Perdele Forestiere

Cuprins

1 .

Desertificarea...................................................................................................................................5

2. Cauzele extinderii deşertificării..............................................................................................9

3. Rolul perdelelor forestiere de protecţie în zona Olteniei......................................................11

3.1 Material si metode folosite..............................................................................................12

4. Perspective de viitor............................................................................................................................22

Bibliografie.............................................................................................................................................26

27

January 1, 2012

MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Introducere

Ca parte semnatară a “Convenţiei privind Combaterea Deşertificării” din 1994, România

trebuie să-şi aducă contribuţia la realizarea principalului obiectiv al acesteia: “combaterea

deşertificării şi reducerea efectelor secetei în ţările cu probleme serioase de secetă şi/sau

deşertificare prin măsuri eficiente la toate nivelele, cu scopul de a contribui la realizarea

dezvoltării durabile în zonele afectate”.

România face parte din cele 110 ţări de pe glob în care se înregistrează zone potenţial

afectate de deşertificare, ca rezultat al perioadelor frecvente, lungi şi accentuate de secetă,

datorate în principal dezechilibrelor apărute în caracteristicile climei, dar şi reducerii severe a

suprafeţei ocupate de vegetaţia forestieră în regiunile de câmpie şi de dealuri joase.

Primul care semnaleaza necesitatea folosirii perdelelor

forestiere de protectie in lume a fost marele agronom Ion Ionescu

de la Brad in anul 1866, care in 1870 instaleaza pe terenul fermei

sale de la Brad de langa Roman „o plantatie cu scop de a crea

adumbriri contra vantului”.

Dupa Ion Ionescu de la Brad, marele silvicultor D.R. Rusescu, a

publicat in anul 1904 studiul intitulat,,Nesiguranta recoltelor agricole in Romania”, distins cu

Medalia de aur a expozitiei din 1904, in care se recomanda, pentru prima data, pe baza de

cercetari conduse stiintific, infiintarea perdelelor forestiere de protectie, a sirurilor de arbori si a

palcurilor de padure, ca masuri de combatere a secetei in Campia Romana.

Acest studiu sa reluat in anul 1906 de D.R. Rusescu in lucrarea „Cestiunea impaduririlor

artificiale in Romania”, lucrare premiata de Academia Romana. In lucrare se punea problema

ridicarii procentului de impadurire din zona de campie de la 13% cat era in acea perioada (azi a

ajuns sub 5 – 6%), la 20 – 25% considerat a fi optim pentru zona de campie.

In urma secetei excesive din anul 1935, la Congresul inginerilor din Romania desfasurat

la Iasi, au fost prezentate o serie de referate si comunicari referitoare la infiintarea perdelelor de

protectie ca masura de combatere a secetei.

27

January 1, 2012


In anul 1937 profesorul Marin Dracea fondatorul Institutului de Cercetari Forestiere in

anul 1933, tinea la Societatea „Progresul Silvic” conferinta ,,

Despre perdelele forestiere de adapost in tinuturile secetoase ale tarii”, iar institutul

infiintat cu cativa ani inainte, era insarcinat, printr-un ordin al Ministerului Agriculturii si

Domeniilor, sa intreprinda cercetari si experimente stiintifice si sa elaboreze tehnica de creare a

perdelelor forestiere de protectie a campului.

Toate incepand cu anul 1935 si continuand pana spre anii 1944, au fost intreprinse de savantul

Gheorghe Ionescu - Sisesti in calitate si de ministru al Agriculturii si de bunul sau prieten,

marele silvicultor Marin Dracea. Din pacate munca lor depusa cu mare pasiune n-a fost

concretizata in crearea unui Sistem national al perdelelor forestiere de protectie, pe spatii mari, ci

numai in anumite locuri si numai la nivel de perdele forestiere de protectie individuale, iar altele

in retele mai mici.

In anul 1940, reteaua de perdele forestiere experimentale infiintata de silvicultorii romani

la Cuiuchioi este cedata Bulgariei odata cu Cadrilaterul, unde se infiinteaza acolo Institutul de

ameliorari agrosilvice „Gherghe Dimitrov” de la Carvuna (fost Cuiuchioi). De mentionat faptul

ca bulgarii, spre lauda lor, nu si-au desfiintat retelele de perdele forestiere de protectie, ba din

contra, le-au dezvoltat continuu, iar azi practica o agricultura performanta, la adapostul acestora,

chiar si fara irigatii.

In anul 1958, apare prima manifestare

ostila perdelelor forestiere de protectie a

campului din tara noastra, la ,,Consfatuirea pe

tara a taranilor si lucratorilor din sectorul

socialist al agriculturii” din 3 – 6 aprilie de la

Constanta. Acest fapt a condus la sistarea

plantarii perdelelor, iar mai tarziu, prin anii

1962 – 1964, la defrisarea celor plantate, chiar si a unor retele experimentale.

Ostilitatea este reluata in 1961 la Plenara CC al PMR. Ca urmare, prin HCM nr. 273 si

385 din 1962 se sisteaza plantarile, in continuare, a perdelelor forestiere de protectie a campului

si a cailor de comunicatie si se intrerupe orice activitate de cercetare stiintifica si de productie in

aceasta problema.

27

January 1, 2012


Dupa 40 de ani, este initiata in anul 2002 pentru prima data in Parlamentul Romaniei,

Legea perdelelor forestiere de protectie, conceputa pentru a realiza Sistemul national al

perdelelor forestiere de protectie in toata Campia Romana, Campia Tisei, Podisul Dobrogei,

dealurile subcarpatice si de-a lungul cailor de comunicatie din toata tara, pe areale foarte intinse

in vederea cresterii eficientei acestora pentru prevenirea si combaterea secetelor si a desertificarii

si pentru atenuarea schimbarilor climatice de la nivel regional si global.

Dupa sase ani a fost promulgat si noul Cod Silvic – Legea nr. 46 / 2008. In acest cod

silvic sunt prevazute o serie de facilitati pentru detinatorii de terenuri agricole care-si dau

acceptul ca pe o parte (o fasie) din terenul pe care-l detin sa fie infiintate perdele forestiere de

protectie. Suntem in 2011 si se constata ca exista foarte putine realizari in aceasta directie.

27

January 1, 2012


1. Desertificarea

In multe clasificări ale fenomenelor de risc,

deşertifîcarea este definită ca fiind un fenomen de risc

de natură ecologică, aflat în strânsă dependenţă cu

celelalte riscuri naturale şi cu cele antropice (Bogdan

Niculescu, 1999). Deşertifîcarea nu poate fi separată

de factorii climatici, care joacă un rol important în

declanşarea şi evoluţia ei. Cauzele procesului de

deşertificare nu trebuie restrânse doar la accentuarea

deficitului pluviometric, alături de temperaturile mai ridicate, deoarece deşertificarea are cauze

multiple. Cu toate acestea, se poate spune că prelungirea perioadelor secetoase constituie punctul

de plecare pentru intensificarea deşertificării, în condiţiile unui climat semiarid. Noţiunea de

deşertificare a început să fie folosită în anii 80, când termenului i se dădea înţelesul de pierdere a

capacităţii ecosistemelor din regiunile semiaride de a se regenera, fiind înlocuite de deserturi

propriu-zise. Ulterior a avut loc o revizuire a semnificaţiei acestei noţiuni, sublimindu-se faptul

că deşertificarea presupune mai multe aspecte şi anume: variabilitatea ridicată a precipitaţiilor,

cu dominarea perioadelor secetoase, diminuarea suprafeţelor de teren acoperite cu vegetaţie,

dispariţia unor specii de plante, eroziunea solului şi diminuarea cantităţilor de substanţe nutritive

din sol, salinizarea şi alcalizarea solurilor, precum şi înaintarea deserturilor prin procesul de

eroziune difuză.

Surse ale Organizaţiei Meteorologice Mondiale arată ca, anual, 40000 km de terenuri se

adaugă celor aflate deja sub influenţa deşertificării.

