Pereti Din Gips Carton

8/9/2019 Pereti Din Gips Carton

1/16

. Tehnologia de executare a lucrarilor de compartimentare siinchidere

Pere i din gips- cartonț

Vasile Mircea

TMLC, an II, grupa 2

201


2/16

Cuprins!

1. "#anta$e si de%a#anta$e ale peretilor din gips- carton2. &o'iuni de (a%) sisteme gips-carton

a.I%ola'ia acustic) (. *iguranta la +occ.I%olatia termicad. Mecanica

. Condi'ii exploatare i ntre'inere pe durata de #iata a cladiriiș. /ie tehnice.

1. Avantaje si dezavantaje ala peretilor din gips-carton


3/16

Peretii din gips-carton sunt solutia cea mai des intalnita pentru compartimentarea interioarainsa acest material poate +i +olosit si pentru +inisa$e. nul dintre moti#ele importante pentru care seapelea%a la aceasta solutie este acela ca peretii din gips - carton sunt mai ie+tini decat cei reali%ati prin procedeul de constructie umed. Insa, cu toate acestea, unele persoane re+u%a categoric sa +oloseascagips-carton, din di#erse moti#e. Iata o lista cu principalele a#anta$e si de%a#anta$e ale peretilor dingips-carton!

Avantaje

• "#and in #edere ca #or(im de o montare uscata nu exista ume%eala inutila. "st+el, monta$ul

unor pereti din gips-carton este mai curat si mai rapid +ata de sistemul de constructie o(isnuit.

• &u necesita o prelucrare ulterioara ast+el ca pot +i #opsiti sau tapetati imediat dupa montare.

• Peretii din gips-carton au o greutate redusa, de 2 - 0 g per mp, +ata de peste 200 g per

mp pentru un perete masi# ast+el ca nu a+ectea%a re%istenta cladirii.

• "u o capacitate de i%olare termica si +onica mai (una decat peretii masi#i pentru ca se pot

+olosi mai multe placi iar in interiorul lor pot +i inserate materiale i%olatoare ca #ata de sticla sau #ataminerala etc. 3e%istenta termica poate +i #ariata in +unctie de ne#oi, de grosimea si tipul i%olantului.

• Peretii din gips-carton reglea%a climatul interior datorita marii capacitati de a(sor(tie.

• Pentru utili%ari speciale, placile din gips-carton pot +i acoperite cu placi su(tiri de plum( pentru

a le +ace opace +ata de ra%ele 4.

• 5xista placi din gips-carton proiectate special pentru supra+ete cur(e sau ta#ane (oltite.

• *unt ecologice pentru ca pot +i reciclate in totalitate, este un material ecologic pur.

• 6atorita gipsului din compo%itie nu dega$a niciun +el de miros. /iind un material ecologic, nucontine si nici nu dega$a su(stante toxice.

• 7ipsul din compo%itia placilor de gips carton permite peretilor sa respire, mentinand umiditatea

din interiorul camerei in parametri optimi.• Chiar daca este destul de +ragil, unii dintre specialisti sustin ca gips cartonul, in com(inatie cu

alte materiale, poseda calitati de i%olare termica si +onica compara(ile cu cele ale %idurilor dincaramida sau din (eton.

http://www.acasa.ro/gipshttp://www.acasa.ro/cartonhttp://www.acasa.ro/vata-mineralahttp://www.acasa.ro/vata-mineralahttp://www.acasa.ro/cartonhttp://www.acasa.ro/vata-mineralahttp://www.acasa.ro/vata-mineralahttp://www.acasa.ro/gips


4/16

Placile din gipscarton pot +i modelate in aproape orice +orma dorita, o(tinand interioare unice, iar taierea placilor se +ace +oarte simplu, cu a$utorul unui cutter (ine ascutit.

• Monta$ul peretilor din gips carton se executa +oarte usor, rapid si curat, in comparatie cu

ridicarea unui perete din %idarie clasica sau (eton armat.7reutatea unui perete din gips carton este de aproape 10 ori mai mica 820-2 g9mp: decat cea a unui perete masi#.

