Pct. 1 – Plan de Administrare a CONPET actualizat

GLCSC CONPETSAStr. Anul 1848 nr. 1-3, Ploieşti, 100559, Prahova, Romania Tel: +40 - 244 - 401 360; fax: + 40-244 - 51 64 51 e-mail: [email protected]; web: www.conpet.ro Cod unic de înregistrare: R 1350020, Cod CAEN 4950 înregistrata la Registrul Comerţului Prahova sub nr.J29/6/22.0l.l99l Capital social subscris si varsat 28 569 842,40 lei

jŞ CONPET

S.C. CONPET S.A. - PLAN DE ADMINISTRARE

In conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 109/ 2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, Consiliul de Administraţie a elaborat Planul de administrare al S.C. CONPET S.A. Ploieşti aferent perioadei 2014 - 2017. Documentul va fi prezentat si supus spre aprobare Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor din data de 27.03.2014.

ELABORAT, CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

NUME SI PRENUME SEMNĂTURĂ

WEILER DAN

ILASI LI VIU

MESCA DARIUS - DUMITRU

CHIRIAC CRISTIANA

GHEORGHE ROXANA - ELENA

BUGICA RADU

DINU DRAGOS - LUCIAN

FUNCŢIA

S.C. CONPET S.A.

pag. 1 din 148

Plan de Administrare 2014-2017

mailto:[email protected]

http://www.conpet.ro

.

pag. 2 din 148

S.C. CONPET S.A. Plan de Administrare 2014-2017 S.C. CONPET S.A. Plan de Administrare 2014-2017

Cuprins

1. Sumar executiv 5

1.1. Ce este CONPET? 5

1.2. Plan de administrare 7

1.3. Concluziile analizei diagnostic 8

1.4. Scenariu financiar 2014-2017 11

1.5. Indicatorii si criteriile de performanta propuse 12 1.6. Matricea riscurilor

2. Prezentarea companiei 12

2.1. Date de identificare ale companiei 17

2.2. Obiectul de activitate 20

2.3. Patrimoniu 21

3. Analiza diagnostic 24

3.1. Analiza organizationala si de resurse umane 24

3.2. Analiza activitatii de baza 29

3.3. Analiza activitatii comerciale 38

3.4. Diagnostic tehnic - investitii 38

3.5. Analiza sistemelor de management implementate 44

3.6. Diagnostic informational 50

3.7. Diagnostic de mediu 53

3.8. Diagnostic juridic 55

3.9. Diagnostic financiar 57

3.10. Concluzii 69

4. Analiza strategica a mediului concurential 71

4.1. Context macroeconomic 72

4.2. Contextul national 76

4.3. Analiza PEST (Politic&Economic&Social&Tehnologic) 84

4.4. Analiza fortelor concurentiale 84

4.5. Analiza SWOT 86

4.6. Concluzii 87

5. Plan de administrare 89

5.1. Scaderea cheltuielilor de exploatare 89

5.2. Tarif imbunatatit pe import 92

5.3. Dezvoltarea de activitati conexe si complementare activitatii de baza 92

.

pag. 3 din 148


5.4. Definirea societatii ca jucator regional pe segmentul de midstream si validarea fezabilitatii oportunitatilor identificate 93

5.5. O abordare financiara moderna si aliniata cu modelul de business 93

5.6. Scenariul financiar 2014 - 2017 96

6. Guvernanta corporativa 103

6.1. Politica privind cazurile de frauda 113

6.2. Managementul riscurilor si sistemul de control intern/managerial 116

7. Indicatori si criterii de performanta 127

Anexe 128

Anexa 1 – Determinantii evolutiei profitului brut 2010-2011 si 2011-2012 128

Anexa 2 – Determinantii evolutiei profitului operational subsistem tara 2010-2011 si 2011-2012 130

Anexa 3 – Lista principalilor furnizori in intervalul 2010-2013 132

Anexa 4 – Tarifele de transport pentru subsistemul import 132

Anexa 5 – Gradul de utilizare a Sistemului de Transport pe tronsoane 134

Anexa 6 – Rezultatele analizei Monte Carlo 2015-2017 136

Anexa 7 – Companii comparabile 143

Anexa 8 – Litigii 144

.

pag. 4 din 148


Planul de administrare al S.C. CONPET S.A. a fost intocmit de catre Consiliul de Administratie numit in data de 27 noiembrie 2013 in baza prevederilor OUG 109/2011 privind imbunatatirea guvernantei corporative a intreprinderilor publice.

Conform OUG 109/2011, termenul de realizare a planului de administrare este de 90 zile de la data numirii, respectiv pana la data de 25 februarie 2014. In acest sens, Consiliul de Administratie va transmite Adunarii Generale a Actionarilor planul de administrare pana la acea data, in vederea analizarii si aprobarii.

Anexa la contractele de administrare continand indicatorii si criteriile de performanta va fi definitivata concomitent sau imediat dupa aprobarea planului de administrare si va contine indicatorii si criteriile de performanta propusi prin plan.

Din punct de vedere structural, planul de administrare este impartit in mai multe capitole ce trateaza urmatoarele aspecte:

� Capitolul 1 – Sumar executiv: prezentare succinta a societatii, analizei diagnostic, precum si a masurilor propuse prin planul de administrare si indicatorii de performanta propusi;

� Capitolul 2 – Prezentarea companiei: prezentare a companiei, obiectului de activitate, patrimoniului administrat;

� Capitolul 3 – Analiza diagnostic: include o radiografie a situatiei actuale a companiei din punct de vedere organizatoric, tehnic, operational, financiar etc., in scopul intelegerii stadiului din care este preluata compania in scopul administrarii de catre noul Consiliu de Administratie;

� Capitolul 4 – Analiza strategica a mediului concurential: prezinta contextul macroeconomic, precum si informatii referitoare la activitatea si proiectele de dezvoltare ale principalilor jucatori din industria de petrol din Romania si din regiune;

� Capitolul 5 – Planul de administrare: include planul efectiv de administrare aferent perioadei mandatului, punandu-se accent atat pe optiunile strategice identificate cat si pe robustetea acestora la volatilitatea mediului concurential;

� Capitolul 6 – Guvernanta corporativa: prezinta viziunea Consiliului de Administratie asupra implementarii bunelor practici de guvernanta corporativa;

� Capitolul 7 – Indicatorii si criteriile de performanta: in acest capitol sunt definiti indicatorii si criteriile de performanta ce urmeaza a fi monitorizati in vederea atingerii obiectivelor asumate prin planul de administrare propus.

pag. 5 din 148

S.C. CONPET S.A. Plan de Administrare 2014-2017

1. Sumar executiv

1.1. Ce este CONPET?

S.C. CONPET S.A. este operatorul Sistemului National de Transport al petrolului, asa cum este definit si reglementat de Legea nr. 238 din 7 iunie 2004 – Legea petrolului, si de Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului aprobate prin HG nr. 2075/2004.

CONPET presteaza servicii de transport pentru clientii sai atat prin Sistemul National de Transport al petrolului, concesionat in baza acordului petrolier de concesiune, cat si pe calea ferata, de la rampele de incarcare la beneficiari, pentru zonele petroliere care nu sunt racordate la conductele magistrale de transport.

Bazele activitatii de transport titei prin conducte au fost puse in anul 1901, odata cu punerea in functiune a primei conducte de transport titei, pe ruta Bustenari - gara CF Baicoi, din judetul Prahova.

Avand in vedere distributia naturala a campurilor petrolifere aproape pe intreaga suprafata a Romaniei, Sistemul National de Transport a fost construit astfel incat sa satisfaca nevoile de transport din toate aceste campuri pana la rafinarii. Operarea sistemului este asigurata cu ajutorul dispeceratelor locale, coordonate de Dispeceratul Central al Societatii.

pag. 6 din 148


Sistemul National de Transport are o acoperire la nivelul a 24 de judete:

Infrastructura de transport

Consiliul de Administratie propune un plan strategic avand la baza misiunea, viziunea si valorile societatii:

Viziunea:

CONPET doreste sa isi pastreze pozitia de jucator strategic in industria de petrol ca transportator de titei, etan si gazolina prin conducte si Calea Ferata (CF) in Romania.

Misiunea:

� Misiunea CONPET este exploatarea Sistemului National de Transport prin Conducte in

conditii de siguranta si eficienta, acces liber la capacitatea disponibila a sistemului

tuturor solicitantilor, persoane juridice autorizate, in conditii egale, in mod

nediscriminatoriu si transparent.

Valorile societatii:

� Invatare si perfectionare continua

� Respect pentru oameni si mediu

pag. 7 din 148


� Deschidere si crestere calitativa

� Flexibilitate si dinamism

� Comunicare si cooperare

CONPET a stabilit, a documentat, a implementat, mentine si imbunatateste un sistem de management integrat in conformitate cu cerintele standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005 si SR OHSAS 18001:2008.

S-a elaborat si se urmareste realizarea programul de implementare a celor 25 de standarde ale controlulului intern/managerial, pana la asigurarea unui sistem de control intern/managerial conform cu OMFP 946/2005, republicat, cu completarile ulterioare.

Incepand cu data de 5 septembrie 2013, actiunile emise de CONPET se tranzactioneaza pe piata reglementata administrata de Bursa de Valori Bucuresti, sectorul Titluri de Capital, categoria I, sub simbolul "COTE". La 21.02.2014 CONPET are o capitalizare de 398 milioane Lei.

1.2. Plan de administrare

Planul de Administrare propus de catre Consiliul de Adminstratie al CONPET a avut la baza o analiza detaliata a societatii pe segmentele sale de activitate, fapt ce a fundamentat identificarea obiectivelor strategice ale companiei coroborat cu identificarea viitorilor indicatori de performanta propusi pe perioada mandatului avand la baza un plan detaliat de actiuni.

Indicatorii de performanta sunt ganditi a fi in directa legatura cu modul de implementare al planurilor viitoare propuse pe plan operational si strategic.

Obiectivele strategice sunt formulate pentru perioada 2014-2017 pe baza concluziilor analizei diagnostic si a analizei strategice a mediului concurential, cu scopul valorificarii oportunitatilor si consolidarea punctelor forte existente la nivelul societatii:

I. Reducerea cheltuielilor de exploatare va beneficia de o atentie deosebita din

partea CA si a managementului in perioada mandatului

1. Redefinirea necesarului infrastructurii de transport prin conducte.

2. Sistem de detectare si localizare a scurgerilor din conducta

3. Redimensionarea necesarului de resurse pentru operarea infrastructurii de

transport

4. Modernizarea si monitorizarea sistemului de protectie catodica

5. Scaderea numarului de avarii tehnice

II. Tarif imbunatatit pe import

1. Demararea procedurii de negociere a tarifului de transport din import intrucat

acesta nu a fost ajustat din anul 2010 si astfel nu se asigura o minima

rentabilitate.

pag. 8 din 148


III. Dezvoltare de noi activitati conexe celei de baza

1. Dezvoltarea activitatii de stocaj titei si produse petroliere pentru terti

2. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de eficientizare a activitatilor de

transport CF prin dezvoltare interna

3. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de transport produse finite

IV. Definirea societatii ca jucator regional

1. Evaluarea oportunitatii proiectului PANCEVO (conectarea sistemului national cu

rafinaria NIS / Gazprom de la Pancevo Serbia)

V. O abordare financiara moderna si aliniata cu modelul de business

1. Analiza si reajustarea costurilor fixe

2. Introducerea unui concept modern si proactiv de management al lichiditatilor

3. Accesare de fonduri europene

4. Valorificarea activelor in exces

5. Implementarea conceptului de avantaj competitiv

1.3. Concluziile analizei diagnostic

Principalele concluzii care se desprind sunt urmatoarele:

1. Organizational/ resurse-umane:

a. Scaderea cu 309 a numarului de angajati in perioada 2010-2013, ca urmare, in principal, a unor masuri de concediere colectiva si individuala;

b. 1.504 angajati din totalul de 1.780 la nivelul anului 2013 sunt angajati in cadrul directiilor Operare si Mentenanta;

c. Veniturile medii din transport per angajat au crescut cu 20,43%, pe fondul unei scaderi mai accelerate a numarului de angajati comparativ cu scaderea veniturilor;

d. CONPET prezinta o productivitate mai redusa comparativ cu societati avand profil de activitate similar.

2. Activitatea de baza:

a. Sistemul de transport prin conducte are o lungime de 3.809 km, din care utilizati efectiv pentru transportul titeiului, gazolinei, condensatului si etanuluii lichid 3.161 km. In functie de fluidul vehiculat, subsitemele de transport sunt: Transport titei tara si condensat, Transport titei import, Transport gazolina, Transport etan;

b. CONPET incaseaza prin tariful aplicat o cota de modernizare pentru finantarea investitiilor din domeniul public, care este insa insuficient utilizata.

c. Gradul de utilizare a sistemului de transport prezinta o scadere de la 28,8% in 2009 la 21,6% ca urmare a scaderii volumelor transportate pentru Rompetrol,

pag. 9 din 148


scadere determinata de construirea de catre Rompetrol a propriului terminal marin.

d. Tarifele de transport au fost actualizate in mod diferentiat:

i. Tarifele de transport pentru subsistemul tara au fost ajustate anual in perioada 2007-2013; potrivit reglementarilor in vigoare;

ii. Tarifele de transport pentru subsistemul import – bazinul Ploiesti (Petrobrazi si Lukoil) nu au fost ajustate in acelasi mod fiind inghetate la nivelul anului 2010.

3. Tehnic-investitii:

a. Ritmul actual de inlocuire a conductelor este determinat de inspectia interioara a acestora, de statistica avariilor si de agresivitatea atacurilor, inlocuirile din ultimii ani, in lungime de cca 350 km, s-au realizat pe conductele cu cel mai ridicat grad de utilizare;

b. Numarul total de avarii a scazut in intervalul 2007-2013, cu o rata medie anuala de 8%;

c. Costul mediu pe avarie a fost, in acest interval, de 16.000 lei, exceptie facand anul 2012 cand costul mediu s-a situat la nivelul 32.699 lei, ca urmare a unei situatii exceptionale determinata de o calamitate naturala.

4. Sistemele de management implementate:

a. Din septembrie 2007, CONPET a implementat, mentinut si imbunatatit un sistem de management integrat in conformitate cu cerintele standardelor ISO 9001:2008, ISO 14001:2005 si OHSAS 18001:2008.

5. Informational:

a. Infrastructura IT este realizata pe platforma Microsoft;

b. In 2010 CONPET a finalizat implementarea sistemului ERP, platforma ce asigura schimburi de date in cadru unificat, interfata unificata pentru dezvoltare si modernizare, nivel ridicat de accesibilitate, productivitate ridicata prin ajustarea flexibila a actualizarilor de date si o gama larga de interfete de schimb de date.

6. Mediu:

a. CONPET are toate autorizatiile de mediu si de gospodarire a apelor valabile.

pag. 10 din 148


7. Juridic:

a. CONPET este implicata intr-un numar de 85 procese, din care in 22 de dosare are calitate de parat. Pentru toate dosarele s-a constituit provizion;

b. Niciunul dintre aceste dosare nu prezinta riscuri legate de stabilitatea si continuitatea activitatii societatii.