Datele climatice din ultimul secol relevă o încălzire progresivă a atmosferei şi o reducere a

cantităţilor de precipitaţii, care au devenit factori limitativi pentru creşterea, dezvoltarea şi

productivitatea culturilor, din anumite zone geografice ale ţării, în acelaşi timp factori puternic

restrictivi pentru alocarea şi folosirea resurselor de apă.

27

January 1, 2012


În România, fenomene de secetă cu accente puternice în unele perioade au fost semnalate şi

descrise cu mult timp în urmă.

În ultimul deceniu ca urmare a transformărilor profunde (defrişări, distrugerea perdelelor

forestiere de protecţie, etc.), suprapuse pe un fond climatic dezechilibrat, ce au avut loc la nivelul

celei mai mari părţi a patrimoniului funciar (agricol şi silvic), s-au extins procesele de uscăciune.

În acelaşi timp, procesele de degradare a terenurilor cunosc o extindere şi intensificare

alarmantă.

Dintr-o ţară temperat - continentală, România va deveni încet, dar sigur, una cu o climă

tropicală. Cum încălzirea globală nu iartă pe nimeni, mai ales că pînă la sfîrşitul acestui secol

ţara noastră va avea temperaturi medii mai mari cu pînă la 5 grade Celsius, România trebuie să

facă noilor schimbări climatice. În ultimii ani, ţara noastră a trecute prin perioade de secetă şi

inundaţii catastrofale, iar specialiştii susţin că aceste fenomene se vor amplifica în viitor. Atît

studiile Comisiei Europene, dar şi cele ale autorităţilor române arată că România se numără

printre primele şapte ţări comunitare care vor fi afectate de deşertificare în următorii 20 de ani.

Avînd în vedere că o treime dintre

judeţele României vor avea soluri aride în

următoarea perioadă, producţia agricolă a ţării se

va reduce cu 40% faţă de cea actuală.

„Deşertificarea face parte dintr-o ecuaţie cu multe

necunoscute, care se cheamă încălzirea globală,

căreia nu i-am dat mare atenţie şi se pare că a

venit momentul să ne trezim.

Unul dintre cele mai afectate judeţe din

sud este Doljul, unde fenomenul deşertificării,

semnalat de mai mulţi ani, este alimentat de

secetă, de solul nisipos, de fenomenul de deflaţie eoliană (spulberarea nisipului de vânt), dar şi

de defrişările masive. În zona Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dăbuleni şi fluviul

Dunărea, din sudul judeţului, peste 100 de hectare de teren au devenit aride, solurile nisipoase

având o tendinţă spre deşertificare. Din cauza fenomenului, zona a fost botezată „Sahara

27

January 1, 2012


Olteniei“. În ultimii trei ani, în zonă a fost calamitat un procent foarte mare de suprafeţe (între

50% şi 100%).

În consecinţă, şi pierderile de recolte au fost considerabile (între 73,8%, în 2001, şi

92,8%, în 2002).

Vestitele lubeniţe de Dăbuleni şi vestiţii gogoşarii de Mârşani vor deveni în curând doar

amintire pentru români. Terenurile din judeţul Dolj propice culturilor de lubeniţă şi gogoşari

devin pe an ce trece tot mai aride. Lipsa apei din sol, defrişările haotice şi temperaturile care

cresc de la o vară la alta au produs în sudul judeţului Dolj un fenomen îngrijorător de

deşertificare. Autorităţile spun că există o singură soluţie, şi aceasta o soluţie de compromis: în

locul culturilor autohtone să fie plantaţi măslini şi curmali.

“Valuri de nisisp”

Şoselele din zona sudul judeţului Dolj

au devenit un calvar pentru şoferi în zilele în

care bate vântul. Pentru localnici nu mai este

nimic neobişnuit, în ultimele luni, „valurile” de

nisip au luat totul în stăpânire. Pulberea aurie

vine de pe câmpurile care odinioară erau păduri.

Cu greu îţi dai seama că, pe muntele de nisip pe

care te afli, cândva erau plantaţi copaci.

Într-o vreme când la Bruxelles se discută despre efectele dezastruoase pe care încălzirea

globală începe să le aibă deja asupra ţărilor din Europa, sudul judeţului Dolj s-a transformat într-

un veritabil deşert, dupa ce, de o jumatate de secol, mai bine de 100.000 de hectare împădurite au

fost defrişate fără milă. Efectele dezastrului conturant încă de acum câţiva ani, nu au întârziat să

apară.

Cea mai afectată regiune este cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet,

Dăbuleni şi Dunăre. Zona, în suprafaţă de 104.600 de hectare, seamănă din ce în ce mai mult cu

un veritabil deşert. „Au existat mii de hectare de plantaţii pomicole şi viticole în zonele

Dăbuleni, Tâmbureşti şi Sadova care menţineau un teren stabil.

27

January 1, 2012


Ce e de facut?

Pana acum singurele masuri luate sunt legate de impadurire. In contextul mai amplu al

incalzirii globale, un factor deosebit de agravant pentru modificarea climei Doljului au fost

despaduririle masive. Daca in 1970 padurile ocupau 12 la suta din suprafata judetului, in prezent

ele nu depasesc 7 la suta din intinderea lui.

Un alt remediu este o retea buna de irigatii, care, cel putin in Dolj, lipseste.

Problema desertificarii solului Olteniei a fost luata in serios abia in 1977, cand, prin HG

nr. 876, au fost preluate 1.291,78 ha de terenuri degradate, in vederea impaduririi. Numai ca

actiunea in sine a inceput abia in 1988 si a fost finalizata tocmai in 2002. Prin alte acte normative

au mai fost preluate suprafete de sol desertificat, care au fost sau urmeaza sa fie impadurite.

Insa acestea abia daca depasesc, in total, cinci mii de hectare, in timp ce suprafata cu

probleme depaseste 104 mii de hectare.

27

January 1, 2012


2. Cauzele extinderii deşertificării

Schimbările climatice, defrişările abuzive şi metodele greşite de exploatare a culturilor au

adus sudul Olteniei în situaţia în care este astăzi. Aşa spun specialişii care estimează că

problemele au început de acum 100 de ani când

s-au tăiat primele păduri.

Purtate de vânt, fuioare de nisip gălbui străbat

o cîmpie largă si pustie, presărată din loc în loc

cu dune si ierburi chircite. Această imagine face

parte din viaţa de zi cu zi a locuitorilor mai

multor comune din sudul României.

Paradoxal, Dunărea curge liniştită nu departe, fără să deranjeze, însă, nisipurile care au luat

în stăpînire cele 104.600 de hectare întinse între localităţile Dăbuleni, Bechet, Sadova, Poiana

Mare şi Calafat. Pădurile Doljului reprezintă 8% din suprafaţa totală a judeţului, continuând să

fie tăiate fără milă, mai ales când se apropie iarna şi lumea are nevoie de lemne pentru încălzire.

În ultimii 30 de ani, proporţia suprafeţelor împădurite s-a redus aproape la jumătate. Aici,

pădurile de salcâm plantate înainte de 1990 pentru fixarea dunelor au fost tăiate după retrocedări

de către actualii proprietari de terenuri. Conform ultimelor cercetări specialiştii apreciază că în

mai puţin de 50 de ani situaţia poate deveni dramatică, implicând pierderi însemnate în

agricultura şi zootehnia judeţului. Reîmpăduririle ar putea dura peste 20 de ani. În plus, alte

9.000 de hectare de pădure au fost defrişate între Sadova şi Corabia pentru sistemele de irigaţii.

