PDI Cu Grafice

8/20/2019 PDI Cu Grafice

http://slidepdf.com/reader/full/pdi-cu-grafice 1/48

1

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI

SPORTULUICOLEGIUL NAŢIONAL ,, RADU GRECEANU’’

Str. N. Bălcescu, Nr. 8, Slatina, Olt Telefon/Fax: 0249 43 47 10

E-mail:[email protected]

PLAN DE DEZVOLTARE

INSTITUŢIONALĂ

Realizat de:

Director: prof. Raluca Ivănuş Director adjunct: prof. Damian Minciu

2010-2013

18842010



2

CUPRINS

1. Componenta situaţională 1.1. Argument pag. 3

1.2.Cont ext l egi sl ative pag. 4

2. Prezentarea general ă a colegiului

2.1. Repere general e despre un i tate pag. 5

2.2. Istoricul unităţii şcolare pag. 5

2.3. Localizarea geografică a şcolii pag. 7

2.4. Trăsături caracteristice pag. 8

2.5. Indicatori de evaluare a performanţei şcolare pag. 9

2.6. Resursele materiale ale unităţii şcolare pag. 17

2.7. Calitatea managementului şcolar pag. 17

3. Cultura organizaţională pag. 18

4. Viziunea şi misiunea şcolii pag. 23

4.1. Argument pag. 23

4.2. Viziunea şcolii pag. 23

4.3. Misiunea şcolii pag. 24

5. Echipa de proiect pag. 25

6. Analiza S.O.W.T. şi P.E.S.T.E. pag. 25

6.1. Anali za S.O.W.T. pag. 25

6.2. Anali za P.E.S.T.E . pag. 31

7. Opţiuni strategice pag. 34

8. Plan operaţional pag. 39

9. Implementarea planului strategic pag. 46



3

1. COMPONENTA SITUAŢIONALĂ

1.1. ARGUMENTIntegrarea României în Uniunea Europeană a generat noi oportunităţi dar, în

acelaşi timp, şi alte cerinţe în domeniul educaţie şi formării continue. Educaţia şcolară a

devenit în mod evident şi prin opţiunile politice o pr ioritate absolută, deoarece Româniatrebuie să fie un partener credibil şi valabil în domeniul educaţiei şi formării profesionalela nivel european . Decalajele existente faţă de alte state din U.E. pot dispărea rapid printr-o abordare realistă a fenomenului educaţional nu numai la nivel naţional, dar şi la nivellocal în fiecare unitate scolara.

Ne bazăm în demersul nostru de concepere al unui P.D.I. specific pentru Colegiul Naţional ,,Radu Greceanu’’ pe documentele U.E. în domeniu, pe Programul deGuvernare – Politica în domeniul Educaţiei, pe Planul managerial al I.S.J Olt, precum şi pe evaluările proprii în ceea ce priveşte situaţia în care se găseşte colegiul nostru

Avem de a face cu u n nou tip de elevi care necesită un alt tip de abordare. Apetenţa pentr u studiu nu mai poate fi dictată sau prescrisă; ea poate emana numai de la convingeri proprii şi prin motivaţii situa ţionale. Perspectiva propriei deveniri constituie resortul de baza al oricărei activităţi cognitive.

P.D.I.- ul de faţă este e laborat pentru asigurarea calităţii procesului instructiv – educativ, în concordanţă cu noile cerin ţe ale integrării învăţământului românesc înUE pană în 2012.

Punctele de plecare şi de referinţă ale oricărui P.D.I . sunt acelea ca învăţământultrebuie s ă joace un rol fundamental în consacrarea unei economii globale (globaleconomy), a unei societăţi globale a cunoaşterii (knowledge society) şi a unei societăţi aînvăţării pe tot parcursul vie ţii ( lifelong learning society ).

În mod deosebit învăţarea pe tot parcursul vieţii (lifelong learning) trebuie abordat ă ca o necesitate obiectiv ă absolut ă impusă de apariţia unei economii bazate pe cunoastere.Specializarea extremă şi perfecţionarea continua devin un factor determinant în crearea bunăstării bazata pe tehnologii p erformante. Dezvoltarea durabilă şi progresul general alomenirii pot fi susţinute numai de un sistem de educaţie performant şi flexibil.

Progresul înseamn ă schimbare, iar cel mai important factor de schimbare estecapacitatea de a inova, da r şi disponibilitatea de a coopera. Şcoala poate îndeplini acea stă misiune dac ă elevul care parcurge învăţământul obligatoriu învaţă pentru a răspundeurmătoarelor tipuri de finalităţi: învaţă pentru a şti, învaţă pentru a face, învaţă pentru a fi,învaţă pentru a trai decent şi sigur în societate şi orice tip de comunitate.

Şcoala devine o premisă a incluziunii sociale active, în contextul globaliz ăriituturor d omeniilor de activitate. Un spaţiu eu ropean deschis al sistemului de învăţământconstituie un g enerator de avantaje, în condiţiile respectării diversităţii regionale, etnice,culturale. Avem deci nevo ie de un sistem educativ care să stimuleze interculturalitatea,mobilitatea trans- europeană şi cooperarea la toate nivelurile.

Un învăţământ cu standar de ridicate de calitate, într -o şcoala de nivel european,iatădezideratul scolii pe care o reprezent ăm.



4

1. 2. CONTEXT LEGISLATIV

Legile şi documentele progra matice care stau la baza elaborării P.D.I. AcestProiect de dezvoltare managerială a fost con ceput în conformitate cu următoareleacte normative:

- Legea 84/1995 Legea învăţământului şi Leg ea 354/2004 pentru modificarea şicompletarea Legii învăţământului; - Legea 128/1997 privind Statutul Personalului D idactic şi Legea 349/2004 pentru

modificare a şi completarea Legii 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic;- O.M.E.N. nr. 4682/28.09.1998, Regulamentul de organizare şi desfăşurare a

inspecţiei şcolare (RODIS.). Metodologia de aplicare a Regulamentului de organizare şidesfăşurare a inspecţiei şcolare (MARODIS);

- Buletinele Informative ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării; - Metodologii şi Regulamente privind descentralizarea financiară şi

administrativă, publicate în Monitorul Oficial; - Metodologia formării continue a personalului didactic dinînvăţământul preuniversitar;

- Planul managerial pentru anul şcolar 2009-2010 al Inspectoratului ŞcolarJudeţean Olt;

- O.M. nr. 3310/ 1998, privind Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Inspectoratelor şcolare;

- Ordinele, notele, notificările şi precizările Mini sterului Educaţiei, Cercetării şi

Tineretului;- Programul de Guvernare pe perioada 2009 – 2012, capitolul Politica in domeniulEduca ţiei;

- Metodologia formarii continue a personalului didactic din învăţământulPreuniversitar,

- O. M. Ed. C. nr. 4925/08.09.2005 cu privire la Regulamentul de organizare şifuncţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

- Raportul I.S.J. Olt, privind starea învăţământului în judeţul Olt în anul şcolar2009/2010;

O.M.E. C.T.S. nr.4034/02.06.2010 cu privire la structura anului şcolar 2010-2011;- O.M.E.C.T.S. nr 4714/23.08.2010 privind modificarea şi completarea Ordinului

nr.4925/205 al ministrului educaţiei şi cercetării privind R.O.F.U.I.P.; - HG 1534/2008 Standarde de referinţă şi indicatori de performanţă pentru

evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar;- HG 21/2007 Standarde de acreditare pentru autorizarea unităţilor de învăţământ

preuniversitar; Standarde de autorizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

- ORDIN nr.4595/22.07.2009 Criterii de evaluare a personalului didactic;- ORDIN nr.5132/10.09.2009 Reglementari privind activitatea educativa şcolară şiextraşcolară;



5

- ORDIN nr. 4799/31.08.2010 privind organiza rea şi desfăşurareaexamenului de bacalaureat 2011 şi anexele;

- ORDIN nr 4801/31.08.2010 cu privire la organizarea şi desfăşurarea evaluăriinaţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011;

- ORDIN nr 4802/31.08.2010 cu privire la organiz area şi desfăşurarea admiterii înînvăţământul liceal de stat în anul şcolar 2010-2011;

- ORDIN nr 5886/10.11.2009 privind Calendarul mişcării personalului d idactic dinînvăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2010-2011;

- LEGE nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonan ţei de urgenţă a Guvernului nr.75/12.07 .2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.

2. P REZENTAREA GENERALĂ A COLEGIULUI

2.1. Repere generale despre unitate:

Unitatea şcolară : Colegiul Naţional ,,Radu Greceanu’’ Slatina

Contact: Str. Nicolae Bălcescu, nr. 8, Slatina, Olt Tel/fax: +40 0249 43 47 10Site: www.cnrg.roE – mail: [email protected]

Tipul instituţiei: colegiu teoretic;

Forme de învăţământ: zi liceu şi gimnaziu;Forme de finanţare: buget stat, buget local, surse extrabugetare;Limba de predare: Limba română; Tipul de predare: normală; intensiv/bilingv engleză.

2.2. Istoricul unităţii şcolare:

De ce ne numim ,,Radu Greceanu’’?,, Numele lucrurilor se dau prin convenţie’’, afirma Hermogenes, unul din

personajele dialogului ,,Cratylos’’, scris de Platon în urmă cu peste 2400 de ani. Oar

când s-a făcut această convenţie pentru ca Gimnaziul Real din Slatina, înfiinţat, potrivitmărturiilor existente, în anul 1884, adică în urmă cu 125 ani, să se numească RaduGreceanu ?

Cine a fost Radu Greceanu ?Radu Greceanu (c. 1655 - c. 1725) a fost un cronicar muntean ce cunoştea

profund limba şi cultura greacă, autor al cronicii "Viaţa lui Constantin Brâncoveanu" dianul 1711 şi al manuscrisului "Letopiseţul de la descălecarea cea dintâiu a românilor şiaşezarea lor în Ţara Românească" care din păcate s-a pierdut.

S-a ocupat timp de peste un deceniu de traducerea şi tipărirea unor lucrări de cult,

acţiune iniţiată de domnitorul Şerban Cantacuzino, al cărui program politic urmăreaîntărirea ortodoxismului în zona Balcanilor drept armă împotriva turcilor.

http://ro.wikipedia.org/wiki/1711





6

În 1693, Radu Greceanu devine cronicarul oficial al domniei lui Constatin Brâncoveanu,calitate păstrată până la sfârşitul tragic al domnitorului în 1714. Portrivit cercetătoareAurora Ilieş, este plauzibilă ipoteza surghiunului lui Radu Greceanu în Asia Mică drepconsecinţă a fidelităţii sale faţă de domnitor. Logofătul Radu Greceanu, împreună cu fratele său, logofătul Şerban Greceanu, au lua

parte, alături de stolnicul Constantin Cantacuzino şi cu sprijinul arhiereului Ghermano de Nyss a (directorul Academiei greceşti din Constantinopol) şi al lui Sevastos Kymenites(directorul şcolii greceşti din Bucureşti) la traducerea Bibliei de la Bucureşti- primaediţie integrală în limba română a textului Sfintei Scripturi. Cartea a fost tradusă duptextul Septuagintei şi a apărut la 1688.

În 1884, prin stăruinţa unui grup de boieri luminaţi din partea locului, întrecare se detaşează familia Protopopescu (Tache Protopopescu, fratele mai mic alomului politic Nae Protopopescu, având rolul esenţial), se înfiinţează „GimnaziulReal” din Slatina al cărui continuator direct este astăzi Colegiul Naţional „RaduGreceanu”.

Această instituţie gimnazială apărea într -un moment în care pe harta RegatuluiRomâniei nu erau decât 6 gimnazii reale şi 12 gimnazii umaniste iar în Slatina funcţionau2 şcoli de băieţi, 2 şcoli de fete şi Şcoala Practică de Agricultură de la Strehareţiînfiinţată în 1883.