Dezavantaje

• Cel mai mare de%a#anta$ al placilor este +ragilitatea. 6in acest moti# nu este recomandat sa se agate

o(iecte grele si #oluminoase pe ta#anele si peretii reali%ati din gips carton. Pentru amonta mo(ilier sanitar, corpuri de mo(ilier, console de tele#i%or sau alte o(iecte cu o greutate mai

mare pe un perete din gips-carton este ne#oie de pro+ilespeciale, metalice, alt+el peretii sedeteriorea%a.6in acelasi moti# si transportul placilor tre(uie e+ectuat cu gri$a.

• Cand lo#esti un perete din gips-carton suna a gol ast+el ca exista o sen%atie de lipsa de soliditate

insa, in ciuda acestei aparente, peretele este destul de re%istent ast+el ca nu #a ceda daca te impingi saute re%emi de el.

• Cu cat este mai ie+tin un perete din gips-carton, cu atat #a o+eri o i%olare +onica mai proasta.

5ste +oarte important ca peretele sa ai(a o grosime de minim 1 cm si sa contina materiale i%olante de (una calitate in interior.

• In timp , pot aparea +isuri la rosturile dintre placi din cau%a unui monta$ de+ectuos.

• Placile o(isnuite gipscarton a(sor( rapid ume%eala. "sadar, se recomanda ca dupa li#rarea pe santier sa

depo%itam placile intr-un loc uscat, permitandu-le sa se usuce (ine, inainte de a +i montate.• n alt de%a#anta$ al gips cartonului este dat de +aptul ca acesta nu tolerea%a +oarte (ine temperaturile

sca%ute. 6in acest moti# este indicat ca monta$ul placilor sa se reali%e%e la temperaturi de cel putin 10grade celsius.

2. Noţiuni de bază

Noţiuni de bază pereti gips-carton:

a) Izolaţia acustică

http://www.casadex.ro/2013/05/cum-se-monteaza-un-perete-despartitor-din-rigips-detalii-si-imagini/http://www.casadex.ro/2013/05/cum-se-monteaza-un-perete-despartitor-din-rigips-detalii-si-imagini/http://www.acasa.ro/izolare-fonicahttp://www.acasa.ro/izolare-fonicahttp://www.acasa.ro/izolare-fonicahttp://www.comunicatedepresa.ro/timp/http://www.casadex.ro/2013/05/cum-se-monteaza-un-perete-despartitor-din-rigips-detalii-si-imagini/http://www.acasa.ro/izolare-fonicahttp://www.comunicatedepresa.ro/timp/


5/16

T!"IN#$#%I*im(olurile i unit)'ile de m)sur) ale m)rimilor utili%ate sunt con+orme cu de+ini'iile din

*T"* 1;"custic). Terminologie?.@gomotul! +enomen sonor nepl)cut - se disting tipuri de %gomote n cadrul unei cl)diri!

1. %gomote aeriene exterioare2. %gomote aeriene interioare. %gomote de impact datorate ocurilor . %gomote pro#ocate de instala'ii.

@gomotul este compus din sunete de di+erite +rec#en'e, care se transmit prin toate mi$loacele, nspecial prinaer, su( +orm) de unde de presiune i de >depresiune?.

Varia'iile de presiune, dintr-un anumit punct, sunt exprimate de +rec#en'a %gomotului, n Aert%i8num)rul de#aria'ii pe secund):. *e disting sunete $oase, 8+rec#en'e $oase:, sunete cu +rec#en'e medii i

sunete ascu'ite 8+rec#en'e nalte:. rechea uman) percepe, n medie, sunetele a c)ror +rec#en') estecuprins) ntre 20A% 8sunete cu +rec#en'e $oase: i 1B.000 A% 8sunete cu +rec#en'e nalte:. Percep'ia+rec#en'elor nalte se diminuea%) odat) cu naintarea n #rst).

&i#elul sonor 8intensitatea %gomotului: este de+init n raport cu presiunea de re+erin') carecorespundepragului minim de percepere a %gomotului de c)tre +iin'a uman). 5l se m)soar) n deci(eli8dD:.&i#elurile de %gomot sunt cuprinse ntre 0 i 120 dD.