8. Financiar:

a. Societatea a inregistrat o usoara tendinta de imbunatatire a marjei EBITDA, de la 23% in 2010, la 27% in 2013;

b. Veniturile din exploatare au avut o evolutie relativ constanta in perioada 2011 - 2013, fluctuand in medie cu +/-2% pe an fata de anul anterior;

c. Veniturile din transport au inregistrat o scadere de 2% in 2012 fata de 2011, in timp ce in 2013 s-a putut observa o crestere de 4% fata de anul precedent;

d. Cresterea cu 10,1 mil. lei a profitului brut din anul 2013 a fost generata in principal de impactul pozitiv al activitatii de transport titei tara, si al activitatii financiare si a fost influentata negativ de activitatea de transport titei import si de alte activitati;

e. Incepand cu 2012, subsistemul import a inceput sa genereze pierderi, ajungand la un rezultat negativ de 0,2 mil. lei in 2013;

f. Rezultatele negative inregistrate de „alte activitati” sunt generate de provizionale constituite in suma de 5,32 mil. lei pentru riscuri si cheltuieli (mediu si litigii). Bazele sportive au inregistrat pierderi in anul 2013 de 1,46 milione lei;

g. Profitul operational pentru subsistemul tara a crescut de la 23,7 mil. lei in 2010 la 43,1 mil. lei in 2013, acest lucru datorandu-se activitatii de transport prin conducte. Celelalte doua modalitati de transport (CF si combinat) au generat o pierdere in anul 2013 de 34,9 milioane lei ;

h. Activele imobilizate au scazut succesiv in 2012 fata de 2011 cu 5%, inregistrand insa o crestere de 8% in 2013 comparativ cu anul anterior. Aceasta se datoreaza unei cresteri in volumul intrarilor de imobilizari corporale, respectiv al punerii in functiune de noi active. Cea mai importanta investitie in 2013 este lucrarea de modernizare a conductei de 20" Baraganu-Borzesti, in valoare de 13 Mil lei.

i. Imprumutul extern contractat in 1994 cu BIRD in vederea reabilitarii si modernizarii SNT a fost rambursat integral in 2012. Ca urmare a acestui fapt, compania nu mai detine in prezent datorii pe termen lung.

pag. 11 din 148


Obiectivele strategice propuse pentru 2014 – 2017 nu sunt cuantificate la data elaborarii prezentului document ele necesitand o analiza aprofundata ce se va regasi in planul de management.

1.4. Scenariu financiar 2014-2017

Ipotezele utilizate la elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli sunt cele mai jos prezentate:

Estimarile prezentate cuprind o uşoară creştere a cantităţilor transportate si a tarifelor la nivelul ambelor subsisteme de transport.

Ipotezele care au stat la baza fundamentarii proiectiilor din contul de profit si pierdere pentru perioada 2014-2017 sunt:

• Veniturile din transport, cu o pondere de 92% in totalul veniturilor din exploatare, sunt calculate pe baza cantitatilor si tarifelor mai sus prezentate;

• Cheltuielile din exploatare sunt determinate pe baza costului resurselor necesare realizarii programului de transport estimat si mentinerii in functiune a Sistemului National de Transport.

pag. 12 din 148


In perioada 2014-2017 se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri de 9,83% si a rezultatului din exploatare de 13,97% ca urmare a cresterii cantitatilor transportate si a tarifelor.

Marja EBITDA inregistreaza o crestere de la 17,7% in anul 2014, la 19 % in anul 2017, influentata pe de o parte, de cresterea rezultatului din exploatare si pe de alta parte de cresterea amortizarii aferente investitiilor puse in functiune in aceasta perioada.

Cheltuielile din exploatare inregistreaza in perioada 2014-2017 un indice de crestere la nivelul indicelui de crestere al veniturilor din exploatare.

Avand in vedere ca efectele obiectivelor strategice si actiunilor aferente propuse de CA, care vor conduce la reducerea cheltuielilor, la o posibila crestere a volumului de transport si a profitabilitatii companiei sunt dificil de estimat in acest moment, scenariile prezentate nu includ aceste efecte. S- a abordat o maniera prudenta in modul de consolidare a BVC pe perioada 2014 – 2017 avand la baza datele si info furnizate de clienti actuali la costurile actuale. Dupa un prim an de consolidare, ne asteptam ca anii 2015-2017 actiunile propuse sa produca efecte pozitive, care vor duce la o imbunatatire a profitabilitatii. Unele din actiunile propuse vor putea fi cuantificate deja in planul de management. Pe masura ce obiectul strategic privind diversificarea activitatii se va contura mai clar efectele acestuia vor fi incluse in estimarile unui nou BVC.

1.5. Indicatorii si criteriile de performanta propuse

Indicatorii si criteriile de performanta propuse sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr crt

Indicator performanta

pondere interval de raportare

unitate masura obiectiv de performanta

1 EBITDA 25% anual % fata de an anterior 1% crescut fata de nivelul anterior al anului precedent pentru 2014 si 2.5%

pentru anii 2015-2017

2 Scaderea cheltuielilor

de exploatare

25% anual % in cifra de afaceri 1.5% redus fata de nivelul anterior al anului precedent incepand cu 2015 in conditiile in care nivelul inregistrat in 2014 este mai mic sau egal cu cel din

2013

3 Crestere productivitate

munca

25% anual % fata de an anterior cresterea venitului mediu pe salariat cu 3% pe an media anilor 2014-2017

4 Scaderea numarului

total de avarii tehnice

10% anual % fata de an anterior 4% reducere in medie pe an de la nivelul de 116 avarii tehnice

inregistrate in 2013

pag. 13 din 148


5 cresterea vizibilitatii la

BVB

15% anual % din 100% Urmarire activa a evolutiei CONPET facuta de case de brokeraj

materializata prin rapoarte de analiza facute de analisti ai caselor respective

(ponderea in indicator 50%) pentru anul 2014 - 1 firma de brokeraj din TOP 10 conform clasificarii stabilite de BVB la data emiterii raportului / pentru anii 2015 & 2017 - 2 firme de brokeraj din TOP 10 conform clasificarii stabilite de

BVB la data emiterii raportului; Pastrarea pozitiei in TOP 25 al

emitentilor dupa capitalizare in conditiile in care nu vor fi luate in

considerare noile firme care vor intra la categ I a BVB in perioada analizata

2014 - 2017 (pondere in indicator 50 %)

1.6. Matricea de gradare a riscurilor (probabilitate/impact pe 5 niveluri) supuse analizei

La elaborarea matricei de gradare a riscurilor a stat la baza urmatoarea grila de evaluare: GRILA DE EVALUARE A PROBABILITATII DE APARITIE A RISCURILOR SI A IMPACTULUI/CONSECINTELOR

a) Evaluarea probabilitatii de aparitie a riscurilor

Nivel probabilitate Explicaţie

1 Rar Este foarte puţin probabil să se întâmple pe o perioadă lungă de timp (3-5 ani); Nu s-a întâmplat până în prezent

2 Puţin probabil Este puţin probabil să se întâmple pe o perioadă lungă de timp (3-5 ani); S-a întâmplat de foarte puţine ori până în prezent

3 Probabil Este probabil să se întâmple pe o perioadă medie de timp (1-3 ani); S-a întâmplat de câteva ori în ultimii 3 ani

4 Foarte probabil Este probabil să se întâmple pe o perioadă scurtă de timp (<1 an); S-a întâmplat de câteva ori în ultimul an

5 Aproape sigur Este foarte probabil să se întâmple pe o perioadă scurtă de timp (<1 an); S-a întâmplat de mai multe ori în ultimul an

b) Evaluarea impactului/consecintelor riscurilor

Nivel consecinţe/impact

Explicaţie

1 Nesemnificativ Cu impact foarte scăzut asupra activităţilor CONPET şi îndeplinirii obiectivelor şi/sau fără impact financiar

2 Minor Cu impact scăzut asupra activităţilor CONPET şi îndeplinirii obiectivelor şi/sau cu impact financiar foarte scăzut

3 Moderat Cu impact mediu asupra activităţilor CONPET şi îndeplinirii obiectivelor şi/sau cu impact financiar mediu

4 Major Cu impact major asupra activităţilor CONPET şi îndeplinirii obiectivelor şi/sau cu impact financiar major

5 Critic Cu impact major asupra activităţilor CONPET şi îndeplinirii obiectivelor şi/sau cu impact financiar semnificativ

pag. 14 din 148


c) Stabilire scor general risc = probabilitate x impact

PR

OB

AB

ILIT

AT

E 5 10 15 20 25

4 8 12 16 20

3 6 9 12 15

2 4 6 8 10

1 2 3 4 5

IMPACT

d) Stabilirea nivelului de tolerare/ grad de expunere

Nivel tolerare Explicaţii/ Masuri de reducere

1-4 Risc neglijabil/ Tolerabil Nu necesită nicio măsură de control

5-8 Risc mic/ Tolerabilitate

ridicată Necesită măsuri de control pe termen mediu / lung

9-12 Risc mediu/ Tolerabilitate

scăzută Necesită măsuri de control pe termen scurt

15-25 Risc mare si foarte mare/

Intolerabil Necesită măsuri de control urgente

Nr. crt.

Risc

Probabilitatea de apariţie Impactul Grad de expunere al

riscului

Probabilitate Scor Nivel impact Scor Nivel de tolerare Scor

1 Riscul operational (degradare SNT ca urmare a gradului de utilizare scazut)

Foarte probabil: (S-a intamplat de cateva ori in ultimul an si este probabil sa se intample pe o perioada mai scurta de 1 an) (Grad de utilizare pe subsistemul de import este de sub 10%)

4 Major 4

Risc mare/ Intolerabil (masuri urgente)

16

2. Riscul operational (escaladarea fenomenului infractional)

Probabil (S-a intamplat de cateva ori in ultimii 3 ani)

3 Moderat 3

Risc mediu/ Tolerabilitate scazuta (masuri pe termen scurt)

9

3. Riscul de piata (reducerea cantitatii de titei si derivate

Probabil 3 Major 4 Risc mediu/ 12

pag. 15 din 148


din titei transportate, din import)

(CONPET este dependent de nivelul de prelucrare a titeiului din import)

Tolerabilitate scazuta (masuri pe termen scurt)

4.

Riscul de piata (reducerea cantitatii de titei si derivate din titei transportate, din tara)

Putin probabil (CONPET este dependent de nivelul de prelucrare a titeiului din tara)

2 Critic 5


10

5.

Riscul de credit (riscul de neplata datorat creditului acordat de CONPET clientilor sai)

Rar (Nu s-a intamplat si este putin probabil sa se intample)

1 Major 4

Risc neglijabil/ Tolerabil (nu sunt necesare masuri)

4

6.

Riscul legat de cadrul de reglementare si de autorizatii (de mediu, de construire, avize, acorduri, autorizare INSEMEX, certificari diverse)

Foarte probabil (Este probabil sa se intample pe o perioada < de 1 an) (volum mare de reglementari care pot conduce la sanctionarea societatii si/sau suspendarea activitatii, nerealizarea programelor de investitii si RK)

4 Major 4

Risc foarte mare/ Intolerabil (masuri urgente)

16

7.

Riscuri aferente unor litigii (datorate regimul juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele SNT)

Foarte probabil (S-a intamplat de cateva ori in ultimul an si este probabil sa se intample pe o periada scurta de timp, <1 an)

4 Moderat 3


12

8

Riscuri de natura legislativa (majorarea impozitelor si taxe noi, reducerea sau suspendarea unor inlesniri fiscale)

Putin probabil (Este putin probabil sa se intample pe o perioada lunga de timp (3-5 ani), s-a intamplat de foarte putine ori pana in prezent)

2 Moderat 3

Risc mic/ Tolerabilitate ridicata (masuri pe termen mediu/lung)

6

9

Riscuri de natura legislativa (pierderea facilitatii privind paza si protectia conductelor cu efective de jandarmi)

Putin probabil (Este putin probabil sa se intample pe o perioada lunga de timp (3-5 ani), s-a intamplat de foarte putine ori pana in prezent)

2 Critic 5


10

10

Riscul determinat de evolutia pietei globale (Economia Romaniei este sensibila la evenimentele de ordin politic, economic, social si de alta natura de pe piata mondiala)

Probabil ca evenimentele de pe piata externa sa influenteze climatul economic in care Conpet isi desfasoara activitatea (clientii Conpet sunt firme cu capital majoritar strain)

3 Critic 5

Risc foarte mare/ Intolerabil (masuri urgente)

15

pag. 16 din 148


PLANUL DE MASURI de control pentru reducerea sau mentinerea dupa caz, a gradului de expunere/nivelului de risc al riscurilor identificate in MATRICEA DE GRADARE de mai sus.

Nr. crt

RISC Masuri de control/atenuare

1 Riscul operational (degradare SNT ca urmare a gradului de utilizare scazut)

Redefinirea infrastructurii de transport functie de perspectiva cererii

2 Riscul operational (escaladarea fenomenului infractional)

Descurajarea fenomenului infractional prin introducerea unui sistem de detectare si localizare in timp real a scurgerilor

3 Riscul de piata (transport titei import) Interconectarea sistemului national de transport cu alte sisteme din regiune

4 Riscul de piata (transport titei tara) Dezvoltarea de activitati conexe activitatii de baza

5 Riscul de credit Nu sunt necesare masuri

6 Riscul legat de cadrul de reglementare si de autorizatii

Demersuri pentru modificarea legii petrolului si armonizarea acesteia cu alte prevederi legale aplicabile

7 Riscuri aferente unor litigii Demersuri pentru modificarea legii petrolului, intarirea controlului privind respectarea cadrului procedural intern

8 Riscuri de natura legislativa (majorarea impozitelor si taxe noi, reducerea sau suspendarea unor inlesniri fiscale)

Se va initia o comunicare sistematica permanenta cu reprezentantii statului, ai actionarilor si ai tuturor partilor interesate pentru integrarea activitatii economice a societatii in strategia nationala, a domeniului energie si de ramura pentru a preintampina intr o masura cat mai mare riscurile de natura legislativa.

9 Riscuri de natura legislativa (pierderea facilitatii privind paza si protectia conductelor cu efective de jandarmi)

Introducerea sistemului de detectare si localizare in timp real a scurgerilor acopera partial riscului pierderii facilitatii de asigurare a pazei si protectiei conductelor cu jandarmi

10* Riscul determinat de evolutia pietei globale Dezvoltarea de activitati conexe activitatii de baza

*

Pentru riscul 10 masurile de control sunt caracterizate de o comunicare sistematica si adecvata cu reprezentantii statului, ai actionarilor si ai tuturor partilor interesate (Ministerele, ANRM, autoritati, clienti etc) pentru integrarea activitatii economice a societatii in strategia nationala, a domeniului energie si de ramura. Comunicarea este in acest caz o masura preventiva, care poate sta la baza unor decizii ulterioare prompte si adecvate cu scopul final de realizare a obiectivelor strategice stabilite si asumate in acest Plan de administrare.

pag. 17 din 148


2. Prezentarea companiei

2.1. Date de identificare ale companiei

S.C. CONPET S.A. este operatorul Sistemului National de Transport al titeiului, asa cum este definit si reglementat de Legea nr. 238 din 7 iunie 2004 – Legea petrolului, si de Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului aprobate prin HG nr. 2075/2004.

Datele de identificare sunt:

� Numele intreg: S.C. CONPET S.A. � Adresa: Str. Anul 1848, nr. 1-3, Ploiesti, jud. Prahova � Telefon: +4 0244 401 360 � Fax: +4 0244 516 451 � Cod fiscal: 1350020 � Numar de inmatriculare: J29/6/1991 � Obiect activitate: „Transporturi prin conducte” � Adresa Internet: www.conpet.ro � E-mail: [email protected]

CONPET este operatorul Sistemului National de Transport al titeiului, asa cum este definit si reglementat de Legea nr. 238 din 7 iunie 2004 – Legea petrolului, si de Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului aprobate prin HG nr. 2075/2004.

Conform Prevederilor Legii Petrolului, exploatarea Sistemului National de Transport al titeiului este supusa reglementarilor Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), autoritatea competenta care reprezinta interesele Statului in domeniul resurselor de petrol.

