)

-100 de ani de la moartea scriitorului român Dumitru C. OLĂNESCU-ASCANIO, membru şi vicepreşedinte (1898-1900; 1903-1906) al Academiei Române (21.03.1849-20.01.1908) - 65 de ani de la moartea filologului, lingvistului şi folcloristului român Pericle PAPAHAGI, membru al Academiei Române (20.10.1872-20.01.1943)

21 ianuarie -185 de ani de la naşterea scriitorului maghiar Madách IMRE (21.01.1823-5.10.1864)

23 ianuarie -Mircea Horia SIMIONESCU - 80 de ani de la naşterea scriitorului român (23.01.1928)

24 ianuarie -Ziua Unirii Principatelor Române (1859) -100 de ani de la înfiinţarea, la Bucureşti, a Societăţii generale a artiştilor din România (24.01.1908) -550 de ani de la înscăunarea lui Matei CORVIN ca rege la Ungariei (1458-1490) (25.01.1458)

27 ianuarie -20 de ani de la inaugurarea Bibliotecii române din Paris (27.01.1988) -185 de ani de la naşterea compozitorului francez Eduard LALO (27.01.1823-22.04.1892)

28 ianuarie -135 de ani de la naşterea scriitoarei franceze Sidonie-Gabrielle COLETTE (27.01.1873-03.08.1954)

30 ianuarie -200 de ani de la naşterea traducătorului român Grigorie PLEŞOIANU (30.01.1808-30.01.1857) -60 de ani de la asasinarea omului politic indian Mahatma K. GANDHI (02.10.1869-30.01.1948) 31 ianuarie -75 de ani de la moartea scriitorului englez John GALSWORTHY (14.08.1867-31.01.1933)

PERSONALITATEA LUNII IANUARIE Antonin CIOLAN 125 de ani de la naştere

n.14 ian. 1883, Iaşi - m. 4 dec. 1970, Cluj. Dirijor şi director al Filarmonicii din Cluj. Şcoala primară şi liceul (absolvit în 1900) la Iaşi. La Conservatorul din capitala Moldovei i-a avut ca profesori, între alţii, pe Gavril Musicescu şi Eduard Caudella. Imediat după absolvire este angajat ca dirijor la Teatrul Naţional din localitate. În 1909 pleacă în Germania unde îşi desăvârşeşte pregătirea muzicală şi practica dirijorală la Berlin, Dresda şi Leipzig, avându-i ca principali mentori pe Arthur Nikisch şi Felix Draeschke. Deşi i s-a propus să rămână în Germania, în 1913 se întoarce în ţară, activând atât ca şi dirijor cât şi ca şi cadru universitar la Conservatorul din Iaşi. În acelaşi an fondează societatea simfonică „George Enescu”, timp de 10 ani unic reprezentant al muzicii culte din capitala Moldovei. În 1927 înfiinţează orchestra şi corul Conservatorului ieşean, care va funcţiiona până în 1941 când va lua fiinţă Filarmonica „Moldova”. În perioada campaniei antonesciene în URSS este numit director al Operei din Odesa; după război va colabora frecvent cu cele mai importante orchestre simfonice din ţară şi va funcţiona ca prim-dirijor al Filarmonicii din Bucureşti (1947-1949). În 1949 se stabileşte la Cluj, devenind dirijor al Operei Maghiare şi, din 1950, şi profesor la Conservator, unde va conduce clasele de orchestră şi dirijat. În 1955 Antonin Ciolan participă activ la înfiinţarea Filarmonicii clujene în calitate de prim-dirijor, ulterior devenind şi director al instituţiei, pe care a condus-o până la moartea sa survenită în 1970. Pe tot parcursul vieţii, Antonin Ciolan şi-a pus energia şi talentul în slujba muzicii universale şi româneşti, promovând cu consecvenţă creaţiile lui George Enescu, Eduard Caudella, Mihail Jora, Sabin Drăgoi, Theodor Rogalski, Paul Constantinescu, Ion Dumitrescu ş.a.. Pentru meritele sale, Antonin Ciolan a fost distins cu titluri prestigioase: Maestru emerit al artei, Profesor emerit, Artist al Poporului. Personalitatea sa a avut o influenţă covârşitoare asupra calităţii profesionale a Filarmonicii clujene, care a devenit port-drapelul axiologic al valorilor artistice clujene atât în ţară cât şi peste hotare. În acelaşi timp, Antonin Ciolan a fost un mare dascăl, formând sau influenţând mari dirijori români: Sergiu Celibidache, Emanuil Elenescu, Erich Bergel, Emil Simon, Petre Sbârcea, Hary Béla. Bustul maestrului realizat de sculptorul Ion Irimescu este amplasat în parcul municipal.

FEBRUARIE 1 februarie

- 140 de ani de la naşterea pictorului român Ştefan LUCHIAN, membru de onoare post-mortem al Academiei Române (01.02.1868-07.06.1916) - 160 de ani de la naşterea pictorului român Sava HENŢIA (01.02.1848-21.02.1904)

2 februarie - 140 de ani de la naşterea filosofului şi psihologului român Constantin RĂDULESCU-MOTRU, membru al Academiei Române, fost preşedinte al Academiei Române (1938-1941) (02.02.1868-04.03.1957) - 60 de ani de la moartea aviatoarei şi primei paraşutiste românce de renume mondial Smaranda BRĂESCU (21.05.1897-02.02.1948)

4 februarie - 20 ani de la moartea poetului şi publicistului clujean Alexandru CĂPRARIU, redactor al revistei “Tribuna” şi director al Editurii “Dacia” (20.12.1929-04.02.1988)

6 februarie - Sorin HOLBAN - 75 de ani de la naşterea poetului şi prozatorului român (06.02.1933)

- 100 de ani de la naşterea scriitorului român Geo BOGZA, membru al Academiei Române (06.02.1908-14.09.1993) 8 februarie

- 180 de ani de la naşterea scriitorului francez Jules VERNE (08.02.1828-24.03.1905) 11 februarie

- 75 de ani de la moartea episcopului luteran şi istoricului sas Friedrich TEUTSCH, membru de onoare al Academiei Române (16.09.1852-11.02.1933)

12 februarie - 85 de ani de la naşterea regizorului italian Franco ZEFFIRELLI (12.02.1923)

- 100 de ani de la naşterea caricaturistului francez Jean EFFEL (12.02.1908-11.10.1982) - 180 de ani de la naşterea scriitorului englez George MEREDITH (12.02.1828-18.05.1909)

14 februarie - 120 de ani de la inaugurarea Ateneului Român (14/26.02.1888) 15 februarie - 75 de ani de la naşterea muzicologului român Iosif SAVA (15.02.1933-18.08.1998) 18 februarie

- 125 de ani de la naşterea scriitorului grec Nikos KAZANTZAKIS, laureat al Premiului Internaţional al Păcii pe anul 1956 (18.02.1883-26.10.1957)

22 februarie - Eduard JURIST - 80 de ani de la naşterea scriitorului român (22.02.1928)

23 februarie - 85 de ani de la naşterea poetei şi traducătoarei române ETA BOERIU (23.02.1923-13.11.1984)

24 februarie - Horia BĂDESCU - 65 de ani de la naşterea poetului român (24.02.1943) - 100 de ani de la naşterea folcloristului şi etnomuzicologului Harry BRAUNER, director al Institutului de Folclor din Bucureşti (24.02.1908-10.03.1988)

28 februarie - 145 de ani de la naşterea medicului român Gheorghe MARINESCU, fondator al şcolii româneşti de neurologie, membru al Academiei Române (28.02.1863-15.05.1938) - 50 de ani de la moartea istoricului şi arheologului clujean Emil PANAITESCU (18.02.1885-28.02.1958) - 475 de ani de la naşterea scriitorului şi filosofului Michel Eyquem de MONTAIGNE (28.02.1533-13.09.1592)

PERSONALITATEA LUNII FEBRUARIE Geo BOGZA 100 de ani de la naştere

n. 6 febr. 1908, Ploieşti - m. 14.IX.1993, Bucureşti. Poet, prozator şi gazetar, fratele romancierului Radu Tudoran. Şcoala primară la Ploieşti (1915-1919), Şcolile de marină din Galaţi şi Constanţa (1921-1925). Din 1928, activitate susţinută de gazetar, întinsă pe parcursul a cca 65 de ani. Membru corespondent (1948) şi, din 1955, membru al Academiei Române. Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor în 1978. Pseudonimul Andre Far, folosit deseori la începutul activităţii sale literare. Fondator al revistei de avangardă „Urmuz”, „vitrină de artă nouă” (1928), colaborator la „Bilete de papagal”, „Cuvântul liber”, „Vremea”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Revista nouă”, „Radical”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul” etc. În anii 1936 şi 1937 se deplasează în Franţa şi Spania de unde trimite reportaje pentru „Lumea românească”, legate mai ales de Războiul civil din Spania (ciclul Tragedia poporului basc). Din 1941 începe să publice în „Revista nouă” reportaje care vor alcătui ulterior capodopera sa, Cartea Oltului (1945). Poet de avangardă (Poemul invectivă), creator al reportajului poematic (Cartea Oltului), unic în literatura română, Geo Bogza reuşeşte să treacă cu eleganţă şi credibil de la virulenţa expresiei şi senzualismul violent din primele lucrări (Jurnal de sex, Poemul invectivă) la simbolistica generoasă, de un profund umanism poetic din reportajele de mai târziu.