Intensit)'i ni#el de %gomote!1&' d(: insuporta(il, n apropierea a#ioanelor 1'' d(: claxonul mainilor ' d(: pe strad) n circula'ie intens)*' d(: n timpul con#ersa'iei o(inuiteE pe strad) n circula'ie mai pu'in intens)+' d(: radio cu #olum mediu,' d(: ni#elul maxim pentru des+)urarea unei acti#it)'i intelectuale, %gomotul emis de un calculator silen'ios de (irou&' d(: studioul de nregistrare n lipsa oric)rei acti#it)'i, linite la 'ar), n locurile +oarte linitite,tic)itul unui ceas de mn)' d(: pragul minim de audi(ilitate

I#$AIA A/0TI/2

1. Izolarea la zgo3ot aerian

I%olarea la %gomot aerian de+inete ac'iunea prin care se urm)rete ca elementele de construc'iiseparatoare ntre unit)'ile +unc'ionale ale cl)dirii 8n principal pere'i sau planee: s) reduc) transmisia%gomotului aerian ntre cele dou) spa'ii pe care le separ).

3educerea tre(uie s) +ie e+ecti#) n am(ele sensuri de transmitere a %gomotului.I%olarea este de+init) de indici de i%olare care 'in seama n esen') de di+eren'a de ni#el de

%gomot ntre cele dou) spa'ii. Per+orman'a peretelui desp)r'itor este dat) de indicele !45/, n dD,


6/16

m)surat) n la(orator! cu ct acest indice are o #aloare mai mare cu att peretele desp)r'itor este mai per+ormant din punct de #edere acustic.

La monta$ul peretelui pe antier, tre(uie s) se 'in) cont de in+luen'ele elementelor care+ormea%) nc)perea n care este instalat!

Transmisiile colaterale depind de natura pere'ilor desp)r'itori laterali i de modul de prindere al acestor pere'i- Transmisiile para%ite sunt legate de de+ectele pere'ilor desp)r'itori- Volumul i dispunerea relati#) a nc)perilor n#ecinate

Notă: 6e regul) i%olarea e+ecti#) reali%at) >n situ? este mai mic) dect cea m)surat) nla(orator datorit) existen'ei unor c)i colaterale de transmitere a sunetului i este in+luen'at) decaracteristicile de a(sor('ie sau re#er(era'ie ale spa'iului considerat ca prote$at.

I%olarea la %gomot aerian poate +i de+init) ca di+eren'a ntre ni#elurile de %gomot din cele dou)nc)peri 8spa'ii: separate de elementul de construc'ie considerat.

I%olarea la %gomot aerian se poate re+eri direct la elementul de constructie considerat.

2. Izolarea la zgo3ot de i3pact

I%olarea la %gomotul de impact este ac'iunea prin care se urm)rete ca ni#elul de %gomotdatorat unor ocuri de natur) mecanic) 8pai, o(iecte c)%ute, mane#r)ri de mo(ilier: asupraansam(lului unui planeu s) se aud) pe ct posi(il redus att n spa'iul de su( planeu ct i n spa'iileal)turate.

@gomotul de impact este unul din aspectele domeniului mai #ast al %gomotului transmis prinelementele structurale ale cl)dirii 8denumit i %gomot structural:.

I%olarea la %gomot de impact se determin) n la(orator prin m)surarea n spa'iul de recep'ie ani#elului de %gomot produs de un aparat standardi%at 8numit ciocan de impact: care produce lo#ituri n

pla+onul standardi%at a+lat ntre spa'iul de emisie 8sus: i spa'iul de recep'ie 8$os:.

A(#!(I A/0TI/26 7onoabsorbţie)

Absorbţia acustică de+inete +elul n care alc)tuirile supra+e'elor elementelor de construc'iidelimitatoare ale spa'iilor nchise se comport) n raport cu undele sonore incidente.

