PDR 2007 27 ian final - mdlpl.ro · PDF fileUna din zonele in care predomina factorii favorizanti ai dezvoltarii este ... se inregistreaza un declin datorat imbatranirii accentuate

1

CUPRINS

PROFILUL SOCIO-ECONOMIC AL REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-EST…….…3

1. Prezentarea generală a Regiunii…………………………………………………………..…3 1.1. Cadrul geografic şi istoric ……………………………………………………………...….3 1.2. Organizare administrativă ………………………………………………………………....4

1.3 Caracteristici demografice generale .....................................................................................5 1.4. Resursele naturale ................................................................................................................6

2. Infrastructura în Regiunea Sud-Est …………………………………………………………8 2.1. Infrastructura de transport ………………………………………………………………...8 Coridoarele naŃionale si internaŃionale …………………………………………………..…...8 ReŃele regionale de drumuri ………………………………………………………………..….9 ReŃele regionale de cai ferate ………………………………………………………………...10 Transportul naval …………………………………………………………………………….11 Transportul aerian ………………………………………………………………………………..…..…………...11 2.2. Zonele libere ……………………………………………………………………………..12 2.3. TelecomunicaŃiile ………………………………………………………………………..13 2.4. Infrastructura de utilităŃi …………………………………………………………………14 2.5 Infrastructura de mediu si calitatea vieŃii …………………………………………………15

3. SituaŃia socio-economica......................................................................................................... 19 3.1 Analiza demografică ........................................................................................................... 19 3.2. Forta de muncă şi şomajul.................................................................................................. 22 3.3. Infrastructura de educaŃie şi socială ................................................................................... 27 3.4. AlŃi factori socio-economici............................................................................................... 29

4. Profilul afacerilor la nivel regional........................................................................................ 30 4.1. Trăsăturile cheie ale sectorului productiv .......................................................................... 30 4.2. Analiza activităŃii şi sectoarelor economice....................................................................... 33 4.3. Structura întreprinderilor.................................................................................................... 42 4.4. Sectorul IMM ..................................................................................................................... 44 5. Cercetare ştiinŃifică, dezvoltare tehnologică şi inovare (C.D.I) ............................................ 46 6. OportunităŃi egale.................................................................................................................. 49

ANALIZA SWOT A REGIUNII SUD – EST........................................................................... 51 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-EST...............55

Prioritatea 1: Dezvoltarea reŃelei de transport la nivel regional ……………….....……….….....58

Prioritatea 2: Crearea condiŃiilor favorabile dezvoltarii mediului investiŃional ...........................64

Prioritatea 3: Crearea condiŃiilor pentru o piaŃă a muncii flexibilă …………………....………..68

2

Prioritatea 4: Crearea de noi oportunităŃi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităŃii

vieŃii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicii de mediu

………………………………………………………...…………………………… …...............72

Prioritatea 5: Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănătate .................................. ......79

Prioritatea 6: Dezvoltarea sectorului educaŃiei …….....................................................................82

Prioritatea 7: Modernizarea economiei rurale ..............................................................................87

Prioritatea 8: Dezvoltare urbană durabilă .....................................................................................90

3

Profilul socio-economic al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est

1. Prezentarea generală a Regiunii 1.1. Cadrul geografic şi istoric Regiunea Sud-Est este situată in partea de sud-est a Romaniei si se invecinează la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia si Regiunea Bucuresti - Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina si Ńărmul Marii Negre. Acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafaŃa totală a Ńării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale Romaniei.

Regiunea Sud-Est aparŃine provinciei fizico-geografice a Europei răsăritene, subprovincia ponto-danubiană si are graniŃe naturale formate de raul Prut, fluviul Dunărea, precum si Marea Neagră. Aceasta regiune cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunarii, campia Bărăganului in centru si campia Covurluiului in nord, podişul Dobrogei in est si sud. În partea de nord a podişului Dobrogei se afla MunŃii Măcinului iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a CarpaŃilor de Curbură si a SubcarpaŃilor de Curbură. Totodata regiunea este străbătuta de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării si este marginită la est de intreg litoralul romanesc al Mării Negre (245 km).

În această regiune, clima este temperat-continentală cu ierni geroase în vest şi mai moderate în sud. Zona Campiei Romane are de regulă veri caniculare şi ierni blande. În partea de est, influenŃată de briza marină care amană răcirea sau încălzirea aerului, sunt toamne lungi şi primăveri tarzii.

De-a lungul timpului, geŃii, populaŃia majoritară a Dobrogei de Nord, au întreŃinut legături intense cu coloniştii (negustorii) eleni, stabiliŃi aici încă din sec.VII-VI î.Hr., cu sciŃii, celŃii, cu soldaŃii din legiunile romane şi cu misionarii de pretutindeni. De asemenea, această zonă a constituit drumul de trecere al grupurilor migratoare (bulgari, pecenegi, cumani, huni, slavi etc.) venite din est către Balcani, în căutarea de noi teritorii. După mai multe stăpaniri succesive (bizantină, bulgară, otomană), Dobrogea s-a unit în mod firesc cu Romania (1878).

Harta 1

REGIUNILE DE DEZVOLTARE DIN ROMANIA

4

1.2. Organizare administrativă Regiunea Sud-Est cuprinde 6 judeŃe: Brăila, Buzau, ConstanŃa, GalaŃi, Tulcea, Vrancea dupa cum se prezintă pe harta:

Harta 2

Mărimea fiecarui judeŃ este prezentată în urmatoarea figură Grafic nr.1

Mărimea judeŃelor Regiunii Sud-Est

Braila

13%

Buzau

17%

Constanta

20%Galati

12%

Tulcea

24%

Vrancea

14%

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureşti,– ediŃia 2006

5

Organizarea administrativ teritorială a Regiunii Sud-Est la 31 decembrie 2005

Tabel nr.1

Regiunea de dezvoltare JudeŃul

SuprafaŃa totală (km2)

Numărul oraşelor

şi municipiilor

din care: municipii

Numărul comunelor

Numărul satelor

Sud - Est 35762 35 11 354 1447 Brăila 4766 4 1 40 140 Buzău 6103 5 2 82 475

ConstanŃa 7071 12 3 58 188 GalaŃi 4466 4 2 60 180 Tulcea 8499 5 1 46 133

Vrancea 4857 5 2 68 331 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureşti,– ediŃia 2006

La nivelul fiecarui judeŃ structurile autoritatii locale sunt reprezentate de consilii judetene, consilii locale, municipale, oraşeneşti si comunale. LocalităŃile sunt structurate astfel: 11 municipii, 24 orase si 354 comune avand 1.447 sate. Cel mai mare municipiu este ConstanŃa cu o populaŃie (1 iulie 2005) de 306.332 locuitori, urmat de GalaŃi 298.366 locuitori, Brăila 218.744 locuitori, Buzău 136.624 locuitori, Focşani 101.083 locuitori si Tulcea cu 92.874 locuitori.

1.3. Caracteristici demografice generale Regiunea Sud-Est are o populatie de 2.846.379 locuitori la 1 iulie 2005, însemnand 13,16 % din populaŃia Ńării, cu o densitate de 79,6 loc/kmp, sub media pe Ńara care este de 90,7 loc/kmp. Densitatea cea mai mare este întalnita în judeŃul GalaŃi (138,9 loc/kmp) iar cea mai mică în judeŃul Tulcea (29,7 loc/kmp).

O comparaŃie a populaŃiei deŃinute de fiecare regiune este prezentată procentual în figura de mai jos:

Grafic nr.2

PopulaŃia regiunilor de dezvoltare din Romania la 1 iulie 2005 Total : 21.623.849 locuitori

17%

13%

15%

11%

9%

13%

12%

10%

Nord-Est

Sud-Est

Sud Muntenia

Sud-Vest Oltenia

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucuresti-Ilfov

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureşti,– ediŃia 2006

6

1.4. Resursele naturale Din perspectiva bogatiilor subsolului, regiunea dispune de petrol (zăcăminte de hidrocarburi de la Berca, Sărata – Monteoru, Paclele, Oprişeneşti, Ianca), gaze naturale in judetele Braila si Buzau si, de asemenea, in platforma continentala a Mării Negre. Alte resurse naturale ale regiunii sunt: granitul in MunŃii Măcinului, piatra de var in podişul Dobrogei, minereu de fier, pirita de cupru, sulfuri complexe de plumb si zinc, quart, granit, marmura si varietati de piatra de var, caolin, baritina din dealurile Tulcei, depozitele de loess, sarea in Buzau. O categorie aparte a bogaŃiilor de subsol o constituie apele sulfuroase, feruginoase, clorusodice (Brăila, Buzau, ConstanŃa). Platforma continentala a Mării Negre conŃine rezerve semnificative de minerale si hidrocarburi, exploatate cu echipamente de foraj marin, produse in Romania.Rezerve de hidrocarburi lichide si gazoase mai sunt si in judetele Braila, Vrancea si Galati. Singurul depozit de petrol la suprafaŃa din Europa se află in zonele Berca si Monteoru din judeŃul Buzău. Zone specifice ale regiunii

Avand in vedere un număr de indicatori de analiza, respectiv caracteristicele fizico-geografice, demografice, economice si de producŃie, infrastructura, locuinŃele si modul de locuire, echiparea tehnică a locuintelor, problemele sociale si ecologice, au fost identificate mai multe zone care prezinta caracteristici asemanatoare. Una din zonele in care predomina factorii favorizanti ai dezvoltarii este Dobrogea de Sud-Est. Pe de alta parte, sunt zonele Deltei Dunarii, Dobrogea Centrala si de Sud-Vest, Campia Baraganului, zona Subcarpatilor de curbura si a Moldovei de Sud, care in ciuda potentialului ridicat de dezvoltare, raman totusi nedezvoltate. Regiunea dispune de numeroase statiuni balneoclimaterice asezate in vecinatatea unor lacuri cu proprietati curative (Lacu Sărat in judeŃul Brăila, Balta Alba in judetul Buzau). O atractie speciala a regiunii sunt siturile cultural-istorice si arheologice precum si manastiri cu valoare etnografica speciala. O alta particularitate a regiunii este prezenta celor mai renumite podgorii si centre de productie a vinului din Romania, acestea gasindu-se in toate judetele regiunii. Zona Campiei Baraganului, in care se includ suprafete din judetele Buzau, Braila si Vrancea, este caracterizata din punct de vedere fizico-geografic de o seismicitate foarte ridicata, precipitatii reduse, risc de inundatii, potential forestier scazut. Demografic, se inregistreaza un declin datorat imbatranirii accentuate a populatiei si se observa o tendinta continua de scadere a numarului de locuitori. Indicii de natalitate au valori medii si sub medii. Totusi, se poate spune ca exista posibilitati de innoire si sporire a fortei de munca mature. Exista o slaba reprezentare a sectorului zootehnic, iar activitatile industriale sunt foarte slab reprezentate. Atractivitatea turistica este limitata iar ponderea activitatilor neagricole este redusa. Element pozitiv poate fi faptul ca terenul arabil are o pondere ridicata din totalul terenului agricol. In acest spatiu predomina locuintele realizate din materiale nedurabile. Exista un grad slab de echipare a locuintelor cu instalatii de apa, racordarea limitata la reteaua telefonica. Dobrogea de Nord acoperită în exclusivitate de JudeŃul Tulcea este o zonă specială datorită, în primul rând, condiŃiilor fizico - geografice şi anume Delta Dunării – declarată în 1990 rezervaŃie a mediului înconjurător, ecologică şi a păsărilor fiind sub protecŃie UNESCO şi MunŃii Măcinului – Parc NaŃional, pentru conservarea speciilor rare, de floră şi faună specifice intersecŃiei arealelor mediteranean, balcanic, caucazian. RezervaŃia Biosferei cuprinde 5.800 km2, reprezentand 53% din suprafata judetului de 8.498,8 km2 iar parcul naŃional se întinde pe o suprafaŃă de 11.321 ha reprezentand singura arie protejată

7

din România unde pădurile de stepă sud-mediteraneene şi balcanice sunt prezente împreună şi se află într-o stare bună de conservare. Caracteristicile demografice arata ca densitatea populatiei in acest spatiu este foarte redusa si se inregistreaza un declin demografic accentuat. În zonele naturale protejate, activităŃile economice sunt permise numai în anumite zone şi în anumite condiŃii, fapt care a determinat ca activităŃile industriale să fie slab reprezentate, remarcându-se şi o pondere redusă a terenului agricol aflat în proprietate privată, comparativ cu alte zone ale regiunii. În aceste condiŃii activităŃile economice preponderente s-au axat pe exploatarea de resurse naturale, turism şi activităŃi tradiŃionale în concordanŃă cu principiile dezvoltării durabile. În Dobrogea de Sud-Est, din punct de vedere demografic, predomina comunele cu talie medie si mare, densitatea populatiei in zona rurala fiind ridicata. Se inregistreaza o stabilitate demografica si chiar o usoara crestere. Aspectul economic este caracterizat printr-un grad foarte mare de atractivitate turistica, dimensiuni relativ mari ale exploatatiilor agricole individuale, ponderea ridicata a terenului arabil in total agricol, posibilitati de cooperare cu centrele urbane, forta de munca calificata si o pondere ridicata a activitatilor neagricole. Se constata fenomenul de poluare a plajelor datorat in special navelor din apropierea litoralului, solurile sunt moderat degradate datorita folosirii pesticidelor. Dobrogea Centrală si de Sud-Vest prezinta precipitatii reduse. In acest spatiu exista rezervatii si monumente ale naturii, precum si resurse complexe. Densitatea populatiei este redusa si predomina comunele care inregistreaza un declin accentuat al populatiei.

Delta Dunării si aria mai larga a judetului Tulcea reprezinta o zona speciala datorita in primul rand conditiilor fizico-geografice. Caracteristicile demografice arata ca densitatea populatiei in acest spatiu este redusă si se inregistreaza un declin demografic accentuat. Activitatile industriale sunt foarte slab reprezentate si se remarca o pondere redusa a terenului agricol aflat in proprietate privata in comparatie cu alte zone ale regiunii. Consecinta acestei situatii este gradul de ocupare foarte redus al populatiei. Ca elemente pozitive pot fi menŃionate potenŃialul forestier ridicat si gradul foarte mare de atractivitate pentru turismul de agrement, itinerant, ştiinŃific în Delta Dunării dar şi prin diversitatea si biotopurile unice, monumentele istorice si religioase (in special triunghiul celor trei manastiri aflate in nordul judetului: Celic-Dere, Cocos-Niculitel, Saon si Bazilica paleo-crestina situata in satul Niculitel, cetăŃi romane italieneşti, bizantine Troesmis, Arrubium, Dinogetia, Noviodonum, Halmyris, Arganum, Enisala). Zona Moldovei de Sud, care cuprinde parti din judetele Galati si Vrancea se caracterizeaza prin alunecari de teren frecvente, risc de inundatii si seismicitate ridicata. Procentul de alimentare cu apa a populatiei in sistem centralizat este redus. Accesul direct la reteaua majora rutiera si feroviara este dificil in majoritatea comunelor. Din punct de vedere social se inregistreaza un nivel ridicat al mortalitatii infantile si o oferta precara de asistenta sanitara. Zona SubcarpaŃilor de Curbură, ce cuprinde arii din judetele Vrancea si Buzau este o zona cu seismicitate ridicata, zona montana reprezentand circa 50 % din suprafata. Se inregistreaza frecvent alunecari de teren. Ca elemente fizico-geografice pot fi mentionate numeroasele rezervatii si monumente ale naturii precum si complexitatea mare de resurse ale naturii.

8

Din punct de vedere demografic, se inregistreza un declin datorat imbatranirii populatiei si a tendintei continue de scadere a numarului de locuitori. În aceasta regiune se inregistreaza o pondere ridicata a activitatilor neagricole, iar terenul agricol se afla cu preponderenta in proprietate privata, fapt ce constituie premise pozitive in dezvoltarea economica locala. Din punct de vedere ecologic, zona este caracterizata prin existenta padurilor pe suprafete intinse, ceea ce contribuie la mentinerea unui echilibru pe termen lung, conditionat de altfel de explotarea rationala a resurselor forestiere. Agricultura domina ca activitate principala, avand o pondere de aprox. 33,2 % din totalul populatiei ocupate, dar sunt o serie de factori care determina randamente agricole slabe: noua clasa de proprietari funciari detine suprafete mici de teren, nu dispune de utilaje tehnologice moderne.

2. Infrastructura în Regiunea Sud-Est 2.1. Infrastructura de transport

Coridoarele naŃionale si internaŃionale

Regiunea este străbătută de importante coridoare de transport care asigură legătura centrelor urbane cu capitala Ńării. Principalele căi rutiere si de cale ferată sunt: pe direcŃia est-vest Bucureşti – ConstanŃa şi Bucureşti-Brăila-GalaŃi si Bucureşti-Buzău-Focşani (fie prin Ploiesti, fie prin Urziceni), care se continuă spre nord, acestea asigurand legătura intre principalele oraşe ale regiunii.

Romania este traversată de coridoarele IV (Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Arad-Bucuresti-Constanta-Istanbul-Salonic), VII (Dunărea, cu braŃul Sulina si Canalul Dunăre-Marea Neagră) si IX(Helsinki-St.Petersburg-Moscova-Pskov-Kiev-Ljubasevka-Chişinău-Bucureşti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis). Harta 3 Unele drumurile naŃionale continuă mari artere rutiere europene (codificate cu initiala E): - E60, care strabate Franta, Austria, Slovacia, Ungaria, intra in tara prin Oradea, strabate Regiunea de la vest la est si se opreste la Constanta; - E85, care strabate Grecia, Bulgaria, intra in tara prin Giurgiu, strabate partea de nord-vest a Regiunii trecand prin Buzau si Focsani; - E87, care strabate Turcia, Bulgaria, intra in tara prin Vama Veche, strabate Dobrogea de la sud la nord, trecand prin Constanta si se opreste la Tulcea;

9

- E70, care strabate Spania, Franta, Italia, Croatia, Serbia, intra in tara prin Stamora Moravita si strabate Regiunea de la vest la est ajungand la Constanta; - E581, care strabate partea de nord a Regiunii pe linia Galati-Tecuci.

Harta 4 ReŃeaua de drumuri naŃionale si internaŃionale din Romania

In vederea imbunatatirii accesului si a fluidizarii traficului dintre regiune si tarile cu care aceasta se invecineaza, se pot dezvolta o serie de proiecte de cooperare transfrontaliera intre Regiunea de Dezvoltare Sud-Est si regiuni invecinate din Ucraina, Republica Moldova si Bulgaria, proiecte care vizeaza in special infrastructura de acces si care au ca obiectiv final dezvoltarea durabila a regiunilor in ansamblul lor. ReŃele regionale de drumuri În anul 2005, lungimea totala a retelei de drumuri publice din Romania a fost de 79.904 km, distributia fiind relativ uniforma pe intreg teritoriul tarii. Reteaua de drumuri a regiunii si densitatea retelei in regiune si in fiecare judet al regiunii, impreuna cu principalele caracteristici ale conditiilor acestora sunt prezentate in urmatorul tabel:

Drumurile publice la 31 decembrie 2005 la nivel naŃional si regional

Tabel nr. 2 - km - Drumuri

publice-total Din care

modernizate Cu imbrăcăminŃi

uşoare rutiere Densitatea drumurilor publice pe 100 km² de

teritoriu Total 79.904 21.148 20.915 33,5 Regiunea Sud-Est 10.856 2.108 4.016 30,4 Brăila 1.187 280 533 24,9 Buzău 2.646 334 883 43,4 ConstanŃa 2.324 523 899 32,9 GalaŃi 1.463 285 669 32,8 Tulcea 1.318 339 448 15,5 Vrancea 1.918 347 584 39,5

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureşti– ediŃia 2006

10

Lungimea drumurilor publice din regiune era în anul 2005 de 10.856 km, ceea ce situeaza regiunea pe locul IV la nivel naŃional; din totalul drumurilor publice regionale erau modernizate numai 19,4 %, regiunea ocupand ultimul loc la nivel naŃional. Indicatorul foarte scăzut pentru judeŃul Tulcea nu este relevant pentru un judeŃ din a cărui suprafaŃă aproape jumătate o reprezinta Delta Dunării.

La nivel regional problemele intampinate de reŃeaua de drumuri sunt: calitatea slabă a drumurilor, sistemul deficitar de iluminare si marcare stradală. SituaŃia drumurilor in mediul rural este critică, majoritatea localităŃilor rurale neavand drumuri pietruite sau asfaltate. ReŃele regionale de cai ferate În anul 2005, reŃeaua de căi ferate din Romania avea 10.948 km de linii în exploatare, din care 1.750 km în Regiunea Sud-Est, conform tabelului de mai jos:

Liniile de cale ferată în exploatare la 31 decembrie 2005 la nivel national si regional

Tabel nr.3 - km -

Total Din care electrificate

Densitatea liniilor pe 1.000 km²

Total la nivel naŃional 10.948 3.999 45,9 Regiunea Sud-Est 1.750 477 48,9 Brăila 174 124 36,5 Buzău 252 113 41,3 ConstanŃa 735 79 103,9 GalaŃi 317 63 71,0 Tulcea 108 - 12,7 Vrancea 164 98 33,8


Liniile de cale ferată in exploatare la nivel regional la sfarşitul anului 2005, însumau 1.750 km, ceea ce situeaza regiunea pe locul II la nivel naŃional şi pe locul IV din punct de vedere al densităŃii liniilor la 1.000 km. Doar 477 km de linie ferată sunt electrificate, regiunea aflandu-se din acest punct de vedere pe locul V la nivel naŃional.

Încă din sec.XIX a fost realizată calea ferată care unea capitala Ńării cu Moldova, iar gara Buzău era un important nod feroviar, plecand linii ferate spre Brăila, GalaŃi, ConstanŃa, Braşov, precum şi o linie locală spre Nehoiu.

Cele mai importante noduri de cale ferată în regiune sunt: Făurei, Buzău si Barboşi, care asigură tranzitul spre capitala Ńării, spre Moldova si Dobrogea. În regiune există doua magistrale feroviare: Bucureşti-GalaŃi (prin Urziceni-Făurei-Brăila) si Bucureşti-Mangalia (prin Feteşti-Cernavodă-ConstanŃa), legandu-se mai departe cu trasee internaŃionale. Există doua poduri peste Dunăre, care fac legătura cu Dobrogea: Giurgeni-Vadul Oii si Feteşti-Cernavodă, ultimul fiind străbătut si de cale ferată.

Principalele probleme care afecteaza caile ferate din regiune sunt legate de conditiile proaste in care se gasesc elementele rulante din punct de vedere tehnic cat si a conditiilor de confort relativ scazut al vagoanelor de transport persoane. Este necesar sa se imbunatateasca cantitativ si calitativ situatia drumurilor de acces si a cailor ferate spre centrele economice majore şi de asemenea, legătura dintre acestea si coridoarele de transport europene.

11

Transportul naval Transportul naval al României cuprinde transportul maritim şi transportul pe căile şi canalele navigabile. Transportul naval prezintă o multitudine de avantaje faŃă de celelalte moduri de transport: asigură transportul unor cantităŃi mari de marfă la un singur voiaj, este mult mai puŃin poluant, costurile de transport pe apă sunt mai mici decât cele din transportul rutier şi feroviar; amenajarea şi întreŃinerea infrastructurii necesită costuri relativ reduse, constituie o verigă importantă în dezvoltarea sistemului de transport combinat.

Doua elemente esentiale favorizeaza desfasurarea transporturilor pe apa: cursul Dunarii si vecinatatea Marii Negre. Pe senalul navigabil dintre Sulina si Brăila pot intra nave maritime cu pescaj de pana la 7 m. Pe restul cursului pot circula doar vase cu pescaj de pana la 2 m. Transportul maritim Porturile romaneşti la Dunare se împart în două categorii: maritime (ConstanŃa, Mangalia si Midia) si fluvial-maritime (Brăila, GalaŃi, Tulcea si Sulina), care au caracteristici tehnice ce permit accesul navelor maritime. Portul ConstanŃa este al patrulea port maritim în Europa şi cel mai mare la Marea Neagră, situat la intersecŃia Coridoarelor de Transport Pan-European nr.IV si VII – Dunărea prin Canalul Dunăre – Marea Neagră. Portul ConstanŃa asigura toate tipurile de transport (rutier, ferat, maritim, aerian, transport prin oleoducte), fiind totodată dotat cu depozite si terminale pentru toate tipurile de mărfuri, avand potenŃial pentru de a deveni principala poarta pentru Coridorul Europa-Asia.

O importanta deosebită o are canalul Dunare-Marea Neagră, care face parte din Coridorul Fluvial European Rhin-Main-Dunare, asigurand legătura dintre porturile Rotterdam şi ConstanŃa. Transportul pe caile si canalele navigabile Fluviul Dunărea, cale navigabilă internaŃională, pe sectorul românesc, de la intrarea în Ńară şi până la vărsarea în Marea Neagră prin Canalul Sulina, are o lungime de 1.075 km, dintre care cca. 170 km, între Brăila şi Marea Neagră, asigurănd condiŃii tehnice pentru accesul navelor maritime. Datorită regimului natural de scurgere al fluviului, se impun măsuri de îmbunătăŃire a condiŃiilor de navigaŃie pe Dunăre, care să asigure exploatarea eficientă în condiŃii de siguranŃă a sectorului maritim al Dunării precum şi asigurarea navigaŃiei permanente pe Canalul Sulina prin refacerea şi apărarea malurilor canalului şi implementarea unui sistem de măsurători topohidrografice şi semnalizare pe sectorul românesc al Dunării.

Pe căile navigabile interioare, România dispune de un număr de 30 de porturi şi puncte de încărcare amenajate. Dintre acestea, cele care fac parte din reŃeaua TEN sunt porturile Brăila, GalaŃi, Tulcea şi Sulina fiind porturi fluvio-maritime. În 2005 traficul portuar a fost de 81.342 mii tone.

Flota fluvială românească este compusa din 1482 nave propulsate şi nepropulsate. Mijloacele de transport maritim era compus in 2005 din 70 nave. Transportul aerian În regiune există patru aeroporturi: international la Mihail Kogălniceanu situat la 24 km de ConstanŃa, unul la Tulcea (care funcŃionează în prezent numai pentru curse charter), un aeroport utilitar la Tuzla (ConstanŃa) si un aeroport utilitar la Buzău. Problemele intampinate de transportul aerian sunt legate in special de lipsa dotarilor tehnice necesare pentru efectuarea manevrelor aeriene in conditii deosebite si de servicii de intreŃinere tehnică a aparatelor aflate in dotare care nu se ridica la nivelul internaŃional.

12

Aeroporturile au fost construite in perioada 1921-1972 si reamenajate/reechipate gradual in perioada 1962-2000, fiind in mare măsura necorespunzatoare cerinŃelor impuse de zborul anumitor tipuri de aeronave.

În ultima perioadă, atat in sectorul aeroportuar cat şi în cel de dirijare a traficului aerian (inclusiv de informare aeronautică si meteorologică) s-a realizat un numar important de lucrări de reparaŃii capitale (piste si echipamente de balizaj), modernizari servicii trafic (centre de control aerian în ConstanŃa) şi s-a achizitionat o serie de mijloace si echipamente pentru intreŃinerea pistei si servicii conexe.

2.2. Zonele libere Activitatile ce se pot desfasura in zonele libere pot fi realizate de persoane fizice si juridice, romane sau straine, pe baza licentelor eliberate de administratia zonelor libere, in baza contractelor incheiate de acestia cu administratia. Potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr.84/1992 activitatile ce se pot desfasura in zonele libere sunt: manipularea, depozitarea, sortarea, masurarea, ambalarea, conditionarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, testarea, licitarea, vanzarea-cumpararea, expertizarea, repararea, dezmembrarea marfurilor, organizarea de expozitii, operatiuni de bursa si financiar-bancare, transporturi si expeditii interne si internationale, inchirierea si concesionarea cladirilor, spatiilor de depozitare si a spatiilor neamenajate destinate constuirii de obiective economice si hoteliere, controlul cantitatii si calitatii marfurilor, navlosirea, agenturarea si aprovizionarea mijloacelor de transport, prestari de servicii. Zonele libere, in numar de patru (Constanta, Braila, Galati, Sulina) din cele sase din Romania, constituie puncte de atractie pentru investitorii straini, oferind avantaje multiple cat si un bun amplasament.

In prezent, pe teritoriul Romaniei exista un numar de 4 zone libere, infiintate prin hotarare de Guvern, in temeiul Legii nr. 84/1992 – privind regimul juridic al zonelor libere din Romania, dintre care 4 sunt situate in Regiunea Sud-Est. 1.Zona Liberă Sulina – infiintata prin H.G.nr. 156/1993, este situata la extremitatea estica a Dunarii, respectiv la varsarea bratului Sulina in Marea Neagra si are o suprafata de 100,89 ha, dispunand de o infrastructura si o dotare portuara deosebit de complexa; activitatile preponderente desfasurate in aceasta zona fiind cele comerciale, din cauza lipsei drumurilor, cailor ferate sau a unui aeroport in apropiere, orientandu-se si spre alte sectoare cum ar fi cel al productiei si cel al serviciilor. 2. Zona Liberă ConstanŃa-Sud si Zona Libera Basarabi aflate sub o administratie unica, au fost infiintate prin H.G. nr. 410/1993, modificata si completata prin H.G. nr.191/1997 si H.G. nr.788/1997. Zona Libera Constanta-Sud este amplasata in partea sudica a portului Constanta si are o suprafata de 134,60 ha impartita in trei platforme. Din anul 1997, aceasta s-a extins in complexul portuar Basarabi formandu-se Zona Libera Basarabi, care functioneaza ca o sucursala a Zonei Libere Constanta –Sud si are o suprafata de 11,4 ha, din care 0,7 ha acvatoriu. Zona Libera Constanta-Sud beneficiaza de existenta infrastructurilor de transport (maritim, fluvial, feroviar si rutier) care fac legatura cu diverse surse de aprovizionare si piete de desfacere din Europa Centrala, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat si Mijlociu, prin aceasta derulandu-se un trafic intens de marfuri care este favorizat si de existenta unei linii de ferry-boat si terminal RO-RO. 3. Zona Liberă GalaŃi – infiintata prin H.G.190/1994 se situeaza pe malul stang al fluviului

13

Dunarea, la mila 80 in zona digului Badalan in partea de est a municipiului Galati in apropiere de frontiera cu Republica Moldova si Ucraina, aflandu-se in legatura directa cu linia ferata larga folosita in tarile fostei URSS, avand deci, acces direct la pietele Comunitatii Statelor Independente si are o suprafata de 136,98 ha teren din care o suprafata portuara de 6,98 ha cuprinzand 3 dane de acostare dotate cu toate instalatiile. 4. Zona Liberă Brăila – a fost infiintata prin H.G. nr. 330/1994 care a fost modificata si completata prin H.G. nr.478/1999 si 535/2000, si are o suprafata totala de 110,6 ha si este formata din 3 perimetre, dispunand de asemenea de o zona portuara (perimetrul 1 in suprafata de 67,8 ha este situat in zona danelor aval a terminalului de containere propus, intre malul Dunarii si digul de aparare existent; perimetrul 2 in suprafata de 34,3 ha este amplasat in zona Varsatura, la periferia orasului; perimetrul 3, in suprafata de 8,3 ha, situat in sectorul portuar existent, intre Gara Fluviala si Pescarie, care dispune de platforme, constructii, utilitati care pot fi usor adaptate activitatilor de zona libera; si extinderea cu suprafata de 4,01 ha teren portuar pe care se afla depozite S.N.P. Petrom.

Reglementarea regimului de “porto franco” în perioada interbelică, zona s-a dezvoltat mai ales prin înfiinŃarea primei burse de comerŃ din Ńară, la Brăila, unde se stabilea preŃul mondial al cerealelor. Reluată în 1995 în noile condiŃii social-economice din Romania, Bursa de Marfuri Generale din Brăila şi-a propus să joace un rol important în înviorarea activităŃii economice a judeŃului. La sfarşitul anului 2003, această instituŃie îşi închidea activitatea de tranzacŃionare a mărfurilor generale.