Peste 100.000 de hectare de teren din sudul Doljului au devenit aride din cauza defrişărilor

masive de pădure. Tăierile iraţionale determină amploarea catastrofelor naturale. Specialiştii

silvici spun că atunci când plouă, pădurile sunt precum un burete. Acestea absorb apa şi

împiedică formarea torenţilor pe versanţi. Exploatarea produselor lemnoase ale pădurilor se

poate face numai în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi cu respectarea

normelor privind termenele, modalităţile şi perioadele de recoltare şi transport a materialului

lemnos, emise de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultură, pe baza actelor de

punere în valoare, întocmite de proprietarii sau deţinătorii cu orice titlu de păduri.Cota de tăiere

de material lemnos din pădurile particulare din Dolj este de peste 26.000 de metri cubi.

27

January 1, 2012


Dacă în urmă cu 30 de ani pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, în prezent ele nu

depăşesc 8% din întinderea lui. Problema deşertificării a fost luată în serios prima dată în 1977,

când s-a decis împădurirea a peste 1000 ha de teren. Acţiunea în sine a început abia în la sfârşitul

anilor ’80 şi afost finalizată tocmai în 2002. Din cauza defrişărilor masive de pădure peste

100.000 de hectare de teren din sudul Doljului, în trecut cultivabile, au devenit aride. Cele mai

mari probleme au apărut în arealul cuprins între localităţile Calafat - Poiana Mare - Sadova -

Bechet - Dăbuleni şi Fluviul Dunărea, care are o suprafată de 104 600 de hectare. Acest lucru

presupune în primul rând schimbarea culturilor agricole, dar poate şi a obiceiurilor, a

vestimentaţiei, a modului de viata. Procesul de aridizare a început de mult. Agenţia Regională

pentru Protecţia Mediului Craiova a confirmat că seceta şi alte fenomene pedoclimatice

favorizează deşertificarea judeţului Dolj. Verile cu temperaturi din ce în ce mai insuportabile din

ultimii ani sunt doar o mostră din felul în care se va schimba clima datorită gradului mare de

deşertificare. Numai că modificarea temperaturilor atrage după sine o întreagă serie de procese.

Sadova este una dintre comunele în care au apărut cele mai mari probleme înultimul timp.

Prezenţa unor soluri nisipoase care nu reţin apa imprimă părţii sudice a Doljului, zona Sadova-

Dăbuleni, caracterul de zona semiaridă, cu accente de aridizare (adâncirea nivelului freatic) şi

chiar de deşertificare, arată specialiştii. Din acest motiv zona a fost supranumită„Sahara

Olteniei”.

Tăierea ilegală a pădurilor este un alt factor care a contribuit la schimbările climatice din

judeţul Dolj şi mai ales în zona Sadova-Dăbuleni. Tăierile ilegale cresc de la an la an ca dovadă

ca în anul 2010 pagubele produse au fost în valoare de 697 428 lei, în timp ce în anul 2007

acestea au însumat valoarea de 208 453 lei de aici se ajunge la concluzia că acest fenomen este

departe de a se afla sub controlul autorităţilor.

Factorii favorabili tăierilor ilegale au fost următorii:

nivelul scăzut al veniturilor locuitorilor din zonele afectate cu tăieri ilegale, fapt ce a

determinat căutarea de surse de venituri pe seama pădurilor;

nefinalizarea cadastrului general şi a publicităţii imobiliare, ceea ce permite circuite de

tranzacţionare a terenurilor forestiere/masei lemnoase pe picior cu sustragerea de la

prevederile legale privind administrarea sau asigurarea de servicii în regim silvic;

27

January 1, 2012


neasigurarea serviciilor silvice, respectiv a pazei fondului forestier privat de către

proprietari;

insuficienţa personalului de control al regimului silvic în raport cu gradul mare de

diversitate al categoriilor de proprietate forestieră, cu numărul foarte mare al

proprietăţilor şi cu gradul mare de dispersie şi fragmentare a proprietăţilor forestiere

aparţinând persoanelor fizice;

crearea circuitelor economice fictive;

dezvoltarea necontrolată a capacităţilor de prelucrare primară a lemnului, cu mult

peste mărimea resurselor forestiere constituite legal;

constituirea unor reţele de comercializare ilicită a lemnului în zonele deficitare în

păduri, de către întreprinzători care forţează resursa din judeţele cu suprafaţă mare de

pădure;

lipsa susţinerii la nivelul necesarului de la bugetul de stat a unor activităţi şi

compensări pentru proprietarii cărora nu li se permite recoltarea lemnului, aşa cum este

prevăzut de O.G. nr. 96/1998;

criza surselor convenţionale de energie, corelată cu lipsa strategiilor de valorificare a

lemnului mărunt şi a resturilor de exploatare în scopuri energetice, exprimată în

sustragerea şi risipirea resursei de lemn valoros.

neimplicarea autorităţilor statului în obligarea proprietarilor să împădurească, prin

cheltuială proprie sau prin titluri executorii, suprafeţele de pe care lemnul a fost exploatat

abuziv;

sustragerea şi risipirea resursei de lemn de către societăţi comerciale care desfăşoară

activităţi de exploatare a lemnului fără îndeplinirea condiţiilor de dotare şi a condiţiilor de

încadrare cu personal de specialitate;

27

January 1, 2012


neconcordanţa între unele reglementări privitoare la regimul silvic şi prevederile

Constituţiei României privitoare la dreptul de proprietate şi la modul în care aceasta se

manifestă.

Potrivit Ministerului Agriculturii, în topul defrişărilor abuzive din regiunea Olteniei se află

Doljul cu 5.230 ha.

Ultimele studii au arătat că în Câmpia Olteniei frecvenţa anilor cu recolte slabe, ca efectal

secetelor, este cuprinsă între 36% şi 39%, iar unul dintre factorii deşertificării este scăderea

dramatică a suprafeţelor împădurite. Pentru oprirea sau diminuarea fenomenelor negative

menţionate, se impun măsuri ferme de stăvilire a defrişărilor de orice fel şi de creştere a

suprafeţei acoperite cu vegetaţie forestieră. Această creştere poate fi realizată, în principal, prin

împădurirea unor terenuri degradate şi aunor terenuri marginale, inapte pentru o agricultură

eficientă, precum şi prin crearea de perdele forestiere de protecţie a câmpurilor agricole, a

cursurilor de apă şi a căilor de comunicaţie, pentru protecţia antierozională a terenurilor în pantă

etc

Concluziile specialiştilor români şi europeni sunt identice – dacă pe parcursul ultimului secol

temperatura medie în România a crescut cu 0,5 grade, sudul ţării “beneficiază” de 0,8 grade în

plus. Ploile sunt din ce în ce mai rare – în anumite locuri, precum “Sahara Olteniei”, nu cade nici

o picătură de apă pe perioade tot mai mari de timp. De altfel, seceta este prezentă în aceste locuri

cel puţin un an din trei, sleind şi mai mult sărăcăcioasa pînză freatică, aflatà, în plus, si la foarte

mare adîncime. Şi totuşi, puiul de deşert nu s-ar fi “dezvoltat” într-atît fără mîna de ajutor dată cu

generozitate de locuitorii acestei zone predispuse la ariditate.

Autorităţile locale, societăţile publice sau

private specializate îi conving adesea cu greutate pe

oameni că terenurile pe care şi le-au redobîndit după

1989 nu vor fi din nou confiscate de stat după

reîmpădurire. Cu toate acestea, trăind tot mai greu,

cu o stare de sănătate care se degradează continuu,

localnicii se arată dispuşi să lase orice reticenţe

27

January 1, 2012


deoparte. În ultimii doi ani, în “Sahara Olteniei” au fost plantaţi salcami pe nu mai puţin de 3 mii

de hectare. Chiar dacă, însă, împăduririle ar progresa într-un ritm mai susţinut, deşertificarea

sudului Olteniei a devenit deja un proces ireversibil, avertizează specialiştii. Cu toate acestea, o

dezbatere realà pe această temă întîrzie să apară, deşi ni se spune că, spre 2015-2025, nisipurile

ar urma să ameninţe întreg sudul României : Dobrogea, sudul Moldovei, al Munteniei, al

Olteniei, precum şi sud-est-ul Banatului, adică în jur de 10 judeţe.

