GRIGORE ARBORE

FHR$EU $-€}ASHE-H *HtrGVHRefDeegl* a*wpr* wmru* prceem,t fr*rt v$Etw

Prefa!5 deVASILE PUSCASeleanacluj.ro

ril-com

nrlGrigore Arbore;1t5rzoe9

ffib\€-l

Cluj-Napoca, zorg

Cuprins

DEZECHTLTBRELE LUMI gr irucnuonARtLE NoASTRE(Prefald de Vasile Pugcag)........ ..................... 5

irucrpurur srAngrrulur .................. ........sTragedia greacS, deriva eurocraliei 9i perspectivele unui dezastru geopolitic..... rrFinis Europae (l): Suntem cu tolii greci (r) .................. 19Finis Europae (ll): Suntem cu tolii greci (z)....... ..........26Finis Europae (lll): Suntem cu tolii greci (3) ................ 31Finis Europae (lV): Colapsarea spaliului Schengen:Grecia este izolat5 si singurS!.... ............. 36

CONGELAREA EUROPEI .......43UE, intre umanitate, interese, temeri gi ipocrizie (l):Starea de s5n5tate a unitS[iieuropene ......................45UE, intre umanitate, interese, temeri 9i ipocrizie (ll):Triumful provizoriu al intereselor imediate ................ 51Congelarea Europei ,,de la Atlantic la Urali" gi alternativa decongelSrii (l):Rateurile,,spiritului de solidaritate", motorul ideal al guvern5rii UE ...................58Congelarea Europei ,,de la Atlantic la Urali" gi alternativa decongel5rii (ll):Cultivarea ideii superioritSlii culturale, morale gi de doctrind religioasd aOccidentului ......................64

CALIFATUL SE REINSTAUREAZA?.... ........7i.Sultanatul nord-atlantic-euroasiatic Ai sporirea confuziei...... ......... 73Triumful fundamentalismului (pretins) democratic ........................8oSuveranismul post-otoman gi iataganul american.... ......................87

coMEDtA,,EXCEPTIONAL|TATil" |NSULARE... ........... 1o3

Brexit-ofars5 cu posibile consecinletragice ..........1o5Sinuciderea (provizorie?),,perfidului A|bion"........ .... 11o

Manual britanic pentru sinuciderea,,clasei politice" (l):Amurgul aventurii Cameleonului Triumf5tor. ............115Manual britanic pentru sinuciderea,,clasei politice" (ll):Cameron pleac5 de la Downing Street gi pisoiul Larry r5m6ne cuTheresa May: este de vSzut cum vor guverna impreunS ............... 121

lnamicul necesar din R5zboiul Rece inutil.... ..............L27

500 . Grigore Arbore

lsTERtA ANT|-RUSA 5t JANDARMERTA G1OBA1A................ .......... 143lsteria anti-rus5 gijandarmeria globalE (l): Drama declinului,aroganla,,inving5torilor,, si semnalul degteptbrii .....:r45lsteria anti-rusd 9i jandarmeria globalE (ll): ldeea,,imperialE,,,teoria,,ingr5dirii" gi,,raliunea de stat,,........ ............,......................151lsteria anti-rus5 9i jandarmeria globalE (lll); intre intervenlionismgi propaganda pacifist5.... .....................157lsteria anti-rus5 gi jandarmeria globalE (rV):,,R5zboiul Rece,, asimetricdin,,epoca post-adev8ru1ui,,............... ......................164lsteria anti-rus5 gijandarmeria globalE (V): Strania triplet5 ,,post imperiald,,din Orientul Mijlociu 9i protectoriitEietorilor de capete ................ ................r74

TRUMPISMUL 5I NOUA ORDINE POLITICO-ECONOMICA MONDIA1A.............. 183,Visul American" gi ,,The Butterfly Effect,,...... .......... 1g5intre,,destructio destructionis,, gi ,,demolarea constructivi,, ........ 191,,Vilelul de aur" gi ,,rSzboiul existential,,.. .................. 2o1Reality show,,Casa AlbS 9i restul lumii,,. ................... 2o9Narcis Comandant Suprem al Lumii- o poveste de var6cusfAr;it(inc5)ambiguu.................. ....;:2oFrisoanele nucleare: intre,,America First" gi,,American First strike,, ................ 232Conflictul cu Coreea de Nord si ,,strategia nebunului,, ..................24l-Pax Olimpica: RSzboiul Mondial se am5n8..... ..........248Contagierea de rinocerit5 gi ,,problema sirian5,' .......256

,,Y V|VA ESPANA" 5t EUROPA M|C|LOR pATRil ..........269Taurul,,unitar" de la Tarragona................ .................27rLeul veleitar si Berbecul aiurit........... ....................... zgrUltimele ;tiri din TabarniaMicile patriigi marile ambilii

PERTFERil, BARC|, REFUGtATt, GUVERNE St pOMptERt ...................3o7

Cetatea mondialS 9i periferiile tn migcare.... ............. 3o9Treiintr-o barc5, spre insula... luiAltiero Spinelli ..... 316Merkel, ijberalles! ...........322Suferinlele(c6ndva)tinereiAngelagiglifosatulMonsanto.... .......329Viesparul libian: incend.iatorii, mililiile, refugialii gi pompierii.. ..... 336De la Kahlenberg e683 la Kahlenberg 2oa7i Mitteleuropa sifantoma nalionalismului................

vTRAJELE iN CUnAr STRANSE ALE pOLtTtCtr tTALtEt...... ............... 3s9Virajele in curbe str6nse ale partidelor rtaliei (l): schimbarea la fal5postcomunistE giautodistrugerea stAngiigi dreptei ..................... 361

;;;;;l; 143

...........445perial5",

...."... "..........151rrventionism

.....................457rl Rece" asimetric

:;;;;;;;;;i;p;;i;t;;'60lte ............... .....................17 4

rcA MoNDrA1A.............. r83.........."........ 185

uctiv5" ........ 191

: : :: :::::;:;'ari

an First Strike" ................ 232

...... - -. -.. - -.... -. 24J.

