Pereti Structurali de Beton Armat

8/6/2019 Pereti Structurali de Beton Armat

1/22

Pereti structurali de beton armat

1) Pereti Elemente de constructii de suprafata, plane sau curbe, cudoua dimensiuni predominante (lungime si inaltime in raport cu grosime)

- sunt supusi preponderent la compresiune

Compresiunea este efectul simultan a doua forte egale si de semn contrar care actioneaza asupra unui corp solid peaceeasi directie in sens convergent, avand tendinta de a-l

scurta.

- sprijina (se descarca) pe fundatii, pe alti pereti, pe grinzi, pe stalpi sichiar pe plansee.

- Pe pereti sprijina (se incarca de la) alti pereti, grinzi, stalpi si plansee.


2/22

Din punct de vedere al rolului structural, peretii pot fi:

-pereti neportanti (purtati);

-pereti autoportanti au fundatii proprii si isi sustin propria greutate. Pot fi amplasati la subsol, la parter, laconstructiile fara subsol sau pe mai multe niveluri la peretii deinchidere ai halelor industriale.

Din punct de vedere al rolului functional, peretii pot fi:

-pereti de inchidere;

-pereti de compartimentare;

-pereti pentru protectie contra incendiilor.

Exigentele la care trebuie sa raspunda peretii sunt:

-rezistenta si stabilitate;

-izolare fonica;

-izolare termica;

-izolare impotriva apei si a aerului;

-rezistenta la foc;


3/22

Din punct de vedere al formei in plan, peretii pot fi:

-pereti izolati-necuplati (dreptunghiulari cu sau fara bulbi, la unul sau ambele capete);

-sisteme deschise de pereti cuplati (pereti dispusi perpendicular-talpi);

-sisteme inchise de pereti (tuburi simple sau multiple).

Din punct de vedere al golurilor, peretii pot fi:

- pereti plini;

- pereti cu goluri izolate sau dispuse aleator;

- pereti cu unu sau mai multe siruri de goluri suprapuse.

gol mic - gol fereastra de baie

gol mijlociu - gol usi interioare

gol mare - gol usi- fereastra, gol interior farabuiandrug.

2) Pereti structurali de beton armat

Peretii structurali sunt solicitati si dimensionati la incarcari in planul lor


4/22

Actiunea - orice cauza capabila de a produce intr-o constructie stari

de solicitare mecanica.

Actiunile sunt reprezentate in calcule prin incarcari in cadrul carora sunt definite sisteme de forte, deplasari impuse si deformatiiimpiedicate.

Actiunile ce solicita peretii din b.a. pot fi:

Forte;

-Verticale

-Repartizate

Repartizate de volum (greutate proprie)

Repartizate liniar (efectul planseelor)

-Concentrate

Actiunile grinzilor, greutatea elementelor defatada

-Orizontale

Repartizate de volum (forte reale seismice)


5/22

Repartizate liniar (presiunea vantului)

Concentrate (forte seismice conventionale)

Deformatii impiedicate;

-curgerea lenta a betonului

-contractia betonului

-variatiile de temperatura

Deplasari impuse;

-cedari de reazeme.

Din punct de vedere al tehnologiei de realizare, peretii din b.a. pot fi:

- pereti monolit; realizati cu cofraje fixe

realizati cu cofraje mobile

(glisante, pasitoare)

- pereti prefabricati;


6/22

Prevederi constuctive

-Peretii portanti din b.a. se realizeaza din beton de clasaC12/15C25/30.

-Grosimea minima a peretilor portanti din b.a. este g 150 mm si b Hg / 20;

15cm. (monoliti) si 12cm. prefabricati.

-Armaturi utilizate PC60, PC52, OB37 si STNB

-Dimensiunea bulbilor


7/22

h p 250 mm si h p 2b

-Dimensiunea talpilor

h t 150 mm si h t H e/4

-dispunerea diafragmelor din beton armat

Pentru a se evita realizarea unor structuri cu centrul de greutatemult distantat de centrul de rigiditate, si astfel evitarea efectelor de torsiunegenerala, diafragmele de beton armat se vor pozitiona simetric fata de axelede simetrie si cat mai aproape de contur. Se va evita realizarea unor centrede rigiditate locale, falsa simetrie si dispunerea nefavorabila.


8/22


9/22

(*) Clasa minima de beton conform standardului SR EN 206:2002 este C 8/10;

(**) Clase de rezistena la compresiune conform NE 012-1999 care nu se regasesc in SR EN206:2002

!

CALCULUL PERETILOR STRUCTURALI DIN BETONARMAT


10/22

- Zona cea mai solicitata a peretilor portanti din b.a. se afla la baza lor.

- Distributia eforturile la baza unei diafragme este prezentata in figuraurmatoare.