Prin a(sor('ie acustic) se urm)rete ca o parte din energia sunetului aerian ce ntlnete osupra+a') delimitatoare a unui spa'iu s) nu +ie re+lectat) ci par'ial a(sor(it). 6in punctul de #edere al+onoa(sor('iei nu interesea%) ce se ntmpl) cu energia care nu este re+lectat).

Fn mod o(inuit, alc)tuirile speci+ice +onoa(sor('iei nu au rol i de i%olare acustic)."(sor('ia acustic) este caracteri%at) de coe+icientul de a(sor('ie acustic) ?α? de+init prin raportul

su(unitar ntre energia 8par'ial: >a(sor(it)?i energia incident), exprimat pe +rec#en'e standardi%ate sau prin clase de a(sor('ie.

!8!(!AI

6urata de re#er(era'ie >T? repre%int) durata de timp, n secunde, n care ni#elul de %gomot alunui sunet scade cu B0 dD, din momentul n care a ncetat emisia acelui sunet.


7/16

/enomenul este ntlnit n spa'ii nchise sau par'ial nchise i se +ormea%) datorit) cumul)riisuprapunerii re+lexiilor repetate ale undelor acustice +ormate ntre spa'iile delimitatoare. Fn acest +elre%ult) un du(lu e+ect, de suprapunere peste sunetul direct i de nt)rire a acestuia, urmat de o prelungire a sunetului dup) ce ncetea%) sunetul direct. *e de+inete ca >durat) de re#er(era'ie - T?

exprimat) n secunde.

9!IN/I9II$ D I#$A! A/0TI/2

Pentru reali%area i%ol)rii acustice, n particular a i%ol)rii transmiterii %gomotelor aerienedintre dou) nc)peri al)turate sau suprapuse, sunt disponi(ile 2 metode!

• Pere'ii desp)r'itori simpli - $egea 3asei!

I%olarea acustic) depinde de sta(ilirea corect) a masei peretelui desp)r'itor.

e3plu :Perete desp)r'itor din (eton de 2B0 mm grosime, B00 g9m2, 3GHC < dDIn care!3GH C- indice de i%olare la %gomot aerian

• Pere'i desp)r'itori tip sandGich! iste3ul "asă - !esort - "asă!

I%olarea acustic) depinde de +actorii urm)tori!

• Masa i natura paramentelor 8pl)cilor +ixate pe +iecare +a') a peretelui:• 7rosimea i natura stratului resort 8strat de aer H #at) de sticl):• Leg)turile e#entuale dintre pere'ii desp)r'itori.

e3plu:Perete desp)r'itor *iniat sJstem 610, g9m2

La o per+orman') acustic) egalat), pere'ii desp)r'itori *iniat *Jstem8 pere'i desp)r'itori: sunt de10 ori mai uori dect un perete simplu desp)r'itor.:

7icienţa siste3ului "asă - !esort ; "asă

Masa i natura paramentelor, grosimea stratului de aer dintre +e'ele peretelui ct i grosimea inatura #atei minerale dau natere unei +rec#en'e de re%onan') speci+ic) +iec)rui sistem. Cu ct aceast)+rec#en') #a +i mai $oas) 8su( 12 A%: cu att mai mare #a +i e+icien'a peretelui desp)r'itor.

Pe antier este necesar s) se 'in) cont de transmisiile laterale. "cestea pot a#ea o in+luen')ma$or) asupra i%ol)rii ntre nc)peri.


8/16

9!IN/I9II$ D /#!/I A/0TI/2

5nergia sonor) incident) pe un perete desp)r'itor se reparti%ea%) n energie transmis) i n

energie re+lectat). Fn +unc'ie de natura supra+e'elor de inciden') este posi(il s) se modi+ice cantitateade energie re+lectat), implicit i am(ian'a sonor) din interiorul nc)perii.Corec'ia acustic) prin pre#ederea de materiale +onoa(sor(ante n interiorul nc)perilor permite!