Opera: Jurnal de sex, poeme, 1929; Poemul invectivă, 1933; Ioana Maria, 17 poeme, 1937; Ţări de piatră, de foc şi pământ, reportaje, 1939; Cântec de revoltă, de dragoste şi moarte, 1945; Cartea Oltului (subintitulată Statuia unui râu), 1945; Ţara de piatră, 1946; Oameni şi cărbuni în Valea Jiului, reportaje, 1947; Sfârşitul lui Iacob Onisia, nuvelă, 1949; Începutul epopeii, reportaje, 1950; Porţile măreţiei, reportaje, 1951; Şantierul de la cumpăna apelor, reportaje, 1951; Trei călătorii în inima Ţării, reportaje, 1951; Anii împotrivirii, reportaje, pamflete, articole, 1953; Meridiane sovietice, reportaje, 1953; Pagini contemporane, 1957; Ţara de piatră, 1971; Paznic de far, poeme, 1974; Privelişti şi sentimente, reportaje, 1979; Spania în inima şi conştiinţa mea, 1981; Jurnalul de copilărie şi adolescenţă, 1987; Basarabia, ţară de pământ, 1991;

George Călinescu: „Versurile brutal priapice din Jurnal de sex şi Poemul invectivă au stârnit indignarea multora. Ele nu sunt decât nişte sfidări juvenile.Mult mai târziu, poetul trece la jurnalistică şi dă o cu totul remarcabilă serie de reportaje (...). Autorul procedează ca un fotograf de artă, şi deci ca un scriitor, ţintind o notă dominantă şi apoi prin apropiere şi depărtare scoţând clişee fantomatice, aproape neverosimile. Talentul său în acest gen e mare.” Alex Ştefănescu: „Opera lui Geo Bogza (nu numai proza ci şi poezia) este o combinaţie de reportaj şi discurs. Reportajul rezistă şi astăzi, fiind scris de cineva care şi-a făcut ucenicia în presa românească dinainte de război, în emulaţie cu mari reporteri... „

MARTIE

1 martie - Ziua Mărţişorului - 135 de ani de la constituirea, la Timişoara, a Reuniunii Române de Lectură, din iniţiativa cărturarului I.E. Tiereanu (01.03.1873)

3 martie - 145 de ani de la moartea poetului român Iancu VĂCĂRESCU (1792-03.03.1863) 6 martie

- Gabriel Garcia MÁRQUEZ - 80 de ani de la naşterea scriitorului columbian (06.03.1928) 8 martie

- Ziua internaţională a Femeii 11 martie - 100 de ani de la moartea scriitorului italian Edmondo De AMICIS (21.09.1846-11.03.1908) 13 martie - 120 de ani de la naşterea istoricului român Silviu DRAGOMIR (13.03.1888-26.02.1962) 14 martie - 100 de ani de la naşterea fizicianului român Şerban ŢIŢEICA (14/27.03.1908-28.05.1985) - 125 de ani de la moartea filosofului, economistului şi omului politic Karl MARX (05.05.1818-14.03.1883) 17 martie

- 125 de ani de la naşterea lui URMUZ (Demetru Demetrescu-Buzău), unul dintre cei mai originali reprezentanţi ai literaturii române de avangardă (17.03.1883-23.11.1923)

18 martie - 150 de ani de la naşterea inginerului german Rudolf Christian Karl DIESEL, inventatorul motorului care-i poartă numele (18.03.1858-29.09.1913)

18-23 martie - Săptămâna francofoniei

19 martie - 50 de ani de la crearea Parlamentului European ca for consultativ al Uniunii Europene (19.03.1958)

- 80 de ani de la naşterea poetului, prozatorului şi traducătorului român George CIORĂNESCU (19.03.1918-06.02.1993) 20 martie

- Ziua Internaţională a francofoniei - 180 de ani de la naşterea dramaturgului norvegian Henrik IBSEN (20.03.1828-23.05.1906) - 85 de ani de la moartea istoricului român Dimitrie ONCIUL (26.10.1856-20.03.1923)

21 martie - Ziua Internaţională a Poeziei - Ziua mondială de luptă împotriva tuturor formelor de rasism şi discriminare - Ioan I. CHINDRIŞ - 70 de ani de la naşterea filologului şi istoricului clujean (21.03.1938) - Valentin GHEORGHIU - 80 de ani de la naşterea pianistului şi compozitorului român (21.03.1928)

22 martie - 65 de ani de la premiera filmului „O noapte furtunoasă”, ecranizarea comediei lui I.L. Caragiale, în regia lui Jean Georgescu (22.03.1943) 25 martie - Ziua Poliţiei Române

- 50 de ani de la moartea filologului, filosofului şi istoricului clujean Ştefan BEZDECHI (24.04.1888-25.03.1958), profesor de limba şi literatura greacă la Universitatea din Cluj

26 martie - 50 de ani de la moartea psihologului român Florian ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ, membru al Academiei Române (05.04.1881-26.03.1958) 27 martie

- Ziua Mondială a Teatrului - 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu România (27.03.1918)

28 martie - 120 de ani de la naşterea dramaturgului român Alexandru KIRIŢESCU (28.03.1888-09.04.1961) - 130 de ani de la moartea lui Ioan Alexandru LAPEDATU, poet, prozator şi publicist român (06.07.1844-28.03.1878)

29 martie - 100 de ani de la naşterea poetului român Virgil CARIANOPOL (29.03.1908-06.04.1984) - 130 de ani de la naşterea poetei şi prozatoarei române Elena FARAGO (29.03.1878-04.01.1954)

30 martie - 155 de ani de la naşterea pictorului olandez Vincent van GOGH (30.03.1853-29.07.1890)

- 80 de ani de la moartea prozatorului, poetului şi traducătorului Ion GORUN (Alexandru I. HODOŞ) (30.12.1863-30.03.1928) 31 martie

- 75 de ani de la naşterea poetului român Nichita STĂNESCU, membru post-mortem al Academiei Române (31.03.1933-13.12.1983) - 125 de ani de la naşterea lui Onisifor GHIBU, pedagog, om de cultură, militant politic român, membru corespondent al Academiei Române (31.03.1883-31.10.1972)

PERSONALITATEA LUNII MARTIE Şerban ŢIŢEICA 100 de ani de la naştere

n. 14/27 mart. 1908., Bucureşti – m. 28 mai 1986, Bucureşti. Matematician şi fizician, specialist în fizica teoretică.

Studii secundare la liceul „Mihai Viteazu” din Bucureşti, superioare la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii bucureştene (1926-1929), obţinând licenţa în ştiinţe matematice şi fizice. Între 1930-1933 lucrează sub conducerea prof. W. Heisenberg la teza Variaţia rezistenţei în câmp magnetic pe care o susţine în 1934. Asistent la catedra de analiză matematică a Şcolii Politehnice din Bucureşti (1934). Conferenţiar la Universitatea din Bucureşti şi profesor la cea din Iaşi (1941-1948), apoi profesor de fizică teoretică la Universitatea din Bucureşti (1948-1973). Membru al Academiei Române din 1955, vicepreşedinte din 1957. Membru în Consiliul Ştiinţific al Institutului de Cercetări Nucleare de la Dubna (1956-1964). Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din URSS (1965) şi al Academiei Saxone de Ştiinţe (1967). Membru al Societăţii Europene de Fizică (1969). Domeniile de activitate ale lui Şerban Ţiţeica au inclus termodinamica, fizica statistică, mecanica cuantică, fizica atomică şi fizica particulelor elementare. A adus numeroase contribuţii originale în dezvoltarea fizicii teoretice, depăşind handicapul lipsei de tradiţie din acest domeniu. Aportul lui la teoria fenomenului de transport rămâne decisivă, fiind primul fizician care a luat în considerare cuantificarea mişcării electronului în câmp magnetic. Remarcabil pedagog, a contribuit decisiv la formarea unei adevărate şcoli de fizică la noi în ţară, seminariile sale de teoria câmpului şi de mecanică statistică fiind exemple în acest sens.

Opera: Variaţia rezistenţei în câmp magnetic, 1934; Absorbţia razelor corpusculare grele, 1936; Teoria pozitronului, 1940; Principiul

al doilea al termodinamicii şi mecanica statistică, 1953.

APRILIE 1 aprilie - 120 de ani de la naşterea filosofului român Mircea FLORIAN, membru al Academiei Române (01.04.1888-31.10.1960) - 127 de ani de la naşterea poetului, publicistului şi omului politic român Octavian GOGA (01.04.1881-06.05.1938) 2 aprilie

- Ziua Mondială a cărţii pentru copii 3 aprilie - Ziua JandarmerieiRomâne 4 aprilie - Ziua Academiei Române 5 aprilie

- Romulus VULPESCU - 75 de ani de la naşterea poetului şi prozatorului român (05.04.1933) - 100 de ani de la naşterea dirijorului austriac Herbert von KARAJAN (05.04.1908-16.07.1989) - 65 de ani de la moartea actorului român Tony (Anton) BULANDRA (13.03.1881-05.04.1943)

7 aprilie - Ziua Internaţională a Sănătăţii - Mircea DANELIUC - 65 de ani de la naşterea regizorului, scenaristului şi scriitorului român (07.04.1943) - Gheorghe ANGHEL - 70 de ani de la naşterea pictorului clujean (07.04.1938)

8 aprilie - Ziua Internaţională a rromilor - Alexandru D. LUNGU - 80 de ani de la naşterea scriitorului clujean (8.04.1928)

9 aprilie - Ziua mondială a Holocaustului 11 aprilie

- 150 de ani de la naşterea scriitorului român Barbu ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA (11.04.1858-29.04.1918) 12 aprilie

- Ziua mondială a aviaţiei şi a cosmonauticii - 200 de ani de la naşterea scriitorului român Costache NEGRUZZI (12.04.1808-24.08.1868)

13 aprilie - Cătălina BUZOIANU - 70 de ani de la naşterea regizoarei de teatru (13.04.1938) 14 aprilie - 75 de ani de la promulgarea legii privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României (14.04.1933) 15 aprilie

- 150 de ani de la naşterea sociologului francez Émile DURKHEIM (15.04.1858-15.11.1917) - 165 de ani de la naşterea scriitorului american Henry JAMES (15.04.1843-28.02.1916)

16 aprilie - Stelian GRUIA - 75 de ani de la naşterea prozatorului şi poetului român (16.04.1933)

18 aprilie - Ziua internaţională pentru conservarea monumentelor 19 aprilie

- 160 de ani de la naşterea scriitorului român Calistrat HOGAŞ (19.04.1848-28.08.1917) 20 aprilie - Dan Horia MAZILU - 65 de ani de la naşterea istoricului literar (20.04.1943) - Ilie BOGDESCO - 85 de ani de la naşterea pictorului basarabean (20.04.1923) - 180 de ani de la naşterea fondatorului Serviciului medical român Carol DAVILA (20.04.1828-24.08.1884) 21 aprilie