Incarcare gravitationala uniforma

N= q i

N=N/A b

A b= gx 1

Incarcare gravitationala neuniforma

N= q i

N=N/A b

A b= gx 1


11/22

Incarcare din vant

pv=qvxd

Incarcare din seism


12/22

- coeficient seismic global corespunzator moduluide vibratie r;

- coeficient de importanta a constructiei in functie declasele de importanta;

- coeficient functie de zona seimica de calcul aamplasamentului;

- coeficient de amplificare dinamica in modul r de vibratie,functie de compozitia spectrala a miscarii seismice peamplasament;

- coeficient de reducere a actiunii seismice tinand seamade ductilitatea structurii, de capacitatea de redistributie aeforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele derezistenta neconsiderate in calcul, precum si de efectele deamortizare a vibratiilor, altele decat cele asociate structurii

de rezistenta;

- coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistemcu un grad de libertate corespunzator modului propriu r ;

- rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreagastructura (determinata in gruparea speciala de incarcari);


13/22

S i = S

Incarcare generala

G =Gp +q

M =FxH

G= G/A b

M= M/W b

= G M

Pereti din zidarieDimensiunea caramizilor este:

Caramida plina (CP) 63 x 115 x 240 STAS 457-80

Caramida cu goluri verticale (GVP) STAS 5185/2-80


14/22

88 x 140 x 290

183 x 240 x 138

183 x 180 x 365

88 x 115 x 240

188 x 240 x 290

1. Tipuri de zidarii (Cod de proiectare pentru structuri de zidarie,indicativ 'CR6-2006

- ZNA zidarie simpla / nearmata zidarie care nu contine suficientaarmatura pentru a fi considerata zidarie armata.

- ZC Zidarie confinata - zidarie prevazuta cu elemente pentruconfinare de beton armat pe directie verticala (stalpisori) siorizontale (centuri).

- ZC + AR Zidarie confinata si armata in rosturile orizontale zidarie confinata la care, in rosturile orizontale, sunt prevazutearmaturi in cantitate suficienta

- ZIA zidarie cu inima armata perete alcatuit din doua ziduri paralele avand spatiul dintre ele umplut cu beton armat sau cumortar de beton, cu sau fara legaturi mecanice intre straturi.

- ZUC zidarie de umplutura asociata cadrelor

- Pereti de zidarie de umplutura nestructurali.

Grosimea minima perete structural de zidarie t min=240mm.

Hetaj tmin 12 ZNA

Hetaj tmin 15 restul


15/22


16/22

2. Teserea caramizilor.

Se urmareste evitarea creerii unor rosturi verticale. Diferitele forme deasezarea caramizilor se exprima prin raportul de tesere.

-l/h 0.8

valoarea minimal/h = 0.4

adicasuprapunerea va fi cel putin din lungimea caramizii.

3. Marca caramizilor si a mortarelor

Inaltimea constr.

Nr.nivelur

i

Marci minime de caramizi si de mortar in functie de gradul de protectieantiseismica a constructiei


17/22

H (m) n 6 7 8 9Marca

caramida

Marca

mortar

Marcacaramid

a

Marca

mortar

Marcacaramid

a

Marca

mortar

Marcacaramid

a

Marca

mortar

H


18/22

a,b 4

6

16

1

3

5

14/18

12/42

12/36

12/40

12/36

10/32

10/36

10/32

-

8/28

6/18

-c 4

9

15

1

3

5

12/40

10/36

10/32

10/36

10/32

8/28

8/28

6/21

-

-

-

-d 4

9

45

1

3

5

8/30

8/24

6/18

6/21

6/18

-

-

-

-

-

-

-


19/22

8.Dimensiunile minime ale plinurilor de zidarie

Caracteristici si pozitia plinurilor Pozitia peretelui

UM Marimea in functie de gr6


20/22

SISTEM FAGURE

Pereti desi. Celula separa incaperile principale ale cladirii.

Se recomanda la constructiile pe terenuri sensibile.

Hnivel 3.2m.

Distanta intre pereti 5.00m.

Aria celului 25m 2.

SISTEM CELULARI

Pereti relativ desi. Celula separa unitatile functionale ale cladirii.

Hnivel 4.00m.

Distanta intre pereti 9.00m.

Aria celului 75m 2.

DIMENSIUNILE SPALETILOR


21/22

(a1+a 2+a 3)/l 5%-6% pereti exteriori

(a1+a 2+a 3)/l 7%-8% pereti interiori

lungimea de plinuri pe o directie / lungimea constructiei pe aceeasi

directie.

at1+(b+c)t 2+(d+e)t 3 5-6%AB

Arie de plinuri pe o directie / aria constructiei pe aceeasi directie.

ACESTE VERIFICARI SE FAC PE FIECARE DIRECTIE IN PARTE.

Pozitia centurilor .

-la nivelul fiecarui planseu

-la cote intermediare (intre plensee), la constructii cu pereti rari si laconstructii de tip sala pentru a se respecta suprafata maxima a unuispaletin


22/22

Pozitia stalpisorilor .

-la capetele libere ale fiecarui perete

-de o parte si de alta a fiecarui gol cu suprafata mai mare de 2.5m 2.

-la toate colturile si intrandurile de pe contur.

-in lungul peretelui a.i. distanta intre stalpisori sa nu depaseasca 4m(celular) 5m(fagure).

-la intersectia zidariilor daca cel mai apropiat stalpisor se afla la mai putin de 1.50m.

- in toti spaleti care nu au lungimea minima prevazite de norme.

MANSARDE

Mansarda nu se considera etaj daca sunt indeplinite concomitenturmatoarele conditii.

1)Densitatea minima a peretilor 6%

at1+(b+c)t 2+(d+e)t 3 6%AB

2)Pereti perimetrali nu depasesc 1.25m.

3)Peretii de compartimentare foarte usori.

4)Sarpantele de lemn nu dau impingeri in peretii perimetrali.

5)Zidaria peretilor mansardei sunt confinati.

6)La partea supeioara prezinta centuri din b.a.

Documents

Pereti Structurali de Beton Armat