...248---256

.--269

::: :;31...288...299

ll .......................................3o7...309... 316

;;:: ll;ompierii........................... 336

:::::t 3s.

.................... 359mbarea la fat5

.................... 3oe

Periculoasele derive. Reflectii asupra unui prezentfEri viitor o 5o1

Virajele in curbe str6nse ale partidelor ltaliei (ll): Micile-mari realitStidin vremurile stagnSrii ......373Virajele in curbe strSnse ale paftidelor ltaliei (lll): lmposibila convietuirea national-populismului cu macronismul si merkelismul:benzina haosului european ...................i..................386Virajele in curbe str6nse ale partidelor ltaliei (lV): Nafional-populismulgifarsa solidaritSliieuropene ...............394Discursuldin balcon 9i derapajul controlat ...............4o1

PASToRUL 1UM1........... .....4o7Misericordes sicut Pater!.. ....................4o9RugEciunea Papei Francisc la ultima oprire pe Via Crucis ............. 4a4Aripile albe trimise peste Ararat ...........4lr7

SFIDAREA PLANETARA ......423Parada din Piala Tiananmen sau amurgulordinei internationale cu un singur,,polilist planetar" ............425Mitul,,na!iunii indispensabile" .............. ................... 43o,,Presedintele indispensabil", intre dezastrul climatic, atomica persanE gi

utopia abatelui de Saint-Pierre............ ....................438CSpitanul Fracasse in versiune postmodernS: un ,,erou altimpului nostru".......449Cvartetul apocaliptic, Dijrer 9i dezastrele potenliale .................... 461,,Das MSdchen Angela"in exercitiulfunc!iunii..... ..... 472

ititloc DE EPtLoG:PERTCULOASELE DERtVE. REFLECTil ASUpRA UNUt pREZENT FARA VilTOR ... 487

Tragedia greac5, deriva eurocratiei siperspectivele unui dezastru geopolitic-

Cea mai elocventd imagine a tragediei pe care o trdiesc grecii,exasperali de str6ngerea curelei pAnd la sufocare, este aceea a pensionaruluidisperat prdbugit pe trotuarul unei strSzi din salonic, in apropierea unuibancomat, consolat de un agent de polilie gi de un funclionar al bdncii (caremai are rezerve in Euro, ca toate bdncile din Grecia, p6nd in seara de azi).Fotografia a fost distribuitS s6mb5t5, 4 iulie, de Agenlia France presse 9i afdcut ocolul mapamondului: icoana de o zi a internaulilor, publicatd demajoritatea cotidianelor importante de pe numeroase meridiane. Pensionarulgrec distrus era alalt5ieri simbolul unui dezastru anuntat. La washington(sediul Fondului Monetar lnternalional), Bruxelles (centrul operativ al UE) gi

Berlin (depoul ,.locomotivei Europei"), finanta, eurocratia gi liderii Germanieinu dddeau semne, in acea zi, ca gi in zilele si lunile anterioare, c5 mortificareasperanlelor existenliale ale grecilor, generate de exasperarea mSsurilor deausteritate impuse de FMl, Comisia UE gi BCE, pot imblSnzi rigorile doctrineifinanciare a,,mulgerii vacii p6nd la epuizarea laptelui". O ,,doctrin5" care a maifost pusd in practicd giin alte ocazii de FMl, cu rezultate dezastruoase pentrueconomia !Srilor ce au fost obiectul experimentului. Joseph Stiglitz, laureat alPremiului Nobel pentru Economie, atr5gea atenlia (Globalisation and itsDiscontents,2oo2; ed. it. La globalizzazione e i suoi oppositori, Einaudi, Torino,zoo6) asupra faptului cb in acliunile statutare de acordare a imprumuturilor(cu condiliile conexe de restituire) 9i de restructurare a datoriilor externe,acliuni ce constituie in bunS pafte ,,obiectul muncii" Fondului Monetarlnternalional, respectiva institulie a impus, in raporturile cu diferite tdri, reletestandardizate care nu au avut alt efect dec6t acela de agravare a situalieidebitului acestora, consecinta fiind ad6ncirea crizelor productive, crestereagomajului, devalorizarea fo(ei de muncb gi accentuarea sdr5ciei. cu altecuvinte, ,,reteta" nu a stimulat procesele productive creatoare de bogSlienafional5. conducerea Uniunii Europene a avut o idee mai mult dec6tnefericitd in agregarea, in zoro, a FMI in elaborarea gi punerea in practicd a

acliunii de salvare a Greciei. lnstituliile ce s-au ocupat - prin reprezentanlii lor

-http://www.amosnews.ro/tragedia-greaca-deriva-eurocratiei-si-perspectivele-unui-dezastru