- 180 de ani de la naşterea criticului şi teoreticianului literar francez Hipppolyte-Adolphe TAINE (21.04.1828-05.03.1893) 22 aprilie

- Ziua mondială a Pământului 23 aprilie

- Ziua mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor - Ziua bibliotecarului român - 150 de ani de la naşterea fizicianului german Max Karl Ernst Ludwig PLANCK (23.04.1858-4.10.1947). Premiul Nobel în 1918

24 aprilie - 55 de ani de la moartea istoricului român Gheorghe I. BRĂTIANU (03.02.1898-24.04.1953)

25 aprilie - 50 de ani de la moartea pictorului şi graficianului român Iosif ISER (21.05.1881-25.04.1958) 26 aprilie - Ziua mondială a oraşelor înfrăţite

- Ziua mondială a Proprietăţii Intelectuale 28 aprilie - 100 de ani de la înfiinţarea Societăţii Scriitorilor Români (28.04.1908) 29 aprilie

- Ziua mondială a dansului - 140 de ani la înfiinţarea, la Bucureşti, a Societăţii Filarmonice Române (astăzi, Filarmonica „George Enescu”, din 1955) (29.04.1868) 30 aprilie - 125 de ani de la naşterea scriitorului ceh Jaroslav HASEK (30.04.1883-03.01.1923)

- 75 de ani de la moartea scriitoarei franceze de origine română Anne-Elisabeth de NOAILLES (născută Brâncoveanu), contesă De Mathieu, membru de onoare al Academiei Române (15.11.1876-30.04.1933) - 125 de ani de la moartea pictorului francez Edouard MANET (23.01.1832-30.04.1883)

PERSONALITATEA LUNII APRILIE

Barbu Ştefănescu DELAVRANCEA 150 de ani de la naştere, 90 de ani de la moarte

n. 11 apr. 1858, Bucureşti - m. 29 apr. 1918, Iaşi. Dramatug, prozator, gazetar şi om politic. Nume la naştere Barbu Ştefănescu. Tatăl cunoscutei pianiste Cella Delavrancea.

Şcoala primară la Şcoala sucursală şi la Şcoala Domnească din capitală, liceul, absolvit în 1877, la „Gh. Lazăr” şi „Sf. Sava”. Se înscrie imediat la Facultatea de Drept, absolvită în 1882, an în care pleacă la Paris pentru doctorat. Se întoarce peste doi ani pentru a începe o vie activitate profesională, publicistică şi politică: avocat al Baroului Ilfov, profesor, conferenţiar la „Ateneul Român”, redactor la „România liberă” şi „Epoca”, colaborator la „Revista literară”, „Familia”, „Românul” etc., membru al Partidului Liberal, deputat (1894), apoi membru al Partidului Conservator (1898), primar al capitalei (1899-1901), vicepreşedinte al Camerei, ministru al Lucrărilor Publice, ad-interim la Culte şi Instrucţiune Publică, ministru al Industriei şi Comerţului. Strălucit orator, îl va apăra pe Caragiale în răsunătorul proces de plagiat cu Ionescu-Caion (1902). Susţine cu fervoare intrarea României în război, în viziunea lui un prilej de eliberare a Transilvaniei. Opozant al unei păci separate cu Germania demisionează din guvern, se refugiază, printre ultimii, la Iaşi, unde va şi muri într-o izolare totală Membru al Academiei Române din 1912. Discursul de recepţie intitulat Din estetica poeziei populare s-a bucurat de aprecieri unanime. Temperament excesiv, spectaculos şi paradoxal în exprimare, B. Ş. D. a fost, fără îndoială, unul din cei mai străluciţi oratori ai noştri. În ciuda elucubraţiilor teoretice virulente, Delavrancea a fost mai degrabă promotorul unui tip de literatură tradiţională, alimentată din plin de efluvii romantice. Hagi-Tudose, piatră de hotar în evoluţia nuvelei româneşti a fost adeseori comparată cu scrierile pe aceiaşi temă ale unui Plaut sau Balzac. Remarcabilul său triptic dramaturgic: Apus de soare, Viforul şi Luceafărul continuă tradiţia dramei istorice româneşti, dar complexitatea viziunii, reliefarea relaţiei dintre puterea domnitorilor şi interesele ţării, simţul scenic depăşesc cu mult încercările lui Alecsandri sau Hasdeu.

Opera: Poiana lungă-Amintiri, 1878; Sultănica, 1885; Linişte, 1887; Trubadurul, 1887; Petre Ispirescu, 1887; Paraziţii, 1892; Între vis şi viaţă, 1893; Hagi-Tudose, 1903; Apus de soare, 1909; Stăpânea odată..., 1909; Viforul, 1910; Luceafărul, 1910; Linişte, Trubadurul, Stăpânea odată..., 1911; Irinel, 1912; Din estetica poeziei populare, 1913; Norocul dracului, 1916; Despre literatură şi artă, 1963; Jurnal de război, 1972.

Tudor Vianu: „Dar peste tot ce-i dase timpul său şi exemplul înaintaşilor recenţi, Delavrancea rămâne el însuşi prin mai multe însuşiri ale imaginaţiei sale şi printr-o seamă de procedee ale realismului, pe care el le introduce mai întâi în proza noastră. Darul său vizual, adeseori remarcat, este incontestabil. Comparaţiile şi metaforele sale traduc o viziune totdeauna fragedă.”

MAI 1 mai

- Ziua Internaţională a Solidarităţii Oamenilor Muncii - Miron SCOROBETE - 75 de ani de la naşterea prozatorului român (01.05.1933) - Ion IANOŞI - 80 de ani de la naşterea criticului literar şi eseistului român (01.05.1928)

3 mai - Ziua Internaţională a Libertăţii Presei - 140 de ani de la “Pronunciamentul de la Blaj” (03.05.1868)

- 160 de ani de la Marea Adunare Naţională de la Blaj, pe Câmpia Libertăţii (03.05.1848) 4 mai

- 80 de ani de la naşterea criticului român Leon BACONSKI (04.05.1928) 5 mai

- 60 de ani de la moartea lingvistului şi filologului român Sextil PUŞCARIU (04.01.1877-05.05.1948) 6 mai

- 65 de ani de la naşterea criticului român Laurenţiu ULICI (06.05.1943-16.11.2000) - 250 de ani de la naşterea lui Maximilien ROBESPIERRE, conducător al revoluţiei burgheze franceze din 1789 (06.05.1758-28.07.1794) - 70 de ani de la moartea poetului, publicistului şi omului politic român Octavian GOGA (01.04.1881-06.05.1938)

7 mai - 75 de ani de la naşterea actriţei române de teatru şi film Silvia POPOVICI (07.05.1933-16.09.1993) - 175 de ani de la naşterea lui Johannes BRAHMS, compozitor, pianist şi dirijor german (07.05.1833-03.04.1897)

8 mai - Ziua mondială a Crucii Roşii - Festivalul Internaţional de Poezie “Lucian Blaga”, ediţia a XVIII-a

9 mai - Ziua Europei - Ziua Victoriei şi a comemorării Eroilor căzuţi pentru Independenţa Patriei - 125 de ani de la naşterea filosofului José ORTEGA y GASSET (09.05.1883-18.10.1955)

11 mai - Ziua internaţională a Asistenţei Medicale

12 mai - 75 de ani de la moartea scriitorului român Jean BART (Eugeniu Botez) (28.11.1874-12.05.1933)

13 mai - 65 de ani de la apariţia “Manifestului Cercului literar de la Sibiu”, luare de atitudine liberalistă faţă de orientarea oficială a literaturii (13 mai 1943)

15 mai - Ziua Familiei - Andrei BLAIER- 75 de ani de la naşterea regizorului român (15.05.1933) - 170 de ani de la naşterea pictorului şi desenatorului român Nicolae GRIGORESCU (15.05.1838-21.07.1907)

17 mai - Ziua internaţională a Telecomunicaţiilor

- 100 de ani de la naşterea compozitorului şi muzicologului clujean Sigismund TODUŢĂ (17.05.1908-03.07.1991) 18 mai

- Ziua Internaţională a Muzeelor - 80 de ani de la naşterea scriitorului român de naţionalitate maghiară DOMOKOS Geza (18.05.1928-26.06.2007)

20 mai - Ziua internaţională a Metrologiei

21 mai - Horia ZILIERU - 75 de ani de la naşterea scriitorului român (21.05.1933)

24 mai - Ziua europeană a parcurilor - 85 de ani de la naşterea lui Ion CARAION (Stelian Diaconescu), poet, eseist şi traducător român (24.05.1923-21.07.1986)

- 85 de ani de la naşterea poetului şi criticului literar român Victor FELEA (24.05.1923-28.03.1993) - 100 de ani de la inaugurarea oficială a Muzeului de Istorie Naţională din Bucureşti (24.05.1908) - 100 de ani de la naşterea actorului român Fory ETTERLE (24.05.1908-16.09.1983) 25 mai

- Eugen SIMION - 75 de ani de la naşterea criticului şi academicianului român (25.05.1933) - 100 de ani de la naşterea economistului român Costin KIRIŢESCU, membru al Academiei Române (25.05.1908-14.12.2002)

- 125 de ani de la moartea compozitorului român Ciprian PORUMBESCU (02.10.1853-25.05.1883) 27 mai

- 35 de ani de la moartea istoricului şi arheologului clujean Constantin DAICOVICIU (01.03.1898-27.05.1973) 28 mai

- 35 de ani de la moartea scriitorului clujean Ion AGÂRBICEANU (12.09.1882-28.05.1973) - 100 de ani de la naşterea scriitorului britanic Ian FLEMING (29.05.1908-12.08.1964)