În 1914 Gimnaziul Real din Slatina a devenit Liceul Real – Uman Slatina,conceput ca o şcoală superioară celor pu blice.

Construcţia ansamblului liceal ,,Radu Greceanu" - aşa cum se înfăţişează azi- s-adesfăşurat (cu pauze normale de non-construcţie) pe o durată de 90 de ani: 1889-

punerea pietrei de temelie pentru Gimnaziul Real, 1979 - darea în folosinţă a ultimului

din cele patru impunătoare imobile ale liceului. Construcţia gimnaziului a început în luna august a anului 1889 şi s-a încheiat în

toamna anului 1891, realizându-se clădirea centrală cu latura din faţă etajată, cele douăaripi fără etaj şi fără cele două încăperi (dreapta- stânga) ce i s-au alăturat mulţi ani maitârziu. În această primă etapă de construcţie se realizează şi imobilul cu sala de sport şsăli de clasă la etaj (clădire oarecum solitară pe care elevii anilor '60- '70, considerându-se nişte "locatari" damnaţi, au asociat-o cu o închisoare, numind-o... Bastilia , numefolosit şi astăzi de toată şcoala). Aceasta este infrastructura gimnaziului real din Slatinala naşterea sa ca instituţie şcolară.

Sub supravegherea strictă a lucrărilor de către directorul Traian Biju, se realizeazăsupraetajarea aripii drepte - est (1923 - 1925), a aripii stângi- vest (1925 - 1926) şitotodată în vara anului 1925 se reconstruieşte, într -o variantă confortabilă, scara centrală

pentru accesul profesorilor la etaj (aşa cum o avem şi azi). Toate acestea constituie a douaetapă în realizarea infrastructurii Liceului "Radu Greceanu". După ridicarea etajelor pcele doua aripi ale clădirii centrale, se construiesc pe exteriorul ei 53 de contraforţidesiguranţă a căror masivitate conferă construcţiei o identitate arhitectonică unică în aceast parte a Munteniei şi Olteniei.

În istoria infrastructurii liceului urmează apoi alte două momente de relevanţă

importantă: mai întâi, reconstrucţia din temelie a amfiteatrului şi apoi ridicarea celui de-altreilea imobil, care s- a numit, după destinaţia sa directă, câteva decenii la rând, internatulliceului (bucătărie, cămări, pivniţă, dormitoare, infirmerie, sufragerii, şi spălătorie)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Cantacuzino






7

Construcţia acestor două obiective marchează cea de-a treia etapă infrastructurală,despărţită de cea anterioară de o pauză de numai 7 ani. Directorul (pentru puţin timpToma Vasilescu declanşează în anul 1933 ridicarea din temelii, cu dimensiuniamplificate, a amfiteatr ului (distrus în timpul ocupării de către Şcoala de meserii): 400 delocuri, parter şi balcon, scenă spaţioasă, fosă pentru orchestră, culise în dreapta şi în

stânga scenei. Este amfiteatrul aşa cum îl avem şi azi, după 70 de ani: o realizareoportună care venea să întâmpine şi să găzduiască aniversarea celor 50 de ani de laînfiinţarea instituţiei (1934). Piatra fundamentală a internatului se pune la 5 august 1937În vara anului următor, internatul era ridicat. În hall-ul de la intrare se înscrie în mozaic"Al. Iliescu" - 1937. Era o firească îndatorire morală, care amintea cel puţin faptul (dacănu mai mult) că primul internat al Liceului "Radu Greceanu", cel din str. Obrocari, s-adatorat exclusiv acestui nume. Capacitatea de cuprindere - 120 de locuri.

În anul şcolar 1958- 1959, populaţia şcolară a Liceului "Radu Greceanu" atinge un procent spectaculos de creştere, ca rezultat al fuziunii sale cu liceul de fete (singurul licede fete din Slatina, azi Şcoala Generală Nr. 1). Acesta este momentul când se realizeazămixtarea la nivelul întregii ţări (băieţi şi fete în acelaşi liceu)- pentru prima dată- înistoria învăţământului liceal românesc. Numărul total al elevilor interni în anii '60- '70 afost de 300 - 400, uneori depăşindu-se această cifră. Aceste împrejurări au condus laideea construcţiei unui al doilea internat care- de data aceasta - să fie destinat exclusiv pentru dormitoare şi să aibă cea mai mare capacitate posibilă. Lucrările la acest a patrulea imobil şi ultim din ceea ce constituie în accepţia globală- Liceul "RaduGreceanu", încep în 1975 cu aşezarea fundaţiei, în spaţiul liber, paralel cu aripa dreapt(est) a clădirii centrale, iar în februarie 1979, construcţia este încheiată şi astfel liceudispunea acum de un al doilea internat - parter plus trei etaje, cu dormitoare pentru 104

elevi (etajul I) şi pentru 200 de elevi (etajele II şi III), adică în total 304 locuri.

2.3. Localizarea geografică a şcolii:

• Colegiul este situat, în partea veche a ora şului, într -o zona liniştită cu încărcăturăistorică şi arhitecturală deosebită, multe construcţii din zonă fiind declarate monumentistorice, obiective de patrimoniu arhitectural.

Deşi nu este amplasat în zona centrală a municipiului (construcţia noilor cartiere s-

a făcut centrifug, în apropierea zonei industriale a oraşului) colegiul se adresează une populaţii şcolare situate în toate cartierele, deservind şi împrejurimile acestuia pe o razde 30 km 2 . Faptul că liceul nostru continuă să fie asaltat de elevii cei mai buni dovedeştecă nevoia de educaţie este reală şi intensă iar performanţa realizată în colegiu atrage ca umagnet

Accesul se realizează prin strada Nicolae Bălcescu. Elevii se pot deplasa la şcoală cu autobuzele societăţii locale de transport care au staţie în imediata apropiere a liceuluaproximativ 100 m de liceu



8

2.4 . Trăsături caracteristice :

2.4.1. Populaţia şcolară: - Număr de elevi : 1080 , dintre care 160 la gimnaziu şi 920 la liceu;- Număr de clase : 42, dintre care 7 de gimnaziu şi 35 de liceu;- P rovenienţă : rural: 26,31%, urban: 73,69 % .

2.4.2. Personalul şcolii: - Didactic : 76- Titular: 68- Detaşat: 1- Suplinitor: 7- Auxiliar : 10 - Nedidactic: 18

2.4.3. Calitatea personalului didactic:- Calificat: 104- Necalificat: 0- Cu performanţe în activitatea didactică: 34



9

- Ab solvenţi de cursuri de formare/ perfecţionare: 70- Absolvenţi ai unei a doua facultăţi: 5- Absolve nţi de studii postuniversitare/master: 5- Formatori la nivel naţional: 6- Formatori la nivel local: 6

- Absolvenţi cursuri ECDL : 2 - Absolvenţi cursul ORACLE: 3 - Expert în evaluare şi acreditare:1- Cadre didactice cu titlul de doctor: 1- Doctoranzi: 1- Gradul I: 56- Gradul II: 11- Definitivat: 6- Debutanţi: 5

2.5. Indicatori de evaluare a performanţei şcolare – cantitativ şi calitativ:

2.5.1. Dinamica populaţiei şcolare în ultimii trei ani şcolari: - anul şcolar 2007-2008: 1228 elevi , din care 1050 liceu şi 178 gimnaziu;

- anul şcolar 2008-2009: 1163 elevi , din care 1002 liceu şi 161 gimnaziu;

- anul şcolar2009-2010: 1080 elevi , din care 920 liceu şi 160 gimnaziu

Populaţia şcolară

178 161 160

1050 1002 920

1228 1163 1080

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2007-2008 2008-2009 2009-2010

An şcolar

N u

m a r e l e v

iTotal

Gimnaziu

Liceu



10

2.5.2. Situaţia statistică a procentului de promovare pe ani de studiu, în ultimiitrei anişcolari:

Liceu

Nr.crt.

Anul şcolar Clasa Procent promovare

Observaţii

12007-20082008-20092009-2010

a IX- a96,66 %94,18 %97,62 %

Tabelul înfăţişează situaţiastatistică din iunie În august procentul de

promovare este 100 %

22007-20082008-20092009-2010

a X- a97,97 %97,04 %98,69 %

32007-20082008-20092009-2010

a XI- a99,29 %98,36 %97,88 %

42007-20082008-20092009-2010

a XII- a99,65 %99,64 %100 %

Gimnaziu

Nr.crt.

Anul şcolar Clasa Procent promovare

Observaţii

12007-20082008-20092009-2010

V-VIIIV-VIIIV-VIII

98,8898,7598,13

Tabelul înfăţişează situaţiastatistică din iunie În august procentul de

promovare este 100 %

Liceu

90,00%

92,00%

94,00%

96,00%

98,00%

100,00%

102,00%

2007-2008 2008-2009 2009-2010

An scolar

P r o c e n

t p r o m o v a

b i l i t a t e

IX

X

XI

XII



11

2.5.3. Rezultate obţinute de elevii claselor a XII - a la bacalaureat în ultimii trei ani

şcolari:

Filiera Anul şcolar Nr.

eleviprezenţi

Nr.elevi

reuşiţi

Medii generale intre Procent depromovare

6-6.99 7-7,99 8-8,99 9-10 %

Teoretica2007-2008 284 284 1 7 47 229 100%2008-2009 276 276 0 2 52 222 100%2009-2010 245 245 3 27 76 139 100%

2.5.4. Procentul elevilor care trec la niveluri superioare de învăţământ:

LiceuNr. crt . Anul şcolar Nr. elevi

absolvenţi de ciclu Nr. elevi

admişi la nivel superiorProcent de reuşită

1 2007-2008 284 274 %2 2008-2009 276 270 %

3 2009-2010 245 245 100 %

Rezultate BAC 2007 - 2010

1 0 37 227

47 5276

229 222

139

0

50

100

150

200

250

2007-2008 2008-2009 2009-2010

An scolar

P r o c e n

t6 - 6,99

7-7,99

8-8,99

9-10

Gimnaziu

97,60%

97,80%

98,00%

98,20%

98,40%

98,60%

98,80%

99,00%

2007-2008 2008-2009 2009-2010

An scolar

P r o c e n

t p r o m o v a b

i l i t a t e

V-VII







14

Starea disciplinară este în general bună, fără a se înregistra abateri semnificative.

2.5.9. Absenteism:

Clase Nemotivate Motivate

V-VIII 4601 1323IX-XII 9112 23701

Absenteism – sursa: Raportul anual – anul şcolar2008 – 2009În graficul de mai sus se observă distribu ţia şi evolu ţia absenţelor nemotivate din

anul şcolar 2008-2009. Conform graficului realizat de actuala/fosta conducere a şcoliirezultă că 59 de elevi din ciclul liceal dintr-un total de 1002 au avut mai mult de 20absente, 25 elevi au avut mai mult de 40 de abse nţe fiind puşi în situaţia de exmatriculare.

La ciclul gimnazial situaţia nu este alarmantă deoarece doar 30% din elevi au avutmai mult de 18 absente şi doar 7 elevi consemnează peste 30 de absente.

