Pensiunea Mira

8/8/2019 Pensiunea Mira

http://slidepdf.com/reader/full/pensiunea-mira 1/23

UNIVERSITATEA ROMANO – AMERICANA

SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR IN TURISM

Bucuresti, 2008



CUPRINS

1. Prezentarea PENSIUNII MIRA SRL

31.1 Misiunea si obiectivele PENSIUNII MIRA S.R.L

4

2. Auditul de marketing

5

2.1 Analiza mediului extern

5

2.1.1 Mediul economic

5

2.1.2 Principalii clienţi

7

2.1.3 Concurenţa

8

2.1.4 Principalii parteneri

8

2.2 Analiza mediului intern9

2.2.1 Resurse si activitati

9

3. Turismul in Sibiu9

2



3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU

9

3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice SIBIU

14

4. Detaliile ofertei PENSIUNII MIRA

15

4.1. Analiza SWOT a PENSIUNII MIRA 17

4.2. Tarife si pachete oferite

18

5. Concluzii

20

1 . Prezentarea Pensiunii MIRA S.R.L.

Numele firmei : S.C. MIRA S.R.LLocatie : Salistea, Str. Steaza nr. 16, Jud. SibiuPrin realizarea acestui proiect se doreste construirea si dotarea unei

pensiuni agoturistice care va oferi servicii de cazare in 15 camere, gradul deconfort fiind de 3 margarete.

Suprafaţa camerelor, amenajarea, dotările şi serviciile oferite turiştilor vor fiin conformitate cu standardele acestei încadrări (HG 1328/2001 privindclasificarea structurilor de primire turistice, HG 238/2001 privind condiţiile deacordare a licenţei şi brevetului de turism, şi OG 58/1998 şi a normelor

metodologice de aplicare din 31.05.1999 privind organizarea şi desfăşurareaactivităţilor de turism in România).

3



Fiecare camera va avea grup sanitar propriu. Spatiile construite suntseparate pe functiuni respectiv: de odihna, bar, servirea mesei/organizare deseminarii.

Spatii de cazare: – Numar de camere / Paturi : 15 camere X 2 locuri = 30 locuri – Numar de locuinte de vacanta / Paturi: o locuinta de vacanta cu 30 locuri.

Spatiile pentru cazare se vor afla la etajul pensiunii si vor consta in:

Numar Suprafata utila(m2)

Suprafata utila - Total(m2)

Camere 15 14,25 213,75

Hol camera 15 2,50 37,50Grup sanitar 15 2,75 41,25In functie de preferinte, clientii vor putea opta pentru urmatoarele pachete:

Cazare + bonus mic dejun inclus ( oferit din partea gazdelor)Cazare + demipensiune;Cazare + pensiune completa.

Fiecare camera va fi dotata cu televizor, frigider, baie cu dus, apa caldapermanent. Incalzire centrala, dar sunt si sobe teracota cu lemne pentru cinedoreste (rustic, romantic).

Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat pentru servire la masa si bar cu 60 de locuri. Vor fi servite preparate specifice bucatariei romanesti:; sarmalutein foi de varza cu mamaliguta si ardei iute, placinta( cu branza, mere saudovleac), ciorba de perisoare, bors de peste, piftie de porc( doar in perioadaCraciunului), saramura de peste, tochitura cu mamaliguta, cozonac Specialitatea „Mira ”, etc.

Spatiul pentru servirea mesei va fi amplasat la parterul pensiunii astfel:

Parter Numar Suprafata utila

(m2)

Suprafata utila - Total

(m2)

4



Sala de mese 1 130,40 130,40Bucatarie 1 29,05 29,05Spalator 1 3,20 3,20Bar 1 6,40 6,40Total 307,50

1.1 Misiunea si obiectivele PENSIUNII MIRA

Misiunea firmei

Pensiunea MIRA isi propune sa pomoveze in Romania turismul de calitatecare sa raspunda necesitatilor si exigentelor clientilor prin servicii la cele mairidicate standarde. Orientarea permanenta spre client, calitatea si promptitudineaservirii vor face diferenta.

Pensiunea MIRA se axeaza in special pe segmental de consumatori “ NON-CORPORATE”.

Obiectivele generale ale pensiunii MIRA SRL:

Atingerea gradului de ocupare de min. 70% din capacitatea pensiunii peintreg parcursul anului 2008;Fidelizarea clientilor si cresterea numarului de turisti internationali prin

oferirea unor servicii de turism de o calitate superioara, la nivelulstandardelor internationale.

