UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Facultatea de Economie si Administrarea

Afacerilor

Profesor indrumator: Adriana Scriosteanu

Student:

Saceanu Delia

Specializ

area: Marketing

Anul III, grupa 2

CUPRINS

1. Prezentarea PENSIUNII DOINA SRL

3

1.1 Misiunea si obiectivele PENSIUNII DOINA S.R.L

4

2. Auditul de marketing

5

2.1 Analiza mediului extern

5

2.1.1 Mediul economic

5

2.1.2 Principalii clienţi

7

2.1.3 Concurenţa

7

2.1.4 Principalii parteneri

8

2.2 Analiza mediului intern

9

2

2.2.1 Resurse si activitati

9

3. Turismul in Sibiu

10

3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU

10

3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice SIBIU

14

4. Detaliile ofertei PENSIUNII DOINA

15

4.1. Analiza SWOT a PENSIUNII DOINA

16

4.2. Tarife si pachete oferite

19

5. Calculul eficientei economicea activitatilor turistifce

desfasurate 21

6. Concluzii

24

1. Prezentarea Pensiunii DOINA S.R.L.

3

Numele firmei: S.C. DOINA S.R.L

Pensiune turistica

Demipensiune

Locatie : Salistea, Str. Steaza nr. 16, Jud. Sibiu

Prin realizarea acestui proiect se doreste construirea si dotarea

unei pensiuni turistice care va oferi servicii de cazare in 7 camere,

gradul de confort fiind de 4 margarete.

Suprafaţa camerelor, amenajarea, dotările şi serviciile oferite

turiştilor vor fi in conformitate cu standardele acestei încadrări şi a

normelor metodologice de aplicare privind organizarea şi desfăşurarea

activităţilor de turism in România.

Fiecare camera va avea grup sanitar propriu. Spatiile construite

sunt separate pe functiuni respectiv: de odihna, bar, servirea

mesei/organizare de seminarii.

4

Spatii de cazare:

– Numar de camere / Paturi : 7 camere X 2 locuri = 14 locuri

– Numar de locuinte de vacanta / Paturi: o locuinta de vacanta cu

14 locuri.

SPATIILE PENTRU CAZARE SE VOR AFLA LA ETAJUL PENSIUNII SI VOR CONSTA IN:

Numar Suprafata utila

(m2)

Suprafata utila - Total

(m2)

Camere 7 14,25 213,75

Hol camera 7 2,50 37,50

Grup sanitar 7 2,75 41,25

In functie de preferinte, clientii vor putea opta pentru urmatoarele

pachete:

Cazare + bonus mic dejun inclus ( oferit din partea gazdelor)

Cazare + demipensiune;

Fiecare camera va fi dotata cu televizor, frigider, baie cu dus, apa calda permanent. Incalzire

centrala, dar sunt si sobe teracota cu lemne pentru cine doreste (rustic, romantic).

Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat pentru servire la

masa si bar cu 30 de locuri. Vor fi servite preparate specifice bucatariei

romanesti:; sarmalute in foi de varza cu mamaliguta si ardei iute,

placinta( cu branza, mere sau dovleac), ciorba de perisoare, bors de

peste, piftie de porc( doar in perioada Craciunului), saramura de peste,

tochitura cu mamaliguta, cozonac Specialitatea „Doina”, etc.

1.1 Misiunea si obiectivele PENSIUNII DOINA

5

Misiunea firmei

Pensiunea DOINA isi propune sa pomoveze in Romania turismul de

calitate care sa raspunda necesitatilor si exigentelor clientilor prin

servicii la cele mai ridicate standarde. Orientarea permanenta spre

client, calitatea si promptitudinea servirii vor face diferenta.

Pensiunea DOINA se axeaza in special pe segmental de

consumatori “ NON-CORPORATE”.

Obiectivele generale ale pensiunii DOINA SRL:

Atingerea gradului de ocupare de min. 70% din capacitatea

pensiunii pe intreg parcursul anului 2008;

Fidelizarea clientilor si cresterea numarului de turisti

internationali prin oferirea unor servicii de turism de o calitate

superioara, la nivelul standardelor internationale.

2. Auditul de marketing

2.1 Mediul extern

2.1.1 Mediul economic

    Sibiul a fost un puternic centru economic in aceasta parte a

Europei timp de sute de ani.

Primele bresle mestesugaresti s-au infiintat inca din sec.XIV cand

existau 19 bresle in care se practicau 25 de meserii.

Prima fabrica de tesaturi este documentata inca din 1787 iar in

1842 se deschide scoala de meserii.

In 1872 se da in folosinta prima linie de cale ferata care lega Sibiul

de Copsa Mica, urmata 20 de ani mai tarziu, in 1892, de Sibiu-Avrig iar

6

in 1897 de Sibiu-Vint si Sibiu-Turnu Rosu.

Din punct de vedere economic, subliniem faptul ca la 11 aprilie 1875 au

fost desfiintate breslele care în noile conditii capitaliste actionau ca o

frâna a dezvoltarii economice, în locul lor întemeindu-se cooperativele

patronilor meseriasi.