• diminuarea ni#elului sonor i creterea a(sor('iei 8coe+icientul α:• ameliorarea calit)'ilor de ascultare prin reglarea re+lexiilor dintre surs) i auditoriu i prin reducerea

re+lexiilor ntr%iate ale sunetului 8sta(ilirea timpului de re#er(era'ie speci+ic recomandat uneiacti#it)'i:.

iguranţa la 7oc

%I90$


9/16

Fn ca%ul unui incendiu, +ocul #a ataca lucr)rile din gips deshidratndu-le treptat aa cum sentmpl) i n cuptorul de gips. "tt timp ct apa nu este extras) complet! paramentele de gips #or prote$a i%olan'ii com(usti(ili, structurile cl)dirii i celelalte spa'ii men'innd n spatele lor otemperatur) de 100 C care corespunde #apori%)rii apeiE energia necesar) acestei trans+orm)ri

#a +i luat) din incendiu, ntr%iind ast+el extinderea lui.

Pe de alt) parte, gipsul 8tencuial), glet sau plac) din gips-carton: permite!

- arhitectului deplin) li(ertate de +orm) i #olum, precum i orice +el de e+ecte decorati#e- constructorului s) le aplice uor con+orm tehnicilor cunoscute i st)pnite per+ect- ocupantului s) nu ntmpine impedimente, n po+ida per+orman'ei cerute n ca%uri de incendiu- gestionarului s) +ie sigur de perenitatea i uurin'a ntre'inerii i a protec'iei

%ipsul este un 3aterial natural reciclabil care respectă >ntru totul 3ediul >nconjurător.

/AD!0 $%I$ATI8NConstruc'iile i elementele de construc'ii, n general se alc)tuiesc i reali%ea%) ast+el nct s)

nu +a#ori%e%e apari'ia i propagarea incendiilor? 8P 11=-;;:M)surile de siguran') la +oc ale construc'iilor tre(uie s) ndeplineasc) criteriile i ni#elurile de

per+orman') pre#)%ute n normati#, sta(ilindu-se de la ca% la ca%, echiparea i dotarea necesar) cumi$loace i instala'ii de semnali%are i stingere a incendiilor.Pentru ndeplinirea criteriilor i ni#elurilor de per+orman') necesare, se #or utili%a materiale,

elemente de construc'ii i instala'ii pentru care sunt e+ectuate determin)ri +unc'ionale i de comportarela +oc 8clase de com(usti(ilitate, re%isten'e la +oc, propagare +lac)r), etc.:.

Protec'ia la +oc este n acelai timp C53I&O 65 C"LIT"T5 n construc'ii n contextul legiinr. 10 9 1;;.

T!"IN#$#%I

*im(olurile i unit)'ile de m)sur) ale m)rimilor utili%ate sunt con+orme cu de+ini'iile dinN#!"ATI80$ D I%0!AN2 $A =#/ A /#NT!0/II$#! - INDI/ATI8 9 11-??.

Incendiu- proces complex de ardere, cu e#olu'ie necontrolat), datorat pre%en'ei su(stan'elor com(usti(ile i a surselor de aprindere, a c)rui apari'ie i de%#oltare are e+ecte negati#e prin producerea de pierderi de #ie'i, pagu(e materiale, etc.

/o3portare la 7oc- totalitatea schim()rilor +i%ice i chimice inter#enite atunci cnd unmaterial, produs sau ansam(lu, este supus ac'iunilor unui incendiu standard.


10/16

%rad de rezistenţă la 7oc- capacitatea glo(al) a construc'iei sau a compartimentului deincendiu de a r)spunde la ac'iunea unui incendiu standard, indi+erent de destina'ia sau +unc'iuneaacestuia.

/o3bustibilitatea 3aterialelor 6ele3entelor de construcţii)- capacitatea acestora de a seaprinde i arde n continuare, contri(uind la creterea cantit)'ii de c)ldur) de%#oltat) de incendiu.Fn +unc'ie de comportarea la +oc, materialele i elementele de construc'ii pot +i!

• necom(usti(ile• com(usti(ile.