Puncte vamale sunt in toate judetele regiunii, iar puncte de trecere a frontierei: Directia Regionala Vamala Interjudeteana Constanta (Tulcea, Silina, Mangalia, Midia Basarabi, Negru Voda, Vama Veche, Ostrov), Directia Regionala Vamala Interjudeteana Galati (Braila, Giurgiulesti, Oancea), iar pentru judetul Tulcea, putem mentiona ca Tulcea şi Sulina au specific portuar, iar Chilia Veche şi Periprava sunt puncte de trecere simplificată.

2.3. TelecomunicaŃiile ReŃeaua de telecomunicaŃii este în general bine dezvoltată, există acoperire pentru întreaga regiune. S-au facut investiŃii importante în ultimii ani, mai ales din partea firmelor private de telefonie mobilă. În mediul rural sunt probleme în ceea ce priveşte conectarea la reŃele de telecomunicaŃii şi accesul la internet.

Grafic nr.4

Numărul de abonamente telefonice din regiune, în perioada 2000-2005 (mii persoane)

480

500

520

540

560

580

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Numarul deabonamentetelefonice

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureşti– ediŃiile 2001-2006

14

Se observă că, în perioada 2000-2004, numărul abonaŃilor telefonici din regiune a crescut constant de la an la an. Începand cu anul 2004 se constată o scădere continuă a numărului de abonamente telefonice, fapt ce se datorează în special concurenŃei tot mai accentuate din partea operatorilor de telefonie mobilă. În anul 2005 s-au inregistrat in regiune 512.061 abonati telefonici faŃă de peste 560.000 în anul 2004, ceea ce situează regiunea pe locul II la nivel naŃional.

2.4. Infrastructura de utilităŃi Utilitatile publice din regiune nu sunt dezvoltate corespunzator. Din datele disponibile la nivel regional şi în fiecare dintre judetele regiunii reiese ca exista disparitati semnificative intre judetele regiunii referitoare la dezvoltarea reŃelei publice de gaz natural şi alimentare cu apă potabilă. Aceste date sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr.4 ReŃeaua şi volumul gazelor naturale distribuite, în 2005

LocalităŃi in care se

distribuie gaze naturale Volumul gazelor naturale

distribuite (mii m³)

Total Din care: municipii si orase

Lungimea simplă a

conductelor de distribuŃie (km) Total Din care:

pentru uz casnic

Total la nivel naŃional 742 217 27.496 12.963.284 2.827.778 Regiunea Sud-Est 51 17 1.742 1.785.624 169.694 Brăila 10 3 327 266.729 44.470 Buzău 15 2 473 174.830 42.557 ConstanŃa 4 4 275 299.769 17.376 GalaŃi 10 2 435 923.098 48.357 Tulcea 3 2 59 12.241 1.248 Vrancea 9 4 173 108.957 15.686


Din datele statistice de la finele anului 2005, se constata ca regiunea se situeaza pe locul VI (pe acelasi loc cu regiunea Sud-Vest) la nivel national in ceea ce priveste procentul localitatilor in care se distribuie gaze naturale (6,9 % din total pe tara) si pe locul VIII in ceea ce priveste lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor naturale (6,6 % din total pe tara).

Tabel nr.5 Numărul localităŃilor în care se distribuie energie termică, în 2005

LocalităŃi în care se distribuie energie

termică

Total Din care: municipii si oraşe

Total la nivel national 155 129 Regiunea Sud-Est 22 20 Brăila 2 2 Buzău 3 2 ConstanŃa 10 9

15

GalaŃi 2 2 Tulcea 2 2 Vrancea 3 3


La sfarşitul anului 2005, regiunea se situează pe locul II la nivel naŃional (14,19 % din total pe Ńara) în ceea ce priveste numărul localităŃilor in care se distribuie energie termică, majoritatea acestora fiind municipiile si orasele (90,9 %), situaŃie asemănătoare la nivel naŃional.

Tabel nr.6

ReŃeaua de distribuŃie a apei potabile, în 2006

Nr. localităŃi cu instalaŃii de alimentare cu apă potabilă

Total Din care: municipii si oraşe

Lungimea totală simplă a reŃelei

(km)

Total la nivel national 1.999 317 50.821 Regiunea Sud-Est 316 35 8.718 Brăila 35 4 1.163 Buzău 63 5 1.381 ConstanŃa 69 12 2.253 GalaŃi 42 4 1.264 Tulcea 49 5 1.194 Vrancea 58 5 1.463

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureşti – ediŃia 2007

Alimentarea cu apă potabilă în regiune are un procent mai ridicat decat cel la nivel naŃional. La sfarşitul anului 2005, regiunea a ocupat locul II la nivel naŃional în ceea ce priveşte lungimea simplă a reŃelei de distribuŃie a apei potabile (17,4 % din total pe Ńară) si locul III la nivel naŃional în ceea ce priveste numărul localităŃilor cu instalaŃii de alimentare cu apă potabilă (16,1 % din total pe Ńara). Totuşi, sunt localităŃi unde nu exista instalatii de alimentare cu apa, iar in foarte multe localitati aceste instalatii au un grad avansat de uzura. 2.5 Infrastructura de mediu şi calitatea vieŃii 2.5.1 Calitatea apelor subterane

În Regiunea Sud-Est, s-a urmarit calitatea apelor subterane din straturile acvifere amplasate în 9 bazine hidrografice (Prut, Barlad, Dunarea, Litoral, Siret, Putna, Milcov, Ramna, Ramnicu Sarat). Majoritatea hidrostructurilor au suferit procese de contaminare cu azotaŃi datorita naturii solului din aceasta zona a Ńarii. Poluarea se resimte diferenŃiat, existand zone în care acviferul este puternic poluat. Datorita fondului natural, resursele acvifere freatice prezinta un risc ridicat de poluare, atat pe termen lung, cat şi pe termen scurt. Din aceste considerente, ele nu pot constitui surse de alimentare cu apa pentru populaŃie. În general, poluarea freaticului este un fenomen ireversibil şi ca atare, depoluarea acestui tip de apa este anevoioasa, daca nu chiar imposibila. Sursele de purificare provin din impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrari miniere sau foraje; impurificari produse de infiltratiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape care produc si impirificarea dispersata a surselor de

16

suprafata; impurificari produse in sectiune de captare a apelor datorita nerespectarii zonei de protectie sanitara sau a conditiilor de executie. Poluarea cu azotaŃi (NO3): spalarea solului de catre precipitaŃiile contaminate cu oxizi de azot (NO2); ape de suprafaŃa în care s-au evacuat ape uzate încarcate cu azotaŃi; aplicarea îngraşamintelor chimice pe diverse categorii de terenuri agricole.PrezenŃa în apa a azotaŃilor este un indicator al unei poluari mai vechi. PrezenŃa simultana în apa a azotaŃilor şi a amoniului este un indicator al unei poluari continue. Situatia apelor uzate. În Regiunea Sud-Est exista 75 de statii de epurare municipale si industriale (Braila 16, Buzau 23; Constanta 12, Galati 10, Tulcea 7, Vrancea 7). La acestea s-a realizat receptia partiala, urmand a se finaliza lucrarile in cursul anul 2007. 2.5.2 Calitatea atmosferei

Starea generala de calitate a atmosferei este determinata sunt: urbanismul, industrializarea, motorizarea, chimizarea, densitatea demografica. Singurul judeŃ din regiune în care au fost realizate determinari de metale grele la imisii a fost GalaŃi. ConcentraŃia medie anuala a fost de 0,208 µ g/m3, mai mica decat valoarea limita indicativa de 0,5 µ g/m3. Teritorial doar în ConstanŃa exista echipament pentru monitorizarea poluarii de fond. Din punct de vedere al poluantilor gazosi monitorizarea se realizeaza la nivelul tuturor judetelor (SO2, NO2, NH3, fenoli, etc.) Nu s-au semnalat depaşiri ale valorilor limita stipulate în Ord. 592/2002, respectiv STAS 12574/87. Valorile medii ale pH-ului indica lipsa ploilor acide în regiune (valorile înregistrate la acest indicator sunt, în general, superioare valorii de 5,6, valoare considerata normala pentru precipitaŃiile din zonele „neafectate” de poluare). La indicatorul pH, valori mai mici decat 5.6 pH au fost înregistrate la Buzau, respectiv una la Tulcea. Conductivitatea, care da informaŃii asupra conŃinutului total de saruri, se caracterizeaza prin conŃinut ionic total ,,mare’’, in toate punctele de monitorizare din regiune. Sursele de poluare cu pulberi în suspensie PM 10 specifice Regiunii Sud-Est sunt industriile metalurgica şi siderurgica, la care se adauga centralele termice pe combustibili solizi şi transportul rutier.Pentru anul 2004 limitele intre care au variat concentraŃiile medii anuale au fost de 0,070mg/mc pentru Braila si 0,0328 mg/mc pentru Buzau. Nivelul de poluare al atmosferei cu pulberi sedimentabile în Regiunea Sud Est pe anul 2004 a fost mai scazut decat în anul precedent. Sursele de poluare sunt în general aceleaşi ca în cazul pulberilor în suspensie, la acestea adaugandu-se construcŃiile de drumuri, industria materialelor de construcŃie, eroziunea solului etc. Nu s-au înregistrat depaşiri ale concentraŃiei maxime admisibile de 17 g/m2/luna conform STAS 12574/1987-„Aer din zonele protejate”, decat în judeŃul ConstanŃa – punct de prelevare ConstanŃa – unde valoarea medie pentru anul 2004 a fost de 36,79 (g/m2/luna). La nivelul Regiunii Sud-Est exista 21 staŃii automate de monitorizare a calitaŃii aerului aflate în diferite stadii de funcŃionare (5 statii la Braila, 1 statie la Buzau, 7 statii la Constanta, 5 statii la Galati, 2 statii la Tulcea si 1 statie la Vrancea, situate in urban si rural). 2.5.3 Deşeuri municipale şi asimilabile La nivelul anului 2005, în Regiunea Sud-Est, conform datelor furnizate de cele 6 agenŃii locale de protectia mediului, au fost generate 1.183.109 tone deşeuri. La nivelul regiunii există un număr de 30 de operatori de salubritate (din sectorul privat si public), care deservesc aproximativ 51% din populaŃia totală. Din ancheta statistica pentru anul 2004, cantitaŃile de deşeuri municipale colectate au crescut de la 795.100 tone la 885.414 tone.

17

Tabel nr.7 Deşeuri municipale generate şi colectate, în anul 2005

- tone - Deşeuri municipale Cantitate deşeuri

Deşeuri menajere colectate 739.872 • în amestec 732.774 • de la populaŃie 569.841 • de la agenŃii economici 162.933 • separat 7.098 Deşeuri din servicii publice 100.852 Deşeuri din construcŃii/demolări 55.818 Altele 67.034 Total deşeuri municipale colectate 963.576 Total deşeuri necolectate 219.533

Total deşeuri municipale generate 1.183.109 Sursa: Agentiile Locale de Protectia Mediului din Regiunea Sud-Est

Grafic nr.5

Deşeuri municipale generate în anul 2005

Cu toate acestea se poate observa ca există în continuare o mare cantitate de deşeuri necolectate aprox.19% din total deseuri generate în 2005, acestea provenind mai ales din mediul rural, unde colectarea şi depozitarea lor se face necontrolat. În regiunea noastra nu se realizeaza o colectare selectiva a deşeurilor biodegradabile şi nu exista instalaŃii de compostare. Tocmai de aceea s-a propus construirea unui numar de 41 staŃii de compostare în regiune.

Tratarea deşeurilor municipale În regiunea Sud-Est nu există staŃii de tratare mecano – biologica şi staŃii de compostare. Cu excepŃia compactarii realizate în utilajele moderne de transport (gunoiere, autocompactoare), deşeurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabila înaintea eliminarii finale. În judeŃul Vrancea deşeurile municipale sunt compactate zilnic la platformele de deşeuri oraşeneşti, iar în judeŃul ConstanŃa deşeurile sunt balotate doar în cadrul depozitului ecologic de la Costineşti. În anul 2005, în municipiul ConstanŃa a fost pusă în funcŃiune o instalaŃie pentru sortarea deşeurilor reciclabile din deşeuri menajere, cu o capacitate de sortare de 9 tone/oră.

Deşeuri

municipale

necolectate

19%

Deşeuri

municipale

colectate

81%

18

Tabel nr.8 Sortarea deşeurilor menajere, în anul 2005

Tone/an Capacitatea instalaŃiei de sortare 25.920 Cantitatea de deşeuri sortate 6.571,16 Cantitatea de deşeuri menajere supusă sortării 11.238,4

Sursa: Agentiile Locale de Protectia Mediului din Regiunea Sud-Est

În cadrul Regiunii Sud-Est, aproximativ 90% din deşeuri municipale sunt eliminate prin depozitare. Conform datelor existente la nivelul regiunii au fost identificate un numar de 21 de depozite industriale neconforme, din care 14 sunt pentru deşeuri nepericuloase şi 7 sunt depozite pentru deşeuri periculoase. O alta categorie de deseuri sunt deşeurile de producŃie metalice si neferoase, de hartie si carton si deşeurile din materiale plastice colectate din judetul ConstanŃa (976.985 tone din total deseuri generate reprezinta deseurile de steril provenite din activitatea de exploatarea minereurilor nemetalifere), Tulcea (slam rosu, piatra de var, zgura si praf) si Galati (fier vechi prin prelucrearea cantitatii de zgura negranulata).

Deşeuri generate din activităŃi medicale La nivelul regiunii 75-80% din deşeurile medicale generate sunt deşeuri nepericuloase asimilabile celor menajere, iar 20-25% sunt deşeuri periculoase. Din datele furnizate de agenŃiile judeŃene, în anul 2005 au fost generate la nivel de regiune aproximativ 900 tone deşeuri medicale periculoase, care au fost eliminate prin incinerare în crematoriile din dotarea spitalelor sau prin intermediul unor agenŃi economici autorizaŃi. La nivelul regiuni s-au inchis deja 24 de instalaŃii de incinerare din totalul de 44.Până la sfârşitul anului 2006 se vor mai închide încă 4 instalaŃii.

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate La nivelul regiunii au fost generate aproximativ 633.565 tone nămol umed şi 16.050 tone nămol uscat, provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti se deshidratează pe paturi de uscare şi apoi se elimină prin depozitare la platformele de deşeuri sau în incinta producătorului.

Nămoluri generate de apele uzate industriale În anul 2005 au fost identificaŃi un număr de 77 agenŃi economici care deŃin staŃii de epurare a apelor uzate industriale şi care au generat 46.360,3 tone nămol. Acest nămol a fost depozitat în depozitele de deşeuri industriale. Până la această dată, în regiunea noastră nu au fost eliberate permise de împrăştiere a nămolului în agricultură.

SituaŃia mediului si indicii de poluare În Regiunea de Sud-Est, datorita conditiilor de relief, în care predomina campiile, a vecinatăŃii cu Marea Neagră si fluviul Dunărea, s-au dezvoltat de-a lungul timpului ocupaŃii specifice bazate pe agricultură şi comert care nu au dus decat intr-o mica masura la fenomene de degradare a mediului inconjurator. În zonele de deal şi de munte din judeŃele Vrancea, Buzău si GalaŃi, despaduririle au afectat foarte mult stabilitatea terenurilor, in Delta Dunarii poluarea complexa a afectat habitatul natural, iar litoralul Marii Negre necesita interventii majore pentru combaterea poluarii marine, dar si pentru prevenirea erodarii plajelor. O parte a malurilor raurilor din regiune necesită lucrări de îndiguire si protejare, pentru ca în perioadele cu precipitaŃii abundente sau dezgheŃ, cotele apelor depăşesc albiile naturale, producand inundaŃii.

19

Asezarile umane sunt afectate de probleme legate de modul de colectare, transport si depozitare a deseurilor menajere, multe localitati avand statii invechite de epurare a apelor uzate si spatii insuficiente de depozitare a deseurilor. Poluarea mediului in regiune se datoreaza atat existentei unor tehnologii uzate moral si fizic cat si insuficientei mijloacelor financiare pentru achizitionarea unor echipamente corespunzatoare de protectie a mediului. Deşi pădurile reprezintă 8,3% din suprafaŃa forestieră a Ńării, regiunea se confrunta cu o serie de probleme privind protecŃia mediului înconjurător, atat factorilor naturali cat si antropici. Acest fapt a dus la poluarea aerului prin depăşirea concentraŃiei maxime admisibile a substantelor poluante în aer la pulberi sedimentabile, pentru municipiile GalaŃi si ConstanŃa. Regiunea se confrunta cu o serie de probleme privind protectia mediului inconjurator, atat datorita factorilor naturali, cat si celor antropici: degradarea padurilor, poluarea marina, eroziunea plajelor, poluarea cauzata de substantele industriale sau de pesticide si ingrasaminte chimice. Avand in vedere vecinătatea regiunii cu Ńări care se confruntă în parte cu aceleaşi probleme de mediu (poluări industriale, eroziuni costiere, defrişări masive etc.), se vor dezvolta o serie de proiecte de cooperare transfrontalieră între Regiunea de Dezvoltare Sud-Est şi regiuni învecinate din Ucraina, Republica Moldova şi Bulgaria.

3. SituaŃia socio-economica 3.1 Analiza demografica Transformările economice şi sociale care au avut loc în România începând din anii `90 au determinat schimbări importante în evoluŃia fenomenelor demografice, în numărul şi structura populaŃiei. PopulaŃia României a scăzut continuu, cauzele acestui fenomen fiind multiple, începând de la o scădere a ratei naşterilor, combinată cu o mărire a ratei deceselor, emigrare etc. De remarcat, că în regiune se află trei din primele 10 oraşe ale Ńării după numărul de locuitori la 1 iulie 2005 şi anume: ConstanŃa, GalaŃi şi Brăila. În anul 2005, populaŃia urbană reprezenta 55,5 % din totalul populaŃiei regiunii. În trei judete ale Regiunii (ConstanŃa, GalaŃi si Brăila) se observa o concentrare a populaŃiei in mediul urban, datorită industrializarii si oportunitatilor de angajare oferite în ultimii ani (grafic 6).

Grafic nr.6 PopulaŃia judeŃelor din Regiunea Sud-Est

Total : 2.846.379 locuitori

Constanta

Buzau

Braila

Tulcea

Galati

Vrancea (370.428 loc.)

(494.052loc.)

(715.148 loc.)

(620.500 loc.)

(252.485 loc.)

(393.766 loc.)


20

Structura pe sexe a populaŃiei din regiune arată schimbări uşoare, dar semnificative. În mediul urban reducerea populaŃiei s-a înregistrat în randul bărbaŃilor (764.327 persoane în 2004, faŃă de 761.994 persoane de sex masculin, în 2005). Acelaşi fenomen s-a produs şi în mediul rural, 635.728 persoane faŃă de 635.023 persoane. PreponderenŃa populaŃiei de sex feminin se remarcă în toate judeŃele regiunii. Cele mai importante scăderi ale populaŃiei masculine se înregistrează în judeŃele ConstanŃa şi GalaŃi. Pe judeŃe, cea mai importantă scădere a populaŃiei s-a înregistrat în judeŃul ConstanŃa, aceasta fiind de aproximativ 30.893 persoane. În schimb, judeŃul Vrancea a înregistrat o creştere a populaŃiei totale, respectiv 393.766 persoane în 2004 faŃă de 391.220 persoane în anul 2000 (Tabelul nr.9).

Tabel nr.9

PopulaŃia pe judeŃe la nivelul Regiunii Sud-Est - persoane -

2000 2001 2002 2003 2004 2005 VariaŃia 2005-2000

Brăila 385749 385066 375898 374318 371749 370428 -15321 Buzău 504540 503451 500160 498085 495878 494052 -10488 ConstanŃa 746041 746908 713783 713563 713825 715148 -30893 GalaŃi 644077 643253 626277 622936 621161 620500 -23577 Tulcea 262692 262124 255816 254455 253419 252485 -10207 Vrancea 391220 391322 396002 395330 394286 393766 2546

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureşti – ediŃiile 2001-2006

Din punct de vedere al distribuŃiei pe cele două medii rezidenŃiale, în anul 2005, între judeŃele Regiunii Sud-Est se disting diferenŃe notabile: judeŃe ca Brăila, ConstanŃa, GalaŃi, cu populaŃie rezidentă preponderent în mediul urban şi judeŃe ca Buzău, Tulcea şi Vrancea, cu populaŃie rezidentă preponderent în mediul rural (Tabelul nr.10).

Tabel nr.10

Indicatorii demografici de bază în Regiunea Sud-Est

- % - Regiune Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea Romania Procentul populatiei urbane 55,5 65,3 41,4 70,9 56,9 49,1 37,8 54,9Rata mortalitatii infantile (la 1,000 nasteri)

16,5 10,6 18,8 19,8 16,4 16,6 12,7 15,0

Durata de viata anticipata (ani)

71,69 71,61 72,38 71,02 71,67 70,37 72,83 71,76


Scaderea ratei natalitatii poate fi atribuita conditiilor economice in general si lipsei de servicii medicale in particular, in special in zonele rurale. Se observa ca cea mai mare scadere a acestor indicatori s-a inregistrat in judetele unde gradul de urbanizare este foarte scazut. Un fenomen social ce se constata in ultimii ani este migratia demografica, in special a populatiei tinere si mature (19-49 ani), din mediul rural in mediul urban, motivati de condiŃiile de viată şi munca oferite de centrele urbane, fapt ce conduce la îmbătrânirea populaŃiei in mediul rural.

21

Grafic nr.7

PopulaŃia regiunii pe medii rezidenŃiale

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Total Urban Rural

În ceea ce priveşte populaŃia pe grupe de vârste, s-au înregistrat aceleaşi valori la nivel naŃional şi regional. Grupa de varstă 15-64 ani reprezinta 70.2% din total populaŃie, atat la nivel naŃional cat şi la nivel regional.

Regiunea Sud-Est se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă. Datele de la recensământul populaŃiei şi locuinŃelor din 2002, arată că 4,8% din populaŃia Regiunii Sud-Est reprezintă minorităŃi etnice. Structura etnică la nivelul regiunii se prezintă astfel : � etnia romă (1,7 % ); � comunitatea ruşilor lipoveni (0,9% ) - concentrată în judeŃul Tulcea reprezentând 16.350

persoane din 25.464 persoane la nivelul regiunii; � comunitatea grecilor (0,1% ); � comunitatea turcă (1%) – concentrată în judeŃul ConstanŃa reprezentând 27.914 persoane în

acest judeŃ faŃă de 32.098 persoane la nivel regional; � comunitatea tătară destul de numeroasă, concentrată la nivelul judeŃului ConstanŃa, unde

au fost înregistraŃi 23.230 persoane din 23.935 persoane la nivelul întregii Ńări. Grafic nr.8

Sursa: DirecŃia Regională de Statistică Brăila („Recensământul populaŃiei şi al

locuinŃelor 18 martie 2002”, vol. IV- populaŃie – structura etnică şi confesională 2004,

INS)

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

pe

rso

an

e

Structura etniilor la nivelul Regiunii Sud-Est

romi

rusi lipoveni

turci

tatari

greci

alte etnii

22

3.2. Forta de muncă şi şomajul

3.2.1 PiaŃa forŃei de muncă PiaŃa forŃei de muncă, joacă un rol hotărâtor în asigurarea creşterii economice şi a productivităŃii pe termen lung. Crearea condiŃiilor pentru creşterea competenŃelor profesionale, în scopul asigurării unui proces de producŃie performant, care să dea naştere unor produse competitive, capabile să facă faŃă cerinŃelor pieŃei, devine o prioritate absolută. Problemele cu care se confruntă Regiunea Sud-Est, şi în egală măsură întreaga Ńară, sunt legate, în special de scăderea populaŃiei totale, active şi ocupate. Scăderea numărului total al populaŃiei, a avut repercursiuni majore şi asupra pieŃei forŃei de muncă. În 2005 in regiune există un număr de 1.147 mii persoane populaŃie ocupată, ceea ce reprezentă 12,5 % din totalul la nivel naŃional. Atât la nivel naŃional, cât şi la nivelul Regiunii Sud-Est, se remarcă în anul 2005 o scădere foarte accentuată (173000 persoane faŃă de anul 2000) a populaŃiei ocupate.

Grafic nr.9

PopulaŃia ocupată la nivelul Regiunii Sud-Est şi la nivelul Ńării în perioada

2000-2005 (mii persoane)

1000

1050

1100

1150

1200

1250

1300

1350

1400

2000 2001 2002 2003 2004 2005

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

populatie ocupata regiune populatie ocupata tară

Polinomială. (populatie ocupata tară) Polinomială. (populatie ocupata regiune)


Totodată, se observă şi tendinŃa de îmbătrânire a acesteia, 23,2% din populaŃia ocupată în anul 2005, reprezentă persoane în vârstă de 45-54 ani.

23

Grafic nr.10

55-64 ani

9,0%

45-54 ani

23,2%

35-44 ani

25,2%

25-34 ani

27,9%

15-24 ani

10,2%

65+ani

4,5%

Structura populaŃiei ocupate pe grupe de varsta in anul 2005


Îmbătrânirea populaŃiei poate genera ieşirea unor competenŃe importante de pe piaŃa forŃei de muncă, în domenii de interes, ca: domeniul cercetării, în care se observă o scădere vertiginoasă a numărului de salariaŃi, învăŃământ pre/universitar, industrie etc., şi totodată nevoia de formare initiala şi/sau continua în domenii slab dezvoltate în prezent: asistenŃă medicală specifică vârstei a III-a, activităŃi de întreŃinere şi profilactice, activităŃi de socializare dedicate persoanelor vârstnice, activităŃi de tip «part time». Activitatea economica a regiunii in ultimii ani se caracterizeaza prin intrarea in declin a ramurilor industriale, generand lichidarea si/sau restructurarea marilor intreprinderi (cu impact negativ asupra şomajului) şi înfiinŃarea de întreprinderi mici si mijlocii. Conform datelor statistice la nivel regional, în ultimii ani ponderea în economia regiunii o deŃin micro întreprinderile, întreprinderile mici si mijlocii. Majoritatea întreprinderilor mari activeaza în industria prelucratoare, construcŃii, transport si depozitare.

În anul 2005, repartiŃia populaŃiei ocupate pe activităŃi ale economiei naŃionale la nivelul fiecărui judeŃ din Regiunea Sud-Est, evidenŃiază sectoarele CAEN, care concentrează cea mai mare parte a populaŃiei ocupate, în următoarea ordine: agricultură, industrie prelucrătoare, comerŃ. După aceste trei poziŃii se constată că intervin particularităŃi de la un judeŃ la altul în ceea ce priveşte ordinea sectoarelor de activitate, în funcŃie de numărul populaŃiei ocupate. (Grafic nr.11).

24

Grafic nr.11

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Brăila Buzău ConstanŃa GalaŃi Tulcea Vrancea

PopulaŃia ocupată civilă pe judeŃe şi pe activităŃi ale economiei naŃionale la

nivel de secŃiune CAEN, în anul 2005

(mii persoane)

Agricultură, vânătoare şi silvicultură

Pescuit şi piscicultură

Industrie extractivă

Industrie prelucrătoare

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

ConstrucŃii

ComerŃ

Hoteluri şi restaurante

Transport, depozitare şi comunicaŃii

Intermedieri financiare

TranzacŃii imobiliare şi alte servicii

AdministraŃie publică şi apărare

ÎnvăŃământ

Sănătate şi asistenŃă socială

Celelalate activităŃi ale economiei naŃionale


În perioada 2000-2005 se constată că activităŃile care concentrează cea mai mare parte a populaŃiei ocupate sunt: „Agricultură”, „Industrie prelucrătoare”, „ComerŃ” , „Transport, depozitare şi comunicaŃii”, „ConstrucŃii”, „ÎnvăŃământ”, „Sănătate şi asistenŃă socială”. În anul 2005, se produce o mutaŃie astfel, numărul populaŃiei ocupate în „ConstrucŃii” fiind mai mic decât numărul persoanelor ocupate în sectorul „Transport, depozitare şi comunicaŃii”.(Grafic nr.12).

25

Grafic nr.12

PopulaŃia ocupată la nivelul Regiunii Sud-Est, pe activităŃi ale economiei naŃionale (mii

persoane)

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Agricultură, vânătoare şi silvicultură

Pescuit şi piscicultură

Industrie extractivă

Industrie prelucrătoare

Energie electrică şi termică, gaze şiapăConstrucŃii

ComerŃ


Transport, depozitare şi comunicaŃii

Intermedieri financiare

TranzacŃii imobiliare şi alte servicii


ÎnvăŃământ


Celelalte activităŃi ale economieinaŃionale

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureşti– ediŃiile 2001-2006 “Statistica Teritorială”, INS, Bucureşti, 2006.

PopulaŃia ocupată în activităŃi industriale, la nivelul regiunii se situează într-o poziŃie secundară. Astfel, agricultura deŃine prima poziŃie din punct de vedere structural, cu 35,1 %, în timp ce activitatea industrială reuneşte numai 21,59 %, din totalul populaŃiei ocupate în teritoriul economic analizat (industria prelucrătoare fiind activitatea dominantă şi concentrând prin procentul deŃinut de 19,1 % majoritatea persoanelor ocupate în industrie). Trebuie susŃinut, în continuare, efortul de dezvoltare al sectorului „Servicii”, capabil să genereze noi locuri de muncă în contextul dezvoltării durabile, chiar dacă se constată o creştere a

26

populaŃiei ocupate în sectorul „Servicii” şi o scădere accentuată a populaŃiei ocupate în „Agricultură” şi în „Industrie”, agricultura concentrând cea mai mare parte a populaŃiei ocupate. 3.2.2 Şomajul Schimbările structurale în economia regiunii au determinat scăderea somajului. Astfel, se observă o scădere semnificativă a ratei şomajului în regiune în 2004 faŃă de 2003, care continuă şi în 2005. În Regiunea Sud-Est rata şomajului a scăzut de la 8,1 % în 2003 la 6,4 % în 2005.

Grafic nr.13 Rata şomajului la nivelul regiunilor României (%)

9

8,1 8,3

9,1

7

8,37,8

5,4

2,8

5,8

7,8

4,2

2,8

7,57,46,9

2,4

7,3

5,1

7,47,3

6,46,8

4

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Nord-Est Sud-Est Sud

Muntenia

Sud-Vest

Oltenia

Vest Nord-Vest Centru Bucuresti-

Ilfov

2003

2004

2005

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureşti – ediŃiile 2004, 2005 şi 2006

Grafic nr.14 Rata şomajului la nivelul Regiunii Sud-Est (%)

7,4

5,7

8,7

7,48,1

8,7

11

7

8,5

4,2

5,6

9,6

5,96,76,9

4

6

8,3

5,6

6,86,4

0

2

4

6

8

10

12

Sud-Est Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

2003

2004

2005

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureşti – ediŃiile 2004, 2005 si 2006

27

De asemenea, se observă o scădere a ratei şomajului în 2005 faŃă de 2003 în toate judeŃele regiunii, cu excepŃia judetului Buzău unde dupa o scădere uşoara în 2004, nivelul şomajului a atins în 2005 din nou nivelul din 2003. La nivelul regiunii, cea mai mare rată a şomajului la sfarşitul anului 2005 s-a înregistrat în judeŃul Galati (8,3%). Reducerea somajului poate fi explicata prin amploarea pensionarilor, plecarilor la munca in strainatate, muncii in economia subterana, dar si prin faptul ca cei mai multi someri nu se mai inregistreaza la Oficiile Fortei de Munca.