În 1878 existau 35 de asemenea cooperative în Sibiu, unele din ele

organizând si expozitii de produse.

Prima legatura telefonica din oras s-a dat in folosinta la 29

noiembrie 1885 si facea legatura intre primarie (situata in cladirea

actualului muzeu de istorie) si paznicul din turnul Bisericii Evanghelice.

Uzina electrica a luat fiinta la 16 decembrie 1896 la Sadu din

initiativa lui Carl Wolff, Sibiul fiind primul oras din Romania

iluminat cu curent electric si al 3-lea din Imperiul Austro-Ungar

dupa Viena si Budapesta, tramvaiul electric fiind introdus în oras în

anul 1905 la initiativa aceluiasi Carl Wolff fiind al 2-lea oras cu tramvai

electric dupa Viena.

La 7 noiembrie s-a introdus telefonul in oras.

Cererea de curent electric a dus la construirea unei noi

hidrocentrale de 2500 CP. In 1910, in Sibiu erau 78 de electromotoare

si la Cisnadie erau 38 de filaturi. Între 1840 si 1918, în Sibiu au

functionat 33 de întreprinderi cu caracter industrial, Sibiul fiind cel mai

puternic centru industrial al Transilvaniei.

Dintre acestea de remarcat uzinele Rieger, prima fabrica de masini

din Ardeal (1868), fabrica de arcuri si caroserii Iosif Datky, fabrica de

cântare Hess (1897), fabrica de incaltaminte (1921) si fabrica de

salamuri si mezeluri infiintata de Josef Theil in 1922 care fabrica

celebrul 'salam de Sibiu'

In 1948 comunistii incep nationalizarea, fabricile si uzinele sunt trecute

in patrimoniu statului. Fabrica Rieger devine Independenta, Hess devine

Balanta, Elastic devine UPAS, Theil devine Scandia, etc.

7

Dupa caderea comunismului, dupa o perioada de stagnare

economica, incepand cu 2000 se cunoaste o noua crestere economica

fapt determinant si de numarul tot mai mare d intreprinzatori straini

care au ales Sibiul ca loc de investitii.

Sibiul a revenit în 2003 - 2004 în competitia oraselor cu o mare

dinamica a dezvoltarii economice. Zona Industriala Vest a devenit un

magnet pentru firme interesate în a

cumpara terenuri în scopul construirii unor unitati de productie,

gazduind în aprilie 2004 nu mai putin de 15 dintre numele mari ale

industriei europene.

Valoarea totala a investitiilor straine pe care Zona Industriala Vest

le va aduce Sibiului în urmatorii ani va trece de 70 milioane euro.

Firma Continental Temic a cumparat 22,7 hectare de teren pentru

o investitie de 20 de milioane de euro. Continental este cel mai mare

investitor din România.

În paralel au fost atrase în Zona Industriala Vest firmele Bramac,

producator de sisteme de învelitori pentru acoperis, care planifica o

investitie de 6 milioane euro, apoi Gühring OHG, numarul 2 pe piata

europeana a producatorilor de scule aschietoare, cu o investitie

planificata de 5 milioane euro.

Intrucât terenurile din Zona Industriala Vest s-au epuizat, Primaria

Sibiu are în vedere posibilitatea crearii unei noi zone industriale.

  Aceste investitii vor ajuta la dezvoltarea orasului Sibiu; din

fondurile stranse, Primaria si Consiliul Local vor putea face investitii

pentru a pune in valoare frumusetile orasului si pentru a crea circuite

atractive pentru turisti.

Atragerea turistilor straini reprezinta un obiectiv din ce in ce mai

important.

În perioada 1988-2004 sosirile de turişti la frontieră au oscilat de

la 5,5 milioane în 1988, 6,5 milioane în 1990 şi 6,6 milioane în 2004 la

8

4,9 milioane în 1989 şi 4,8 milioane în 1998 şi 2002. Aceste oscilaţii nu

trebuie văzute ca având legătură directă cu turismul ci sunt datorate

mai degrabă influenţei unor factori de natură politică (un număr mic de

turişti străini în anul 1989 corespunzător relativei izolări a Românei pe

scena internaţională în perioada comunistă, iar în primul an după

revoluţie  s-a manifestat un interes deosebit pentru România care

scade treptat în perioada următoare, interes reflectat în numărul de

sosiri de turişti străini la frontieră).

Rămâne de remarcat punctul culminant în numărul de turişti

străini reprezentat de anul 2004 atunci când s-a înregistrat o creştere

cu mai mult de 1 milion a turiştilor străini în România, care în structură

s-a datorat aproape exclusiv creşterii similare a sosirilor de turişti din

Ungaria.

Analizând ţările de provenienţă ale  turiştilor străini sosiţi la

frontieră remarcăm faptul că ţările vecine deţin o pondere importantă

(71,5% din totalul sosirilor). Ungaria este de departe cel mai importantă

ţară emiţătoare de turişti pentru România (39,4%). O pondere relativ

importantă este deţinută şi de Republica Moldova cu 18,4%. Ponderi

mai mici au Bulgaria (5,7%), Ucraina (4,7%), Germania (4,5%), Italia

(3,5%) şi Serbia şi Muntenegru (3,3%).