31 mai - Ziua internaţională împotriva fumatului

PERSONALITATEA LUNII MAI

Johannes BRAHMS 175 de ani de la naştere

N. 7 mai 1833, Hamburg - m. 3 apr. 1897, Viena. Compozitor, pianist şi dirijor german Născut într-o familie de muzicanţi, Johannes Brahms începe să studieze muzica încă de la 7 ani, primii profesori fiindu-i Otto Cossel şi Edward Marxten. Primele apariţii în public ca pianist datează din 1848, dar va ajunge cu adevărat cunoscut doar în urma turneului efectuat în 1853 împreună cu pianistul maghiar E. Remenyi. La Dusseldorf face cunoştinţă cu Clara şi Robert Schuman cu care va lega o strânsă prietenie. Dragostea lui pentru celebra pianistă, cunoscută în epocă, va rămâne platonică şi Brahms nu se va căsători niciodată. In 1854 devine director al Societăţii Corale la curtea prinţului Lippe-Detmont. Se reîntoarce la Dusseldorf din cauza îmbolnăvirii bunului său prieten. In iulie 1856 Robert Schuman încetează din viaţă. Stabilit la Viena (1862), Brahms va fi mai întâi dirijor la Singakademie şi apoi director musical al cunoscutei „Societăţi ai Prietenilor Muzicii”. În 1875 renunţă la acest post pentru a se dedica în totalitate asupra compoziţiei. Recviemul german compus în această perioadă îl impune definitiv în ochii melomanilor. Prima sa simfonie, la care a lucrat 10 ani, apare în 1876. Celelalte 3 simfonii urmează într-o succesiune relativ rapidă: 1877, 1883 şi 1885. Activitatea componistică va fi însă adeseori întreruptă de turneele muzicale şi călătoriile sale de plăcere. In 1890, la vârsta de 57 de ani, Brahms decide să renunţe la compus. Cu toate acestea nu s-a ţinut de cuvânt, dovadă sonatele pentru clarinet opus 120 (1894) şi cele Patru Melodii Serioase opus 121 (1896). Bolnav de cancer, condiţia lui fizică se va înrăutăţi rapid şi moare la 3 apr. 1897. Johannes Brahms a fost unul din cei mai mari simfonişti de după Beethoven. Creaţia sa, în care inspiraţia melodică pronunţat romantică se împleteşte cu originalitatea armoniei şi simţul construcţiei, păstrează şi cultivă formele tradiţionale ale muzicii clasice. A compus 4 simfonii , 4 concerte, două pentru pian (1854-58, 1881), unul pentru vioară (1878) şi dublul concert pentru vioară harfă şi orchestră (1887) , compoziţii pentru pian (cele mai cunoscute fiind variaţiunile pe o temă de Haendel, 1861), Recviemul german (1861-1868), uverturi, muzică de cameră (sonatele pentru vioară şi pian, quartetele pentru vioară, violă şi harfă, cvintetele), peste 300 de lieduri. Este considerat ultimul mare compozitor clasic german.

IUNIE

1 iunie

- Ziua Internaţională a Copilului 2 iunie

- Concursul de desene “Eroii cărţilor citite”, ediţia XXXI-a 5 iunie

- Ziua eroilor neamului - Ziua internaţională a protecţiei naturii şi a mediului înconjurător

6 iunie - 60 de ani de la moartea inventatorului francez Louis-Jean LUMIÈRE (aparatul de proiecţie cinematografică) (05.10.1864-06.06.1948)

8 iunie - Ziua mondială a oceanelor

10 iunie - 155 de ani de la naşterea scriitorului, etnografului şi folcloristului român Ion POP-RETEGANUL (10.06.1853-03.04.1905) 11 iunie -125 de ani de la naşterea folcloristului şi scriitorului Tudor PAMFILE (11.06.1883-16.10.1921) 12 iunie

- 175 de ani de la naşterea prelatului şi omului de cultură român Ioan MICU MOLDOVAN, membru al Sociteăţii Academice Române şi al Academiei Române (13.06.1833-07/21.09.1915)

14 iunie - 125 de ani de la naşterea dramaturgului român G. CIPRIAN (Gheorghe Constantin-Constantinescu) (14.06.1883-07.05.1968) 15 iunie

- 165 de ani de la naşterea compozitorului, pianistului şi dirijorului norvegian Edvard GRIEG (15.06.1843-1907) - 119 de ani de la moartea marelui poet Mihai EMINESCU (15.01.1850-15.06.1889)

17 iunie - Ziua aviaţiei române 120 de ani de la naşterea prozatorului şi dramaturgului Victor PAPILIAN (17.06.1888-14.08.1956) 18 iunie - PUSKAS Sandor- 80 de ani de la naşterea sculptorului clujean (18.06.1928) - 80 de ani de la moartea exploratorului norvegian Roald AMUNDSEN (16.07.1872-18.06.1928) 19 iunie - Constantin ŢOIU - 85 de ani de la naşterea scriitorului român (19.06.1923)

21 iunie

- Ziua muzicii europene - Andrei ŞERBAN - 65 de ani de la naşterea regizorului român (22.06.1943)

- 135 de ani de la naşterea istoricului român Alexandru IONESCU-SADI (21.06.1873-20.09.1926) - 160 de ani de la apariţia poeziei „Un răsunet” de Andrei Mureşanu, azi imnul naţional al României (21.06.1848) 25 iunie

- Şerban PAPACOSTEA - 80 de ani de la naşterea istoricului şi profesorului român, membru corespondent al Academiei Române (25.06. 1928)

26 iunie - Ziua internaţională contra abuzului şi traficului de droguri - Ziua internaţională pentru susţinerea victimelor torturii - Ziua Drapelului Naţional al României

28 iunie - Paul URMUZESCU - 80 de ani de la naşterea compozitorului român (28.06.1928)

30 iunie - Ziua Învăţătorului

PERSONALITATEA LUNII IUNIE

Ciprian PORUMBESCU 155 de ani de la naştere, 125 de la moarte

n. 14 oct. 1853, Şipotele Sucevei - m. 6 iul. 1883, Stupca, azi Ciprian Porumbescu. Compozitor şi violonist. Nume la naştere Ciprian Golombiovski.

Născut într-o familie numeroasă şi plină de griji materiale, Ciprian Porumbescu nu s-a putut bucura de o formare muzicală continuă. Talent muzical manifestat de timpuriu, ia primele lecţii de vioară încă din primele clase primare efectuate în comuna Iliseşti (1860-1865), lecţii continuate la Gimnaziul Superior Greco-Catolic din Suceava, absolvit în 1873. Condiţiile materiale precare, ca şi primele semne ale tuberculozei ce avea să-l răpună atât de timpuriu nu-l vor împiedica să ducă o activitate culturală susţinută. A participat, între altele, la marea sărbătoare de la Putna (august 1871), unde a cântat în faţa unei adunări din care făceau parte Eminescu, Xenopol, Kogălniceanu, Slavici ş.a. Din această perioadă datează şi primele încercări componistice. Îşi continuă studiile la Institutul Teologic (1873-1877) şi la Facultatea de Filosofie (1878-79) din Cernăuţi. Duce o susţinută activitate politico-culturală în cadrul societăţii studenţeşti „Arboroasa”, al cărei preşedinte a fost, activitate care nu va rămâne fără consecinţe: împreună cu mai mulţi colegi va fi întemniţat de autorităţile habsburgice pentru încitare la ură contra administraţiei de stat a Imperiului. În 1879 pleacă la Viena, unde s-a înscris în anul trei al Facultăţii de Filosofie şi la Konservatorium für Musik studiind armonia şi compoziţia cu, între alţii, Anton Brückner. Dinamismul său cultural din această perioadă se va materializa prin activitatea depusă în cadrul societăţii „ România jună” şi ciclul coral „Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii românii” (Pe-al nostru steag, Imnul unirii etc.). Viaţa agitată, lipsurile materiale şi boala îl obligă să se întoarcă în ţară, reuşind să ocupe un post de profesor de muzică la Braşov. Aici a compus Ciprian Porumbescu prima operetă românească „Crai nou”, a cărei premieră a avut loc în februarie 1882. După câteva spectacole, pe fondul unei agravări accentuate a bolii, cere şi obţine un concediu de boală pentru a se îngriji în Italia, unde l-a vizitat pe marele compozitor Giuseppe Verdi, care l-a apreciat mult. Boala, nostalgia locurilor natale, dragostea şi lipsurile materiale l-au făcut să se întoarcă în ţară înainte de vreme. În zorii zilei de 6 iunie 1883 la nici 30 de ani a încetat din viaţă un talent excepţional al muzicii româneşti, dacă nu chiar cel mai mare. A fost comparat cu Schubert şi Chopin, datorită uşurinţei de a compune. A lăsat peste 200 de compoziţii acoperind aproape toate genurile muzicale. A fost pe rând sau concomitent compozitor, dirijor, violonist, pedagog şi, nu în ultimul rând, un mare român.