2. Auditul de marketing

2.1 Mediul extern

2.1.1 Mediul economic

5



Sibiul a fost un puternic centru economic in aceasta parte a Europei timp desute de ani.Primele bresle mestesugaresti s-au infiintat inca din sec.XIV cand existau 19bresle in care se practicau 25 de meserii.

Prima fabrica de tesaturi este documentata inca din 1787 iar in 1842 sedeschide scoala de meserii.

In 1872 se da in folosinta prima linie de cale ferata care lega Sibiul deCopsa Mica, urmata 20 de ani mai tarziu, in 1892, de Sibiu-Avrig iar in 1897 deSibiu-Vint si Sibiu-Turnu Rosu.Din punct de vedere economic, subliniem faptul ca la 11 aprilie 1875 au fostdesfiintate breslele care în noile conditii capitaliste actionau ca o frâna adezvoltarii economice, în locul lor întemeindu-se cooperativele patronilor meseriasi.

În 1878 existau 35 de asemenea cooperative în Sibiu, unele din eleorganizând si expozitii de produse.

Prima legatura telefonica din oras s-a dat in folosinta la 29 noiembrie 1885

si facea legatura intre primarie (situata in cladirea actualului muzeu de istorie) sipaznicul din turnul Bisericii Evanghelice.

Uzina electrica a luat fiinta la 16 decembrie 1896 la Sadu din initiativa luiCarl Wolff,Sibiul fiind primul oras din Romania iluminat cu curent electric si

al 3-lea din Imperiul Austro-Ungar dupa Viena si Budapesta , tramvaiul electricfiind introdus în oras în anul 1905 la initiativa aceluiasi Carl Wolff fiind al 2-lea

oras cu tramvai electric dupa Viena.La 7 noiembrie s-a introdus telefonul in oras.Cererea de curent electric a dus la construirea unei noi hidrocentrale de

2500 CP. In 1910, in Sibiu erau 78 de electromotoare si la Cisnadie erau 38 defilaturi. Între 1840 si 1918, în Sibiu au functionat 33 de întreprinderi cu caracter industrial, Sibiul fiind cel mai puternic centru industrial al Transilvaniei.

Dintre acestea de remarcat uzinele Rieger, prima fabrica de masini dinArdeal (1868), fabrica de arcuri si caroserii Iosif Datky, fabrica de cântare Hess

6



(1897), fabrica de incaltaminte (1921) si fabrica de salamuri si mezeluri infiintatade Josef Theil in 1922 care fabrica celebrul 'salam de Sibiu'In 1948 comunistii incep nationalizarea, fabricile si uzinele sunt trecute inpatrimoniu statului. Fabrica Rieger devine Independenta, Hess devine Balanta,Elastic devine UPAS, Theil devine Scandia, etc.

Dupa caderea comunismului, dupa o perioada de stagnare economica,incepand cu 2000 se cunoaste o noua crestere economica fapt determinant si denumarul tot mai mare d intreprinzatori straini care au ales Sibiul ca loc deinvestitii.

Sibiul a revenit în 2003 - 2004 în competitia oraselor cu o mare dinamica adezvoltarii economice. Zona Industriala Vest a devenit un magnet pentru firmeinteresate în acumpara terenuri în scopul construirii unor unitati de productie, gazduind în aprilie2004 nu mai putin de 15 dintre numele mari ale industriei europene.

Valoarea totala a investitiilor straine pe care Zona Industriala Vest le vaaduce Sibiului în urmatorii ani va trece de 70 milioane euro.

Firma Continental Temic a cumparat 22,7 hectare de teren pentru oinvestitie de 20 de milioane de euro. Continental este cel mai mare investitor dinRomânia.

În paralel au fost atrase în Zona Industriala Vest firmele Bramac, producator de sisteme de învelitori pentru acoperis, care planifica o investitie de 6 milioaneeuro, apoi Gühring OHG, numarul 2 pe piata europeana a producatorilor de scule

aschietoare, cu o investitie planificata de 5 milioane euro.Intrucât terenurile din Zona Industriala Vest s-au epuizat, Primaria Sibiu are

în vedere posibilitatea crearii unei noi zone industriale.Aceste investitii vor ajuta la dezvoltarea orasului Sibiu; din fondurile stranse,

Primaria si Consiliul Local vor putea face investitii pentru a pune in valoare

frumusetile orasului si pentru a crea circuite atractive pentru turisti.