- geopol itic-zor5-o7-o6

t2 . Grigore Arbore

- de ,,cazul Grecia" (FMr, comisia UE, BCE) aveau interese prea diferite pentrua se putea preveni efectur bumerang asupra Uniunii Europene a acliunii de,,str6ngere (continud) a ;urubului" in raportul creditorilor cu Grecia. intr_uninterviu recent (La Repubbrica, r iurie zor5), Jacques Attari, economist dereputalie internalionar5, consirier de cursd rung5 ar regretaturui pregedintefrancez FranEois Mitterrand, a decrarat cd for-marea Jg"-nrria"i ,,Troika,,,devenitd cu timpur un fer de sperietoare a nu puline guverne europene ce auprobleme cu debitul extern gi cu restructurarea rui, a f6st o,,giganticd gregearda.. uE". 5i nici nu putea fi artfer din moment ce grupur conducdtor ar FMrrdspunde in fala unui aclionariat compus din rgd de state, av6nd practiciniliativele orientate de un mic ,,nucreu dur" de ,,aclionari ie referin1d,,, incadrul ciruia rolul principal revine statelor Unite, ce deline in jur de r8%o dinparticipdrile la FMr. Cererarte state, care, ca gi sUAu .u .ete un membrupermanent in consiriur Executiv (format din z4 de directori executivi) arFondului, sunt Franla, Japonia, Germania si Marea Britanie. Varoarea coterordelinute de aceste 5 !dri le-a dat posibilitatea sd conteze in organele Fonduluipe un numdr de voturi ce le asigurd exercitarea unui veto frealabil asupraorientSrilor programatice neconforme cu propriile interese. 3 din cele 5 suntldri cu maximd pondere politicd in UE. La distanld de c61iva Jni de la intrareaFMI in operalia de restructurare a debiturui grec, chiar ;i foitur managingdirector al instituliei din acea perioadd, Dominique strauss-Kahn, are dubiiasupra utilitStii participdrii la iniliativa respectivd. FMr a fost p5n5 in ultimelezile, cele anterioare replierii reprezentanlilor greci spre referendumulconsumat duminicS, 5 iurie, membrur cer mai in?rexibir ar ,,troicii,,, acumeufemistic numitd (pentru a nu excita prea murt arergia greciior ra ideea desupervizionare a politicii lor de cStre un triumvirat ostilferussels Group.

Este util, ajungi la acest punct, sE recapiturdm. A fi critici cu bdncirecreditoare gi cu modul in care au gestionat criza datoriei externe a Greciei,deciden{ii politici ai uE nu trebuie sd ne facd a uita responsabilitdtileguvernelor elenice.

ln noiembri" ,oogi imediat dupi formarea Guvernurui, primur-ministruGeorge Papandreou a fdcut public faptul cd guvernele anteriore trucaserdconturile Greciei astfer inc6t sd pard a fi in ilnie cu tratatere. La sf6rgituranului zoo9, deficitul (real) public al Greciei era de :rz,7o/oin raport cu plB,adicd de 4 ori mai murt peste rimita prevdzutd pentru'ierit. oin zona Euro.$omajul privea atunci too/o din fo4a de .rn.j. 1n martie zor.o, cabinetulPapandreou a luat o serie de mdsuri draconice de reducere a datoriei publice(printre care m5rirea TVA de la zo/o p6nd la z{/o pentru o ,.ri. de bunuri,taxe, congelarea pensiiloi reducerea salariilor funclionarilor publici cv 3oo/o

-erese prea diferite pentrurii Europene a acliunii deitorilor cu Grecia. intr-unues Attali, economist dell regretatului pregedinte'ea aga-numitei,,Troika",I guverne europene ce aufost o,,giganticS gregea 15

lrupul conducdtor al FMIi de state, avAnd practiclclionari de referintd", in: deline in jur de rB% dinJA, au cAte un membruCe directori executivi) al

Britanie. Valoarea cotelorteze ?n organele Fonduluinui veto prealabil asupranterese. 3 din cele 5 suntle c61iva ani de la intrareachiar gi fostul managing: Strauss-Kahn, are dubiiVl a fost pAni in ultimele

;reci spre referendumulflexibil al ,,troicii", acumergia grecilor la ideea detil) Brussels Group.im. A fi critici cu bdncileatoriei externe a Greciei,a uita responsabilitdlile

wemului, primul-ministrurnele anteriore trucaserdcu tratatele. La sf6rgitulz tz,frl in raport cu PlB,rtru !5rile din zona Euro.n martie zoro, cabinetul:ducere a datoriei publice)entru o serie de bunuri,:lionarilor publici cu 3oo/o

Periculoasele derive. Refleclii asupra unui prezent firS viitor e 13

etc.). Nu era suficient pentru o redresare peste noapte. in aprilie 2o1o,ministrul Economiei, Papakonstantinou, a declarat cE Grecia se afld ?n