!ezistenţa la 7oc: per7or3anţa lucrărilor3e%isten'a la +oc exprim) timpul n care lucrarea #a continua s) asigure +unc'iunea sa n ca%ul

unui incendiu.Cnd o loca'ie este n +l)c)ri, tre(uie s) e#it)m! ca elementele structurale ale cl)dirii s) se pr)(ueasc)8sta(ilitatea la +oc 83: a structurilor si ca incendiul s) se propage la alte loca'ii 8etaneitatea la +l)c)ri 5

i i%ola'ia termic) I:.

Peretii din gips carton se incadrea%a in categoria materialelor greu com(usti(ile, euroclasa "2.85uroclasele se impart in "18 necom(usti(ile:- /8 neclasi+icate: trecand prin "2, D, C, 6, 58 materialecom(usti(ile:.

Clasele N"2, D, C, 6, 5? sunt completate de criterii complementare s1 - s 8producerea de +um:i d0 - d2 8pic)turi sau particule in+lama(ile:.

Izolaţia ter3ică

@I%N !%0$A"NTA!

I#$AIA T!"I/2

/actorii economici i cei lega'i de respectarea mediului 8lupta mpotri#a e+ectului de ser): aucondus, ncepnd din 1;


11/16

1 Q98mU: 0,=B0 cal98mUhC:1 Qh B00 R 0,=B0 cal

@I%N

Pentru a se respecta aceast) reglementare, o cl)dire nou) #a tre(ui s) satis+ac) exigen'e!

1. /onsu3ul său de energie /B 8nc)l%ire, ap) cald) sanitar): #a tre(ui s) +ie in+erior celui dintr-ocl)dire care are caracteristici ter3ice de re7erinţă /re7 n materie de i%olare, sistem de nc)l%ire,sistem de #entila'ie.

/ C /re7

&. . Vara, te3peratura interioară TicB #a tre(ui s) +ie mai mic) dect cea a unei

cl)diri cu caracteristici ter3ice de re7erinţă Tic re7 !

Tic C Tic re7

. Pere'ii interiori i echipamentele #or tre(ui s) pre%inte caracteristici minimale, numite i li3ite desiguranţă. "ceasta nseamn) c) produsele sau sistemele care nu respect) aceste per+orman'e minimenu #or putea +i utili%ate.

@I%N$ NI8$0$0I D I#$AI

I%olarea pere'ilor interiori ai unei cl)diri este supus) la dou) ni#ele de caracteristici termice!

ni#elul minim i ni#elul de re+erin'), permi'ndu-se ast+el optimi%area alegerii sistemului de i%ola'ie ireali%area unei i%ola'ii de nalt ni#el.

8Q9m.:- /oe7icient de trans3isie linearăTransmitan') termic) liniar) care introduce in+luen'a liniar) a unei pun'i termice.Cu ct este

mai mic cu att pierderea de c)ldur) este mai mica.

$i3itele de siguranţă:Toate produsele i sistemele de i%olare a pere'ilor interiori, precum i sistemele de nc)l%ire,

#entila'ie, ap) cald) sanitar) #or tre(ui s) satis+ac) caracteristici minime. "cestea se mai numesc limitede siguran'). Fn ceea ce pri#ete pere'ii opaci, distingem!

1. Limitele minime ale pere'ilor curen'i exprimate n coe+icien'i de transmisie de supra+a') care pot +i tradui prin re%isten'a termic) minim) cerut) pentru +iecare perete.

W 8Q9m.:- /oe7icient de conductivitate ter3ică5ste +luxul de c)ldur) care tra#ersea%) 1 m din grosimea materialului pentru o di+eren') de 1C

ntre cele dou) +e'e ale sale. Cu ct W este mai mic cu att materialul este mai i%olant


12/16

3 8m2.9Q: - !ezistenţa ter3ică 5ste capacitatea unui material de a atenua trecerea +luxurilor termice. 5a este propor'ional) cu

grosimea 8d: i in#ers propor'ional) cu conducti#itatea materialului 8W:!

3 d 9 W3e%isten'a termic) a unui perete desp)r'itor este egal) cu suma 3materialelor component

8Q9m2.C: - =luul ter3ic n regim sta'ionar-3aportat la supra+a'a i la di+eren'a de temperatur) dintre temperaturile mediilor situate de o

parte i de alta a unui sistem. In#ersul re%isten'ei termice. Cu ct este mai mic, cu attperetele estemai i%olant.