 

2.1.2 Principalii clienţi :

Principalii clienţi ai pensiunii vor fi turiştii români sau străini aflaţi

în tranzit, în interes de serviciu sau în excursii turistice; iubitorii de

natura vor avea, astfel, posibilitatea petrecerii unor zile de odihna si

relaxare in mijlocul naturii imbinate cu traditiile si modul de viata al

localnicilor, avand totodata confortul la standardele unui turism de

calitate.

9

Pensiunea se adreseaza in egala masura consumatorilor romani

cat si straini; in categoria celor straini o pondere importanta se

considera a fi piata Ungariei, Austriei si Germaniei. Pensiunea isi

propune sa ofere servicii care vor face obiectul turismului intern şi

internaţional.

Oferta se adresează în principal persoanelor de vârstă medie sau

peste medie, cu familie, cu venituri medii sau mari.

2.1.3 Concurenţa

1. Concurenta directă

Principalii concurenti de pe piata interna sunt :

Pensiunea Salisteanca

Pensiunea Fulea

Pensiunea Miorita

2. Concurenţa indirectă

In ceea ce priveşte cazarea hoteliera :

S.C Continental SA Sibiu

S.C. Impăratul Romanilor SA Sibiu

In ceea ce priveste activitatea de restaurant:

Restaurant Hotel Continental

Restaurant Hotel Impăratul Romanilor

Restaurant Casa Ioana

2.1.4 Principalii parteneri

10

Pensiunea Doina a contactat si a inceput discutiile pentru incheierea

unor parteneriate cu urmatoarele societati in vederea atragerii de

clienti:

Gulet (unul dintre cei mai vechi turoperatori pe piata austrica

ofera operare si din Budapesta)

1-2-Fly (turoperator specializat in vacante pentru familii cu copii-

calatorie cu auto propriu sau cu avionul)

Discount Travel (turoperatorul ofera doar variante de oferte

speciale – last minute)

Terra Reisen Austria (turoperator specializat in vacantele cu

masina proprie, cel mai mare turoperator mondial pe Croatia)

2.2 Analiza mediului intern

2.2.1 Resurse si activitati

Organizare vacanţe

- Pensiunea DOINA in calitate de promoter al turismului intern

românesc oferă vacanţe de neuitat la preturi competitive.

- Pensiunea DOINA isi propune sa inaugureze un sistem de rezervari

on line vacanţe în România, sistem la care sunt conectate în prezent

peste 200 agenţii de turism din România care vând produsele acestora.

Organizarea de programe turistice în România pentru

turişti străini :

Pensiunea are o persoana cu pregatire de specialitate care se va

ocupa cu organizarea de programe turistice pentru turiştii romani si

straini. Se pot vizia:

11

Muzeul de arta Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din tara

si unul dintre primele din Europa (1817) ;

Tot in Sibiu se pot vizita obiectivele turistice din centrul vechi:

Turnul Olarilor, Turnul Pielarilor, Turnul Sfatului, Catedrala

Ortodoxa, Biserica Evanghelica.

Muzeul de icoane pe sticla de la Sibiel (5km) unic in tara. De aici

se poate face o drumetie la cetatea din Sibiel (sec XII).

Statiunea Paltinis in muntii Cibinului ,cea mai inalta statiune

montana din Romania (1442 m). Aici iarna se practica schiul.

Manastirea Foltea, pe dealul Cindrelului si la Poiana Soarelui.

12

3. Turismul in Sibiu

3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU

Date generale

Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin

si se situeaza la 45°47' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 24°05'

longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena), foarte aproape de

centrul geografic al Romaniei.Altitudinea fata de nivelul marii variaza

intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.

Populatia orasului este de 170000 locuitori.

Structura etnica a populatiei este urmatoarea: 95% Romani,

2% Maghiari, 1,6% Germani, 1,4% alte nationalitati

Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa. Protestantii si

catolicii reprezinta 4% din populatie.

25% din populatie are peste 50 ani iar 18% din populatie are

studii superioare.

Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov)

si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti).Sibiul este un important nod de

cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare

spre Germania si Italia.

13

Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente

termice datorate muntilor din vecinatate.

Temperatura medie anuala este de 8,9 ° Celsius. Recordurile de

temperatura inregistrate sunt de 37,6 ° Celsius (la Boita in 1949) si -

34,4 ° Celsius (la Sibiu in 1888).Iernile sunt ferite de viscole grele,

primaverile sunt frumoase, verile racuroase si toamnele tarzii. Media

anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in februarie

si maxime in iunie. Clima, relieful si structura solului sibian creeaza

conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Prin pozitia sa,

orasul se afla in zona padurilor de stejari si gorun.

Considerat drept unul dintre cele mai frumoase orase ale

Transilvaniei, Sibiul este un important centru regional in domeniile

administartiei, industriei si serviciilor.In ultimii ani orasul, care are in

prezent in jur de 185.000 locuitori, a inregistrat cea mai importanta

crestere economica din intrega regiune.