Din totalul şomerilor înregistraŃi în anul 2005, aproximativ 43% reprezintă şomeri de sex feminin, respectiv un număr de 30283 persoane. În privinŃa segmentelor de şomaj specifice, ponderea femeilor în total şomeri precum şi a tinerilor în total şomeri la nivel regional depăşesc valorile înregistrate la nivel naŃional. Avand în vedere că în anul 2005 faŃă de anii precedenŃi, se înregistrează o scădere în ceea ce priveşte personalul din agricultură, industrie, construcŃii, comerŃ şi alte servicii, judeŃele ConstanŃa şi GalaŃi se menŃin pe primele locuri în ceea ce priveşte numărul persoanelor ocupate, depăşind media pe regiune. Rata de participare la forŃa de muncă, reprezentand raportul dintre populaŃia activă civilă şi populaŃia totală în varstă de muncă, a fost apropiată de valoarea la nivel naŃional. 3.3. Infrastructura de educaŃie şi socială 3.3.1. EducaŃia În ceea ce priveste educatia la nivelul regiunii, se constata existenta institutiilor de invatamant de toate gradele (prescolar, primar si gimnazial, liceal, profesional, postliceal, superior) aflate atat in sector public cat si privat, a centrelor de reeducare si reorientare profesionala, inclusiv a institutiilor de invatamant special pentru copiii cu deficiente. Ceea ce este important si trebuie sa se sublinieze este lipsa infrastructurii de invatamant in unele zone rurale izolate. Prin urmare, in aceste zone copiii familiilor sarace au acces limitat sau de loc in institutiile de invatamant.

La nivel regional, în anul şcolar 2005/2006, învaŃămantul public s-a desfăşurat în urmatoarele unităŃi:

- 570 grădiniŃe (cu program normal, cu program prelungit si cu program saptamanal); - 1000 şcoli primare si gimnaziale (din care 790 şcoli în învăŃămantul gimnazial); - 176 unităŃi de învaŃămant liceal; - 9 unităŃi de învaŃămant profesional; - 11 unităŃi de învaŃămant postliceal; - 7 universităŃi cu 66 facultati.

În regiune învăŃămantul superior de stat este prezent prin numeroase facultaŃi, principalele centre universitare fiind la Constanta si Galati. La ConstanŃa sunt urmatoarele universităŃi: Universitatea “Ovidius”, Universitatea Maritimă, Academia Navală Militară "Mircea cel Bătrân", iar în centrul universitar GalaŃi funcŃionează Universitatea “Dunărea de Jos” cu numeroase facultăŃi.

ÎnvăŃămantul superior privat este prezent în GalaŃi prin Universitatea “Danubius”, la Brăila prin Universitatea “Constantin Brâncoveanu”, la ConstanŃa functioneaza Universitatea “Spiru Haret”, avand 2 facultati, la Tulcea funcŃioneaza Universitatea Ecologica Bucureşti, iar la Buzău funcŃioneaza Universitatea „George BariŃiu” Bucureşti cu Facultatea ŞtiinŃe Economice şi Universitatea „Spiru Haret” funcŃionând cu 12 specializâri la Centrul Teritorial Buzâu.

Gradul de cuprindere scolara la toate nivelele a fost, in perioada 2004/2005, apropiat de gradul inregistrat pe tara. S-a inregistrat o crestere a gradului de cuprindere in invatamantul superior. La

28

acest fenomen a contribuit si dezvoltarea invatamantului superior particular, care a cuprins in 2005 aproximativ 30% din numarul total de studenti. Exista diferente foarte mari intre gradele de cuprindere in diferite forme de invatamant. Acestea se pot explica prin faptul ca sumele alocate de la bugetul de stat destinate invatamantului primar pot fi considerate ca fiind mai bine focalizate in raport cu familiile cu venituri foarte scazute, iar cele destinate invatamantului superior tind sa favorizeze mai ales grupurile cu venituri mai ridicate. Aceasta regresivitate a serviciilor educationale indica o inegalitate a sanselor copiilor proveniti din diferite medii sociale. Avand in vedere istoria bogata a regiunii, aflata la confluenta vechilor regiuni istorice, dar si diversitatea minoritatilor nationale, zestrea culturala a Regiunii Sud-est este extrem de bogata. Cultura este reliefata si prezentata de vestigiile arheologice, manastirile, muzee locale si judetene, biblioteci, casele memoriale si teatrele presarate in toata regiunea. Trebuie mentionat si faptul ca in centrul Regiunii Sud-Est, mai exact la Braila, se organizeaza, odata la doi ani, Concursul International de Canto "Hariclea Darclée", eveniment de mare rezonanta atat in Europa cat si in toata lumea.

Diversitatea sectoarelor in restructurare si tendintele schimbatoare de pe piata fortei de munca conduc la necesitatea adaptarii permanente a comportamentului actorilor sociali la mediul socio-economic intern si extern, inclusiv institutiile de invatamant si pregatire profesionala. Este necesar sa se dezvolte un sistem de instruire profesionala care sa raspunda noilor nevoi, atat pentru persoanele tinere cat si pentru cele adulte si in special pentru femei si someri aflati in somaj de lunga durata. 3.3.2. Serviciile de sănătate Serviciile de sănătate au continuat să se degradeze de la an la an, atat din punct de vedere al dotării şi cheltuielilor curente alocate acestora, cat si din punct de vedere al calităŃii serviciilor. Indicatorii ce reflecta calitatea si nivelul asistentei sanitare înregistrează o înrăutăŃire: numărul de paturi în spitale la 1.000 locuitori scade continuu în regiune în raport cu 1990, înregistrand o creştere în anul 2000. In anul 2005 se inregistreaza un numar de 5,5 paturi la o mie de locuitori, regiunea ocupand locul VI la nivel naŃional. Numărul consultaŃiilor la dispensare cunoaşte o scădere uşoară.

Numărul de medici în regiune reprezenta în anul 2005 doar 8,9 % din numarul total al medicilor la nivel naŃional, (într-o uşoară scădere faŃă de anul 2004, unde numărul medicilor reprezenta 9,4%), din acest punct de vedere regiunea ocupand ultimul loc la nivel national. Acesti indicatori arata o serie de inegalitati teritoriale in starea de sanatate si in asistenta medicala. Sistemul sanitar nu a reusit sa diminueze dezechilibrele intre serviciile sanitare oferite in mediul rural si cele oferite in mediul urban. Se inregistreaza si o crestere a polarizarii tipurilor de servicii de sanatate cat si a cheltuielilor per capita legate de acestea, in functie de veniturile populatiei. Cresterea proportiei de servicii de sanatate privata, neacoperite cu nici un fel de asigurare medicala, tinde sa accentueze aceasta polarizare. In ultimii ani in toate marile orase din regiune au fost infiintate institutii sanitare particulare.

În ceea ce priveşte numărul de spitale, regiunea ocupa locul VI la nivel naŃional, cu doar 47 de spitale (11,1 % din totalul la nivel national), toate spitalele fiind proprietate de stat. În regiune isi mai desfasoara activitatea 13 policlinici, 33 dispensare medicale, 9 centre de sanatate, 704 farmacii (majoritatea apartinind sectorului privat). De asemenea, in regiune mai functioneaza 1.325 cabinete medicale de familie, 17 societăŃi medicale civile, 1.107 cabinete stomatologice, 102 laboratoare medicale, 82 laboratoare de tehnica dentara.

Infrastructura de sanatate este slab reprezentata, dispensarele medicale au o dotare precara cu echipamente medicale si medicamente; in unele localitati, mai ales din mediul rural, numarul cadrelor sanitare de specialitate este deficitar, in special al celor cu studii superioare, iar

29

serviciile sociale pentru grupurile vulnerabile din punct de vedere socio-economic sunt foarte slab reprezentate in regiune, principala cauza fiind lipsa fondurilor necesare dezvoltarii acestor servicii.

3.4. AlŃi factori socio-economici 3.4.1. DisparităŃi intraregionale Uneori, discrepantele dintre judetele din cadrul regiunii sunt mai mari decat disparitatile dintre regiuni. În ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Sud-Est, procesul de restructurare industriala are un puternic impact negativ asupra economiei regiunii de dezvoltare Sud-Est, exista ramuri industriale în declin, cum ar fi: industria prelucrătoare (în toate judetele regiunii) şi în domeniul comerŃ (ConstanŃa, GalaŃi, Vrancea). În anul 2000 au existat în judeŃul Tulcea un număr de 3941 întreprinderi active, din care 97% cu capital majoritar privat. Din numărul total de întreprinderi active după activitatea principală, ponderea industriei era de 7,9%, în timp ce serviciile deŃineau 82%. În anul 2005, unităŃile cu până la 10 salariaŃi sunt majoritare, reprezentând 87,61% din total, în judeŃe ca Buzău şi Tulcea depăşind 89%. Rata somajului in judeŃul Tulcea a fost de 6,0%, în anul 2005, situand judeŃul pe locul VI din regiune..

Economia judeŃului ConstanŃa are un caracter complex, principalele ramuri cu ponderi fiind: activitatea portuară şi transportul maritim, turismul, industria alimentară, comerŃul, industria construcŃiilor de maşini, industria chimică şi petrochimică, industria energiei electrice şi termice, industria de prelucrare a lemnului si a producerii hârtiei, industria confecŃiilor. DistribuŃia agenŃilor economici pune în evidenŃă zona industrială situată pe axa ConstanŃa-Năvodari, pe de o parte şi zona industrială situată pe axa ConstanŃa-Medgidia-Cernavodă, pe de altă parte. După numărul total al agenŃilor economici înmatriculaŃi, municipiul ConstanŃa ocupă locul al doilea pe Ńară, după Bucureşti. În prezent, în municipiul ConstanŃa sunt înregistraŃi peste 18.000 de agenŃi economici. Datorită prezenŃei oraşului ConstanŃa şi a sectorului serviciilor diversificat si relativ dezvoltat, judeŃul ConstanŃa a suferit mai putin impactul declinului economic general şi a reuşit să absoarbă mari parŃi din excedent. Portul Constanta este în momentul de faŃă “plămanul” comerŃului exterior al Romaniei, prin care este realizată cea mai mare parte a activităŃilor de import si export. Companiile de operare din Portul ConstanŃa prestează toate tipurile de servicii pentru manipularea mărfurilor generale, astfel, prin Portul ConstanŃa pot fi tranzitate produse alimentare, băuturi şi tutun, celuloză şi hârtie, laminate, piese de schimb, ciment în saci şi alte mărfuri.

În plus faŃă de problemele apărute datorită restructurării industriale, judeŃele Buzău si Vrancea se confrunta cu probleme în zona rurală, daca luăm în considerare că procentul populaŃiei rurale în aceste judeŃe este unul din cele mai mari din Ńara. Multă vreme agricultura a reprezentat, în judeŃul Buzău, ramura de bază a economiei. Cu toate acestea, judeŃul Buzău este singurul producător din Romania de echipamente şi aparate pentru cale ferată, tot aici realizandu-se cea mai mare parte din producŃia de cord metalic, sarmă şi produse din sarmă. Se mai produc obiecte decorative din sticlă tip Galee, mobilă, textile, zahăr, ulei, vinuri. Agricultura în Vrancea are cu adevarat o tradiŃie şi reprezintă sursa principală a economiei judeŃului dispusă pe cele 3 forme de relief: munte, deal si campie. Deşi ponderea în Vrancea a deŃinut-o si o deŃine viticultura, situand-o astfel, pe primul loc în tara, agricultura nu se reduce numai la atat. Atat silvicultura cat şi exploatările agricole şi îndeosebi, agricultura, reprezinta sursa principală pentru ramurile industriale cu pondere în economia judeŃului respectiv industrializarea lemnului şi industria alimentară.

30

Tabel nr.11 PopulaŃia pe sectoare economice la nivel regional

JudeŃe / regiune PopulaŃie (nr. de

locuitori)

PopulaŃia urbana

(%)

PopulaŃia ocupată pe sectoare economice (mii persoane)

Industrie Agricultura ConstrucŃii Servicii

Brăila 370428 65,3 34,7 42,6 7,1 39,0 Buzău 494052 41,4 40,4 81,0 7,7 48,3 ConstanŃa 715148 70,9 51,0 69,9 23,9 132,6 GalaŃi 620500 56,9 47,7 65,1 14,6 71,9 Tulcea 252485 49,1 20,4 32,8 3,1 25,6 Vrancea 393766 37,8 27,8 69,0 3,4 39,1 Regiunea Sud Est 2846379 55,5 222,0 360,4 59,8 356,5


JudeŃele cu cea mai numeroasă populaŃie din regiune sunt ConstanŃa şi GalaŃi, la polul opus situandu-se judeŃele Brăila şi Tulcea. O cauza principală de disparitate în cadrul regiunii Sud-Est o reprezintă şomajul. În anul 2005, în regiunea Sud-Est rata şomajului (şomeri înregistraŃi) era de 6,4% faŃă de 5,9% la nivel naŃional. Cele mai afectate judete din regiune sunt GalaŃi (8,3%), ConstanŃa (5,6%), Buzău (7,4%). Disparitatea poate fi măsurată şi cu ajutorul altei variabile cum ar fi ponderea populaŃiei ocupate pe sectoare economice. Analizand acest indicator în cadrul regiunii se observă că cea mai mare parte a populaŃiei ocupate se concentrează în agricultură (35%), servicii (34,6%) si industrie (21,6%). JudeŃele cu ponderea cea mai mare a populaŃiei ocupate pe domenii sunt GalaŃi şi ConstanŃa pentru industrie, ConstanŃa si Buzău pentru agricultura, ConstanŃa si GalaŃi pentru construcŃii, ConstanŃa si GalaŃi pentru servicii (Tabel nr.11).

Zonele traditional subdezvoltate sunt caracterizate printr-o combinaŃie de rate înalte ale unui şomaj structural si cu ponderi mari ale fortei de munca ocupate in agricultura. La acesti doi factori se adauga elemente care caracterizeaza tendintele actuale si de perspectiva, cum ar fi: migrarea catre alte regiuni, in cautare de locuri de munca, infrastructura slab dezvoltata (judetul Tulcea), nivelul mai scazut al investitiilor directe pe locuitor. 4. Profilul afacerilor la nivel regional 4.1. Trăsăturile cheie ale sectorului productiv 4.1.1. Produsul intern brut Cu un PIB care reprezintă 11,93% (2004) din economia Ńării, Regiunea Sud-Est se situează pe locul 6, în timp ce, pe locuitor acest indicator se situează sub media naŃională. Până în 2003, productivitatea muncii deŃinea o poziŃie de mijloc între regiunile Ńării, cu valorile cele mai ridicate în judeŃul ConstanŃa.

31

Grafic nr.14

0

50000

100000

150000

200000

250000

mili

oan

e le

i

Produsul Intern Brut

ROMÂNIA 80377,3 116768,7 151475,1 197564,8 246468,8

Regiunea Sud - Est 9286,8 13165,2 17112,3 22263,8 29413,1

2000 2001 2002 2003 2004

Sursa:„Statistica Teritorială”, INS, Bucureşti– ediŃia 2006

Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a participat la realizarea PIB-ului României într-o proporŃie cuprinsă între 11,55%, respectiv 11,27% la începutul perioadei analizate ajungând în 2004 la 11,93%.

Grafic nr.15

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Raportul dintre PIB regional şi PIB naŃional (procente)

(nivelul PIB naŃional=100)

PIB naŃional 100 100 100 100 100

PIB regional 11,55 11,27 11,30 11,27 11,93

2000 2001 2002 2003 2004


32

4.1.2. Formarea PIB-ului sectorial Specificul Regiunii Sud - Est îl reprezintă disparităŃile dintre nodurile de concentrare a activităŃilor industriale şi terŃiare (Brăila - GalaŃi; ConstanŃa - Năvodari), centrele industriale complexe, areale cu specific turistic (litoralul şi Delta) şi întinsele zone cu suprafeŃe de culturi agricole şi viticole (Buzău, Focşani).

Grafic nr.16

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2000 2001 2002 2003 2004

Structura PIB, pe cate gorii de re surse (proce nte )


Înv ăŃământ


TranzacŃii imobiliare, închirieri şi activ ităŃi deserv icii prestate în principal firmelorIntermedieri financiare

Transport, depozitare, comunicaŃii


ComerŃ

ConstrucŃii

Industrie

Pescuit şi pisc icultură

Agricultură, v ânătoare şi s ilv icultură


Ponderile principalelor sectoare de activitate la realizarea produsului intern brut regional (PIB) au avut evoluŃii diferite. Astfel, începând cu perioada 2000-2002, sectoarele: ConstrucŃii şi Industrie au înregistrat creşteri ale ponderilor în PIB regional, în timp ce sectoarele: ComerŃ, Hoteluri şi restaurante, Agricultură, vânătoare şi silvicultură, au înregistrat diminuări ale ponderilor în PIB regional. În perioada 2003-2004 sectoarele: ConstrucŃii şi Industrie cunosc o diminuare a ponderii în PIB, în timp ce sectoarele: ComerŃ, Hoteluri şi restaurante, Agricultură, vânătoare şi silvicultură au înregistrat creşteri ale ponderilor în PIB regional. (Grafic nr.16). Se constată că evoluŃia alternantă a valorii PIB-ului a fost rezultatul direct al privatizării, cât şi al lichidării acelor întreprinderi de stat care s-au dovedit lipsite de viabilitate economică, al efortului investiŃional intern şi extern în restructurări, modernizări şi retehnologizări şi, nu în ultimul rând, al mutaŃiilor structurale majore din economia naŃională şi a regiunii.

4.1.3. Veniturile populaŃiei În anul 2005 veniturile totale ale populaŃiei regiunii (374,10 lei RON lunar/persoană) se situează cu puŃin sub media naŃionala (-0,9%).

33

Salariile contribuie cu 21% la formarea veniturilor totale ale populaŃiei regiunii.

Grafic nr.17

Salariul mediu net lunar în judeŃele regiunii

(lei/pers.)

534 526

625

564529

702

622 639

780735

652 632

418457

512530

423418477

583

620

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

Sud-Est Brăila Buzău ConstanŃa GalaŃi Tulcea Vrancea

2003

2004

2005

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureşti – ediŃiile 2005 şi 2006

Câştigul salarial mediu net lunar din Regiunea Sud-Est a crescut de la 530 lei/persoana în 2003 la 780 lei/persoana în 2005, datorită unor activităŃi din industrie, transport si depozitare, agricultură, construcŃii, hoteluri şi restaurante (Grafic nr.17).

Din total cheltuieli băneşti, cele aferente produselor alimentare reprezintă 25%, cheltuielile pentru cumpărarea de marfuri nealimentare 25,7%, iar cele pentru plata serviciilor 21,9%. Cheltuielile totale lunare pe o persoană din regiune au fost în anul 2005 mai mici decât media pe Ńară (7%). 4.2. Analiza activităŃii sectoarelor economice 4.2.1. Agricultura şi mediul rural Prin tradiŃie Regiunea Sud-Est este o zonă agricolă. CondiŃiile pedoclimatice din regiune favorizează cultivarea porumbului (în principal în nord), a grâului (în special în centrul regiunii), a orzului, a plantelor industriale, a florii soarelui, mai ales în ConstanŃa (regiunea ocupa locul I la nivel naŃional). SuprafaŃa cultivată reprezintă peste 45% din total. La aceasta au contribuit şi lucrările de îmbunătăŃiri funciare executate în Balta Brăilei, în special asanări, ce au permis reintroducerea în circuitul producŃiei agricole o suprafaŃă importantă de soluri aluvionare. Astfel, în regiunea Sud-Est se află cea mai mare exploataŃie agricolă din România.

În pofida potenŃialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole nu este foarte ridicată. Fragmentarea suprafeŃelor arabile în porŃiuni mici este un alt obstacol în calea dezvoltării agriculturii. PotenŃialul economic scăzut al micilor ferme şi managementul ineficient al exploatărilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor agricole.

34

Agricultura deŃine o pondere importanta în economia regiunii, 33,22% din populaŃia ocupată a regiunii fiind ocupată în acest sector. SuprafaŃa agricolă deŃine 65,23% din suprafaŃa totală a regiunii. Sectorul privat deŃine cea mai mare pondere a terenului agricol şi totodată produce cea mai mare parte a producŃiei agricole (92,3% din producŃia agricolă totală a regiunii, în 2005).

În anul 2005 producŃia agricolă în regiune a înregistrat o valoare de 6980180 mii RON, reprezentand 15% din producŃia agricolă la nivel naŃional. Componenta productiei agricole regionale a fost similara cu cea nationala (Grafic nr.19).

Grafic nr.19

Componenta producŃiei agricole (animală şi vegetală) regionale comparativ cu producŃia agricolă naŃională

96,982,5

93,6

78,8

0

20

40

60

80

100

nivel naŃional nivel regional

Productia animala

Productia vegetala


Valoarea totală a producŃiei agricole situează regiunea în anul 2005, pe locul III la nivel naŃional. În anul 2005 producŃia agricolă regională era în proporŃie de 95% în proprietate majoritar privată, situându-se peste valoarea procentuală corespunzatoare la nivel naŃional (94 %).

Grafic nr.20

ContribuŃia judeŃelor din regiune la producŃia agricolă

(Valoarea totală: 6980180 mii lei)

18

17,5

20,420,0

10,7

13,5 Brăila

Buzău

ConstanŃa

GalaŃi

Tulcea

Vrancea


35

Culturile agricole reprezintă o caracteristică principală a regiunii, regiunea ocupând în anul 2005, primul loc în producŃia de leguminoase pentru boabe, mazăre, plante textile, plante uleioase, floarea-soarelui, legume, tomate, struguri şi locul II la nivel naŃional în producŃia de cereale pentru boabe.

Regiunea Sud-Est se situează pe primul loc în Ńară ceea ce priveşte suprafaŃa viilor pe rod, deŃinând 41,2% din suprafaŃa viticolă a Ńării (numai judeŃul Vrancea deŃine peste 14% din suprafaŃa viticolă a Ńării. Regiunea Sud-Est este recunoscută, atât pe plan intern cât şi pe plan extern, prin calitatea vinurilor provenite din podgorii renumite, care se găsesc pe tot cuprinsul regiunii: Panciu, Odobeşti, Pietroasele, Nicoreşti, NiculiŃel, Murfatlar, ÎnsurăŃei.

ProducŃia animală obŃinută reprezintă 12% din producŃia naŃională. Numărul animalelor existent la sfârşitul anului 2005 a fost de 328 mii capete bovine (locul V la nivel naŃional), 823 mii capete porcine (locul V la nivel naŃional) şi 1276 mii capete ovine (locul II la nivel naŃional).

În ceea ce priveşte zootehnia, regiunea ocupă primul loc la producŃia de carne de ovine şi caprine şi la producŃia de lână, locul III la nivel naŃional la producŃia de ouă şi carne de pasăre.

Volumul de lemn recoltat în anul 2005 în regiune era de 1.160,9 mii m³, reprezentând 7,4% din volumul de materie lemnoasă exploatată la nivel naŃional, regiunea situându-se pe penultimul loc între regiuni.

SuprafaŃa agricolă a regiunii (2.332,8 mii ha) reprezinta 15,8 % din suprafaŃa agricolă a Ńării, situându-se pe locul doi la nivel naŃional, dupa Regiunea Sud-Muntenia. SuprafaŃa agricolă a regiunii reprezintă 65,2% din suprafaŃa totală a acesteia.

Grafic nr.21

Repartizarea suprafeŃei agricole regionale pe categorii de folosinŃă (Total 2.332.847 ha)

păşuni

14%

teren arabil

78%

livezi

1%fâneŃe

3%

podgorii

4%


36

Grafic nr.22 Repartizarea suprafeŃei agricole regionale pe judeŃe

Tulcea

16%

Buzău

17%

ConstanŃa

24%

GalaŃi

15%

Brăila

17%

Vrancea

11%


S-au constatat în ultimii ani uşoare creşteri ale suprafeŃelor arabile, a păşunilor şi a livezilor, concomitent cu scăderi ale suprafeŃelor fâneŃelor şi viilor. JudeŃul Brăila se remarcă prin calitatea solurilor (cernoziomuri) unde se obŃin producŃii mari la porumb, floarea-soarelui, soia, cereale pentru boabe, valoarea producŃiei agricole vegetale reprezentând 2,6% din producŃia agricolă vegetală a Ńării. SuprafaŃa amenajată pentru irigat deŃine peste 86,1% din totalul suprafeŃei agricole, ocupând din acest punct de vedere locul I la nivel naŃional. Multă vreme în judeŃul Buzău ramura de bază a economiei era agricultura. SuprafaŃa agricolă la sfârşitul anului 2005, a fost de 402,2 mii ha, din care teren arabil 64%. În zona de câmpie, unde predomină cernoziomul, există condiŃii favorabile cultivării cerealelor, florii soarelui, sfeclei de zahăr, cartofului şi legumelor. În zona colinară, predomină plantaŃiile de vie (locul II la nivel naŃional, la suprafeŃele cu vii pe rod), cunoscute mai ales prin podgoriile Dealu Mare şi Dealul Câlnăului, specializat în producerea vinurilor roşii. CondiŃiile favorabile existente în judeŃ au creat posibilitatea dezvoltării zootehniei. La sfârşitul anului 2005, efectivele de bovine erau de 77660 capete, ocupând primul loc la nivel regional. Pe raza judeŃului îşi desfăşoară activitatea două herghelii pentru creşterea cailor de rasă - Cislău şi RuşeŃu, o staŃiune de cercetare şi creştere a bovinelor (Dulbanu-Amaru) şi o staŃiune de creştere şi cercetare a oilor de rasă. Agricultura este un sector secundar în judeŃul ConstanŃa. În anul 2005, suprafaŃa cultivată a fost de peste 76% din întreaga suprafaŃă agricolă a judeŃului. Principalele culturi au fost cerealele boabe (locul IV la nivel naŃional), porumb boabe, primul loc la nivel naŃional pentru leguminoase pentru boabe, plante textile (locul II la nivel naŃional), floarea-soarelui (locul I la nivel naŃional). La sfârşitul anului 2005, efectivele de animale au fost: 299426 capete ovine (locul I la nivel regional şi locul III la nivel naŃional), 68802 capete caprine (locul I la nivel naŃional), 44050 capete bovine. Agricultura constituie una din componentele principale ale peisajului geografic din judeŃ, fiind totodată una din cele mai vechi activităŃi economice ale populaŃiei. SuprafaŃa agricolă la sfârşitul anului 2005 a fost de 358,6 mii ha din care teren arabil 338,9 mii ha. Padurile şi alte terenuri cu vegetaŃie forestieră ocupau 7,6% din totalul suprafeŃei la nivel regional. PoziŃia natural-geografică a judeŃului şi condiŃiile climatologice au permis ca succesiunea introducerii culturilor de câmp şi a creşterii animalelor în practica agriculturii să se integreze, să se dezvolte intensiv. În anul 2005, producŃia de cereale boabe a fost de 670,1 mii tone, floarea-soarelui de 69,6 mii

37

tone (locul IV la nivel naŃional) iar cea de legume 321,7 mii tone (locul I la nivel naŃional). De asemenea, producŃia de tomate ocupă locul la nivel naŃional cu o producŃie de 59,2 mii tone. Creşterea animalelor este şi ea o ocupaŃie straveche, practicată de la păstorit până la ferme moderne de creştere în stabulaŃie. Agricultura este o ocupaŃie în judeŃul Tulcea, alături de pescuit şi extracŃia pietrei. Terenurile agricole ocupau, în anul 2005, 364,6 mii ha - respectiv 42.8% din suprafaŃa judeŃului fiind în majoritate teren arabil, 292,2 mii ha. La sfârşitul anului 2005, Tulcea se află pe primul loc la nivel naŃional la producŃia de plante textile şi locul II la efectivele de caprine şi la producŃia de lână şi piei. Terenurile agricole ale judetului Vrancea se întind pe fâşia cuprinsă între malul drept al Siretului şi poalele dealurilor subcarpatice ale MunŃilor Vrancei. Agricultura la sfârşitul anului 2005, ocupa 255,6 mii ha, adică 52,63% din suprafaŃa judeŃului. Majoritatea (52,6%) zonelor agricole ale judeŃului au fost ocupate de terenuri arabile pentru culturi, însă 10,6% (27,2 mii ha) au fost ocupate de podgorii şi pepiniere pentru viŃa de vie, fiind cea mai mare zonă viti-vinicolă, ca producŃie şi suprafaŃă din România, exportator în Europa, America si Japonia. Sectorul privat deŃinea, la sfârşitul anului 2005, 87,5% din suprafaŃa agricolă a judeŃului. Pădurile şi vegetaŃia forestieră ocupau la aceeaşi dată 193,2 mii ha (2,9% din suprafaŃa împădurită a României), reprezentând 39,8% din suprafaŃa judeŃului. La producŃia de struguri judeŃul ocupa primul loc atât la producŃia totală 57269 tone, adică 11,3% din producŃia de struguri a întregii Ńări, având cea mai mare suprafaŃă cultivată cu vii la nivel naŃional. Pentru valorificarea vinurilor vrâncene şi promovarea lor pe pieŃele europene şi mondiale, se organizează anual, Festivalul Bachus, în atenŃia autorităŃilor fiind şi înfiinŃarea la Focşani a Bursei Vinului. Relieful judeŃului este benefic pentru zootehnie, la sfârşitul anului 2005, efectivele de animale numărând 57 mii capete bovine, 88 mii capete de porcine (în creştere faŃă de anii anteriori), 141 mii capete ovine, 18 mii capete caprine (într-o uşoară scădere faŃă de anii anteriori). 4.2.2. Sectorul secundar - industria şi profilul activităŃilor de producŃie În 2004 valoarea adaugată brută a sectorului industrial (incluzând sectorul construcŃiilor) era de 8648,7 milioane lei, reprezentand 33% din valoarea adaugată brută la nivel regional. Numărul de angajaŃi în sectorul industrial şi sectorul construcŃiilor la nivel regional, era în 2005 de 482,2 mii persoane, înregistrand de la an la an o scădere continuă. (Tabel nr.12). Majoritatea investiŃiilor străine în regiune sunt concentrate in industria constructiilor navale si in industria alimentara, industrie usoara.

Tabel nr.12 EvoluŃia numărului de întreprinderi şi a numărului de angajaŃi

în industrie şi construcŃii la nivel regional

Nivel regional 2002

Nivel regional 2003

Nivel regional 2004

Nivel regional 2005

Nivel naŃional 2005

Nr. unităŃi

Nr. angajati (mii pers.)

Nr. unităŃi


Nr. unităŃi


Nr. unităŃi


Nr. unitati


Industria extractivă

50 8,3 70 5,1 75 4,6 78 4,6 873 116,6

Industria prelucrătoare

5.016 193,3 5.429 190,2 5884 187,5 6165 180,6 59296 1623,1

Energie electrică, termică, gaze, apa

53 19,8 101 19,5 102 18,5 103 18,4 739 143,6

ConstrucŃii 1.944 50,2 2.245 46,8 2646 50,1 3060 50,8 30892 385,8

38

Sursa: CalculaŃii ale ADR Sud-Est pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei – ediŃiile

2003-2006

Industria şi serviciile sunt concentrate în principalele centre urbane. În cadrul regiunii există unităŃi industriale cu o bogată activitate, cum sunt: - Industria petrochimica este reprezentata prin Combinatul de la Navodari; - Industria metalurgica în GalaŃi si Tulcea; - Industria constructoare de masini in Braila, Buzau, Constanta, Tecuci; - Industria constructiilor navale şi platforme de foraj marin la Galati, Constanta, Braila, Tulcea, Mangalia; - Industria materialelor de constructie in Medgidia; - Industria confectiilor in Braila, Buzau, Constanta, Focsani, Galati, Tulcea; - Industria alimentara este prezenta in majoritatea oraselor.

Principalele caracteristici ale industriei regiunii: - este concentrata în marile oraşe şi foarte puŃin prezentă în mediul rural; - industria prelucrătoare deŃine ponderea în privinŃa cifrei de afaceri, a investiŃiilor brute şi nete şi a numărului de angajaŃi în raport cu celelalte activităŃi industriale.