IULIE 1 iulie

- 130 de ani de la recunoaşterea internaţională a Independenţei de Stat a României la Congresul de pace de la Berlin (19.06/01.07.1878) 2 iulie - Sfântul Voievod Ştefan cel Mare

- 100 de ani de la naşterea istoricului şi juristului român Valentin Al. GEORGESCU, membru al Academiei Române (02.07.1908-09.10.1995) - 100 de ani de la inaugurarea Universităţii populare de la Vălenii de Munte, organizată şi condusă de Nicolae Iorga (02.07.1908) 3 iulie

- 125 de ani de la naşterea scriitorului ceh Franz KAFKA (03.07.1883-03.06.1924) - 180 de ani de la moartea poetului şi traducătorului român Ioan CANTACUZINO (20.01.1757-03.07.1828)

4 iulie - Ziua Crucii Roşii Române - Haralamb ZINCĂ - 85 de ani de la naşterea prozatorului român (04.07.1923)

5 iulie - 100 de ani de la naşterea matematicianului român Nicolae-Victor TEODORESCU, creatorul şcolii româneşti de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale, membru al Academiei Române (05/18.07.1908-25.02.2000)

7 iulie - Liviu CIULEI - 85 de ani de la naşterea arhitectului, actorului, regizorului şi scenografului de teatru şi film, membru corespondent al Academiei Române (07.07.1923)

6 iulie - Constantin BĂLĂCEANU-STOLNICI - 85 de ani de la naşterea medicului şi omului de cultură român, membru de onoare al Academiei Române (06.07.1923)

10 iulie - 135 de ani de la naşterea geologului şi paleontologului Ion Th. SIMIONESCU, preşedinte al Academiei Române (1942-1944) (10.07.1873-07.01.1944)

12 iulie - Radu F. ALEXANDRU - 65 de ani de la naşterea prozatorului şi dramaturgului român (12.07.1943) - 75 de ani de la naşterea scriitorului român Alexandru IVASIUC (12.07.1933-04.03.1977)

13 iulie - Ştefan BERCIU - 80 de ani de la naşterea scriitorului român (13.07.1928) - 180 de ani de la moartea scriitorului român Ioan CANTACUZINO (20.01.1757-13.07.1828)

16 iulie - 65 de ani de la moartea criticului şi istoricului literar român Eugen LOVINESCU (31.10.1881-16.07.1943)

17 iulie - 85 de ani de la moartea publicistului şi omului politic român Theodor G. ROSETTI, membru de onoare al Academiei Române (04.05.1837-17.07.1923)

18 iulie - Evgheni EVTUŞENKO - 75 de ani de la naşterea poetului, prozatorului, criticului, publicistului şi regizorului de film rus (18.07.1933) - 70 de ani de la moartea reginei MARIA (Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg), soţia lui Ferdinand I, regele României (1914-1927) (17.10.1875-18.07.1938)

19 iulie - Maria Luiza CRISTESCU - 65 de ani de la naşterea scriitoarei românce (19.07.1943) 20 iulie

- Ziua aviaţiei şi a apărării antiaeriene - Adrian PĂUNESCU - 65 de ani de la naşterea poetului român (20.07.1943) - Crişan MIRCIOIU - 95 de ani de la naşterea ilustrului medic clujean (20.07.1913)

21 iulie - Aurel SASU - 65 de ani de la naşterea criticului şi istoricului literar român (21.07.1943) - 200 de ani de la naşterea istoricului şi esteticianului român Simion BĂRNUŢIU, conducător al Revoluţiei române de la 1848 din Transilvania (21.07.1808-28.05.1864)

23 iulie - Ziua presei militare române 24 iulie

- 225 de ani de la naşterea generalului şi omului politic Simon BOLIVAR, militant de seamă al mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominaţia spaniolă (24.07.1783-17.12.1830)

PERSONALITĂŢILE LUNII IULIE

Simion BĂRNUŢIU 200 de ani de la naştere

n.21 iul 1808, Bocşa Română - m. 28 mai Valea Almaşului. Istoric, filosof, profesor şi om politic. Şcoala primară în satul natal şi la Şimleu (1817-1820), cea medie la Liceul Piariştilor din Careii Mari (1820-1825). Studii superioare de teologie şi filosofie (1825-29) la Blaj. Profesor de istorie universală la liceul din Blaj şi notar consistorial în aceeaşi localitate între 1829-1845. Intrat în conflict cu Episcopia este destituit. Îşi continuă studiile juridice la Sibiu (1845-1848), Viena (1849-1852) şi Pavia (1852-1854), unde îşi ia şi doctoratul. Joacă un rol important în organizarea şi ca ideolog al Revoluţiei de la 1848, fiind vice-preşedinte al Adunării de pe Câmpia Libertăţii şi preşedinte al Comitetului Naţional Român, orator remarcabil, se face cunoscut prin cele două discursuri ţinute la Blaj în mai 1848, adevărate modele ale genului. In 1854 se stabileşte la Iaşi, iniţial ca profesor de logică la Academia Mihăileană (1856-60) apoi de filosofie şi drept la universitate (1860-64). In plină ascensiune, Simion Bărnuţiu, grav bolnav, renunţă la cariera universitară şi politică, dorind să se întoarcă pe plaiurile natale. Moare pe drumul de întoarcere, în pădurea Almaşului. Simion Bărnuţiu a fost unul dintre organizatorii şi conducătorii revoluţiei de la 1848 din Transilvania. A participat la cele două adunări populare de pe Câmpia Libertăţii, rostind cuvântări de o mare rezonanţă în epocă. Este autorul Proclamaţiei către români din 24-25 martie 1848. Autor de cursuri de drept public şi privat, de psihologie, pedagogie şi logică. Este autorul primului curs universitar de estetică bazat pe lucrările esteticianului german W.T. Crug, pe care de altfel l-a şi tradus în limba română.

Opera: Discurs ţinut pe Câmpia Libertăţii din Blaj, mai 1848; Românii şi ungurii. Discurs ţinut în Catedrala din Blaj, mai 1848; Raporturile românilor cu ungurii şi pricipiile libertăţei naţionali, 1852; Dreptul public al românilor, 1867; Dreptul naţional public, 1870; Pedagogia, 1870; Psihologia empirică şi logica, 1871; a tradus Estetica lui W. T. Krug

Franz KAFKA 125 de ani de la naştere

n. 3 iul 1883 Praga- m. 3 iun.1924, Viena. Prozator ceh de expresie germană, iniţiator şi reprezentant de frunte al prozei moderne prin problematica abordată şi mijloacele de expresie folosite.

Şcoala primară în limba germană (1889-1893), apoi studiile medii la gimnaziul Sraromesticé” din Praga între 1893-1901. După două semestre de germanistică, urmează Facultatea de Drept a Universităţii Germane din Praga, absolvită în 1906. Din 1907, lucrează la Assicurazioni generali, apoi până la pensionarea sa (1922) la Arbeiter-Unfall-Versiecher- Anstalt, o companie de asigurare împotriva accidentelor, unde suportă cu resemnare o carieră banală de funcţionar. In septembrie 1917 se constată că are tuberculoză pulmonară, cauzată se pare de un regim vegetarian excesiv, boală care îi va cauza de altfel şi moartea survenită într-o clinică din Viena. Este înmormântat la cimitirul evreiesc din Praga. Opera sa literară, influenţată în bună măsură de filosofia lui Kierkegaard, îşi găseşte expresia într-o modalitate artistică originală, în care elementele de suprarealism se împletesc cu forme de exprimare caracteristice expresionismului. Descriind strivirea personalităţii în societatea modernă, Franz Kafka înfăţişează destinul fără perspectivă al omului într-o viziune halucinantă, grotescă, impregnată de anxietate. Romanele şi nuvelele sale exprimă fie sentimentul tragic al individului aflat la cheremul unui aparat birocratic monstruos (Procesul, Colonia penitenciară), fie imposibilitatea omului de a-şi descifra înţelege sensul existenţei sale (Castelul), fie dezintegrarea relaţiilor interumane (Metamorfoza). Influenţa lui asupra literaturii secolului XX a fost enormă. Deşi a debutat relativ devreme, în 1907, Franz Kafka a publicat puţin în timpul vieţii. In testamentul său şi-a exprimat dorinţa ca manuscrisele sale să fie distruse. Din fericire, Max Brod, executorul testamentar şi prietenul său de o viaţă nu i-a respectat dorinţa publicându-i rând pe rând cele mai importante romane şi nuvele.

Scrieri antume: Opinie, Verdictul, Fochistul (nuvele), 1913; Metamorfoza (nuvelă), 1915; Colonia penitenciară, Un medic de ţară (nuvele), 1919; Prima durere, 1921. Postume: Procesul (roman), 1925; Castelul (roman), 1926; America (roman), 1927; La construirea zidului chinezesc; Scrisori către Felicia; Scrisori către Milena; Jurnal.

AUGUST 1 august - 125 de ani de la naşterea publicistului şi omului politic basarabean Pantelimon HALIPPA (01.08.1883-30.04.1979) - 100 de ani de la moartea istoricului român Ştefan Dimitrie GRECIANU, membru de onoare al Academiei Române (19.09.1825-01.08.1908) 6 august - Ziua mondială a luptei pentru interzicerea armei nucleare - Ziua HIROSHIMEI

- 140 de ani de la naşterea poetului, dramaturgului, omului politic şi diplomatului francez Paul CLAUDEL (06.08.1868-25.02.1955) 7 august - 160 de ani de la moartea chimistului suedez Jons Jakob BERZELIUS, unul dintre fondatorii chimiei moderne (20.08.1779-07.08.1848) 8 august - 100 de ani de la moartea episcopului ortodox, istoricului şi cărturarului român Nicolae POPEA (29.02.1826-08.08.1908) 11 august

- Gheorghe STĂNESCU - 80 de ani de la naşterea sculptorului român (11.08.1928) 12 august

- 75 de ani de la moartea lingvistului şi filologului român Alexandru PHILIPPIDE, membru titular al Academiei Române (01.05.1859-12.08.1933)

15 august - Ziua Marinei Române

16 august - 185 de ani de la naşterea publicistului român Alexandru HURMUZACHI, membru fondator al Societăţii Academice Române. (16.08.1823-20.03.1871)

18 august - Roman POLANSKI - 75 de ani de la naşterea actorului şi regizorului polonez (18.08.1933)

19 august - 180 de ani de la naşterea omului politic român Ioan RAŢIU (19.08.1828-04.12.1902)

25 august - 135 de ani de la naşterea actriţei române Lucia STURDZA-BULANDRA (25.08.1873-19.09.1961)

27 august - 1 septembrie - Zilele Bibliotecii Transilvania din Chişinău 27 august

- Sărbătoarea Naţională a Republicii Moldova. Ziua Independenţei - Mircea BRAGA - 70 de ani de la naşterea omului de cultură român (27.08.1938)

- 80 de ani de la naşterea criticului literar şi scriitorului român Mircea ZACIU (27.08.1928-21.03.2000)

31 august - 100 de ani de la naşterea scriitorului american William SAROYAN (31.08.1908-18.05.1981)