La nivelul claselor a IX-a rata absenteismului este îngrijorătoare.Cauzele acestui fenomen sunt de mai multe feluri:

- dezinteresul manife stat fată de anumite materii;- teama de a primi o notă mică; - strategii în „vânătoarea de note”;- atitudin ea tolerantă a unor profesori faţă de starea de prezenţă; - neimplicarea diriginţilor;- proasta gestionare a suplinirilor profesorilor;- neefectu area orelor de către unii profesori – fenomen nesancţionat prompt dedirecţiunea şcolii; - întârzierea la ore a unor profesori;- excesul de activităţi nedidactice şi extracuriculare în perioada orelor de curs;- lipsa de interes a unor părinţi;

Situatia absentelor

0

5000

10000

15000

20000

25000

V-VIII IX-XII

Clase

N r a

b s e n t e

Nemotivate

Motivate



15

- calitate a proastă a actului didactic şi formalismul în explicarea fenomenelorcognitive;

- neefectuarea de experienţe şi experimente;- predarea după metode expirate şi greoaie;- problematizarea inutilă şi excesul de exerciţii şi probleme în dauna

experimentelor şi a predării intuitive şi prin descoperire;- exis tenţa unui anturaj specializat în chiulul de la ore;- necuantificarea absente lor în procesul de notare;- neimplicarea altor instituţii şi organism e din afara sistemului de educaţie în

prevenirea absenteismului . Rata absenteismului este mare la ciclul inferior al liceului (o contribuţie la această

situaţie nedorită o are şi extinderea învăţământului obligatoriu la 10 clase,ciclu deînvăţământ la care nu se poate lua măsura de exmatriculare pentru numărul mare deabsenţe).

2.5.10. Rata abandonului şcolar: Nu este cazul2.5.11. Probleme comportamentale: Nu se înregistrează probleme deosebite.

2.5.12. Încălcări ale legii: Nu este cazul.

2.5.13. Activităţi sociale şi culturale:

Şcoala este implicată în activităţi sociale şi culturale cu parteneri locali, naţionali,şi internaţionali: Centrul de Cultură Europeană din Saint Jean d’Angely, UniversitateaWarwick, Universitatea din Canterbury, Alliance Francaise, Primăria Municipiului

Slatina, Episcopia judeţului Olt, Biblioteca Judeţeană ,, Ion Minulescu”, Palatul Copiilor,Casa Corpului Didactic, Agenţia Naţională Antidrog – Filiala Slatina, alte şcoli dinlocalitate, din ţară sau străinătate.

2.5.14. Satisfacerea cerinţelor părinţilor: Solicitările părinţilor se axează în principal pe ameliorarea condiţiilor de

muncă ale elevilor, pe crearea unui climat fizic şi psihic optim desfăşurării procesuluiinstructiv – educativ. Gradul de pregătire ale elevilor se situează, în general, la un nivelmulţumitor, deşi au existat şi situaţii legate în special de problema meditaţiilor, în care

aceştia şi-au exprimat dezacordul. De asemenea o componentă importantă – condiţiile desecuritate în şcoală şi în afara perimetrului şcolii – a reprezentat o cerinţă soluţionată deşcoală şi de comunitatea locală care deţine în patrimoniu locaţia.

2.5.15. Situaţia transferurilor elevilor în anul şcolar 2009-2010:

Nr.crt

Clase Plecaţi Veniti

1 V-VIII 2 72 IX-XII 20 4



16

2.5.17. Transferu ri :

Elevi În Colegiul Naţional „Radu Greceanu” din Slatina se observă o situaţie delocmulţumitoare între numărul d e elevi înscrişi în clasa a IX-a şi absolvenţii de clasa a XII-a.Există o fluctua ţie foarte mare a elevilor, în sensul că mulţi elevi se transferă la alteunităţi şcolare. Anual se pierd în jur de 26 de elevi, lucru care necesită o intervenţierapidă şi eficientă, mai ales ca noi – propunătorii acestui PDI- cunoaştem cauzele realeale migra ţiei elevilor. In marea lor maj oritate însă elevii sunt stimula ţi de interesul real alfamiliilor şi al cadrelor didactice pentru procesul de învăţare.

De remarcat es te faptul că în şcoala noastră nu exista manifestări deviante ale

elevilor, starea de disciplină fiind corespunzătoare. Un aspect negativ – generat însă pentru toate şcolile din ţară – este tendinţa de a absenta de la şcoală. Noi propunem un setde acţiuni imediate şi măsuri pentru viitor pentru a descuraja aceste practici.

Absolvenţii de clasa a XII- a se integrează în proporţie de 100% în învăţământulsuperior. Nivelul lor de pregătire este peste medie, un aport substan ţial avându-l însă sistemul d e pregătire din afara şcolii. Şi aici intenţionam să introducem un sistemimplicativ superior din partea scolii. Pe de alta part e absolvenţii de clasa a VIII-a opteazăîntr -o proporţie din ce în ce mai mare pentru colegiul nostru, situaţie care ne bucură dar trebuie să remarcăm şi faptul că am pierdut afluenţa vârfurilor din celelalte şcoliigenerale, situaţie care trebuieschimbat ă prin măsuri pe care intenţionăm să le iniţiemfoarte rapid. Cauzele sunt cunoscute şi ele pot fi eliminate printr-un managementresponsabil şi implicativ.

Evoluţia efectivelor de elevi ale colegiuluinostru a fost determinat ă în primul rândde sc ăderea fac torului demografic, de emigraţia în străinătate, dar şi de o gestionare delocresponsabilă a resurselor umane şi materiale.În ultimii 2 ani colegiul a pi erdut prin reducerea cifrei de şcolarizare 2 clase la nivel deliceu , situaţie care sperăm să fie remediată în acest an şcolar.

2.5.18. Rata mişcării personalului didactic:

Anulşcolar

Total cadredidactice titulare

Total cadredidactice suplinitoare

Procent

0

5

10

15

20

Nr elevi

V-VIII IX-XII

Clase

Situaţia transferurilor elevilor în anul şcolar 2009-2010

Plecati

Veniti



17

2007-2008 69 5 7,2 %2008-2009 68 10 14 %2009-2010 68 5 7,3 %

2.6. Resursele materiale ale unităţii şcolare - N umărul sălilor de clasă: 35- Numărul laboratoarelor şi cabinetelor: 2, dintre care: 1 fizică, 1 biologie, 1

chimie, sală de festivităţi (amfiteatru), sală de lectură, 2 săli de sport. - Cabinet de: limba engleză şi limba germană. - Numărul laboratoarelor de informatică: 5.- Conectare la Internet: conexiune permanentă, cu conectare în laboratoarele de

informatică, cancelarie, secretariat, director, contabilitate, bibliotecă,cabinet deasistenţă psihopedagogică.

- Biblioteca şcolară: Aproximativ 27.744 de volume de carte.- Cabinet medical: 1.- Cabinet stomatologic: 1.- Cabinet şcolar de asistenţă psihopedagogică:1.- Spaţii sanitare: 11.- Starea clădirilor, număr de corpuri: unitatea dispune de 5 corpuri de clădire

care se află într -o stare satisfăcătoare. - Clădiri reabilitate: - corpul A şi B

- internatul elevilor- cantina elevilor- sala mică de sport - corp ,,Bastilia”

- Nivelul de dotare cu resurse educaţionale: foarte bun, laboratoarele de fizică, biologie, cabinetul de asistenţă psihopedagogică au fost dotate cu aparatură de laboratoşi respectiv mobilier, tehnică de calcul şi aparatură de specialitate, materiale educaţionale Cu ajutorul fondurilor repartizate de M.E.C.I. laboratoarele de fizică, chimie, biologie şsala de sport au fost dotate cu materiale, echipamente şi aparatură de specialitate, deasemenea s- a îmbogăţit fondul de carte al bibliotecii.

2.7. Calitatea managementului şcolar:- Prioritare au fost strategiile şi politicile de dezvoltare instituţională la nivelul

sistemului şi al unităţii de învăţământ.

2.7.1. Impactul activităţ ilor asupra altor grupuri , comunităţii locale, O.N.G. - uri, firme particulare, etc.:

- Strategiile şi politicile de dezvoltare instituţională sunt elaborateastfel încât să aibă un impact pozitiv asupra comunităţii locale, O.N.G. – urilor, etc.

- Creşterea calităţii actului educaţional reprezintă o prioritate, prinasigurarea atât a bazei materiale , cât şi a unei atmosfere academice , de înaltă ţinutămorală şi profesională în rândul cadrelor didactice.



18

- Asigurarea educaţiei şcolare complementare şi a educaţiei nonformale, prinimplicarea şcolii în diverse programe educaţionale locale, naţionale şi internaţionale.

2.7.2. Lucrul în echipă la nivelul managementului:

Echipa managerială actuală, alcătuită din director şi director adjunct, cuconsultarea profesorului psihopedagog elaborează instrumente de monitorizare/evaluareaelevilor, proiecte de acte normative interne.

Colaborarea cu alţi manageri din afara şcolii:Unitatea şcolară, prin directori şi profesori a realizat contracte de parteneriat cu

şcoli din municipiu şi din ţară, străinătate, organizaţii nonguvernamentale, etc. Dezvoltarea competenţelor profesionale şi asumarea deciziilor din ce în ce mai

complexe:Pluralismul, parteneriatul şi coevoluţia, discriminarea pozitivă a diferenţei vor

conduce la un climat optim de muncă şi de învăţare.

Garantarea pregătirii specializate la liceu :Corpul profesoral, bine pregătit ştiinţific şi profesional, relativ stabil, asigură pregătirea profesională de calitate a elevilor. Prin programele naţionale şi internaţionalla care participă, colegiul asigură şansa ca pregătirea elevilor să se finalizeze cu atestatşi diplome de calificare recunoscute pe plan naţional şi internaţional (E.C.D.L.).

Asigurarea securit ăţii în şcoală şi în perimetrul acesteia: Prin măsurile adoptate în parteneriat cu Jandarmeria şi Poliţia locală, cu

sprijinul Primăriei şi al părinţilor, elevilor le este asigurată securitatea în şcoală şi înimediata vecinătate a acesteia.

3. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ Cultura organizaţională în unitatea noastră de învăţământ are valenţe multiple

Având în vedere numărul mare de cadre didactice (76) şi de elevi (1080), posibilităţile ddezvoltare ale creativităţii individuale prin acceptarea unor noi concepte, roluri saumodele exemplare au o largă paletă de manifestare, atât în cadrul colectivului de cadrdidactice cât şi în cel al grupurilor de elevi.

În prezent în unitatea noastră încercăm să facem cunoscute şi acceptate noi normenoi valori, noi reprezentări şi înţelesuri care, în speranţa că vor fi împărtăşite de toţimembrii organizaţiei, să formeze structura de bază a culturii şi care să fie implementatîn mediul social.

Consiliul Profesoral şi Consiliul de Administraţie au încercat să facă aceste normemai maleabile, să le dea o accepţiune mai umană, să creeze o mai mare apropiere, o malargă cunoaştere şi o mai bună posibilitate de comunicare, atât între cadrele didacticeîntre cadrele didactice şi elevi, cât şi între elevi.

Ne străduim ca toţi să înţeleagă şi sperăm să şi accepte un nou set de valori legateindisolubil de idealurile grupului nostru, având astfel posibilitatea de a alege între mamulte alternative, de a acţiona. Motivaţia interioară a fiecăruia poate avea un r ol decisiv. Numărul mare de membri din organizaţia noastră nu presupune o culturămonolitică şi coerentă, ci reprezintă o aglomerare de grupuri culturale diferite ca



19

dimensiuni, dar articulate printr- o serie de trăsături comune. Ca şi în cazul personalităţiiumane, organizaţia noastră este diferenţiată de alte organizaţii din unităţile şcolare, princeea ce o singularizează: preferinţele profesorilor, elevilor şi părinţilor, valoarea sauimaginea şcolii.