4.2.3. Sectorul terŃiar - Profilul industriei serviciilor Valoarea adaugată generată de sectorul serviciilor în regiune în 2005 a fost de 12345,5 milioane lei, reprezentând 47,2% din valoarea adaugată regională. În perioada 2002-2005, numărul de angajaŃi în acest sector in regiune a crescut cu cca 15%. O prezentare detaliată a numărului de întreprinderi în sectorul serviciilor împreună cu numărul de angajaŃi din acest sector în perioada 2003-2005 este data în tabelul următor:

Tabel nr.13

EvoluŃia numărului de întreprinderi şi a numărului de angajaŃi pe categorii de resurse

Nivel regional 2002

Nivel regional 2003

Nivel regional 2004

Nivel regional 2005

Nr. unităŃi


Nr. unităŃi


Nr. unităŃi


Nr. unităŃi


ComerŃ 24.987 100 25.333 103,6 27268 101,5

28348

922.15


2.251 13,1 2.396 14,1 2583 15,5 2842

114.7

Transport, depozitare si comunicatii

2.645 60,5 3.216 61,3 3779 55,5 4302

363.9

TranzacŃii imobiliare

2.687 32,2 3.888 36,9 5046 30,0 5983 370,1

InvăŃământ 108 45,7 115 45,7 126 0,6 148

6,6


620 46 742 44 896 2,6 980 26.3

Alte activitati de servicii

732 44,1 999 48,3 1126 8,3 1246

85,5

Total servicii 34.030 341,6 36.689 353,9 40824 214 43849

1889.4

39

Sursa: CalculaŃii ale ADR Sud-Est pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei – ediŃiile

2003-2006

În perioada 2002-2005 numărul uniăŃilor active din comerŃ din regiune reprezenta 70% - 65% din numărul unităŃilor active care aparŃin sectorului serviciilor din regiune. Majoritatea întreprinderilor din sectorul comerŃului la nivel regional aveau pana la 9 angajaŃi.

Tabel nr.14 Cifra de afaceri în sectorul serviciilor comparativ cu nivelul naŃional

Tipul serviciilor Nivelul naŃional Nivelul regional

ComerŃ cu ridicata şi amănuntul 6.04 5.74 Hoteluri şi restaurante 1.6 0.2 Transport, depozitare si comunicaŃii 11.03 1.18 TranzacŃii imobiliare 7.21 0.374 ÎnvăŃământ 0.06 0.004 Sănătate şi asistenŃă socială 1 0.03 Alte activităŃi 5.8 0.113


4.2.4. Turismul Turismul in regiune este diversificat, aici existand aproape toate tipurile de turism: turism de litoral, montan, de croaziera, cultural, de afaceri, turism ecologic, balnear, agroturism, de agrement, de week-end, pescuit sportiv si de vanatoare, practicarea sporturilor nautice. Turismul în regiune este caracterizat de existenŃa unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mării Negre şi Delta Dunării. De asemenea, în Regiune se află staŃiuni balneo-climaterice renumite în Ńară (Lacu Sarat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta Alba, Soveja), pensiuni agro-turistice (în special în zonele montane şi în Delta Dunării). Turismul cultural este prezent în Regiune, în special prin mănăstirile din nordul Dobrogei şi din munŃii Buzăului şi Vrancei, precum şi prin vestigiile culturale (situri arheologice, case memoriale), . O caracteristica a regiunii este potentialul turistic ridicat, ce este asigurat de existenta unor lacuri naturale cu proprietati terapeutice, de vulcanii noroiosi, de rezervatia Biosferei din Delta Dunarii si de litoralul Marii Negre. Regiunea concentrează cca. o treime din structurile de cazare turistică ale Ńării a căror capacitate de cazare în 2005 era de 132.965 locuri. Indicele de utilizare netă a capacităŃii de cazare îşi menŃine cel mai ridicat nivel din Ńară pe întreaga durată a anului (37,8% în anul 2005, faŃă de media naŃională de 33,4%). Regiunea ocupă primul loc în ceea ce priveşte capacitatea de cazare (47,8 % din valoarea totală la nivel naŃional) şi primul loc la numărul de turişti cazaŃi (28,8 % din valoarea totală la nivel naŃional). Cel mai bine reprezentat este turismul de pe litoralul Marii Negre, ce include 13 statiuni cu 958 structuri de primire turistica, situate de-a lungul a 70 de km de coasta intre statiunile Năvodari şi Mangalia. La nivelul anului 2005, peste 78% din capacitatea de cazare turistică a Regiunii Sud-Est, se regăseşte în staŃiunile de pe litoralul Mării Negre (care nu este valorificat decat 2-3 luni/an). Avand în vedere capacitatea mare de cazare turistică, regiunea ocupă locul I la numărul de turişti cazaŃi în structurile de cazare (numărul înnoptărilor în structurile de cazare turistică a crescut la 27,97%, ConstanŃa ocupând de asemenea, locul I în regiune cu 4.408 mii persoane în anul 2005, iar Delta Dunării deŃine un loc fruntaş la categoria 4-7 înnoptări, fiind în scădere faŃă de anul precedent).

40

Regiunea mai prezintă un cadru propice pentru practicarea agroturismului, care a luat amploare in judeŃele Buzău (Gura-Teghii, Lopatari, Bisoca, Catina, Calvini), Tulcea (Delta Dunării) şi Vrancea (Soveja, Lepşa). În perioada 2002-2005 numarul unitatilor active din turism a crescut cu 79%, in timp ce numarul de angajati a crescut cu 16%.

În Regiunea Sud-Est ariile protejate cuprind 608.931 ha, unele dintre acestea fiind situate total sau parŃial pe teritoriul regiunii (tabel nr.15).

Tabel nr.15

SituaŃia Parcurilor NaŃionale, Naturale şi a RezervaŃiei Biosferei din Regiunea Sud-Est

Parcuri NaŃionale si Naturale, RezervaŃiei ale Biosferei

SuprafaŃa (ha)

integral/parŃial pe teritoriul judeŃului/judeŃelor

Balta Micã a Brãilei (parc natural) 17.529,00 integral în judeŃul Braila Delta Dunării (rezervaŃie) 580.000,00 pe suprafaŃa judeŃelor Tulcea şi ConstanŃa MunŃii Mãcinului (parc naŃional) 11.321,00 integral în judeŃul Tulcea Lunca Joasă a Prutului (parc natural) 81,00parŃial pe teritoriul judeŃului GalaŃi

TOTAL 608,931,00 Date furnizate de MAPM

Litoralul Marii Negre A treia mare ca suprafata in Europa, dupa Marea Mediterana si cea a Nordului, Marea Neagra scalda cu valurile ei uscatul sud-estic al Romaniei. Se poate spune ca aici incepe marea. Sau ca aici se termina. In totalitatea lui, litoralul romanesc al Marii Negre are o lungime de 245 km (153 de mile) si se intinde intre bratul Chilia al Dunarii, la nord, si granita cu Bulgaria, la sud. Este impartit in doua mari sectoare: cel de nord, cu relief caracteristic de delta, cordoane litorale si lagune (intre Musura si capul Midia) si cel de sud, cu tarm ridicat, dominat de faleze, golfuri si promontorii (intre capul Midia si localitatea Vama Veche). Litoralul românesc cuprinde 13 staŃiuni, cu unităŃi de cazare turistică, tratament, şi agrement. Clima maritima de litoral, cu influente mediteraneene in sud, este extrem de favorabila pentru iubitorii de veri lungi si insorite. Iulie si august sunt lunile cele mai fierbinti, cu o temperatura a aerului care poate atinge 26-28 de grade Celsius. Totusi, briza marina domoleste caldura, facand ca zilele sa fie perfecte pentru plaja, iar noptile placute si racoroase. Temperatura medie de vara este de 22 grade Celsius. Plajele se intind pe mai bine de 82 de km si au o latime de 250 de m la Mangalia si Techirghiol si de 50-200 de m in rest. Nisipul auriu, renumit prin finetea sa, atinge in timpul verii temperatura de 45 de grade Celsius, fiind ideal pentru aeroterapie si bai de nisip. Ingemanarea dintre uscat si apa se face treptat, plajele coborand lin in mare si fiind adecvate copiilor sau celor care nu stiu sa inoate. Exista zone late de 100-200 de m unde apa nu depaseste 1 – 1, 5m adancime, orice factor de risc fiind astfel eliminat. Farmecul litoralului este dat in primul rand de mare. Generozitatea Marii Negre sta in mai multe aspecte. Avand o salinitate redusa in comparatie cu alte mari continentale (numai 17 %), turistii pot practica fara retinere sporturi sub-acvatice si nautice. Inotatorii pot sta si ei linistiti. Nu exista maree, si nici vietuitoare marine periculoase. In schimb, jocul delfinilor poate crea un adevarat spectacol pentru norocosii aventurieri. Acest intreg complex format din apa, nisip, aer si soare are efecte terapeutice, facand miracole cu cei care cauta un loc benefic pentru sanatate. Intensitatea mare a radiatiilor solare se spune ca are efect stimulativ si tamaduitor. Aerul este bine ionizat cu aerosoli marini, care, impreuna cu influenta valurilor, genereaza cure speciale de talasoterapie. Mai mult, unele statiuni sunt atat statiuni de agrement cat si statiuni de sanatate. De exemplu, Mangalia, Eforie Nord, Eforie Sud si Neptun ofera o larga varietate de tratamente balneo-climaterice, bai de namol, terapie cu

41

minerale, precum si faimoasa cura cu Gerovital, produs romanesc pentru intinerire si revigorare al Dr. Ana Aslan. Cel mai renumit namol este namolul organogen din lacul Techirghiol, cu o extraordinara valoare curativa.

Delta Dunarii reprezinta o atractie deosebita de o mare valoare stiintifica si cu un potential turistic ridicat, in special dupa includerea sa in 1990, impreuna cu alte zone naturale adiacente, in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Din reteaua nationala de arii naturale protejate) Delta Dunarii se distinge, atat ca suprafata (580.000 ha), cat si ca nivel al diversitatii biologice, avand triplu statut international: Rezervatia Biosferei Delta Dunarii; Sit Ramsar (zona umeda de importanta internationala), Sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural. Baza turistica, formata din hoteluri, moteluri, vile, pensiuni turistice, ofera turistilor posibilitatea unor croaziere pe canale si ghioluri. Dezvoltarea ecoturismului este o prioritate specifica pentru Delta Dunarii acesta caracterizandu-se prin structuri de cazare de mica anvergura, locuri speciale de campare care sa respecte exigentele impuse de conservarea si protectia mediului. Regiunea beneficiaza de un fond balnear deosebit, ceea ce a facut ca activitatea balneara sa aiba o veche traditie si sa cunoasca o ampla dezvoltare. Sunt de amintit statiunile balneare: Lacul Sarat, Techirghiol, Eforie Nord datorita namolului curativ si a curelor profilactice si recuperatorii efectuate in clinici cu personal specializat. Pentru dezvoltarea acestei forme de turism este necesara o largire a gamei de oferta prin dezvoltarea unui produs de inalta calitate cu accent pe tratament, cazare de lux si structuri auxiliare, diversificarea produsului oferind programe de mentinere a sanatatii si fitness pentru atragerea unui alt segment de piata in locul clientelei traditionale. Regiunea prezinta si un cadru promitator pentru dezvoltarea agro-turismului. Judetele Braila, Galati si Tulcea detin resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vanatoare si pescuit) in Insula Mica a Brailei, Insula Mare a Brailei, padurile Viisoara si Camnita. Zona montana din Vrancea si Buzau prezinta interes turistic prin statiunile Soveja si Lepsa, respectiv zone turistice unice in tara, cum ar fi: Vulcanii Noroiosi de la Paclele-Berca, pesterile de la Bozioru, Focurile Vii – Lopatari si Salina de la Meledic. Turismul cultural este o forma de turism care poate asigura valorificarea integrala a resurselor turistice antropice si in primul rand a patrimoniului cultural- istoric. Patrimoniul cultural-istoric al regiunii este o valoare componenta a patrimoniului cultural european si international, rezultat dintr-o evolutie istorica bine cunoscuta. Valoarea deosebita a zestrei patrimoniale este conferita mai ales de componentele arheologice si etnografice (monumente si situri istorice), ea fiind completata de ansambluri rurale si urbane, ca si splendida arhitectura de cult reprezentativa pentru evul mediu si epoca moderna. Se intalnesc in regiune cetati getice, romane, grecesti si bizantine, monumente ridicate in cinstea unor vestiti imparati romani, cat si locasuri manastiresti si constructii cu valoare etnografica deosebita, majoritatea fiind concentrate in judetele Tulcea si Constanta. Dezvoltarea cantitativa si calitativa a capacitatii pentru turismul de afaceri si congrese este sustinuta de infrastructura existenta, de pozitia geografica, precum si de posibilitatea ofertei turistice diversificate determinata de potentialul zonelor vecine. Turismul de afaceri este prezent in regiune in statiunile turistice Mamaia si Mangalia. Turismul de croaziera se afla intr-o faza initiala de dezvoltare in regiune, in special in zona Deltei Dunarii. Dezvoltarea acestui produs turistic implica crearea unor facilitati legate de sporturile de apa, pescuit. Unitatile turistice nu sunt aliniate la standarde moderne (din punct de vedere al calitatii serviciilor, capabilitatii organizationale, dotarea cu resurse, infrastructura), fapt ce a determinat o scadere a numarului de turisti romani si straini de la an la an. Regiunea are un potential turistic unic comparativ cu alte regiuni din Romania, anume litoralul si Delta Dunarii.

42

Tinand cont de faptul ca regiunea dispune de un potential turistic ridicat datorat atat reliefului variat cat si siturilor istorice aflate in regiune si avand in vedere vecinatatea regiunii cu tari care poseda in parte obiective turistice similare (de ex. Litoralul Marii Negre), se pot dezvolta o serie de proiecte de cooperare transfrontaliera intre Regiunea de Dezvoltare Sud-Est si regiuni invecinate din Ucraina, Republica Moldova si Bulgaria, proiecte care sa aiba ca obiectiv principal dezvoltarea turismului in aceste regiuni.

4.3. Structura întreprinderilor Numarul unitatilor locale active din regiune a cunoscut o creştere mai lenta până în 1998, dupa care a înregistrat o scădere continuă. Regiunea Sud-Est se situeaza pe locul IV după Regiunile Bucureşti-Ilfov, Regiunea Nord-Vest şi Centru, în ceea ce priveşte numărul unităŃilor locale active. Industria si serviciile sunt concentrate mai ales in centrele urbane. Aproape toate sectoarele industriale sunt reprezentate in zona. Cele mai productive sectoare sunt industria textila (cu tradiŃie în judeŃele Brăila, Buzău, Focşani, Tulcea) şi industria alimentara, prezentă în aproape toate oraşele. Un alt punct reprezentativ al Regiunii de Sud-Est este industria constructiilor navale care este prezenta in patru santiere navale (Braila, Galati, Mangalia si Tulcea) cu traditie si caracterizata prin calitatea produselor sale, apreciate atat pe piata interna cat si pe cea externa. In porturi exista de asemenea importante oportunitati de afaceri. Doua porturi fluviale (Basarabi si Medgidia) furnizeaza toata gama de servicii de incarcare si descarcare de marfuri, de inmagazinare precum si transportul de pasageri. O clasificare a întreprinderilor, după categorie, mărime şi număr de angajaŃi pentru anul 2005 la nivel naŃional şi regional este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel nr.16 Structura pe activităŃi a întreprinderilor (pe clase de mărime şi numărul de salariaŃi)

la nivel naŃional şi regional, în anul 2005

Din care: pe clase de mărime, după numărul de salariaŃi

0-9 10-49 50-249 250 şi peste

Total la nivel naŃional

Total la nivel regional

nivel nat.

nivel reg.

nivel nat.

nivel reg.

nivel nat.

nivel reg.

nivel nat.

nivel reg.

Total 442.868 53.255 389.941 46.987 41.461 4.856 9.912 1.178 2.154 234

Industria extractivă 873 78 505 38 217 24 71 12 80 4

Industria prelucrătoare

59.296 6.165 42.302 4.335 11.375 1.229 4.467 494 1.152 107

Energie electrică şi termică, gaze şi apa

739 103 207 29 158 29 190 20 184 25

ConstrucŃii 30892 3.060 24.940 2.376 4.441 483 1.333 170 178 31

ComerŃ 205.796 28.348 187.752 26.187 16.149 1.959 1.769 194 126 8


19.509 2.842 17.241 2.491 1.989 307 255 40 24 4

Transport,depozitare şi comunicaŃii

29.711 4.302 26.248 3.766 2.618 389 603 105 242 42

TranzacŃii imobiliare, închirieri şi activităŃi de servicii prestate în principal întreprinderilor

75.063 5.983 70.650 5.574 3.339 296 939 103 135 10

ÎnvăŃământ 1.377 148 1.261 133 106 14 10 1 - - Sănătate şi asistenŃă 7.884 980 7.546 944 296 31 41 5 1 -

43

socială Alte activităŃi de servicii

11.728 1.246 10.689 1.114 773 95 234 34 32 3


Alături de activităŃi tradiŃionale ca transporturile, telecomunicaŃiile, comerŃul şi sectorul financiar-bancar au apărut şi s-au dezvoltat sectoare noi precum tehnologia informaŃiilor, serviciile de consultanŃă tehnică, economică şi juridică, activităŃi de protecŃie a mediului înconjurător care au devenit vitale pentru bunul mers al economiei şi al societăŃii.

Din punct de vedere al repartitiei unitatilor active pe clase de marime, cea mai mare pondere o detinea la nivel regional în 2005 clasa de mărime 0-9 (88,2%), întreprinderi care au o durata de viata mai scurta decat al celorlalte clase de marime. De asemenea, cea mai mare pondere in totalul intreprinderilor active din regiune era detinuta de intreprinderile active din comert cu 53,23%. Aproape toate intreprinderile active din regiune sunt private, respectiv 96 %. Forta de munca disponibilizata din marile intreprinderi afectate de procesul de restructurare economica are o capacitate de adaptare la alte activitati redusa, datorita faptului ca cei afectati de somaj au, in general, o pregatire profesionala stricta si in sectoare neperformante si/sau au o varsta ridicata (peste 40 ani). În aceste conditii, adaptarea la cerinŃele pieŃei muncii este mai dificilă, determinând creşterea şomajului de lungă durată.

Tabel nr. 17 Numărul întreprinderilor la nivel regional şi naŃional (2000-2005)

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Nivel Regional 40.741 40.672 41.093 44.534 49.531 53.255 Nivel NaŃional 313.508 317.555 322.188 359.399 404.339 442.868 % regional faŃă de naŃional

12,99 12,81 12,75 12,39 12,25 12,03

Tabel nr.18 Cifra de afaceri a întreprinderilor la nivel regional şi naŃional

(2000-2005)

milioane lei (RON) An 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Nivel Regional 8,27 8,50 9,72 10,59 53.273 58.264 Nivel NaŃional 69,96 77,73 85,07 92,18 452.073 514.070 % regional faŃă de naŃional

11,82 10,93 11,42 11,49 11,78 11,33

În perioada 2001-2005, cifra de afaceri din industrie, precum şi seria brută a indicilor producŃiei industriale faŃă de anul de bază (2000) au înregistrat, totuşi o evoluŃie ascendentă, în principal, în industria prelucrătoare.

Tabel nr.19 Numărul salariaŃilor la nivel regional şi naŃional (2000-2005)

nr. persoane An 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Nivel Regional 471.424 470.356 452.311 459.785 475.325 482.230 Nivel NaŃional 4.118.731 4.050.421 3.909.858 4.014.666 4.110.085 4.158.679 % regional faŃă de naŃional

11,44 11,61 11,57 11,45 11,56 11,60

44

Dacă în anul 2000 numărul de salariaŃi era de 471 mii persoane persoane, în anul 2001 a crescut cu 1.000 persoane (1%), iar în 2002 a înregistrat o scădere cu 18 mii persoane. În anul 2003, numărul salariaŃilor a crescut cu 7 mii persoane (1.1%), nivelul înregistrat s-a menŃinut şi în anii 2004 şi 2005.

Tabel nr.20

InvestiŃiile brute ale întreprinderilor la nivel regional şi naŃional (2000-2005)

milioane lei (RON) An 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Nivel Regional 10500 13500 19100 12600 6419 6670 Nivel NaŃional 133000 151100 130900 112700 61842 77559 % regional faŃă de naŃional

8,00 8,93 14,59 11,18 10,38 8,60

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti – ediŃiile 2001 - 2006

4.4. Sectorul IMM În anul 2005, în Regiunea Sud-Est s-a înregistrat un număr de 43.255 întreprinderi, din care 99,56 % întreprinderi mici şi mijlocii (53.021). Din totalul de 53.021 de IMM-uri din regiune, cea mai mare parte (53,45%) activează în domeniul comerŃului. IMM-ul reprezinta o forta in economie, avand un rol vital in relansarea economica prin crearea de noi locuri de munca. În ceea ce priveste piata muncii se constata o atitudine flexibila din partea IMM-urilor, fiind acel sector in care se concentreaza lucrul temporar si in timp partial.

Tabel nr.21 RepartiŃia IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare,

în perioada 2000-2005 - % -

Regiunea de dezvoltare 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Nord-Est 11,7 11,7 11,7 11,4 11,2 11,1 Sud-Est 13,0 12,8 12,7 12,4 12,2 12,0

Sud-Muntenia 11,5 11,4 11,3 10,9 10,6 10,4 Sud-Vest Oltenia 8,6 8,5 8,2 8,0 7,7 7,5 Vest 8,6 8,8 8,9 9,1 9,3 9,4 Nord-Vest 13,6 13,5 13,7 14,0 13,7 13,8 Centru 11,9 12,0 12,1 12,2 12,4 12,4 Bucuresti-Ilfov 21,1 21,3 21,4 22,0 22,7 23,3 Total 100,0 100,0 100,0 100,00 100,00 100,00


Din tabelul de mai sus se constata faptul ca, în perioada 2000-2005, repartiŃia procentuala a IMM-urilor în regiunea Sud-Est a înregistrat o uşoară scădere de la an la an, regiunea ocupând locul IV. Aceleaşi tendinŃe sunt înregistrate şi de celelalte regiuni, cu excepŃia Regiunilor Bucureşti-Ilfov şi Vest.

În plan regional, cea mai mare pondere a investiŃiilor în IMM-uri este deŃinută de judeŃul ConstanŃa. Tabelul următor prezintă o comparaŃie între nivelul naŃional şi cel regional a indicatorilor sectorului IMM-uri:

45

Tabel nr.22 ComparaŃia indicatorilor între nivelul naŃional şi cel regional în sectorului IMM-urilor,

în perioada 2002-2005

Nr. IMM-uri Cifra de afaceri (mlrd. Euro)

Personal angajat (nr. pers.)

Investitii brute (mlrd. Euro)

Total 319.816 51,59 2.160.385 5,99 Industrie 47.140 11,28 806.007 2,05 Constructii 16.851 3,65 249.808 0,41

Nivel national

Servicii 255.825 36,66 1.104.570 3,53

Total 40.828 5,02 256.451 0,52 Industrie 4.970 0,99 86.220 0,13 Constructii 1.910 0,33 29.819 0,03

2002 Nivel regional

Servicii 33.948 3,70 140.412 0,36

Total 357.071 60,18 2.399.783 5,65 Industrie 52.444 13,02 855.887 2,01 Constructii 21.170 4,34 274.122 0.39

Nivel national

Servicii 283.457 42,82 2.040.074 3,25

Total 44.266 5,88 281.945 0,46 Industrie 3.570 1,25 94.096 0,17 Constructii 1.343 0,35 29.792 0,02

2003 Nivel

regional

Servicii 39.353 4,28 158.057 0,27

Total 404.339

84,42

2.590.965

8,90 Industrie 56.960

18,20

895.213

3,04

Constructii 25.768

6,04

284.638

0,67

Nivel national

Servicii 319.362

60,18

1.411.114

5,19

Total 49.268

8,38

303.452

0,75 Industrie 6.800 1,76

95.520

0,18

Constructii 2.611

0,50

32.908

0,04

2004 Nivel

regional

Servicii 39.857

6,13

175.024

0,52

Total 440.714

96,92

2.725.411


20,36

885.581

7,41

Constructii 30.714

6,89

296.997

1,58

Nivel national

Servicii 350.508

69,67

1.542.833

8,40

Total 53.021

9,23

320.929


1,75

96.270

0,74

Constructii 3.029

0,59

34.601

0,59

2005 Nivel regional

Servicii 43.782

6,88

190.058

0,44

Sursa: CalculaŃii ale ADR Sud-Est pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, INS,

Bucureşti, ediŃiile 2002-2006

46

Din tabelul de mai sus se pot desprinde următoarele concluzii: La nivel regional, în anul 2005, prin comparaŃie cu anii precedenŃi se constata o creştere a numărului de IMM-uri, a personalului angajat (situaŃie asemănătoare şi la nivel naŃional), a cifrei de afaceri şi a investiŃiilor brute, în timp ce numărul IMM-urilor din industrie şi constructii au înregistrat scăderi în intervalul 2002-2003 şi o creştere semnificativă în intervalul 2003-2005. Cifra de afaceri înregistrata de IMM-uri a crescut în 2005, atât la nivel regional, cât şi la nivel naŃional, în toate sectoarele. Având în vedere vecinătatea regiunii cu Ńări pentru care dezvoltarea sectorului IMM-urilor reprezintă de asemenea o prioritate, se pot dezvolta o serie de proiecte de cooperare transfrontalieră între Regiunea de Dezvoltare Sud-Est şi regiunile învecinate, proiecte care să conducă la dezvoltarea IMM-urilor din aceste regiuni şi implicit la dezvoltarea acestor regiuni în ansamblul lor.

Concluzii

Măsuri care trebuie puse în aplicare pentru dezvoltarea IMM-urilor sunt: - continuarea pregătirii sectoriale a IMM din punct de vedere al preluării standardelor europene; - dezvoltarea serviciilor destinate micro-întreprinderilor, prin centrele de dezvoltare a IMM; - susŃinerea orientării IMM-urilor în faza de iniŃiere a afacerilor, în special prin incubatoare de afaceri şi tehnologice; - specializarea, pe sectoare economice, a programelor destinate IMM (finanŃate de bănci, din surse guvernamentale sau fonduri structurale); - susŃinerea IMM inovative în special prin sistemul de garantare şi de capital de risc; - continuarea acŃiunilor de dezvoltare a spiritului antreprenorial; - continuarea acŃiunilor de dezvoltare a serviciilor de consultanŃă specializate orientate către nevoile IMM-urilor.

Dezvoltarea sistemului bancar şi un acces din ce ce în ce mai liber la credite (chiar dacă dobânzile sunt înca mari comparativ cu alte state membre UE) conduc la o creştere a investiŃiilor brute urmate de o creştere a personalului angajat în IMM-uri. Consumul a cunoscut o creştere importantă în această perioadă, fiind principala sursă de creştere economică şi drept rezultat o cifră de afaceri mai mare ale îintrepriderilor din Regiune. Problema-cheie a IMM-urilor în următorii ani va fi creşterea concurenŃei din partea firmelor de pe piaŃa comună care nu a existat până la aderare. Creşterea competitivităŃii va fi o condiŃie obligatorie pentru supravieŃuirea agenŃilor economici. 5. Cercetare ştiinŃifică, dezvoltare tehnologică şi inovare (C.D.I)

Activitatea de cercetare, dezvoltare si inovare este caracterizata la nivel regional prin: - existenta unei traditii valoroase de activitate si rezultate ale domeniului cercetarii; - capacitatea ridicată de adaptare a sistemului CDI, care mentine un nivel anual relativ stabil al activitatii si rezultatelor, in ciuda dificultaŃilor cu care se confrunta; - procesul de creştere (treptată) a gradului de vizibilitate şi implicare internaŃională a comunităŃii stiintifice si tehnice; - problema finantarii insuficiente din fonduri publice, fondurile alocate pentru cercetare de la bugetul de stat continua sa se situeze mult sub nivelul necesar; - problema infrastructurii de cercetare-dezvoltare depasite: decalajul dotarilor existente in laboratoarele din institute si universitati (echipamente, aparatura), fata de cerintele conforme standardelor actuale; - problema resurselor umane: in ultimii ani, in privinta personalului din cercetare se inregistrează doua tendinte defavorabile: reducerea numarului si cresterea mediei de varsta. Cauza o reprezinta in general plecarea spre alte sectoare, mai bine remunerate, combinata cu dificultatea de a atrage si mentine tinerii specialisti in acest sector, datorita unei salarizari neatractive;

47

- capacitatea redusa a unitatilor si institutiilor CD de a face fata regimului concurential si conditiilor de piata; - legatura inca slaba dintre cercetare si economie si capacitatea relativ redusa de valorificare a rezultatelor cercetarii: - interesul si implicarea scazuta a agentilor economici in activitati de cercetare-dezvoltare si inovare; - nivelul insuficient de dezvoltare a activitatilor si infrastructurii CDI la nivel regional; - capacitatea inca redusa de colaborare stiintifica si integrare tehnologica pe plan european si international.

Orientarile economice generale prevad: - recunoasterea importantei strategice a domeniului CDI pentru dezvoltarea economică durabila si competitiva, prin prevederile legislatiei adoptate, specifica domeniului, (OG 57/2002 aprobata prin Legea 324/2003) si prin includerea domeniului CDI in structura strategiilor de dezvoltare economica si sociala in ansamblu si la nivel sectorial; - intarirea cooperarii firmelor cu universitatile si cu institutele de cercetare pentru a constitui un factor important in perspectiva dezvoltarii infrastructurii de afaceri; - cresterea semnificativa a gradului de corelare a politicilor din domeniu cu celelalte politici guvernamentale (infrastructura, dezvoltare rurala, dezvoltare regionala, mediu, etc); - sustinerea investitiilor productive (utilaje si tehnologii noi) si sprijinirea capacitatii inovative la nivelul firmelor, care sa permita adaptarea productiei la cerintele pietei unice europene.

În perioada 2000-2005, cheltuielile totale pentru cercetare-dezvoltare la nivelul unui an, efectuate atat in sectorul public, cat si in cel privat, au inregistrat in general un nivel relativ stabil, dar care nu a depasit 0,40% din PIB:

Tabel nr.23 Cheltuieli totale pentru cercetare-dezvoltare, în plan regional,

în perioada 2000-2005

Cheltuieli totale Cercetare-Dezvoltare

2000 2001 2002 2003 2004 2005

% din PIB 0,37 0,39 0,38 0,40 0,39 - In plan regional Regiunea Nord-Est 5,52 5,83 5,06 4,92 5,29 5,52 Regiunea Sud-Est 6,29 6,15 4,59 3,47 3,19 3,59 Regiunea Sud 13,27 14,09 15,82 13,92 14,11 11,34 Regiunea Sud-Vest 4,51 4,84 3,76 2,80 5,66 3,80 Regiunea Vest 5,51 3,79 4,63 6,11 4,78 4,46 Regiunea Nord-Vest 3,78 4,16 6,74 4,80 3,41 7,52 Regiunea Centru 7,81 6,05 6,70 6,66 4,86 4,49 Regiunea Bucuresti 53,31 55,09 52,70 57,33 58,70 59,28


Numărul salariaŃilor din domeniul Cercetare-Dezvoltare la nivelul Regiunii a scăzut de la an la an, situându-se în 2005 pe penultimul loc, în acest domeniu.

Tabel nr.24

Numărul salariaŃilor din sectorul Cercetare-Dezvoltare, în perioada 2001-2005, pe regiuni de dezvoltare

2001 2002 2003 2004 2005 Regiunea Nord-Est 3.708 3.368 2.962 3.168 3.704 Regiunea Sud-Est 2.086 1.934 1.934 1.922 1.898

Regiunea Sud 3.845 4.016 4.205 4.080 3.850

48

Regiunea Sud-Vest 2.775 2.757 2.841 2.799 2.569 Regiunea Vest 1.674 1.925 3.268 3.315 1.855 Regiunea Nord-Vest 2.992 3.183 2.724 2.302 2.690 Regiunea Centru 3.691 4.280 3.479 2.508 2.419 Regiunea Bucuresti 16.925 16.970 18.590 20.631 22.050

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti – ediŃiile 2001 – 2006

Activitatile de cercetare-dezvoltare continua sa se desfasoare, in cea mai mare parte, in sectorul public: peste 50%.