Atragerea turistilor straini reprezinta un obiectiv din ce in ce mai important.

7



În perioada 1988-2004 sosirile de turişti la frontieră au oscilat de la 5,5milioane în 1988, 6,5 milioane în 1990 şi 6,6 milioane în 2004 la 4,9 milioane în1989 şi 4,8 milioane în 1998 şi 2002. Aceste oscilaţii nu trebuie văzute ca avândlegătură directă cu turismul ci sunt datorate mai degrabă influenţei unor factori denatură politică (un număr mic de turişti străini în anul 1989 corespunzător relativeiizolări a Românei pe scena internaţională în perioada comunistă, iar în primul andupă revoluţie s-a manifestat un interes deosebit pentru România care scadetreptat în perioada următoare, interes reflectat în numărul de sosiri de turişti străinila frontieră).

Rămâne de remarcat punctul culminant în numărul de turişti străinireprezentat de anul 2004 atunci când s-a înregistrat o creştere cu mai mult de 1milion a turiştilor străini în România, care în structură s-a datorat aproape exclusivcreşterii similare a sosirilor de turişti din Ungaria.

Sursa: Institutul Naţional de Statistică,Anuare statistice, Turismul internaţional al României în anul 2004

Analizând ţările de provenienţă ale turiştilor străini sosiţi la frontierăremarcăm faptul că ţările vecine deţin o pondere importantă (71,5% din totalulsosirilor). Ungaria este de departe cel mai importantă ţară emiţătoare de turiştipentru România (39,4%). O pondere relativ importantă este deţinută şi deRepublica Moldova cu 18,4%. Ponderi mai mici au Bulgaria (5,7%), Ucraina(4,7%), Germania (4,5%), Italia (3,5%) şi Serbia şi Muntenegru (3,3%).

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Turismul internaţional al României în anul 2004

8



2.1.2 Principalii clienţi :

Principalii clienţi ai pensiunii vor fi turiştii români sau străini aflaţi în tranzit, îninteres de serviciu sau în excursii turistice; iubitorii de natura vor avea, astfel,posibilitatea petrecerii unor zile de odihna si relaxare in mijlocul naturii imbinate cutraditiile si modul de viata al localnicilor, avand totodata confortul la standardeleunui turism de calitate.

Pensiunea se adreseaza in egala masura consumatorilor romani cat sistraini; in categoria celor straini o pondere importanta se considera a fi piataUngariei, Austriei si Germaniei. Pensiunea isi propune sa ofere servicii care vor face obiectul turismului intern şi internaţional.

Oferta se adresează în principal persoanelor de vârstă medie sau pestemedie, cu familie, cu venituri medii sau mari.

2.1.3 Concurenţa1. Concurenta directăPrincipalii concurenti de pe piata interna sunt :

• Pensiunea Salisteanca• Pensiunea Fulea• Pensiunea Miorita

2. Concurenţa indirectăIn ceea ce priveşte cazarea hoteliera :

• S.C Continental SA Sibiu• S.C. Impăratul Romanilor SA Sibiu

In ceea ce priveste activitatea de restaurant:• Restaurant Hotel Continental• Restaurant Hotel Impăratul Romanilor • Restaurant Casa Ioana

9



2.1.4 Principalii parteneri

Pensiunea Mira a contactat si a inceput discutiile pentru incheierea unor parteneriate cu urmatoarele societati in vederea atragerii de clienti:

Gulet (unul dintre cei mai vechi turoperatori pe piata austrica ofera operaresi din Budapesta)1-2-Fly (turoperator specializat in vacante pentru familii cu copii- calatorie cuauto propriu sau cu avionul)Discount Travel (turoperatorul ofera doar variante de oferte speciale – lastminute)Terra Reisen Austria (turoperator specializat in vacantele cu masina proprie,cel mai mare turoperator mondial pe Croatia)

2.2 Analiza mediului intern

2.2.1 Resurse si activitati

Organizare vacanţe

- Pensiunea MIRA in calitate de promoter al turismului intern românesc oferăvacanţe de neuitat la preturi competitive.- Pensiunea MIRA isi propune sa inaugureze un sistem de rezervari on linevacanţe în România, sistem la care sunt conectate în prezent peste 200 agenţiide turism din România care vând produsele acestora. Organizarea de programe turistice în România pentru turişti străini :

Pensiunea are o persoana cu pregatire de specialitate care se va ocupa cuorganizarea de programe turistice pentru turiştii romani si straini. Se pot vizia:

Muzeul de arta Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din tara si unuldintre primele din Europa (1817) ;Tot in Sibiu se pot vizita obiectivele turistice din centrul vechi: TurnulOlarilor, Turnul Pielarilor, Turnul Sfatului, Catedrala Ortodoxa, Biserica

Evanghelica.