incapacitate de platd a titlurilor datoriei publice. Mdsurile cabinetuluiPapandreou au constituit oricum un prim-plan concret de incercare depunere pe linia de plutire a conturilor Greciei gi de a face sd devindsustenabilS plata datoriei externe. Factori endogeni - principalul const6nd inabsenta capacitSlilor de produclie in mdsurd a fi competitive pe pialaexternS gi a acoperi gi necesit5lile esenliale interne - gi exogeni (prelungireacrizeifinanciare internalionale, cu inevitabilele ei reflexe asupra economiilorexpuse) au contribuit la agravarea unei situa!ii deja deteriorate. De atunci,pe spinarea populaliei Greciei s-au revdrsat, filtrate de ,,Troic5,,, incd 6planuri de austeritate (sper cd le-am numdrat corect), ultimul fiind celdiscutat pe data de r iulie a.c. (,,ofefta generoasS" - precum a suslinutJean-Claude Juncker, pregedintele Comisiei UE) in cadrul Eurogrupului,intr-un moment in care Guvernul Greciei era deja orientat spre referendum.Din zoro gi p6nd acum cAteva zile, structura datoriilor Greciei s-a schimbatfundamental. Punerea in eviden!5 a schimbdrii datoriilor aratS cd o rezolvarea situaliei ar fi fost posibilS in urmd cu c61iva ani salv6ndu-se in modrezonabil salvabilul, adic5 Euro gi unitatea prezentd 9i viitoare a UE intr-uncontext de efectivd participare la repunerea pe picioare a economiei gi

societ6lii elenice, care, datd fiind starea in care se afld, nu va putea, cusiguran!5, s5 facS eforturi peste puteri pentru plata datoriei.

in zorr, datoriile totale ale Greciei se cifrau la suma de 3SS de miliardede Euro. Din aceastd sumd, o pafte de ro% era reprezentatS de datoriifa!5 debdnci din UE,80/o fa!5 de bSnci din afara UE, B% fa15 de economiile grecilorgestionate de bdnci, r5% fa!5 de guverne ale unor!5ri UE, 40/ofal6 de pialaliberS, r5% fa!5 de bdncile grecegti, r5% fa!5 de BCE, 6% fa15 de FMl.

in zor5, totalul datoriei Greciei se ridicd la 323 de miliarde de dolari.6o% din aceast5 sumd (echivalentul a :.4:-,B miliarde) este reprezentatS dedatorii fa!5 de guverne ale UE prin mijlocirea EFSF (European FinancialStability Facility - creat in iunie zoro) gi transformat in ESM (EuropeanStability Mechanism - 27 septembrie zorz). Din suma citatd mai sus, 52,9miliarde sunt reprezentali insd de imprumuturi bilaterale. pregedintele

boardului guvernatorilor ESM este olandezul Jeroen Dijsselbloem, care estein acelagi timp gi pre;edintele Eurogrupului, centrul de coordonare alpoliticilor financiare din zona Euro. in parantezS fie spus, nu se intelege binede ce domnul Dijsselbloem, a cdrui experien!5 concretd de guvernare sembrginegte la exercitarea funcliei de ministru de Finanle in Guvernul Ruttell, de la data de 5 noiembrie zorz p6n5 la numirea sa ?n organismele UE,

L4 . Grigore Arbore

trebuie sd se pronunle in legdturd cu politica financiard a UE st6nd pe doudscaune. in cadrul Eurogrupului Dijsselbloem, degi fdrd drept de vot, estemembrul cel mai influent (in fapt un megafon ,,de grup;, al ministruluigerman de Finanle schduble), ata cum au demonstrat toate intervenliilesale publice in timpul tratativelor cu Guvernul grec pentru ree;alonareadebitului. situalia respectiv5 face parte din paiadoxurile guverndrii UE.Domnul Dijsselbloem este cunoscut pentru modul brutal in iare, in timpulcrizeifinanciare din cipru, a,,creat" un model de,,salvare,, a bdncilorfo46ndprelevarea de sume din depozitele bancare, model prezentat de el maiint6i(zor3) ca un succes de acliune de ,,pedepsire,, a bdncilor, mai apoi ca o,,gregeald" (fa!d de titularii conturilor?). pe ministrul varoufakis, care trata depe o pozilie de netd dificultate, linand cont de situalia tragicd a ldrii, l_atratat cu disprel, ca pe un ,,diletant". Nu este de mirare cd in dimineala zileide astdzi, dupd victoria rdspunsului ,,oxi" (nu!) la intrebarea supusdreferendumului, Varoufakis gi-a dat demisia, motiv6nd cd prezenla sa nueste doritd de reprezentanla Eurogrupului. varoufakis a aclionat insd inviftutea unui mandat, gi nu de capul sdu. Neputdnd determina schimbareaGuvernului grec, UE, care s-a implicat intr-un mod nejustificat gi inoportun,prin Juncker, in influenlarea rezultatului referendumului din Grecia, a vrutsd-gi salveze pozilia de fo(5 prin eliminarea lui Varoufakis, pe care dejauniversitSli impoftante din statele Unite il agteaptd cu porlile deschise. Unalt6o/o din debitul grec estein mainile BCE, in timp ce FMI deline ro%. Unr5% privegte alte bonduri. un alt 3%o aparline altor bdnci grecegti, to/oapa(ine Bdncii Nalionale a Greciei 9i un alt {/o unor bdnci strdine. Totaluldatoriei in zor5 ar fi, deci, cum am ar6tat, de 323 de miliarde, sumd pe careGrecia, cu siguranld, nu o va putea restitui. cifrele de mai sus fac parte dinevantaiul de informaliifurnizate presei internalionale de pd4ile interesate.