Prin HG nr. 793/2002 s-a aprobat acordul petrolier de concesiune a activitatii de exploatare a Sistemului National de Transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului, inclusiv a conductelor magistrale si a instalatiilor, echipamentelor si dotarilor anexe, aferente sistemului, incheiat intre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, in calitate de concedent, si Societatea Comerciala CONPET S.A., in calitate de concesionar.

CONPET functioneaza ca o societate pe actiuni, conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, si modificata ulterior prin Legea 441/ 2006, fiind o societate detinuta public, conform terminologiei prevazute in Legea nr. 297/ 2004 privind piata de capital, fiind inregistrata la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare-Oficiul pentru Evidenta Valorilor Mobiliare (certificat de inregistrare nr. 7227/ 1997).

Incepand cu data de 5 septembrie 2013, actiunile emise de CONPET se tranzactioneaza pe piata reglementata administrata de Bursa de Valori Bucuresti, sectorul Titluri de Capital, categoria I, sub simbolul "COTE". Societatea are un capital social subscris si varsat in valoare de 28.569.842,4 lei, impartit in 8.657.528 actiuni nominative cu valoarea nominala de 3,3 lei fiecare.

pag. 18 din 148


La data de referinta 21.05.2013, principalii actionari ai companiei sunt:

Cu o existenta sub diverse denumiri si forme organizatorice de peste un secol, CONPET opereaza Sistemul National de Transport al Titeiului, Gazolinei, Etanului si Condensatului prin Conducte.

CONPET este constituita in baza HG 1213/20.11.1990 privind infiintarea de societati comerciale pe actiuni in industrie, in temeiul Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, prin preluarea intregului activ si pasiv al fostei Intreprinderi de Transport Titei prin Conducte (I.T.T.C.).

Bazele activitatii de transport titei prin conducte au fost puse in anul 1900, odata cu construirea primei conducte de transport titei ce lega zona Bustenari de gara CF Baicoi, din judetul Prahova. In acelasi an a fost infiintata societatea anonima „Conductul National”, cu sediul in Ploiesti, considerata de istorici drept stramosul actualei companii CONPET.

Cele mai importante puncte de reper din istoria de peste 110 de ani a companiei CONPET sunt:

� Anul 1901: au fost puse bazele activitatii de transport titei prin conducte, odata cu punerea in functiune a primei conducte de transport titei pe ruta Bustenari – gara CF Baicoi, in judetul Prahova;

� Anul 1935: reteaua de conducte a atins lungimea de 2.522 km, iar productia de petrol brut a fost de aproximativ 8,5 milioane tone;

Alti actionari; 11,60%

Ministerul economiei;

58,70%

Fondul Proprietatea S.A.;

29,70%

Alti actionari

Ministerul economiei

Fondul Proprietatea S.A.

pag. 19 din 148


� Anul 1948: in urma nationalizarii, se infiinteaza Centrala Petrolifera Muntenia, din care fac parte 22 de inteprinderi, inclusiv transportul titeiului si produselor albe;

� Anul 1950: intreaga industrie de petrol din Romania se concentreaza sub conducerea SOVROMPETROL, in cadrul careia se infiinteaza Directia Marfuri si Transpoarte, prilej cu care transportul titeiului si gazolinei se separa de cel al produselor petroliere finite;

� Anul 1956: se infiinteaza Intreprinderea de Transport Titei prin Conducte Ploiesti (I.T.T.C.), concentrand astfel toate conductele de transport titei din Romania;

� Anii 1960-1968: se extinde reteaua de conducte si se construiesc noi rampe CF (Valcani, Biled, Pecica, Suplacu de Barcau, Ciresu, Independenta), ca urmare a punerii in exploatare a unor zacaminte de titei in vestul tarii. Tot in aceasta perioada se construieste si prima conducta magistrala de gazolina, pe ruta Ticleni – Ploiesti;

� Anul 1968: marcheaza inceputul transportului de titei din import pe ruta Constanta – Pitesti, initial cu cazane cisterna pe calea ferata, iar din 1969 pe prima conducta magistrala cu diametrul de 143/4 inch, pe ruta Constanta-Pitesti;

� Anii 1970-1980: s-a desfasurat tranzitul de titei prin Cernavoda, pentru Iugoslavia;

� Anul 1976: se pune in functiune a doua conducta magistrala de transport al titeiului din import de la Constanta la Pitesti, cu diametrul de 20 inch;

� Anii 1977-1980: s-a construit cea de-a treia magistrala pentru transportul titeiului din import pe ruta Constanta – Onesti, fiind considerata cea mai mare investitie de la infiintarea Societatii. In aceeasi perioada s-au construit si pus in functiune inca doua conducte magistrale pentru transportul gazolinei si etanului din Oltenia catre Ploiesti si respectiv Pitesti;

� Anul 1990: Intreprinderea de Transport Titei prin Conducte (I.T.T.C.) se transforma in societate comerciala pe actiuni, cu denumirea de CONPET, in baza Hotararii de Guvern nr. 1213/1990, fiind prima companie constituita in industria petroliera;

� Anul 1991: CONPET se inregistreaza la Registrul Comertului Prahova, data de la care functioneaza ca societate comerciala pe actiuni, al carei principal actionar este Statul Roman;

� Anul 1995: CONPET este beneficiara unui imprumut extern in suma de 64,7 mil USD, acordat de BIRD si Garantat de Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, destinat finantarii Proiectului de Reabilitare si Modernizare a Sistemului National de Transport Titei prin Conducte. Imprumutul a fost initial acordat in anul 1994 pe o perioada de 15 ani, cu o perioada de gratie de 5 ani. Tragerile din imprumut au avut ca termen anul 1999, ulterior fiind prelungit in mai multe etape, ultimul termen angajat fiind iunie 2003. Imprumutul BIRD a fost utilizat pana la data de 30.06.2003, in valoare totala de 52,66 mil USD;

pag. 20 din 148


� Anii 1996-2008 au fost dedicati modernizarii si reabilitarii Sistemului National de Transport Titei si Derivate prin Conducte;

� Anul 2007: sistemul de „Management Integrat Calitate-Mediu-Sanatate, Securitate ocupationala” a fost certificat de firma germana Germanischer Lloyd Hamburg;

� Anul 2008: a fost pus in functiune Dispeceratul Central al Sistemului National de Transport Titei, Gazolina si Etan prin Conducte la noul sediu al Societatii, in Ploiesti;

� Anul 2008: a fost demarat proiectul de implementare a unui Sistem Informatic Integrat in cadrul CONPET, finalizat in septembrie 2010;

� Anul 2011: a inceput procesul de implementare a OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzand standardele de management-control intern la entitatile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial;

� Anul 2012: S-a rambursat ultima rata a imprumutului extern acordat de BIRD si garantat de Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, destinat finantarii Proiectului de Reabilitare si Modernizare a Sistemului National de Transport Titei prin Conducte. De asemenea, AGEA din data de 27.09.2012 a aprobat demararea procedurilor privind admiterea la tranzactionare pe piata reglementata la vedere administrata de Bursa de Valori Bucuresti a actiunilor Societatii.

� Incepand cu data de 5 septembrie 2013, actiunile emise de CONPET se tranzactioneaza pe piata reglementata administrata de Bursa de Valori Bucuresti, sectorul Titluri de Capital, categoria I, sub simbolul "COTE".

Etape importante in istoria CONPET

2.2. Obiectul de activitate

CONPET presteaza servicii de transport pentru clientii sai, atat prin Sistemul National de Transport al titeiului, concesionat in baza acordului petrolier de concesiune, cat si pe calea ferata, de la rampele de incarcare la beneficiari, pentru zonele petroliere care nu sunt racordate la conductele magistrale de transport.

1900 1935 1956 1976 1995 2008

1935

Reţeaua de conducte a atins lungimea de 2.522 km, iar producţia de petrol brut a fost de 8.473.355 tone

2013

1956

Se înfiinţează Întreprinderea de Transport Ţiţei prin Conducte Ploieşti (I.T.T.C.)

1900

Au fost puse bazele activităţii de transport ţiţei prin conducte, prima conductă Buștenari-gara CF Băicoi

1990

Întreprinderea de Transport Ţiţei prin Conducte Ploieşti

se transformă în societatea comercială pe acțiuni Conpet

2008

Demararea

proiectului de implementare a unui Sistem Informatic Integrat în cadrul Conpet

19901972

1972

Începe tranzitul de ţiţei prin Cernavodă, pentru Iugoslavia

1976

A doua conductă magistrală de transport al țițeiului din import, ruta Constanța-Pitești

1980

1980

Finalizarea celei de-a treia magistrală pentru transportul țițeiului, ruta Constața-Onești

1995Împrumut extern de 64,7 mil USD, acordat de BIRD destinat finanţării Proiectului de Reabilitare şi Modernizare a Sistemului Naţional de Transport Ţiţei prin Conducte.

2013

Acţiunile emise de Conpet se tranzacţionează pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucuresti

pag. 21 din 148


Sistemul National de Transport al titeiului reprezinta ansamblul conductelor magistrale interconectate care asigura colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau a celui provenit din import si dirijarea lui de la punctele de predare, de catre producatori/importatori, la unitatile de prelucrare, prin statiile de pompare, rampele de incarcare – descarcare pe calea ferata, precum si prin toate instalatiile, echipamentele si dotarile aferente acestora.

Concesionarul Sistemului National de Transport al titeiului are calitatea de transportator comun si obligatia de a asigura, potrivit prevederilor legale, accesul liber la capacitatea disponibila a sistemului, tuturor solicitantilor, persoane juridice autorizate, in conditii egale, in mod nediscriminatoriu si transparent.

Sistemul National de Transport al petrolului concesionat de CONPET apartine domeniului public al Statului Roman si este constituit din urmatoarele subsisteme:

� subsistemul de transport al titeiului din import – capacitate de transport de aproximativ 20,2 milioane tone/an;

� subsistemul de transport al titeiului intern – capacitate de transport de aproximativ 6,9 milioane tone/an;

� subsistemul de transport al gazolinei si etanului – capacitate de transport de aproximativ 0,23 milioane tone/an pentru gazolina si aproximativ 0,1 milioane tone/an pentru etan;

2.3. Patrimoniu

Centralizand pe subsisteme, dotarea tehnologica a CONPET aferenta procesului de transport titei si gazolina cuprinde:

1. Subsistemul pentru transportul titeiului tara si condensat, care include facilitati de transport de la campurile de extractie la rafinariile Petrobrazi, Arpechim, Petrotel-Lukoil, Steaua Romana Campina, si dispune, in principal, de urmatoarele capacitati de productie:

� conducte cu lungimea totala de 1.540 km;

� statii de pompare;

� capacitate de stocare de aproximativ 126.000 m.c.

2. Subsistemul pentru transportul gazolinei, etanului lichid, care faciliteaza transportul produselor din campurile de extractie la rafinariile Petrobrazi si Arpechim si dispune in principal de urmatoarele capacitati de productie:

� conducte cu lungimea totala de 921 km;


� capacitati de stocare de cca 663 m.c.

pag. 22 din 148


3. Subsistemul de transport al titeiului din import, care include facilitati de transport de la Oil Terminal la rafinariile Petrobrazi, Arpechim, Lukoil si Petromidia, si dispune, in principal, de urmatoarele capacitati de productie:

� conducte cu lungimea totala de 1.348 km;


� capacitati de stocare de cca 40.000 m.c.

4. Subsistemul de transport pe calea ferata, destinat transportului de titei si gazolina la rafinariile Petrobrazi si Lukoil, si dispune in principal de urmatoarele capacitati de productie:

� detine 10 rampe de incarcare titei si condensat;

� detine 2 rampe de incarcare gazolina;

� opereaza 1 rampa de incarcare titei (Moinesti, care este proprietatea OMV Petrom);

� detine 1 rampa de descarcare titei si condensat si 1 rampa de descarcare gazolina (Barbatesti);

� 13 locomotive;

� infrastructura cale ferata de 12,7 km;

� 40 cazane pentru transport titei si 29 cazane pentru transport gazolina.

5. Parcul auto

Conform structurii parcului auto la 1 decembrie 2013, CONPET are in dotarea parcului activ un numar de 236 mijloace auto, astfel:

� mijloace de interventie (escavator, buldozer, autospeciale vidanja, autospeciale macara, autospeciale basculanta, buldoescavatoare, miniescvatoare pe senile, autospeciale sapatoare, remorci speciale, motostivuitoare) - 98 buc.;

� autoutilitare interventie, transport formatii de lucru si transport marfa - 73 buc.;

� autoturisme si mijloace auto transport persoane (autobuz, microbuz) - 65 buc.

6. Rezervoare

Personalul CONPET isi desfasoara activitatea de transport, utilizand 194 de rezervoare pentru titei si condensat si 23 de tancuri pentru gazolina.

� din totalul de 194 de rezervoare de diferite capacitati.

� CONPET: 62 buc.;

pag. 23 din 148


� OMV Petrom: 110 buc.;

� Oil Terminal: 7 buc.;

� Petrotel Lukoil: 7 buc.;

� Rompetrol S.A.: 8 buc.

� din totalul de 23 de tancuri de diferite capacitati destinate gazolinei:

� CONPET: 10 buc.;

� OMV Petrom: 13 buc.

Avand in vedere distributia naturala a campurilor petrolifere aproape pe intreaga suprafata a Romaniei, Sistemul National de Transport a fost construit astfel incat sa satisfaca nevoile de transport din toate aceste campuri pana la rafinarii. Operarea sistemului este asigurata cu ajutorul dispeceratelor locale, coordonate de Dispeceratul Central al Societatii.

Sistemul National de Transport are o acoperire la nivelul a 24 de judete:

Infrastructura de transport

pag. 24 din 148


3. Analiza diagnostic

3.1. Analiza organizationala si de resurse umane

La nivelul anului 2013, CONPET a inregistrat un numar mediu de 1.780 de salariati, repartizati la nivelul departamentelor prezentate in structura organizationala de mai jos.

Organigrama CONPET la aprilie 2013

Dinamica numarului mediu de salariati in perioada 2010 -2013

In aceasta perioada, CONPET a inregistrat o scadere cu 14,55% a numarului mediu de salariati, de la 2.083 in 2010, pana la un nivel de 1.780 angajati in 2013.

Dinamica numarului mediu de salariati se explica partial prin masurile de concediere colectiva si individuala luate in cursul anilor 2011 si 2013 precum si a modificarii structurii organizatorice de la sfarsitul anului 2012.

Analizand numarul mediu de salariati pe segmente de varsta, se observa ca ponderea cea mai mare o are categoria de varsta cuprinsa intre 45-54 ani, urmata de categoria de varsta cuprinsa intre 35 -44 ani. Din cadrul acestor categorii de varsta cei mai multi dintre salariati fac parte din cadrul Directiei de Operare, urmata de Directia Mentenanta care au la acest moment si cea mai mare experienta acumulata in cadrul societatii .

pag. 25 din 148


Evolutia numarului mediu de angajati pe structura de varsta

Se observa ca la nivelul categoriilor de varsta:

• mai mici de 44 de ani, numarul mediu de salariati este in descrestere datorita in principal a trecerii personalului in categoria de varsta 45 -54 de ani;

• peste 55 ani numarul mediu de salariati fluctueaza datorita in principal plecarilor impuse de cadrul legislativ in vigoare ( pensie la limita de varsta si anticipata si anticipata partial);

Structura pe departamente

La nivelul anului 2013, 1.504 salariati, reprezentand 84,8% din totalul angajatilor, isi desfasurau activitatea in cadrul directiilor Operare si Mentenanta.

pag. 26 din 148


Structura pe departamente a numarului mediu de personal in 2013

Analizand evolutia numarului mediu de personal pe departamente in intervalul 2010 - 2013, constatam ca exista un moment de schimbare majora a structurii organizatorice ( 08.11.2012) cu modificari mari asupra numericului de personal pe departamente, astfel:

Evolutia numarului mediu de angajati pe departamente

pag. 27 din 148


• toti salariatii in numar de 261 din cadrul Centrelor de mentenanta au fost trecuti in subordinea Directiei Operare;

• salariatii Serviciului Paza au trecut din subordonarea Directiei Operare in subordonarea Directiei Generale , in numar de 5;

• prin desfiintarea Directiei HSEQ , 30 de salariati au fost redistribuiti, dupa cum urmeaza:

- 10 salariati din cadrul Serviciului Prevenire si Protectie au trecut in subordinea Serviciului Resurse Umane ;

- 12 salariati din cadrul Serviciilor Situatii de Urgenta si Certificare Sisteme de Management au trecut in subordinea Directiei Generale;

– 8 salariati din cadrul Serviciului Mediu au trecut in subordinea Directiei Operare;

• salariatii din cadrul Biroului Patrimoniu au trecut din subordonarea Directiei Financiare in subordonarea Serviciului Achizitii –Logistica, in numar de 6;

- personalul Biroului Relatii cu Piata de Capital, C.A si A.G.A. a trecut din subordonarea Serviciului Resurse Umane in subordonarea Directiei Financiare – 5 salariati.