Ponderea dominanta a cercetatorilor din domeniul stiintelor tehnice si ingineresti reprezinta o premisa favorabila pentru adaptarea la cererea din mediul economic. Salariile reduse, resursele materiale total neadecvate realizarii de performante, ca si oportunitatile oferite de programele de cercetare din alte tari, au condus treptat la cresterea mediei de varsta a personalului inalt calificat din activitatea de CD, astfel incat cei cu varste de peste 40 de ani reprezinta, in prezent, aproximativ 60% din totalul cercetatorilor. Nivelul cheltuielilor de inovare este insa foarte redus, reprezentand cca.3% din cifra totală de afaceri a intreprinderilor inovative. Activitatea de cercetare-dezvoltare proprie nu reprezintă principala sursa de inovare in intreprinderile inovative. La nivelul regiunii Sud-Est, volumul cheltuielilor de inovare, reprezinta cca.8,8 % din totalul acestor cheltuieli la nivel de tara. Aceste date reflecta capacitatea redusa si interesul scazut al agentilor economici pentru activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare - atat pentru cele proprii, cat si pentru cele desfasurate in parteneriat cu institutiile de profil CD, precum si capacitatea redusa de absorbtie a rezultatelor cercetarii. Costurile scazute raman principala sursa de competitivitate si nu inovarea produselor si tehnologiilor; In marea majoritate, tehnologiile noi provin din import sau prin investitii straine directe si nu prin efort local; Majoritatea intreprinderilor sunt orientate spre activitati de asamblare, in regim de subcontractare si nu avanseaza spre producerea unor marci proprii. Infrastructura de transfer tehnologic si inovare, respectiv organizatiile specializate pentru difuzarea, transferul si valorificarea in economie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare, este slab dezvoltata. Procesul de infiintare a acestor organizatii a cunoscut insa o usoara revigorare incepand din 2003, dupa adoptarea Hotararii de Guvern nr. 406/2003 privind constituirea, evaluarea si acreditarea entitatilor din infrastructura de inovare si transfer tehnologic, respectiv: centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologica, centre incubatoare de afaceri inovative, oficii de legatura cu industria. De asemenea, pentru a stimula inovarea bazata pe absorbtia rezultatelor CD si dezvoltarea parteneriatelor intre unitatile cu profil CD, institutiile de invatamant superior si partenerii industriali, a fost stimulat si sustinut procesul de infiintare a parcurilor stiintifice si tehnologice. Cadrul legal este asigurat de Ordonanta Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea si functionarea parcurilor stiintifice si tehnologice, aprobata prin Legea 50/2003. Ca urmare, au fost autorizate sa functioneze in regiune un numar de 2 parcuri stiintifice si tehnologice in Galati, Constanta (Navodari).

Pentru sustinerea dezvoltarii infrastructurii de inovare si transfer tehnologic, a fost creat Programul national „Dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic – INFRATECH”, aprobat prin Hotararea de Guvern nr. 128/2004, instrument prin care se acorda sprijin financiar si logistic pentru crearea si dezvoltarea institutiilor specializate din infrastructura de inovare si transfer tehnologic, precum si parcurile stiintifice si tehnologice.

49

6. OportunităŃi Egale În Regiunea SE, dintr-un total de 2.846.379 persoane, femeile reprezinta 50,92%, adica 1.449.362 persoane. Dintre acestea, 44% traiesc in mediul rural. Reparttia populatiei pe sexe nu s-a schimbat prea mult din 1993. Se inregistreaza valori aproximativ egale pentru femei si barbati. In cele mai multe judete ale regiunii s-a inregistrat totusi o usoara crestere a populatiei feminine.

SperanŃa de viaŃă în perioada 2003-2005 era mai mică decât media pe Ńară pentru bărbaŃi şi mai mare pentru femei:

BărbaŃi Femei 2003-2005 2003-2005 Regiunea Sud-Est 68,04 75,56 România 68,19 75,47

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti – ediŃia 2006

Referitor la participarea economică, în anul 2005, procentul femeilor considerate persoane active era în Regiunea Sud-Est, de 42,05% din numărul total al persoanelor active.

Tabel nr.25

Regiune Nord-Est

Bucuresti-Ilfov

Sud-Vest

Oltenia

Nord-Vest

Centru Vest Sud Muntenia

Sud-Est

46,97 46,47 46,56 46,5 45,3 45 43,31 43,49


În ceea ce priveste şomajul, în anul 2006, rata şomajului era de 6,4% la nivelul regiunii, femeile fiind afectate însa în mai mică măsura decât bărbaŃii (5,9%).

În privinŃa segmentelor de şomaj specifice, ponderea femeilor în total şomeri precum şi a tinerilor în total şomeri la nivel regional depăşesc valorile înregistrate la nivel naŃional.

Tabel nr.26

JudeŃ Regiune Brăila Buzău ConstanŃa GalaŃi Tulcea Vrancea Nivel national

Rata şomajului la 31 decembrie 2005 (%)

6,4 6,8 7,4 5,6 8,3 6,0 4,0 5,9

Rata şomajului feminin la 31 decembrie 2005 (%)

5,9 4,8 6,4 6,8 7,7 4,8 2,9 5,2


Ca nivel de instruire al populaŃiei ocupate în 2005, în Regiunea Sud-Est situaŃia se prezinta astfel:

Tabel nr.27

Grupe de vârstă Regiunea Sud-Est Total populaŃi

e ocupată

15-24 ani

25-34 ani

35-44 ani

45-54 ani

55-64 ani

65 ani si peste

Total, dintre care nivel de instruire:

100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Superior 10,4 4,4 13,2 10,1 12,5 8,1 1,4

50

Postliceal de specialitate sau tehnic de maistri 4,6 1,8 5,9 4,5 5,0 4,6 0,2

Liceal 29,6 26,9 35,5 43,1 22,5 9,1 1,5 Profesional, complementar sau de ucenici

27,1 26,7 27,3 29,7 32,0 19,4 3,5

Gimnazial 19,3 29,8 14,5 10,4 22,2 33,6 31,7 Primar sau fără şcoala absolvită 9,0 10,4 3,6 2,2 5,8 25,2 61,7

Din total, femei:

Total, dintre care nivel de instruire:

42,5 37,3 42,5 42,9 42,8 42,7 49,2

Superior 5,1 2,1 7,0 5,0 5,7 3,5 0,9 Postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri

2,1 1,0 3,4 1,7 1,8 1,8 0,1

Liceal 15,1 11,8 17,3 23,0 12,3 4,2 0,7 Profesional, complementar sau de ucenici

7,2 9,1 8,0 8,0 7,8 2,7 0,6

Gimnazial 8,7 10,3 5,9 4,4 12,3 16,3 12,6 Primar sau fără şcoala absolvită 4,3 3,0 0,9 0,8 2,9 14,2 34,3 Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti – ediŃia 2006

51

ANALIZA SWOT A REGIUNII SUD – EST

Puncte tari

- Prezenta coridoarelor de transport pan-europene - Prezenta unor porturi si aeroporturi de nivel si capacitate internationala; - Pozitia strategica a Regiunii - Sectorul turismului bine dezvoltat in Regiunea SE - Capacitatea ridicata de cazare in statiunile de pe malul Marii Negre si prezenta turistica ridicata; - Sectorul IMM bine dezvoltat comparativ cu alte regiuni - Industrie divcrsificata la nivel regional

Trei coridoare de transport pan-europene: IV (Berlin/Nurenberg-Praga-Budapesta-Arad-Bucuresti-Constanta-Istanbul-Salonic), VII (Dunarea, cu bratul Sulina si Canalul Dunare-Marea Neagra), IX (Helsinki-St.Petersburg-Moscova-Pskov-Kiev-Ljubasevka-Chisinau-Bucuresti-Dimitrovgrad-Alexandroupolis), care fac legatura cu tarile invecinate si Europa Centrala asigurand accesul rapid la canalele internationale de distributie; Portul Constanta - al patrulea port maritim in Europa si cel mai mare la Marea Neagra; Porturile maritime: Mangalia si Midia; Porturile fluvial-maritime: Braila, Galati, Tulcea si Sulina, care au caracteristici tehnice ce permit accesul navelor maritime. Aeroportul international “M. Kogalniceanu” Constanta, aeroportul national Tulcea si aeroporturile utilitare de la Tuzla si Buzau. Pozitia strategica a Regiunii in spatiul Marii Negre si in raport cu granitele est-europene (Ucraina si Moldova), respectiv cele sudice (Bulgaria), ofera un potential inalt de dezvoltare pentru transporturi, sectorul productiv, IMM-uri, turism, forta de munca, societatea informationala etc. Resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mării Negre şi Delta Dunării, staŃiuni balneo-climaterice renumite în Ńară (Lacu Sarat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta Alba, Soveja), pensiuni agro-turistice (în special în zonele montane şi în Delta Dunării). Turismul cultural este prezent în Regiune, în special prin mănăstirile din nordul Dobrogei şi din munŃii Buzăului şi Vrancei, precum şi prin vestigiile culturale (situri arheologice, case memoriale), zone de vanatoare si pescuit. Peste 47% din capacitatea de cazare turistica a Romaniei, se regaseste in cele regiune; Prezenta unui numar mare de IMM-uri in regiune – 12,4% la nivel national (locul III din cele 8 regiuni de dezvoltare), care au dus la realizarea de districte economice si dezvoltarea acestora in clustere in domeniile sticlariei, textile, vinificatie, prelucrarea lemnului si high-tech; Prezenta unei industrii diversificate: industria petrochimica (Navodari); industria metalurgica (Galati si Tulcea); industria constructoare de masini (Braila, Buzau, Constanta, Tecuci);

52

- Forta de munca flexibila, ieftina, calificata si disponibila

industria constructiilor navale (Constanta, Galati, Braila, Tulcea, Mangalia, Midia); industria materialelor de constructie (Medgidia); industria confectiilor (Braila, Buzau, Constanta, Focsani, Galati, Tulcea); industria alimentara prezenta in majoritatea oraselor; Nivel de instruire ridicat al populatiei ocupate – 9,9% persoane cu studii superioare (locul IV).

Puncte slabe

- Veniturile mici ale populatiei din regiune - Nivelul redus de eficienta si siguranta a traficului a retelelor de transport; - Rata somajului ridicata - Caracterul sezonier al turismului de litoral - Absenta unor politici si programe coerente de dezvoltare a turismului - Infrastructura de turism este slab dezvoltata sau invechita - Dezvoltarea insuficienta a infrastructurilor de serviciilor publice, utilitati in orase si management necorespunzator al deseurilor - Numar redus al investitiilor straine si repartizarea lor neuniforma pe teritoriul Regiunii

PIB-ul regional pe locuitor este mai mic decat media nationala – locul 6 intre regiuni (29413,1 miliarde ROL) si cu mult sub media din Uniunea Europeana; Calitatea slaba a drumurilor, doar 19,4% fiind modernizate, regiunea situandu-se pe ultimul loc la acest capitol. Densitatea drumurilor in regiune este de 30,4 km pe 100 km2, sub media nationala de 33,1 km. Densitatea relativ scăzută a liniilor de cale ferata regionale de 48,9 km la 1000 km2 – locul IV la nivel national si a celor electrificate, regiunea situandu-se pe locul V (477 km);

Rata somajului relativ mare de 6,4% în 2005; Preponderenta turismului estival si concentrarea acestuia pe perioade scurte de timp (cca 3 luni pe an); Slaba oferta de pachete turistice complete, de itinerarii turistice organizate si dezvoltare a serviciilor extra-hoteliere conexe; Slaba promovare la nivel national si international a ofertei turistice din Regiune; Oferta de agrement este saraca si dotata cu echipamente si instalatii invechite; baza de cazare este in mare parte invechita si nu corespunde standardelor actuale de calitate; cladirile si infrastructura din centrele istorice din orasele regiunii sunt degradate si necesita renovari semnificative;

Regiunea se situeaza pe locul VI la nivel national in ceea ce priveste procentul localitatilor in care se distribuie gaze naturale (6,9 % din total pe tara) si pe locul VIII in ceea ce priveste lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor naturale (6,6 % din total pe tara); Aria de acoperire cu servicii de salubrizare în anul 2004 era de 51%, din total locuitori în Regiunea Sud-Est; Absenta zonelor de depozitare a deseurilor menajere si industriale care sa corespunda standardelor europene;. Investitiile straine directe in regiune la 31 decembrie 2004 au constituit 1752 mil. EUR, ceea ce repezinta 11% din ISD la nivel national. Cu toate ca regiunea se situeaza pe locul II la nivel national dupa regiunea Bucuresti-Ilfov, nivelul investitiilor este mai mic comparativ cu alte state din Europa Centrala;

53

- Nivel redus de dezvoltare a sectorului IMM - Emigratia forŃei de muncă - Declin demografic semnificativ - Fragmentarea terenurilor agricole - Cheltuielile pe cercetare, dezvoltare şi inovare foarte mici - Dotarea tehnica medicala insuficienta si insuficienta personalului medico-sanitar in special in mediul rural; - O slaba capacitate financiara a autoritatilor locale - Nivel redus al educatiei si formarii profesionale

Numărul IMM-urilor în 2005 era mult sub media UE25; activitate scăzuta a IMM-urilor în sectorul productiv şi al serviciilor prin concentrarea acestora pe comerŃ (53,23% în comerŃ); În ultimii ani s-a înregistrat o rată înaltă de emigrare a forŃei de muncă; Natalitatea slaba si emigrarea au condus la un declin demografic si o imbatranire a populatiei, proces care continua si in prezent. În 1992 populaŃia regiunii era de 2.963.177 locuitori iar în 2005 era de 2.846.379 locuitori; ÎmpărŃirea terenului agricol în proprietăŃi mici conduce la diminuarea mecanizării şi la o productivitate redusă în agricultură; Cheltuielile pe cercetare, dezvoltare şi inovare la nivel regional au constituit doar 3,12% din cheltuielile totale pentru cercetare-dezvoltare, regiunea situându-se pe ultimul loc. La nivel naŃional astfel de cheltuieli au constituit doar 0,4% din PIB (2004); În anul 2005 se inregistreaza un numar de 5,5 paturi /1000 locuitori, regiunea ocupand locul VI la nivel national. Numarul de medici in regiune reprezenta in anul 2005 doar 8,9% din numarul total al medicilor la nivel national (înregistrând o uşoară scădere faŃă de 2004), din acest punct de vedere regiunea situandu-se pe ultimul loc. Ca numar de spitale, regiunea ocupa locul VI la nivel national, cu doar 47 de spitale (11,1 % din totalul la nivel national); Capacitatea financiara redusa a autoritatilor locale poate constitui un impediment in accesarea fondurilor UE; Numar redus de centre de formare profesionala initiala si continua, iar parteneriatul intre unitatile de invatamant si mediul de afaceri, universitati si administratia publica este abia la inceput; Dezvoltarea insuficienta a infrastructurii si a dotarilor in sectorul serviciilor sociale si de educatie;

OportunităŃi

- Potential ridicat de dezvoltare a transportului, fluvial si maritim (Dunarea si Marea Neagra); - Transferul traficului de marfuri de la transportul rutier la transportul pe cale ferata, maritim/fluvial si aerian; - Interes crescut la nivel international pentru conservarea biodiversitatii si promovarea turismului durabil; - Cresterea cererii de servicii destinate persoanelor si firmelor etc.; - Cresterea numarului de investitii straine care pot determina o crestere a competitivitatii prin transfer tehnologic si inovare; - Cresterea cererii de specialisti prin adaptarea invatamantului si a instruirii profesionale la necesitatile

54

pietei muncii si drept rezultat reducerea somajului; - Cresterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice stimuland astfel imbunatatirea ofertei acestora; - Oportunitatea existentei Programelor Nationale si Europene pentru sustinerea dezvoltarii/ inovarii, cercetarii si transferului de tehnologie; - Cresterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabila (biomasa agricola si forestiera, hidroelectrica, eoliana, solara, geotermala, etc) care duc la cresterea economica si introducerea de noi tehnologii; - Existenta unui potential productiv ridicat in agricultura si piscicultura - locul II la nivel national ca suprafata agricola si cel mai important potential piscicol la nivel national; - Tendinta accelerata de concentrare a terenurilor agricole in ferme detinute de investitori straini.

AmeninŃări

- Fenomenul globalizarii/integrarii care poate marginaliza anumite sectoare ale economiei din Regiune si chiar sa duca la disparitia acestora (ex. industria textila, industria usoara, prelucrarea produselor alimentare etc.); - Accentuarea procesului de dezindustrializare; - Riscul migrarii masive a populatiei din mediul rural catre cel urban si cresterea somajului dupa integrarea Romaniei la UE, datorita capacitatii reduse a gospodariilor taranesti dar si a fermelor de a concura cu produsele comunitare; riscul deprofesionalizării; - Riscul delocalizarii unor sectoare industriale catre locatii externe (de ex. Republica Moldova si Ucraina), din cauza costurilor mai reduse; - Riscul nerealizarii reformei administrative in scopul descentralizarii financiare si administrative; - Concurenta zonelor turistice din regiune cu o oferta turistica similara din alte regiuni sau tari invecinate; - Risc mare de producere a calamitatilor naturale (inundatii, alunecari de teren, erodarea zonei costiere, zona seismica).

55

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-EST

Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Est va putea fi realizata pe deplin doar printr-o abordare integrata care va permite adoptarea de politici sectoriale cat mai apropiate de nevoile teritoriului. In acest sens, proiectele integrate reprezinta principalul instrument de realizare a acestui model de programare.

Nevoia de a urma metoda integrarii teritoriale reiese cu precadere din consultarile si dezbaterile cu reprezentantii parteneriatului economic, social si administrativ de la nivel judetean. La acest nivel exista o constientizare a importantei instrumentelor operationale care permit realizarea unor initiative comune capabile sa valorifice cat mai bine resursele si potentialul comunitatilor si a teritoriilor.

In acelasi timp, proiectele integrate reprezinta modalitatea cea mai adecvata pentru promovarea conceptului dezvoltarii “de jos in sus”, concept pe care Regiunea de Dezvoltare Sud-Est doreste sa il promoveze cu prioritate. Proiectele integrate reprezinta un complex de actiuni intersectoriale, coerente si strans legate intre ele, care converg spre un obiectiv comun de dezvoltare a teritoriului si care necesita o abordare unitara a etapelor de implementare. Aceasta definitie subliniaza doua aspecte: - conceptul de integrare a programarii, trasatura fundamentala a activitatilor co-finantate prin Fondurile Structurale; - Regiunea ca punct principal de referinta, vazut nu doar ca destinatar al initiativelor si actiunilor de dezvoltare, ci si din punct de vedere al valorificarii potentialului existent.

Proiectele integrate sunt incluse in Strategia Regionala prin linii de interventie (teritoriale, sectoriale si de filiera) si prin metode de programare (concertare, cooperare intre actorii publici si privati). Aceste proiecte sunt realizate sub doua forme: - atat prin concentrare, acolo unde resursele imobile sunt in stare sa atraga importante resurse mobile; - cat si sub forma extinsa, la nivel regional sau sub-regional, acolo unde un obiectiv de dezvoltare este comun mai multor zone, chiar si neinvecinate: proiectul integrat extins uneste astfel mai multe realitati locale, sub forma unor filiere de productie, circuite, itinerarii, retele sectoriale sau tematice. Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii este acela de a creste semnificativ PIB regional pana in 2013, pe baza unei rate de crestere economica superioara mediei nationale, prin cresterea competitivitatii pe termen lung si atractivitatii regiunii pentru investitii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunitati de ocupare a fortei de munca si imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei. Obiectivele specifice

� Cresterea atractivitatii regiunii prin devoltarea accesibilitatii, prin continuarea extinderii si modernizarii infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului stradal si feroviar, prin crearea unui sistem multimodal de transporturi; se va avea in vedere crearea unui sistem de accesibilitate inovativ capabil de a asigura legaturi rapide si eficiente cu pietele internationale, valorificand pozitia geo-strategica deosebita a regiunii;

� Crearea conditiilor favorabile pentru localizarea de noi investitii si intarirea potentialului

celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilitati si al serviciilor de calitate destinate

56

intreprinderilor, prin simplificarea, transparenta si accelerarea procedurilor administrative si pentru obtinerea autorizatiilor si crearea conditiilor de crestere a productivitatii intreprinderilor prin utilizarea de produse si procese inovative;

� Crearea conditiilor pentru o piata a muncii flexibila, in care oferta de munca sa devina

capabila a se adapta permanent cerintelor angajatorilor, prin promovarea culturii antreprenoriale, a societatii informationale si a noilor servicii, in contextul unei dinamici accelerate a integrarii activitatilor economice in spatiul european si international;

� Crearea de noi oportunitati de crestere economica durabila si de crestere a calitatii vietii

prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental si promovarea politicii de mediu; se va avea in vedere crearea sistemului de gestiune si control a factorilor de mediu (inclusiv inlaturarea efectelor negative asupra mediului in cazuri de catastrofe naturale, imbunatatirea generala a factorilor de mediu prin protejarea biodiversitatii, pastrarea si extinderea zonelor impadurite, a parcurilor si zonelor verzi din zonele urbane);

� Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale si de sanatate prin imbunatatirea infrastructurii

si a dotarilor, prin aplicarea unui management eficient si cresterea accesului perosoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale si izolate;

� Dezvoltarea sectorului educatiei prin imbunatatirea infrastructurii si a dotarilor, prin

cresterea calitatii serviciilor de educatie, dezvoltarea de centre de formare continua pentru adulti, realizarea de retele scolare, dezvoltarea parteneriatului intre unitatile de invatamant si mediul de afaceri, universitati si administratia publica si sustinerea cercetarii- inovarii;

� Modernizarea sectorului agricol si diversificarea activitatilor economice altele decat

agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu piscicol, silvic, biodiversitatea etc), a patrimoniul cultural (traditii si experiente profesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului social si crearea de noi specializari;

� Cresterea atractivitatii zonelor urbane pentru investitii, prin imbunatatirea standardelor de

viata (infrastructura urbana, transport si mobilitatea populatiei), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic si monumental, promovand coeziunea si incluziunea sociala prin dezvoltarea de servicii urbane.

Toate aceste obiective sunt coerente cu documentele programatice nationale si europene, vizand asigurarea unei dezvoltari echilibrate a teritoriului regiunii, prin valorificarea resurselor locale si sustinerea economiilor locale, cu pastrarea valorilor mediului inconjurator si asigurarea conditiilor de oportunitati egale pentru intreaga populatie. Un alt rezultat al aplicarii acestei strategii de dezvoltare va fi asigurarea unei dezvoltari policentrice echilibrate a regiunii si eliminarea disparitatilor intra-regionale. Criterii generale de prioritizare - timpul de implementare (realizare) a proiectului; - gradul de integrare si sinergia proiectului cu alte proiecte; - impactul regional al proiectului; - gradul de maturitate al proiectului; - masa critica a proiectului; - nivelul de contributie proprie al aplicantului; - capacitatea financiara si administrativa a beneficiarului de a realiza proiectul; - capacitatea de gestionare a beneficiarului in faza de ex-post a proiectului;

57

- numarul de locuri de munca directe care se creeaza in urma proiectului; - contributia la realizarea obiectivelor politicii de mediu; - gradul de inovare al proiectului; - rolul parteneriatului institutional in promovarea si implementarea proiectului; - contributia proiectului la cresterea investitiilor, cu precadere a investitiilor straine directe; Pe langa criteriile generale de prioritizare ale proiectelor prezentate anterior, in procesul de prioritizare a proiectelor vor fi luate in considerare o serie de criterii specifice fiecarei linii de interventie prioritare.

58

Prioritatea 1: Dezvoltarea retelei de transport la nivel regional Contextul General Accesul la retelele de transport international, interregionala si intraregionala este considerata o importanta prioritate de dezvoltare pentru imbunatatirea drumurilor de acces catre zonele economice si intarirea legaturii dintre polii economici din regiune si coridoarele de transport europene. Este necesară stabilirea unui echilibru între transportul feroviar şi cel rutier şi creşterea rolului transportului aerian şi naval (maritim şi fluvial). Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiŃie necesară pentru implementarea cu succes şi a celorlalte priorităŃi de dezvoltare ale României pentru perioada 2007–2013, contribuind la creşterea mobilităŃii persoanelor şi a mărfurilor, la integrarea polilor regionali de creştere cu reŃeaua trans-europeană de transport, la combaterea izolării zonelor subdezvoltate şi, nu în ultimul rând, la dezvoltarea infrastructurii de transport regionale şi locale. Dezvoltarea infrastructurii de transport va juca un rol important în integrarea pieŃei interne şi va sprijini punerea în valoare a poziŃiei geografice a României ca zonă de tranzit, aflată la intersecŃia Coridorului de transport pan-european IV şi a Coridorului de transport pan-european IX. Localizarea României la intersecŃia a numeroase drumuri care leagă Europa de Vest cu cea de Est, ca si Europa de Nord cu cea de Sud, precum şi situarea Ńării pe axele de tranzit între Europa şi Asia, constituie un element de referinŃă pentru determinarea opŃiunilor strategice privind dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, astfel oportunitatea creată de Canalul Dunăre-Marea Neagră şi fluviul Dunărea, poate ocupa o poziŃie cheie pentru atragerea fluxurilor internaŃionale de mărfuri, în relaŃiile dintre Europa şi celelalte continente. Reteaua regionala de cai rutiere este inadaptata la cerintele traficului european in privinta confortului si a capacitatilor de transport. Reteaua de cai ferate si a mijloacelor de transport feroviar este ineficienta si necesita investitii semnificative de reabilitare si dezvoltare in scopul atingerii standardelor necesare care sa permita un transport eficient. Arterele rutiere sunt un important element in asigurarea comunicatiei interne intre centrele economice/zonele urbane, permit mobilitatea fortei de munca, dezvoltarea afacerilor si crearea mediului propice care sa conduca la dezvoltarea rapida a intreprinderilor.

Regiunea Sud-Est este strabatuta de importante coridoare de transport (IV, VII si IX) care asigura legatura centrelor urbane cu capitala tarii si drumuri nationale care continua mari artere rutiere europene (codificate cu initiala E). In vederea imbunatatirii accesului si a fluidizarii traficului dintre regiune si tarile cu care aceasta se invecineaza, se pot dezvolta o serie de proiecte de cooperare transfrontaliera intre Regiunea de Dezvoltare Sud-Est si regiuni invecinate din Ucraina, Republica Moldova si Bulgaria, proiecte care vizeaza in special infrastructura de acces si care au ca obiectiv final dezvoltarea durabila a regiunilor in ansamblul lor. Principalele cai rutiere si de cale ferata in Regiunea Sud-Est sunt: pe directia est-vest Bucuresti - Constanta, pe diagonale, Bucuresti-Braila-Galati si Bucuresti-Buzau-Focsani (fie prin Ploiesti, fie prin Urziceni), care se continua spre nord, acestea asigurand legatura intre principalele orase ale regiunii.

In anul 2006, lungimea totala a retelei de drumuri publice din Romania a fost de 79.952 km, distributia fiind relativ uniforma pe intreg teritoriul tarii.

Lungimea drumurilor publice din regiune era in anul 2006 de 10.722 km, ceea ce situeaza regiunea pe locul IV la nivel national; din totalul drumurilor publice regionale erau modernizate numai 19,64%, regiunea ocupand locul VII la nivel national. Indicatorul foarte scazut pentru judetul Tulcea nu este relevant pentru un judet din a carui suprafata aproape jumatate o reprezinta Delta Dunarii.

59

La nivel regional problemele intampinate de reteaua de drumuri sunt: calitatea slaba a drumurilor, sistemul deficitar de iluminare si marcare stradala. Situatia drumurilor in mediul rural este critica, majoritatea localitatilor rurale neavand drumuri pietruite sau asfaltate.

In anul 2006, reteaua de cai ferate din Romania avea 10.789 km de linii in exploatare, din care 1.716 km in Regiunea Sud-Est, ceea ce situeaza regiunea pe locul II la nivel national si pe locul IV din punct de vedere al densitatii liniilor la 1.000 km. Doar 477 km de linie ferata sunt electrificate, regiunea aflindu-se din acest punct de vedere pe locul V la nivel national. Cele mai importante noduri de cale ferată în regiune sunt: Făurei, Buzău si Barboşi, care asigură tranzitul spre capitala Ńării, spre Moldova si Dobrogea. În regiune există doua magistrale feroviare: Bucureşti-GalaŃi (prin Urziceni-Făurei-Brăila) si Bucureşti-Mangalia (prin Feteşti-Cernavodă-ConstanŃa), legandu-se mai departe cu trasee internaŃionale. Există doua poduri peste Dunăre, care fac legătura cu Dobrogea: Giurgeni-Vadul Oii si Feteşti-Cernavodă, ultimul fiind străbătut si de cale ferată.

Principalele probleme care afecteaza caile ferate din regiune sunt legate de conditiile proaste in care se gasesc elementele rulante din punct de vedere tehnic cat si a conditiilor de confort relativ scazut al vagoanelor de transport persoane. Este necesar sa se imbunatateasca cantitativ si calitativ situatia drumurilor de acces si a cailor ferate spre centrele economice majore şi, de asemenea, legătura dintre acestea si coridoarele de transport europene.

Transportul naval al României cuprinde transportul maritim şi transportul pe căile şi canalele navigabile. Transportul naval prezintă o multitudine de avantaje faŃă de celelalte moduri de transport: asigură transportul unor cantităŃi mari de marfă la un singur voiaj; este mult mai puŃin poluant; costurile de transport pe apă sunt mai mici decât cele din transportul rutier şi feroviar; amenajarea şi întreŃinerea infrastructurii necesită costuri relativ reduse; constituie o verigă importantă în dezvoltarea sistemului de transport combinat. Doua elemente esentiale favorizeaza desfasurarea transporturilor pe apa: cursul Dunarii si vecinatatea Marii Negre. Pe senalul navigabil dintre Sulina si Braila pot intra nave maritime cu pescaj de pana la 7m. Pe restul cursului pot circula doar vase cu pescaj de pana la 2 m. Se va avea in vedere dezvoltarea infrastructurii portuare, pentru ca în completarea acŃiunilor avute în vedere în cadrul altor priorităŃi din PND, să ajute la dezvoltarea activităŃilor comerciale, turistice şi de agrement. O alternativă viabilă de transport pentru Ńara noastră o constituie tranzitul pe căile navigabile interioare, prin intermediul fluviului Dunărea. Astfel, prin sectorul românesc al Dunării (1075 km) şi Canalul Dunăre Marea Neagră se asigură legătura între Dunăre şi portul ConstanŃa, Canalul Dunăre-Marea Neagră scurtând cu aproximativ 400 km distanŃa de transport a mărfurilor dinspre/înspre Marea Neagră către porturile de pe Dunăre ale Europei Centrale, asigurând legătură directă între ConstanŃa şi Rotterdam.

In cee ce priveste transportul maritim, porturile romanesti la Dunare se impart in doua categorii: maritime (Constanta, Mangalia si Midia) si fluvial-maritime (Braila, Galati, Tulcea si Sulina), care au caracteristici tehnice ce permit accesul navelor maritime. Portul Constanta este al patrulea port maritim in Europa si cel mai mare la Marea Neagra, situat la intersectia Coridoarelor de Transport Pan-European nr. V si VII – Dunarea prin Canalul Dunare – Marea Neagra. Portul Constanta asigura toate tipurile de transport (rutier, ferat, maritim, aerian, transport prin oleoducte), fiind totodata dotat cu depozite si terminale pentru toate tipurile de marfuri, avand potential pentru de a deveni principala poarta pentru Coridorul Europa-Asia. O importanta deosebita o are canalul Dunare-Marea Neagra, care face parte din Coridorul Fluvial European Rhin-Main-Dunare, asigurand legatura dintre porturile Rotterdam si Constanta.

Transportul pe caile si canalele navigabile Fluviul Dunărea, cale navigabilă internaŃională, pe sectorul românesc, de la intrarea în Ńară şi până la vărsarea în Marea Neagră prin Canalul Sulina, are o lungime de 1.075 km, dintre care cca. 170 km, între Brăila şi Marea Neagră, asigurănd condiŃii tehnice pentru accesul navelor

60

maritime. Datorită regimului natural de scurgere al fluviului, se impun măsuri de îmbunătăŃire a condiŃiilor de navigaŃie pe Dunăre, care să asigure exploatarea eficientă în condiŃii de siguranŃă a sectorului maritim al Dunării precum şi asigurarea navigaŃiei permanente pe Canalul Sulina prin refacerea şi apărarea malurilor canalului şi implementarea unui sistem de măsurători topohidrografice şi semnalizare pe sectorul românesc al Dunării. Pe căile navigabile interioare, România dispune de un număr de 30 de porturi şi puncte de încărcare amenajate cu o capacitate totală de trafic de 52 mil. tone/an. Dintre acestea, care fac parte din reŃeaua TEN, porturile Brăila, GalaŃi, Tulcea şi Sulina fiind porturi fluvio-maritime. Flota fluvială românească este compusa din 1482 nave propulsate şi nepropulsate. Mijloacele de transport maritim era compus in 2005 din 70 nave. Transportul în sistem ferry-boat se desfăşoară pe rutele ConstanŃa – Derince (Turcia) şi ConstanŃa – Batumi(Georgia), reducând timpul şi distanŃa de parcurs pentru vagoanele de marfă şi TIR-uri.