Trebuie să fie în atenţia noastră permanent identificarea acelor elemente culturale

esenţiale în vederea folosirii căilor adecvate de schimbare a ceea ce este de schimbat şi d păstrare a ceea ce este de păstrat. Colegiul Naţional „Radu Greceanu” este o instituţie cunoscută în judeţul Olt, în

ţară şi dincolo de graniţele ţării, ca o unitate de tradiţie, reprezentativă pentruînvăţământul din judeţ şi din ţară, este, ceea ce se cheamă în termeni de specialitate, u,,brand’’

Tradiţia este clădită pe munca a zeci de generaţii de elevi care, îndrumaţi de profeso rii ce au slujit acest lăcaş de învăţătură, şi-au pus adânc amprenta asupra personalităţii lor. Tradiţia nu înseamnă pentru C.N.R.G. încremenire în mentalităţi şmetode de lucru învechite, ci cultivarea perpetuă a valorilor consacrate şi care au făcut sse vorbească de„Spiritul Liceului Radu Greceanu ”. Asemenea valori sunt rigoareaştiinţifică, disciplina, seriozitatea, cultul lucrului bine făcut şi exigenţa. În şcoala noastrau fost respinse întotdeauna incompetenţa, debandada, neseriozitatea, superficialitatea,lucrul făcut de mântuială, precum şi indulgenţa, atât de dăunătoare în formarea une personalităţi puternice.

Devotat acestor valori colectivul de la C.N.R.G., profesorii şi elevii deopotrivă, autranzitat cu bine prin toate meandrele generate d e schimbările, mai mult sau mai puţininspirate, petrecute în învăţământul românesc de-a lungul timpului şi suntem încrezătorică o vor face în continuare.

Managementul democratic aplicat a creat posibilitatea de participare directă acolectivelor de părinţi la luarea actului decizional şi stabilirea obiectivelor de viitor dincadrul programelor de dezvoltare.

Strategia de bază adoptată de colectivul de manageri şi colectivul de cadredidactice în stabilirea orientării de viitor a proiectelor de dezvoltare, o reprezintăcolaborarea cu agenţii economici, consiliile locale, organizaţii culturale, ONG-uri, unităţişcolare din zonă şi alţi factori de interes local.

Curriulum- ul elaborat de şcoală este realizabil pe baza programului de colaborare dintre colective le de elevi, profesori şi părinţi, ce prevede adaptarea ofertei de învăţare la

specificul local, la nevoile şi interesele elevilor, dar şi ale cadrelor didactice. Dezvoltareaariilor curriculare implică o creştere a spaţiului de şcolarizare. Acest lucru conduce la orestructurare a spaţiilor aflate la dispoziţie precum şi la crearea de noi spaţii destinate

procesului instructiv educativ.Calitatea activităţii şcolare desfăşurată la C.N.R.G. este validată de rezultatele

obţinute de-a lungul celor peste 126 d e ani de activitate, prin performanţele elevilor la bacalaureat, la examenele de admitere în învăţământul superior, la olimpiadele şconcursurile şcolare naţionale şi internaţionale. Ea este probată şi de numărul mare dabsolvenţi din anii de după 1990 care sunt studenţi de frunte ai Facultăţilor de prestigi

din ţară şi străinătate, doctoranzi şi doctori în ştiinţe, specialişti de înaltă clasă îndomeniile pe care şi le-au ales, în ţară şi peste hotare.



20

O privire sumară asupra rezultatelor din anul şcolar anterior (2009 – 2010) poateîntări cele afirmate.

- promovabilitatea la examenul de bacalaureat a fost 100%;- ponderea mediilor generale de peste 9,00, la bacalaureat, a reprezentat un procentde 81%;

- un număr de cinci elevi au obţinut media generală 10,00 (zece). Ne bucură faptul că în fiecare an cei mai buni elevi de la gimnaziu din şcoalanoastră aleg şi urmează în continuare liceul tot aici, după cum ne bucurăm că cea mamare parte a fruntaşilor de la şcolile gimnaziale din Slatina şi împrejurimile ei opteaz

pentru acest liceu.Climatul din cadrul colectivului nostru profesoral este unul normal, fiind lipsit de

tensiuni sau conflicte interpersonale ori de grup. Dezbaterile problemelor importante aleşcolii şi opiniile proprii formulate de componenţii acestui colectiv converg cătreadoptarea, de fiecare dată, a celor mai bune soluţii.

Deviza noastră„ MEREU ÎN FRUNTE!” impune:- O adaptare dinamică a colectivului de cadre didactice la cerinţele reformei, prin

autoinstruiri, cursuri de formare, recal ificări, grade didactice şi alte forme de instruire.- Modernizarea procesului instructiv-educativ prin aplicarea metodelor moderne de

instruire şi utilizarea unor mijloace noi de învăţământ (informatizarea procesului didacticdin şcoală, modernizarea parcului auto, autodotarea cabinetelor, atelierelor şilaboratoarelor şcolare).

Activităţile extraşcolare fac obiectul unor serii de programe realizate în comun de către colectivele de elevi şi profesori. Ele prevăd activităţi culturale, sportive, excursii ş drumeţii şi alte activităţi cu scop creativ.

Ştim că educaţia şcolară are ca menire comunicarea şi transmiterea culturii şi acivilizaţiei, urmăreşte satisfacerea nevoilor şi intereselor imediate ale individului saurăspunde nevoilor sociale. Rămâne ca fiecare să alegă aspectul pe care-l consideră primordial şi să acţioneze în consecinţă.

În ceea ce priveşte aspectul concret al elementelor definitorii ale culturiiorganizaţionale din unitatea noastră, precizăm următoarele:

începând cu 1 septembrie 200 organizaţia noastră a primit titulatura deColegiul Naţional "Radu Greceanu" Slatina şi tot de atunci ideea unei uniforme specificeîşi face tot mai des loc în discuţiile purtate în Consiliul Profesoral şi Consiliulde Administraţie cât şi în Consiliul Elevilor . festivităţile ocazionate de deschiderea şi închiderea anului şcolar se facîntotdeauna în prezenta tuturor profesorilor, vechi şi noi, reprezentanţilorcomunităţii locale, ai bisericii şi poliţiei, părinţi şi elevi. Acestea au menirea dea crea o atmos feră sărbătorească, unică şi destinsă, de apropiere interumanăîntre membrii organizaţiei. Şcoala încearcă prin acest lucru să confirme şi să justifice aprecierile pozitive de care se bucură din partea elevilor şi a profesorilor.

în şcoală se organizează manifestări şi cu alte prilejuri (Balul Bobocilor, BalulAbsolventului, Haloween, 8 Martie, 1 decemb rie, 25 Decembrie, pensionări),scopul fiind cel anterior.



21

transparenţa actelor de decizie din organizaţie nu este întotdeauna percepută detoţi membrii, lucrul acesta reprezentând o lacună în activitatea managerială.

la nivelul grupelor de elevi, activitatea se desfăşoară cu o anumită răceală înrelaţia profesor -elev. Aspectul emoţional, cunoaşterea, aprecierea afectivă,înţelegerea particularităţilor de vârstă şi comportament, nu se ridică la nivelul

noilor cerinţe promovate de reforma din învăţământ. relaţiile elev-elev au de multe ori aspecte contradictorii. Labilitatea psihicăspecifică noilor veniţi în şcoală le cere acestora un timp mai îndelungat pentru ase cunoaşte reciproc, a-şi analiza sentimentele, dorinţe, afinităţile comune şi ase integra în organizaţie. Lucrul acesta nu înseamnă o uniformizare a intereselorelevilor şi lasă loc creativităţii personale, manifestărilor individuale, aprecierilorvalorice pozitive sau negative.

Considerăm ca în momentul de faţă edificarea unei culturi şcolare trebuie să promoveze alternativitatea şi pluralismul, adaptabilitatea şi creativitatea, discriminare

pozitivă a diferenţei şi formativitatea, parteneriatul şi coevoluţia. Fără toate acestea nu poate fi construită o societate cu adevărat democratică, iar cultura şcolară românească sva situa totdeauna la periferia lumii civilizate.

Ca fost ă elev ă a acestui liceu şi în prezent profesoar ă şi directoare gândurilemelese îndreaptă cu recunoştinţă către toţi cei care au trudit în spaţiul acestui lăcaş deiluminare a conştiinţelor, profesori şi elevi, dar şi către viitorul pe care îl dorim şi îvedem tot mai luminos şi nu pot decât să mă alătur acelui cor de voci care periodic, lareîntâlnirile organizate după 10, 20 şi chiar 50 de ani de la absolvire, exclamă:

<<VIVAT, CRESCAT, FLOREAT, COLEGIUL NAŢIONAL „RADU

GRECEANU”!>> Din rândul absolvenţilor liceului s-au ridicat, de-a lungul vremii, intelectuali de

marcă, scriitori, jurişti, medici, ingineri, arhitecţi, profesori, artişti, ale căror nume sregăsesc nu numai în cartea de onoare a liceului ci şi în reperele bibliografice alediferitelor domenii din cultura română.

Dintre aceştia menţionăm pe: - Constantin Vişoianu – fost ministru de externe al României în perioada interbelică; - Dumitru Popovici – profesor universitar, doctor în filologie; - Leonida Gherasim – academician- doctor, specialist în boli cardio-vasculare;- Ion Velcea – profesor universitar-doctor, geograf cu monumentale lucrări în domeniulgeografiei;- Dolcan Voicu – profesor universitar- doctor, cu lucrări de fizică teoretică şi aplicată; - Matei Vlad – profesor universitar- doctor, istoric cu ample şi de referinţă lucrări îndomeniul istoriei medii a României; - Romeo Poenaru – profesor universitar- doctor, cunoscut pentru lucrările sale îndomeniul pedagogiei şi istoriei învăţământului; - Ion Andreiţă – scriitor;- Marin Mincu – poet şi critic literar;

- Octavian Popescu, prof. univ. dr., specialist în biologie. - Ion Nijloveanu – poet, prozator, folclorist



22

- Caius Traian dragomir – profesor universitar – doctor, director al Institutului Naţional,,Victor Babeş’’, membru al Uniunii Scriitorilor din România - Anton Vătăşescu – profesor universitar – doctor, membru în guvernul României



23

4. VIZIUN EA ŞI MISIUNEA ŞCOLII Motto: „Educaţia înseamnă putere, ştiinţa reprezintă libertate!”

4.1. Argument:Pornind de la contextul european şi situaţia existentă din România, Reforma

Învăţământului din România a stabilit ca obiective principale:o Creşterea calităţii şi eficienţei învăţământului; o Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi, conform cerinţelor sociale şi

economice bazate pe cunoaşterea şi formarea competenţelor de bază; o Fundamentarea învăţământului pe parcursul întregii vieţi pe educaţia de bază. Aceste obiective principale se constituie în factor determinant în stabilirea

jaloanelor dezvoltării instituţionale a fiecărei şcoli.Parcurgând o schimbare politică, socială şi economică profundă şi complexă,

societatea românească, prin toate componentele sale, îşi caută identitatea şi sensudevenirii.

Ca parte a sistemului şi şcoala simte necesitatea clarificării identităţii sale. În acessens este necesară regândirea la nivelul fiecărei şcoli a misiunii acesteia precum şi ţintelor strategice vizate în dezvoltarea şcolii astfel încât misiunea sa să nu rămână doaun deziderat.

Obiectivele sistemului educaţional românesc, pentru perioada 2008-2012 se referăla rolul educaţiei de bază din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi.

4.2. Viziunea şcolii:

Viziunea este derivată din Statutul colegiului de unitate de tradiţie a învăţământuluiliceal din judeţ şi din ţară – Liceul a sărbătorit 125 de ani de existenţă în 2009 – şi dinnecesitatea ca această instituţie să se situeze în continuare în poziţia de lider.

Educarea tinerilor în spiritul cetăţenieidemocratice, preg ătirea lor pentru a ficetăţeni ai unei Europe unite.



24

4.3. Mi siu nea scolii :

Motto: „Mereu în frunte!”

