Pe urmele Basarabiei - Romulus Cioflec - urmele...¢  2019-10-10¢  caii lor slibili, la refacere. Polcurile

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Pe urmele Basarabiei - Romulus Cioflec - urmele...¢  2019-10-10¢  caii lor...

  • - "ROMULUS CIOFLEC

    BASARABIEI o

    ' Edige ingrijitir studiu introd,uctiv, .rorrologi", note gi comentarii, iconografie de lurrrinifa 9pBNPA

    :..

    iirxlt{4 i .:1: r,iiifx: it,.l'r:

  • ; r:fi '

    C.U"PRINS'

    3

    15

    19

    ,,Treaba pimintului" qi alte pricini de discordie si dezacord intre moldovenii revolu{iei.

    Din carnet.... 96 Curs nou 118 Cei dintdi cizu{i............ t46

    CAUTAND iNtAnAr $r CAUTAND INATNTE (text inedit).... 156 SCRISORI CATRE GARABET IBRAILEANU............................... 177

    ANEXA

    Romulus Cioflec. Lucrul invdldtorilor tn afard de ;coa1d................. lB7

    Alexis Nour. ,,Pe urmele Basarabiei. Note gi impresii din revolulia ruseasci de Romulus Cioflec'l Ed. Cultura RomAneascd, 1928............... 190 Vasile Harea. ,,Romulus Cioflec. Pe urmele Basarabiei. Note gi impresii din revolulia ruseascf', Ed. Cultura Romdneasci, Bucuregti...... l9l

    NOTE $r COMBNTARrr................ t94 ICONOGRAFIE................ t99

    20

    x'.&,

    'idl.

    ffi

    . '. -. :.Glasuri strdirre 9i graiul de departe Badea'Ion,9! revoi;liu. *"rro*chinigtii...-...,, . *i---, .,ir;-;',,-r,..:,.,.

  • PE URMETE BASARABIEI Note qi impresii din revolufia ruseasci

    PE DRUMURI FARA LUMINI$

    Timpurie Ei pe furiE, se nipustise atunci cea dintdi iarni tre- citoare asupra munlilor gi giulgiul ei se l[sase pAni spre Siret; dar curAnd se trisese pe inillimi sub ocrotirea vdnturilor tari qi agtepta acolo, albi, si-i vie toiul... Ci, jos pe vii, repede se intor- sese iarigi toamna: uscati, lungi, cu funigei cildtori - cu livezi, crdnguri gi codri ruginifi... Sta aga, parci invegniciti, cu cerul ei gol - iar pe viile cu umbra copacilor ciuruiti de brumi, se tot scurgeau de sub creste cetele noastre impufinate, cu cdrulele, cu caii lor slibili, la refacere.

    Polcurile sure ale larului le luau acum locul, incheind la Tro- tug linia trasi de la Baltica. Li se simfea apropierea rece de mun-

    lii Vrancei. Se agezari atrdgaz in jumitatea de lot, la care rArvne- au atAta si pe care o scipaseri cu un veac inainte. Venite cu iarna gi cu nopfile lungi si reci, polcurile impiritegti se inghesuiau mereu pe viile munlilor. Iar iniuntrul girii se tot trigeau cdLrule de-ale noastre 9i camioane-automobile cu rinili pe drumurile triste ale toamnei firl sfArgit, ale cdmpului dezgolit, pe ldngi ciminurile infiorate de tunetul rizboiului, de vestirea iernii qi de pacea singuritilii.

    Coboram in seara aceea de iarnl tomnatecd' - scoboram pe vale, la Onegti la gard,, intr-un car cu fAn de-a lungul pidu- rii de brad. Unul cilare mAnl ticut inaintagii, altul, cu capela ugor ldsati inapoi, indemna de sus. Parci da si lege un cAntec. I se inibugea intr-un oftat un fel de exclama(ie de nepisare, de sill stdpdnitd., grea:,,Hee!"... Din viglunile cele mai de sus ale muntelui, unde de dimineall iar se micinau oameni, rdsufla- rea grea a pimdntului venea dupi noi in ribufniri surde... $i mai inainte de a se fi putut aduna intunericul din adiposturi, se ridicase atunci plini de taini luna de dincolo de culme gi

    printre crestele incremenite, negre, ale brazilor ne arita calea. l)in vreme in vreme, ne ocoliseri gi ne mai ocoleau automobile sanitare cu perdelele incheiate, pe care uneori le mai smucea vintul in goani, de se vedeau in fugl legituri inroqite si urmi tlc chemdri pe fe!e... ii coborau jos la stafie, la trenurile lungi tlc marfd, ca si-i ducd in jos gi si-i imparti pe la spitale gi pe lir cimitire...