Este de linut cont de faptul cd ?n z7 octombrie 2011 a fost efectuatdprima ,,tundere" a datoriei, aga-numitul ,,haircut,,, pe spinarea datoriilorcStre alte guverne: a fost tdiat in propor!ie de 5oo/0, in parte gters definitiv si?n parte conveftitin titluricu scadenld lungd, p6nd la 45 de ani (o enormitateeconomic5l), un pachet de r5o de miliarde de dolari din datorie. A urmat unalt ,,haircut", care a avut ca efect faptul cd in loc ca datoria sd ajungd lanivelul a z4oo/o din PlB, sE coboare la nivelul de,,doar,, q5o/o din plB, cifrd insine aberantS, dar care dd oricum mdsura ugurinlei cu care timp de deceniigrecii s-au indatorat fdrd acoperire in economia reald a ldrii. Tn zot4, Grecia aavut un PIB de r8o de miliarde de Euro gi pentru 2015 era prevdzut un plB der84 de miliarde de Euro, in condiliile actuale dificil de realizat. se pbrea cddupd lansarea de cdtre Eurogrup, la copenhaga, in martie 2o!2t a European

ciar5 a UE st6nd pe doudi fErE drept de vot, este

,,de grup" al ministruluinstrat toate intervenliile

lrec pentru reesalonareaadoxurile guverndrii UE.

I brutal in care, in timpulalvare" a bSncilor fo46ndprezentat de el mai int6ibdncilor, mai apoi ca o

I Varoufakis, care trata deitualia tragicd a !5rii, l-airare ci in dimineata zilei!) la intrebarea supusdivSnd cd prezenta sa nuufakis a aclionat insd inrd determina schimbareanejustificat gi inoportun,

;mului din Grecia, a vrutVaroufakis, pe care deja:d cu po(ile deschise. Unp ce FMI deline too/0. Unattor binci grecegti, roZ

ror binci strdine. Totalulle miliarde, sumd pe carede mai sus fac parte din

rle de p54ile interesate.lrie zorr a fost efectuatd", pe spinarea datoriilor, in parte s-ters definitiv si

la 45 de ani (o enormitateri din datorie. A urmat un: ca datoria si ajungd lan( t7f/o din PlB, cifrd ini cu care timp de decenii15 a 15rii. in zot4, Grecia a15 era previzut un PIB deI de realizat. Se pirea cd

martie 2oa2, a European

Periculoasele derive. Reflectii asupra unui prezent flri viitor . 15

stability Mechanism, dotat cu Boo de miliarde de Euro, gi dupd succesivasubscriere de cStre Grecia a unui memorandum cu angajamente concrete,ceea ce a avut ca urmare deblocarea unui al cincilea pachet de fonduri de roode miliarde de Euro, lucrurile arfi putut sb meargd in direclia indicatd de cdtrecreditori. in aprilie zor4, Grecia a revenit pe pielele internalionale plas6ndtitluri de stat in valoare de 3 miliard e cu 4,750/o dob6ndd, la scadenla decenaldajung6ndu-sela 5,70/0.lluzia a durat pulin, Syriza a ajuns la putere gi a punctatpe efectiva epuizare de forle a unei bune pdrli a populaliei, acea pafte care aasigurat victoria referendumului in care se cerea acceptarea populard saurespingerea condiliilor impuse de Eurogrup, condilii suslinute in mod explicitde Germania, in mod b6lbSit de Franta, in mod ambiguu de rtalia (care suslinecd ,,gi-a fdcut temele") gi in mod decis de Spania gi lrlanda, care au luat mdsuriextreme, dureroase, de austeritate ;i redresare, dupE ani de veselie financiarEbazatd pe indatordri fdrd acoperire 9i ,,finan!5 creatoare".

ce se va intAmpla in raporturile intre Grecia gi Uniunea Europeand estegreu de spus. Ni se pare semnificativ cd pregedintele obama, intuind corectcomplicaliile economice globale gi complicaliile geopolitice euro-medite-raneene ale eventualei ie;iri a Greciei din zona Euro, a intervenit personalpentru moderarea poziliei intransigente a FMl. Doamna Lagarde, pe de altdpafte, tocmai gi-a depus candidatura pentru un nou mandat 9i esenlial pentrureugita renumirii este sd nu-gi indepSfteze ,,actionarii", care nu sunt doar celecinci !5ri reprezentate permanent in boardul directorilor executivi. Fapt estec5, in ultimele zile, dd semne de flexibilitate. semn cd la casa Albd telefoanelefunclioneazd bine gi pentru cauze juste, nu doar pentru invazii, ocupalii,intervenlii gi alte destabilizdri...

Varoufakis nu mai este la masa negocierilor;i, in consecin!5, domnul cunume de nepronunlat (Dijsselbloem) nu mai are un antagonist. lnefabilulJuncker - care a gestionat mulli ani transformarea Marelui Ducat deLuxemburg intr-un veritabil ,paradis fiscal" din inima Europei, la doi pagi deBruxelles - trebuie s5-gi inghit5 cuvintele de stimulare a rSspunsului ,,da" lareferendumul de duminicS, rdspuns care, dac5 ar fl fost majoritar, l-ar fiaruncat peste bord, in opozilie, pe Tsipras (cu mentinerea posibilitdlii de a

c6gtiga alegerile anticipate).Comisia UE, printre altele, trebuie s5-gi revizuiasc5 din temelii politicile

economice, punctAnd pe ceea ce, declarativ, este obiectivul fundamental alactivitSlii sale: asigurarea ,,coeziunii" economice, politice, sociale la nivelulintregii Uniuni. ceea ce inseamnd - credem - 9i repararea propriilor erori. Estede necrezut faptul cd la Bruxelles nu s-a gtiut, p6nd in zoo9, cd rapoarteleprivind conturile Greciei erau trucate: datele fundamentale ale economiei