Misiunea şcolii este să ofere elevilor posibilitatea de a-şi contura personalitatea, dea-şi exprima deschis opiniile, de a crea oportunitatea afirmării lor la vârsta aspiraţiilor, da deschide calea valorilor autentice iar rezultatele el evilor trebuie să fie oglinda activităţiiştiinţifice şi culturale a şcolii în spiritul continuării tradiţiilor Colegiului Naţional „RadGreceanu”

Colegiul se va transforma într -un real centru de iradiere a ştiinţei şi culturii la nivellocal, naţional şi european, devenind centru de resurse educaţionale, prin furnizarea d programe educaţionale moderne, dezvoltarea interacţiunii cu mediul social, cultural şeconomic.

Demersul nostru educational, alaturi de familie şi comunitate, are ca idealdezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi creative a tinerilor ce v or deveni apţi pentru integrarea socio-culturala şi profesională deplin ă într -o lume dinamică, supusă unor transformări continue.

Politica noastr ă educaţională are deci în vedere:o Dezvoltarea individuală a elevului ca şi scop prioritar al activităţilor educative

şi instructive;

o Crearea unui climat de muncă şi învăţare stimulativ ca premiza de la care

plecăm;o Garantarea pregătirii specializate în ciclul liceal prin oferte educa ţionale

adecvate interesului şi aptitudinilor elevilor şi prin calitatea actului didactic.



25

5. ECHIPA DE PROIECT

Proiectul de dezvoltare instituţională este :Expresie a unei analize, gândir i şi decizii colectiveExpresie a unui efort de echipă aflată într -un permanent proces de inovareComponenţa echipei:Managerul unităţii şcolare, conducătorul echipei:

prof. Raluca Ivănuş – director; prof. Minciu Damian – director adjunct; prof. Moraru Mirela – coordonator programe si proiecte educative; prof. Bărănescu Loredana – informatician;

Ionete Mariana – secretar şef; Oprea Constantina – contabil şef; Floricică Gheorghe – preşedintele CRP – ului; Morea Diana – reprezentantul elevilor.

6. ANALIZA S.O.W.T. şi P.E.S.T.E.

6.1. Analiza S.W.O.T.: Pentru a realiza o bună diagnoză a organizaţiei şcolare, vom apela la metoda

(tehnica) S.W.O.T., analizând atât mediul intern cât şi mediul extern, pe următoarele paliere:

- management;- oferta curriculară;- resursele umane ;- resursele materiale şi financiare;- relaţiile cu comunitatea.



26

6.1.1. Management

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-

Proiectarea activităţii manageriale pe bazaunei d iagnoze pertinente, specifice, realiste, cuţinte strategice care să vizeze proceduri deasigurare a calităţii în educaţie; - Constituirea de echipe de lucru, care să permită o eficientizare a activităţiimanagerialeşi a actului decizional prin delegare de sarcini, pe criteriul competenţei; - Realizarea analizei diagnostice SWOT lanivelul catedrelor, în vederea identificăriicorecte a obiectivelor planurilor manageriale şi

sporirea eficienţei activităţii profesorilor;- Proiectarea activităţii catedrelor prinelaborarea de planuri manageriale ce vizeazăobiective deduse din analiza SWOT;- Existenţa unui regulament intern; - Existenţa unei strategii manageriale coerente bazată pe o analiză profundă a problemelorşcolii; - Elaborarea unor fişe ale postului

personalizate;- Existenţa organigramei; - Consiliul de administraţie cu atribuţiiconcrete pentru fiecare membru şi plan demuncă; - Existenţa unor structuri submanageriale(comisii metodice) constituite după apartenenţala arie curriculară;

-

Insuficienta implicare în activitateamanagerială a unor membri din Consiliul deAdmi nistraţie - Insuficienta implicare a comisiilor pe

probleme;- Număr prea mic de asistenţe şiinterasistenţe

OPORTUNITĂŢI AMENIN ŢĂRI - Constituirea unei echipe manageriale care săeficientizeze comunicarea la nivelulorganizaţiei, astfel încât rezultatele în urmaaplicării strategiei de dezvoltare instituţionalăsă fie cele aşteptate - Existenţa legii calităţii în educaţie

- Capacitatea de adaptare la dinamicaaccelerată a sistemului educaţional şilegislative, impuse de reformaînvăţământului, în vederea aderării lastructurile europene,- Autonomia parţială a şcolii datoratănecorelărilor legislative



27

6.1.2. Oferta cur riculară

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Asigurarea unor standarde educaţionaleînalte; - „Cartea de vizită”a şcolii care, în 126 de

ani de existenţă, s-a caracterizat prin calitate,exigenţă şi responsabilitate; - Existenţa unor cursuri opţionale în

specializările solicitate de elevi; - Îmbunătăţirea ofertei educaţionale şi

personalizarea acesteia- Pentru fiecare nivel de şcolarizare, şcoaladispune de întregul material curricular(planuri de învăţământ şi programe şcolarealternative).- La nivelul fi ecărei catedre există auxiliarecurriculare – manuale, caiete de lucru,ghidur i de aplicare, culegeri de probleme,îndrumătoare, etc. - Evaluarea cunoştinţelor elevilor bazată peun sistem propriu de testare şi simulare aexamenelor naţionale în scopul parcurgeriiritmice a materiei şi a familiarizării elevilorcu metodologia de examen;- Rezultate foarte bune la examenelenaţionale, concursuri şi olimpiade şcolare; - Organizarea unor concursuri cu participare

judeţeană şi naţională;.

- Existenţa unor disfuncţionalităţi înmonitorizarea activităţii şcolare şi îndelegarea corectă a sarcinilor; - Valorificarea necorespunzătoare a potenţialului elevilor datorită lipsei de interesa unor cadre didactice pentru dezvoltarea şidiversificarea de cercuri ştiinţifice; - Neconcordanţa între nivelul informaţional, pe de o parte, şi materialul didactic, aparaturadin dotare şi cartea bibliografică;- Apariţia sporadică a revistei şcolii; - Deschidere interdisciplinară încă modestă; - Inc onsistenţa evaluării sistemice.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Flexibilizarea curriculumului ca urmare ageneralizării învăţământului de zece clase; - Acces rapid la informaţiile privinddinamica curriculumului;- Receptivitatea manifestată de către I.S.J.

privind introducerea unor discipline

opţionale şi specializări care corespundînvăţământului modern; - Interesul manifestat de unele organizaţiicivice în domeniul educaţional; -Identificarea oportunităţilor de formare acadrelor didactice;- Existenţa programelor de formare continuăcare asigură dezvoltarea competenţelorcadrelor didactice în vederea realizării uneioferte C.D.Ş. în concordanţă cu dorinţa deinformare şi cunoaştere a beneficiarilordirecţi în diferite domenii de activitate.

- Planul de învăţământ şi programele şcolare prea încărcate la anumite discipline centreazăactul educativ pe aspectul informativ, teoreticîn defavoarea celui formativ; - Suprasolicitarea elevilor datorită număruluimare de ore;

- Desele modificări ale strategiilor curriculare privind evo luţia învăţământului pe termenmediu şi lung; - Inexistenţa unui sistem naţional de evaluareinstituţională ; - Planul de învăţământ nu permite realizareatuturor solicitărilor (opţiunilor) beneficiarilor. - Comunicarea deficitară între şcoală, familieşi elevi poate afecta buna organizare acurricumului la decizia şcolii.



28

6.1.3. Resurse umane

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Existenţa unui corp profesoral de calitate, cucalificare înaltă, implicaţi în activităţi de formarecontinuă; - Preocupări pentru cercetare, participare lasesiuni de comunicări ştiinţifice la nivel judeţean,naţional şi internaţional; - Cadre didactice perfecţionate prin stagiile deformare în problematica reformei;

- Existenţa la nivelul şcolii a formatorilor locali şia profesor ilor metodişti ( cadre didacticeformatori, 19 metodişti, 1 mentor pentru practica pedagogică a studenţilor)

- Cadre didactice formate prin programenaţionale: ORACLE şi E.C.D.L.; - Buna colaborare între serviciul secretariat-contabilitate şi cadrele didactice;- Atragerea un număr mare de elevi, cu potenţialintelectual ridicat, datorită prestigiului şcolii şiofertei curriculare;- Număr tot mai mare de profesori implicaţi înactivităţi de colaborare internă şi externă; - Activităţi extraşcolare diversificate, funcţie deinteresele elevilor;

- Fluctuaţie de personal la anumite catedredatorată şi instabilităţii unor profesorisuplinitori;- Preocuparea insuficientă pentru promovareaimaginii şcolii şi mediatizarea rezultatelor; - Insuficienta pregătire metodică a cadrelordidactice debutante;- Lipsa de interes a unor cadre didact ice privind activităţile extracurriculare ; - Insuficienta încadrare cu personalnedidactic;- Inerţia unor cadre didactice la schimbările

provocate de reformă; -Implicarea insuf icientă a elevilor în proiectarea activităţii şcolii; - Rezistenţa la schimbare a unor cadredidactice în procesul de reformă; - Slaba motivare materială a profesorilor,datorată salarizării proaste şi a insuficienţei fondului de premiere, sa lar iilor / gradaţiilor de merit; - Lipsa de motivaţie în rândul unora dintreelevi, dată în principal de absenta unui ideal

intelectual, prin imaginea falsă asuprasuccesului oferita mass-media.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Standardele înalte privind activităţile didacticeşi rezultatele bune ale elevilor asigură prezenţaunei populaţii şcolare cu nivel intelectualridicat;- Varietatea cursurilor de formare/ perfecţionare organizate de C.C.D., O.N.G.- uri, Universitate,

prin proiecte educaţionale naţionale şi internaţionale; - Disponibilitatea multor părinţi de a se implica înviaţa şcolii, de a participa activ la activităţileeducative, actul decizional, programe, comisii delucru, etc.;- Disponibilitatea unor agenţi economici, O.N.G. – uri, fundaţii de a sprijini elevii cu posibilităţimateriale modeste şi rezultate foarte bune laînvăţătură.

- Scăderea populaţiei de vârstă şcolară; - Aportul mass- mediei la creşterea violenţeifizice şi verbale în rândul tinerilor; - Scăderea motivaţiei elevilor pentru studiu,ca urmare a perturbărilor apărute în sistemulde valori ale societăţii; - Scăderea interesului absolvenţilor deînvăţământ superior pentru meseria de dascăl,ca urmare a nivelului scăzut al salariilorcadrelor didactice;- Ieşirea din sistemul de învăţământ a unorcadre didactice tinere şi foarte bine pregătite

profesiona l;



29

6.1.4. Resurse materiale şi financiare

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Dotarea laboratoarelor de informatică cuaparatură modernă şi mobilier ergonomic; - Amenajarea major ităţii sălilor de clasă cumobilier nou, modern, adaptat vârstei elevilorşi adecvat unor activităţi interactive;- Funcţionarea unei biblioteci dotate cu 27744volume;- Dotarea unor cabinete de specialitate cucalculatoare performante, conectate laINTERNET;- Asigurarea resurselor financiare necesare bunei funcţionări a şcolii;

- Volumul mare al materialului didacticexistent în cabinete şi laboratoare; - Existenţa cantinei şcolii şi a internatului - Existenţa unei săli de festivităţi (amfiteatru)cu capac itate de 2oo locuri; - Sală de sport: două funcţionale pentru

jocuri sportive şi gimnastică; - Cabinete medicale: medicină internă şi

stomatologie.