10



Muzeul de icoane pe sticla de la Sibiel (5km) unic in tara. De aici se poateface o drumetie la cetatea din Sibiel (sec XII).Statiunea Paltinis in muntii Cibinului ,cea mai inalta statiune montana dinRomania (1442 m). Aici iarna se practica schiul.Manastirea Foltea, pe dealul Cindrelului si la Poiana Soarelui.

3. Turismul in Sibiu

3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU

Date generale

Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si sesitueaza la 45°47' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 24°05' longitudineestica (aproximativ in linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic alRomaniei.Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jossi 431 m in Orasul de Sus.

Populatia orasului este de 170000 locuitori.Structura etnica a populatiei este urmatoarea: 95% Romani, 2%

Maghiari, 1,6% Germani, 1,4% alte nationalitatiMajoritatea populatiei este de religie ortodoxa. Protestantii si catolicii

reprezinta 4% din populatie.25% din populatie are peste 50 ani iar 18% din populatie are studii

superioare.

Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81(Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti).Sibiul este un important nod de cale ferata sidispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia.

Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termicedatorate muntilor din vecinatate.

Temperatura medie anuala este de 8,9 ° Celsius. Recordurile de

temperatura inregistrate sunt de 37,6 ° Celsius (la Boita in 1949) si -34,4 °Celsius (la Sibiu in 1888).Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt

11



frumoase, verile racuroase si toamnele tarzii. Media anuala a precipitatiilor estede 662 mm, cu valori minime in februarie si maxime in iunie. Clima, relieful sistructura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o faunabogata. Prin pozitia sa, orasul se afla in zona padurilor de stejari si gorun.

Considerat dreptunul dintre cele mai frumoase orase ale Transilvaniei ,Sibiul este un important centru regional in domeniile administartiei, industriei siserviciilor.In ultimii ani orasul, care are in prezent in jur de 185.000 locuitori, ainregistrat cea mai importanta crestere economica din intrega regiune.

Desi zona Sibiului a fost locuita sporadic din epoca romana, orasul a fostintemeiat in secolul XII de colonisti de origine germanica veniti din regiunilevestice ale Rinului si s-a dezvoltat apoi ca un important centru medieval.Evolutiasa in secolele XVII- XIX a transformat Sibiul in cel mai important centru economic,social si cultural al regiunii.Desi distrugerile celor doua razboie mondiale nu auafectat Sibiul, acesta a avut de suferit in timpul regimului comunist, cand lipsa deinvestitii in infrastructura a marcat orasul.

Reabilitarea centrului istoric, programele vaste de modernizare urbana si

revitalizarea industriilor si serviciilor din ultimii ani dau Sibiului aspectul unui orasin plin proces de renastere.

Cultura in SIBIU

Sibiu/Hermannstadt este perceput ca fiind un oras al artei si culturei putandfi considerat pe buna dreptate ca fiind capitala culturala a Romaniei datorita

traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona dinmarginime il detine.

Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, JohannMartin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuridin oras. Orasul ofera locuitorilor si celor care il viziteaza o atmosfera unica siatractiva si le ofera posibilitatea de a experimenta viata culturala a unui oras din

Transilvania. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele

12



sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau JohannStrauss.

Sibiu/Hermannstadt are o Filarmonica care sustine concerte saptamanalede muzica clasica si care organizeaza de asemenea 3 festivaluri importante.

Sibiu/Hermannstadt are o istorie teatrala veche de doua secole care seregaseste in cele doua teatre din prezent: Teatrul National Radu Stanca si teatrulGong. Ambele teatre prezinta spectacole atat in Romana cat si in Germana.

Opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean,Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich Teutsch, Centrul Culturalal Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine,Centrul european de poezie si dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, AsociatiaArtistilor si multe alte asociatii sportive si culturale ofera un program bogat inevenimente.

Atractii

Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai

frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu unpatrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare.Cetatea medievala aSibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimulcomunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.

Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inmasurabila valoareculturala cunoscuta sub numele de'Marginimea Sibiului' , precum si statiunea

Paltinis , muntii Fagaras de la Transfagarasan pana la Valea Oltului si satelesasesti din jur, contribuie intr-o si mai mare masura la reputatia Sibiului de ceamai importanta destinatie turistica din Romania. 'Marginimea Sibiului' sunt de fapt satele din jurul Sibiului, o zona bogatasi renumita pentru numeroasele “ salase oieresti” de unde practicau transhumantade la Volga si Crimeea pana in Albania.Turismul rural, spre deosebire de alte

forme de turism , se bazeaza pe patrimoniul natural, folloric, architectural sigastronomic specific fiecarei zone.In judetul Sibiu exista experienta in domeniul

13



turismului rural prin practicarea acestuia in comuna Sibiel, unde se afla sibinecunoscuta“Tabara de pictura pe sticla ”.

Statiunea climaterica Paltinis, situata in centrul tariiin peisajul pitoresc alM-tilor Cindrel, la doar 35 km de municipiul Sibiu, la cea mai mare altitudine dintara (1450 m), este prima statiune montana din Romania.Iarna, Paltinisul estegazda mai multor concursuri de schi, alaturi de care “Serbarile Zapezii” constituiein fiecare an prilej de sarbatoare si voie buna. Statiunea balneara OCNA SIBIULUI este situata la altitudinea de 410 m ,pe valea paraului Visa.Atestata documentar inca din 1263, asezarea estecunoscuta pentru exploatarea zacamintelor de sare inca de pe vremearomanilor.Primile stabilimente balneare s-au amenajat inca in jurul anului 1845.Pelocul salinelor parasite, s-au format lacuri sarate ale caror proprietati curativeatrag atat turisti romani cat si si starini.Climatul moderat intercolinar, aerul bogatin aerosoli, temperatura medie anuala 8 C.

Sibiul se prezinta turistilor cu 10 muzee si expozitii permanente, la care seadauga numeroase expozitii si targuri periodice.

Dintre acestea, Muzeul Brukenthal nu este doar cel mai vechi muzeu dinRomania dar unul din cele mai frumoase din aceasta parte a Europei. Construitintre anii 1778- 1788 pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal dreptresedinta oficiala si a-i adaposti colectiile, palatal este unul dintre cele maiinsemnate monumente in stil baroc din Romania. Deschis ca muzeu pentru publicin anul 1817 are in componenta sa: Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie, Muzeul

de Istorie Naturala, Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Arme si Trofee deVanatoare si Casa Artelor. Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA dinDumbrava Sibiului, estecel mai mare muzeu in aer liber din Europa.

In 2005 au avut loc in Sibiu peste 20 de festivaluri si manifestari culturalartistice, unele dintre acestea avand deja o reputatie internationala, cum ar fiFestivalul International de Teatru , Festivalul International de Jazz, Festivalul de

folclor 'Cantecele Munctilor', Festivalul Traditiilor Populare, Festivalul Medieval,etc.

14



SIBIU – capitala europeana in 2007

Sibiul a fost nominalizat drept Capitala Europeana a anului 2007. VotulConsiliului de Ministri ai Culturii din UE a consfintit in data de 27 mai 2004 decizia2004/654/CE CONFORM CAREIA Luxemburgul si Sibiul vor fi, in parteneriat, celedoua capitale culturale ale anului 2007.

Nominalizarea drept Capitala Europeana a presupus crearea unui programcompus din evenimente culturale care, conform standardelor institutiilor europene,trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

• Calitate artistica deosebitaReprezentativitate pentru orasul desemnat cat si pentru tara care il gazduieste

• Accesibilitate pentru un public mare european (turisti, vizitatori, consumatoriai actului cultural)

Impact la nivel EuropeanIn 2007, Sibiul a prezentat un program bazat pe o oferta de exceptie:

• serie de evenimente creative, dinamice, pornind de la jocul multitudiniipopulatiilor, culturilor si limbilor

• Experiente unice• calduroasa primire turistica• Sarmul unui peisaj unic•

Cultura in zeci de fatete: teatru, muzica , literature, picture, dans, film,arhitectura, mestesuguri, arta contemporana, fotografie, gastronomie• Un peisaj natural uimitor

Programul de manifestari din 2007 a reflectatprofilul pluricultural al

orasului reflectat in motto-ulUn oras al culturii – un oras al culturilor .Evenimentele s-au gruptat in sapte sectiuni:

• Un oras al culturii – un oras al culturilor

15



• Cetatea in sarbatoare• Vocile Sibiului• EuROpa•

Oras istoric – oras al artelor • Provocari pentru ochi si minte• Dincolo de frontiere

Caracterul specific al proiectului, precum si prioritatile comunitatii petermen mediu si lung s-au definit urmatoarele obiective ale Programului Sibiu2007:

1. Imbunatatirea vizibilitatii internationale a Sibiului 2. Dezvoltarea culturala pe termen lung a orasului

3. Atragerea vizitatorilor de pe plan national si international

4. Imbunatatirea sentimentului de mandrie locala si incredere

5. Cresterea audientei pentru actul cultural

6. Imbunatatirea coeziunii sociale si dezvoltarii comunitare

7. Imbunatatirea infrastucturii culturale si non-culturale8. Promovarea cooperarii la nivel European

3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice Sibiu

Puncte tari Puncte slabeoras istoric cu un peisaj natural uimitor, bogatin atractii turistice;produs turistic corespunzator cerintelor ungarilor (plasarea intr-un peisaj unic,posibilitate de practicare a sporturilor deiarna, oferta bogata de muzee, spectru largde manifestari culturale);

accesibilitate usoara la muntii Carpati si laobiectivele si monumentele din regiune;

- Infrastructura tehnica in orasul vechi,ce necesita o modernizare acuta(lipsa strazilor pietonale, aelementelor de iluminare a cladirilor istorice);

- capacitatea hoteliera in special ceadin segmentele de pret mijlociu, nu

este suficient reprezentata in oraspentru necesitatile de cazare, care

16



oferta variata de turism: de la peisajelemontane ale Paltinisului pina la salba delacuri saate de la Ocna Sibiului;o retea e restaurante cu o vasta ofertagastronomica, atit cu specific local, regional,cit si internationalamplasare in centrul Romaniei, ce facilitaeazaaccesul turistilor;Existenta unui aeroport international, cu rutadirecta spre Ungaria;Conectarea la reteaua soselelor si cailor ferate europene;

vor creste odata cu dezvoltareaeconomica a orasului;

- lipsa unui concept unitar dedezvoltare a turismului pentru Sibiu;

- oferta industriei hoteliere esteinsuficiena cantitativ si calitativ;

- nu este cunoscut potentialul turistical orasului Sibiu si suficient demediatizat;

- lipsa aplicarii marketingului turistic:punerea in valoare a centrului istoric,reintroducerea statiunii Paltinis incircuitul pietei locale, regionale,nationale si internationale.

Oportunitati Amenintariposibilitatea atragerii de noi investitori straini

in Sibiu;cresterea notorietatii orasului Sibiu-centrucultura European- in rindul turistilor din tarileeuropene dezvoltate, ca de exemplu Ungaria;- realizarea unui proiect de dezvoltare si

modernizare a Sibiului, de catre primariaMunicipiului Sibiu, numit “Ghidul deDezvoltare” de evolutie a orasului.

- dezvoltarea unor programe de

stimulare a turismului orientat sprecalitate, care ar putea afecta mediulinconjurator;

- dezvoltarea unor programeecologice, care ar putea afectaoferta de anumite tipuri de produseturistice din regiunea Sibiului.

- slaba imagine a Romaniei pe planextern;

4. Detaliile ofertei PENSIUNII MIRA

Oaspetii pensiunii MIRA vor beneficia de : cazare, masa, receptie non stop,room – service, spalatorie, Internet, fax, ghid.

17



Gradul de confort al pensiunii realizate va fi de minim 3 margarete, prinurmare suprafaţa camerelor, amenajarea, dotările si serviciile oferite turiştilor vor fi in conformitate cu standardele acestei încadrări (HG 1328/2001 privindclasificarea structurilor de primire turistice, HG 238/2001 privind condiţiile deacordare a licenţei si brevetului de turism, si OG 58/1998 si a normelor metodologice de aplicare din 31.05.1999 privind organizarea si desfăşurareaactivităţilor de turism in România).

Servicii de cazare. Cazarea se va face in camere cu doua paturi., televizor,aer conditionat, radio, frigider, telefon, grup sanitar propriu (apa calda si rece).

Servicii de servire. Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajatpentru servire la masa si bar cu 60 de locuri.