In concluzie, tendinta generala de scadere a numarului mediu de angajati ai SC CONPET SA Ploiesti intre anii 2010 - 2013 este determinata de raportul intre numarul de angajari si numarul de incetari ale contractelor individuale de munca ( concedieri, pensionari, lichidari ) .

Salarizare si productivitate

Evolutia comparativa a salariului mediu de baza si veniturilor din transport

pag. 28 din 148


Cu toate ca dinamica salariului de baza a devansat rata de crestere a veniturilor din transport, in acelasi interval a existat o ajustare a numarului mediu de salariati, ceea ce a condus la o imbunatatire a indicatorilor de eficienta a angajatilor, veniturilor din transport/angajat si cantitatilor transportate/ angajat.

Pe fondul scaderii numarului mediu desalariati cu o rata medie anuala de 5,21%, precum si a unei usoare cresteri medii anuale a veniturilor din transport, de 0,85%, venitul mediu din transport per angajat a inregistrat o crestere de 20,43% in intervalul 2010-2013.

Dinamica veniturilor din transport/ angajat

Scaderea numarului mediu de salariati a condus de asemenea si la o usoara imbunatatire a indicatorului de eficienta, tone transportate/ angajat, cu 1,1% pe intreg intervalul analizat. Imbunatatirea acestui indicator nu se bazeaza pe o crestere a cantitatilor transportate, ci pe o rata anuala de scadere a cantitatilor transportate, de 4,87%, mai mica decat rata de scadere a numarului de angajati, de 5,21%.

Dinamica cantitatilor transportate/ angajat

Pe baza informatiilor disponibile referitoare la cifra de afaceri si numarul mediu de angajati al unor companii ce activeaza in domenii de activitate similare, se prezinta mai jos o analiza comparativa a productivitatii muncii la CONPET raportata la aceste companii analizate.

pag. 29 din 148


Fara a avea o imagine completa asupra specificitatilor fiecareia dintre companiile analizate, respectiv nivelul de externalizare a functiilor suport, tipologia infrastructurii de transport, concluzia care se desprinde este aceea ca diferenta de productivitate dintre CONPET si aceste companii reprezinta o baza generoasa pentru imbunatatirea acestui indicator.

Companii comparabile

Sursa: Factiva

3.2. Analiza activitatii de baza

Descrierea procesului de transport

Sistemul National de Transport al Titeiului, Condensatului, Gazolinei si Etanului are in componenta patru subsisteme de transport, grupate in functie de produsele transportate:

1. Subsistemul de transport Titei Tara si Condensat, avand in componenta conducte cu o lungime de aproximativ 1.540 km prin care se poate transporta titeiul si condensatul de la unitatile de productie ale ariilor de operare OMV Petrom, de pe intreg cuprinsul tarii, la rafinarii.

In cadrul acestui subsistem se remarca urmatoarele componente principale:

� componenta Suplacul de Barcau prin care se putea aproviziona cu titei de la schela Suplacul de Barcau, prin conducta Ø 65/8” x 3 km, rafinaria Petrosub Crisana. Capacitatea nominala zilnica de transport pe acesta conducta este de 1445 t/zi. In prezent, deoarece instalatiile de prelucrare a titeiului ale rafinariei Petrosub Crisana nu mai functioneaza, titeiul se incarca in cazane la rampa de incarcare C.F. Suplac si se transporta la rafinaria Petrobrazi. Capacitatea de incarcare a rampei Suplac este de 1500 t/zi;

23

48

173

178

182

242

301

341

474 78

4

980 1,31

7

1,34

9

1,39

5

1,58

3

2,13

6

2,57

6

4,27

4

4,60

3

7,73

2

7,75

3

8,02

6

-

1,000

2,000

3,000

4,000

5,000

6,000

7,000

8,000

9,000

-

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

Cifra

de

afa

ce

ri/ an

gaja

t ('00

0 U

SD

)

Nu

mar

de a

ng

aja

ti

Angajati Cifra de afaceri/ angajat…

pag. 30 din 148


� componenta Moldova prin care se putea aproviziona cu titei de la unitatile de productie aferente statiilor de pompare Lucacesti, Comanesti si Cerdac la rafinariile Rafo Onesti si Darmanesti. Transportul se realiza prin conducta Ø 85/8” x 103/4” x 51 km Lucacesti –Vermesti - Rafo Onesti si racordurile Ø 4 1/2” Comanesti si Ø 85/8” Cerdac. Capacitatea de transport spre rafinaria Rafo Onesti era de 1.800 tone/zi.

In prezent, deoarece instalatiile de prelucrare a titeiului din rafinariile Darmanesti si Rafo Onesti nu mai functioneaza, pomparea titeiului preluat la transport se face in depozitul rampei de incarcare C.F. Moinesti. De aici titeiul se poate transporta, prin intermediul vagoanelor C.F., catre rafinariile Petrobrazi, Petrotel Lukoil sau alta destinatie, in functie de solicitarile clientilor.

� componenta Ghercesti-Ploiesti, in care titeiurile de la unitatile de productie aferente statiilor de pompare Ghercesti, LACT, Raca, Izvoru, Videle, Poeni, Roata si Potlogi se pompeaza la rafinariile din Ploiesti. Transportul se realizeaza astfel:

� pe conducta magistrala Ø 103/4” x 145 km. Ghercesti – Icoana – Cartojani, cu racordurile Ø 65/8” x 5,5 km. de la LACT, racordul Ø 65/8”+41/2” x 8,3 km. de la Izvoru si racordul Ø 27/8”de la Raca (conducta apartine OMV Petrom);

� de la depozitul Poeni se transporta titeiul pe doua conducte de 85/8” x 17,6 km. si 10¾” x 17,6 km., care apartin OMV Petrom, catre statia Cartojani;

� din statia Cartojani se pompeaza catre Ploiesti pe cele doua conducte de Ø 12 ¾” x 80 km. si Ø 14 ¾” x 80 km. cu racord Ø 10 ¾” x 7,8 km de la statia Potlogi;

� pomparea din depozitul Videle se face direct catre Ploiesti, in conducta de Ø 14 ¾” simultan cu pomparea din Cartojani a titeiului de tranzit;

� intre conductele Ø 12¾” si Ø 14¾” de la Cartojani la Ploiesti si conductele Ø 14¾” si Ø 20” Calareti – Pitesti (aferente subsistemului de transport titei import) exista legaturi la manifoldul din Ghimpati, pentru a se putea transporta titei Petromar sau import la rafinaria Petrobrazi.

Capacitatea de transport maxima pe conducta de Ø 14¾” este data de pomparea simultana cu cate o pompa din Videle, una din Cartojani si una din Potlogi. In acesta situatie capacitatea de transport este de 4500 t/zi. Pe conducta de Ø 12¾” se poate pompa maxim cu doua pompe, capacitatea maxima fiind de 2300 t/zi.

� componenta Ticleni – Ploiesti cuprinde doua conducte magistrale Ø 85/8” x Ø 10¾” x 250 km firul I si firul II.

� Conducta magistrala Ø 85/8” Ticleni – Barbatesti si Ø 10¾” Barbatesti – Orlesti – Poiana Lacului – Siliste – Ploiesti, firul I, asigura transportul titeiului din Ticleni si a celui sosit la rampa de descarcare Barbatesti catre rafinariile din Ploiesti (cu posibilitatea pomparii si la rafinaria Arpechim Pitesti). Sistemul modernizat a fost conceput sa foloseasca sistemul pompa-pompa, fara a mai trece prin rezervoarele

pag. 31 din 148


statiilor de tranzit Orlesti, Poiana Lacului si Siliste. Capacitatea de transport a acestei magistrale este de 1800 t/zi;

� Conducta magistrala firul II colecteaza titeiul si condensatul aferente statiilor de pompare si repompare Ticleni, Varteju, Madulari, Orlesti, Otesti, Poiana Lacului, Oarja, Saru, Siliste si Bucsani pentru aprovizionarea rafinariilor din Ploiesti (sau rafinaria Arpechim Pitesti). Capacitatea de transport a conductei magistrale firul II este de 2500 t/zi.Conducta magistrala Ø 85/8” x Ø 10¾” firul II colecteaza intre Ticleni si Ploiesti titeiul si condensatul de la statiile de pompare aflate in afara traseului acestora prin racorduri de diferite diametre si lungimi. Astfel, se transporta titei si condensat:

� de la Varteju, pe racord Ø 10 ¾” x 16 km in firul II;

� de la Madulari, pe racord Ø10 ¾” x 8 km in firul II;

� de la Otesti, pe racord Ø 10 ¾” x 14 km in firul I sau II;

� de la Oarja, pe racord Ø 6 5/8” x 1 km in firul I sau II;

� de la Saru, pe racord Ø 8 5/8” x 0,4 km in firul I sau II;

� de la Cobia, pe racord Ø 6 5/8” x 0,5 km in firul I sau II;

� de la depozitul Bucsani, pe racord Ø 4 ½” x 2 km in firul I sau II.

� in rampa C.F. Barbatesti se descarcarca titei si condensat provenit din zacamintele din zona de vest a tarii. Astfel, in Barbatesti se descarca titeiul incarcat la rampa C.F. Pecica, cu o capacitate de incarcare de 1.200 t/zi, si titeiul si condensatul incarcat la rampa C.F. Biled, cu o capacitate de incarcare de 800 t/zi. Titeiul incarcat la rampa C.F. Marghita, cu capacitate de incarcare de 1.000 t/zi, este transportat la rampa de descarcare din rafinaria Petrobrazi, deoarece caracteristicile titeiurilor ingreuneaza transportul pe conducta. Rampele de incarcare C.F. mentionate, au conducte de legatura cu depozitele de unde este preluat titeiul si condensatul, cu diametre de Ø 4½” , Ø 65/8” si Ø 85/8” si lungimi de 5,3 km, de 6,1 km si 7,3 km. Ca urmare a reducerii si restructurarii activitatii OMVPetrom, activitatea de transport a titeiului din depozitul Teremia la rampa de incarcare C.F. Valcani a fost sistata in cursul anului 2010.

� componenta conductelor din bazinul Muntenia, cuprinde conducte prin care se transporta titeiul de la statiile apropiate de orasul Ploiesti.

Astfel:

� din depozitele Teis, Ochiuri, Moreni si Aricesti se transporta titeiul pe conducta Ø 6 5/8” R.A. x 40 km Moreni-Ploiesti cu o capacitate nominala de transport de 1.265 t/zi;

pag. 32 din 148


� din depozitul Grindu se pompeaza pe conducta Ø 4½” x 25 km la Urziceni si de aici pe conducta Ø 65/8” x 47 km pana la Albesti unde se interconecteaza cu conducta Ø 65/8” Urlati – Ploiesti, in lungime de 26 km. Capacitatea nominala de transport spre Ploiesti este de 540 t/zi;

� din depozitele Surani, Predealul Sarari, Gura Vitioarei, Pacureti si Boldesti se transporta titeiul pe conducta Ø 5” x 7km si Ø 8” x 10 km Boldesti-Ploiesti, cu o capacitate nominala de transport de 1355 t/zi;

� din depozitele Recea, Mislea, Baicoi Vest, Slobozia si Padure se transporta titeiul pe conducta Ø 7” S.R. x 15 km Baicoi – Ploiesti, cu o capacitate nominala de transport de 1085 t/zi.

� componenta conductelor locale prin care se transporta titeiul din depozite la rampele de incarcare in cazane C.F. si de aici la rafinariile din Ploiesti. Astfel, titeiul din depozitul Lascar Catargiu se pompeaza in rampa de incarcare C.F. Independenta, cu o capacitate de incarcare de 1200 t/zi. Titeiul din depozitul Oprisenesti se pompeaza in rampa de incarcare C.F. Ciresu cu o capacitate de incarcare de 2.000 t/zi. Titeiul din Monteoru si Berca se incarca in rampa de incarcare C.F. Berca cu o capacitate de incarcare de 1.000 to/zi. Titeiul din depozitul Ghelinta se pompeaza la rampa de incarcare C.F. Imeci, rampa cu o capacitate de incarcare de 400 t/zi.

2. Subsistemul de transport gazolina, avand o lungime de aprox. 370 km este destinat transportului gazolinei de la degazolinarile din Ardeal, Oltenia si Muntenia la rafinariile din Pitesti si Ploiesti. Subsistemul de transport are in componenta urmatoarele:

� componenta conductei magistrale Ø 65/8” firul I Ticleni-Ploiesti, conducta care colecteaza gazolina preluata la transport de la degazolinarea Turburea precum si cea sosita la rampa de descarcare C.F. Barbatesti. Gazolina descarcata din cazane C.F. in rampa C.F. Barbatesti provine de la rampele de incarcare C.F. Biled si Marghita. Din degazolinarea Turburea se pompeaza pe o conducta de Ø 4” x 8 km, racord in firul I. Degazolinarile Ticleni si Craiova si-au incetat activitatea anterior anului 2012. Capacitatea de transport a conductei magistrale firul I este de 250 t/zi. Pomparea gazolinei pe conducta Ø 65/8” firul I Ticleni – Ploiesti are ca destinatie rafinaria Petrobrazi. Pentru aprovizionarea cu gazolina a rafinariei Arpechim Pitesti se poate folosi un tronson de la Potop la Bradu, de aprox. 32 km din conducta Ø 59/16” firul II, Barbatesti – Ploiesti (restul conductei firul II are rolul de suport pentru fibra optica pe traseul Barbatesti – Bradu). Precizam ca transportul gazolinei in rafinaria Arpechim s-a sistat din aprilie anul 2011.

� componenta conductelor locale din Ardeal - Gazolina preluata de la degazolinarea Calacea este pompata pe conducta Ø 65/8” x 15 km la rampa de incarcare C.F. Biled, cu o capacitate de incarcare de 150 t/zi. Gazolina preluata de la degazolinarea Abramut este pompata pe o conducta de 41/2” x 4 km la rampa de incarcare C.F. Marghita, cu o capacitate de incarcare de 100 t/zi.

� componenta conductelor din bazinul Muntenia, cuprinde conducte prin care se transporta gazolina de la degazolinarile Gorgoteni si Boldesti, degazolinari care si-au

pag. 33 din 148


incetat activitatea. Conducta Ø 3½” x Ø 59/16” Gorgoteni-Moreni-Ploiesti are o capacitate de transport de 60 t/zi iar conducta Ø 3½” x Ø 59/16” Boldesti-Ploiesti are, de asemenea, capacitatea de transport de 60 t/zi. Degazolinarea Gorgoteni nu mai functioneaza din anul 2010, iar degazolinarea Boldesti s-a oprit la sfarsitul anului 2012.