2. Limitele de siguran') ale pun'ilor termice exprimate n coe+icien'i

lineari care nu pot dep)i urm)toarele limite!X 0,;; Q9m. la casele indi#idualeX 1,10 Q9m. la locuin'ele collecti#e

d. "ecanică

@I%N D /0!ITAT9!I D92!IT#!I


13/16

arcini per3anente - ancorate*arcini Y 0 g autori%ate pe punct de +ixare6ispo%i'ii speciale pentru!

sarcini Z 0 gun moment Z 0 gm 8da&.m:

ecuritatea la Focuri

*ecuritatea intrinsec) a peretelui desp)r'itor Peretele desp)r'itor, inclusi# articula'iile sale, nu tre(uie s) se rup) sau s) se deteriore%e n

mod periculos la impactul cu un corp moale cu o energie de impact de 20 R i la impactul cuun corp dur cu o energie de impact de 10 R.

Pere'ii desp)r'itori din gips carton satis+ac aceast) exigen').

8Gnturi etre3e5xigen'a este satis+)cut) atunci cnd peretele re%ist) la un oc de securitate de 20 R! este ca%ul

pere'ilor din gips carton.

eis3eleCerin'ele utili%atorilor pri#itoare la comportarea la cutremur a componentelor nestructurale se re+er)la!

• e#itarea pierderilor de #ie'i omeneti sau a r)nirii persoanelor din exteriorul sau din interiorulconstruc'iilor prin desprinderea i c)derea componentelor nestructuraleE

• e#itarea ntreruperii acti#it)'ilor i ser#iciilor esen'iale n timpul i dup) cutremur prin a#arierea9

ieirea din +unc'iune a componentelor nestructuraleE• e#itarea degrad)rii unor (unuri culturale sau artistice #aloroaseE• limitarea pagu(elor materiale ca amploare i gra#itateE• asigurarea c)ilor de e#acuare a persoanelor din construc'ie i a c)ilor de acces pentru echipele

de inter#en'ieE• e#itarea9limitarea a#arierii unor elemente structurale ca urmare a interac'iunii acestora cu

elementele nestructuraleE• limitarea impactului psihologic datorat discon+ortului ocupan'ilorE• prinderile #or a#ea su+icient) re%isten') i rigiditate i #or +i alc)tuite ast+el nct s) asigure

trans+erul direct al +or'elor seismice i gra#ita'ionale a+erente de la componentele nestructurale

la structura principal) sau la o alt) component) nestructural), care, la rndul s)u, tre(uie s)+ie legat) direct de structura principalE• pere'ii desp)r'itori, care sunt +ixa'i la ni#elul ta#anului suspendat precum i orice al'i pere'i

desp)r'itori mai nal'i de 2,00 m, #or +i +ixa'i lateral de structura principal). *istemul de +ixare#a +i independent de sistemul de +ixare al ta#anului suspendat

10 $oules 1g x m10 $oules 1 da& x m


14/16

1 $oule 1 & x m1 g 1 da&

. /ondiţii eploatare i >ntreţinere pe durata de viata a cladiriiș

>3e%isten'a la +oc repre%int) aptitudinea unui produs de a- i p)stra, pe o durat) de timpșdeterminat), sta(ilitatea la +oc, etan eitatea la +oc, i%olarea termic) impuse i9sau orice alt) +unc'ieș șimpus), speci+ica'e ntr-o ncercare standardi%at) de re%istenta la +oc.?8rdinul nr.1=229200:.