Desi zona Sibiului a fost locuita sporadic din epoca romana,

orasul a fost intemeiat in secolul XII de colonisti de origine germanica

veniti din regiunile vestice ale Rinului si s-a dezvoltat apoi ca un

important centru medieval.Evolutia sa in secolele XVII- XIX a

transformat Sibiul in cel mai important centru economic, social si

cultural al regiunii.Desi distrugerile celor doua razboie mondiale nu au

afectat Sibiul, acesta a avut de suferit in timpul regimului comunist,

cand lipsa de investitii in infrastructura a marcat orasul.

Reabilitarea centrului istoric, programele vaste de modernizare

urbana si revitalizarea industriilor si serviciilor din ultimii ani dau

Sibiului aspectul unui oras in plin proces de renastere.

14

Cultura in SIBIU

Sibiu/Hermannstadt este perceput ca fiind un oras al artei si

culturei putand fi considerat pe buna dreptate ca fiind capitala

culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului

cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine.

Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann,

Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi

vizitand diferite locuri din oras. Orasul ofera locuitorilor si celor care il

viziteaza o atmosfera unica si atractiva si le ofera posibilitatea de a

15

experimenta viata culturala a unui oras din Transilvania. Prima

societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au

concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann

Strauss.

Sibiu/Hermannstadt are o Filarmonica care sustine concerte

saptamanale de muzica clasica si care organizeaza de asemenea 3

festivaluri importante.

Sibiu/Hermannstadt are o istorie teatrala veche de doua secole

care se regaseste in cele doua teatre din prezent: Teatrul National Radu

Stanca si teatrul Gong. Ambele teatre prezinta spectacole atat in

Romana cat si in Germana.

Opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural

Judetean, Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich

Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul

Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie si

dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, Asociatia Artistilor si multe alte

asociatii sportive si culturale ofera un program bogat in evenimente.

Atractii

Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre

cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si

Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de

hectare.Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua

razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca

spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.

Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inmasurabila

valoare culturala cunoscuta sub numele de 'Marginimea Sibiului',

precum si statiunea Paltinis, muntii Fagaras de la Transfagarasan

pana la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai

16

mare masura la reputatia Sibiului de cea mai importanta destinatie

turistica din Romania.

'Marginimea Sibiului' sunt de fapt satele din jurul Sibiului, o

zona bogata si renumita pentru numeroasele “ salase oieresti” de unde

practicau transhumanta de la Volga si Crimeea pana in Albania.Turismul

rural, spre deosebire de alte forme de turism , se bazeaza pe

patrimoniul natural, folloric, architectural si gastronomic specific

fiecarei zone.In judetul Sibiu exista experienta in domeniul turismului

rural prin practicarea acestuia in comuna Sibiel, unde se afla si

binecunoscuta “Tabara de pictura pe sticla”.

Statiunea climaterica Paltinis, situata in centrul tariiin

peisajul pitoresc al M-tilor Cindrel, la doar 35 km de municipiul Sibiu, la

cea mai mare altitudine din tara (1450 m), este prima statiune

montana din Romania.Iarna, Paltinisul este gazda mai multor concursuri

de schi, alaturi de care “Serbarile Zapezii” constituie in fiecare an prilej

de sarbatoare si voie buna.

Statiunea balneara OCNA SIBIULUI este situata la

altitudinea de 410 m , pe valea paraului Visa.Atestata documentar inca

din 1263, asezarea este cunoscuta pentru exploatarea zacamintelor de

sare inca de pe vremea romanilor.Primile stabilimente balneare s-au

amenajat inca in jurul anului 1845.Pe locul salinelor parasite, s-au

format lacuri sarate ale caror proprietati curative atrag atat turisti

romani cat si si starini.Climatul moderat intercolinar, aerul bogat in

aerosoli, temperatura medie anuala 8 C.

Sibiul se prezinta turistilor cu 10 muzee si expozitii permanente, la

care se adauga numeroase expozitii si targuri periodice.

Dintre acestea, Muzeul Brukenthal nu este doar cel mai vechi

muzeu din Romania dar unul din cele mai frumoase din aceasta parte a

Europei. Construit intre anii 1778- 1788 pentru a-i servi baronului

Samuel von Brukenthal drept resedinta oficiala si a-i adaposti colectiile,

17

palatal este unul dintre cele mai insemnate monumente in stil baroc din

Romania. Deschis ca muzeu pentru public in anul 1817 are in

componenta sa: Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie

Naturala, Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Arme si Trofee de

Vanatoare si Casa Artelor. Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA

din Dumbrava Sibiului, este cel mai mare muzeu in aer liber din

Europa.

In 2005 au avut loc in Sibiu peste 20 de festivaluri si manifestari

cultural artistice, unele dintre acestea avand deja o reputatie

internationala, cum ar fi Festivalul International de Teatru,

Festivalul International de Jazz, Festivalul de folclor 'Cantecele

Munctilor', Festivalul Traditiilor Populare, Festivalul Medieval, etc.

SIBIU – capitala europeana in 2007

Sibiul a fost nominalizat drept Capitala Europeana a anului 2007.