16 . Grigore Arbore

grece$ti erau in m6na tuturor analigtilor, ba chiar se pretau la interpretdriintuitive. De la mijlocul anilor'9o, Grecia devenise o micd regint a Balcanilor.intreprinderile ei de stat (pardon: ale ,,capitalismului de stat/) au participat laprivatizdri ale altor intreprinderi de stat, din !Eri cizute din pomulsocialismului. FErd a.avea fo(a tehnicd si financiard pentru a le metaLoliza,noii stdp6ni din sud-Est s-au mdrginit in nu puline cazuri a le canibaliza,precum s-a intAmplat in Rom6nia cu Romtelecom, intratd in posesia, contraunor sume derizorii, 9i cu complicitatea coruptd a mai multor guverne aleRom6niei, a celei mai amdrdte companii de telefonie din comunitateaEconomicd Europeand a timpului.

Tsipras a cedat excesiv populismului in detrimentul realismului. Grecia,dacd vrea sd supravieluiascd, pentru a putea reveni la un nivel de viald decent,trebuie sd pund pe picioare o economie reald, acum inexistent5. Nu se poatetrii doar din turism (7o/o din plB). cam toate cererile de reformd avansate deUE erau ralionale. Nu se vede de ce in Grecia armatorii nu trebuie sd pldteasc5taxe gi, in general, de ce nu trebuie incasate taxele. Nu se vede de ce unfunclionar public poate ie;i la 5z de ani la pensie, dac5 are copii de ?ntrelinut.La pensie, ?naintea mdsurilor de austeritate, femeile puteau iesi in modnormal la 6o de ani gi bdrbalii la 65 cu 35 de ani vechime. in medie, insd,datoritd diferitelor subterfugii legale, femeile ajung la pensionare in medie la59 de ani gi bdrbalii la 63. ,,Troica" a formulat exigenla ca p6nd in zozz sd seajungd la v6rsta de pensionare (femei gi b5rbali) de 67 de ani. in multe ldri UEse iese de altfel la pensie, indiferent de starea familialb, la 65-67 de ani. inmomentul de fa!5, media de folosire a pensiei de cdtre subieclii pensionalieste in Grecia de z4 de ani; in UE, luatd in ansamblu, este de r7. cheltuialasocialS a Greciei reprezintd z4o/o din plB, fald de zzo/o a Norvegiei. Aparatulpublic al Greciei a fost gi rdm6ne supradimensionat in raport cu toate ldrile UE.In .zo:'z, salarialii publici reprezentau z5o/o din totalul personalului ocupat(ulterior a fost redimensionat la t7,60/o),in timp ce media UE era de r5,e%. pelista profesiilor,,care uzeazd organismul" gi care micgoreazd vArsta de pensie,la 5o de ani pentru femei gi 55 pentru bdrbali, figura, p6nd in 2oaz, un numdrde 5Bo de profesiuni printre care coafori, brutari, muzicanli c6nt6nd lainstrumentele de suflat etc., gi exemplele pot continua.

Desigur, problema fundamentald a acestor zile rdm6ne absorbireagocului grec gi evitarea soluliei radicale a elimindrii Greciei din zona Euro.Pagubele - pentru toli - sunt de neprevizut: economice ;i politice. ThomasMayer, fost coordonator al economigtilor de la Bundesban( este de pdrere(interviu din 4 iulie 2oo5 pentru Corriere della sera) cd in situalia actual5 e depreferat ca Grecia sd adopte ,,solulia Muntenegru,,, adicd sd foloseascd Euro

r se pretau la interpretSrir mic5 regini a Balcanilor..ri de stat") au participat la

!5ri cdzute din pomul'5 pentru a le metaboliza,ne cazuri a le canibaliza,intratd in posesia, contra

r mai multor guverne alerlefonie din Comunitatea

nentul realismului. Grecia,la un nivel de via!5 decent,n inexistentd. Nu se poatee de reformd avansate derrii nu trebuie sd plSteascd

:le. Nu se vede de ce unac5 are copii de intrelinut.neile plrteau iegi in modvechime. in medie, ins5,la pensionare ?n medie la

:n!a ca p6nd in zozz sd se

67 de ani. in multe !5ri UE

niliald, la 65-67 de ani. incJtre subieclii pensionali

blu, este de q. Cheltuiala:z0z6 a Norvegiei. Aparatuln rapoft cu toate ldrile UE.

rtalul personalului ocupatnedia UE era de :5,to/o.Pe:5oreaz5 v6rsta de pensie,

a, p6n5 in zotz, un numdrrri, muzican!i c6nt6nd la

ua.

r zile rim6ne absorbirearii Greciei din zona Euro.omice gi politice. Thomasndesbank, este de p5rerecd in situalia actualS e de

, adicb sd foloseascd Euro

Periculoasele derive. Reflectii asupra unui prezentflrd viitor o !7

ca monedd str5ind cu un curs legal. Ar fi singura modalitate de imp5care acaprei cu varza. De altfel, Grecia nu poate fi expulzatd din eurozond 9i nicidin UE. Nu existd mecanism care sd prevadl o astfel de situalie. prinneparticiparea la Eurogrup, Grecia insd nu va mai putea avea acces laEurosistem si, in consecintS, BCE nu mai poate injecta lichiditate de urgenl5in bSncile sale. Aceasta este o perspectiv5 terorizant5 pentru toli grecii;pentru ei deja diseard bancomatele pot fi ceea ce pentru insetali sunt indegert pulurile secate.