Transportul aerian este reprezentat in regiune prin cele patru aeroporturi: unul international, Mihail Kogalniceanu (Constanta), unul de interes regional la Tulcea, un aeroport utilitar la Tuzla (Constanta) si un aeroport utilitar la Buzau. Problemele intampinate de transportul aerian sunt legate in special de lipsa dotarilor tehnice necesare pentru efectuarea manevrelor aeriene in conditii deosebite si de servicii de intretinere tehnica a aparatelor aflate in dotare care nu se ridica la nivelul international. Aeroporturile au fost construite in perioada 1921-1972 si reamenajate/reechipate gradual in perioada 1962-1980, fiind in mare masura necorespunzatoare cerintelor impuse de zborul anumitor tipuri de aeronave. In ultima perioada, atat in sectorul aeroportuar cat si in cel de dirijare a traficului aerian (inclusiv de informare aeronautica si meteorologica) s-a realizat un numar important de lucrari de reparatii capitale (piste si echipamente de balizaj), modernizari servicii trafic (centre de control aerian in Constanta) si s-a achizitionat o serie de mijloace si echipamente pentru intretinerea pistei si servicii conexe. Obiectivul Specific Cresterea atractivitatii regiunii prin dezvoltarea accesibilitatii, prin continuarea extinderii si modernizarii infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului stradal si feroviar, prin crearea unui sistem multimodal de transporturi; se va avea in vedere crearea unui sistem de transport inovativ, care sa respecte mediul inconjurator, capabil sa asigure legaturi rapide si eficiente cu pietele internationale, valorificand pozitia geo-strategica deosebita a regiunii. Linii de interventie prioritare:

1.1 Dezvoltarea punctelor terminus existente si crearea de noi terminale ale retelelor de transport, pentru transportul de bunuri/persoane, precum si modernizarea serviciilor acestora, cu respectarea standardelor de siguranta si protectie a mediului; asigurarea inter-modalităŃii prin crearea centrelor logistice pentru transportul inter-modal feroviar-rutier, feroviar-fluvial, feroviar-maritim, rutier-fluvial, rutier-maritim, rutier-aerian; 1.2 Dezvoltarea legaturilor dintre terminale si centrele urbane cu sistemele nationale si internationale de transport (inclusiv realizarea de centuri), prin dezvoltarea diferitelor modalitati de transport pentru reducerea timpului de transport si cresterea sigurantei traficului, cu mentinerea si protejarea factorilor de mediu. 1.3 Modernizarea si asigurarea accesului in zonele rurale pentru a imbunatati conditiile de viata in mediul rural si pentru a sustine activitatile economice si turistice; modernizarea retelelor de drumurilor judetene si locale.

61

1.4 Cresterea mobilitatii in zonele urbane, prin modernizarea liniilor de transport public urban si dezvoltarea transportului multimodal, in scopul cresterii gradului de confort si siguranta al pasagerilor si reducerea poluarii. Activitati si operatiuni - extinderea si modernizarea platformelor multi-modale de marfă/pasageri in portul ConstanŃa

in cadrul Coridorului de transport pan-european IV si al autostrazii maritime pentru Europa de Sud-Vest;

- extinderea si modernizarea platformelor multi-modale de marfă/pasageri in porturile maritime si fluviale in scopul asigurarii transportului de produse/pasageri din regiune;

- crearea, extinderea si modernizarea porturilor turistice de interes regional/local, inclusiv a debarcaderelor amplasate pe lacurile de agrement;

- modernizarea infrastructurii aeroportuare si a serviciilor din aeroporturile existente pentru traficul de persoane (Constanta, Tulcea) si pentru marfuri – (Ianca) si dezvoltarea de noi aeroporturi pentru traficul de pasageri (in zona Braila-Galati);

- finalizarea autostrazii Bucuresti-Constanta; - modernizarea DN Galati – Braila- Buzau – Bucuresti; - modernizarea trecerilor pentru bac; - modernizarea DN care leaga Galati-Braila – Slobozia – autostrada modernizarea DN Braila

Focsani; - modernizarea DN Braila – Isaccea – Tulcea modernizarea drumurilor de acces catre frontiera

(Galati - Giurgiulesti, Constanta – Negru-Voda); - constructia/reabilitarea/modernizarea retelelor de drumuri nationale/judetene/locale; - constructia/reabilitarea/modernizarea soselelor de centura/drum de ocolire pentru eliminarea

blocajelor rutiere si traversarea, in conditii de siguranta a localitatilor; - reabilitarea/modernizarea retelei de strazi din mediul urban; - constructia podului peste Dunare in zona Braila - Galati catre Dobrogea; - Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri şi podeŃe; - Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje rutiere şi pasarele; - modernizarea cailor de transport electrificate.

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 1.1 Dezvoltarea punctelor terminus si a sistemului intermodal

- impactul international al proiectului si conexiunile cu coridoarele europene de transporturi; - gradul in care proiectul se integreaza cu economia regionala. Indicatori de impact

- gradul de crestere al volumului de marfa tranzitata (tone/an); - gradul de crestere al numarului de pasageri (numar de pasageri/an); - gradul de crestere al volumului de marfa tranzitata (tone/an) prin punctele de trecere a

frontierei; - gradul de crestere al numarului de pasageri (numar de pasageri/an) prin punctele de trecere a

frontierei; - cresterea numarului de operatori de transport; - cresterea numarului de linii de transport; - reducerea poluarii ; - valoarea investitiilor straine atrase (EURO); - numarul de parcari realizate; - cresterea atractivitatii zonei (pretul terenului si al imobilelor);

62

Indicatori de rezultat

- cantitatea de marfa tranzitata (tone/an) prin porturile, aeroporturile regiunii; - numar de pasageri (sosiri/plecari); - reducerea nr. anual de accidente, urmand standardele europene; - reducerea timpului de transport pe drumurile construite/reabilitate/modernizate (minute); Indicatori de realizare

- dane portuare care sunt modernizate, pentru porturile comerciale si turistice; - suprafata si lungimea pistei modernizate (metri patrati, kilometri); - lungimea retelelor de drumurilor construite/reabilitate/modernizate (km);

� drum construit/modernizat/reabilitat prin extinderea platformei/părŃii carosabile (km);

� drum modernizat/reabilitat prin creşterea capacităŃii portante (km); - lungimea strazilor orasenesti reabilitate/modernizate (km); - lungimea soselelor de centura construite/reabilitate/modernizate (km); - lungimea totala de legaturi rutiere si de cale ferata reabilitate/modernizate/extinse; - nr. de puncte turistice de acostare a navelor, reabilitate, modernizate; - nr. de autovehicule care trec pe poduri si prin punctele de trecere bac;

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 1.2 Dezvoltarea legaturilor intre terminale si centrele urbane cu sistemele nationale si internationale de transport - gradul de crestere a sigurantei traficului; - capacitatea de a reduce timpul si costurile de transport; - gradul de intensitate a traficului; - reducerea poluarii in interiorul oraselor.

Indicatori de impact

- gradul de crestere a traficului (nr de masini/an); - gradul de crestere a marfurilor tranzitate (tone/an); - reducerea emisiilor in interiorul oraselor (cantitatea de CO2 emisa); - cresterea mobilitatii persoanelor si marfurilor. Indicatori de rezultat

- reducerea timpului de transport; - reducerea accidentelor; - cresterea serviciilor prezente (nr de parcari, spatii de servire etc); Indicatori de realizare

- lungimea strazilor modernizate (km); - strazi noi reabilitate (km); - timpul necesar pentru transport intre zonele economice majore;

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 1.3 Modernizarea si asigurarea accesului in zonele rurale - masura in care proiectul contribuie la diminuarea gradului de izolare al zonei rurale

respective; - gradul in care proiectul contribuie la completarea unui circuit economic, turistic etc. - gradul de degradare al drumurilor; - masura in care proiectul contribuie la cresterea atractivitatii economice a zonei (inclusiv

pentru desfasurarea de activitati turistice).

63


- mentinerea populatiei in zonele rurale; - reducerea gradului de izolare a zonelor rurale; - cresterea investitiilor in zonele rurale; - imbunatatirea sigurantei traficului; - cresterea volumului de marfuri tranzitate; - cresterea cifrei de afaceri in zonele rurale; - dezvoltarea serviciilor in zonele rurale.


- reducerea timpului de transport; - reducerea numarului de accidente; - cresterea numarului de persoane care tranziteaza zona respectiva; - cresterea numarului de firme nou create;

Indicatori de realizare

- lungimea de strazi construite/reabilitate/modernizate (km); - podete si poduri construite/reabilitate/modernizate (km); - numarul de locuri de acostare (suprafata); - timpul necesare de acces din mediile suburbane sau rurale in orasele importante.

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 1.4 Cresterea mobilitatii in zonele urbane - gradul de integrare al proiectului cu alte proiecte; - masura in care proiectul se inscrie intr-un sistem multimodal de transporturi; - masura in care proiectul contribuie la reducerea poluarii atmosferice si acustice; - masura in care proiectul contribuie la utilizarea de energie neconventionala; - masura in care proiectul propune solutii inovative tehnice si de management.


- cresterea sigurantei traficului; - cresterea gradului de confort al calatorilor; - reducerea poluarii; - cresterea valorii imobilelor in zonele centrale ca urmare a scaderii poluarii; - cresterea numarului de turisti; - cresterea investitiilor in centrele istorice; - reducerea numarului de morti din cauza accidentelor si a maladiilor cauzate de poluarea

urbana.


- populatia urbana beneficiara a rezultatelor proiectului/populatia totala; - reducerea timpului de transport; - locuri de muncă nou create în perioada de execuŃie a proiectelor: persoane de etnie romă

(nr.);


- suprafata de parcari realizate; - numarul de statii computerizate; - numarul de statii modernizate/reabilitate; - lungimea totala a drumurilor pietonale reabilitate/modernizate in orase (km);

64

- strazi urbane cu retele de utilitati cuprinse in corpul drumului modernizate/reabilitate (km); - timpul necesar pentru transport intre zonele economice majore si centrele urbane; - piste pentru biciclişti (km); - linii de tramvai /troleibuz nou infiintate/modernizate (km); - vehicule ecologice achizitionate (nr.); - trotuare modernizate cu facilităŃi pentru persoane cu mobilitate redusă (km). Prioritatea 2: Crearea conditiilor favorabile dezvoltarii mediului investitional Contextul general IMM-urile reprezinta principala sursa pentru crearea de locuri de munca in economie. Strategia regionala se va concentra nu doar pe crearea de noi IMM-uri ci si pe dezvoltarea celor deja existente. Obiectivul prioritar este intarirea sectorului IMM-urilor, prin dezvoltarea spiritului antreprenorial, a culturii intreprinderii si a fortei de munca care va sprijini dezvoltarea acestui sector. Desi numarul lor in regiune este relativ mare, analiza acestui sector a aratat ca o pondere foarte mare o detin IMM-urile din comert si, de asemenea, ca majoritatea IMM-urilor sunt micro-intreprinderi. Acest fapt determina o contributie limitata si redusa la formarea PIB regional, dar, in acelasi timp o mare capacitate de absorbtie a fortei de munca si o mai mare flexibilitate la schimbarile din economie. Cresterea puterii economice a IMM-urilor se va face prin identificarea si dezvoltarea sectoarelor de crestere economica. Se va sprijini accesul IMM-urilor la servicii de instruire pentru imbunatatirea abilitatilor de management si marketing in aceste intreprinderi.

In vederea sprijinirii IMM-urilor deja existente precum si a unor noi initiative private, este necesara extinderea retelei centrelor de consultanta. Aceste centre de consultanta vor sprijini IMM-urile in pregatirea si implementarea de planuri de afaceri, vor oferi servicii pentru initierea in afaceri, marketing, management, consultanta si asistenta privind organizarea sistemului informational.

Practicarea politicii de creditare cu dobanzi ridicate in ultimii ani precum si conjunctura economico-sociala nefavorabila conduc la un acces redus al IMM-urilor la diferite forme si surse de finantare. De aceea, este necesara sprijinirea acestui sector prin crearea si dezvoltarea unor mecanisme financiare atractive.

Pentru patrunderea pe piata este necesara dotarea IMM-urilor cu tehnologii performante, introducerea sistemelor internationale de atestare a calitatii, participarea acestora la targuri si expozitii internationale.

Avand in vedere ca in regiune exista o serie de structuri (zone) in care inainte de 1989 se desfasurau o serie de activitati economice, structuri abandonate in prezent care nu au fost reabilitate, acestea se pot reabilita si transforma in parcuri tehnologice, industriale sau incubatoare de afaceri. De asemenea, in zonele situate in apropierea oraselor acolo unde se inregistreaza o cerere pentru localizarea de investitii este necesar sa fie dotate cu utilitati si amenajate pentru localizarea IMM-uri.

Obiectivul specific Crearea conditiilor favorabile pentru localizarea de noi investitii si intarirea potentialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilitati si al serviciilor de calitate destinate intreprinderilor, prin simplificarea, transparenta si accelerarea procedurilor administrative si pentru obtinerea autorizatiilor si crearea conditiilor de crestere a productivitatii intreprinderilor prin utilizarea de produse si procese inovative.

65

Linii de interventie prioritare:

2.1 Sustinerea IMM-urilor si a IMM-urilor start-up in vederea cresterii competitivitatii acestora; 2.2 Sustinerea serviciilor pentru IMM-uri si accesul acestora la activitati de CDI; 2.3 Crearea premiselor necesare dezvoltarii IMM-urilor prin realizarea de districte economice, structuri de afaceri si sustinerea clusterelor. ActivităŃi şi operaŃiuni

• Sprijin acordat IMM-urilor pentru creşterea productivităŃii şi pentru reducerea consumului de energie;

• InvestiŃii în tehnologii inovatoare în vederea protecŃiei resurselor naturale; • Sprijin pentru IMM-uri în sectorul reciclării şi reutilizării deşeurilor; • Crearea, extinderea, modernizarea infrastructurii incubatoarelor si a altor centre de

afaceri (spatii de productie pentru IMM-uri, relocalizarea IMM-urilor in aceste structuri de afaceri);

• Infiintarea unor centre de standardizare/certificare a produselor; • Crearea unor centre de instruire teoretica si practica plurispecializate; • Sprijin pentru infiintarea unor centre de proba/testare a noilor tehnologii si echipamente

inovative; • Sprijin acordat IMM-urilor pentru dezvoltarea, promovarea şi internaŃionalizarea

activităŃilor economice; • Sprijin pentru crearea de produse de marcă si pentru respectarea standardelor

internaŃionale de calitate; • Sprijin pt. IMM-uri în scopul achizitionarii de echipamente si tehnologii moderne pentru

activitati de productie, servicii, inclusiv accesul la internet; • Promovarea si diversificarea ofertei turistice (standarde de calitate si servicii

extrahoteliere); • Crearea de retele de rezervare on-line; • Infrastructuri turistice de interes local/regional; • Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile

si intangibile; • Sprijin pentru achizitia de servicii calificate pentru implementarea standardelor europene; • Sprijin pentru accesul pe noi piete si internationalizare; • Infiintarea si dezvoltarea fondurilor locale de garantare; • Instrumente financiare inovative(capital de risc,equity,venture); • Consultanta pentru IMM-uri; • Investitii productive si pregatirea pentru concurenta pe piata a intreprinderilor, in special

a IMM; • Dezvoltarea antreprenoriatului; • Sprijin pentru integrarea intreprinderilor in cadrul lanturilor de furnizori si clusterelor; • Proiecte de CD in parteneriat intre universitati/institute de cercetare si intreprinderi; • Proiecte complexe de cercetare care permit participarea specialistilor internationali de

inalt nivel; • Sprijin pentru noi micro-intreprinderi si spin-off-uri de inalta tehnologie; • Dezvoltarea infrastructurii de CD a intreprinderilor si crearea de noi locuri de munca in

CD.

66

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 2.1 Sustinerea IMM-urilor in vederea cresterii competitivitatii - raportul intre resursele proprii si suma solicitata din partea programului; - capacitatea financiara a aplicantului si experienta anterioara in domeniul propus; - costul total al investitiei raportat la locurile de munca create; - promovarea utilizarii de resurse energetice alternative si reducerea consumului energetic;

- proiecte care vizeaza reducerea cantitatii de deseuri industriale si reducerea gradului de

periculozitate; - IMM-uri care fac parte dintr-o structura de tip cluster; - Accesul IMM-urilor la activitati de CDI; - localizarea in spatii de productie din structuri de afaceri prevazute cu utilitati publice.


- cresterea numarului de IMM-uri care isi vor imbunatati calitatea serviciilor, in special prin folosirea standardelor ISO/EMAS; - cresterea numarului IMM-urilor care au certificare ecologica; - diversificarea activitatilor economice; - diversificarea activitatilor de promovare si CDI; - cresterea numarului de locuri de munca; - cresterea nr. structurilor de afaceri; - cresterea numarului de IMM-uri localizate in spatii de productie din structuri de afaceri unde beneficiaza de utilitati; - cresterea nr. de IMM-urilor nou create; - cresterea numarului de IMM-uri organizate in clustere; - cresterea investitiilor romanesti si straine in activitatile existente;


- numarului de intreprinderi care isi modernizeaza procesul de productie; - cresterea volumului investitiilor destinate reducerii poluarii; - cresterea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare-inovare; - cresterea productivitatea muncii la nivel de IMM (cifra de afaceri IMM / populaŃie angajată IMM) (euro/angajat); - cresterea ponderii exportului în cifra de afaceri a IMM; - numarul de IMM-uri in clustere; - numarul de locuri de munca nou create (permanente/temporare);


- numarul de intreprinderi certificate ISO/EMAS; - numarul de IMM-uri care si-au modernizat procesul tehnologic anual; - numarul de IMM-uri care utilizeaza noi tehnologii, metode inovative si inovatii; - numarul de IMM-uri care sunt organizate in clustere; - numar de IMM-uri implicate in CDI; - numar de IMM-uri nou create; - nr. de locuri de muncă nou în firmele sprijinite; - volumul investitiilor straine si romanesti in activitatile existente; - PIB-ul regional in sectorul specific comparat cu media nationala/regionala;

67

Criterii indicative de prioritizare pentru Linia de interventie 2.2 Sustinerea serviciilor pentru IMM-uri - proiectul raspunde unor nevoi de servicii identificate de catre IMM-uri, cu precadere nevoilor

identificate de catre consortii de IMM-uri; - proiectul propune cooperarea intre IMM-uri, furnizorii de servicii si universitati; - raportul intre resursele proprii si suma solicitata din partea programului; - capacitatea financiara a aplicantului si experienta anterioara in domeniul propus; - costul total al investitiei raportat la locurile de munca create; - IMM-uri care fac parte dintr-o structura de tip cluster sau localizate in centre de afaceri,

parcuri tehnologice etc.; - proiecte care promoveaza incluziunea sociala; - gradul in care proiectul propus va beneficia de personal calificat pentru furnizarea de servicii

de consultanta; Indicatori de impact

- cresterea numarului de IMM-uri noi care furnizeaza servicii pentru IMM-uri - cresterea populatiei ocupate in sectorul serviciilor pentru IMM-uri - cresterea numarului de furnizori de servicii care isi ofera serviciile unor consortii de IMM-uri


- PIB-ul regional in sectorul specific comparat cu media regionala; - numarul de centre de consultanta create sau modernizate; - numarul de clienti care se adreseaza acestor institutii pentru informatii si consultanta tehnica; - numarul de firme externe consiliate;


- suprafata centrelor furnizoare de servicii care s-a modernizat; - numarul de echipamente soft si hard achizitionate;

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 2.3 Realizarea de districte economice, structuri de afaceri şi sustinerea clusterelor

• Proiecte care isi propun crearea/reabilitarea/dezvoltarea/dotarea structurilor (zonelor) industriale degradate existente in apropierea zonelor urbane şi pregătirea lor pentru noi activităŃi; • Proiecte care isi propun crearea/reabilitarea/dezvoltarea/dotarea structurilor industriale (centre de afaceri, parcuri tehnologice, stiintifice etc.) de sprijinire a afacerilor pentru noi activităŃi; • Proiecte care isi propun sa utilizeze tehnologii si materiale care sa promoveze reducerea poluarii si a consumului energetic; • Proiecte care isi propun metode moderne de management al infrastructurii de afaceri create; • Proiecte care isi propun să raspundă unor nevoi de servicii identificate de catre IMM-uri, cu precadere nevoilor identificate de catre consortii de IMM-uri; • Proiecte care isi propun cooperarea intre IMM-uri, furnizorii de servicii, universitati si administratia publica; • costul total al investitiei raportat la locurile de munca create; • IMM-uri care fac parte dintr-o structura de tip cluster sau localizate in incubatoare de afaceri, centre de afaceri (parcuri tehnologice, stiintifice etc.); • Proiecte care isi propun standardizarea/certificarea unor tehnologii/produse noi pe piata; • Proiecte care isi propun îmbunatatirea cunostintelor/abilitatilor personalului care opereaza in firme inovative;

68

• proiecte care promoveaza incluziunea sociala. Indicatori de impact

- cresterea numarului de IMM-uri localizate in structurilor industriale (centre de afaceri, parcuri tehnologice, stiintifice etc.) create; - cresterea duratei de viata a IMM-urilor care beneficiaza de serviciile din infrastructura de afaceri; - cresterea numarului de IMM-uri care utilizeaza metode inovative; - cresterea numarului de IMM-uri cu acces pe piata internationala datorita produselor/tehnologiilor certificate - cresterea numarului de IMM-uri care promoveaza incluziunea sociala si egalitatea de sanse.


- numarul de IMM-uri/companii care se localizeaza in infrastructurile de afaceri create; - numarul de IMM-uri care utilizeaza metode inovative; - numar de zone dezafectate introduse in circuitul economic; - terenuri decontaminate/depoluate/planate; - numarul de IMM-uri care promoveaza incluziunea sociala si egalitatea de sanse; - numarul de produse/tehnologii standardizate/certificate; - numar de echipamente/tehnologii inovative testate;


- suprafata de imobile modernizate/construite/extinse (nr./mp); - gradul de dotare cu utilitati (km); - infrastructură rutieră/feroviară construită/modernizată/extinsă în interiorul structurilor de afaceri (km); - suprafata zonelor dezafectate si introduse in circuitul economic (mp); - nr. de persoane angajate. - nr. de persoane instruite/specializate in anumite domenii

Prioritatea 3: Crearea conditiilor pentru o piata a muncii flexibila

Contextul general

Aceasta prioritate reprezinta un instrument complementar tuturor celorlalte linii de interventie prioritara, avand ca scop imbunatatirea si cresterea capacitatii resurselor umane de a raspunde cu succes nevoilor pietei fortei de munca. In contextul general al politicii de dezvoltare a resurselor umane un rol important il va avea politica de incluziune sociala.

Tranzitia graduala catre economia de piata a introdus schimbari dramatice in unele sectoare si a creat schimbari in structura fortei de munca, inregistrandu-se fenomenul de dezindustrializare, simultan cu migrarea fortei de munca disponibilizate catre agricultura. Structura industriala existenta neadaptata la noile cerinte de piata din judetele regiunii va alimenta permanent somajul. Din acest motiv este necesara crearea unor alternative de ocupare viabile care nu pot fi realizate fara a avea o politica de resurse umane corespunzatoare.

69

Este important ca sistemul IPT sa se adapteze la cerintele pietei muncii atât în ceea ce priveşte calificările cerute de acesta, cât şi nevoile de competenŃă ale forŃei de muncă generate de dezvoltarea economică, ştiinŃifică şi tehnologică. Programele de instruire trebuie adaptate la cererile de pe piata muncii, trebuie introduse programe care sa acopere nevoile angajatilor si pe cele ale somerilor.

In vederea cresterii adaptabilitatii fortei de munca trebuie sa se acorde sustinere, sa se dezvolte si sa se mentina resursele umane in scopul asigurarii competitivitatii in procesul de schimbare a conditiilor economice si tehnologice cerute de dezvoltarea societatii bazata pe cunoastere. Crearea, extinderea si consolidarea unor parteneriate sociale la nivel regional, vor contribui la transferul de expertiza si validare a procesului de identificare si valorificare de noi oportunitati de integrare pe piata muncii. Obiectivul specific

Crearea conditiilor pentru o piata a muncii flexibila, in care oferta de munca sa devina capabila a se adapta permanent cerintelor angajatorilor, prin promovarea culturii antreprenoriale, a societatii informationale si a noilor servicii, in contextul unei dinamici accelerate a integrarii activitatilor economice in spatiul european si international

Linii de intervenŃie prioritare:

3.1. Masuri active pe piata muncii, instruirea somerilor (inclusiv a celor aflati in somaj de lunga durata) si dezvoltarea fortei de munca, pentru a se adapta rapid la schimbarile structurale de pe piata muncii; 3.2. Promovarea incluziunii sociale; 3.3. Modernizarea sistemului institutional al pietei muncii.

ActivităŃi şi operaŃiuni

3.1 Proiecte care vizează măsuri active pe piaŃa muncii

• Aplicarea instruirii profesionale selective, orientata catre sectoare cu potential ridicat de dezvoltare

• Identificarea oportunitatilor de activare/reactivare pe piata muncii a persoanelor in cautarea unui loc de munca, in special tineri

• Corelarea programelor de instruire cu cererea de pe piata muncii • Dezvoltarea capitalului uman din administratia publica • Furnizarea de cursuri de instruire care sa raspunda mediului de lucru actual (IT,

MGT/MKT, Limbi straine) • Cursuri de instruire pentru dezvoltarea tehnicilor de management, antreprenoriat, turism,

managementul calitatii, sprijinirea sectorului serviciilor • Elaborarea si implementarea unor pachete de instruire profesionala la distanta • Instruirea pentru cresterea productivitatii • Dezvoltarea culturii antreprenoriale in cadrul activitatilor curriculare si extracurricular in

invatamantul preuniversitar si universitar in parteneriat cu mediul de afaceri • Dezvoltarea tehnicilor de formare profesionala continua • Dezvoltarea ofertelor de educatie din invatamantul secundar, universitar/postuniversitar • Introducerea si utilizarea noilor metode si tehnologii IT in sistemul serviciilor sociale • Acordarea de facilitati intreprinderilor care au in vedere angajarea somerilor de lunga

durata, a studentilor si altor grupuri vulnerabile • Furnizarea de cursuri si infiintarea de help-desk-uri pentru reconversie profesionala,

oportunitati de angajare si recalificare

70

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de intervenŃie 3.1 Măsuri active pe piaŃa muncii, instruirea şomerilor (inclusiv a celor aflaŃi în şomaj de lungă durată) şi dezvoltarea forŃei de muncă pentru a deveni adaptabilă la schimbările structurale - proiecte corelate cu politica sectoriala in domeniul educatiei si pietei muncii; - proiecte care raspund dinamicii si politicii economice regionale; - proiectele trebuie sa aiba in vedere prioritatile si graficul detaliat pentru implementarea programelor de educatie si instruire profesionala, acordand prioritate zonelor rurale, tinerilor someri si somerilor aflati in somaj de lunga durata; - proiecte care sa aiba in vedere noi metode si anume cresterea educatiei de tip vocational /

educatie superioara pentru includere sociala (VET); - proiecte care promoveaza formarea profesionala in domeniul serviciilor, tinand cont de

dinamica si potentialul economic (agricultura, turism, industria alimentara, transport fluvial si naval etc.); - proiecte care presupun extinderea procesului de invatare la distanta catre cat mai multe grupuri sociale prin programe de instruire pentru somerii aflati in somaj de lunga durata; - proiecte care sprijinira in principal somerii aflati in somaj de lunga durata si instruirea lor in domenii cerute pe piata fortei de munca.


- cresterea numarului de locuri de munca nou create, in special in sectoarele cu mare valoare adaugata; - cresterea numarului de someri de lunga durata care si-au gasit un loc de munca; - cresterea numarului de tineri care au fost angajati; - cresterea numarul de firme care desfasoara programe de formare profesionala pentru angajati; - cresterea numarului de start-up-uriş - reducerea ratei somajului la nivel regional; - combaterea somajului de lunga durata in special in randul tinerilor; - cresterea nr. de angajati care au acces la educatie permanenta;

Indicatori de rezultat - numarul de persoane care au participat la cursurile de instruire (reconversie profesionala, antreprenoriat, tehnici de management etc.); - numarul de someri care au participat la cursuri de instruire; - nr. de someri aflati in somaj de lunga durata care urmeaza cursuri de instruire profesionala in vederea reintroducerii acestora pe piata muncii. - numarul de cursuri nou introduse de institutiile de invatamant in domeniile in care cererea pentru forta de munca este in crestere; - nr. de angajati care beneficiaza de educatie permanenta.


- numarul de cursuri realizate (reconversie profesionala, antreprenoriat, tehnici de management etc.); - numarul de help-desk-uri nou create pentru reconversie profesionala, pentru identificarea oportunitatilor de angajare si recalificare; - numarul de structuri din sistemul serviciilor sociale care au introdus si utilizeaza metode si tehnologii IT;

71


3.2 Proiecte ce vizeaza promovarea incluziunii sociale

• Campanii de promovare a oportunitatilor egale pe piata muncii cu atentie deosebita asupra reintegrarii in societate a grupurilor vulnerabile

• Furnizarea de cursuri, dezvoltarea de programe si sprijin psihologic pentru dobandirea abilitatilor necesare patrunderii pe piata muncii a persoanelor cu dezabilitati, a persoanelor in varsta si a persoanelor excluse social

• Crearea si implementarea programelor de angajare sezoniera pentru someri • Elaborarea studiului necesar pentru identificarea nevoilor pe piata fortei de munca si

tendintele anticipate in scopul adaptarii programelor de instruire profesionala pentru grupurile vulnerabile;

• Cresterea participarii femeilor pe piata muncii si reducerea discrepantelor de gen si prevenirea tendintei de discriminare salariale a femeilor

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de intervenŃie 3.2 Promovarea incluziunii sociale - proiecte care vizeaza crearea de locuri de munca in economia sociala din randul persoanelor

cu risc ridicat de excluziune sociala; - proiecte care vizeaza pregatirea profesionala a persoanelor cu risc ridicat de excluziune

sociala in domenii solicitate pe piata muncii; - proiecte care vizeaza incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile din zonele cu accesibilitate

redusa (zone rurale si cele izolate); - dezvoltarea programelor de integrare a persoanelor cu cerinte educationale speciale si cu

dizabilitati in invatamantul de masa. Indicatori de impact - cresterea numarului de persoane cu desabilitati care au fost angajate; - cresterea numarului de persoane peste 40 ani care au fost angajate; - cresterea numarului de firme care introduc facilitati pentru angajatii cu dizabilitati sau alte grupuri dezavantajate; - cresterea numarului femeilor pe piata muncii si prevenirea tendintei de discriminare salariale a femeilorş - cresterea numarului persoanelor vulnerabile reintegrate in societate.

Indicatori de rezultat - numarul de persoane apartinand grupurilor vulnerabile care au participat la cursuri de instruire (reconversie profesionala, antreprenoriat, tehnici de management etc.) si care sunt reintegrate in societate ; - numarul de someri apartinand grupurilor vulnerabile care au participat la cursuri de instruire.


- numarul de cursuri de instruire realizate pentru grupurile vulnerabile (reconversie profesionala, antreprenoriat, tehnici de management etc.); - numarul de cursuri de instruire realizate pentru persoanele apartinind grupurilor vulnerabile; - oportunitati egale de educatie si instruire pentru ambele sexe, persoane cu dezabilitati si grupuri sociale care se confrunta cu excluziunea sociala; - nr. de institutii care acorda consultanta persoanelor vulnerabile; - rata de ocupare in randul femeilor.