Există însă şi români pentru care încălzirea climei şi înaintarea nisipurilor e un motiv de

bucurie – în primul rînd, cultivatorii de pepeni din Oltenia, care au obţinut în ultimii ani recolte

record. România nu priveşte însă singură spre deşert, ci alături de douăzeci de alte state membre

ale UE, mai ales ţări din sud care suportă consecinţele secetelor prelungite şi ale degradării

solului.

3. Rolul perdelelor forestiere de protecţie în zona Olteniei

Perdelele asigură o eficientă

protecţie a campului agricol atunci

cand sunt asezate peste campul agricol

sub formă de reţea. Reţeaua perdelelor

de protecţie se asează pe teren

perpendicular pe direcţia dominanta a

vantului şi se corelează cu reţeaua

organizării teritorului şi cu reţeaua

tehnică. Perdelelor de protecţie pe

nisipuri în această concepţie li se atribuie noi sarcini : pe langa limitarea deflaţiei, asigurarea

unui udat cat mai uniform, prin aspersiune, protecţia culturilor impotriva vătămărilor mecanice

produse de furtunile de nisip, protecţia instalaţiilor hidrotehnice impotriva înnisipării.

Aplicarea acestor concepţii s-a aplicat in ţara noastră în sistemul de irigaţie Sadova - Corabia,

în care pe o suprafaţă acoperită cu nisipuri şi soluri nisipoase de 45 000 ha s-a amplasat o reţea

de perdele de protecţie cu o lungime totala de 1700 km( 1600 ha). Perdele principale late de 8-

10 m, din salcam, orientate pe direcţia N-S, perpendicular pe accea a vanturilor dominante, de o

27

January 1, 2012


penetrabilitate medie (40-60%), dşi concepute iniţial de 288 m, în funcţie de frecvenţa şi

frecvenţa vânturilor şi mobilitatea nisipurilor nivelate fără decopertare, au fost amplasate la

distanţe duble, de 576m, dictate de reteaua hidrotehnică . Mai târziu, constatându-se ca acestă

distanţă nu asigură protecţie suficientă s-a redus şi revenit la jumătate (288 m). O caracteristică a

acestei zone a constituit-o faptul că nisipurile mobile şi semimobile a fost fixate iniţial prin

culturi de salcam în masiv. Pe nisipurile din Sudul Olteniei au mai fost proiectate şi executate şi

alte sisteme de irigaţii.

Dintre acestea doua prezintă unele particularităţi aparte , prin modul asezare a culturilor

forestiere de protecţie. Astfel, în sistemul Calafat – Ciuperceni, trupurile mari cu plantaţii de

salcâm s-au menţinut nedefrişate adăugânduli-se noi plantaţii masive egale în suprafaţa cu

trupurile mici şi izolate, care s-au defrişat. Câmpul agricol existent, comasat cu cel rezultat din

defrişărea pădurilor mici, cu arborete de salcâm a fost acoperit cu reţea de perdele de protecţie

amplasate subordonat reţelei hidrotehnice.

O nouă concepţie apare în sistemul Bistreţ- Dunăreni. Şi aici trupurile mari de salcâm s-au

menţinut nedefrişate însă suprafeţele mici şi izolate care au fost defrişate s-au înlocuit cu fâşii

sau perdele de protecţie late de câte 40 m, distanţate la câte 500 m, orientate la N-S,

perpendicular pe direcţia vânturilor dominante. S-a considerat că aceste benzi (perdele)

amplasate în funcţie de reţeaua hidrotehnică vor îndeplini şi rolul de protecţie a nisipurilor, fărâ

alte perdele intermediare. În acest fel, cele doua sectoare, agricol şi silvic, deţinatoare de terenuri

au rămas la suprafeţele iniţiale. Ca esenţe folosite până în prezent şi care au dat bune rezultate pe

nisipurile din sudul Olteniei enumerăm : salcâmul, dudul, pinul negru, plopul euroamerican,

jugastrul, teiul argintiu, gladiţa, mălinul american, arţarul tătaresc, aninul negru şi arbuşti ca

salcioara, socul, lemnul câinesc.

3.1 Material si metode folosite

În cadrul unor preocupari complexe privind

comportarea perdelelor forestiere de protecţie a

câmpului în sudul Olteniei abordam aici

chestiunea performanţelor silviculturale ale

plantaţiilor prin estimarea volumui arboretelor

în raport cu vârsta lor. Modul de lucru pentru

stabilirea volumului arboretului a constat în

27

January 1, 2012


măsurarea diametrelor arborilor şi înălţimilor din suprafeţe standard de probă de 200 m şi s-a

calculat volumul arboretului care s- extins la suprafaţa standard de 1 ha.

Cercetarile au fost facute în raza Ocolului Silvic Segarceea şi Ocolul silvic Sadova în

unităţi amenajistice în care arboretul avea diferite caracteristici structurale.

Parcelele au fost alese din amenajamentele silvice şi din observaţii în teren astfel încât să

fie omogene structural, sub raportul productivităţii şi să aiba vârste diferite astfel încat sa fie

acoperit un ciclu de producţie ( repectiv 30 ani pentru salcâm, 40 ani pentru plopi , 25 ani pentru

salcioara).

În parcele amintite au fosr amplasate câte

5 suprafeţe de probă standard de 200 m , de

formă circulară( arboretele fiind uniforme

structural, iar terenul relativ orizontal, foarte

uniform. Cele 5 suprafeţe de probă au fost alese

în linie dreaptă de-a lungul perdelelor, la dsitaţe

de 50 m una de alta. Principalele efecte ale

instalarii perdelelor forestiere de protecţie din

zona Olteniei au adus urmatoarele aspecte

benefice zonei :

- îmbunătăţirea condiţiilor microclimatice (modificarea albedoului, micşorarea amplitudinii

temperaturii aerului diurne şi anuale, reducerea vitezei vântului, reţinerea zăpezii, reducerea

evapotranspiraţiei, sporirea umidităţii aerului);

- micşorarea cu 1-4 °C a amplitudinii diurne a temperaturii aerului şi cu 1-2 C a celei anuale,

reducerea vitezei vântului cu 31-55% în partea adăpostită şi cu 10-15% în cea expusă,

reducerea evapotranspiraţiei neproductive cu până la 30%, sporirea umidităţii aerului la

suprafaţa solului cu 3-5%;

- îmbunătăţirea condiţiilor de creştere şi dezvoltare a culturilor agricole limitrofe până la o

distanţă egală cu de 20-30 ori înălţimea perdelei în partea de sub vânt (adăpostită) şi de 5-12

ori înălţimea perdelei în partea din vânt (expusă);

27

January 1, 2012


- creşterea condiţiilor de fertilitate şi conservare a solului, reducerea eroziunii şi a scurgerilor

de apă pe pante, reducerea până la oprirea totală a deflaţiei, sporirea umidităţii solului,

îmbogăţirea solului în humus şi alte substanţe nutritive şi modificarea pH-ului acestuia

datorită surplusului de substanţă organică din frunze şi rădăcini;

- creşterea producţiei de masă lemnoasă şi de produse accesorii;

- sporirea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră;

- protecţia obiectivelor economico-sociale şi a căilor de comunicaţii;

- crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea faunei locale;

- creşterea biodiversităţii zonale;

- ameliorarea stocului de carbon;

- reconstrucţia şi îmbunătăţirea peisajului.

Fig. 1 . Deschiderile practicate în perdele forestiere

Creşterea producţiei agricole. Perdelele forestiere reduc evaporaţia şi transpiraţia

plantelor, astfel că producţia agricolă creşte în câmp cu până la 20%, chiar dacă o

porţiune din teren este ocupată de perdele. Cercetările au estimat că ponderea

27

January 1, 2012


optimă a suprafeţei ocupate de perdelele forestiere este între 4 şi 6% din suprafaţa

câmpului agricol.