Este necesarS, datS fiind situafia, nu doar rigoare formalS gi selectivdin politicile Uniunii Europene, ci gi o deplinE manifestare a solidaritdliiintr-un moment dramatic pentru un membru al sdu, pentru lara care agenerat, cu istoria 9i cultura sa, ins5gi noliunea de Europa. Este de amintitfaptul cd in anii zooo, at6t Franla c6t gi Germania au avut probleme curespectarea parametrilor economici stabilili la Maastricht gi cE s-a f5cut inaga fel inc6t s5 se recurgd la ,,derogdri", din motive ,,obiective", pentruasigurarea cregterii economice gi relansSrii economiei. Dupb reunificarea sa,Germania a tratat restul lSrilor UE ca pe o pia!5 extern-intern5, uit6nd cErenasterea ei economicS se datoreaz5 gi faptului cd in 1954 i s-au sters toatedatoriile potenliale fa!5 de statele - Grecia, inclusd - pe care guvernareanazistS le-a devastat in al Doilea R5zboi Mondial. Nu numai intrarea in zonaEuro a Greciei, ci 9i intrarea altor state a avut loc in condilii in care existd nudoar suspiciunea, ci ;i siguranla absolutd a cosmetizdrii conturilor prinmanevre financiare de transfer de sume dintr-un buzunarin altul, de regulSdin cel al depunStorilor sau salarialilor in buzunarele statului (contribulia adhoc, fixatS, spre exemplu, de Guvernul Prodi).

Cine scrie aceste 16nduri este convins c5 Stiglitz gi Krugman aveaudreptate suslin6nd cd se puteau evita consecintele derivei economice a

Greciei incd de la tragerea semnalului de alarmd de c5tre GeorgePapandreou. intreaga comunitate internalionalS 9i-ar fi putut atunci asumaparticiparea la redistribuirea procentelor de asanare a datoriei grecegti:costurile ar fi fost de roo de miliarde. La suma ce tinde spre 33o de miliardede Euro, datoratd acum de Grecia creditorilor, trebuie s5 se adauge sumadatoriilor tdiate in parte, ,,tdieturile" fiind suportate de structuri financiare,,expuse". Totalul contabilizabil ar fi de aproximativ 5oo de miliarde de Euro,adicE de 4 ori mai mult decat PIB-ul RomAniei. Grecia nu poate fi lEsatd insdsingurS. FSrd investitii 9i reforme care sd dea soliditate sistemului-larb sepoate ajunge la o derivd periculoasd. Doar B% din sumele cu care a fost,,ajutat5" p6n5 acum au intrat efectiv in circuitul productiv sau social alGreciei. Grosul a fost folosit pentru plStirea ratei dob6nzilor cStre creditori.

il

18 . Grigore Arbore

cifra a fost indicat5 recent gi de Massimo D,Alema, de trei ori prim_ministrual ltaliei gi europeist convins. solidaritatea europeand nu poate consta increarea de volane financiare hrdnite de sdrdcirea'gi aducerea populaliilor?nstiri disperate pentru a se pldti dobSnzi cdmdtdregti, uneori p6nd la doudcifre procentuale, bdncilor.

cogmarurile geopolitice ale unor comentatori - printre care se numdrdgi Pascal Lamy, fostul gef de cabinet ar rui Jacques Derois, exemprar pregedinte(1985-1995) al Comunit5lii Economice Europene (devenitd UE in 1993) _ careipotizeazd intentii ale syriza de transformare politicd a Greciei ?ntr_un fel devenezuelS din centrul Mediteranei, nu sunt de luat in serios. Nu numaideoarece Grecia nu are nici mdcar petrol, ci deoarece are vocalie continentald.Fird Europa, Grecia nu existb dec6t ra timpurtrecut. Fdrd Grecia, Europa, informa imperfectd pe care o cunoastem astdzi, nici mdcar nu s-arfi ndscut. peSorin Rogca, ce a scris in paginile electronice ale Amos News uneleconsideralii de acelagi gen gi care acum are nevoie de ceva soare, il asiguramical ci o viitoare vacanld a sa pe insula santorini nu va fr tulburatd dedebarcarea pe plajd a unui desant din submarinele rusesti cu baza lasevastopol sau de o rachetd trasd de un lansator de la baza navald de laTartus (Siria). Rusia are, momentan, alte treburi...

5 iulie zor5

r, de trei ori prim-ministrureani nu poate consta ingi aducerea popula{iilor in'esti, uneori p6nd la doud

ri- printre care se numdrdelors, exemplar presedintelevenitd UE in 1993) - careic5 a Greciei intr-un fel deluat in serios. Nu numaie are vocatie continentalS..rt. FJrE Grecia, Europa, inmdcar nu s-arfi ndscut. Pe

t ale Amos News uneleie de ceva soare, il asigurrrini nu va fi tulburatd de'inele rusesti cu baza la

r de la baza navald de la

6 iulie zor5

Finis Europae (l)

Suntem cu to[ii greci (r)-

Tucidide, prizonier ideologic la Berlin . Polifem ii scoate ochii lui Ulise .Grecia pierde suveranitatea . Uniunea EuropeanE se Tmpotmolegte Tn

propriile proceduri

Motto:Suntem cu tolii greci. Legile noastre, Iiteratura noastrd, religia noastrd.,

artele noastreisi au rdddcinilein Grecia. Dacd nu arfi existat Grecia,am fi fost astdzi sdlbatici qi idolatri.