Votul Consiliului de Ministri ai Culturii din UE a consfintit in data de 27

mai 2004 decizia 2004/654/CE CONFORM CAREIA Luxemburgul si Sibiul

vor fi, in parteneriat, cele doua capitale culturale ale anului 2007.

Nominalizarea drept Capitala Europeana a presupus crearea unui

program compus din evenimente culturale care, conform standardelor

institutiilor europene, trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

Calitate artistica deosebita

Reprezentativitate pentru orasul desemnat cat si pentru tara care

il gazduieste

Accesibilitate pentru un public mare european (turisti, vizitatori,

consumatori ai actului cultural)

Impact la nivel European

In 2007, Sibiul a prezentat un program bazat pe o oferta de

exceptie:

18

serie de evenimente creative, dinamice, pornind de la jocul

multitudinii populatiilor, culturilor si limbilor

Experiente unice

calduroasa primire turistica

Sarmul unui peisaj unic

Cultura in zeci de fatete: teatru, muzica , literature, picture, dans,

film, arhitectura, mestesuguri, arta contemporana, fotografie,

gastronomie

Un peisaj natural uimitor

Programul de manifestari din 2007 a reflectat profilul

pluricultural al orasului reflectat in motto-ul Un oras al culturii –

un oras al culturilor.

Evenimentele s-au gruptat in sapte sectiuni:

Un oras al culturii – un oras al culturilor

Cetatea in sarbatoare

Vocile Sibiului

EuROpa

Oras istoric – oras al artelor

Provocari pentru ochi si minte

Dincolo de frontiere

Caracterul specific al proiectului, precum si prioritatile

comunitatii pe termen mediu si lung s-au definit urmatoarele obiective

ale Programului Sibiu 2007:

1. Imbunatatirea vizibilitatii internationale a Sibiului

2. Dezvoltarea culturala pe termen lung a orasului

3. Atragerea vizitatorilor de pe plan national si international

4. Imbunatatirea sentimentului de mandrie locala si incredere

5. Cresterea audientei pentru actul cultural

6. Imbunatatirea coeziunii sociale si dezvoltarii comunitare

19

7. Imbunatatirea infrastucturii culturale si non-culturale

8. Promovarea cooperarii la nivel European

3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice Sibiu

Puncte tari Puncte slabe

- oras istoric cu un peisaj natural

uimitor, bogat in atractii turistice;

- produs turistic corespunzator

cerintelor ungarilor (plasarea intr-

un peisaj unic, posibilitate de

practicare a sporturilor de iarna,

oferta bogata de muzee, spectru

larg de manifestari culturale);

- accesibilitate usoara la muntii Carpati

si la obiectivele si monumentele

din regiune;

- oferta variata de turism: de la

peisajele montane ale Paltinisului

pina la salba de lacuri saate de la

Ocna Sibiului;

- o retea e restaurante cu o vasta oferta

gastronomica, atit cu specific local,

regional, cit si international

- amplasare in centrul Romaniei, ce

facilitaeaza accesul turistilor;

- Existenta unui aeroport international,

cu ruta directa spre Ungaria;

- Conectarea la reteaua soselelor si

- Infrastructura tehnica in orasul

vechi, ce necesita o

modernizare acuta (lipsa

strazilor pietonale, a

elementelor de iluminare a

cladirilor istorice);

- capacitatea hoteliera in special

cea din segmentele de pret

mijlociu, nu este suficient

reprezentata in oras pentru

necesitatile de cazare, care vor

creste odata cu dezvoltarea

economica a orasului;

- lipsa unui concept unitar de

dezvoltare a turismului pentru

Sibiu;

- oferta industriei hoteliere este

insuficiena cantitativ si calitativ;

- nu este cunoscut potentialul

turistic al orasului Sibiu si

suficient de mediatizat;

- lipsa aplicarii marketingului

turistic: punerea in valoare a

centrului istoric, reintroducerea

20

cailor ferate europene; statiunii Paltinis in circuitul

pietei locale, regionale,

nationale si internationale.

Oportunitati Amenintari

- posibilitatea atragerii de noi investitori

straini in Sibiu;

- cresterea notorietatii orasului Sibiu-

centru cultura European- in rindul

turistilor din tarile europene

dezvoltate, ca de exemplu Ungaria;

- realizarea unui proiect de dezvoltare

si modernizare a Sibiului, de catre

primaria Municipiului Sibiu, numit

“Ghidul de Dezvoltare” de evolutie a

orasului.

- dezvoltarea unor programe de

stimulare a turismului orientat

spre calitate, care ar putea

afecta mediul inconjurator;

- dezvoltarea unor programe

ecologice, care ar putea afecta

oferta de anumite tipuri de

produse turistice din regiunea

Sibiului.

- slaba imagine a Romaniei pe

plan extern;

4. Detaliile ofertei PENSIUNII DOINA

Oaspetii pensiunii DOINA vor beneficia de : cazare, masa, receptie

non stop, room – service, spalatorie, Internet, fax, ghid.