72


3.3 Proiecte ce vizeaza modernizarea sistemului institutional al pietei muncii • Dezvoltarea capitalului uman din institutiile care ofera servicii pe piata muncii

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 3.3 Modernizarea sistemului institutional al pietei muncii - proiecte care sunt propuse in parteneriatul social (angajatori, asociatii profesionale, ONG

etc.); - proiecte care propun noi politici de ocupare a fortei de munca (adaptarea regionala a ofertei

la nevoile pietei muncii). Indicatori de impact - cresterea ofertei institutiilor care ofera servicii pe piata muncii (programe, numar de cursuri etc.) si calitatea acestor servicii.


- numarul angajatilor din institutiile care ofera servicii pe piata muncii care au participat la cursuri de instruire. Indicatori de realizare

- numarul de cursuri de instruire realizate pentru angajatii institutiilor care ofera servicii pe piata muncii. Prioritatea 4: Crearea de noi oportunităŃi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităŃii vieŃii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicii de mediu Contextul general Aceasta prioritate vizeaza imbunatatirea calitatii vietii, mentinerea si maximizarea potentialului natural existent. Actiunile desfasurate in cadrul acestei prioritati cuprind imbunatatirea managementului deseurilor menajere si industriale, precum si masuri de reabilitare avand ca scop imbunatatirea conditiilor zonelor afectate de poluari industriale si de calamitati naturale. Mai mult, conservarea, protectia si imbunatatirea biotopului si peisajului unic al Deltei Dunarii constituie o prioritate majora pentru aceasta regiune.

Unul dintre avantajele competitive de care beneficiaza Regiunea Sud-Est, in comparatie cu celelalte regiuni alte tarii, este acela al pastrarii si conservarii mediului natural, neafectat de prezenta si activitatile omului. Astfel, in cadrul rezervatiilor naturale, nu putine sunt speciile de plante si animale declarate endemice sau monumente ale naturii. In plus, conservarea padurii si a rezervelor de peşte în regiune reprezinta o prioritate principala atat timp cat acestea ofera oportunitati de dezvoltare economica semnificative prin exploatare rationala (exploatarea in concordanta cu capacitatea de redresare a respectivelor rezerve).

Liniile prioritare de interventie care vizeaza managementul deseurilor vor acoperi extinderea si modernizarea sistemului de colectare, tratare si eliminare a apelor uzate, existent in municipii si localitati. Trebuie mentionat ca in municipiile capitala de judet exista astfel de instalatii, dar unele au probleme de functionare, intretinere, au capacitate mica sau sunt nefinalizate. Mai mult, tratarea, epurarea apelor reziduale industriale si modernizarea sistemelor de filtrare a noxelor

73

emise de unitatile industriale au o importanta semnificativa pentru regiune. Vor fi sprijinite, de asemenea, procesele de consultare si introducere de noi tehnologii si tehnici in managementul deseurilor.

O atentie speciala trebuie, de asemenea, acordata constientizarii populatiei, prin campanii de informare cu privire la problemele de mediu si la protectia resurselor naturale unice si a biodiversitatii in regiune. Avand in vedere vecinatatea regiunii cu tari care se confrunta in parte cu aceleasi probleme de mediu (poluari industriale, eroziuni costiere, defrisari masive, etc.), se pot dezvolta o serie de proiecte de cooperare transfrontaliera intre Regiunea de Dezvoltare Sud-Est si regiuni invecinate din Ucraina, Republica Moldova si Bulgaria.

Un alt aspect important al mediului inconjurator in aceasta regiune este prezenta unor mari poluatori industriali (combinatul siderurgic de la Galati, combinatul de alumina de la Tulcea si fabrica de ciment de la Medgidia, rafinariile de petrol din judetul Constanta), atat in ceea ce priveste poluarea aerului, cat si a apei.

Fata de cele mentionate mai sus, prezenta centralei atomo-nucleară de la Cernavodă impune o atentie aparte in ceea ce priveste controlul radioactivitatii si al potentialului impact al unui accident nuclear asupra populatiei regiunii, inclusiv asupra ecosistemelor. In acest sens, este necesara o cooperare institutionala intre nivelul national, regional, jedetean si local pentru gestionarea eventualelor situatii de urgenta (informarea opiniei publice asupra factorilor de risc, cat si crearea unui sistem performant de protectie civila).

Politica regionala in sectorul energiei are ca obiectiv general utilizarea solutiilor de energie regenerabila, in special cea eoliana, biomasa si hidroelectrica, propunanadu-si o crestere semenificativa a ponderii pe care aceasta o detine in productia totala de energie. Aceasta strategie este coerenta cu strategia de dezvoltare durabila si reprezinta o oportunitate reala de crestere economica prin introducerea de noi tehnologii si crearea de noi locuri de munca in domeniul cercetarii-dezvoltarii. In conformitate cu prevederile Cartei Albe ale Comisiei Europene, cresterea majora a energiei regenerabile trebuie sa se faca pe baza biomasei. In acest sens, regiunea noastra, care dispune de resurse considerabile de productie de biomasa agricola si forestiera poate avea un rol important in contextul national.

In afara problemei de gestionare a deseurilor, regiunea dispune de zone cu probleme de mediu datorate factorilor naturali (alunecari de teren, eroziune costiera majora, inundatii), cu efecte serioase nu doar asupra integritatii mediului dar si in viata economica si sociala din regiune. Este considerata necesara extinderea si modernizarea procesului de protectie a zonei costiere si de asemenea, a malurilor raurilor, regularizarea canalelor si a cursurilor de apa.

Tinand cont de evenimentele frecvente care au determinat puternice inundatii si alunecari de teren, cu implicatii asupra sigurantei populatiei si activitatii economice se impune o atentie deosebita si o reconsiderare a intregii politici de prevenire si interventie in caz de calamitati naturale. Mai mult, aceasta politica de preventie este necesara, si in contextul prezentei zonei seismice, dar si a zonei costiere, ceea ce impune crearea unor mecanisme speciale de interventie.

Planul de actiune isi propune crearea unui sistem eficace de monitorizare permanenta a factorilor de mediu (apa, aer, sol, biodiversitate) care sa ofere o baza de date capabila sa puna in aplicare politica de prevenire si gestionare a riscurilor de mediu. In scopul aplicarii acestei politici, este necesara dezvoltarea unui sistem extins pe intreg cuprinsul regiunii de protectie civila si de interventie rapida in caz de urgenta. Obiectivul specific Crearea de noi oportunitati de crestere economica durabila si de crestere a calitatii vietii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental si promovarea politicii de mediu; se va avea in vedere crearea sistemului de gestiune si control a factorilor de mediu, (inclusiv inlaturarea efectelor negative asupra mediului in cazuri de catastrofe naturale, imbunatatirea generala a

74

factorilor de mediu prin protejarea biodiversitatii, pastarea si extinderea zonelor impadurite, a parcurilor si zonelor verzi din zonele urbane) Linii de intervenŃie prioritare:

4.1 Extinderea si modernizarea sistemelor de gestionare a deseurilor, cat si reabilitarea siturilor contaminate; 4.2 Extinderea si modernizarea sistemelor de infrastructura de apa si de apa uzata; 4.3 Reabilitarea zonelor afectate de eliminarea necontrolata a deseurilor industriale; 4.4 Recrearea conditiilor de stabilitate si siguranta a zonelor expuse eroziunii marine, dezastrelor naturale si fenomenelor de despadurire; 4.5 Promovarea utilizarii de energie neconventionala si eficientizarea sistemelor de distributie si de consum; 4.6 Crearea sistemului de gestiune si control al factorilor de mediu (unitati de monitorizare si unitati de interventie regionale); 4.7 Valorificarea zonelor naturale protejate, extinderea lor si identificarea de noi zone naturale si realizarea de planuri de management a zonelor apartinand retelei Natura 2000; 4.8 Imbunatatirea sistemelor municipale de termoficare in zonele prioritare selectate. ActivităŃi şi operaŃiuni

• ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale; • extinderea retelei regionale de arii protejate si rezervatii naturale, reabilitarea

infrastructurii costiere a litoralului romanesc, reconsiderarea ecologica si economica a activitatilor din Deltei Dunarii;

• crearea unor sisteme eficiente de management integrat a deseurilor la nivel regional/judetean, precum si a deseurilor ce solicita masuri specifice (deseuri municipale, de ambalaje, periculoase, medicale, de echipamente electrice si electronice, din constructii si demolari);

• modernizarea tehnologiilor existente de colectare, depozitare, tratare si reciclare a deseurilor menajere si industriale de orice fel;

• crearea/modernizarea statiilor de tratare si eliminare a deseurilor si a apelor poluate; • Conservarea si valorificarea eficienta si echilibrata a resurselor naturale; • Realizarea infrastructurii de generare si distribuire a surselor de energie alternative; • Modernizarea tehnologiilor de refacere a mediului afectat de actiunea omului si de

factorii naturali; • Reducerea cantitatii deseurilor si a gradului de pericol ale acestora; • Consolidarea malurilor de rau, regularizarea cursurilor de apa, consolidarea falezelor si

masuri de protectie a apelor de suprafata si a panzelor freatice impotriva poluarii, cauzate de utilizarea in agricultura a fertilizatorilor si a pesticidelor;

• Dezvoltarea unui sistem de inregistrare, procesare, interpretare, transmitere si supervizare a datelor, alcatuit din echipamente de masura si control;

• Crearea de unitati de monitorizare a mediului si de interventie rapida, inclusiv prin dotarea serviciilor de protectie civila;

• Conservarea biodiversitatii habitatelor regionale prin promovarea educatiei de protectia mediului si activitatii de cercetare/dezvoltare, conservarea speciilor de pasari si animale pe cale de disparitie;

• Promovarea unor metode moderne de management pentru zonele protejate si intarirea capacitatii institutiilor cu responsabilitati in domeniul mediului; crearea de centre de informare;

• Organizarea de cursuri de formare profesionala de calificare a persoanelor care lucreaza in domeniului protectiei mediului, protectiei civile si administratia locala;

• Declararea de noi zone protejate;

75

• Realizarea de planuri de management pentru zonele apartinand Retelei Natura 2000; • Constructia/ modernizarea surselor de apa in vederea potabilizarii si reabilitarea statiilor

de apa potabila; • Extinderea retelelor de distributie apa potabila si a sistemelor de canalizare; • Constructia / reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate; • Constructia/ reabilitarea facilitatilor de epurare a namolurilor; • Identificarea siturilor contaminate la nivel local/regional si stabilirea strategiei de

reabilitare a acestora; • Imbunatatirea sistemului de termoficare; • Reducerea emisiilor de poluanti proveniti de la centralele municipale de termoficare; • Retehnologizarea instalatiilor mari de ardere; • Introducerea Best Available Technics pentru reducerea SO2, Nox pulberi;

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de intervenŃie 4.1 (Extinderea şi modernizarea sistemelor de gestiune a deşeurilor cât şi reabilitarea siturilor contaminate) - coerenta cu Planul National si Regional de gestionare a deseurilor; - proiecte care prevad reciclarea, valorificarea si eliminarea deseurilor; - proiecte care vizeaza zone cu valoare deosebita ambientala, mai ales zonele recunoscute la

nivel national si international; - proiectele care vizeaza protectia mediului in localitatile cu o densitate ridicata a populatiei; - proiectele implementate in zonele turistice; - prezenta parteneriatului institutional (gradul de asociere intre diferite autoritati locale); - proiecte care vizeaza reabilitarea siturilor contaminate identificate la nivel local/regional; - proiecte care vizeaza sisteme inovative de management.


- cresterea gradului de constientizare a populatiei cu privire la problemele de mediu; - diminuarea poluarii factorilor de mediu; - cresterea volumului de deseuri reciclate/valorificate/eliminate; - reducerea numarului de situri contaminate;


- scaderea cantitatii de deseuri depozitate in statiile de colectare/depozitare/transfer; - numarul persoanelor informate; - acoperirea in proportie de 100% cu servicii de salubritate, de o calitate superioara, la tarife suportabile de catre populatie; - crearea de noi locuri de munca.


- suprafata de statii/platforme de deseuri realizate; - numarul de statii de colectare/depozitare/transfer realizate; - numarul de sisteme de incalzire centrala reabilitate; - numarul de localitati in care calitatea aerului este imbunatatita in urma reabilitarii sistemelor de incalzire; - nr. de locuri de munca nou create; - situri industriale decontaminate (ha).

76

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de intervenŃie 4.2 Extinderea şi modernizarea sistemelor de infrastructură de apă şi de apă uzată

• proiectele care prevad realizarea de retele de aductiune si distributie in localitatile unde aceasta lipseste;

• proiectele care prevad extinderea retelelor de apa potabila in zonele urbane in care acestea lipsesc;

• diminuarea gradului de pierdere ; • proiectele care prevad realizarea de retele de aductiune si distributie pentru activitati

economice; • proiecte care vizeaza finalizarea unor proiecte incepute si neterminate; • proiecte care vizeaza utilizarea tehnologiilor de evaluare si control a pierderilor din

sistem; • proiecte care vizeaza extinderea/crearea retelelor de canalizare si care care vizeaza

inchiderea ciclului apei; • proiecte care vizeaza reutilizarea apelor uzate si epurate.


- volumul de apa/locuitor; - calitatea apei potabile; - imbunatatirea resurselor umane si a dotarii serviciilor publice.


- persoane care beneficiaza de noile servicii de distributie si canalizare; - localitati prevazute cu facilitati noi sau modernizate in sistemul local/regional; Indicatori de realizare - lungimea noilor retele de distributie a apei; - lungimea noilor retele de canalizare; - numarul statiilor de epurare create /reabilitate conform acquis-ului; - nr. de gospodarii conectate la retele de canalizare si la statiile de epurare; - cantitatea de apa uzata epurata din totalul de apa uzata; - lungimea retelei de utilitati construita sau reabilitata;

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de intervenŃie 4.3 Reabilitarea zonelor afectate de eliminarea necontrolată a deşeurilor industriale

• proiecte care vizeaza curatarea si recuperarea siturilor poluate care reprezinta un pericol pentru populatie;

• proiecte care vizeaza curatarea siturilor poluate care afecteaza panza de apa;


- diminuarea nivelului de poluare a siturilor poluate cu deseuri industriale - cresterea calitatii vietii pentru populatia din zonele invecinate siturilor poluate


- cantitatea de deseuri industriale reciclate; - cantitatea de deseuri industriale depozitate in mod necontrolat.


- numarul de instalatii de reciclare a deseurilor periculoase/industriale - mp de suprafetele curatate; - volumul deseurilor urbane sortate/colectate;

77

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 4.4 Recrearea condiŃiilor de stabilitate şi siguranŃă a zonelor expuse eroziunii marine, dezastrelor naturale şi fenomenelor de despădurire;

• proiecte care vizeaza cresterea sigurantei constructiilor in zonele aflate in pericol de tasare, alunecare/prabusire/ inundare;

• proiecte care vizeaza consolidarea terenului in zonele de importanta economica • proiecte care prevad consolidarea falezelor in zonele locuite ; • proiecte care prevad amenajarea versantilor prin lucrari de impadurire; • proiecte care vizeaza conservarea patrimoniului forestier. • contributia la un management durabil al inundatiilor in zonele cele mai expuse la risc; • elaborarea unor harti de pericol si risc al inundatiilor; • protejarea si reabilitarea litoralului Marii Negre impotriva fenomenului de eroziune.


- reducerea riscului de calamitati (inundatii, alunecari); - cresterea valorii constructiilor care au beneficiat de consolidari ale zonelor ; - cresterea patrimoniului forestier ; - cresterea masei lemnoase;


- numarul persoanelor care beneficiaza de masurile de protectie impotriva calamitatilor; - reducerea numarului alunecarilor si suprafetele de teren inundate Indicatori de realizare

- kilometri, suprafete de zone impadurite; - kilometri de zone costiere consolidate; - suprafete de zone consolidate in interiorul localitatilor; - lungimea malurilor consolidate.

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 4.5 Promovarea utilizării de energie neconvenŃională şi eficientizarea sistemelor de distribuŃie şi a consumului

• raportul intre costul kwh si costul total al interventiei; • proiecte care prevad reciclarea materiilor reziduale (din agricultura, exploatarea

lemnului); • proiecte care prevad actiuni combinate intre productie si distributie; • raportul dintre cantitatea tratata si emisiile de CO si CO2; • sustenabilitatea si integrarea cu alte proiecte; • localizarea in zone de risc si in zone sensibile (parcuri naturale si delta Dunarii); • proiecte situate in zone unde exista potential de dezvoltare economica; • care contribuie la scoaterea din izolare a unor zone .


- Reducearea consumului de energie din surse traditionale si respectiv a cheltuielilor; - Reducerea poluarii factorilor de mediu prin substituirea de combustibi poluanti prin cei ecologici; - O autonomie energetica sporita fata de furnizorii de energie; Indicatori de rezultat

- numarului de persoane/institutii care folosesc energie neconventionala ; - reducerea emisiilor de CO2

78

Indicatori de realizare - unitati create de generare a energiei din surse alternative (eoliana, solara etc.) la particulari,

firme, institutii ; - unitati create de producere a biogazului

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 4.6 Crearea sistemului de gestiune şi control a factorilor de mediu unităŃi de monitorizare şi intervenŃie la nivelul întregii regiunii

• proiecte care prevad monitorizarea integrata a factorilor de mediu prin intermediul sisteme si tehnologii care asigura o cantitate date precise si complexe;

• proiecte care prevad sisteme de monitorizare care utilizeaza tehnologia din satelit; • proiecte care prevad monitorizarea factorilor de mediu in zonele sensibile; • proiecte care prevad interventii in zone aglomerate; • proiecte destinate intaririi capacitatii serviciilor de protectie civila pentru a interveni in

situaŃii de urgenŃă; • in cazul proiectelor care vizeaza prevenirea in cazul de riscuri naturale, vor fi prioritare

cele care contribuie la prevenirea riscului de inundatii; • Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii

de urgenta (ISU); • Dotarea cu echipamente a bazelor operationale judetene si regionale pentru interventii in

situatii de urgenta;

Indicatori de impact - Reducerea impactului negativ al diverselor forme de poluare a mediului si respectiv un cadru de viata mai bun - O mai buna informare a populatiei cu privire la starea factorilor de mediu

Indicatori de rezultat - Cresterea eficientei institutiilor responsabile de monitorizarea mediului datorita dotarii acestora cu echipamente moderne de monitorizare; - Un timp de reactie si interventie mai rapid datorita interconectarii unitatilor de monitorizare a mediului si conectarea lor la retetele TIC (internet, satelit etc.); - unitati mobile echipate pentru interventii de urgenta; - reducerea timpului de raspuns al unitatilor mobile; Indicatori de realizare - dotarea cu echipamente moderne de monitorizare a factorilor de mediu a unitatilor existente; - crearea de noi laboratoare si unitati de monitorizare a mediului; - timpul mediu de raspuns al unitatilor mobile (in mediul urban si rural); - frecventa controalelor si vizitelor efectuate de autoritatile de mediu in zonele afectate;

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 4.7 Valorificarea zonelor naturale protejate, extinderea lor si identificarea de noi zone naturale si realizarea de planuri de management a zonelor apartinand retelei Natura 2000.

• Proiecte pentru realizarea de studii privind oportunitatea crearii zonelor protejate si extinderii celor existente;

• Proiecte pentru realizarea de planuri integrate de management a zonelor din Reteaua Natura 2000, inclusiv siturile;

• Proiecte care vizeaza valorificarea turistica a zonelor protejate; • Proiecte care vizeaza amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potential turistic

(Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Muntii Macinului, Muntii Vrancei, pesteri, vulcani noroiosi, lacuri);

• Proiecte care vizeaza valorificarea potentialului turistic montan prin constructia infrastructurii necesare: reabilitarea si amenajarea cailor de acces catre principalele

79

obiective turistice naturale, refugii alpine, marcarea traseelor turistice, panouri informative, platforme de campare, posturi Salvamont etc);

• Proiecte care vizeaza dezvoltarea turismului balnear – imbunatatirea, modernizarea, dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea retelelor de captare si transport a izvoarelor minerale si saline etc.;

• Amenajarea, marcarea de trasee turistice /itinerarii culturale la obiectivele reabilitate; • Amenajarea punctelor de observare/ filmare /fotografiere; • Refacerea si amenajarea cailor de acces la principalele obiective turistice naturale; • Amenajarea si dotarea platformelor de campare, inclusiv utilitatilor specifice (grupuri

sanitare,apa curenta,iluminat etc); • Amenajarea punctelor de colectare a gunoiului menajer; • Amenajarea si construirea de refugii montane pentru asigurarea sigurantei si a primului

ajutor in caz de accidente; • Marcarea traseelor montane; • Amplasarea de panouri informative; • Amenajarea de posturi SALVAMONT; • Refacerea si amenajarea aleilor de acces la resursele minerale, atraseelor pentru cura de

teren, a spatiilor de recreere si popas, a facilitatilor de utilizare a izvoarelor minerale; • Refacerea parcurilor balneare, parcuri-gradina;


- Crearea de trasee turistice in zonele respective (cu respectatrea restrictiilor impuse prin lege); - Crearea de noi activitati turistice (ex. birdwatching etc.); - Prezervarea biodiversitatii in zonele protejate din regiune; - proiecte implementate in domeniul infrastructurii de turism/cazare;


- Cresterea numarului de turisti; - Cresterea numarului de locuri de munca nou create; - cresterea nr. de innoptari;


- Numarul de zone protejate noi; - Numarul zonelor protejate existente care au fost extinse. - Numarul de arii protejate, cu planuri de management implementate; - Suprafetele ariilor protejate ,inclusiv siturile Natura 2000 beneficiare a masurilor de conservare a naturii. Prioritatea 5: Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănătate

Contextul general

Sistemul de protectie sociala vizeaza asigurarea unui standard de viata de baza, pentru toti cetatenii, indiferent de mijloacele de care acestia dispun. Acest sistem de dezvoltare a serviciilor sociale furnizeaza un set complet de masuri care trebuie sa fie cuprinzator, sa functioneze operativ si adecvat. Un sistem de protectie sociala eficace nu reprezinta doar o exigenta de ordin moral si politic, ci si una de ordin economic. De aceea, politica sociala specifica perioadei de tranzitie trebuie sa reflecte in primul rand protectia sociala pentru a putea asigura individului posibilitatea traversarii, in conditii cat mai bune, a unei perioade de timp ce se caracterizeaza prin perturbatii cu efecte sociale dure.

80

Se au in vedere investitii in infrastructura de sanatate prin reabilitarea, modernizarea si dotarea cu echipamente a cladirilor ce adapostesc centre de prim ajutor, spitale si servicii de urgenta medicala si tehnica, pentru crearea unui sistem modern si functional de sanatate, bazat pe cresterea capacitatii si calitatii serviciilor medicale oferite. O prioritate distincta in domeniul serviciilor de sanatate este aceea de dezvoltare a centrelor de diagnostic si de prevenire a bolilor profesionale, care vizeaza recuperarea fortei de munca si cresterea gradului de sanatate a populatiei. Tinand cont de cresterea numarului de pensionari si de veniturile in general foarte reduse ale acestora este necesara revizuirea sistemului serviciilor sociale prin cresterea ponderii economiei sociale in totalitatea sectorului serviciilor. In acest sens este necesara intarirea institutiilor, a serviciilor de protectie sociala, fie din cadrul autoritatilor locale, fie organizate ca unitati distincte ale sistemului centralizat de stat. In contextul dezvoltarii economiei sociale este necesara dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoane cu dezabilitati, al centrelor de recuperare si de integrare in societate si in munca a acestora. Un nivel bun – sau chiar acceptabil - al sanatatii si protectiei cetatenilor si un standard ridicat al serviciilor sociale oferite este conditia indispensabila pentru functionarea adecvata a societatii. Prin urmare aceasta masura este direct legata de orice masura de dezvoltare, fie in sectorul productiv, fie in cel al serviciilor. Obiectiv specific

Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale si de sanatate prin imbunatatirea infrastructurii si a dotarilor, prin aplicarea unui management eficient si cresterea accesului la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale si izolate. Linii de intervenŃie prioritare:

5.1 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale şi de sănătate; 5.2 Întărirea instituŃională a serviciilor sociale şi de sănătate.


Proiecte care vizează îmbunătăŃirea infrastructurii de sănătate şi a serviciilor sociale

• Crearea, extinderea, modernizarea si cresterea capacitatii centrelor de sanatate din mediul urban si rural, pentru acoperirea nevoilor locale/regionale;

• Construirea, reabilitarea, modernizarea, restaurarea cladirilor pentru servicii sociale multifunctionale si rezidentiale (camine de batrani, cantine sociale, centre de zi pentru tineri, centre pentru grupuri dezavantajate, copii, persoane dependente de droguri, fosti detinuti, persoane abuzate in familie etc.);

• Dotarea cu echipamente adaptate nevoilor beneficiarilor de servicii oferite de centrele sociale, inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilităŃi;

• Constructia/reabilitarea/modernizarea cladirilor spitalelor si ambulatoriilor din spital si de specialitate;

• Dotarea cu echipamente medicale specializate si utilitati a centrelor de sanatate, a spitalelor si a ambulatoriilor;

• Crearea infrastructurii necesare care sa permita persoanelor cu dezabilitati sa foloseasca mijloace de transport in comun si accesul acestora la locul de munca;

• Constructie locuinte sociale pentru tineri; • Modernizarea utilitatilor generale si specifice ale centrelor sociale si rezidentiale; • Modernizarea utilitatilor generale si specifice ale spitalelor/ ambulatoriilor;

81

• Crearea/modernizarea în spitale/ambulatorii/centre sociale, a facilităŃilor de acces pentru persoane cu dizabilităŃi fizice;

• Dezvoltarea serviciilor integrate SMURD, la nivel local si regional; • Dezvoltarea sistemelor de intervenŃii în situaŃii de urgenŃă efectuate de unităŃile mobile

echipate.

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de intervenŃie 5.1. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale şi de sănătate - proiecte care servesc unui bazin demografic mai larg; - proiecte care presupun utilizarea unui sistem informatic integrat in domeniul serviciilor de

sanatate; - proiecte în domeniul protecŃiei muncii privind: prescrierea şi combaterea riscurilor

profesionale (ventilaŃie, combaterea noxelor chimice şi mecanice, vibraŃiilor electrice), realizarea de mijloace individuale de protecŃie a solicitărilor fizice şi mentale;

- proiecte ce au in vedere stimularea activitatii economice in regiune, prin cresterea starii de sanatate, a fortei de munca si asigurarea de servicii eficiente de ocrotire si protectie sociala;

- proiecte de dezvoltare a infrastructurii sociale promovate in mediul urban si rural; - proiecte de dezvoltare a infrastructurii de sanatate promovate in mediul urban si rural.


- Diminuarea ratei mortalitatii datorita introducerii noilor tehnologii medicale; - Cresterea calitatii serviciilor sociale, de sanatate, din ambulatorii si spitale; - Cresterea nivelului incluziunii sociale;


- acces crescut al persoanelor care beneficiaza de serviciile centrelor de sanatate datorita cresterii eficientei acestora; - acces crescut al persoanelor care beneficiaza de servicii sociale multifunctionale si rezidentiale datorita cresterii numarului, capacitatii si eficientei acestora; - acces crescut al persoanelor care beneficiaza de servicii din ambulatorii si spitale (%); - acces crescut al persoanelor care beneficiaza de intervenŃii de urgenŃă, servicii SMURD (%); - locuri de muncă nou create prin dezvoltarea/reabilitarea/modernizarea/echiparea unităŃilor medicale/serviciilor sociale, pe durata angajării (temporare/permanente), pe sexe si pe categorii de unităŃi medicale/centre sociale etc., inclusiv a persoanelor de etnie roma;

Indicatori de realizare - numarului de centre sociale multifunctionale si rezidentiale si de sanatate create, modernizate, reabilitate si extinse in mediul rural si urban din regiune; - numarului de centre sociale multifunctionale si rezidentiale si de sanatate dotate cu echipamente medicale specializate si utilitati; - suprafaŃa centrului social reabilitată /modernizată /dezvoltată (mp); - nr. de unitati medicale reabilitate/echipate din mediul urban si rural; - nr. de unitati SMURD înfiintate/echipate din mediul urban si rural; - nr. de intervenŃii de urgenŃă efectuate de unităŃi mobile echipate.

Proiecte care vizează întărirea instituŃională a serviciilor sociale şi de sănătate

• Intarirea capacitatii administratiilor locale/judetene si altor institutii specializate de a crea parteneriate, organiza si implementa initiative in domeniul serviciilor sociale;

• Promovarea egalitatii de sanse si combaterea excluziunii sociale;

82

• Implementarea programelor care sa faciliteze accesul pe piata muncii pentru familiile monoparentale;

• Infiintarea si dezvoltarea de centre care ofera adapost si sprijin victimelor violentei in familie;

• Crearea unor centre cu apel telefonic care sa ofere informatii si sprijin psihologic grupurilor vulnerabile;

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 5.2. Întărirea instituŃională a serviciilor de sănătate şi protecŃie socială - proiecte care vizeaza intarirea capacitatii organizatiilor/institutiilor implicate in

mentinerea/protectia sanatatii publice (infectii, poluare, accidente, factori neprevazuti, etc.); - cursuri de instruire care urmaresc imbunatatirea calificarii profesionale a persoanelor

angajate si a voluntarilor care lucreaza in institutii de ocrotire sociala; - programe de reorganizare la nivel administrativ in vederea intaririi capacitatii si eficientei

institutiilor existente in sectorul serviciilor sociale si aplicarea unor metode moderne de management;

- programe de plasament a studentilor la studii sociale in sectorul serviciilor sociale; - proiecte prin care se introduc tehnologii noi si logistica in sectorul serviicilor sociale; - realizarea retelelor de servicii de consiliere, ingrijire si asistenta la domiciliu. Indicatori de impact

- Cresterea accesibilitatii, eficacitati si echitatii serviciilor sociale, medicale si utilitatilor oferite populatiei; - Cresterea numarului de persoane care beneficiaza de serviciile centrelor de sanatate datorita cresterii eficientei acestora; - Diminuarea numarului de cazuri de discriminare pe piata muncii si de cazuri de violenta in familie; - Crearea parteneriatelor intre institutiile publice si cele private in scopul realizarii de initiative in domeniul serviciilor sociale; Indicatori de rezultat

- Numarul persoanelor din familiile monoparentale care au beneficiat de sprijin, (consultanta etc.) in urma programelor de facilitare a accesului pe piata muncii; - Numarul de parteneriate intre institutiile publice si cele private create in scopul realizarii de initiative in domeniul serviciilor sociale; Indicatori de realizare

- Numarul de centre create care ofera adapost si sprijin victimelor violentei in familie; - Numarul de centre de apel telefonic create care sa ofere informatii si sprijin psihologic grupurilor vulnerabile. Prioritatea 6: Dezvoltarea sectorului educaŃiei

Context general

Infrastructura educationala este o componenta de baza a structurii serviciilor din centrele urbane si zonele rurale, acesta fiind vitala pentru competitivitatea regionala si locala. Un prim scop este acela de a reabilita infrastructura educationala si imbunatatirea conditiilor de calificare a elevilor. Cu precadere se va pune accent pe infrastructura educationala din zonele rurale, in vederea

83

combaterii ratei abandonului scolar. Un alt aspect ce trebuie vizat este acela de dezvoltarea a campusurilor preuniveristare pe nucleele unităŃilor de învăŃământ profesional şi tehnic, din mediile urban şi rural, avand in vedere accesul la invatamantul obligatoriu, care a fost extins de la 8 la 10 clase. Avand in vedere ca ne indreptam tot mai mult spre o societate informationala, este necesara familiarizarea cu sisteme IT incepand cu nivelele educationale de baza. Cresterea competitivitatii locale si regionale se va face pe baza valorificarii potentialului de cercetare inovare, existenta in special in centrele universitare, care devin promotoare de activitati inovative. Acestea pot oportunitati multiple si sanse pentru dezvoltarea profesionala ca factor de stabilizare a fortei de munca locale si de atragere a fortei de munca inalt calificate. Cooperarea firmelor cu universitatile si cu institutele de cercetare poate constitui un factor de dezvoltare economica si din perspectiva dezvoltarii infrastructurii de afaceri, prin cresterea accesului IMM – urilor la servicii de consultanta.