3. Subsistemul de transport etan. Transportul etanului de la platforma de deetanizare Turburea la rafinaria Arpechim Pitesti se face pe o conducta de Ø 59/16” x 141 km , conducta cu o capacitate nominala de transport zilnica de aprox. 400 m.c./zi, respectiv 198 t/zi. Transportul etanului s-a sistat din luna noiembrie 2008.

4. Subsistemul de transport titei import. Subsistemul de transport titei import (aproximativ 1.200 km) asigura transportul titeiul de la Oil Terminal Constanta la rafinariile din Ploiesti, Pitesti, Onesti si Midia. Pentru transportul titeiului din import, sistemul de pompare utilizeaza conducte magistrale cu diametre cuprinse intre Ø12” si Ø28”.

Subsistemul de transport titei import are in componenta statiile de pompare Constanta Nord, Constanta Sud, Mircea Voda, Baraganu, Dragos Voda, Calareti, Mavrodin si Martinesti.

Din statia Constanta Nord porneste conducta Ø14” spre statia Mircea Voda si Baraganu.

Din Constanta Sud se pompeaza pe conducta Ø24” catre Midia si pe conductele Ø20” si Ø28” catre statia Baraganu.

Din depozitul de titei Petromar se pompeaza pe conducta de Ø10” Petromar – Nisipari (conducta ce apartine OMV Petrom), titei de tara. Nisipari este punctul de interconectare cu conductele magistrale Ø14”, Ø20” si Ø28” Constanta – Baraganu.

Din statia Baraganu se poate pompa catre rafinaria Rafo Onesti, pe conducta Ø20” Baraganu – Martinesti – Rafo Onesti. Tot din Baraganu se poate pompa cu statiile aferente fiecarei conducte, pe conductele Ø14” Dragos Voda – Calareti iar pe conductele Ø20” si Ø 24” spre statia Calareti.

Din Calareti, se poate pompa catre Ploiesti pe 2 conducte de Ø12” Firul I si II, spre rafinaria Petrotel si pe o conducta de Ø24” spre rafinaria Petrobrazi. In acest moment tronsonul de conducta de 24” de la manifoldul Pietrosani (in Prahova, in apropiere de Ploiesti) la Petrobrazi este impracticabil datorita deteriorarii avansate. Din Calareti se poate pompa catre rafinaria Pitesti atat pe conducta de Ø14”, cat si pe cea de Ø20”.

In functie de modalitatea de pompare aleasa, din pompa in pompa, prin by-passul statiilor sau cu pompare prin rezervoarele din Calareti se pot realiza diferite scenarii de pompare, pentru fiecare relatie de transport. In acest moment nu se mai folosesc statiile de pompare Constanta Nord, Dragos Voda, Martinesti si Mavrodin si nici rezervoarele din statia Baraganu.

In functie de cerintele din ultimii ani s-a optimizat transportul astfel incat sa nu existe contaminari ale loturilor de titei si un consum de energie cat mai redus. Astfel, regimurile de pompare utilizate in prezent sunt:

� din depozitul Oil Terminal Constanta Sud se pompeaza pentru Petrotel Lukoil pe conducta Ø28” pana la statia Baraganu, iar de aici pe conducta Ø24” Baraganu – Calareti,

pag. 34 din 148


la un debit de pompare de 650 t/ora. Din depozitul Calareti, cu statia E se pompeaza pe conducta Ø 24” spre Ploiesti, pana la manifoldul Pietrosani unde se dirijeaza pe cele doua fire de Ø 123/4“ la rafinaria Petrotel, realizandu-se debite de 650 t/ora. Capacitatea de transport anuala a titeiului pentru rafinaria Petrotel este de 4 milioane tone.

� pentru aprovizionarea cu titei a rafinariei Petromidia, titeiul receptionat in depozitul Constanta Sud se pompeaza pe conducta Ø 24” Constanta – Midia, folosind doua pompe booster care realizeaza un debit de 850 m.c./ora, asigurand o capacitate anuala de transport de 6,5 milioane tone;

� pentru aprovizionarea cu titei a rafinariei Rafo Onesti, titeiul receptionat in depozitul Constanta Sud se pompa pe conducta de Ø 28” la Baraganu si de aici pe conducta Ø 20” Baraganu - Onesti, impreuna cu statia de repompare Martinesti, la depozitul rafinariei Onesti. Sistemul de conducte prezentat permitea efectuarea unui regim de pompare din pompa in pompa, realizand un debit de 650 m.c./ora la Constanta, asigurand o capacitate anuala de transport de 3 milioane tone. In prezent suntem in lucrari de evacuare a produsului din conducta, la cererea proprietarului titeiului, transportul fiind sistat din februarie 2008. Pentru a relua transportul catre rafinaria Rafo Onesti ar fi necesara refacerea zestrei conductei precum si ample programe de reparatii care sa poata readuce sistemul la capacitatea de transport mentionata.

� pomparea titeiului receptionat in Petromar pentru S.C. OMV Petrom S.A. cu destinatia rafinariile Arpechim si Petrobrazi se face pe conducta de Ø 20”, de la Nisipari pana la Baraganu, de aici pe conducta de Ø 20” pana la Calareti. Din Calareti se poate pompa pe conducta Ø 14” pana la manifoldul Ghimpati si de aici in conducta Ø 12” Cartojani la rafinaria Petrobrazi. Tot din Calareti se poate pompa pe conducta Ø 14” pana la rafinaria Arpechim. Debitul maxim de evacuare al titeiului din Petromar este de 200 m.c./ora. Din Calareti, debitele de evacuare a titeiului, catre cele doua rafinarii sunt de 250 m.c./ora la Petrobrazi si 220 m.c./ora la rafinaria Arpechim, avand o capacitate anuala de transport de 2,2 milioane. Tot din Calareti se poate pompa pe conducta Ø 20” la rafinaria Arpechim. Debitul maxim de evacuare al titeiului din Oil Terminal Constanta este de 750 m.c./ora. Din Calareti, debitul de evacuare a titeiului la rafinaria Arpechim este de 500 m.c./ora, avand o capacitate anuala de transport de 4,5 milioane tone la Arpechim.

Productia interna de titei, condensat, gazolina si etan este transportata fie numai pe conducte, fie numai cu cazane C.F., fie combinat atat pe C.F. cat si conducte.

Cota de modernizare: colectare, calcul, si destinatie

Societatea include in cheltuieli o cota necesara completarii surselor proprii de finantare a obiectivelor de investitii pentru dezvoltarea si modernizarea Sistemului National de Transport prin Conducte.

Cota de modernizare este reglementata prin Ordinul comun al Ministrului Finantelor Publice si al Ministrului Industriilor nr.1798/1995 care precizeaza ca instructiunile aprobate prin Ordinul comun al Ministrului Finantelor Publice si al Ministrului Industriilor nr.1659/28.12.1994, elaborate in baza HG nr. 765/04.11.1994, se aplica si pentru realizarea obiectivelor de investitii ce se executa in cadrul CONPET.

pag. 35 din 148


Cota de cheltuieli pentru modernizare a fost de asemenea reglementata prin HG nr. 168/1998, modificata prin HG nr.1116/2002, prin care s-au stabilit cotele de cheltuieli necesare dezvoltarii si modernizarii productiei de titei si gaze naturale, rafinarii, transportului si distributiei petroliere.

Cota de cheltuieli pentru modernizare se colecteaza pe masura valorificarii si incasarii productiei.

Cota de modernizare se calculeaza prin inmultirea procentului stabilit in fundamentarea tarifului de transport cu valoarea veniturilor incasate din operarea Sistemului National de Transport.

Cota de cheltuieli de modernizare si dezvoltare este destinata sustinerii financiare a reabilitarii si modernizarii Sistemului National de Transport Titei prin Conducte, in completarea sumelor primite prin acordul de imprumut incheiat intre Banca Mondiala si statul roman cu garantia Ministerului Finantelor Publice.

Societatea are restrictie in utilizarea cotei de cheltuieli pentru modernizare, in sensul ca aceasta sursa nu poate fi folosita decat in scopul finantarii lucrarilor de modernizare la activele apartinand domeniului public sau pentru a crea noi active care vor fi transferate la domeniul public, dupa amortizarea integrala a acestora.

Utilizarea cotei de modernizare in perioada 2010-2013

Pentru perioada analizata, 2010-2013, se constata un nivel relativ ridicat de neutilizare a cotei de modernizare, procentele variind intre un minim de 22,87% pentru 2011 si 34,42% pentru anul 2013.

18,930,083 19,963,081 20,044,40315,927,416

9,260,68613,455,874 13,995,912

10,547,552

18,344,857 12,513,19712,298,916

16,294,201

34.42%

24.10%22.87%

31.02%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

-10,000,000

0

10,000,000

20,000,000

30,000,000

40,000,000

50,000,000

60,000,000

preliminat 2013 2012 2011 2010

lei

Consum amortizare cota+casari Consum amortizare BIRD+casari Consum deprecieri din reevaluari

Consum dif.crs.rate BIRD Consum dobanda BIRD Consum comision angajament BIRD

Consum comision MF Sold la sfarsitul perioadei Procent sold la sfârşitul perioadei

pag. 36 din 148


Cantitatile transport si gradul de utlizare al sistemului de transport in perioada 2010-2013

Pentru intervalul analizat se constata o diminuare semnificativa a cantitatii de titei din import transportata de CONPET, precum si a gradului de utilizare a sistemului de transport in general. Astfel, raportat la nivelul anului 2009, in anul 2013, CONPET a transportat cu 2,93 mil. tone mai putin titei si gazolina, ceea ce reprezinta o scadere cu 33,52% a cantitatii transportate, respectiv o rata medie anuala de scadere de 9,70%.

Cea mai mare contributie la aceasta scadere, 87,70%, o are cantitatea de titei din import ce a fost transportata, in scadere in 2013 cu 2,61 mil. tone titei comparativ cu nivelul anului 2009.

Tarife de transport

Tariful de transport prin Sistemul National de Transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului se stabileste prin Ordin al Presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial.

Tariful de transport pentru activitatea de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului din tara este diferit de tarifele pentru activitatea de transport titei din import.

4,399,799 4,219,806 4,310,345 4,428,353 4,055,942

4,414,556

2,587,392 2,023,412 1,488,055 1,806,233

28.79%

22.23% 22.97%

20.92% 21.60%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

0

1,000,000

2,000,000

3,000,000

4,000,000

5,000,000

6,000,000

7,000,000

8,000,000

9,000,000

10,000,000

2009 2010 2011 2012 2013

to

Titei tara si condensat Titei import Gazolina Etan Grad de utilizare

pag. 37 din 148


Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul tara

In perioada 2007-2013, tarifele de transport pentru subsistemul tara au cunoscut o crestere cu 119%, cele mai semnificative majorari fiind realizate intre anii 2008-2010.

De asemenea, si tarifele de transport pentru subsistemul import au inregistrat cresteri, insa ultima majorare s-a efectuat in anul 2010, majorare care raportat la anul 2007, a reprezentat putin peste 30%.

Tarifele de transport aplicate pentru activitatea de transport al titeiului de import au fost stabilite pe fiecare rafinarie precum si pe transe de cantitati transportate, practicandu-se modelul de tarifare in trepte. Tarifele nu includ consumurile tehnologice si TVA-ul. Astfel, tarifele de transport au evoluat astfel:

Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul import – bazinul Ploiesti (Petrobrazi si Petrotel)

35.8344.79

53.86

66.79 71.06 74.58 78.64

0%

25%

50%

86%

98%108%

119%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

140%

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

lei/

to

Tarif transport ţară Creşterea tarifului comparativ cu 2007

19.49

21.6323.34

25.42

18.95

21.0322.7

24.73

18.19

20.1921.79

23.74

16.0317.79

19.220.91

0

5

10

15

20

25

30

24.10.2006-15.11.2007 16.11.2007-09.12.2008 10.12.2008-18.01.2010 19.01.2010-prezent

lei/

to

până la 60.000 între 60.000-100.000 între 100.000-150.000 peste 150.000

pag. 38 din 148


3.3. Analiza activitatii comerciale

CONPET, in domeniul achizitiilor publice, respecta prevederile OUG 34/2006 si HG 925/2006.

Totodata, in cadrul societatii, sunt aplicabile proceduri SMI dupa cum urmeaza:

1. Diagrama de flux “Achizitii”, cod: DF-S-06 - ultima revizie - 09.09.2013;

2. Constituirea dosarului achizitiei publice, cod PO-50-04 - ultima revizie - 12.08.2013;

3. Urmarirea contractelor de achizitie publica in cazul rezilierii si aplicarii penalitatilor, cod PO-50-05 - ultima revizie - 12.08.2013.

La data de 21.01.2014, in cadrul societatii a fost inregistrata sub nr. 2478 adresa din partea Departamentului pentru Energie, Cabinet Ministru Delegat pentru Energie, Directia Generala Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului in Energie, prin care se aduce la cunostinta despre emiterea Ordinului nr. 14/09.01.2014, emis de catre Ministerul Economiei, Departamentul pentru Energie, Cabinet Ministru Delegat pentru Energie.

Conform prevederilor Ordinului nr. 14/09.01.2014 si coroborat cu prevederile art. 16 ind. 1 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare, CONPET trebuie sa elaboreze norme procedurale interne de achizitii care sa asigure respectarea principiilor nediscriminarii si egalitatii de tratament, transparentei, proportionalitatii si recunoasterii reciproce.

In baza acestei obligatii, facem mentiunea ca in cadrul sedintei CA a fost emisa Decizia 1/21.01.2014 unde, la art. 17 lit. b) a fost mandatata conducerea executiva sa contracteze servicii de consultanta cu KPMG Romania pentru a elabora Normele procedurale interne de achizitii.

“Normele procedurale interne de achizitii”, elaborate de catre KPMG, au fost inaintate cu adresa nr. 6587/21.02.2014, spre aprobare, Ministerului Economiei – Departamentul pentru Energie. Acest departament exercita, in numele Ministerului Economiei si atributiile acestuia de autoritate tutelara pentru regiile autonome si societatile din domeniul energiei si resurselor energetice nominalizate in Anexa nr. 2A la HG nr. 429/2013, privind organizarea si functionarea Departamentului pentru Energie.

3.4. Diagnostic tehnic - investitii

Pentru realizarea obiectului sau de activitate, transportul titeiului, gazolinei si etanului, de la si catre toti partenerii sai de afaceri, in conditii de operativitate maxima, cu eficienta ridicata si costuri de operare cat mai scazute, respectand legislatia in vigoare privind protectia mediului, protectia muncii si celelalte acte normative in domeniu, CONPET desfasoara o activitate sustinuta privind imbunatatirea starii tehnice a Sistemului National de Transport prin Conducte.

pag. 39 din 148


In acest sens, incepind cu anul 1995 Sistemul National de Transport prin Conducte a parcurs permanent un proces de modernizare, valoarea lucrarilor fiind de aproximativ 150 mil. EUR.

Astfel, in perioada 1995 - 2007 prin Proiectul de Modernizare, cofinantat de Banca Mondiala au fost realizate lucrari constind in reabilitare si modernizare/retehnologizare propriu-zisa a sistemului national de transport titei prin:

� reabilitare conducte;

� reabilitare statii de pompare de pe conductele magistrale si a doua rampe de incarcare/descarcare titei si gazolina;

� automatizarea sistemului de transport si introducerea sistemului SCADA;

� introducerea sistemelor de masurare fiscala a titeiului;

� realizarea unui sistem propriu de telecomunicatii.