Con+orm "grementului Tehnic nr.!001 *D-09=2-2012, NPere'i autoportan'i re%isten'i la +oc i pl)ci din gips-carton pentru protec'ia la ac'iunea +ocului? se asigur) ndeplinireacerin'elor esen'iale din Legea nr.1091;; pri#ind calitatea n construc'ii modi+icat) de Legea 129200


15/16

1. *tr)pungerea pere'ilor re%isten'i la +oc cu elemente metalice este admis), dac) se iau m)surimpotri#a transmiterii c)durii prin conducti(ilitate 8alegerea unor trasee $udicioase, ndep)rtareamaterialelor com(usti(ile, prote$area local) a elementelor metalice, etc.:. 7olurile din $urulelementelor metalice se #or reali%a ast+el nct s) permit) dilatarea li(er) a acestora i s) se etan e%e cuș

materiale "1 [ C, care s) asigure o etaneitate la +oc de minimum 5 ;0.&. Tra#ersarea pere'ilor re%isten'i la +oc de c)tre conducte, canale de #entilare, conductoare ica(luri electrice, este admis) numai dac) sunt ndeplinite urm)toarele condi'ii!a: spa'iile li(ere n $urul conductelor, ca(lurilor i conductoarelor electrice, etc., 8inclusi# cele po%ate n canale:, se nchid cu materiale "1, "2-s1,d0 asigurndu-se re%istenta la +oc egal) cu cea a pereteluiE (: canalele de #entilare ce trec prin perete #or +i incom(usti(ile, iar golul dintre perete i acestease etan ea%) cu produse "1, "2-s1,d0, care s) con+ere trecerii o re%isten') la +oc cel pu'in ;0 minuteEșc: trecerea conductelor i a canalelor de #entilare se reali%ea%) ast+el nct s) nu produc) disloc)ri aleunor por'iuni de perete datorit) dilat)rii lor su( e+ectul cre terilor de temperatureEșd: la trecerea prin peretele anti+oc, canalele de #entilare se pre#)d cu sisteme de o(turare, cu

nchidere automat) n ca% de incendiu 8clapete anti+oc cu re%isten') la +oc min. 5I-* ;0:e: se asigur) e#itarea aprinderii materialelor com(usti(ile din #ecin)tatea canalelor de #entilare i aconductelor metalice, datorit) c)ldurii transmise prin conducti(ilitate 8trasee corespun%)toare,termoi%olare, etc:.

. Pere'ii re%isten'i la +oc, de regul), se reali%ea%) +)r) goluri. Practicarea unor goluri n ace tiș pere'i se admite numai atunci cnd acti#itatea sau +unc'ionalitatea impun pre#ederea lor 8pentrucircula'ie, transport, supra#eghere,etc.: i sunt prote$ate corespun%)tor pre#ederilor normati#ului n#igoare. *upra+a'a total) de goluri nu tre(uie s) +ie mai mare de 2K din cea a peretelui re%istent la+oc.

,. 7olurile de circula'ie, transport, supra#eghere, etc. din pere'ii re%isten'i la +oc i, dup) ca%, planee re%istente la +oc , se prote$ea%) o(ligatoriu cu elemente corespun%)toare, care pot +i! ui,

o(loane, cortine, nc)peri tampon sau tam(uri deschii anti+oc, reali%ate con+orm normati#ului 8la planee se utili%ea%) numai o(loane sau chepenguri:.rice inter#en'ie 8g)urire, +or'are, mpingere, spargere, #andali%are, etc.: sau orice alte ac'iuni

ce pot pro#oca daune sistemului, #or conduce la pierderea calit)'ilor sistemului, implicit a garan'iei pere'ilor re%isten'i la +oc, #alidate prin a#i%ul tehnic.Fn perioada de exploatare a imo(ilului, orice inter#en'ie asupra sistemelor re%istente la +oc , garantat de produc)tor i montator prin procesul #er(al de recep'ie, tre(uie #alidat) de c)tre ser#iciul de "sisten')șTehnic) al de'in)torului de "grement Tehnic mpreun) cu repre%entantul tehnic a(ilitat al (ene+iciarului. "ceste recomand)ri sunt #ala(ile pentru pere'ii re%isten'i la +oc .


16/16

DIDLI73"/I5!

1. Internet.8 GGG.scri(d.com, GGG.siniat.com :.
http://www.scribd.com/http://www.siniat.com/http://www.scribd.com/http://www.siniat.com/

Documents

Pereti Din Gips Carton