Organizare de evenimente : Se vor putea organiza seminarii de pregatire,intalniri profesionale si reuniuni de afaceri, partide de vanatoare si pescuit.

Servicii speciale: Pensiunea va dispune de o mini spalatorie - calcatorie,Internet, telefon, fax, televiziune prin cablu.

Pensiunea isi va promova oferta de servicii prin intermediul partenerilor mentionati anterior dar si cu ajutorul persoanei ce are pregatire de specialitate,responsabilul de Vanzari. Se vor pregati astfel:

pagina de INTERNET:www.pensiuneamira.ro ;prin intermediul agentiilor partenere;pliante de informare;un panou ce va fi amplasat la intrarea in pensiune;participarea la targuri de turism si prezenta in cataloage de profil.

In prima faza pagina de Internet, in care se va prezenta pensiunea, ofertade servicii turistice oferite si la care se vor putea face rezervari on line, suntconsiderate ca fiind principalele mijloace de promovare imediate. De asemenea,oferta de servicii turistice va fi transmisa si site-urilor care promoveaza acest tipde activitati.

18



Odata cu inscrierea pensiunii in circuitul turistic de profil si incheierea decontracte cu agentii de turism, se va trece la un tip de promovare clasic indomeniul turismului si anume inscrierea in cataloage si ghiduri de turism, editareade brosuri si pliante de prezentare, participari la targuri nationale si internationalede turism, articole de prezentare in presa specializata in turism si afaceri.

Particularitatile prin care MIRA se deosebeste de ceilalti ofertanti sunt:4.1. Analiza S.W.O.T a PENSIUNII MIRA

Puncte forte Puncte slabeReputatia Managerului pensiunii MIRA BirocratiePensiunea cu dotarile tehnice sispecifice prevazute prin proiect vaasigura un confort pe care multe din

hotelurile din Sibiu nu-l ofera in prezent

Costuri ridicate de pastrare astandardelor propusece e cu rosu mabagat

Calitatea serviciior aliniate lastandardele internationale

Pret mai mare decit al concurentei

Gama de servicii oferite SezonalitatePersonal calificat

Lipsa unui program de fidelizare aclientelei

Eficienta activitatii departamentului demarketingFidelitatea clientilor pensiunii

Oportunitati Amenintari

Intrarea pe piete externeIntrarea altor pensiuni concurente pepiata produsului turistic Sibiu

Revitalizarea unui produs turistic Sibiu

Posibilitatea scaderii interesuluiconsumatorilor fata de produseleturistice traditionale

Investitii masive in Sibiu

Intrarea unui concurent puternic pe

piata UngarieiPosibilitate de intrare pe segmente noi Dezvoltarea slaba a infrastructurii

19



tehnice si a economiei regiunii SibiuDezvoltarea programului de promovare aRomaniei si a zonelor sale turistice

Slaba imagine a Romaniei pe planextern

Tendinte de crestere a produsului turistic

SibiuInteresul turistilor din Ungaria cu privirela regiunea turistica SibiuPrespectivele intrarii Romaniai in UE

Pentru a surprinde atmosfera rurala a locului, spatiul va fi amenajat special.In curtea interioara a pensiunii va fi amenajat un mic magazin de produse

artizanale realizate de mestesugari din imprejurimi, care vor fi oferite sprecumparare, ca marturii a petrecerii unei vacante in zona.masa se va axa in special pe preparate traditionale in zona. La cerere sepot pregati si produse „speciale”. Toate legumele vor fi din productia propriea pensiunii tocmai din dorinta e a evita produsele tratate chimic.

In prezent pensiunea nu desfasoara nici o activitate.Intrucat zona Sibiului si in special cea in care este amplasata pensiunea, desi

nu presupune o activitate de tip sezonier, are si perioade mai putin solicitatemanagerul MIRa a conturat un pachet de servicii de tratament adresat cupreponderenta persoanelor de varsta a III a, la de un nivel de tarif mai scazut siaccesibil acestui segment de consumatori.

4.2. Tarife si pachete oferite.

Programe speciale pentru min 7 zile: acestea se vor oferi in special prinintermediul Partenerilor MIRA dar nu numai. Se accepta de asemnea si solicitariledirecte ale turistilor. Prezenta in cataloagele de specialitate va facilita promovareaacestui tip de pachet.