- Fondul de carte al bibliotecii nu estereactualizat permanent, din lipsa fonduriloralocate – ab ia în ultimii ani s-au primitfonduri, dar care nu acoperă nevoile reale aleelevilor;- Materialul didactic este uzat fizic şi moral,în special în laboratorul de fizică, unelelaboratoare de informatică sunt uzate moral,datorate ritmului accelerat al e voluţieitehnologice;- Starea spaţiilor nu este foarte bună, lipsalucrărilor de întreţinere fiind relativ modestă,

aripa C a clădirii principale nu estefuncţională; - Păstrarea şi întreţinerea spaţiilor şcolare decătre elevi. - Prezenţa în insuficientă măsură a unor surse de venituri proprii;

- Preocupări scăzute pentru atragerea de sursede finanţare extrabugetare; - Număr insuficient de videoproiectoare,calculatoare portabile;- Lipsa unei săli – media adecvate pentru

informare europeană. OPORTU NITĂŢI AMENINŢĂRI - Sprijinul primit din partea organeloradministraţiei locale şi centrale contribuie lamodernizarea bazei materiale;- Politica managerială bazată pe o colaborarestrânsă cu Comitetul Reprezentativ alPărinţilor contribuie la identificarea unorsurse de finanţare extrabugetare; - Sponsorizări oferite de către părinţi.

- Viteza mare în uzura morală a aparaturiielectronice şi informatice; - Deteriorarea rapidă a mobilierului dindotările programului de reabilitare; - Bugetul de austeritate al Primăriei; - Descentralizarea sistemului financiar;- Modificări legislative în domeniul

financiar.



30

6.1.5. Relaţiile cu comunitatea

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Colaborarea eficientă cu I.S.J. Olt, cuautorităţile locale şicu familiile elevilor;- Colaborarea cu C.C.D. prin implicareacadrelor didactice din şcoală în elaborareaunor ghiduri metodologice şi activităţi de

predare;- Colaborarea cu instituţii din comunitatealocală, cu unităţi şcolare din judeţ, ţară şistrăinătate;- Consilierea individuală şi de grup a elevilorşi părinţilor; - Întâlniri semestriale cu Comitetulconsultativ al părinţilor suplimentate deconsultaţii individuale cu părinţii; - Contracte de parteneriat educaţional cudiverse instituţii pentru r ealizarea unoractivităţi extracurriculare precum: excursii,vizite la muzee, vizionări de spectacole,acţiuni caritabile cu cămine de bătrâni,orfelinate, etc., introduc elevii în mediulcomunitar şi contribuie la socializarea lor.

- Numărul mic de organizaţii civice, înspecial ONG- uri, cu care colaborează şcoala;- Lipsa unor programe de reconversie profesională; - Absenţa unei preocupări sistematice privindimplicarea părinţilor în stabilirea obiectivelorgenerale şi a ofertei educaţionale; - Insuficienta preocupare a unor cadredidactice pentru realizarea unor proiecte decolaborare europeană;- Slaba implicare în realizarea unor proiectede finanţare la nivel instituţional;

- Puţine programe/proiecte educative sauactivităţi extraşcolare implică participareadirectă a părinţilor- Unele activităţi extraşcolare au un caracterformal şi adesea neatractiv pentru elevi, carenu sunt consultaţi în stabilirea ofertei deactivităţi extraşcolare; - Insuficienta promovare a unităţii şcolare.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Interesul manifestat de părinţi privindeducaţia elevilor şi asigurarea unor condiţiioptime de desfăşurare a activităţii şcolare; - Deschiderea spre colaborare a unor şcoli dindiferite ţări europene;- Parteneriatul cu şcoli din diverse ţări asigurăactului edu caţional o dimensiune europeană. - Disponibilitatea şi responsabilitatea unorinstituţii de a veni în sprijinul şcolii prin programe şi acţiuni specifice (Primărie,O.N.G.- uri, Biserică, Poliţie, instituţiiculturale);- Interesul firmelor/universităţilor de a-şirecruta şi forma în perspectivă personalspecializat;- Responsabilitatea altor şcoli/instituţiiomoloage pentru schimburi de experienţă; - Interesul mass- media faţă de problemelespecifice domeniului educaţional.

- Acce ntuarea efectelor negative în educaţiaelevilor datorită unei comunicări tot maidificile cu familia;- Numărul mare de ONG-uri care atragfonduri pentru activităţi didacticeextraccuriculare;- Imposibilitatea asigurării siguranţeiindividului de către organismele comunităţii; - Implicarea formală a comunităţii locale înviaţa şcolii, doar prin participarea la şedinţe aunor reprezentanţi desemnaţi în unele comisiişi consilii; - Desele schimbări legislative, lipsa unor

programe coerente de refor mă în domeniul educaţiei; - Inexistenţa unui cadru legislativ de natură săstimuleze sponsorizarea activităţii şcolare;



31

6.2. ANALIZA P.E.S.T.E .

Proiectul de dezvoltare instituţională al Colegiului Naţional „Radu Greceanu ” esterealizat în contextul politicii educaţionale a M.E.C.T. şi are ca punct de pornire

cunoaşterea mediului intern şi extern, pe baza analizelor S.W.O.T. si P.E.S.T.E.Mediul extern al şcolii include: factori politici, economici, sociali, tehnologiciecologici, şcoala fiind un sistem deschis ce presupune o puternică interacţiune cu mediusituat în afara ei.

6.21. Contextul politicDin punct de vedere legislativ şi organizatoric procesul de învăţământ din Colegiu

Naţional „Radu Greceanu ” se bazează pe legislaţia general ă şi specifică sistemului deînvăţământ preuniversitar, pe toate ordinele şi notificările emise de către M.E.C.T.S. sauI.S.J. Olt , pe actele normative în domeniu.

Se are în vedere instruirea şi educarea tinerei genera ţii la nivel competitivcorespunzător dinam icii societăţii contemporane şi accentuarea formării şi dezvoltăriivalorilor europene în conformitate cu finalit ăţile educa ţiei prevăzute în LegeaÎnvăţământului şi cu Strategia M.E.C.T.S.

Modificările legislative introduse în domeniul învăţământului preuniversitar, precum şi proiectele aflate în prezent în derulare conturează tendinţe noi în dezvoltarea politicii educaţionale pe termen lung, care vor avea efecte import ante asupra întregiisocietăţi româneşti integrată în Uniunea Europeană.

6.2.2. Contextul economicColegiul Naţional „Radu Greceanu” se situează într -o zonă veche a oraşului, unde

există expansiune economică îndeosebi din punct de vedere comercial şi alserviciilor, fapt ce poate oferi oportunităţi inserării absolvenţilor pe piaţa muncii, pr ecumşi un bun parteneriat între şcoală, familie şi comunitatea locală.

Se c onstată realizarea planului de şcolarizare fără dificultate, existând solicităricare în ultimii doi ani au ridicat media de admitere cu câteva procente.

Orientarea absolvenţilor noştri vizează învăţământul superior de stat într -un procent de 80-90%

Se constată un interes deosebit de mare pentru clasele intensive. S-au intensificat acţiunile de orientare şcolară şi profesională pentru elevii din

ciclul superior al liceului pentru cu noaşterea realităţilor de pe piaţa muncii în perspectivaalegerii carierei.

Interesul agenţilor economici în acordarea de sponsorizări sau donaţii pentruunitatea noastră este scăzut şi implică demersuri greoaie din partea scolii, concretizate demulte ori în activităţi cronofage şi puţin profitabile;

În unitatea noastră şcolară există şi elevi cu o situaţie materială mai modestă, însăacest lucru nu are releva nţă asupra interesului acestor elevi pentru scoală. Totuşi un efect

pozitiv în acest sens îl are programul „Bani de liceu” precum şi asigurarea manualelorgratuite pentru clasele a IX- a şi a X-a.S-a îmbogăţit fondul de carte al bibliotecii scolii.





33

profesori , utilate cu aparatură necesară.De asemenea, există o cale uşoară de acces laC.C. D datorită apropierii de clădirea liceului.

Sprijinul M.E.C.T. S. acordat unităţilor şcolare în sensul predării-învăţării asistatede calculator reprezintă un punc t forte în contextul tehnologic.

În mediul intern, implementarea pachetului de programe Asistent Educaţional

pentru Liceu – A.E.L. prezintă avantaje indiscutabile pentrumodernizarea procesului deînvăţământ. Se impune motivarea tuturor cadrelor didactice pentru a urma cursuri de perfecţionare şi de operare P.C. (de exemplu obţinerea Permisului European pentruConducerea Calculatorului – E.C.D.L., colegiul nostru fiind atestat pentru astfel deformări).

S-a îmbogăţit baza materială cu copiatoare, cu calcula toare noi şi cu videoproiectoare . Conectarea scolii la in ternet facilitează comunicarea şi transmitereainformaţiilor.

S-a asigurat dotarea tuturor cabinetel or şi a laboratoarelor de ştiinţe cu aparaturăaudio- video şi cu mijloace de învăţământ specifice.

Se va realiza un punct de informare europeană.Colegiul Naţional „Radu Greceanu” dispune de: - 4 corpuri de clădire: clădirea centrală, clădirea cantină, clădirea internat şi

clădirea ,,Bastilia’’ şi două săli de sport; - un parc;- 35 săli de clasă. - 5 laboratoare de informatică conectate la internet; - 3 laboratoare pentru fizică, chimie, biologie dotate cu aparatură modernă; - 1 cabinet pentru limbi moderne;- 1 cabinet pentru Consiliul elevilor şi a consilierului educativ; - 1 cabinet de consiliere ps ihopedagogică; - 1 spaţii pentru: secretariat, administraţie, contabilitate, casierie, informatizare; - cancelarie;- cabinet pentru director şi director adjunct; - bibliotecă modernă renovată şi amenajată conform standardelor actuale; - spaţii speciale pentru arhiva contabilităţii şi secretariatului; - spaţiu special pentru materialele consumabile şi de curăţenie, - cabinet medical;

- cabinet stomatologic;- bază sportivă care constă din 2 săli de sport (una pentru jocuri, 40m x 20m) şi un

pentru gimnasti că (11m x 20m), dotate corespunzător pentru desfăşurarea orelor deeducaţie fizică, terenuri în aer liber care însă trebuie reamenajate;

- telefoane pentru director, director adjunct, secretariat, contabilitate, fax-uri;- grup uri sanitare modernizate în 2008;- paza este asigurată de personal calificat pe tot parcursul zilei



34

6.2.5. Contextul ecologicColegiul Naţional „Radu Greceanu ” este situat într -o zonă cumult spa ţiu verde,

lângă Catedrala oraşului; parcurile cele mai apropiate sunt Parcul Catedralei. ParculCentral al municipiului şi Faleza Oltului. Este o zonă fără unităţi industriale poluante,însă cu un trafic auto mai intens. În acest sens sunt şanse mari să se dezvolte noi zone

verzi. Se are în vedere antrenarea elevilor în amenajarea parcului scolii şi educarea lor înspiritul păstrării curăţeniei.

7. OPŢIUNII STRATEGICE

Considerăm că strategia, respectiv ţintele şi opţiunile strategice alese se justifică

prin: - respectă politicile şi strategiile de dezvoltare naţionale, regionale şi locale;- respectă nevoile şi interesele întregii comunităţi; - conduc la creşterea calităţii educaţiei în şcoală; - sunt realizabile cu resursele existente şi previzibile, folosite într -un mod mai

eficient;- sunt absolut necesare pentru dezvoltarea unităţii şcolare.

Ţintele şi opţiunile strategice

Ţintele sau scopurile strategice derivă din viziunea şcolii şi reprezintă intenţiilemajore care vor fi realizate prin proiectul de dezvoltare a unităţii şcolare şi prin care se vaîndeplinii misiunea şcolii. Aceste scopuri nu se refera la activităţile obligatorii, creprezintă domeniile pe care colegiul (şi comunitatea educaţională) doreşte să le dezvoltesau după caz să le îmbunătăţească.