În cazul aşezărilor umane din regiuni cu climă temperată perdelele forestiere reduc

necesităţile de încălzire a locuinţelor cu 10-20%. Deşi beneficiile perdelelor

forestiere sunt evidente când acestea ating o înălţime considerabilă (în jurul vârstei

de 10 ani), efectul se manifestă pe toată perioada existenţei lor.

Premisă pentru creşterea fondului forestier. Reţeaua de perdele forestiere de

protecţie a câmpului constituie efectiv o bază pentru o eventuală extindere a

fondului forestier în zonele afectate de uscăciune care se dovedesc a fi mai puţin

favorabile şi rentabile pentru utilizarea agricolă.

Stocarea carbonului. Fiecare 1000 ha de perdele forestiere plantate stochează

aproximativ 50 tone CO2 la vârsta de 20 ani, cantitate care creşte odată cu vârsta

arborilor.

Fig.2 Efectul perdelelor forestiere asupra curenţilor de aer

Reducerea temperaturii aerului. Pe baza cercetărilor efectuate de specialişti, s-a evidenţiat

faptul că vara efectul de răcire a aerului într-o zonă cu vegetaţie forestieră depăşeşte 3 °C.

Considerând că scăderea temperaturii cu un 1 °C este echivalentă cu o creştere a poziţiei

altitudinale de 200 m, rezultă că într-o zonă împădurită microclimatul de sub coronament

este similar cu cel dintr-o zonă fără arbori situată la o altitudine cu 600 m mai mare. Acest

efect se manifestă şi în cazul perdelelor forestiere, chiar dacă acesta este mai redus.

27

January 1, 2012


Creşterea umidităţii aerului. Reducerea temperaturilor ridicate datorită prezenţei

arborilor este asociată cu o creştere a umidităţii aerului cu aproximativ 18%,

îndeosebi la sfârşitul ciclului diurn.

Ridicarea umidităţii atmosferice se datorează capacităţii de evaporare a masei foliare,

care este de 10 ori mai mare în comparaţie cu un teren lipsit de vegetaţie.

Degajarea oxigenului de către arbori. În condiţii ecologice optime, o suprafaţă

foliară de 25 m2 poate degaja atât oxigen cât are nevoie un om în aceeaşi unitate de

timp.

Prin studiile efectuate în S.U.A. s-a calculat că în decursul unui sezon de vegetatie 1

m2 de suprafaţă foliară degajă, în funcţie de specie, de la 0,47 kg oxigen până la 1,1

kg oxigen.

Un hectar de plantaţie forestieră absoarbe în decurs de 8 ore o cantitate de 8 kg de

bioxid de carbon, cam tot atât cât expiră în aceeaşi perioadă 20 de oameni. Conform

normelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru asigurarea unei

cantităţi anuale optime de oxigen pe cap de locuitor de 400 kg este necesară o zonă

verde de 0,1-0,3 ha.

Filtrarea particulelor în suspensie şi a prafului. Arborii, arbuştii şi pătura erbacee

ce alcătuiesc perdelele forestiere de protecţie a câmpului filtrează şi purifică aerul

poluat de praf sau diferite particule sedimentabile, precum şi de noxe emise de

instalaţii industriale şi utilajele de transport din zona respectivă. Mecanismele prin

care se realizează această purificare constau în:

- sedimentarea favorizată de reducerea vitezei vântului sub coronament şi în spaţiul adiacent;

- reţinerea particulelor în suspensie prin acţiunea filtrantă a aparatului foliar;

- fixarea gazelor toxice prin procese metabolice.

Toate speciile de arbori şi arbuşti reţin praf pe frunzele lor în funcţie de

caracteristicile lor morfologice, intensitatea poluării şi condiţiile meteorologice. Se

disting însă speciile cu frunze rugoase ca teiul, ce reţin mult mai mult praf decât cele cu

frunzele glabre. În general, plantele ierboase şi în special cele lemnoase captează în

medie până la 50% din praful atmospheric în timp de vară şi 37% iarna.

27

January 1, 2012


Măsurătorile efectuate au arătat că un hectar de pădure poate filtra o cantitate de cca 50-70

tone praf / an. În timp de iarnă perdelele formate din foioase au numai 60% din efectul

manifestat în timpul verii.

Prin introducerea unor astfel de perdele forestiere de protecţie a câmpului se reduc mult

consecinţele secetelor, furtunilor de praf, eroziunii solului, atât asupra culturilor agricole, cât şi

asupra aşezărilor umane, obiectivelor economico-sociale şi căilor de comunicaţie.

Reducerea poluării gazoase. Reţinerea noxelor gazoase de către vegetaţia forestieră

se face direct prin procesul de metabolism şi indirect prin modificarea unor factori

climatici, în special viteza vântului şi turbulenţa aerului. Gazele toxice din

atmosferă (oxizii de sulf, de azot, compuşii fluorului sau clorului, hidraţii de carbon

etc.) pătrund în ţesuturile vegetale, intră în reacţie cu substanţele metabolizate de

plantă şi se acumulează în ţesuturile lemnoase.

Ridicarea gradului de ionizare a aerului. Datorită unui potenţial bioelectric încă

nedeplin elucidat, arborii emit prin frunze şi ramuri electricitate, ridicând gradul de

ionizare a aerului înconjurător.

Ionii grei proveniţi din activităţile industriale găsindu-se în concentraţii mari în atmosferă

influenţează negativ respiraţia oamenilor, provoacă oboseală şi slăbesc vederea. În schimb

ionii negativi uşori, produşi de vegetaţia forestieră, acţionează favorabil asupra organismului

uman, ameliorând activitatea cardiovasculară. Concentraţii notabile de ioni negativi au fost

găsite sub coroanele următoarelor specii: stejar brumăriu, stejar pufos, stejar roşu, ulm de

Turkestan etc.

Reducerea zgomotelor de catre arbori şi arbuşti. Zgomotele produse de mijloacele

de transport ca şi de unele activităţi agro-industriale specifice pot atinge uneori

intensităţi şi frecvenţe supărătoare şi chiar dăunătoare pentru organismul uman,

constituind poluarea fonică. Propagarea undelor sonore este influenţată de

temperatura aerului, direcţia vântului şi prezenţa diferitelor obstacole.

Arborii şi arbuştii au însuşirea de a reduce nivelul acestor zgomote, slăbind

oscilaţiile sonore în momentul trecerii lor prin ramuri sau frunziş, prin faptul că

posedă o rezistenţă acustică mult mai mare decât a aerului. Coroanele arborilor şi

arbuştilor reflectă şi dispersează aproape 75% din energia sonoră, iar restul de 25%

îl absorb.

27

January 1, 2012


O perdea forestieră compactă lată de 40 m constituită din arbori şi arbuşti reduce zgomotul

cu 17-23 dB, iar una semipenetrabilă, cu 8-11 dB. Studiindu-se capacitatea de reducere a

zgomotului în funcţie de specie, s-au întocmit liste cu speciile cele mai indicate pentru crearea

ecranelor sonore verzi. S-a constatat că cele mai indicate specii sunt cele cu frunze mari,

consistente, cu frunziş dens şi dispus perpendicular pe direcţia zgomotului. De asemenea,

speciile cu frunze sempervirescente şi marcescente sunt deosebit de eficiente.

Efecte pozitive ale arborilor asupra sănătăţii. Vegetaţia lemnoasă influenţează direct sau

indirect asupra sănătăţii oamenilor, determinînd şi o stare psihică corespunzătoare.

Modificări microclimatice. Reducerea vitezei vântului în faţa perdelei forestiere şi în

partea de sub vânt a acesteia conduce la schimbări ale microclimatului din zonele

protejate. Regimul temperaturii se modifică (se reduce amplitudinea de variaţie),

umiditatea creşte, scad evapotranspiraţia şi pierderile de apă ale plantelor.