Alături de investiŃiile în spaŃiile de învăŃământ necesare, dotarea laboratoarelor didactice şi de cercetare, o atenŃie deosebită a fost acordată şi spaŃiilor de rezidenŃă. InstituŃiile de învăŃământ superior, prin facilităŃile de predare şi cercetare, pot sprijini atingerea obiectivelor dezvoltării regionale a României privind sănătatea, practicile de management, inovarea afacerilor. Creşterea numărului de studenŃi a fost mai mare decât gradul de extindere a infrastructurii universitare, condiŃiile de rezidenŃă ale studenŃilor nefiind asigurate la un nivel adecvat de calitate.

De asemenea, sunt eligibile spre finantare Centrele de Formare Profesionala Continua. Asigurarea unui stoc de capital uman educat si competitiv pe piata european a muncii presupune asigurarea accesului egal la educatie si formarare initiala si continua de calitate.

Obiectiv specific

Dezvoltarea sectorului educatiei prin imbunatatirea infrastructurii si a dotarilor, prin cresterea calitatii serviciilor de educatie, dezvoltarea de centre de formare continua pentru adulti, realizarea de retele scolare, dezvoltarea parteneriatului intre unitatile de invatamant si mediul de afaceri, universitati si administratia publica si sustinerea cercetarii – inovarii, dezvoltarea acŃiunilor inovative în vederea imbunătăŃirii tranŃiŃiei de la şcoală la piaŃa muncii.

Linii de intervenŃie prioritare: 6.1 Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii educaŃionale la toate nivelurile; 6.2 Corelarea ofertei sistemului educaŃional şi de formare profesionala cu noile cerinŃe ale pieŃei muncii. ActivităŃi şi operaŃiuni

Proiecte care vizează dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de bază a şcolilor la toate

nivelurile

• Reabilitarea, consolidarea, modernizarea, extinderea gradinitelor, scolilor si campusurilor scolare/universitare din mediul urban si rural, precum si modernizarea utilitatilor si a serviciilor auxiliare;

• Dotarea unitatilor de invatamant cu echipamente destinate laboratoarelor si atelierelor pentru domenii identificate ca prioritati regionale;

• Extinderea procesului de invatare la distanta (dotarea cu echipamente TIC si conectarea); • Cresterea accesibilitatii elevilor cu handicap la educatie prin realizarea de investitii in

echipamente speciale si utilitati moderne (mijloace de transport, facilitati in cadrul scolilor, echipamente si utilitati de predare speciala.

84

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de intervenŃie 6.1 Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii educaŃionale la toate nivelurile - proiecte ce vizeaza modernizarea-echiparea unitatilor din infrastructura de invatamant

conform standardelor europene; - proiecte care au in vedere crearea unei infrastructuri de invatamant in zonele rurale izolate si

care sa permita accesul copiilor familiilor din aceste zone la institutiile de invatamant; - proiecte ce vizeaza crearea unei infrastructuri educationale pentru un grup tinta cat mai larg

(un grad de cuprindere scolara cat mai ridicat la toate nivelele si prin cresterea numarului de absolventi);

Indicatori de impact - Imbunatatirea conditiilor de studiu a preşcolarilor/şcolarilor/studenŃilor; - Imbunatatirea conditiilor de studiu a preşcolarilor/şcolarilor/studenŃilor, in special in mediul rural; - Reducerea abandonului scolar in randul elevilor, in special in mediul rural; - Cresterea nivelului de cunoastere si utilizare a TIC; Indicatori de rezultat

- numarul de persoane, in special din zonele rurale, care beneficiaza de ofertele educationale ale gradinitelor si scolilor; - numarul de persoane instruite in domenii identificate ca prioritati regionale; - numarul de persoane care utilizeaza TIC; - numarul de persoane cu dizabilitati care au acces la educatie; - ponderea persoanelor asistate în tranziŃia de la şcoală la viaŃa activă care au obŃinut un loc de muncă stabil sau şi-au continuat studiile;


- Numarul de scoli, gradinite, campusuri scolare construite/reabilitate/modernizate din mediul urban si rural; - Numarul de campusuri universitare reabilitate/modernizate/dotate; - Numarul de scoli/campusuri dotate cu echipamente destinate laboratoarelor si atelierelor pentru domenii identificate ca prioritati regionale; - Numarul de gradinite/scoli/campusuri dotate cu echipamente TIC si conectate la reteaua Internet; - Numarul de gradinite/scoli/campusuri dotate cu echipamente speciale pentru persoanele cu dezabilitati; - cresterea nr. de candidati la admiterea in facultati care au acces la invatamantul la distanta; - nr. parteneriatelor încheiate între şcoli, universităŃi, întreprinderi şi alte instituŃii;

ActivităŃi şi operaŃiuni Proiecte care vizeaza corelarea ofertei sistemului educational si de formare profesionala cu

noile cerinte ale pietei muncii.

• Elaborarea unor studii care sa faciliteze accesul tuturor persoanelor la educatie si la formarea profesionala, in special din categoriile dezavantajate;

• Aplicarea unei instruiri profesionale selective, orientata catre sectoarele cu potential ridicat de dezvoltare;

• Dezvoltarea de programe educationale specifice si promovarea tehnicilor TIC in educatie;

• Asigurarea organizarii si functionarii invatamantului cu predare in limbile minoritatilor nationale in localitatile cu populatie din randul diferitelor etnii;

85

• Cresterea atractivitatii invatamantului profesional si tehnic si asigurarea accesului la invatamant in zonele dezavantajate;

• Crearea unui sistem structurat de formare profesionala continua si sprijinirea invatarii pe tot parcursul vietii;

• Infiintarea cabinetelor de orientare scolara si profesionala in toate unitatile scolare; • Corelarea programelor de invatamant profesional si tehnic si cel universitar cu cererea de

pe piata fortei de munca; • Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale; • Reabilitarea/modernizarea / echiparea Centrelor de Formare Profesională Continuă; • Facilitarea accesului la programele de educatie tip “a doua sansa” la invatamantul liceal

si universitar in special pentru populatia din mediul rural; • Dezvoltarea parteneriatelor in vederea imbunatatirii tranzitiei de la scoala la locul de

munca; • Sprijin pentru dezvoltarea si implementarea serviciilor de informare si consiliere

profesionala adresate angajatilor; • Monitorizarea insertiei absolventilor pe piata muncii; • Promovarea unui stil de viaŃă sănătos, de prevenire a riscurilor privind securitatatea la

locul de muncă.

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de intervenŃie 6.2 Corelarea ofertei sistemului educaŃional şi de formare profesională cu noile cerinŃe ale pieŃei muncii - proiecte care se adreseaza cu deosebire mediului rural prin oferta de formare profesionala

concentrata in vederea acoperirii intregii Regiuni; - proiecte ce pun in valoare gradul de informatizare a institutiilor de invatamant; - actiuni ce vizeaza dobandirea de catre forta de munca de noi aptitudini si competente

profesionale, in vederea utilizarii tehnologiilor inovative; - proiecte care să sprijine validarea rezultatelor învăŃării anterioare de către angajaŃi din alte

conexte decât cele formale; - proiecte prin care se urmareste cresterea calitatii formarii profesionale continue reflectata

prin numarul mare de tineri integrati pe piata muncii si implicit reducerea migratiei acestora; - proiecte care au ca principal scop dezvoltarea infrastructurii de tehnologii informationale si

comunicationale, accesul unui numar cat mai mare de tineri la TIC; - proiecte ce vizeaza scaderea analfabetismului in mediul rural prin imbunatatirea accesului la

educatie obligatorie si la instruire profesionala in scoli; - actiuni de reducerea migratiei resurselor umane din mediul urban si rural; - proiecte ce au in vedere cresterea calitatii resurselor umane din mediul rural; - proiecte prin care se consolideaza rolul scolii profesionale rurale pentru educatia adultilor; - proiecte prin care se urmareste cresterea calitatii formarii profesionale si numarul mare de

persoane care au fost angajate dupa ce au urmat aceste cursuri; - proiecte prin care se urmareste cresterea numarului persoanelor instruite si angajate in

activitati economice specifice zonei; - adaptarea cursurilor de instruire la nevoile reale ale pietii fortei de munca;


- Crestrea nivelului de cunoastere si utilizare a TIC - Cresterea ratei de angajare a tinerilor ca urmare a corelarii programelor de invatamant cu cererea de pe piata muncii; - Cresterea accesibilitatii persoanelor din categoriile dezavantajate la educatie si la formarea profesionala continua;

86

- Cresterea numarul de persoane active care recurg la formarea de tip “a doua sansa” la invatamantul liceal si profesional in special pentru populatia din mediul rural; - Cresterea numarului de persoane cu studii universitare si postuniversitare; - Cresterea numarul de firme care desfasoara programe de formare continua; - Cresterea nivelului de formare profesionala continua; - cresterea procentului de tineri calificati.


- Numarul de studii elaborate in vederea identificarii cerintelor de pe piata muncii; - Numarul de cursuri noi introduse in domeniul TIC; - rata cursantilor asistati in trazitia de la scoala la viata activa, care obtin un loc de munca stabil sau - rata cursantilor asistati in trazitia de la scoala la viata activa, care îşi continuă studiile; - rata participantilor certificati la FPC; - rata intreprinderilor care furnizeaza FPC personalului angajat;


- Numarul cabinetelor de orientare scolara si profesionala infiintate in unitatile scolare; - Numarul de structuri de formare profesionala continua create; - Institutii pentru formare profesionala continua reabilitate/modernizate/dotate; - nr. de cursanti asistati in trazitia de la scoala la viata activa; - nr. de persoane care beneficiaza de formare profesionala continuă în centrele reabilitate/modernizate/dotate; - participanŃi rromi sau persoane cu dizabilităŃi la cursurile de formare profesionala continuă în centrele reabilitate/modernizate/dotate; - nr. de absolventi de invatamant secundar si superior; - nr. parteneriatelor intre scoli, universitati, intreprinderi si alte institutii incheiate;

87

Prioritatea 7: Modernizarea economiei rurale Context general Sectorul agricol se caracterizeaza prin lipsa echipamentelor si tehnicilor moderne, care au un impact negativ asupra productivitatii din acest sector si a calitatii/competitivitatii produselor. Dominanta sectorului agricol in economia zonelor rurale impiedica stimularea economica a regiunii reprezinta un risc economic care deriva din vulnerabilitatea pietii agricole datorita conditiilor climaterice si a cererii consumatorilor finali. Mai mult, lipsa intreprinderilor prelucratoare duce la lipsa valorii adaugate a produselor ambalate si conservate.

Dezvoltarea zonelor rurale din regiune se face prin diversificarea economiei rurale, stimuland sectoare economice alternative agriculturii. Este necesara in acest sens dezvoltarea de noi activitati bazate pe particularitatile si resursele locale, cum ar fi: resursele naturale, ambientale si patrimoniul cultural, dezvoltarea turismului si a altor sectoare productive locale (artizanat, vinurile de marca, produse ecologice, produse rezultate din prelucrarea lemnului, a pestelui etc.) Prin promovarea unitatilor de acvacultura si de procesare a pestelui, precum si prin marketingul produselor piscicole, se valorifica si de dezvolta patrimoniul piscicol existent, contribuind astfel la crearea unor oportunitati ocupationale alternative. Obiectiv specific Modernizarea sectorului agricol si diversificarea activitatilor agricole altele decat agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu piscicol, silvic, biodiversitatea etc.), a patrimoniului cultural (traditii si experiente profesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului social si crearea de noi specializari Linii de intervenŃie prioritare

7.1 Imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor agricole, a fermelor zootehnice si agro-alimentare intr-un sistem de filiera de productie, prin introducerea inovarii si a sistemelor de cerificare si de siguranta a alimentelor; 7.2 Sprijinirea zonelor rurale prin valorificarea resurselor de mediu, naturale si a patrimoniului cultural; 7.3 Modernizarea sectorului piscicol intr-o maniera durabila, prin sustinerea productiei piscicole (acvacultura si cultura marina).

ActivităŃi şi operaŃiuni:

Proiecte care vizeaza îmbunătăŃirea competitivităŃii întreprinderilor agricole

• Masuri pentru crearea si dezvoltarea fermelor agricole (consolidarea terenurilor agricole); • Dezvoltarea serviciilor pentru agricultura; • Investitii pentru modernizarea firmelor agricole si zootehnice; • Folosirea mai eficienta a oportunitatilor oferite de agricultura intr-o abordare inovativa

pentru producerea de materie prima si energie regenerabila; • Investitii in modernizarea intreprinderilor prelucratoare; • Investitii pentru firmele non-agricole din zona rurala; • Sprijin pentru firmele din sectorul viti-viticol (inclusiv pt. retehnologizare); • Investitii penru obtinerea certificatelor de calitate; • Investitii pentru imbunatatirea conditiilor igienico-sanitare;

88

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de intervenŃie 7.1 ÎmbunătăŃirea competitivităŃii întreprinderilor agricole, a fermelor zootehnice si agro-alimentare într-un sistem de filieră de producŃie, prin introducerea inovării şi a sistemelor de certificare şi de siguranŃă a alimentelor - proiecte care intreprinderile respective sunt conduse de tineri agricultori/femei ; - proiecte care prevad certificarea calitatii ; - proiecte promovate de catre asociatii de agricultori si cooperative ; - proiecte localizate in zone izolate; - proiecte care prevad pastrarea si dezvoltarea raselor autohtone ; - proiecte care promoveaza filiera de productie (care au o valoare adaugata mare); - proiecte care prevad reutilizarea deseurilor (ex. rumegus, biomasa); - proiecte care utilizeaza noi tehnologii si contribuie la reducerea consumului energetic. Indicatori de impact

- Cresterea productivitatii intreprinderilor din sectorul agricol si agroindustrial; - Cresterea ponderii produselor agricole ecologice in totalul productiei agroalimentare; - Diminuarea poluarii apei si solului prin de metode de productie si tehnologii nepoluante; - Cresterea calitatii produselor prin respectarea normelor europene; - Cresterea ofertei de produse tipice locale; - Crearea parteneriatelor intre intreprinderi agroalimentare.


- firme din zona rurala care au obtinut certificate de calitate; - numarul de intreprinderi agroalimentare care se asociaza in vederea dezvoltarii de filiere de productie; - investitii prevazute pentru echipamente si facilitati care sa creasca productivitatea si calitatea prelucrarii produselor in sectorul agricol; - capitalul angajat pentru investitiile propuse in mediul rural;


- Numarul de firme din sectorul viti-viticol care au fost o modernizate/retehnologizate: - Numarul de firme agricole si zootehnice modernizate; - Numarul de firme prelucratoare modernizate si volumul investitiilor realizate; - nr. de parteneriate create; - nr. de exploatatii care produc si utilizeaza energia regenerabila.


Proiecte care vizează sprijinirea zonelor rurale prin valorificarea resurselor de mediu,

naturale şi a patrimoniului cultural

• Investiti in firmele turistice si infrastructura de turism; • Cresterea atractivitatii zonelor rurale si renovarea satelor; • Mentinerea atractivitatii si a specificitatii peisajului natural si a valorilor etno-culturale; • Reabilitarea, modernizare si extinderea structurilor de cazare precum si a utilitatilor

aferente; • Dezvoltarea serviciilor agroturistice prin crearea, reabilitarea si extinderea infrastructurii

de agrement, inclusiv a utilitatilor aferente de exemplu: piscine, terenuri de minigolf, tenis etc.;

• Investitii pentru firmele care produc/comercializeaza produse tipice locale,brand-uri de tara;

• Sprijin acordat firmelor care promoveaza patrimoniul natural/cultural; • Restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural, arhitectonic, religios din zonele rurale;

89

• Crearea de noi structuri pentru valorificarea patrimoniului cultural mondial. Criterii indicative de prioritizare pentru linia de intervenŃie 7.2 Sprijinirea zonelor rurale prin valorificarea resurselor de mediu, naturale şi a patrimoniului cultural - proiecte care se inscriu in circuite turistice, itinerarii naturalistice stabilite la nivel regional si

judetean; - proiecte situate in zone transfrontaliere; - proiecte situate in zone protejate (parcuri naturale si rezervatii); - proiecte localizate in zone cu importanta turistica si culturala deosebita; - proiecte care prevad crearea de locuri de munca pentru femei; - proiecte care prevad realizarea unui produs turistic complex ; - proiecte care utilizeaza noi tehnologii si contribuie la reducerea consumului energetic; - proiecte care au o componenta de reciclare a deseurilor; - proiecte care prevad restaurarea de obiective culturale de importanta nationala; - proiecte care promoveaza parteneriatul public-privat. Indicatori de impact

- Cresterea numarului de turisti in zonele rurale; - cresterea nr. de innoptari; - Crearea de noi locuri de munca in zonele rurale; - Diversificarea activitatilor economice in zonele rurale; Indicatori de rezultat

- Investitii realizate in firmele turistice si infrastructura de turism; - Crearea de noi circuite turistice; - valorificarea produselor tipice locale; Indicatori de realizare

- Numarul de structuri agro-turistice nou create; - Numarul obiectivelor turistice restaurate, care apartin patrimoniului natural/cultural; - nr. firmelor sprijinite direct/indirect in domeniul turismului.


Proiecte care vizează modernizarea sectorului piscicol

• Investitii pentru crearea si modernizarea firmelor din sectorul pescuitului; • Investitii pentru firmele care prelucreaza si comercializeaza produse din peste;

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de intervenŃie 7.3 Modernizarea sectorului piscicol printr-o dezvoltare durabilă, prin susŃinerea producŃiei piscicole (acvacultură şi cultura marină) - proiecte propuse de catre asociatiile de pescari care propun reconversia profesionala din

agricultor in piscicultor; - proiecte care propun infiintarea si dezvoltarea de ferme piscicole cu specii valoroase; - proiecte care prevad crearea de produse si servicii cu valoare adaugata ridicata; - proiecte care utilizeaza noi tehnologii si contribuie la reducerea consumului energetic; - proiecte care prevad certificarea calitatii.


- Cresterea volumului de produse piscicole procesate; - Diversificarea produselor piscicole; - Cresterea calitatii si promovarea produselor piscicole; - Crearea de noi locuri de munca in domeniul piscicol;

90

- Cresterea volumului de investitii in domeniul piscicol; - cresterea productivitatii firmelor piscicole;


- volumului de producttie in sectorul piscicol; - nr. de noi locuri de munca in domeniul piscicol; - nr. de parteneriate create; - nr. de porturi pescaresti amenajate;


- numarul de firme nou create in domeniul pescuitului si al prelucrarii/comercializarii produselor piscicole;

- nr. de unitati de procesare modernizate; - modernizarea dotarilor firmelor piscicole; - nr. de nave modernizate/nr. de ambarcatiuni modernizate pentru pescuit; - productia intensiva totala/an; - parteneriate intre organizatiile de producatori si institutele de cercetare; - porturi pescaresti amenajate. Prioritatea 8: Dezvoltare urbană durabilă Contextul general Regiunea Sud-Est cuprinde 6 judete: Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea. La nivelul fiecarui judet structurile autoritatii locale sunt reprezentate de Consilii Locale, Municipale, Orasenesti si Comunale. Localitatile sunt structurate astfel 11 municipii, 24 de orase si 354 de comune. Cel mai mare municipiu este ConstanŃa cu o populaŃie (1 iulie 2005) de 306.332 locuitori, urmat de GalaŃi 298.366 locuitori, Brăila 218.744 locuitori, Buzău 136.624 locuitori, Focşani 101.083 locuitori si Tulcea cu 92.874 locuitori. In ceea ce priveste infrastructura, exista o serie de discrepante intre unitatile administrativ-teritoriale. Una dintre acestea este reprezentata de diferentele dintre zonele urbane si cele rurale.. Daca in majoritatea oraselor regiunii exista un sistem de distributie centralizata a apei si de canalizare, doar o mica parte a satelor dispune de sisteme de distributie a apei potabile, iar dintre acestea din urma foarte putine au sisteme de canalizare. Totusi, cel mai important si problematic dezechilibru este cel dintre orasele mari si orasele mici. Foarte multe orase mici dispun de sisteme invechite si incomplete de canalizare si distributie a apei, fiind insuficiente pentru nevoile actuale ale populatiei si, in cea mai mare parte a cazurilor, fiind inadecvate conform standardelor de mediu. Aceste dezechilibre sunt determinate de imposibilitatea exercitarii functiilor urbane de catre orasele mici care si-au pierdut aceste roluri in urma trecerii de la un sistem economic centralizat la un sistem care tinde spre descentralizare. Aceeasi problema este intampinata si de orasele mijlocii care nu mai sunt capabile sa indeplineasca functia de pol zonal de servicii si de piata de desfacere. Daca perioada interbelica s-a caracterizat prin concentrarea activitatii economice intr-un numar restrans de zone, dependente de accesul la resursele minerale si energetice (Braila, Galati, Constanta), perioada succesiva – cea a economiei centralizate - a trecut la “echilibrarea” acestor realitati printr-un proces de “industrializare si urbanizare fortata”. Efectele pe termen mediu si lung ale acestei distribuiri, pe baze non-economice, a resurselor limitate de dezvoltare au determinat incetinirea cresterii economice si epuizarea factorilor interni care sustin dezvoltarea economica. In consecinta, au crescut atat disparitatile dintre zonele rurale si cele urbane, dar mai ales cele dintre orasele de dimensiuni mici si orasele mari.

91

La toate aceste probleme se adauga situatia zonelor urbane dependente de o singura industrie (zone monoindustriale), slaba dezvoltare a procesului de planificare spatiala, slaba atractivitate a localitatilor si o structura demografica fragila. Disparitatile intre orase se manifesta, astfel, atat in privinta ocuparii fortei de munca si a productiei industriale, cat in ceea ce priveste educatia, serviciile publice si serviciile sociale.

In acest context, strategia regionala de dezvoltare urbana durabila isi propune reducerea dezechilibrelor dintre zonele urbane, regenerarea acestora si reconsiderarea functiilor oraselor mici si mijlocii, prin promovarea initiativelor care vizeaza imbunatatirea infrastructurilor si serviciilor publice si adaptarea acestora la nevoile populatiei, prin sprijinirea activitatilor economice, prin restaurarea patrimoniului cultural si arhitectnonic si includerea acestuia in circuitele turistice, prin sprijinirea serviciilor noi si innovative, prin consolidarea coeziunii sociale si cresterea calitatii vietii in orase.

Problematica oraselor mari - prezenta centrelor istorice abandonate; - infrastructura de utilitati insuficient dezvoltata; - prezenta zonelor industriale poluante/abandonate.

Problematica oraselor mijlocii - servicii urbane insuficient dezvoltate; - ex zone monoindustriale; - slaba dezvoltare a infrastructurii de utilitati publice.

Problematica oraselor mici - absenta infrastructurii de baza si a serviciilor urbane.

Obiectivul specific Cresterea atractivitatii zonelor urbane pentru investitii, prin imbunatatirea standardelor de viata (utilitatile publice si spatiile verzi), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic si monumental, promovand coeziunea si incluziunea sociala si prin dezvoltarea de servicii urbane. Linii de interventie prioritare:

8.1 Sprijinirea asocierii oraselor mici in vederea dezvoltarii comune de servicii publice; 8.2 Sprijinirea oraselor mijlocii in vederea dezvoltarii de noi functii pentru teritoriu; 8.3 Actiuni de regenerare urbana si dezvoltarea de servicii rare; 8.4 Actiuni pentru sprijinirea oraselor izolate sau aflate la periferie. 8.5 Actiuni pentru reabilitarea si imbunatatirea locuintelor; ActivităŃi şi operaŃiuni:

• Regenerarea siturilor urbane degradate/abandonate si a zonelor industriale poluante (indepartarea reziduurilor/deseurilor industriale; demolarea cladirilor si planarea terenurilor; reabilitarea/completarea infrastructurii de utilitati publice-retele de alimentare cu apa, gaze naturale, electricitate, retele de canalizari, cladiri, retele broadband, cablare); • Renovarea spatiilor publice si pentru recreere, inclusiv a zonelor verzi/amenajari peisagistice pentru evidentierea obiectivului reabilitat ; • Dezvoltarea si/sau reabilitarea infrastructurii si utilitatilor publice urbane, respectiv reabilitarea strazilor orasenesti,inclusiv a infrastructurii urbane(pavaje, trotuare,iluminat public, etc); • Investitii pentru imbunatatirea mobilitatii populatiei din zonele de actiune urbana si anume: construirea de spatii pentru autobuze, tramvaie sau modernizarea celor

92

existente;construire de terminale intermodale in scopul imbunatatirii integrarii diferitelor moduri de transport public urban; • Achizitionarea de mijloace de transport ecologice; • Construirea de piste pentru biciclisti; • Extinderea si / sau modernizarea retelei liniilor de tramvai; • Renovarea cladirilor rezidentiale colective (exceptand ariile din interiorul locuintelor), incluzand:innoirea partilor structurale principale ale cladirilor, acoperis, fatada,casa scarilor, coridoarele interioare si exterioare, intrarile si exterioarele acestora, lift; • Restaurarea/ schimbarea instalatiilor tehnice ale cladirilor si anume: reteaua de distributie a apei si canalizare, instalatiile electrice, instalatiile electrice, instalatiile contra incendiilor, sistemul de ventilatie, sistemul de colectare a gunoiului, etc; • Actiuni de eficientizare energetica incluzand renovarea sistemului de incalzire si a izolatiei, centralelor termice, retelelor de distributie a caldurii si promovarea surselor de energie regenerabila; • Renovarea si schimbarea folosintei cladirilor existente pentru asigurarea de locuinte sociale; • Achizitionarea de echipamente de informare si comunicare pentru accesul larg al cetatenilor la servicii publice; • Restaurarea cladirilor degradate/ abandonate, cu elemente arhitectonice traditionale, in vederea desfasurarii de noi activitati economice, culturale si sociale; • Conservarea si restaurarea patrimoniului istoric si cultural din orase, in special a centrelor istorice; • Refacerea/amenajarea cailor de acces (pietonale si carosabile) catre obiectivele reabilitate in interiorul zonei de protectie a acestora; • Lucrari si dotari pentru asigurarea iluminatului interior si exterior, a iluminatului de siguranta precum si a celui decorativ; • Dotari interioare (instalatii, echipamente si dotari pentru asigurarea conditiilor de climatizare, siguranta la foc, antiefractie), in vederea cresterea nivelului de siguranta in orase si prevenirea criminalitatii; • Amenajarea, marcarea de trasee turistice/itinerarii culturale la obiectivele reabilitate; • Infrastructuri culturale, sportive si pentru petrecerea timpului liber; • Asigurarea transportului public catre zonele comerciale si economice; • Masuri pentru decongestionarea traficului urban (devieri si modificari ale traficului etc.) si diminuarea poluarii; • Crearea de sisteme de informare turistica (puncte de informare, internet); • Activitati de promovare a zonelor urbane prin manifestari culturale locale, nationale si internationale; • Sprijin pentru constituirea de parteneriate intre administratiile publice, in vederea gestionarii in comun a deseurilor, apei, retelelor de canalizare, serviciilor publice, serviciilor sociale; • Sprijin acordat parteneriatelor publice-private pentru prezentarea de programe integrate si pentru actiun de curatare a zonelor degradate si poluate; • Crearea de servicii informatice (ex. e-administration); • Crearea de retele de tip intranet intre administratiile oraselor mici si mijlocii

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 8.1. Sprijinirea asocierii oraşelor mici în vederea dezvoltării comune de servicii publice - proiecte care sprijina reorganizarea administratiei publice locale, in vederea gestionarii unor

initiative comune; - proiecte care au ca scop desfasurarea de noi activitati economice adaptate cerintelor pietei

locale si care promoveaza produsele locale;

93

- proiecte care au drept scop imbunatatirea infrastructurilor si a serviciilor de baza; Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 8.2. Sprijinirea oraşelor mijlocii în vederea dezvoltării de noi funcŃii pentru teritoriu - proiecte care vizeaza crearea de servicii care sa deserveasca atat populatia urbana cat si

populatia din zonele rurale adiacente; - proiecte care au drept scop dezvoltarea de noi activitati economice, in special cele destinate

productiei si promovarii de produse locale; - proiecte care au drept scop valorificarea obiectivelor culturale prin incadrarea acestora in

circuite turistice regionale si nationale.

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 8.3 AcŃiuni de regenerare urbană şi dezvoltarea de servicii publice superioare - proiecte destinate crearii de structuri de sprijin pentru activitatile economice din zonele

urbane (centre expozitionale, centre de congrese, spatii de recreere, centre culturale, centre de servicii, centre de marketing etc.);

- proiecte care prevad dotarea cu echipamente de inalta tehnologie a structurilor destinate cercetarii in scopul imbunatatirii calitatii vietii (centre de diagnosticare a anumitor boli, echipamente medicale avansate);

- proiecte care au ca scop asigurarea de infrastructuri adaptate unor noi tipuri de activitati culturale si artistice caracteristice marilor orase (centre de documentare si creatie in domeniul artei contemporane, laboratoare experimentale in domeniul audiovizualului, teatre experimentale etc.);

- proiecte destinate restaurarii centrelor istorice si a cladirilor cuprinse in patrimoniul arhitectonic;

- proiecte care prevad reabilitarea zonelor industriale poluate sau abandonate si/sau a terenurilor neutilizate, in scopul transformarii si adaptarii acestora pentru noi utilizari;

- proiecte care se vor desfasura in cartiere cu probleme cu risc ridicat de excluziune sociale; - proiecte care se vor desfasura in zone urbane abandonate;

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 8.4. AcŃiuni pentru sprijinirea oraşelor izolate sau aflate la periferie

• proiecte realizate in parteneriat public-privat, cu participarea unui numar mare de parteneri economici si sociali;

• initiative ce vizeaza dezvoltarea de noi activitati economice destinate productiei si promovarii produselor tipice locale;

• initiative culturale de promovare a traditiilor, mestesugurilor si artizanatului local (festivaluri, targuri si expozitii);

• proiecte destinate valorificarii patrimoniului cultural si natural, in principal prin inscrierea in circuite si itinerarii turistice a obiectivelor istorice caracteristice zonelor urbane izolate (manastiri, cimitire multietnice, vestigii arhitectonice etc.)

Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie 8.5.AcŃiuni pentru reabilitare şi îmbunătăŃirea locuinŃelor Indicatori de impact - Diminuarea nivelului de poluare atmosferica si acustica din orase; - Decongestionarea traficului; - Cresterea numarului activitatilor economice si sociale localizate in centrele istorice si in cladirile de patrimoniu restaurate; - Cresterea numarului de turisti;

94

- Cresterea calitatii vietii in orase; - Reducerea retei de criminalitate; - Imbunatatirea conditiilor de viata, prin cresterea suprafetelor destinate spatiilor verzi, prin diversificarea ofertei culturale si a activitatilor de recreere.

Indicatori de rezultat - extinderea retelelor de tip intranet/extranet create intre administratiile oraselor mici si mijlocii; - decongestionarea traficului in orase si municipii; - cresterea atractivitatii economice si turistice a centrelor istorice; - reutilizarea fostelor zone industriale in scopuri economice; - numarul de site-uri industriale reabilitate; - valoarea investitiilor in reabilitarea situ-rilor industriale. Indicatori de realizare - Numarul de situri urbane si zone industriale poluante care au fost regenerate; - Suprafata de zone verzi si spatii publice amenajate; - Numarul de cladiri degradate, care au fost restaurate in vederea valorificarii acestora din punct de vedere economic si social; - Numarul cladirilor apartinand patrimoniului cultural, care au fost restaurate; - Lungimea strazilor urbane construite, modernizate, reabilitate; - Numarul de puncte de informare turistica create/modernizate; - Numarul de actiuni de promovare a zonelor urbane la nivel national si international;

Documents

PDR 2007 27 ian final - mdlpl.ro · PDF fileUna din zonele in care predomina factorii favorizanti ai dezvoltarii este ... se inregistreaza un declin datorat imbatranirii accentuate