Ţintele sau scopurile strategice stabilite de Colegiul Naţional ,,Radu Greceanu’’,Slatina pe baza diagnozei mediului intern şi extern, având ca reper misiunea şcolii sunt:

Ţinte legate de:- susţinerea proiectului de descentralizare a învăţământului preuniversitar;

- calitatea în educaţie- diversificarea ofertei ed ucaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare personalăa elevilor;- învăţarea continuă;- cunoaşterea, respectarea şi valorizarea diversităţii culturale;- armonizarea cadrului legislativ şi respectarea legalităţii;- integrare europ eană, relaţii internaţionale, programe de cooperareinternaţională. Parteneriate (cf. Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar; Direcţii strategice ale M.E.C.T.S. pentru perioada 2009-

2014);- întărirea dimensiunii europene în educaţie şi facilitarea unui acces cât mailarg la resursele educaţionale din Europa.



35

Sunt subsumate aici cele 4 domenii funcţionale de referinţă:- Curriculum;- Resurse umane;- Resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale;

- Dezvoltarea relaţiilor comunitare.S-au formulat 10 ţinte ce pot fi atinse în mod realist în cadrul unui an şcolar şi carereflectă misiunea şcolii.

Ţinta 1.Elaborarea unei oferte educaţionale a şcolii care să sporească accesul elevilor la o

educaţie continuă, prin stimularea motivaţiei pentru învăţare care să le faciliteze alegerea pentru carieră.

Ţinta 2. Formarea continuă a cadrelor didactice.

Ţinta 3.Dezvoltarea educaţiei interculturale la elevi în funcţie de nevoile integrării

comunitare.

Ţinta 4.Menţinerea în scoală a unui climat de siguranţă fizică şi psihică necesar derulării

activităţilor şcolare şi extraşcolare.

Ţinta 5.Asigurarea calităţii proceselor de predare-învăţare-evaluare.

Ţinta 6.Extinderea învăţării informatizate.

Ţinta 7.Asigurarea b azei materiale pentru un învăţământ de calitate.



36

Opţiuni strategice

Opţiunile strategice derivate din misiunea şcolii şi vizând atingerea ţintelor propusvor fi realizate prin mai multe cai:

O. S. 1. Elaborarea unei oferte educaţionale a şcolii care să sporească accesulelevilor la o educaţie continuă, prin stimularea motivaţiei pentru învăţare şifacilitarea alegerii pentru cariera. (OSP):

Dezvoltarea C.D.S. – ului prin constituirea unui pachet de opţionale atractive bazate pe cunoaşterea nevoilor de educaţie ale elevilor;

Asigurarea bazei materiale şi logistice necesare realizarii unei oferte educaţionalede calitate ;

Realizarea unor evaluari în func tie de standardele de performanţă propuse.Verificarea respectării reglementărilor legale vizând oferta C.D.Ş.;Diversificarea ofertei de C.D.Ş.;Stabilirea C.D.Ş. în concordanţă cu opţiunile elevilor/ părinţilor/ agenţilor

economici;Elaborarea Programei şcolare pentru C.D.Ş. la nivelul şcolii, avizată de C.A. şi

inspectorul de specialitate.

O.S. 2. Formarea continuă a cadrelor didactice. Participarea cadrelor didactice la stadiile de formare continuă oferite de universităţsau C.C.D.;

Constituirea de echipe în vederea realizarii de proiecte educaţionale sau parteneriale .

Spri jinirea iniţiativelor şi stimularea creativităţii cadrelor didactice.Formarea continuă prin programe acreditate de C.N.F.P.:

- cunoaşterea furnizorilor de formare acreditaţi şi transmiterea informaţiei înteritoriu;- colaborarea cu C.C.D. în scopul elaborării de programe de formare şiobţinerea acreditării acestora.

Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice pe cele două componente:- naţională – vizând susţinerea politicilor de reformă ale M.E.C.T.S. şi agradelor didactice;- locală – bazată pe nevoile de formare şi dezvoltare profesională identificatela nivelul şcolii prin asistente, inspecţie şcolară sau din proprie initiaţivă.

O.S.3 . Dezvoltarea educaţiei interculturale la elevi în funcţie de nevoileintegrarii comunitare:

Păstrarea prin educaţie a elementelor de identitate şi cultură naţională;



37

Realizarea de proiecte externe de parteneriat lingvistice, şcolare, de dezvoltareşcolară;

Asigurarea cadrului necesar pentru cunoaşterea şi promovarea valorilor culturale prin:

- simpozioane;

- sesiuni- schimburi de experienţă la nivel local, judeţean, interjudeţean, naţional şiinternaţional;- proiecte de parteneriat;- programe, serbări şcolare, spectacole, expoziţii.Derularea proiectelor educaţionale, cu părinţii, şi cu grădiniţele din arealul şcolii în

vederea transformării şcolii într -un liant între familie şi comunitate;Continuarea unor proiecte ce vizează educaţia consumatorului, în colaborare cu

instituţiile judeţene de profil.

O.S.4 . Menţinerea în şcoală a unui climat de siguranţă fizică şi psihică necesarderulării activităţilor şcolare şi extraşcolare:

Iniţierea de proiecte educaţionale cu instituţiile care monitorizează respectareadrepturilor copilului ;

Dezvoltarea serviciilor educaţionale de consiliere şcolară pentru elevi şi părinţi ;Cunoaşterea factorilor de risc şi a consecinţelor actelor de delincvenţă juvenilă.

O.S.5 . Asigurarea calităţii proceselor de predare- învăţare-evaluare:

Monitorizarea activităţii didactice din şcoală, privind învaţarea centrată pe elev;Monitorizarea activităţii cadrelor didactice;Monitorizarea activităţii cadrelor didactice formate pe didactica disciplinei prin

C.C.D.;Monitorizare şi consiliere privind utilizarea softului educaţional în lectii;Susţinerea de lecţii demonstrative în cadrul Comisiilor metodice, a cercurilor

pedagogice;Monitorizarea activităţii de evaluare şcolara;Diseminarea în cadrul activităţilor metodice a informaţiei privind evaluările

internaţionale şi naţionale (PISA);Organizarea şi coordonarea acţiunilor de simulare şi desfăşurare a evaluărilornaţionale (teste, bacalaureat);

Valorificarea experienţei didactice prin participarea la examenele naţionale şi laconcursurile şcolare.

O.S.6 . Extinderea învăţării informatizate:

Continuarea programului de dotare a şcolii cu reţele de calculatoare;Formarea şi consilierea cadrelor didactice în folosirea eficientă a reţelelor de

calculatoare şi a programelor A.E.L. şi S.E.I. în lecţie formarea competenţelor de utilizarşi creare de softuri educaţionale;



38

O.S.7 . Asigurarea bazei materiale pentru un învatamânt de calitate:

Dotarea liceului cu auxiliare şi mijloace didactice, cu aparatură I.T. prin programele M.E.C.T.S. şi proiecte;

Monitorizarea utilizării eficiente a acestora;



39

8. PLAN OPERAŢIONALŢinta nr. 1. Elaborarea unei oferte educaţionale a şcolii care să sporească accesul elevilor la o educaţie continuă, prin

stimularea motivaţiei pentru învăţare şi facilitarea alegerii pentru cariera. (O.S.P.).

OBIECTIVE

RESURSE

RESPONSABIL ORIZONT DETIMP

INDICATORI DEPERFORMANTA FINANCIARE UMANE AUTORITATE

1. Extinderea C.D.Ş.-ului prin constituirea unui pachetde opţionale atractive bazate pe cunoaşterea nevoilor de educaţie ale elevilor.

- Bugetare- Extrabugetare- Sponsorizări

Profesoriicare predaudisciplineopţionale

ConsiliulProfesoral alunităţii. InspectoratulŞcolar Judeţean

Comisia pentrucurriculum

Ian.- iunie2010-2011 - Prezentarea propunerilor pentru orele opţionale ; - Întocmirea proiectelor

programelor de studiu pentru orele opţionale; - Aprobarea programelorşcolare pentru disciplineledin C.D.Ş.

2.Asigurarea bazei materialeşi logistice necesare realizăriiunei oferte educaţionale de calitate

- Bugetare- Extrabugetare- Fonduri speciale

CadredidacticeC.R.P.

Consiliul deAdministraţie

Conducereaşcolii

An şcolar 2010-2011

- Realizarea unei diagnozea nevoilor materiale silogistice;- Procurarea logisticii şi amaterialelor necesare

3.Realizarea unor evaluărilatoate ciclurile în funcţie destandardele de performanţă

propuse

BugetareExtrabugetare Resp.com. met. Inspectoriişcolari de specialitate

Conducereaşcolii An şcolar 2010-2011 - Teste formative şisumative;- Concursuri şcolare - Examene de Bacalaureat

4.Verificarea respectăriireglementarilor legale vizândoferta C .D.Ş.

Resurse proprii DirectorulResp. com.met.

C. P. alunităţii

Comisia pt.curriculumConducereaşcolii

An şcolar2010-2011

- Întocmirea proiectelor;- Aprobarea programelorşcolare pentru disciplineledin C.D.Ş.



40

PLAN OPERATIONAL

Ţinta nr. 2. Formarea continuă a cadrelor didactice

OBIECTIVE

RESURSERESPONSABIL ORIZONT DE

TIMP INDICATORI DE

PERFORMANTA FINANCIARE UMANE AUTORITATE

1. Participarea cadrelordidactice la stadiile deformare continuă oferite deuniversităţi şi C.C.D.

- Bugetare;- Burse de studiu

- Formatoriai univ. sauai C.C.D.

- I.S.J. ;- C.C.D.

- Conduc.

şcolii; - I.S.J.

An şcolar 2010-2011Conform planificării

- Convocarea întâlnirilorşi anunţarea temelor. - Certificate şi adeverinţede participare.

2. Constituirea de echipe invederea realizarii de proiecteeducaţionale sau parteneriale

- Bugetare- Extrabugetare- Fonduri speciale

- Echipelede proiect- Experţi judeţeni

I.S.J.CCD.

- C.A. An şcolar 2010- 2011Conform planificării

- Asigurarea condiţiilor de logistică(spaţiu, aparatură,multiplicarea materialelor,telefon etc.);- Creşterea ratei de succesşcolar ; - Inspecţii şcolare.

3. Sprijinirea iniţiativelor şi stimularea creativităţii cadrelor didactice.

- Bugetare- Extrabugetare- Sponsorizări

- C. P.- Respons.comisiilormetodice şi pe activităţi

- Consiliul deadministraţie - Inspectoriişcolari de specialitate

- Conduc.şcolii


- Stimulare salarială (gradaţii de merit,premii ); - Articole în presă locală,în revista şcolii.



41

PLAN OPERATIONAL

Ţinta nr.3. Dezvoltarea educaţiei interculturale la elevi în funcţie de nevoile integrării comunitare.

OBIECTIVERESURSE



1. Păstrarea prin educaţie a elementelor de identitate şicultură naţională.

- Bugetare;- Extrabugetare;- Sponsorizări.

- Cadreledidactice;- Specialişti.

- Res com.met.;- Inspectoriişcolari de sp.

- Consiliulde adm.


- Pliante, panouri, broşuri - Articole în revista şcolii; - Simpozioane, expoziţii.

2. Realizarea de proiecteexterne de parteneriateşcolare, de dezvoltareşcolară.

- Externe- C.J.- Primăria Olt

- Profesori- Echipa de

proiect

Responsabilulcomisiei de

proiecte si parteneriate

- Cond. şc.; - Insp. şc. pt

programecomunitare


- Utilizarea produselorfinite ale proiectului în curriculumul şcolar;

3. Derularea proiecteloreducaţionale, cu părinţii în vederea transformării şcoliiîntr -un liant între familie şi comunitate;

- Bugetare,- Extrabugetare,- Sponsorizări

- C. D. careau proiecteîn derulare - Cond. şc.