Gradul de confort al pensiunii realizate va fi de 4 margarete,

prin urmare suprafaţa camerelor, amenajarea, dotările si serviciile

oferite turiştilor vor fi in conformitate cu standardele acestei încadrări si

a normelor metodologice de aplicare privind organizarea si

desfăşurarea activităţilor de turism in România.

Servicii de cazare. Cazarea se va face in camere cu doua

paturi.,dotate cu televizor, aer conditionat, radio, frigider, telefon, grup

sanitar propriu (apa calda si rece).

21

Servicii de servire. Pensiunea va dispune de un spatiu special

amenajat pentru servire la masa si bar cu 30 de locuri.

Organizare de evenimente: Se vor putea organiza seminarii de

pregatire, intalniri profesionale si reuniuni de afaceri, partide de

vanatoare si pescuit.

Servicii speciale: Pensiunea va dispune de o mini spalatorie -

calcatorie, Internet, telefon, fax, televiziune prin cablu.

Pensiunea isi va promova oferta de servicii prin intermediul

partenerilor mentionati anterior dar si cu ajutorul persoanei ce are

pregatire de specialitate, responsabilul de Vanzari. Se vor pregati astfel:

pagina de INTERNET: www.pensiuneadoina.ro;

prin intermediul agentiilor partenere;

pliante de informare;

un panou ce va fi amplasat la intrarea in pensiune;

participarea la targuri de turism si prezenta in cataloage de profil.

In prima faza pagina de Internet, in care se va prezenta pensiunea,

oferta de servicii turistice oferite si la care se vor putea face rezervari

on line, sunt considerate ca fiind principalele mijloace de promovare

imediate. De asemenea, oferta de servicii turistice va fi transmisa si

site-urilor care promoveaza acest tip de activitati.

Odata cu inscrierea pensiunii in circuitul turistic de profil si

incheierea de contracte cu agentii de turism, se va trece la un tip de

promovare clasic in domeniul turismului si anume inscrierea in

cataloage si ghiduri de turism, editarea de brosuri si pliante de

prezentare, participari la targuri nationale si internationale de turism,

articole de prezentare in presa specializata in turism si afaceri.

Particularitatile prin care DOINA se deosebeste de ceilalti ofertanti sunt:

22

4.1. Analiza S.W.O.T a PENSIUNII DOINA

Puncte forte Puncte slabe

Reputatia Managerului pensiunii

DOINA Birocratie

Pensiunea cu dotarile tehnice si

specifice prevazute prin proiect va

asigura un confort pe care multe

din hotelurile din Sibiu nu-l ofera in

prezent

Costuri ridicate de pastrare a

standardelor propuse

Calitatea serviciior aliniate la

standardele internationalePret mai mare decit al concurentei

Gama de servicii oferite Sezonalitate

Personal calificat

Lipsa unui program de fidelizare a

clientelei

Eficienta activitatii

departamentului de marketing

Fidelitatea clientilor pensiunii

Oportunitati Amenintari

Intrarea pe piete externe

Intrarea altor pensiuni concurente

pe piata produsului turistic Sibiu

Revitalizarea unui produs turistic

Sibiu

Posibilitatea scaderii interesului

consumatorilor fata de produsele

turistice traditionale

Investitii masive in Sibiu

Intrarea unui concurent puternic

pe piata Ungariei

Posibilitate de intrare pe segmente

noi

Dezvoltarea slaba a infrastructurii

tehnice si a economiei regiunii

Sibiu

Dezvoltarea programului de Slaba imagine a Romaniei pe plan 23

promovare a Romaniei si a zonelor

sale turistice

extern

Tendinte de crestere a produsului

turistic Sibiu

Interesul turistilor din Ungaria cu

privire la regiunea turistica Sibiu

Perspectivele intrarii Romaniei in

UE

Pentru a surprinde atmosfera rurala a locului, spatiul va fi

amenajat special.

In curtea interioara a pensiunii va fi amenajat un mic magazin de

produse artizanale realizate de mestesugari din imprejurimi, care

vor fi oferite spre cumparare, ca marturii a petrecerii unei vacante

in zona.

masa se va axa in special pe preparate traditionale in zona. La

cerere se pot pregati si produse „speciale”. Toate legumele vor fi

din productia proprie a pensiunii tocmai din dorinta e a evita

produsele tratate chimic.

Intrucat zona Sibiului si in special cea in care este amplasata

pensiunea, desi nu presupune o activitate de tip sezonier, are si

perioade mai putin solicitate managerul Doina a conturat un pachet de

servicii de tratament adresat cu preponderenta persoanelor de varsta a

III a, la de un nivel de tarif mai scazut si accesibil acestui segment de

consumatori.

4.2. Tarife si pachete oferite.

24

Programe speciale pentru min 7 zile: acestea se vor oferi in

special prin intermediul Partenerilor DOINA dar nu numai. Se accepta

de asemnea si solicitarile directe ale turistilor. Prezenta in cataloagele

de specialitate va facilita promovarea acestui tip de pachet.