Reabilitare conducte

Lucrarile in cadrul pachetului au avut in vedere atit operatii de inspectare a conductelor pentru a oferi datele necesare evaluarii starii conductelor, cit si a necesarului de reparatii si operatii de inlocuire de tronsoane de teava, refacerea izolatiei si protectiei catodice. Pentru realizarea obiectivului propus, lucrarile au fost structurate in urmatoarele subpachete:

� inspectie interioara;

� inspectie de suprafata;

� achizitionare de materiale de izolatie;

� achizitionare de teava;

� lucrari de constructii – montaj la conducte.

Inspectie interioara

In scopul determinarii corecte a portiunilor ce trebuiau inlocuite au fost inspectate cu godevil inteligent majoritatea magistralelor de transport:

� in 1998 s-a realizat inspectia interioara a subtraversarilor de la Dunare si Borcea, 20 de fire de 12” in lungime de aproximativ 2 km fiecare;

� 2001-2002 s-a realizat inspectia interioara a magistralei 10¾” F1 Barbatesti si Ploiesti F1 in lungime de 247 km;

� In 2008 s-a realizat reinspectia interioara a subtraversarilor de la Dunare si Borcea, 20 de fire de 12” in lungime de 36 km;

pag. 40 din 148


� 2008-2009 s-a realizat inspectia interioara a conductei de 20” Constanta – Pitesti in lungime de 317,79 km;

� 2009-2010 s-a realizat inspectia interioara a conductei de 14” Constanta – Pitesti in lungime de 317 km;

� 2011-2012 s-a realizat inspectia interioara a conductelor 28” Cta – Baraganu 88 km; 24’ Baraganu – Calareti 89 km si 12” F1+F2 Calareti – Ploiest 144 km;

� 2013- 2014 in derulare reinspectie 10¾” F1 Barbatesti – Siliste 179 km;

Intre anii 1998 – 2013 au fost inspectati un total de 1.237 km de conducte. Pe baza rezultatelor acestor inspectii au fost inlocuiti in perioada 2005 -2013 un total de 357 km.

Ca urmare a inspectiilor efectuate, au fost intocmite planuri de actiune pentru remedierea defectelor critice si programe de inlocuiri/reparatii conducte pentru tronsoanele mari.

Inspectie de suprafata – a fost realizata pentru o lungime de cca. 2.400 km de conducte pe magistralele de pe sistemele de transport titei indigen si de import, pentru evaluarea starii izolatiei conductelor.

Rezultatele acestei inspectii, ce au fost omologate prin lucrari de decopertare si verificare directa in puncte, au stat la baza programului de reabilitare a conductelor.

Achizitionare materiale de izolare – acest subpachet a avut in vedere achizitionarea a cca. 26.000 m2 de banda izolatoare necesara refacerii izolatiei deteriorate a conductelor si izolarii imbinarilor sudate a tronsoanelor de teava inlocuita.

Pentru inlocuirea tronsoanelor determinate s-au achizitionat cca. 130 km in cadrul proiectului de modernizare.

Lucrari de constructie – montaj conducte – au fost efectuate lucrari de inlocuire a tronsoanelor de conducta ce prezentau un grad ridicat de coroziune si o siguranta scazuta in exploatare, reabilitarea defectelor punctiforme, refacerea izolatiei deteriorate la magistralele de transport titei import.

Situatia numarului de km de conducta inlocuita se prezinta astfel:

pag. 41 din 148


Situatia numarului de km de conducta inlocuita

Intocmirea programelor de investitii, reparatii capitale aferente lucrarilor la conducte au la baza o analiza efectuata de catre reprezentantii societatii si iau in calcul inregistrarile istorice ale avariilor si accidentelor, rezultatele inspectiei conducte si analizele economice ale costurilor de refacere si inlocuire.

De asemenea, pentru exploatarea, supravegherea si intretinerea in conditii de siguranta a sistemului national de transport prin conducte, CONPET a avut in vedere si realizarea unor lucrari de punere in siguranta a infrastructurii traversarilor de ape, ce au rolul sa sporeasca gradul de siguranta in exploatare a conductelor respective, indirect si de protectie impotriva poluarii cursurilor de ape traversate.

Conductele ce compun sistemul national de transport titei traverseaza diverse cursuri de apa in doua solutii constructive : suprateran si subteran.

O alta componenta importanta din punct de vedere al sigurantei in exploatare si a protectiei mediului a fost aceea de punere in siguranta a traversarilor, lucrarile constind in:

� praguri de fund;

� aparari de maluri aval si amonte de pragul de fund;

� spargatoare de val;

� consolidare fundatie pile;

� aparari de mal pe traseul conductelor paralele cu albia riului (mal distrus);

� alte lucrari conexe consolidarii conductei.

0

50

100

150

200

250

300

350

400

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

KmKm

Km conducta inlocuita / an Km conducta inlocuita - cumulat din 2005

Km/an

39,71

pag. 42 din 148


Ca urmare a realizarii proiectului sus-mentionat, eficienta sistemului a crescut prin:

� imbunatatirea masurarii cantitatii si calitatii titeiului transportat;

� reducerea pierderilor de titei si produse transportate;

� reducerea consumului de energie, combustibil si lubrifianti;

� reducerea costurilor si a problemelor de operare;

� imbunatatirea fiabilitatii si flexibilitatii instalatiilor tehnologice;

� minimizarea impactului negativ asupra mediului.

Pentru prevenirea efectului de coroziune indiferent de tipul fluidului transportat, conductele de transport titei, etan si gazolina (magistrala sau locala) sunt protejate combinat; adica au atat invelisuri protectoare (izolatii) cat si protectie catodica.

CONPET are amplasate pe traseul conductelor magistrale, respectiv locale pentru transport titei, etan si gazolina un numar total de 218 de statii de protectie catodica.

In scopul prevenirii suplimentare a poluarilor accidentale este in curs implementarea unui sistem automat de detectare a pierderilor de produs din conducte. Sistemul va avertiza in timp real Dispeceratul Central cu privire la existenta unei avarii sau perforari neautorizate a conductei si va indica locatia acesteia, in scopul deplasarii operative a echipelor de interventie pentru stoparea pierderilor de fluid.

Analizand in corelatie numarul de km de conducta inlocuiti si numarul de avarii in perioada 2007-2013, prezentata in tabelele de mai jos, se observa ca siguranta in exploatare a sistemului national de transport a crescut ca urmare a realizarii programelor de inlocuiri conducte apartinand domeniului public.

pag. 43 din 148


Avarii conducte in intervalul 2007-2013

La evacuarea zestrei din conducta de 20" Baraganu Onesti s-au inregistrat 27 avarii tehnice, datorate starii precare a conductei nefolosita din 2008, aceasta fiind o situatie de exceptie. Daca excludem aceste avarii, numarul avariilor tehnice din 2013 este de 89, iar numarul total avarii 2013 este 157.

Costurile determinate de producerea avariilor sunt prezentate in graficul de mai jos, cu detalierea pe categorii de cheltuieli.

Costurile generate de avariile produse in perioada 2007-2013

306

204 198

230207

165184

0

50

100

150

200

250

300

350

0

50

100

150

200

250

300

350

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Numar avarii tehnice Numar avarii provocate Numar total avarii

CAGR

-8,13%

1,541,820

2,817,765 2,240,714

2,584,6402,482,462

4,356,603

2,083,583

5,194

16,43415,064

16,582 16,121

32,699

17,289

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

0

1,000,000

2,000,000

3,000,000

4,000,000

5,000,000

6,000,000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Lei/

av

ari

e

lei

Manoperă Materiale Transport şi utilaje Lucrări ecologizare Amenzi Cost mediu/ avarie

pag. 44 din 148


Cu exceptia anilor 2007 si 2012, valorile medii ale costurilor generate de avarii se situeaza in intervalul 15.000 – 17.300 lei. O crestere semnificativa apare la nivelul anului 2012, cand se inregistreaza un nivel de 32.699 lei/avarie, comparativ cu 16.121 lei/avarie in anul precedent.

In anul 2012, din totalul de 5.395.314 lei cost avarii ,2.150.363 lei au fost generati de avaria de la Oltet -Bals in urma unei situatii exceptionale, respectiv a unei viituri. Fara acesta cheltuiala nivelul total ar fi fost de 3.244.951 lei, urmand trendul descrescator al ultimilor ani.

3.5. Analiza sistemelor de management implementate

Sistemul de management integrat

CONPET a stabilit, a documentat, a implementat, mentinut si imbunatatit un sistem de management integrat in conformitate cu cerintele standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005 si SR OHSAS 18001:2008.

S-a elaborat si se urmareste realizarea programului de implementare a celor 25 de standarde ale controlulului intern/managerial, pana la asigurarea unui sistem de control intern/managerial conform cu OMFP 946/2005, republicat, cu completarile ulterioare.

S-a elaborat si se urmareste realizarea programului de implementare a SMSF.

In acest scop, in cadrul CONPET s-au intreprins si se intreprind urmatoarele actiuni:

� s-a identificat structura proceselor din cadrul organizatiei care constituie baza sistemului de management integrat;

� s-au stabilit succesiunea si interactiunea acestor procese;

� s-au stabilit metodele de operare si control ale acestor procese;

� s-a stabilit si se mentine metodologia pentru identificarea aspectelor de mediu si impacturile asociate lor, generate de activitatile, produsele si serviciile organizatiei;

� s-a stabilit si se mentine metodologia pentru identificarea continua a pericolelor si evaluarea riscurilor si implementarea masurilor de control necesare ;

� s-a stabilit si se mentine metodologia pentru identificarea cerintelor legale si a altor cerinte aplicabile referitoare la aspectele de mediu ale organizatiei, pentru a cunoaste principalele constrangeri in aceasta directie;

� s-au identificat, sunt actualizate si comunicate cerintele legale si alte cerinte SSO catre angajatii organizatiei si catre alte parti interesate relevante ;

� s-au identificat si s-au asigurat resursele si informatiile necesare pentru operarea si monitorizarea proceselor sistemului de management integrat;

pag. 45 din 148


� se asigura monitorizarea si masurarea acestor procese, precum si analiza periodica a datelor rezultate in urma monitorizarii si masurarii;

� in baza analizelor efectuate se asigura, daca este cazul, implementarea actiunilor necesare pentru obtinerea rezultatelor planificate, precum si pentru imbunatatirea continua a acestor procese.

CONPET asigura controlul si pentru procesele contractate in afara organizatiei (externalizate), daca aceste procese influenteaza conformitatea serviciului prestat de catre organizatie, precum si daca acestea genereaza aspecte semnificative de mediu. In aceasta situatie se afla unele activitati si servicii cum ar fi:

� Transportul CF – cu un operator feroviar;

� Mentenanta liniilor CF, vagoanelor de gazolina si titei, materialului rulant motor (locomotive) proprii;

� Pomparea;

� Paza;

� Efectuare lucrari de intretinere (Mentenanta);

� Verificare metrologica;

� Determinari de laborator pentru monitorizarea factorilor de mediu si a factorilor care pot afecta SSO;

� Ecologizarea suprafetelor poluate;

� Curatarea slamului din rezervoare;

� Punerea in siguranta a conductelor etc.

CONPET asigura mentinerea sub control a acestor procese prin urmatoarele actiuni:

� definirea completa si corecta in contracte a cerintelor pentru procesele subcontractate;

� efectuarea de audituri, dupa cum este cazul, pentru verificarea modului in care se efectueaza aceste procese subcontractate;

� verificarea finala (receptia) a rezultatelor proceselor subcontractate;

� verificari in flux pentru procesele subcontractate si executate la sediile CONPET.

pag. 46 din 148


Structura de procese din cadrul CONPET

Pentru derularea activitatilor, CONPET utilizeaza o structura de procese corelate si interdependente, care se suprapun peste structura administrativa a organizatiei. Procesele din cadrul organizatiei sunt clasificate in urmatoarele categorii:

Procesele principale, care fac parte din fluxul principal al afacerii si care adauga valoare sunt urmatoarele:

� Contractare transport titei, gazolina , condensat, etan;

� Programare transport titei, etan, gazolina prin conducte;

� Programare transport CF titei si gazolina;

� Efectuare si urmarire transport prin conducte;

� Efectuare si urmarire transport CF (inclusiv manevra feroviara);

� Urmarire conditii comerciale contract transport titei, gazolina, condensat, etan;

� Identificarea si controlul aspectelor de mediu si impacturile asociate;

� Identificarea pericolelor, evaluarea si controlul riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala.

Procese referitoare la responsabilitatea managementului:

� Elaborare si actualizare politici si obiective SMI;

� Analiza efectuata de management.

Procese suport referitoare la managementul resurselor financiare si infrastructura – care sustin fluxul de procese principale:

� Elaborare, urmarire si rectificare BVC;

� Managementul si dezvoltarea resurselor umane;

� Achizitii;

� Achizitionare transport CF (inclusiv manevra feroviara);

� Achizitionare pompare;

� Investitii;

� Mentenanta;

pag. 47 din 148


� Sistem informatic;

� Controlul echipamentelor de masurare si monitorizare.

Procese de analiza si imbunatatire – care genereaza, colecteaza si proceseaza date si informatii despre performanta sistemului de management integrat:

� Audit intern;

� Controlul produsului neconform;

� Actiuni corective;

� Actiuni preventive si imbunatatire continua;

� Tratarea reclamatiilor si analiza feed-back client.

Schema de corelare a proceselor sistemului de management al calitatii din cadrul CONPET este prezentata astfel:

Harta proceselor din CONPET

Stadiul de implementare a standardelor de control intern/ managerial conform OMFP nr. 946/2011, republicat

pag. 48 din 148


Controlul intern/ managerial include toate functiile managementului si este destinat sa acopere toate aspectele entitatii, nu doar pe cele financiare, si reprezenta procesele efectuate de Consiliul de Administratie, conducerea executiva si intreg personalul. Controlul intern/managerial este organizat astfel incat sa furnizeze o asigurare rezonabila privind realizarea obiectivelor din urmatoarele categorii:

� Eficacitatea si eficienta functionarii, care vizeaza performantele „entitatii” (controale operationale);

� Fiabilitatea informatiilor interne si externe, care se refera la raportarile financiare si operationale intocmite (controale de raportare financiara si nefinanciara);

� Conformitatea cu legile, regulamentele si politicile interne, pentru asigurarea respectarii cadrului normativ aplicabil (controale de conformitate).

Etape parcurse:

01.12.2010 – 31.12.2012

� constituirea grupul de lucru - Decizia nr. 679/06.12.2010, Decizia nr. 67/16.02.2011(de completare a grupului de lucru) si Decizia nr. 199/13.05.2011.

� elaborarea Programului de dezvoltare a sistemelor de control managerial. Obiectivele, actiunile, responsabilitatile, termenele, precum si alte cerinte prevazute de OMFP nr. 946/2005 au fost cuprinse in „Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/ managerial”, elaborat si actualizat - revizia 1 (nr. 11808/04.04.2011) la nivelul CONPET.

Actualizarea programului a fost determinata de modificarile aduse prin OMFP nr. 1649/2011: „In program se evidentiaza, in mod distinct, si actiunile de perfectionare profesionala, atat pentru persoanele cu functii de conducere, cat si pentru cele de executie, prin cursuri organizate de Scoala de Finante Publice si Vama, Agentia Nationala a Functionarilor Publici sau de alte organisme abilitate”):

� Stabilirea obiectivelor generale ale CONPET, elaborarea si aprobarea obiectivelor derivate apartinand directiilor si departamentului. Documente elaborate: Procedura de sistem PS-MI-17, Ed.1, Rev.0 „Definirea misiunii, viziunii, valorilor comune si obiectivelor CONPET”, elaborarea obiectivelor generale (15.04.2011, revizuite la data de 06.06.2011).

� Stabilirea obiectivelor specifice ale serviciilor, birourilor si altor structuri.