Responsabilulcomisiei de proiecte şi parteneriate

- Cond. şc.- Inspectoriişcolari despecialitate


- Întâlniri cu partenerii,conform planificării; - Activităţi comune elevi – părinţi; - Transmiterea oferteieducaţionale a şcolii în comunitate.

4. Continuarea unor proiectece vizează educaţia consumatorului, încolaborare cu instituţiile judeţene de profil.

- Extrabugetare - Profesori- Diriginţi - Părinţi

Consilieruleducativ

- Directori- O.J.P.Cons

Conform planificării

- Informări şi consilieri privind drepturileconsumatorilor;- Concurs şi expoziţie de desene.



42

PLAN OPERATIONAL

Ţinta nr. 4 . Menţinerea în şcoală a unui climat de siguranţă fizică şi psihică necesar derulării activităţilor şcolare şi extraşcolar

OBIECTIVERESURSE



1. Iniţierea de proiecte

educaţionale cu instituţiilecare monitorizeazărespectarea drepturilorcopilului ;

- Bugetare

- Sponsorizări

- C. P.;

- C.R.P.

- C.A.;

- I.J.P.;- O.J.P.C.

- Conduc.

şcolii ;- Consilieruleducativ.

An şcolar

2010-2011

- Particip. reprez. I.J.P. la

orele de dirigenţie; - Creşterea climatului desiguranţă fizică şi psihică aelevilor.

2. Dezvoltarea serviciiloreducaţionale de consiliere şcolară pentru elevi şi părinţi

- Bugetare- Extrabugetare

- Consilierşcolar; Consilieruleducativ.

- C. A.;- O.J.P.C.

- Directori;- C.R.P.

An şcolar 2010-2011semestrial

- Proiecte comune cadredidactice, elevi- părinţi; - Antrenarea părinţilor în activităţile extraşcolare

3. Cunoaşterea factorilor de risc şi a consecinţelor actelorde delincvenţă juvenilă.


- Consiliul profesoral

- Respons.comisiilormetodice;- I.J.P.;- A.J.P.C.

- Conduc.şcolii ;Consilierulşcolar ; Consilierul

educativ.


- Întâlniri periodice aleelevilor cu reprezentanţi ai I.J.P. şi ai O.J.P.C.; - Chestionare;- Armonizarea climatului

de muncă. 4. Extinderea reţelei de supraveghere video alocurilor cu potenţial de risc


- Director - Director şiadministrator

- Directorul An şcolar 2010-2011

- Verificarea periodică a situaţiilor problematice cuadoptarea de măsuriadecvate în timp util



43

PLAN OPERATIONAL

Ţinta nr. 5. Asigurarea calităţii proceselor de predare–învăţare – evaluare.

OBIECTIVERESURSE


INDICATORI DEPERFORMANTA FINANCIARE UMANE AUTORITA TE

1. Monitorizarea activităţii didactice din şcoală, privind învăţarea centrata pe elev;

- Proprii - Şefi comisii metodice;

- C. P.;- Conducereascolii ;

- Directori;- Cons.educativ.


- Analiza periodică a progresului şcolar.

2. Monitorizarea activ. C.D; - Bugetare- Extrabugetare

- Cond. şcolii - Resp. formarecontinuă

- C. P;- Directorulşcolii

- Condscolii ;


- Inspecţii tematice - Inventarierea inovaţiilor didactice eficiente;

3. Monitorizare şi consiliere privind utilizarea softuluieducaţional în lecţii;


- C.P.- Resp. formcontinuă

- Respcomisiilormetodice;

- Cond.scolii ;


- Demonstraţii practice de diseminare

4. Susţinerea de lecţiidemonstrative în cadrulComisiilor metodice, aCercurilor pedagogice;

- Proprii - Consiliul profesoral- Comisiimetodice

- Resp. commetodice;- I.J.P.- O.J.P.C.

- Cond.şcolii ; - Şefii de Catedre.


- Prin nr. de lecţii şi calitatea acestora

5 Organizarea şi coordonarea

acţiunilor de simulare şi desfăşurare a evaluărilor naţionale (teste,bacalaureat);

- Bugetare

- Extrabugetare

- Formatorii - Resp

comisiilormetodice;

- Cond.

şcolii ;

An şcolar

2010-2011semestrial

- Analize comparative şi

diagnostice

6. Valorificarea experienţei didactice prin participarea laexamenele naţionale şi la concursurile şcolare


- C.P.- prof. despecialitate

- Respcomisiilormetodice;- I.S.J.

- Cond.scolii ;


- Analize periodice anivelului de performanţă



44

PLAN OPERATIONAL

Ţinta nr.6. Extinderea învăţării informatizate

OBIECTIVERESURSE



1. Continuarea programuluide dotare a şcolii cu reţele decalculatoare;- Respectarea standardelor dedotare a laboratoarelor deinformatică


- Cadredidactice;- Formatori.

- Consiliul deadministraţie

- Directori- Resp. commetodică

An şcolar2010-2011

- Implicarea în proiectulşcolar a unui număr de c.d.şi elevi mai mare decât cel

preconizat prin formularulde aplicaţie

2. Formarea şi consilierea c.d. în folosirea eficientă areţelelor de calculatoare şi a programelor A.E.L. şi S.E.I.în lecţie - Formarea competenţelor deutilizare şi creare de softurieducaţionale;

- Bugetare- Extrabugetare- Materiale(suporturile decurs,fişe de lucru, calculatoare,imprimante, copiatoare)

- Cadredidactice;- Formatori

- Consiliul deadministraţie - Cons. Prof.

- Directori- Resp. formcontinuă - Cadreledidactice- RespComisiilormetodice


- Implicarea în proiectulşcolar a unui număr decadre didactice şi elevi mai mare decât cel preconizat

prin formularul deaplicaţie



45

PLAN OPERATIONAL

Ţinta nr. 7. Asigurarea bazei materiale pentru un învatamânt de calitate

OBIECTIVERESURSE



1. Asigurarea unui ambientconfortabil pentru elevi în cadrul şcolii de nivel U.E.

- Extrabugetare;- Sponsorizări

- C.P.;- C.R.P.;- Reprez. aiinstituţiilor abilitate.

- Consiliul deAdministraţie; - Director.

Conducereascolii ;


- Evaluare pe bazastandardelor specifice;- Asumarea de către corpul

profesoral a viziunii privind asigurarea calităţii promovate de structurileabilitate în domeniu.

2. Asigurarea de dotărispecifice procesului didactic.


- Formatori;- Şefi de Catedre.

- C.A.;- Admin.;- Director.

- Cond.scolii;- Admin.


- Evaluare pe bazastandardelor specifice

3. Diversificarea surselor devenituri extrabugetare.


- Director;- Contabil;- Reprez. parinţilor.

- Director- Admin.;- Contabil

- Cond.şcolii; - Contabil


- Evaluare pe bazastandardelor specifice,- Raport situaţie financiară



46

9. IMPLEMENTAREA PLANULUI STRATEGIC

9.1. Acţiuni Pentru implementarea cu succes a planului strategic:

Planul strategic va fi transformat în planuri operaţionale anuale, care vor firevăzute şi modificate cu regularitate (ex. o dată la 6 luni);

Se va acor da atenţie deosebită participării la procesul de planificare strategică afiecărui membru; se va realiza o comunicare eficientă cu fiecare membru al proiectului.

Se va realiza lista de responsabilităţi pentru fiecare persoană (planificări lunare şistrategii de motivare).

Prin Consiliul de Administraţie se va desemna directorul ca persoanăresponsabilă pentru implementarea planului strategic, care va supraveghea procesul deimplementare şi va raporta Consiliului de Administraţie schimbările intervenite.

9.2. Evaluarea

Puncte critice în cadrul procesului

de implementare a planului strategic

Acţiuni

Implementarea planului strategic nueste luată în serios.

Conform planului operaţional va fievaluată realizarea fiecărui obiectiv;

Intervalele de timp nu suntrespectate

Lunar, în Consiliul de Administraţie, sea urmării respectarea termenelorcalendaristice şi se vor propune măsuride remediere;

Elementele care nu au fostimplementate nu sunt discutate,

rămân ca sarcini neîndeplinite

Sarcinile neîndeplinite vor fireprogramate, după analiza cauzelor;

vor fi trasate noi responsabilităţi; Oportunităţile externe sunt refuzateconştient şi/sau nu sunt revizuite

Se va analiza trimestrial modificareacondiţiilor externe şi apariţia de noioportunităţi.



47

9.3. Studii:

De impact

Se va urmări atingerea scopurilor propuse. Efectele de lungă durată vor fimăsurate după terminarea proiectului.

Vor fi identificate schimbările pe care proiectul le- a produs în şcoală.

Asupra rezultatelor în timp

Se va monitoriza gradul de atingere aobiectivelor propuse;

Se vor măsura, pe toată durata proiectului, rezultatele pe durată medie;

Se va previziona aducerea impactului.

Asupra rezultatelor imediate

Fiecare activitate prevăzută în proiect vafi atent monitoriza tă şi se va măsuragradul de realizare a rezultateloraşteptate.

9.4. Grup- ţintă

Beneficiari direcţi: elevii Refacerea echităţii în educaţie şi formarea competenţelor de bază pentru toţi

elevii, astfel încât să favorizeze pregătirea profesională ulterioară şi participarea la viaţaactivă, prin:

Aprofundarea studiului limbii, istoriei şi civilizaţiei române ca elementefundamentale pentru păstrarea identităţii naţionale, în contextul integrării noastreeuropene şi al globalizării, caracteristici majore ale proceselor contemporane;

Programe de asimilare a limbajului informatic şi de asigurare a condiţiilor pentruînvăţarea şi utilizarea fluentă a două limbi de circulaţie internaţională, condiţiiindispensabile pentru o comunicare eficientă şi pentru accesul la informaţie însocietatea educaţională;

Programe de educaţie multiculturală şi interculturală; Stimularea şi recompensarea materială a elevilor premiaţi la olimpiadele şi

concursurile şcolare; Realizarea unor programe integrate privind antrenarea ele vilor în activităţi

culturale şi sportive extraşcolare;



Asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a examenelor naţionale. Organizarea probelor de simulare, prelucrarea datelor şi adoptarea unor programe de acţiunereparatorie acolo unde este cazul.

Be neficiari indirecţi: cadrele didactice, familia, comunitatea locală

Rolul familiei în educarea copilului şiadolescentului este definitoriu. Grupul ţintă principal al acestui proiect îl constituie elevii, dar la acest grupţintă putem ajunge prin cadreledidactice – care deşi reprezintă un grup ţintă secundar,este grupul ţintă cheie al acestui proiect. Sprijinirea activităţilor de învăţare ale elevilorse poate face doar prin adaptarea informaţiei la nevoile şi nivelul de înţelegere aelevilor. Consolidar ea rolului şcolii ca principală instituţie de educaţie şi învăţământ şiracordarea la cerinţele contemporane, presupune următoarele direcţii majore de acţiuneîn strategia dezvoltării instituţionale în domeniul curriculum:

Sprijinirea cadrelor didactice în aplicarea curriculumului naţional, respectiv

în dezvoltarea de curriculum la nivelul şcolii, pe domenii: adaptarea la grupurile ţintă,alegerea conţinuturilor adecvate, stabilirea strategiilor şi mijloacelor care să favorizezedezvoltarea individuală şi personală a elevilor, practicarea unei evaluări formative şistimulative;

Ameliorarea calităţii învăţământului, a performanţelor generale ale tuturorelevilor şi obţinerea de performanţe superioare ale învăţării, prin exercitarea unui nousistem de monito rizare şi control al calităţii în învăţământ, centrat pe performanţe şicompetitivitate.

Proiectarea unui plan de şcolarizare adaptat cerinţelor elevilor şi comunităţiilocale.

Documents

PDI Cu Grafice