La cerere, se pot organiza, microcircuite personalizate pe durata

unui week-end, a cinci zile, a unei saptamini, etc. Aceste circuite vor

include cele mai pitoresti locuri din jurul satului si vor avea ca obiective

cadrul natural al zonei si observarea a culturii si traditiilor locului. Pretul

tuturor acestor activitatii este negociabil, in functie de marimea

grupului, durata deplasarii, mijlocul de transport ales. Pentru toate

aceste activitati se ofera optional serviciul specializat de ghid.

Programe speciale de sfarsit de saptamana care se

adreseaza in special clientilor ce vor sa evadeze din agitatia orasului si

sa uite de problemele din timpul saptamanii. Este de asteptat ca la

aceasta program sa apeleze in special clientii traditionali.

Programe personalizate: pensiunea va pune la dispozitia

companiilor posibilitatea de a organiza seminarii, sedinte de

teambuilding sau programe de training pentru angajati. Astfel, se vor

crea conditii pentru a desfasura diverse activitati in natura: ex: partide

de vanatoare in special pentru grupurile organizate de turisti straini,

focuri de tabara, gratare in aer liber,etc..

Camera dubla: 160 Ron/Zi

Tarife pentru servirea mesei: -mic dejun 30 Ron/persoana

-pranz 45 Ron/persoana

-cina 35 Ron/persoana

Tarifele vor fi negociate in functie de numarul de persoane si

numarul de zile de cazare. Se vor acorda discount-uri la rezervări

pentru perioadele din cursul saptamanii. De asemenea, contractele

incheiate prin intermediul Partenerilor vor fi negociate separat in

25

functie de raportul cerere oferta al pietei din momentul respectiv,

acordandu-se reduceri pe baza numarului de turisti si a numarului de

zile de ocupare.

Totodata, se vor diferentia tarifele in functie de pachetul turistic

solicitat, seviciile complementare (serviciile de bar, serile rustice, mini

excursiile in zona, organizarea de seminarii, serviciile de spalatorie) si

vor fi tarifate separat in functie de cheltuielile pe care le implica

acestea.

Preturile se incadreaza in marjele orientative de tarife

recomandate de ANTREC (www.pensiunituristice.com, www.antrec.ro si

www.ministerulturismului.ro).

5. Calculul eficientei economicea activitatilor turistifce

desfasurate

Investitii necesare pentru amenajarea camerei de oaspeti cu posibilitatea serviirii mesei (7 camere)Investitii – amenajari, dotari

Natura investitiei Anul Cost Amortismente durata(ani)

Amortismentevaloare

* constructii 2004 73.500 20 3675

* amenajari 2005 42.000 10 4200

* finisari 2006 21.000 5 4200

26

* mobilier 2007 35.000 10 3500

* echipament 2008 38.500 5 7700

TOTAL 210.000

23.275

Investitie pe camera:4****: 30.000 Ron x 7 camere

Valoarea totala a investitiei=7 x 30.000=210.000 Ron

35% din valoarea totala a investitiei reprezinta valoarea constructiei: 35/100 x 210.000=73.500 Ron a costat constructia

Amenajari: 6000 Ron/camera => 7 x 6000=42.000 Ron

Finisari: 3000 Ron/camera => 7 x 3000=21.000 Ron

Mobilier: 5000 Ron/ camera => 7 x 50.000=35.000 Ron

Echipament: 5500 Ron/ camera => 7 x 5500=38.500 Ron

Amortismente:

Constructii –73.500/20=3675 Mobilier – 35.000/10=3500

Amenajari – 42.000/10=4200 Echipament – 38.500/5= 7700

Finisari – 21.000/5=4200

Finantari

Autofinantare 68.000Subventii 42.000Imprumuturi 100.000Total 210.000

Subventiile reprezinta 20% din valoarea totala a investitiei => 20/100 x 210.000=42.000

Rambursari anuale

27

Rata 20.000Dobanda 24.000Total 44.000

Perioada de rambursare: 5 ani100.000/5=20.000/an20.000/12=1666,6/luna reprezinta rata.Dobanda este de 20%/luna => 0,20 x 1666,6=333,321666,6+333,32=1999,92 aprox. 2000 Ron/luna2000 x 12=24.000 Ron/an Venituri

Inchiriere camere 104.160Servirea mesei 45.080Total 149.240

Inchiriere camereCamera dubla: 160 Ron/zi7 camere duble => 14 persoane/ziInchiriere in lunile iulie(31 zile), august(31 zile) si decembrie(31 zile) => 93 zile/an93 zile x 160 Ron x 7 camere=104.160 Ron/an

Servirea meseiFiind demipensiune micul dejun este inclus in pret si consideram ca jumatate din oaspeti doresc sa serveasca pranzul si cealalta jumatate cina.Mic dejun: 14 persx 93 zile x 30 Ron=39.060 inclus in pretPranz: 7 pers x 93 zile x 45 Ron=29.295Cina: 7 perx x 93 zile x 35 Ron=22.785Total: 45.080

La acestea se adauga venituri din vanzarea suvenirurilor la magazin: 4000/anTOTAL: 149.240 + 4000=153.240 Ron