Modificarea temperaturii aerului în cazul unei perdele depinde de înălţimea perdelei,

densitate, orientare şi momentul din zi în care se fac determinările.

În zona imediat alăturată unei perdele orientate est-vest temperatura solului este semnificativ

mai mare în partea de sud datorită căldurii reflectată de perdea. În partea de nord a aceleiaşi

perdele temperatura solului, în special primăvara devreme, este mai scăzută datorită umbririi

pe care o asigură perdeaua. Această temperatură scăzută reduce gradul de topire al zăpezii şi

ridică probleme în ceea ce priveşte accesul în teren.

Umiditatea relativă a aerului în zonele adăpostite este cu 2-4% mai mare decât în

teren deschis şi este în funcţie de densitatea perdelei. Umiditatea mai ridicată a

aerului reduce consumul apei din sol de către plantă, astfel încât rezervele de

umiditate din sol se menţin o perioadă mai îndelungată şi producţia agricolă este

mai mare decât în zona neadăpostită. Dacă însă perdeaua este prea compactă şi

gradul de umiditate devine astfel prea ridicat, bolile favorizate de aceasta pot deveni

o problemă pentru culturile agricole.

Pierderile de căldură datorate vânturilor reci sunt mai mici în partea de sub vânt a perdelei.

Această situaţie este mai importantă în cazul perdelelor forestiere din jurul fermelor agricole sau

localităţilor.

27

January 1, 2012


Tipuri de perdele forestiere de protectie

Perdelele forestiere de protectie se clasifica dupa functie în perdele:

- de protectie a terenurilor agricole

- antierozionale (de protectie a solului)

- parazapezi (protectia cailor de comunicatie)

- de protectie a digurilor si malurilor apelor

- de protectie a localitatilor si a diferitelor obiective

- paranisipuri

- mantale de liziera a padurilor

Cele mai uzuale perdele sunt cele de protectie a terenurilor agricole. Latimea acestora se

exprima în metri (distanta dintre rândurile marginale, plus câte un metro în exteriorul rândurilor

marginale) sau în numarul de rânduri care de obicei este impar (3-5 perdele secundare pâna la 7

la perdelele principale).

Rândurile externe se numesc marginale, urmatoarele catre interiorul perdelei se numesc

postmarginale, rândul central – axul perdelei, iar rândul (rândurile) între axul perdelei si

rândurile postmarginale – miezul perdelei.

Distanta dintre rânduri este, de regula, de 1,5m, iar dintre exemplare pe rând – 0,75-1,0

metri; între plopii euramericani se aplica o distanta minima de 2,5 metri.

Distanta(d) dintre perdelele principale se stabileste în functie de latimea fâsiei protejate,

care, la rândul ei, depinde de înaltimea (H) pe care o realizeaza exemplarele din perdea la vârsta

de 25-30 ani, folosind formula: d=25H, apreciinduse ca, în general, speciile principale ale

perdelelor realizeaza, în medie urmatoarele înaltimi: 20m - în statiuni de bonitate superioara, 15

m în cele de bonitate mijlocie si numai 10m - în statiunile de bonitate inferioara.

In consecinta, între perdelele principale distanta este de la 250(300) m pâna la 500 m. Distanta

dintre perdelele secundare se adopta de circa patru ori distanta dintre perdelele principale, astfel

ca unitatile de cultura protejate au suprafete de la 25 pâna la 100 ha. Daca terenurile agricole au

înclinare mai mare de 10-12 grade, perdelele principale se amplaseaza paralel cu curbele de

nivel, au latimi mai mari de 10 m, iar distanta dintre ele se reduce.

27

January 1, 2012


În terenurile ocupate cu culturi agricole irigate, perdelele forestiere se situeaza de-a

lungul canalelor magistrale si a canalelor distribuitoare.

Perdelele instalate în lungul canalelor magistrale, se dispun pe partea vântuita a

canalelor, sunt semipenetrabile sau penetrabile, au latime de 5-11m (3-7 rânduri).

In lungul canalelor distribuitoare secundare, a canalelor de irigatii si a celor de evacuare cu

caracter permanent se realizeaza aliniamente forestiere formate din 1-2 rânduri de plopi

euramericani.

Perdelele forestiere instalate în jurul acumularilor de apa sunt compacte sau

semipenetrabile, au latime de 11-20 metri, fiind formate din 7-13 rânduri de arbori si arbusti si au

rolul de a consolida malul. Daca terenurile din jur sunt înclinate, existând pericolul colmatarii,

pentru a împiedica eroziunea si pentru a filtra scurgerea pluviala, perdeaua de consolidare se

completeaza cu o perdea de filtrare, cu latimea de 20-60 m, alcatuita din arbusti.

Perdele forestiere de protectie antierozionale, formate din 3-25 rânduri de specii

arborescente si arbustive, se amplaseaza pe cumpenele curbelor de nivel, paralel cu acestea –

perdele absorbante, de-a lungul fagaselor si pâraielor torentiale – perdele de mal, în albiile

minore ale cursurilor de apa – perdele filtrante, în jurul acumularilor de apa – perdele de

protectie a lacurilor de acumulare.

Perdelele forestiere de protectie a lacurilor de acumulare sunt alcatuite, de regula, din

doua benzi: banda de consolidare (a), amplasata sub cota maxima a nivelului apei din lac; are o

latime variabila în functie de gradul de oscilatie a nivelului apei si este alcatuita din specii

rezistente la excesul de apa (salcie, plop, anin, sânger); banda de filtrare (b) asezata deasupra

cotei maxime a apei, având o latime de 20-60 m, în functie de înclinare, lungimea, folosinta si

starea versantilor si este alcatuita din specii arborescente si arbustive.

27

January 1, 2012


Fig.3 Perdea forestieră de protecţie a unui lac de acumulare.

Perdelele forestiere de protectie din zona dig-mal dateaza în tara noastra din a II-a

jumatate a secolului XX. Functiile acestora sunt: protejarea digurilor împotriva distrugerilor

provocate de valurile formate de vânt si, eventual, nave, de apele de inundatie, împotriva

distrugerilor provocate de zapoare (gheturi), si, într-o oarecare masura, de aparare a taluzului

digului dinspre apa de eroziune eoliana.

Fig. 4 Perdea forestieră de protecţie în zona dig-mal.

Perdeaua se instaleaza în lungul digului, la aproximativ 10 m de piciorul taluzului si are o

latime de 50-100 m, în functie de latimea zonei dig-mal si de înaltimea valurilor pe care urmeaza

sa le disipeze. Se compune din doua fâsii: una interioara (spre dig), formata din salcii

selectionate si alta exterioara (spre cursul de apa) constituita din plopi euramericani.

Pe tronsoanele în care zona dig mal este mai lata decât latimea propusa pentru perdele, latimea

acestora se poate mari pâna la dublu, asigurându-se astfel protectia digului în timpul taierilor de

regenerare. Daca, dimpotriva, zona dig-mal este mai îngusta decât latimea calculata a perdelei,

perdeaua se îndeseste prin micsorarea distantelor de plantare între puietii pe rând si între rânduri.

Perdelele de protectie a cailor ferate si soselelor sunt impenetrabile, acumulând

partial sau total zapada. Se amplaseaza limitrof caii de circulatie sau la o distanta de 10-60 m în

partea „din vânt” a acesteia. Se folosesc mai ales în partea de sud-est si est a tarii (Baragan,

Dobrogea, Moldova), de-a lungul traseelor expuse înzapezirilor datorate crivatului. Sunt alcatuite

din specii repede crescatoare (salcâm, ulm de Turkestan, sofora, frasin, zarzar, corcodus,

salcioara), alternând cu arbusti.