    O siptimAnd incheiati stribitui pAni la Iagi drumul cotit prin Mirigegti gi pe BArlad in sus, pe linii blocate, proaspit in- r.iipezite de iarna grea ce ne gi ajunsese din urmi; ficdnd ab- slractie de no(iunea de timp iegiti din uz la CFR, mi tAram prin giri siricite qi indelung ospitaliere in vagoane de marfi, rlc clasi, chiar pe acoperige, printre oameni mai tari gi mai slabi rlccdt mine, ce se luptau pentru loc, tremurau de frig, se sfideau ori, tlcufi, igi sugrumau in ochi foamea. Dimpotrivd, soseau t rcnurile lungi cu marfi gi trenurile incircate cu oameni: cu soldali ori cu biietani gi bitrAni cu traiste in gAt gi cu ochi bui- rrraci, mAnati din urmi de jandarmii lor dolofani la sipat tran- 1t'c. Din vagoanele descoperite gi din ugile celorlalte vagoane, ei t iitau muti la forfota gizarvadin stalie. in gara Adjud, ei stiteau t'iorchine, vagon lAngi vagon, iar de pe un tampon cAnta un briietan cu glasu-i jumdtate copiliresc strdbitut de aleanul 9i olrida satelor, cdrora li se rechizitionaseri avutul, libertatea ;i viata. Cu vocea-i vibrdnd de amarul mult coplegitelor sate qi cu ot:hii in clddirea strlini a staliei, cAnta sub privirea celorlalli ( ilre cu sufletul iegit in fa!i, ingAndurali gi mu!i, binecuvAntea- zii c6.ntarea... Ea spune de pustiiri grele ale nebi'nuitei vijelii, de ( runte indurlri, de duioase chemiri ale celor de departe... Dar pt' intAia linie sosegte indatl un tren cu seminlii din indepir- lrrtul Risirit, tot pentru muncd: gi-i revarsi pe peron cu ochii rs(:oditori: oamenii cu coadd gi fdri coad6, ragi ori cu birbi spi- nirlice, ometei lali in spate Ei fdlcogi, cu glasuri de femei, infigu- rrr{i in oghealuri, in straie de panorami, cu ochi sfredelitori gi rtr{i. - Se reyarsi din vagoane pentru popasul niciodatd prevd- zut. Unii pe o clipi examineaz5, cu o cutezdtoare surprizi, pe t i ntiret gi trec mai departe inunddnd peronul gi lmprejurimile . tr articulaliile lor striine.

    2t

  • in slptdmina aceea, cAt finu drumul meu la Ia9i, Moldo- va deveni o lari de tot albi, rece gi f[ri indurare. Oamenii se sileau chiar si pari mai nepisitori gi mai brutali decAt le erafirea,pentru ca sd poati rdzbate pAnl la capit in trenurile sparte, intdrziate si reci, cu refugialii cei fdri destinalie, cu soldalii fird comandn gi firn pAine, cu femei, cu copii 9i baga- je sirace, in trenuri ce addstau indelung prin giri gi se tArau chinuitor. Tropiind cumplit ziua gi noaptea, cei inghesuili pe acoperige aveau simfdmAntul cd scurteazi vremea 9i calea in lupta lor aprigir gi neegali cu gerul. Cilitori ce-gi pirdsiseri pe o clipd locul ori nu putuserd cuceri unul, rimAneau prin gdri rbzemali de un stAlp, de un perete cu ochii c[scafi lacom dupi trenul ce se depirta. Dimineala se mai coborau degeralii nop!ii.

    in Vaslui schimb a doua oari trenul, dupi ce ofilerii ruqi, cu revolverul, m-au dat jos din vagon, gi sosesc a doua zi la Iagi...