PERSONALITATEA LUNII AUGUST

William SAROYAN 100 de ani de la naştere

n. 31 aug. 1908, Fresno, California - m. 18 mai 1981, Fresno. Prozator şi dramaturg american de origine armeană. Tatăl lui murind de timpuriu, Saroyan a avut parte de o educaţie sumară (după clasele primare o şcoală tehnică de dactilografie), abondonată în 1921 pentru a se dedica scrisului. Îşi va continua totuşi studiile pe cont propriu, practicând meserii din cele mai diverse. Activitatea lui literară, extrem de intensă şi diversă, nu va fi întreruptă decât de călătoriile lui, efectuate cu predilecţie în Europa. A debutat la începutul anilor '30, majoritatea povestirilor având un pronunţat caracter autobiografic. Numele meu este Aram, tradusă în numeroase limbi, este cea care îl impune ca un mare povestitor şi stilist. Comparate adeseori cu scrierile lui Knut Hamsun, povestirile lui Saroyan nu au nimic din furia şi nihilismul acestuia. Dimpotrivă, ele debordează de optimism şi căldură umană, deşi multe au fost scrise în perioada recesiunii economice a anilor '30. Şi piesele sale au un pronunţat caracter auto-biografic. Spirit inovator, Saroyan este primul dramaturg care consideră ca neesenţială ideea convenţională de conflict. Cea mai bună dintre ele The time of your life (1939) a fost încununată cu Premiul Pulitzer. Extrem de popular în perioada interbelică datorită stilului său direct, exuberant şi simpatiei cu care îşi portretiza personajele, William Saroyan va intra într-un nemeritat con de umbră după cel de al II-lea Război Mondial. Interesul în jurul lucrărilor sale scade. Considerat demodat şi acuzat de sentimentalism şi idealism exagerat, Saroyan va continua să scrie, în special eseuri şi piese de teatru. În memoriile sale poţi întâlni câteva din marile personalităţi ale secolului, de la Charlie Chaplin la Sibelius sau George Bernard Shaw. Multe din scrierile sale au fost ecranizate. Comedia Umană, cu Mickey Rooney în rolul principal, a câştigat un premiu Oscar în 1943. Tradus şi în româneşte, William Saroyan este cunoscut la noi mai ales ca dramaturg. Spectacolul Time of your life (Clipe de viaţă), pus în scenă de Liviu Ciulei la teatrul Bulandra, s-a bucurat de mare succes la sfârşitul anilor '60.

Opere principale: The daring young man on the flying trapeze (1934); My heart is in the highlands (1939, piesă de teatru); Time of your life (1940, piesă de teatru, ecranizată în 1948); My name is Aram (1940); The Human Comedy (roman, 1943); My name is Saroyan (memorii, 1983).

SEPTEMBRIE 1 septembrie - 55 de ani de la moartea lingvistului român Teodor CAPIDAN (15/28.04.1878-01.09.1953) 2 septembrie - Alexandru DUŢU - 80 de ani de la naşterea istoricului literar (02.09.1928) 3 septembrie

- Ion DRUŢĂ - 80 de ani de la naşterea scriitorului şi publicistului, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, membru de onoare al Academiei Române (03.09.1928)

- 125 de ani de la moartea romancierului şi dramaturgului rus Ivan Sergheevici TURGHENIEV (09 11.1818-03.09.1883) 4 septembrie - 100 de ani de la naşterea scriitorului american Richard WRIGHT (04.09.1908-29.09.1960) 5 septembrie

- 150 de ani de la naşterea scriitorului român Alexandru VLAHUŢĂ (05.09.1858-19.11.1919) 8 septembrie

- Ziua internaţională a alfabetizării - 100 de ani de la naşterea poetului şi prozatorului italian Cesare PAVESE (08.09.1908-27.08.1950) - 130 de ani de la naşterea scriitorului francez Alfred JARRY (08.09.1873-01.11.1907)

9 septembrie - 180 de ani de la naşterea scriitorului rus Lev Nikolaevici TOLSTOI (09.09.1828 - 20.10.1910)

13 septembrie - Ziua Pompierilor

- 100 de ani de la naşterea eseistului şi istoricului de artă Edgar PAPU (13.09.1908-30.03.1993) 14 septembrie

- 70 de ani de la naşterea artistului plastic român Horia BERNEA, creatorul şi directorul Muzeului Ţăranului Român (1990-2000) (14.09.1938-04.12.2000) - 155 de ani de la naşterea istoricului şi prozatorului român Radu ROSETTI (14.09.1853-12.02.1926)

17 septembrie - 185 de ani de la moartea cărturarului român Gheorghe LAZĂR (05.06.1779-17.09.1823)

20 septembrie - 145 de ani de la moartea filologului şi scriitorului german Jakob GRIMM (04.01.1785-20.09.1863) 22 septembrie - Augustin BUZURA - 70 de ani de la naşterea medicului şi scriitorului român, membru al Academiei Române (22.09.1938) - 50 de ani de la premiera, pe scena Operei Române din Bucureşti a tragediei „Oedipe” de George Enescu (22.09.1958)

26 septembrie - 120 de ani de la naşterea poetului şi dramaturgului britanic Thomas Stearns ELIOT, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1948 (26.09.1888-04.01.1965)

29 septembrie - 120 de ani de la naşterea lingvistului şi filologului român Iorgu IORDAN, membru de onoare al Societăţii Academice Române (29.09.1888 - 20.09.1986)

30 septembrie - Elie WIESEL - 80 de ani de la naşterea scriitorului şi filosofului american de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1986 (30.09.1928)

PERSONALITĂŢILE LUNII SEPTEMBRIE

Ivan Sergheevici TURGHENIEV 190 de ani de la naştere, 125 de ani de la moarte

n. 9 nov. 1818, Orel - m. 3 sept. 1883, Bougival, lângă Paris. Prozator, poet şi dramaturg rus

După o copilărie nefericită, datorată în bună măsură mamei sale, o femeie de o severitate neobişnuită, Turgheniev studiază literatura rusă şi psihologia la Universitatea din Moscova şi mai târziu (1834-1837) la cea din Petersburg. Îşi continuă pregătirea la Berlin, unde studiază psihologia şi istoria (a fost elevul particular al lui Hegel, cunoscutul filosof). Întors în ţară, va lucra timp de doi ani (1843-1845) la Ministerul Internelor, dar după succesul primelor sale poeme se va dedica în întregime literaturii şi călătoriilor. În timpul uneia din călătorii o va cunoaşte pe Paulina Garcia Viardot, cântăreaţă de operă, care va fi marea lui dragoste neîmplinită. De altfel, după primele călătorii făcute împreună la Paris, va rămâne alături de soţii Viardot până la sfârşitul vieţii. În 1862, în urma scandalului stârnit de publicarea romanului Părinţi şi copii, Turgheniev părăseşte definitiv Rusia, stabilindu-se mai întâi în Germania, apoi la Londra şi, în fine, din 1871, la Paris, unde va locui împreună cu soţii Viardot până la sfârşitul vieţii. A debutat în 1840 cu poeme şi scurte povestiri, majoritatea puternic influenţate de Gogol, dar se consacră odată cu publicarea ciclului Povestirile unui vânător,1847-1852; Alte scrieri importante: Rudin (roman), 1856; Un cuib de nobili (roman), 1858; In ajun (roman), 1859; Părinţi şi copii (roman, capodopera sa), 1862; Apele primăverii, 1872; O lună la ţară (piesă de teatru), 1876; Poeme în proză, 1882; Recunoscut ca maestru al realismului rus, Turgheniev a exercitat o puternică influenţă asupra scriitorilor ruşi (Tolstoi, Cehov) sau străini (Maupassant). Un analist profund al meandrelor sentimentale, Turgheniev îşi surprinde personajele în ipostaze specifice, de la primii fiori adolescentini până la pasiunile devastatoare din tinereţe sau chiar la frământările iubirilor târzii. În acelaşi timp Turgheniev este un neîntrecut povestitor al vieţii de la ţară, personajele, ca şi peisajele sale, de o seninătate nostalgică tipic rusească, fiind descrise cu fineţea pictorilor impresionişti de mai târziu.

Alexandru VLAHUŢĂ 150 de ani de la naştere

n. 5 sept. 1858, Pleşeşti -Tutova (azi com. Al. Vlahuţă), jud. Vaslui - m. 19 nov. 1919, Bucureşti. Poet, prozator şi gazetar.

Îşi începe şcoala în satul natal, apoi liceul la Bârlad (1971-1877) şi Facultatea de Drept (neterminată), la Bucureşti. Se stabileşte la Târgovişte (1879) unde e profesor de latină şi română până în 1882. În 1884 se mută Bucureşti, unde îl cunoaşte pe Eminescu, eveniment care îi va marca decisiv traiectul existenţial. Intrat în ziaristică, va fi, alături de Delavrancea, redactor la „România liberă”, apoi profesor la „Elena Doamna” (1885) şi la liceul „Sf. Gheorghe” (1887-1993) . Din 1901 până la sfârşitul vieţii, „referendar” la Casa Şcoalelor. În acelaşi timp, desfăşoară o susţinută activitate de ziarist, colaborările sale la „Convorbiri literare”, „România literară”, „Viaţa Românească”, „Luceafărul”, „Românul”, „Universul” fiind de ordinul sutelor. Alexandru Vlahuţă a fost în acelaşi timp un remarcabil orator, conferinţele sale de la Ateneul Român (Mişcarea literară, Curentul Eminescu etc.) bucurându-se de mare succes în epocă. Debut absolut în „Convorbiri literare” (1880) şi editorial cu volumele Nuvele (1886) şi Poezii (1887), obţinând consacrarea literară odată cu publicarea romanului Dan (1893, reeditat de nenumărate ori). Două premii pentru literatură ale Academiei în 1900 (Clipe de viaţă) şi 1902 (România pitorească). După un relativ con de umbră reintră în atenţia lumii literare cu poemul antidinastic 1907. Suferinţele şi pribegia cauzate de Primul Război Mondial iau sfârşit odată cu Marele Premiu al Academiei pentru volumul Poezii 1880 - 1915, fără îndoială cea mai importantă recunoaştere oficială a valorii sale ca scriitor. La conducerea cotidianului „Dacia” şi a revistei „Lamura” (1919), va fi printre primii care va saluta apariţia în literatură a lui Lucian Blaga. Respins de critica literară interbelică drept un scriitor didactic, ridicol şi greoi, Alexandru Vlahuţă îşi redobândeşte locul firesc în literatura română odată reaşezat în context istoric, acela de secondant al figurilor de prim plan dinspre sfârşitul secolului XIX: Eminescu, Caragiale, Slavici. În acelaşi timp, Vlahuţă a fost unul din marii animatori culturali ai perioadei sale.