27

January 1, 2012


Principalele funcţii ale perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie sunt

prezentate în tabelul următor:

Tabel 3.1

Funcţia Mod de realizare

Funcţiune deprotecţie a căilor detransport

- împiedicarea înzăpezirii;- împiedicarea acţiunii vânturilor care provoacă înzăpezirea sau depozitareaprafului şi a nisipurilor mobile;- împiedicarea radiaţiei solare puternice care conduce la încălzirea excesivăa îmbrăcămintei drumurilor sau a căii de rulare;- reţinerea avalanşelor de zăpadă şi a viiturilor de materiale de pe versanţiiînvecinaţi

Funcţiune deconsolidare adrumurilor şi a căilorde navigaţie

- fixarea taluzurilor contra eroziunilor;- fixarea versanţilor din imediata vecinătate a căilor, contra eroziunilor şialunecărilor;- fixarea malurilor apelor care pun în pericol drumurile, precum şi a celor ceţin de canalul de navigaţie

Funcţiune de confortoptic şi siguranţacirculaţiei

- posibilitatea de sesizare de la distanţă a particularităţilor geometrice aledrumului, în special a punctelor care prezintă pericol pentru circulaţie;- ecranarea luminilor farurilor pe timp de noapte, pentru uşurarea ghidajuluivehiculelor în curbe şi denivelări;- sporirea posibilităţilor de orientare şi de menţinere a atenţiei conducătorilor de vehicule pe timp neprielnic (întuneric, negură, ploaie, ninsoare);- prevenirea efectului de orbire, produs de către lumina farurilor vehiculelorcare circulă în sens invers, cu ajutorul plantaţiilor create pe banda mediană;- mărirea stabilităţii autovehiculelor la vânturi puternice.

Funcţiune estetică şide agrement

- evitarea aspectului monoton al câmpului de vizibilitate perceput deconducătorii de vehicule şi călători;- refacerea degradărilor aduse peisajului prin lucrările de construire a căii;- ameliorarea peisajului prin plantarea suprafeţelor degradate sauneproductive din zona drumurilor, în locuri de parcare, campinguri, spaţiiverzi etc. sau mascarea obiectivelor inestetice;- punerea în evidenţă a obiectivelor turistice sau a construcţiilor şi lucrărilorde artă remarcabile.

Funcţiuneeconomică

- producţie de masă lemnoasă;- produse diverse utilizate ca materii prime pentru unele sectoareeconomice (alimentar, farmaceutic, chimic, sericicol, apicol etc.)

Funcţiune deameliorare acondiţiilormicroclimatice şi biotice

- îmbogăţirea în oxigen a atmosferei, sporirea umidităţii relative a aerului şiatenuarea temperaturii excesive;- adăpost pentru faună;- condiţii ameliorate de viaţă pentru aşezările umane vecine.

Rândurile marginale sunt conduse sub forma de gard viu dens, fiind constituite din specii

arbustive decorative sau gladita tunsa în partea dinspre vânt.

27

January 1, 2012


Latimea perdelei se stabileste în functie de cantitatea maxima de zapada care poate înzapezi

calea în locul respectiv (cantitatea maxima acumulata la adapostul panourilor pe o lungime de un

metru de traseu), cu luarea în considerare a categoriei de perdele propuse a se folosi (partial sau

total acumulatoare) si a distantei acesteia de la cale.

4. Perspective de viitor

Producțiile agricole în zonele din estul și

sudul țării sunt de ani buni diminuate din

cauza condițiilor naturale potrivnice, seceta

fiind fenomenul care se manifestă din ce în

ce mai frecvent în ultimii ani.

Măsurile necesare pentru reducerea

efectelor secetei şi pentru prevenirea şi

combaterea deşertificării şi degradării

terenurilor, pe termen scurt, mediu şi lung:

Îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul forestier, prin implementarea prevederilor

noului Cod silvic şi a altor proiecte de acte normative aflate pe agendă, care să

corespundă actualelor nevoi şi provocări ale sectorului forestier, şi care să ţină cont

de diversele interese cu privire la utilizarea resurselor forestiere. Dată fiind

multitudinea de factori interesaţi este necesară consultarea acestora.

Dezvoltarea de modele de administrare şi gospodărire a pădurilor în zonele afectate

de secetă şi sub risc de aridizare este justificată de restructurarea proprietăţii prin

restituirea pădurilor confiscate de regimul comunist, nevoile proprietarilor,

riscurile climatice (aridizare), depăşirea limitelor biologice de regenerare

(fructificaţii foarte rare şi cu potenţial de germinare redus). Modelele de

administrare a pădurilor din zona de câmpie (păduri zonale, perdele de Ministerul

Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale protecţie, păduri din perimetrele de

ameliorare) trebuie revăzute in detaliu şi identificate soluţii optime sub raport

economic, ecologic şi social.

27

January 1, 2012


Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate prin împădurire constă, de fapt, în

continuarea celei mai de succes măsuri în domeniu luate în ultimii ani, a cărei ritm

depăşeşte cumult pe cel întâlnit în alte ţări din regiune. Având în vedere experienţa

si infrastructura déjà existentă (mecanism de finanţare, firme specializate în

proiectare, execuţie, pepiniere silvice, etc.) se propune sporirea disponibilităţilor de

finanţare, proiectare şi execuţie, de la cca. 500ha/an cât este în prezent, la cca. 1000

ha/an pentru următoarea perioadă de implementare a Strategiei. Atribuirea unei

folosinţe economice cu caracter mai extensiv, cum este pădurea, unor suprafeţe de

teren devenite cu timpul inapte sau nerentabile pentru alte categorii de folosinţă,

este cea mai solicitată măsură de către comunităţile locale (66% din respondenţi, cu

o capacitate proprie de cofinanţare exprimată de cca. 15%).

Identificarea de soluţii pentru reîmpădurirea terenurilor proprietate particulară

defrişate în zonele afectate de secetă şi/sau sub risc de aridizare, care au rămas înca

neregenerate. Acţiunea are un profund caracter social (prin componenta de

securitate energetic şi absenţa resurselor proprii ale proprietarilor) şi ecologic (prin

refacerea mediului distrus din abuz sau ignoranţă).

Realizarea sistemului naţional de perdele forestiere de protecţie a câmpului şi

terenului agricol, antierozionale, a căror eficienţă a fost verificată în timp prin

reducerea pierderilor de apă din sol de pe terenurile cuprinse între acestea şi

sporurile generale de producţie agricolă. Măsura cuprinde deopotrivă instalarea de

perdele noi cât şi refacerea celor vechi. Aceasta se poate realiza prin punerea în

aplicare a prevederilor legii deja.

În ciuda problemelor ce derivă din structura diversă a proprietăţii terenurilor vizate de

înfiinţarea perdelelor, măsură are o acceptabilitate relativ bună la nivelul comunităţilor

locale(cca. 50% din respondenţi).

Dat fiind procesul de descentralizare pe care îl parcurge societatea românească, nevoia de

clarificare a proprietăţii private şi reacţia la orice formă de „alterare” a acesteia, realizarea

perdelelor forestiere are o componentă aplicativă dificilă în absenţa comunicării dintre autoritate

şi proprietar, a instrumentelor de compensare şi a inflexibilităţii în proiectarea soluţiilor de

amplasare în raport cu geometria proprietăţilor.