� Documente elaborate: Obiective specifice, Lista activitatilor, Lista actiunilor pentru realizarea activitatilor;

� Descrierea modului de organizare si functionare a sistemului de control managerial al CONPET;

pag. 49 din 148


� Documente elaborate: Revizuirea Manualului Sistemului de Management Integrat, Organigramei societatii, Regulamentului de Organizare si Functionare si a fiselor de post;

� Autoevaluarea bazata pe analiza sistemului de control managerial al CONPET (inclusiv in ceea ce priveste procedurile existente) si identificarea elementelor de disfunctionalitate si a riscurilor care pot afecta realizarea obiectivelor CONPET.

Documente elaborate: Codul de etica al CONPET, desemnarea consilierului de etica (Decizia nr. 158/22.05.2012), procedura de sistem „Managementul riscurilor”, fisa procesului si diagrama de flux, completarea formularelor „Fise de alerta la risc”, „Registrul de riscuri” pe directii/departament/societate (pentru riscurile escaladate).

Autoevaluarea sistemului de control: Anexa 4.3. „Raport asupra sistemului de control intern/managerial la data de 31.12.2011 si Anexa 4.2. „Situatia sintetica a rezultatelor autoevaluarii”, anexa la situatiile financiare.

� Inventarierea documentelor si a fluxurilor de informatii care intra/ ies din CONPET, procesarile care au loc, destinatia documentelor, comunicarea intre directiile din entitate, comunicarea cu nivelele ierarhic superioare de management si cu alte entitati, autoritati locale si centrale, ministere etc. Documente elaborate: pentru parcurgerea etapei precizate nu au fost elaborate documente deoarece acestea existau la nivelul societatii:

� Centralizatorul documentelor care ies din CONPET (Centralizatorul documentelor care ies din CONPET si nivelurile de competenta pentru semnarea acestora, Aplicatia „Managementul documentelor”);

� Documente care intra in CONPET (manualul SMI – cap. „Comunicare”, Aplicatia „Managementul documentelor”);

� Pentru inregistari interne: Matrice inregistrari, Graficul de circulatie al documentelor care stau la baza inregistarrilor in evidenta contabila si care necesita viza de certificare si/sau viza CFP – Anexa nr.3 la procedura operationala „Organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv propriu”.

� Stabilirea unui sistem de monitorizare a desfasurarii activitatilor si actiunilor directiilor si departamentului – actiunea a presupus analiza procedurilor operationale existente si integrate in Sistemul de Management Integrat.

� Monitorizarea realizarii obiectivelor generale si a celor specifice ale CONPET – activitatea s-a desfasurat lunar in cadrul sedintelor Consiliului de Administratie, semestrial – Analiza efectuata de management, anual – Raportul administratorilor privind exercitiul financiar incheiat.

� Autoevaluarea realizarii obiectivelor generale si a celor specifice si imbunatatirea sistemului de control managerial in CONPET - actiune derulata anual si prezentata in Raportul anual al Administratorului.

pag. 50 din 148


01.01.2013– 31.12.2013

Etape parcurse:

� Constituirea si completarea grupului de lucru constituit pentru monitorizarea, coordonarea si indrumarea metodologica a dezvoltarii sistemului de control intern/ managerial conform dispozitiilor OMFP 946/2005, republicat, (Decizia nr. 775/ 27.11.2013);

� Propunerea de program pentru continuarea implementarii, avand in vedere cel putin doua considerente:

� Implementarea standardelor ramase neimplementate sau partial implementate, rezultate din situatia sintetica, sistem partial conform cu 18 standarde implementate, 6 standarde partial implementate si 1 standard neimplementat;

� Necesitatea revizuirii documentatiei, ca urmare a modificarii structurii organizatorice aprobata in sedinta Consiliului de Administratie din 2.11.2012, cu aplicare din 8.11.2012.

� Revizuirea obiectivelor generale/specifice si a procedurii PS-MI-17 "Definirea misiunii, viziunii, valorilor comune si a obiectivelor CONPET";

� Revizuirea procedurii “Managementul riscurilor”, reevaluarea riscurilor, elaborarea registrului de riscuri.

3.6. Diagnostic informational

CONPET detine in prezent 510 sisteme de calcul de tip desktop si laptop, toate fiind legate in reteaua interna CONPET. Acestea sunt folosite pentru activitatea zilnica (raportari, situatii diverse, introducere date in diverse aplicatii, acces in intranet si internet, e-mail, document management, etc.).

Avand in vedere ca societatea are numeroase puncte de lucru in tara, un procent de aproximativ 20% din sistemele de calcul sunt in diverse locatii din tara, iar restul sunt in sediile din Ploiesti.

Infrastructura IT este realizata pe platforma Microsoft, folosind aplicatii care ne asigura o serie de beneficii privind securitatea si disponibilitatea controlata a datelor in reteaua interna, cum ar fi:

1. Infrastructura useri cu Active Directory.

Avantaje:

� Securitate imbunatatita la nivel de autentificare si a managementului centralizat al politicilor de securitate implementate;

pag. 51 din 148


� Instalarea rapida a infrastructurii de autentificare si securitate intr-o noua locatie;

� Securizarea implicita a serverelor ce vor fi integrate ulterior in structura informatica.

2. Infrastructura de mesagerie si colaborare bazata pe Microsoft Exchange.

Avantaje:

� Mesagerie si colaborare, liste de contacte si de distributie;

� Accesul de la distanta folosind clientul standard Outlook Web Access.

3. Infrastructura de acces la internet.

Avantaje:

� Implementarea unei solutii de control al accesului la Internet pentru utilizatorii din cadrul companiei;

� Publicarea securizata a serviciilor si aplicatiilor ce necesita expunere in Internet.

Centrul de date CONPET este compus din:

� infrastructura IT (pe solutii Microsoft) pentru:

� Domain Controller (administrarea utilizatorilor in retea);

� E-mail;

� File Server;

� Internet Acces;

� Pagina Web;

� Sistem de management al serverelor si calculatoarelor.

� Sistem informatic integrat de tip ERP pentru:

� Baze de date;

� Aplicatii;

� Mediu test si dezvoltare;

pag. 52 din 148


� Mediu de management;

� Mediu de stocare;

� Document management;

� Back-up.

Incepand cu anul 2010, CONPET a finalizat implementarera pachetului de solutii ERP pentru avantajele legate de nivelul ridicat de integrare, arhitectura unificata, flexibilitate si performantele aplicatiilor. Suita ERP indeplineste toate cerintele specifice industriei de prelucrare si rafinare a titeiului si gazelor naturale, precum si industriei petrochimice, dovedindu-si beneficiile ca entitate globala in foarte multe alte industrii (extractiva, sectorul public, aeronautica, sisteme financiare globale, electronica, comunicatii fixe si mobile, etc).

Datele acumulate de sistemele ERP sunt folosite pentru analizarea si evaluarea situatiei unei companii din diferite perspective. Furnizarea sistematica de informatii devine tot mai importanta pentru luarea unor decizii bune.

Platforma de integrare asigura schimburile de date in cadru unificat si ofera o interfata unificata pentru dezvoltare si monitorizare. Nivelul ridicat de accesibilitate a fost, de asemenea, important, pentru asigurarea schimbului rapid de date. Solutia asigura productivitatea inalta, ajustarea flexibila a actualizarilor de date si o gama larga de interfete de schimb de date.

Principalele avantaje ale sistemului sunt:

� Punct unic de obtinere a datelor:

� Toata lumea lucreaza cu aceeasi baza de date;

� Toata lumea are acces la exact aceeasi informatie, cu restrictionari impuse in functie de nivelul de responabilitate.

� Acces facil la date:

� Sisteme imbunatatite de management si gestiune a informatiilor. Circulatie mai buna a informatiilor, acces mai bun la informatii si partajare de informatii in companie;

� Monitorizarea conditiilor de afaceri;.

� Analize simple:

� Analize si rapoarte aproape despre toate componentele companiei;

� Perspectiva completa asupra clientului;

� Privire de ansamblu directa asupra profitabilitatii actiunilor companiei.

pag. 53 din 148


Aceasta solutie permite, de asemenea, analiza datelor operationale, generarea de rapoarte personalizate, si furnizeaza o imagine mai clara a performantelor companiei, pentru a gestiona si controla mai eficient resursele disponibile.

Concluzionand, Serviciul IT ofera, utilizatorilor CONPET toate serviciile necesare pentru desfasurarea in conditii optime a activitatii. Majoritatea activitatilor desfasurate pentru oferirea acestor servicii sunt realizate cu forte proprii.

3.7. Diagnostic de mediu

Din septembrie 2007 societatea a obtinut certificarea Sistemului de Management Integrat, calitate, mediu, sanatate si securitate ocupationala, in urma auditului de certificare efectuat de auditorii organismului Germanischer Lloyd. In anul 2010, respectiv 2013 au avut loc auditurile externe de recertificare, in urma carora s-a remarcat progresul facut in implementarea si imbunatatirea continua, raportat la anii anteriori si s-a recomandat mentinerea certificarii.

Constienta fiind ca responsabilitatile fata de mediul inconjurator si comunitatea in care isi desfasoara activitatea sunt indisolubil legate de performantele pe care doreste a le realiza in activitatea proprie si in conformitate cu principiile dezvoltarii durabile, CONPET s-a angajat ca prin politica sa de mediu:

� Sa functioneze in conformitate cu cerintele legale in vigoare si alte cerinte aplicabile pentru aspectele de mediu identificate – emisii de poluanti in aer, deseurile solide si lichide generate de activitatile, produsele si serviciile sale;

� Sa imbunatateasca continuu performantele in activitatea de protectie a mediului in special prin adoptarea masurilor de prevenire a poluarii, a riscurilor tehnologice si a accidentelor ce pot avea repercusiuni negative asupra mediului inconjurator;

� Sa utilizeze eficient energia, resursele naturale, materiile prime si materialele in activitatile pe care le desfasoara;

� Sa realizeze constientizarea personalului propriu si a celui care lucreaza in numele organizatiei si imbunatatirea comunicarii in vederea asigurarii unei participari active la realizarea obiectivelor si programului de management de mediu.

Din punct de vedere al protectiei mediului si al gospodaririi apelor, activitatea CONPET este autorizata in conformitate cu prevederile OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu completarile si modificarile ulterioare si Legea apelor nr. 107/2005, cu completarile si modificarile ulterioare. Conform Ordinului 1798/2007 al MMDD pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, activitatea desfasurata de CONPET este o activitate cu impact semnificativ asupra mediului.

La nivelul anului 2013, situatia centralizata a autorizatiilor de mediu si gospodarire a apelor este prezentata in tabelul de mai jos:

pag. 54 din 148


In cursul anului 2013 au fost revizuite tintele de mediu, indicatorii de monitorizare a progresului, si s-au reidentificat aspectele de mediu la nivelul locatiilor, aspectele de mediu semnificative fiind cuprinse in „Lista aspectelor semnificative de mediu si a impacturilor asociate”, iar masurile pentru rezolvarea acestora sunt cuprinse in noul „Plan de actiuni pentru indeplinirea obiectivelor de mediu”.

In urma identificarii aspectelor de mediu pentru activitatile, produsele si serviciile din cadrul societatii s-au retinut aspectele semnificative de mediu care constituie date de intrare si pentru programul de management de mediu.

Astfel a fost revizuit si aprobat ,,Programul de management de mediu’’ care contine:

� Actiunile planificate pentru atingerea obiectivelor si tintelor de mediu;

� Responsabilitatile pentru indeplinirea actiunilor si respectiv obiectivelor de mediu;

� Termenele de indeplinire a actiunilor si respectiv obiectivelor de mediu;

� Resursele necesare indeplinirii obiectivelor de mediu.

Stadiul realizarii obiectivelor si tintelor stabilite este analizat periodic in analiza efectuata de management, analiza care se realizeaza semestrial.

Evaluarea conformitatii cu cerintele legale si alte cerinte aplicabile aspectelor de mediu, a fost asigurata prin: audituri interne efectuate de catre auditorii interni din cadrul Serviciului Certificare Sisteme de Management, inspectii in toate punctele de lucru si la diverse instalatii (rezervoare, conducte, claviaturi, etc) efectuate de autoritatile de mediu (reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale de mediu si gospodarire a apelor) si de catre responsabilii HSEQ din sectoare.

Autoritatile de mediu si de gospodarire a apelor efectueaza in locatiile CONPET controale programate, neprogramate si tematice cu privire la respectarea cerintelor legale si altor reglementari de mediu, nefiind consemnate neconformitati majore.

Personalul din cadrul sectoarelor, respectiv responsabilii HSEQ efectueaza inspectii programate, conform Graficului anual de inspectie privind conformitatea cu cerintele legale si alte cerinte aplicabile, dar si inspectii neprogramate conform atributiilor din fisa postului.

Autorizatiile de mediu si Autorizatiile de gospodarire a apelor contin un capitol ,,Monitorizarea mediului’’ in care se stabilesc factorii de mediu ce trebuie analizati, periodicitatea monitorizarii factorilor de mediu, precum si tipul de analize ce trebuie efectuate.

Situaţia centralizată a autorizaţiilor de mediu şi gospodărire a apelor

Necesare : 25

Valabile: 25, din care 5 in procedura de obtinere a unor noi autorizatii de mediu sau revizuire a acestoraNecesare : 45

Valabile: 45, din care 5 in procedura de reautorizare

Autorizatii de protectia mediului

Autorizatii de Gospodarire a Apelor

pag. 55 din 148


Centralizand cerintele de la Capitolul ,,Monitorizarea mediului’’ s-a intocmit ,,Programul anual de Monitorizare si masurare a caracteristicilor factorilor de mediu’’ . Valorile inregistrate pentru fiecare indicator de monitorizare al factorilor de mediu sunt sub limitele maxime admise prevazute in actele de reglementare, conform rapoartelor de incercare emise de laboratoarele autorizate.

In vederea respectarii prevederilor Legii privind regimul deseurilor s-a intocmit si implementat un Program de prevenire si reducere a cantitatilor de deseuri generate in CONPET. In vederea gestionarii in bune conditii a deseurilor generate, exista incheiate contracte de prestari servicii cu societati care activeaza in domeniul colectarii, reciclarii, valorificarii si eliminarii deseurilor.

Pentru emisiile de la sursele fixe se calculeaza si se achita taxa pentru fondul de mediu conform prevederilor OUG nr. 196/2005 privind fondul pentru mediu si a metodologiei contributiilor si taxelor datorate fondului pentru mediu. Valorile rezultate sunt direct proportionale cu cantitatea consumata de combustibil (gaz metan, CLU, LPG).

Pentru amplasamentele poluate cu impact semnificativ asupra mediului se intervine pentru ecologizarea acestora si aducerea terenurilor la starea initiala cu firme autorizate in acest sens. Societatea are incheiate contracte pentru prestari servicii ecologizare pentru toate judetele in care isi desfasoara activitatea. Toate aceste amplasamente sunt monitorizate de catre personalul CONPET, reprezentatii autoritatilor de mediu de la predarea amplasamentului pana la finalizarea lucrarilor de ecologizare.