Opera: Nuvele, 1986; Poezii, 1987; Dan (roman), 1893; Poezii vechi şi nouă, 1894; Icoane şterse, 1895; In vâltoare (nuvele), 1896, Din goana vieţii, 1892, Iubire (poezii), 1896, Clipe de linişte (nuvele), 1899, România pitorească, 1901, Din durerile lumii (nuvele), 1908, Din trecutul nostru, 1908, Pictorul N. Grigorescu, 1910, La gura sobei, 1911, Dreptate, 1914, Amurg şi zori, 1924

George Călinescu: „Pentru istoria literară Al. Vlahuţă nu mai constituie de mult o problemă şi a afirma că el a fost doar un bun versificator, cu oarecare simţire şi cu tactul de a evita totdeauna căderea în trivialităţi, nu-i o revoluţie. Rămâne doar să se încadreze aceste date într-o mai justă examinare estetică.”

OCTOMBRIE 1 octombrie - Ziua internaţională a muzicii

- Ziua internaţională a oamenilor în vârstă - Ziua mondială a arhitecturii

2 - 5 octombrie - Bienala Internaţională de Grafică Mică

4 octombrie - 135 de ani de la naşterea matematicianului român Gheorghe ŢIŢEICA (04.10.1873-04.02.1939) - 155 de ani de la naşterea scriitorului spaniol Armando Palacio VALDÉS (04.10.1853-03.02.1938)

9 octombrie - Ziua internaţională a poştei - Marius PORUMB - 65 de ani de la naşterea istoricului de artă român, originar din Basarabia, membru corespondent al Academiei Române (09.10.1943) - 400 de ani de la naşterea poetului britanic John MILTON (09.10.1608 - 08.11.1674)

11 octombrie - 145 de ani de la moartea poetului şi ziaristului român Andrei MUREŞANU (16.11.1816-11.10.1863) 14 octombrie

- 60 de ani de la naşterea criticului şi istoricului literar român Marian PAPAHAGI (14.10.1948-18.01.1999) - 155 de ani de la naşterea lui Ciprian PORUMBESCU, violonist, pianist, dirijor de cor, cântăreţ şi compozitor român (14.10.1853-06.06.1883)

15 octombrie - Ziua internaţională a nevăzătorilor - Ziua bastonului alb 16 octombrie

- 120 de ani de la naşterea scriitorului american Eugene O'NEILL, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1936 (16.10.1888-27.11.1953) - 250 de ani de la naşterea părintelui lexicografiei americane Noah WEBSTER, editorul Dicţionarului american al limbii engleze

(16.10.1758-15.04.1843) 19 octombrie - 100 de ani de la naşterea prozatorului şi istoricului român Dumitru ALMAŞ (Dumitru Ailincăi) (19.10.1908-12.03.1995) 20 octombrie - Ion BĂLU - 75 de ani de la naşterea criticului şi istoricului literar român (20.10.1933)

- Pompiliu MARCEA - 80 de ani de la naşterea lingvistului român (20.10.1928-27.03.1985) 21 octombrie

- Mihai GAFIŢA - 85 de ani de la naşterea istoricului şi criticului literar român (21.10.1923-04.03.1977) 24 octombrie

- Ziua internaţională a O.N.U. - Ziua internaţională a dezvoltării informaţionale

25 octombrie - Ziua Armatei Române

28 octombrie - Dan TĂRCHILĂ - 85 de ani de la naşterea dramaturgului român (28.10.1923)

30 octombrie - 150 de ani de la naşterea scriitorului român Duiliu ZAMFIRESCU (30.10.1858 - 25.02.1922)

31 octombrie - 55 de ani de la moartea scriitorului şi pedagogului român Petre DULFU (10.03.1856-31.10.1953)

PERSONALITATEA LUNII OCTOMBRIE

Marian PAPAHAGI 60 de ani de la naştere

n. 14 oct. 1948, Râmnicu Vâlcea - m. 18 ian. 1999, Roma. Critic, istoric literar, filolog şi traducător.

Studii primare, gimnaziale şi liceale la liceul „Gheorghe Bariţiu” din Cluj. Studii superioare filologice la Universitatea „Babeş-Bolyai”, secţia română-italiană (1966-1968) şi la Roma (1968-1972), secţia limbi şi literaturi romanice. Doctor în litere (1972), doctorat în filologie la Bucureşti (1975). Din 1973, asistent, lector şi profesor (1990) la Universitatea „Babeş-Bolyai”, unde a înfiinţat Catedra de limbi romanice. Profesor invitat la Universităţile din Roma şi Copenhaga (1998). Prorector al UBB (1990-1992), secretar de stat la Departamentul Învăţământului Superior al Ministerului Învăţămâtului. Ultima funcţie deţinută: Director al Academiei Române din Roma (1998-1999). Membru al Uniunii Scriitorilor din 1979. A făcut parte din grupul fondator al cenaclului şi revistei „Echinox”; redactor şef al revistei între 1973-1983. În 1990 a fondat editura cu acelaşi nume. Marian Papahagi a debutat literar în 1968 cu articole de critică în revista „Amfiteatru” şi editorial cu volumul Exerciţii de lectură publicat în 1976. A obţinut numeroase premii literare în ţară şi străinătate: Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1976), Premiul de critică „G. Călinescu” (1980), Premiul internaţional „Eugenio Montale” (Roma, 1989), Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române (1991), Premiul Internaţional „Diego Valeri” pentru traduceri (1997), Premiul „Opera Magna” al Uniunii Scriitorilor (1995) etc. A coordonat alături de Mircea Zaciu şi Aurel Sasu Dicţionarul scriitorilor români. Spirit ecinciclopedic, Marian Papahagi a îmbinat cu eficienţă rigoarea filologului cu imaginaţia şi intuiţia criticului literar autentic. Studiile şi eseurile sale în aria romanică (Montale, Ungaretti, Saba, Murilo Mendes), notele la Infernul lui Dante au făcut din Marian Papahagi un eminent specialist în filologia romanică.

Opera: Exerciţii de lectură, 1976; Eros şi utopie, 1980; Critica de atelier, 1983; Intelectualitate şi poezie, 1986; Cumpănă şi semn, 1990; Faţa şi reversul, 1993; Fragmente despre critică, 1994; Interpretări pe teme date, 1995; Traduceri: Luigi Pareyson: Estetica. O teorie a formalităţii, 1978; André Helbo: Michel Butor; 1978; Luciano Montale: Poezii, 1988; Rosa del Conte: Eminescu sau despre absolut, 1990; Roland Barthes: Plăcerea lecturii, 1994.

NOIEMBRIE 3 noiembrie

- Dan BERINDEI - 85 de ani de la naşterea istoricului român, membru titular al Academiei Române (03.11.1923) 3 - 7 noiembrie

- Zilele Bibliotecilor de cartier, ediţia a XIII-a 4 - 22 noiembrie

- 50 de ani de când la Bucureşti s-a desfăşurat primul Concurs şi Festival internaţional de muzică “George Enescu” (1958) 8 noiembrie

- Ziua mondială a Calităţii - Dumitru MICU - 80 de ani de la naşterea criticului român (08.11.1928)

9 noiembrie - 90 de ani de la naşterea poetului şi prozatorului aromân Teohar MIHADAŞ (09.11.1918-29.11.1996) 10 noiembrie

- Ziua internaţională a Tineretului - 110 ani de la deschiderea Bibliotecii Academiei Române ca bibliotecă publică pentru cercetători (10.11.1898) - 320 de ani de la tipărirea BIBLIEI în limba română în vremea lui Şerban Cantacuzino (10.11.1688) - 500 de ani de la apariţia, din iniţiativa lui Radu cel Mare (1495-1508), a LITURGHIERULUI SLAVON, tipărit de călugărul Macarie, prima carte tipărită în Ţara Românească (10.11.1508)

11 noiembrie - 80 de ani de la moartea scriitorului englez Thomas HARDY (02.06.1840-11.11.1928)

13 noiembrie - Ziua internaţională a Nevăzătorilor

14 noiembrie - Ion COCORA (Ion Blagoie) - 70 de ani de la naşterea criticului român (14.11.1938)

15 noiembrie - 140 de ani de la naşterea biologului român Emil RACOVIŢĂ, membru al Academiei Române (15.11.1868-19.11.1947) - 90 de ani de la UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA (15/28.11.1918) 17 noiembrie

- Ziua internaţională a Studenţilor 19 noiembrie

- Ziua cercetătorului şi proiectantului din România - Monica LOVINESCU - 85 de ani de la naşterea criticului literar şi eseistului român (19.11.1923)

20 noiembrie - Ziua Convenţiei pentru drepturile copilului - 150 de ani de la naşterea scriitoarei suedeze Selma LAGERLÖF, prima femeie laureată a Premiului Nobel pentru Literatură (20.11.1858-16.03.1940)

21 noiembrie - Ziua mondială a televiziunii

23 noiembrie - 135 de ani de la naşterea sculptorului român Dimitrie PACIUREA (23.11.1873-14.07.1932)

25 noiembrie - Ziua internaţională a nonviolenţei - 145 de ani de la naşterea medicului român Ion CANTACUZINO, creatorul şcolii româneşti de microbiologie şi medicină experimentală (25.11.1863-14.01.1934)

28 noiembrie - 100 de ani de la naşterea antropologului francez Claude LEVI-STRAUSS (28.11.1908) 30 noiembrie

- Paul Eugen BANCIU - 65 de ani de la naşterea prozatorului român (30.11.1943)