INDICATORII CAPACITATII DE CAZARE

Numar de nopti-total (3 luni/an)-pe camera

93 de nopti7 camere x 93 nopti=651

28

Pret de comercializare/noapte

160 Ron x 7 camere= 1120 Ron

CHELTUIELI DE FUNCTIONARE

a) Cheltuieli fixe – totalCotizatii,promovare,publicitateCheltuieli de gestiune (telefon,curierat)Transport, deplasariImpozite pamant, cladiriTaxeAsigurari

300 Ron600Ron

800 Ron1800 Ron1000 Ron 1500 Ron

b) Cheltuieli variabileAlimentatie

-mic dejun -pranz -cina Costuri cu personalul Consum utilitati (apa, gaz, energie electrica si termica) Costuri de intretinere

930 Ron1860 Ron930 Ron26.100 Ron2000 Ron

2000 Ron

TOTAL CHELTUIELI ( a + b) = 6000+33.820=39.820 RonCheltuieli variabileAlimentatie Mic dejun: 10 Ron x 93 zile=930 RonPranz: 20 Ron x 93 zile=1860 RonCina: 10 Ron x 93 zile=930RonCosturi cu personalulPersonal calificat-salarii oferite: un manager ( 2000 Ron), 1 contabil (1000 Ron), 1 ghid turistic (1000 Ron), 1 bucatar (900 Ron), 2 chelneri (700 Ron x 2=1400 Ron), 2 cameriste (600 Ron x 2=1200Ron),1 spalator haine (600 Ron),1 vanzator magazin suveniruri (600 Ron)Total anual: 3luni x (2000+1000+1000+900+1400+1200+600+600)=3 x 8700=26.100 Ron

29

REZULTATE

VenituriCheltuieliProfit brut:-din activitate-pe cameraProfit netVenit net disponibil

153.24039.820

153.240-39.820=113.420113.420/7 camere=16202,8590.04561.735

Profitul net=Profitul brut - Amortismente= 113.420-23.375=90.045Venit net disponibil=Profit net-(rambursari/an+taxe+impozite+asigurari)=90.045-(24.000+1000+1800+1500)=90.045-28.300=61.735

INDICATORI DE EFICIENTA

Pragul de rentabilitate-nr. noptiRentabilitatea economicaTermenul de recuperare a investiei ( ani)

0,413%145,85%2

Prag rentabilitate=Cheltuieli fixe/Pret variabil-Cheltuieli variabilePret variabil=93 x 160=14.880Chelt. variabile=33.820/93=363,65Prag rentabilitate=6000/14.880-363,65=0,413%Rentabilitate ec=Profit net x 100/Venit net=9.004.500/61.735=145,85%Termen de recuperare a investitiei=Investitia totala/Profit brut=1,85 aprox 2 ani

6. Concluzii

Avand in vedere faptul ca destinatia turistica Sibiu a fost

declarata “Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007”, acest fapt

30

presupune o atentie deosebita asupra viitorului cultural, economic,

tehnologic, demografic, social, politic al orasului si a regiunilor sale.

Este evident faptul ca, in urma implementarii acestui program,

va creste semnificativ gradul de interes al turistilor nationali, si nu in

ultimul rind, interesul turistilor internationali fata de aceasta minunata

destinatie turistica. Programul este gândit astfel încât să promoveze

cooperarea culturală al oraşului Sibiu printr-un program cultural cu

dimensiuni şi semnificaţie europeană si să ofere oportunităţi pentru

probleme de incluziune şi coeziune socială, educaţie, turism patrimoniu

şi regenerare urbană la toate nivelurile. Programul pune cultura în

centrul vieţii oraşului şi caută în ea inspiraţie pentru a conduce

comunitatea spre viitor.

Prin realizarea acestui plan strategic de promovare a destinatiei

turistice-Sibiu, pensiunea MIRA si-a propus sa relanseze produsul

turistic enumerat mai sus, si sa conceapa un pachet de servicii speciale.

Pensiunea DOINA spera sa isi atinga obiectivele de marketing,

prin implementarea programului de promovare a produsului turistic

Sibiu, pentru aceasta se vor antrena fortele profesioniste de control si

evaluare a programului, si anume echipa manageriala a pensiunii.

“Ne propunem ca, prin oferirea de servicii de calitate si

fidelizarea clientilor, sa se imbunatateasca gradul de vizibilitate a

pensiunii, a Sibiulu si sa putem afirma ca am contribuit si noi la

perfectionarea imaginii Romaniei pe plan extern.” Echipa manageriala,

Pensiunea DOINA.

Reclama

Pentru un concediu relaxant unde aveti ocazia sa va reincarcati

bateriile va asteptam cu drag la Pensiunea Doina ****din zona Sibiu

unde calitatea este la ea acasa. Pensiunea dispune de camere duble

dotate cu televizor, aer conditionat, radio, frigider, telefon, grup sanitar

propriu (apa calda si rece) care va asigura tot confortul necesar. Pret

31

160 Ron/noapte. Detalii pe pagina de internet

www.pensiuneadoina.ro sau persoana de contact manager Ion

Popescu – 0727360363. Va dorim un sejur placut!

32