    Iagiul cel de nerecunoscut! ZAmbea de imbulzeali ca la iar- maroc, ca la o mare expozilie gi forfotea, rAdea neplsitor pe strlzile-i centrale, cu bucitirii oficiale 9i cvasioficiale, cu se- dentarele-i pictate in mdtisuri 9i farduri, cu morga lui cinici de imprumut, cu vopsele gi monocluri din Capitali' Se vedea bine ci nu-i gedea lui aga. Dar aproape nu se mai vedea Iaqiul cel adevirat. Doar pe strizile lui lituralnice se strecoard spre bariere, din cealaltd lume de refugiali, care nepetrecute, pur- tAnd, unul peste altul, cite trei-patru sicrie lucrate sumar, din care atdrni picioare invinelite ale morfilor, dezbrdcali gi firi giulgiu, iar citre centrul animat, si din aceeagi lume de pribegi, nivilesc din toate plrlile pentru mili, luptAnd cu vigilenla poliliei, morfii de mAine ingrigafi de ger, umbre de oameni galbeni-vine1i, clitinindu-se fepeni, b6lbAind insistent din gurile inclegtate, cu gesturi comice, strigAnd, din toati pute- rea muti a ochilor, c[ nu vor si moari... Pe la ceasul 11 din zi, regulat trec coloane adAnci de rugi dupi mAncare, oldli- ind tacticos din piepturi voinice, cu cAte-o pAine subsuoari, s,i aruncAnd din belgug bra(ul slobod dupi pas, in semn de ne- discutati disciplini...

    RUSIA...

    Cum de mai bine de patru luni pierdusem orice contact cu oarneni in misuri si fie inifiali in rosturi gi taine ale rizboiului, tlupd ce aflai undeva, in marginea tArgului, adipostul pirinlilor ljungi acum la al treilea popas al zbuciumatei lor bejenii, pornii spre centru in ciutarea unui cunoscut.

    Cine oare dintre cunosculii 9i prietenii mei sd mai fie in Iagi ;i sd gtie multe?... in trecere prin strada Lipugneanu - umblati lirarte la acest ceas de refugialii fericili -, mi hotirAi si intru la Viala romdneascd, sdvid micar cum e cAnd nu este acolo nimic ;i nu se mai arati nimeni...

    Urcai scirile intunecoase gi colbuite din dosul tipografiei, stribitui gi coridorul lung, ingust de un om, iar la uga cea din Iund nu bitui... nu bitui, ci, simplu, apisai clanla, s[ mi incre- tlinlez ci e totul zdvordt, ori instrdinat, oamenii risipili gi ci am sii merg mai departe. Dar intrasem.... Intrasem dupi us,i, care s a dat iute inddrlt gi, deodati, mi-a deschis redacfia aproape in- treagi cu infifigarea ei noui gi tristi de rdzboi, cu firAmituri de piine pe masa de lucru, cu o sticli de lapte, aproape degarti, t'casci, lingurifi gi alte mizerii, iar in locul canapelei, un pat lAn- liir sobi, in care cineva zace... Omul chiar igi sdltase pulin capul ( r.l ochii surprinsi de aga intrare qi de aEa oaspe. E basarabeanul Alexis Nour, vechi cunoscut, acum imputinat qi palid... Pe inveli- lorre, pe podele, pe capitul de dincolo de firAmdturi al mesei se rrrrrnci intr-o prielnici risipi numere de gazete rusegti. in col1ul rlirr fala ugii acelagi dulap cu rafturile-i covdrgite de colecfii ale Viafii romdne;ti,iar in afard de dulap, doar fotografia-grup a co- lrrboratorilor ieqeni din anii de inceput ai revistei.

    Nu Etiu dacd l-am intrebat pe bolnav de... sdnitate. ,,Ce este in llrrsia, domnule?" il intreb zorlt, parc| binuind ceva; auzisem gi prcsupuneam si se fi stArnit ceva la rugi, dupi un aga pustiitor gi irlrsurd rdzboi. Nu-i didui rhgaz sd-mivorbeasci de suferinp lui.

    Nour tace cu ochii in tavan, unde se vede cd-i fine ocupali cea nriri mare parte din zi.Poate igi adun[ puterile, poate gAndurile. i rr