PERSONALITATEA LUNII NOIEMBRIE

Monica LOVINESCU 85 de ani de la naştere

n. 19 nov. 1923, Bucureşti. Critic literar şi eseist. Fiica lui Eugen Lovinescu şi a Ecaterinei (născută Bălăcioiu, arestată şi moartă în închisorile comuniste). Studii primare particulare, apoi Liceul Notre Dame de Sion (1934-1942). Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, absolvită în 1946. Timp de un an, asistenta lui Camil Petrescu la seminarul de artă dramatică. În 1947 pleacă cu o bursă la Paris unde, în 1948, cere şi obţine azil politic. Face parte din mai multe companii teatrale de avangardă, semnând regia mai multor spectacole; în paralel, lucrează la o agenţie literară franceză. În intervalul 1951-1975 realizează emisiuni literare şi muzicale la Radiodifuziunea franceză, iar din 1962 începe o colaborare fructuoasă cu Radio Europa Liberă, unde deţine emisiunea săptămânală Teze şi antiteze la Paris (din 1967) şi scrie cronici literare pentru Actualitatea culturală, devenind, împreună cu soţul ei, Virgil Ierunca, una din cele mai apreciate personalităţi literare şi bucurându-se de un imens prestigiu în mediile culturale din ţară. În noiembrie 1977 este agresată de terorişti palestinieni trimişi de Securitate şi transportată în stare de comă la spital, dar, după însănătoşire, îşi reia cu acelaşi curaj şi consecvenţă activitatea. După 1990, singură, sau împreună cu Virgil Ierunca, face numeroase vizite în ţară, iar cărţile ei încep să fie publicate de editura Humanitas. Trăind de timpuriu în preajma literaturii, Monica Lovinescu începe să scrie foarte devreme (8 ani!), iar la 15 ani revista „Vremea şi Kalende” îi publică mai multe proze scurte. În 1943 îi apare primul roman În contratimp în „Revista Fundaţiilor Regale”. La Paris, colaborează la principalele reviste româneşti din exil: „Luceafărul”, „Fiinţa românească”, „Contrapunct”, „Agora” etc., precum şi la diverse publicaţii de limbă franceză şi engleză. O parte din aceste colaborări au fost strânse în volumul Unde Scurte (1978). Contribuţia Monicăi Lovinescu la dezvoltarea unei literaturi româneşti de valoare a fost şi este (aproape) unanim recunoscută. Timp de decenii, împreună cu Virgil Ierunca, a exercitat o influenţă modelatoare incontestabilă prin informaţie, gust şi atitudine consecventă, contribuind decisiv la formarea multor scriitori din generaţiile mai tinere

Scrieri de Monica Lovinescu: Unde scurte, 1978; Intrevederi, 1992; Seismografe. Unde scurte II, 1993; Posteritatea contemporană. Unde scurte III, 1994; Est-etice. Unde scurte IV, 1994; Pragul. Unde scurte V, 1995; Insula şerpilor. Unde scurte VI, 1996; La apa Vavilonului - I, 1999; La apa Vavilonului -II, 2001; Diagonale, 2002; Jurnal (6 volume), 2000 -2006; Această dragoste care ne leagă, 2005; Cuvântul din cuvinte (roman), 2007.

Alex. Ştefănescu: „Monica Lovinescu? O voce imposibil de bruiat!”

DECEMBRIE 1 decembrie

- Ziua Naţională a României - Ziua internaţională de Combatere şi Profilaxie a Maladiei SIDA

3 decembrie - Ziua internaţională a persoanelor cu handicap

4 decembrie - 125 de ani de la naşterea istoricului literar român Nicolae CARTOJAN (04.12.1883-20.12.1944) 8 decembrie

- Ziua Constituţiei României - Toma George MAIORESCU - 80 de ani de la naşterea scriitorului român (08.12.1928)

10 decembrie - Ziua internaţională a Drepturilor Omului

11 decembrie - 165 de ani de la naşterea bacteriologului german Robert KOCH (11.12.1843- 27.05.1910)

12 decembrie - Cinghiz AITMATOV - 80 de ani de la naşterea prozatorului, criticului şi publicistului chirghiz (12.12.1928) - 100 de ani de la moartea compozitorului român Eduard WACHMANN, primul dirijor şi director al Filarmonicii Române din Bucureşti (1869-1906) (10.02.1836-12.12.1908)

13 decembrie - 60 de ani de la moartea poetului, prozatorului şi dramaturgului român Zaharia BÂRSAN, director al Teatrului Naţional din Cluj (1919-1936) (11/23.01.1878-13.12.1948)

17 decembrie - 165 de ani de la naşterea reginei ELISABETA a României, soţia regelui Carol I (1866-1914), scriitoarea Carmen Sylva (17/29.12.1843-01.02.1916)

18 decembrie - Ziua Minorităţilor Naţionale 20 decembrie

- 200 de ani de la naşterea mitropolitului ortodox al Transilvaniei, Andrei ŞAGUNA, membru de onoare al Societăţii Academice Române (20.12.1808/01.01.1809-28.06.1873)

23 decembrie - Alexe RĂU - 55 de ani de la naşterea bibliologului, poetului, animatorului cultural din Republica Moldova (23.12.1953)

25 decembrie

- SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI - 70 de ani de la moartea scriitorului ceh Karel ČAPEK (09.01.1890-25.12.1938)

27 decembrie - Ziua Actorului

29 decembrie - 135 de ani de la naşterea filologului şi poetului român Ovid DENSUSIANU (29.12.1873-08.06.1938)

31 decembrie - 40 de ani de la apariţia primului număr al revistei „Echinox”

PERSONALITATEA LUNII DECEMBRIE

Ovid DENSUSIANU 135 de ani de la naştere, 70 de ani de la moarte

n. 29 dec. 1873, Satu Lung-Săcele, jud. Braşov - m. 8 iun. 1938, Bucureşti. Filolog, lingvist, folclorist, istoric literar şi poet.

Şcoala primară la Satu Lung, Făgăraş şi Braşov, studii secundare la „Liceul Naţional” şi la „Institutele Unite” din Iaşi; studii superioare la Facultatea de Litere din Iaşi, absolvită, magna cum laude, în 1892. Profesor de liceu la Botoşani şi Focşani (1892-93). Studii post-universitare de specializare la Paris şi Berlin (1893-96). Profesor suplinitor (1897) şi titular (din 1901) la Facultatea de Limbă şi Literatură Română din Bucureşti. Membru corespondent (1903) şi membru (din 1918) al Academiei Române. Fondator al Institutului de Filologie şi Folclor (1914). E considerat întemeietorul şcolii lingvistice de la Bucureşti. A întemeiat şi condus revistele „Viaţa Nouă” şi „Grai şi suflet”. Creator de şcoală în diferite domenii (filologie, lingvistică, istorie literară, folclor. Animator literar şi polemist de temut, Densusianu a fost în acelaşi timp un spirit sincron, vizând ieşirea din provincialism şi rusticitate şi racordarea creaţiei româneşti la tendinţele contemporane din epocă.

Opera: Aliteraţiunea în limbile romanice (debut editorial, 1895), Rotacismul în dialectul istrian (1897), Dicţionarul etimologic al limbii

române (1907-1914), împreună cu I.A. Candrea; Histoire de la langue roumaine, I-II, (1901-1938); Literatura română modernă, I-III, (1920-1933), Graiul din Ţara Haţegului, (1915), Viaţa păstorească în poezia noastră populară, I-II, (1922-23), Limba descântecelor (1930-34), Flori alese din cântecele poporului (1920), Salba clipelor, 1921, Sufletul latin şi literatura nouă, 1922. Mai multe plachete de versuri publicate între 1912 şi 1925 sub pseudonimul Ervin.

Pompiliu Constantinescu: „Format la şcoala romanistului Gaston Paris, Ovid Densusianu şi-a însuşit spiritul erudiţiei franceze, în care ordinea şi ştiinţa, graţia şi limpezimea se uneau cu puterea de sinteză. Clasica lui Istorie a limbii române, a rămas, până astăzi, un model al genului şi o carte fundamentală a literaturii noastre ştiinţifice. Venit după uluitoarea figură a lui Hasdeu, între lingviştii timpului, rupând definitiv cu improvizaţia şi romantismul marelui său înaintaş, Ovid Densusianu a avut curajul de a înfrunta intemperanţa semănătoristă îndrumând teoretic poezia vremii, întârziată-n romantism epigonic, spre noi orizonturi literare.” George Călinescu: „Cursurile lui Ovid Densusianu de istorie a literaturii reprezintă întâia organizare documentată şi cu criterii strict artistice de istorie literară modernă... A intuit că oricâtă importanţă ar avea factorul ţărănesc, nu e cu putinţă a nu încerca îmbogăţirea literaturii prin observaţia şi simţirea omului mai complex de la oraş.”

ANIVERSĂRI / COMEMORĂRI 1943 - sub direcţia lui Lucian BLAGA, apare la Sibiu revista de filosofie „Saeculum”

ANIVERSĂRI CU DATARE INCERTĂ • 2000 de ani de la moartea poetului latin Flaccus Quintus HORATIUS (65 î.e.n.-8 î.e.n) • 465 de ani de la ridicarea CETĂŢII SOROCA (1543-1546) • 435 de ani de la naşterea pictorului italian Michelangelo Merisi CARAVAGGIO (1573-1610) • 375 de ani de la naşterea lui Miron COSTIN, cronicar, istoriograf şi poet (1633-1691) • 365 de ani de la apariţia scrierii „CAZANIA LUI VARLAAM” (1643) • 225 de ani de la moartea filosofului iluminist şi matematicianului francez Jean le Rond D’ ALEMBERT (1717-1783) • 185 de ani de la naşterea istoricului şi jurnalistului român Constantin ARICESCU (1823-1886) • 135 de ani de la moartea domnitorului Alexandru Ioan CUZA (1820-1873) • 135 de ani de la naşterea scriitorului francez Henri BARBUSSE (1873-1935) • 85 de ani de la moartea lui Wilhelm Conrad RÖNTGEN (1845-1923) • 75 de ani de la moartea prozatorului român Jean BART (Eugeniu P. Botez) (1874-1933) • 55 de ani de la moartea scriitorului rus Ivan Alekseevici BUNIN (1870-1953)