27

January 1, 2012


Pe de altă parte starea actuală precară a perdelelor forestiere din Dolj (brăcuite, arbori în

declin, regenerare foarte întârziată) reduc încrederea că perdele reprezintă o soluţie optimă de

gospodărire a terenului. Din considerente de ordin legal (cadastru) şi tehnico-economic (lipsa

recoltei propriu-zise de lemn sau alte produse ale pădurii), se recomandă ca aceste perdele

forestiere să nu fie integrate înfondul forestier naţional. Aceste lucrări pot fi finanţate din fonduri

structurale UE (PNDR), Fondul de Mediu şi Fondul de Ameliorare a Fondului Funciar. In cadrul

măsurii Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale trebuie să identifice căile optime

pentru :

dezvoltarea şi implementarea unui sistem de compensaţii acordate producătorilor

agricoli pentru pierderile produse prin instalarea perdelelor;

identificarea priorităţilor pentru înfiinţarea perdelelor forestiere, în regiunile/judeţele

cel mai mult afectate de de factorii climatici dăunători;

identificarea soluţiilor optime de administrare şi gospodărire a perdelelor, pe bază

decriterii sociale, economice şi ecologice;

introducerea în sistemul naţional de perdele şi a structurilor de tip pomicol, prin

utilizarea speciilor de pomi şi arbuşti fructiferi, de mare interes economic pentru

proprietarii de terenuri

reconstrucţia perdelelor de structurate în cadrul unui program de refacere a perdelelor

din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, pe următorii zece ani.

Programul de refacere va include o componentă de stimulare a sprijinului din parte

autorităţilor şi comunităţilor locale, precum şi a altor factori interesaţi, şi se va ajusta cu

programele de dezvoltare locale şi regionale

Mijlocul cel mai eficace și eficient pentru atenuarea pierderilor de apă din sol și sporirea

recoltelor îl reprezintă crearea perdelor forestiere de protecție.

”Deşi avem legislaţie în domeniu, şi mă refer la două hotărâri de Guvern din 2004 și 2006, care

conţin prevederi asemănătoare, nu s-a făcut nimic până acum. Mereu a fost problema terenurilor.

Dar, prin exproprierea acestora şi identificare altor terenuri, se pare că avem o şansă reală

de a crea perdele forestiere de-a lungul drumurilor naţionale. Anul trecut, după discuţii cu

Consiliul Judetean Olt, s-a stabilit să se realizeze 63 ha de perdele forestiere de protecţie a

câmpului pe raza localităţii Urzica.

27

January 1, 2012


În toamna lui 2010 s-au plantat 23 ha iar în primavara anului 2011 s-au mai plantat 24 ha.

Restul de 16 ha de perdele forestiere vor fi realizate în toamna acestui an, ca urmare a renunţării

cetăţenilor la terenuri”.

Figura 5. Suprafaţa preconizată cu împăduri în perioada 2003-2020 pe zona geografica Nord

şi categoriile de vegetaţie forestieră (ha).

Prin Legea nr.289/2002 privind perdelele forestiere s-a prevazut infiintarea la nivel

national a Sistemului national de perdele forestiere.

Noua lege declara ca propritate nationala realizarea Sistemului national de perdele forestiere. In

acest sens, se prevede ca Sistemul national de perdele forestiere este de utilitate publica.

Necesitatea infiintarii perdelelor forestiere de protectie se fundamenteaza pe baza de studii

intocmite de institute de cercetare silvica, ale caror servicii se achizitioneaza in conditiile

legislatiei privind achizitiile publice.

Actul normativ cuprinde ample precizari referitoare procedura de expropriere in vederea

infiintarii perdelelor forestiere de protectie, documentele necesare pentru realizarea exproprierii,

documentatiile tehnico-economice de realizare a perdelelor forestiere de protectie.

27

January 1, 2012


Fig. 6. Suprafaţa preconizată cu împăduri în perioada 2003-2020 pe zona geografica

Centrala şi categoriile de vegetaţie forestieră (ha).

Realizarea lucrarilor de impadurire se face cu acordul proprietarilor terenurilor agricole. In

situatia in care titularii dreptului de proprietate nu isi exprima acordul, se demareaza procedura

de expropriere pentru cauza de utilitate publica, expropriator fiind statul roman prin Regia

Nationala a Padurilor – Romsilva. Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura este

coordonatoarea programului de realizare a Sistemului national al perdelelor forestiere de

protectie.

Prin aplicarea Programului national de extindere a suprafetelor de paduri, se va diminua

impactul schimbarilor climatice si riscul desertificarii, mai ales în zonele deficitare in paduri, se

va ameliora regimul scurgerilor de suprafata si se va diminua riscul producerii inundatiilor,

alunecarilor de teren, eroziunilor, colmatarii lacurilor de acumulare, se vor introduce in circuitul

economic suprafete importante de teren, se vor ameliora conditiile pedoclimatice pentru culturile

agricole – in zonele acoperite de perdele forestiere de protectie, se vor crea coridoare ecologice,

se vor crea resurse alternative pentru populatie si locuri de munca – baze solide ale dezvoltarii

durabile in mediul rural.

27

January 1, 2012


Fig.7. Suprafaţa preconizată cu împăduri în perioada 2003-2020 pe zona geografica Nord şi

categoriile de vegetaţie forestieră (ha).

Creşterea suprafeţei forestiere a ţării trebuie să se realizeze în principal, prin

împădurirea unor terenuri degradate şi a unor terenuri marginale, inapte pentru o agricultură

eficientă, precum şi prin crearea de perdele forestiere de protecţie pentru culturile agricole,

pentru cursurile de apa şi căile de comunicaţie, pentru protecţia antierozională a terenurilor în

pantă etc.

Realizarea cadastrului agricol şi forestier la nivelul ţării conduce la înfiinţarea unor

importante suprafeţe de perdele forestiere de protecţie, cu efecte sociale şi economice favorabile.

Realizarea lucrarilor de impaduriri in vederea extinderii suprafetelor acoperite cu

paduri necesita o activitate laborioasa din partea specialistilor silvici, dar si sprijin susţinut din

partea Guvernului, a autoritatilor publice centrale, judetene si locale.

Evoluţia dezastruoasă a pădurilor, consecinţă a politicilor şi legislaţiei adoptate,

abuzurile şi corupţia la toate nivelurile, birocraţia şi intârzierile în restituirile de păduri,

abandonarea reconstituirii aparatului de stat pentru garantarea dreptului de proprietate şi pază,

precum şi protecţia pădurii, reducerea lucrărilor de împădurire, întocmirea unor strategii formale

(denumite "durabile") lipsite de transparenţă, pentru care s-au cheltuit fonduri fără a secunoaşte

eficienţa lor, sunt de notorietate publica.

27

January 1, 2012


Cu toate acestea dacă în următoarea perioadă de timp nu se pun în aplicare toate

strategiile propuse, zona judeţului Dolj, în special ocolul silvic Sadova se va transforma cu

adevarat intr-o zona de deşert pentru că datorită tăierilor excesive de pădure climatul în ultimii

cinci ani s-a schimbat dramatic, fapt care a dus şi la problema neajungerii cotei de apă necesară

irigării zonei. Cu toate că nu este suficient doar implementarea acestor strategii, acestea

reprezintă totuşi un prim pas în salvarea şi regenerarea fondurilor forestiere.

Natura este foarte veche, omul foarte nou pe pământ. Raportul dintre natură şi om este o

problemă recentă pe scara geologic.

27

January 1, 2012


Bibliografie

1. Milescu, I., Negrutiu F, 2006 – Cultura padurilor - In Cartea Silvicultorului. Ed.

2. Universitatii Suceava si Petru Maior, Reghin. pp: 253-323

Negrutiu, F., Abrudan, I., 2004 – Împaduriri, manuscris

3. Articole din presa privind distrugerea pădurilor : “Ne pleacă pădurile! România secolului

XXI şi spectrul deşertificării”, Acad. Mircea Malita, Meridiane Forestiere;

4. POPESCU, C.I., 1954 Conditiile de instalare a perdelelor forestiere de protectie a campului

in Oltenia. Editura Academiei Republicii Populare Române.

5. 2002. Legea nr. 289 privind perdelele forestiere de protecţie. Monitorul oficial, partea I,

nr.338.

6. 1995. Protejarea şi dezvoltarea durabilă a pădurilor României. Societatea “Progresul

Silvic”. Editura Arta Grafică, Bucureşti.

7. ICAS Bucuresti.

8. Revista padurilor Nr.4 Anul 2010.

Documents

Perdele Forestiere