Shelley, r8zz

Citatul de mai sus, extras din prefala lui Shelley la drama liricd Hellas,scris5 la Pisa in :.Bzr si publicatd in anul urmdtor (acela al mo(ii poetului) laLondra, nu are nevoie de comentarii. in vremea c6nd a fost scrisd drama luiShelley, inspiratS in bunE parte de Pergiilui Eschil, o bund parte din ce aveamai bun intelectualitatea europeand a timpului era mobilizatd in jurulproiectului ideal de ajutorare a mi;cdrii pentru independen!5 gi Renagtere a

Greciei. Devenise pentru mulli intelectuali aproape o misiune de via!5participarea, dupS puteri, la crearea curentului de opinie, pentru a face capatria grecilor - care dupd Renagtere a furnizat atdt culturii Occidentuluicatolic gi protestant, c6t gi Orientului ortodox fundamentale sugestii gi

modele de gAndire si acliune - s5 revind intre hotarele civilizatiei Europeicregtine, iegind din imbrSligarea mortald a turcocraliei. Mitul Greciei antice iipunea pe grecii inceputului secolului al XIX-lea intr-o linie de continuitate ceputea face palpabilS, vie istoria glorioasd a unei culturi din care se addpaserdtimp de secole cultura, arta, politica, filosofia gi gtiinla !Srilor din perimetrulgeografic ce a primit numele frumoasei fiice a lui Agenor, rdpitd detaurul-Zeus gi dusd in fascinanta insulS creta. Anul scrierii dramei citatecorespunde, pentru noi, rom6nii, cu anul aventurii romantice a Vladimirescului

9i al formul5rii de c5tre acesta al principiului cd ,,lara este norodul gi nu tagmajefuitorilor". Erau anii Eteriei gi ai pregdtirii, in rAndul grecilor aflali induntrullmperiului Otoman sau in exil, viitorului Eladei. Shelley fusese vizitat la Pisade t6ndrul descendent din os fanariot Alexandru Mavrocordat (179r-1865),

- http://www.amosnews.rolfinis-europae-z or;-o7 -2a

I

20 . Grigore Arbore

care ?l urmase in exir ra viena pe autorur primurui cod de regi moderne dinPrincipatele Dundrene, unchiur sdu, domnitorur, gi erfanariot,ioan GheorgheCaragea (r8rz-r8r8). Drama Hellas este dedicatd d" Shelley luiMavrocordat: ,,To His Exceilency prince Arexander Mavrocordato ratesecretary for foreign affairs to the Hospodar of Wallachia the drama ofHellas is inscribed as an imperfect token of the admiration, sympathy, andfriendship of the author. pisa, November 1, 182:.,,. in anii urmdtori scrieriidramei, Mavrocordat va participa activ, pe sorur grec, ra oblinereaindependenlei gi la consolidarea statului.

Entuziasmur interectuariror gi unor ruminali oameni poritici pentruconstituirea statului grec a mers in pararer gi s-a ad5pat, in Europa, raentuziasmul preexistent pentru cultura antichitSlii

"i.n.. lnefabilul siextraordinarul Lord George Byron, decedat in

'}z4, ra v6rsta o. :io" ,"i, ii.,

urma unei febre c5pdtatd la Missolonghi, unde ftenuia acliuni impotrivaotomanilor impreund cu Arexandru Mavrocordat, este un subrim erounalional al Greciei, exemplu al supremului devoiament pentru o cauzdnobild. lstoria antichit5lii elene este de altfel plind de astfel de figuri nobile;ele au stimulat av6ntul romantic al lui Byron pentru cauza greac5. Asemeneafig-uri au alimentat, in mediulin care mi-am fdcut studiile tiniversitare, in aniidificili ai totalitarismulu.i, reflecliile despre bine gi rdu, despre democralie gimorald. Evoc aici splendidele cursuri speciale gi seminarii, dedicateinstituliilorpolisul-ui gi istoriografiei antice, pe care le!ineau in cadrul grupeinoastre (ce se specializa in Arheologie gi lstoria lumii antice la Facultatea delstorie a UniversitSlii Bucure;ti), in anii ,6o, doi extraordinari savanti:profesorii Emil condurachi gi Dionisie pippidi - acesta ,".ond.i J. ;?;;;tSndrE gi deja foarte preparatd asistentd, Zoe petre. Ei ne-au introdus inh5!i;ul modernitSlii incerte 9i oprimante incercand a ne face sd extrapoldmdin context valorile emblematice ale culturii antice gi sE definim, prinraportare la prezent, principiile fundamentale ce stdteau la baza alteisocietSli, principii permanent actuale.

Valoarea didacticd a istoriei antichitdtii, culturii, artei 9i a mitologieigrecegti a interesat de altfel floarea intelectualitdlii din generaiiile anterioarenoud. Fiecare fard a Europei - care nu este doar Uniuiea Europeand - areexponenlii ei de referinlS in acest sens. La germani, cultul antichitSlii elene a

Jyla ',. unele imprejurbri forme idolatrice: l-au ilustrat personaritdli precum

winckelmann, Goethe, Holderlin, Nietzsche. Nu existd capitald importantd dinEuropa care sb nu aibd in principarur sdu muzeu scurpturi, fresce, mozaicuri,p54i sau chiar ansambluri din monumente glorioase ale Greciei antice. LaLondra, la British Museum, se afld frizele partenonului aduse cu complicitatea