La cerere, se pot organiza, microcircuite personalizate pe durata unui week-end, a cinci zile, a unei saptamini, etc. Aceste circuite vor include cele mai

20



pitoresti locuri din jurul satului si vor avea ca obiective cadrul natural al zonei siobservarea a culturii si traditiilor locului. Pretul tuturor acestor activitatii estenegociabil, in functie de marimea grupului, durata deplasarii, mijlocul de transportales. Pentru toate aceste activitati se ofera optional serviciul specializat de ghid.

Programe speciale de sfarsit de saptamana care se adreseaza in specialclientilor ce vor sa evadeze din agitatia orasului si sa uite de problemele din timpulsaptamanii. Este de asteptat ca la aceasta program sa apeleze in special clientiitraditionali.

Programe personalizate: pensiunea va pune la dispozitia companiilor posibilitatea de a organiza seminarii, sedinte de teambuilding sau programe detraining pentru angajati. Astfel, se vor crea conditii pentru a desfasura diverseactivitati in natura: ex: partide de vanatoare in special pentru grupurile organizatede turisti straini, focuri de tabara, gratare in aer liber,etc..

Camera dubla: 30 Euro/Zi

Cazare cu demipensiune : 60 Euro/ Zi/ camera( 2 pers)

Cazare cu pensiune completa: 80 Euro/ Zi/ cameraTarifele vor fi negociate in functie de numarul de persoane si numarul de

zile de cazare. Se vor acorda discount-uri la rezervări pentru perioadele din cursulsaptamanii. De asemenea, contractele incheiate prin intermediul Partenerilor vor fi negoviate separat in functie de raportul cerere oferta al pietei din momentulrespectiv, acordandu-se reduceri pe baza numarului de turisti si a numarului de

zile de ocupare.Totodata, se vor diferentia tarifele in functie de pachetul turistic solicitat,

seviciile complementare (serviciile de bar, serile rustice, mini excursiile in zona,organizarea de seminarii, serviciile de spalatorie) si vor fi tarifate separat in functiede cheltuielile pe care le implica acestea.

Preturile se incadreaza in marjele orientative de tarife recomandate de

ANTREC (www.pensiunituristice.com, www.antrec.ro siwww.ministerulturismului.ro).

21



Grad de ocupare maxim 100% = 10950 zile de cazarePreviziuni pe 5 ani:

Anul 1 - 34% = 3723 locuri de cazare ocupateAnul 2 - 38% = 4161 locuri de cazare ocupateAnul 3 - 40% = 4380 locuri de cazare ocupateAnul 4 - 42% = 4599 locuri de cazare ocupateAnul 5 - 44% = 4818 locuri de cazare ocupate

Pragul minim de ocupare : anul 1 -5 - 7,5 % = 821 locuri de cazare ocupate

5 . Concluzii

Avand in vedere faptul ca destinatia turistica Sibiu a fost declarata“Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007”, acest fapt presupune o atentiedeosebita asupra viitorului cultural, economic, tehnologic, demografic, social,politic al orasului si a regiunilor sale.

Este evident faptul ca, in urma implementarii acestui program, va crestesemnificativ gradul de interes al turistilor nationali, si nu in ultimul rind, interesulturistilor internationali fata de aceasta minunata destinatie turistica. Programuleste gândit astfel încât să promoveze cooperarea culturală al oraşului Sibiu printr-un program cultural cu dimensiuni şi semnificaţie europeană si să ofereoportunităţi pentru probleme de incluziune şi coeziune socială, educaţie, turismpatrimoniu şi regenerare urbană la toate nivelurile. Programul pune cultura în

22



centrul vieţii oraşului şi caută în ea inspiraţie pentru a conduce comunitatea spreviitor.

Prin realizarea acestui plan strategic de promovare a destinatiei turistice-Sibiu, pensiunea MIRA si-a propus sa relanseze produsul turistic enumerat maisus, si sa conceapa un pachet de servicii speciale.

Pensiunea MIRA spera sa isi atinga obiectivele de marketing, prinimplementarea programului de promovare a produsului turistic Sibiu, pentruaceasta se vor antrena fortele profesioniste de control si evaluare a programului,si anume echipa manageriala a pensiunii.

“Ne propunem ca, prin oferirea de servicii de calitate si fidelizarea clientilor, sa

se imbunatateasca gradul de vizibilitate a pensiunii, a Sibiulu si sa putem afirmaca am contribuit si noi la perfectionarea imaginii Romaniei pe plan extern.” Echipamanageriala, Pensiunea MIRA

Documents

Pensiunea Mira