3.8. Diagnostic juridic

Societatea CONPET S.A. este implicata intr-un numar de 85 de procese aflate pe rolul instantelor de judecata, cauze de natura civila, penala etc. Dintre acestea in 22 de dosare are calitatea de parat, in 56 are calitatea de reclamant (am inclus aici si dosarele penale pe rolul instantelor de judecata in care CONPET s-a constituit parte civila, precum si cele avand ca obiect plangerile formulate fie impotriva solutiilor pronuntate de catre organele de urmarire penala, fie impotriva proceselor verbale de sanctionare contraventionala a societatii) si, in 7 dosare, societatea are dubla calitate – parat si reclamant. Totodata, datorita naturii activitatii desfasurata de CONPET – aceea de transportator titei prin conducte, activitate care presupune confruntarea cu fenomenul infractional (atacuri la conducte), societatea este implicata in circa 340 procese penale aflate in faza de cercetare si urmarire penala, procese in care CONPET s-a constituit parte civila pentru sumele reprezentand contravaloarea prejudiciilor suferite ca urmare a faptelor care fac obiectul cauzelor respective. La acestea se adauga activitatea de recuperare a creantelor pe care societatea le detine impotriva debitorilor sai (persoane fizice sau juridice) in temeiul titlurilor executorii. In prezent, CONPET are calitatea de creditor in 40 dosare de executare silita inregistrate la birourile executorilor judecatoresti competenti material. Dintre procesele in care CONPET este implicata, exista o serie de cauze importante, care poarta asupra unor sume importante de bani sau care ar putea reprezenta precedente judiciare periculoase pentru societate, si care ar putea avea impact semnificativ asupra societatii acestea fiind evidentiate ca Anexa la Planul de Administrare:

pag. 56 din 148


Este important de subliniat si urmatorul aspect: asa cum rezulta chiar din obiectul unora dintre cauzele mentionate in Anexa la Planul de Administrare, unul dintre riscurile importante la care este expusa Societatea in momentul de fata, in calitate de concesionar al SNT are ca izvor regimul juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele magistrale de transport instituit de dispozitiile Legii petrolului nr.238/2004. Numarul de proprietati private sub/supratraversate de conducte este foarte mare si exista posibilitatea ca din ce in ce mai multi proprietari sa actioneze in judecata societatea pentru obtinerea de despagubiri motivate prin simpla prezenta a conductelor pe terenul lor. Din cauza modului defectuos in care a fost reglementat regimul juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele magistrale de transport, S.C. CONPET S.A. a fost si este si in prezent angajata intr-o serie de procese in care proprietarii terenurilor respective solicita fie ridicarea conductelor de transport, fie mutarea lor pe alte amplasamente (pe cheltuiala S.C. CONPET S.A.), fie acordarea de despagubiri anuale reprezentand sume consistente. Mai mult, chiar unele autoritati publice au emis pretentii cu caracter pecuniar in legatura cu prezenta componentelor apartinand SNT pe terenurile aflate in proprietatea sau administrarea lor. Societatea a elaborat in decursul ultimilor ani mai multe propuneri legislative de modificare a Legii nr. 238/2004 – legea petrolului, in speranta unei reglementari coerente si clare a regimului juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele magistrale de transport. In esenta, aceste propuneri pleaca de la urmatoarele premise: i. proprietatea publica (asupra conductelor magistrale) trebuie sa coexiste cu proprietatea privata asupra terenurilor, fapt care conduce la concluzia ca statului trebuie sa-i fie recunoscuta in mod expres exercitarea cu titlu gratuit a unor anumite categorii de drepturi reale (servituti etc.) in legatura cu prezenta conductelor in teren; ii. Concesionarul Sistemului National de Transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului trebuie sa despagubeasca integral pe proprietarul terenului pentru orice actiune care ar presupune ocuparea temporara a terenului in scopul efectuarii de reparatii, pentru prejudiciile suferite de proprietari ca urmare a avariilor tehnice etc. Dintre procesele in care CONPET este implicata, exista o serie de cauze importante, care poarta asupra unor sume importante de bani sau care ar putea reprezenta precedente judiciare periculoase pentru societate, si care ar putea avea impact semnificativ asupra societatii. In prezent sumele in litigiu in cadrul acestor procese sunt cele mentionate la obiectul acestora , iar cumulat situatia lor se prezinta astfel: i) in dosarele in care societatea are calitatea de reclamant cuantumul lor este de 25.080.937,98 lei, la care se pot adauga cheltuieli de judecata si dobanzi (ar trebui avut in vedere faptul ca creanta devine certa in momentul in care hotararea judecatoreasca constatatoare ramane irevocabila si, chiar si atunci, creanta pastreaza un anumit grad de incertitudine intrucat valorificarea ei se poate lovi de insolvabilitatea debitorului); ii) in dosarele in care societatea are calitatea de parat cuantumul lor este de 7.889.601,60 lei, la care se adauga cheltuieli de judecata si eventuale accesorii (penalitati sau dobanzi. Este important insa ca o parte dintre sumele avute in vedere reprezinta pretentii provizorii, reclamantii avand dreptul de a le modifica in timpul procesului. In prezent totalitatea provizionelor consituite de societate la nivelul anului 2013 sunt in cuantum de 9,550,000 Lei.

pag. 57 din 148


3.9. Diagnostic financiar

3.9.1. Indicatori financiari

Indicatorii financiari ai societatii realizati in intervalul 2011-2013 sunt prezentati sintetic in tabelul urmator:

Indicatorii de profitabilitate

Marja profitului operational a fluctuat in perioada analizata atat ca urmare a fluctuatiilor inregistrate de valoarea cheltuielilor de exploatare, in perioada 2011-2012, cat si ca urmare a variatiei cifrei de afaceri nete, in 2013.

Indicatorii de lichiditate

Totalul activelor circulante a inregistrat in 2013 o crestere de 21% fata de anul precedent, datorita cresterii cu 26% a disponibilului de numerar si a cresterii soldului de creante cu 14%, fapt care a determinat imbunatatirea lichiditatii imediate si a celei curente.

Indicatorii de activitate

Durata de rotatie a stocurilor a inregistrat o scadere pe fondul scaderii cheltuielilor cu materiile prime si al altor cheltuieli conexe acestora, dublata de o scadere a valorii stocului la 31 decembrie 2013 fata de anul anterior. Cu toate acestea, numarul de zile aferent rotatiei stocurilor a crescut in 2013 fata de 2012 cu 32 de zile.

Indicatori financiari

Perioada 2011 2012 2013

Indicatori de profitabilitate

Marja brută din vânzări 11.1% 12.2% 13.8%

Marja neta din vânzări 8.4% 9.2% 10.7%

Marja prof itului operațional (EBIT %) 7.9% 9.0% 10.5%

Marja prof itului EBITDA (%) 26.1% 25.8% 26.6%

Rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) 5.0% 5.2% 5.6%

Rentabilitatea activelor (ROA) 4.3% 4.7% 5.0%

Indicatori de lichiditate

Lichiditatea curentă (x) 3.47 x 5.93 x 5.77 x

Lichiditatea imediată (x) 3.34 x 5.71 x 5.62 x

Indicatori de activitate

Rotația stocurilor (zile) n/a 474 506

Durata de rotație a stocurilor (x) n/a 0.77 x 0.72 x

Rotația debitelor-clienți (zile) n/a 36 40

Durata de rotație a debitelor-clienți (x) n/a 10.25 x 9.06 x

Rotația creditelor-furnizori (zile) n/a 23 23

Durata de rotație a creditelor-furnizori (x) n/a 16.06 x 16.08 x

pag. 58 din 148


3.9.2. Analiza contului de profit si pierdere

Venituri din exploatare

Veniturile din exploatare au avut o evolutie relativ constanta in perioada 2011 – 2013, cu o scadere de 1% in 2012 fata de 2011; in 2013, acestea au inregistrat o crestere de 3% comparativ cu 2012, pe fondul cresterii veniturilor din transport.

Cifra de afaceri neta a crescut in 2013 fata de 2012 cu 4%, in corelatie cu cresterea veniturilor din transport, si in ciuda scaderii veniturilor din vanzarea marfurilor, a celor din productia realizata de entitate in scopuri proprii si a valorii altor venituri din exploatare.

Veniturile din transport au inregistrat o scadere de 2% in 2012 fata de 2011 in timp ce in 2013 s-a putut observa o crestere de 4% fata de anul precedent. Aceasta se explica prin cresterea valorii veniturilor obtinute din subsistemul import: dupa scaderi semnificative in 2011 si 2012 (24% si 28% fata de anii precedenti), in 2013 s-a inregistrat o crestere de 17 % fata de 2012 datorita volumelor transportate pentru Lukoil. In ceea ce priveste subsistemul tara, veniturile obtinute s-au pastrat relativ constante in perioada, inregistrand o usoara crestere in 2013 fata de 2012.

Cont de profit si pierdere istoric

Perioada 2011 2012 2013

000 lei 000 lei 000 lei

Venituri din cifra de afaceri 341,146 334,198 348,891

Alte venituri 41,963 44,616 42,184

Variația stocurilor de produse f inite și producția în curs de execuție 63 109 41

Total venituri din exploatare 383,172 378,923 391,116

Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 6,048 6,930 6,118

Cheltuieli privind mărfurile 110 173 -

Cheltuieli cu serviciile prestate de terți 131,346 130,861 134,068

Cheltuieli cu personalul 95,656 96,891 96,495

Cheltuieli cu amortizarea și deprecierea 62,310 56,136 56,010

Cheltuieli cu ajustarea valorii activelor circulante 733 1,744 1,339

Alte cheltuieli 62,031 58,549 57,439

Ajustari privind provizioanele (1,856) (2,285) 2,949

Total cheltuieli din exploatare 356,379 348,999 354,419

Profitul din exploatare (EBIT) 26,793 29,923 36,698

Marja profitului operational (%) 8% 9% 11%

EBITDA 89,104 86,059 92,708

Marja profitului EBITDA (%) 26% 26% 27%

Venituri f inanciare 24,331 18,123 11,821

Cheltuieli f inanciare 13,253 7,281 471

Profit financiar 11,077 10,842 11,350

Profitul brut înainte de impozitare 37,871 40,765 48,048

Cheltuiala cu impozitul pe profit 9,282 9,030 10,717

Cheltuiala cu impozitul pe profit amanat 30 927 9

Profitul aferent anului 28,559 30,808 37,323

Alte elemente ale rezultatului global n/a - -

Total alte elemente ale rezultatului global n/a - -

Total rezultat global aferent anului 28,559 30,808 37,323

pag. 59 din 148


Alte venituri din exploatare

Alte venituri din exploatare in cifra de afaceri (%)

Valoarea altor venituri din exploatare a scazut in 2013 fata de 2012 cu 6%. Aceasta vine ca urmare a scaderii veniturilor din taxa neutilizare, capacitate transport, a celor din amortizarea, plusurilor de inventar de mijloace fixe si a celor din vanzari de teava recuperata.

Veniturile din consum cota de modernizare reprezinta 86% din alte venituri de exploatare realizate. Procentual, acestea au oscilat semnificativ in perioada analizata. In 2013, veniturile din consum cota de modernizare au inregistrat o crestere de 8 % fata de 2012. Aceasta se datoreaza unei valori mai mari inregistrate in ultima luna a anului 2013 rezultata din deprecierile inregistrate ca urmare a reevaluarii mijloacelor fixe cu sursa de finantate - cota de modernizare.

Profit operational

Profitul operational a inregistrat o crestere constanta pana in 2013. Marja profitului operational a atins 11% in 2013, pe fondul cresterii cifrei de afaceri cu 4% fata de 2012 si in ciuda cresterii cu 2% a valorii cheltuielilor de exploatare.

Cheltuieli din exploatare

Valoarea cheltuielilor de exploatare a crescut cu 2% in 2013 fata de 2012, in principal ca urmare a valorii inregistrate pentru ajustari privind provizioanele si a celei inregistrate privind activele circulante:

� veniturile din diminuarea provizioanelor constituite pentru jandarmi au scazut cu 44% fata de anul anterior;

� cheltuiala privind constituirea ajustarilor pentru deprecierea activelor circulante a scazut cu 23% comparativ cu 2012.

�

341,146

334,198

348,891

12%

13%

12%

12%

12%

12%

12%

12%

13%

13%

13%

13%

13%

325,000

330,000

335,000

340,000

345,000

350,000

2011 2012 2013

%

mii

lei

Cifra de afaceri neta Alte venituri din exploatare

pag. 60 din 148


Cheltuieli cu materii prime, materiale si utilitati

Cea mai ridicata valoare a cheltuielilor cu materii prime si materiale s-a inregistrat in mod absolut in 2012. Fata de 2012, valoarea acestora a scazut cu 12 % in 2013.

Valoarea cheltuielilor cu utilitatile a crescut cu 17% in 2013 comparativ cu 2012, in principal din cauza unei valori mai mari a cheltuielilor cu energia electrica pe subsistem tara.

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli cu personalul in cifra de afaceri (%)

Cheltuielile cu personalul, reprezentand atat salarii si indemnizatii cat si cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala, au inregistrat un nivel constant in perioada analizata, situandu-se la 28-29% din cifra de afaceri neta pe parcursul celor 3 ani.

Alte cheltuieli din exploatare

Alte cheltuieli de exploatare in cifra de afaceri

341,146

334,198

348,891

28%

29%

28%

27%

27%

28%

28%

29%

29%

30%

325,000

330,000

335,000

340,000

345,000

350,000

2011 2012 2013

%m

ii le

i

Cifra de afaceri neta Cheltuieli cu personalul

341,146

334,198

348,891

57%57%

55%

54%

54%

55%

55%

56%

56%

57%

57%

325,000

330,000

335,000

340,000

345,000

350,000

2011 2012 2013

%m

ii lei

Cifra de afaceri neta Alte cheltuieli de exploatare

pag. 61 din 148


Acest tip de cheltuieli se situeaza la nivelul a 55-57% din cifra de afaceri inregistrata in perioada analizata. In structura acestor cheltuieli sunt cuprinse cheltuielile privind prestatiile externe si alte cheltuieli- in principal cheltuielile pentru constituirea rezervei din cota de modernizare.

Cheltuieli privind prestatiile externe cuprind:

� Cheltuielile cu redeventa petroliera (pondere 15% in total alte cheltuieli de exploatare) calculata in cuantum de 10% din veniturile brute realizate din operatiuni petroliere de transport conform OUG 101/14.10.2007, precum si din chirii. Fata de 2012, in 2013 cheltuielile cu redeventele au inregistrat o crestere de 5%.

� Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti - cuprind in principal cheltuieli cu operatorii de cale ferata, cheltuieli manevra vagoane si cheltuieli pompare titei (pondere 46% in total alte cheltuieli de exploatare). Dintre acestea, cheltuielile de manevra vagoane au atins in 2013 o valoare aproape dubla fata de anul anterior in timp ce cheltuielile de pompare titei au crescut cu 6%, determinand o crestere generala de 2% in ceea ce priveste totalul de alte cheltuieli cu servicii executate de terti.

Cheltuielile pentru constituirea rezervei din cota de modernizare (in pondere de 28% in total alte cheltuieli de exploatare in 2013) au inregistrat o crestere de 1% fata de anul 2012.

Determinantii profitului brut

Cresterea profitului brut in intervalul 2011-2013, de la 37,87 mil. lei, la 48,05 mil. lei in 2013, este relevanta prin schimbarea raportului intre aportul adus de cele doua subsisteme, respectiv cresterea pponderii activitatii de transport titei tara si scaderea celei de import.

Dinamica contributiei subsistemului de import este determinata de scaderea volumelor transportate, si de mentinerea tarifului de transport nemodificat pentru tot acest interval de timp.

pag. 62 din 148


Determinantii care au contribuit la cresterea profitului brut in intervalul 2012-2013 cu 8,16 mil. lei sunt:

� Cresterea profiturilor brute pe urmatoarele componente:

� Subsistem tara cu 10,00 mil. lei;

� Subsistem import cu 2,40 mil. lei;

� Activitate financiara cu 0,51 mil. lei;

� Vanzare stoc titei cu 0,06 mil. lei;

� Si reducerea pierderilor din activitati auxiliare

� Baze sportive cu 0,84 mil. lei;

� Cantine cu 0,52 mil. lei;

2010 2011 2012 2013

Total venituri 406,596,976 407,891,128 397,262,193 403,898,723

Venituri din exploatare, din care: 376,389,561 383,560,240 379,139,144 392,077,642

Venituri din transport, din care: 337,861,018 339,439,557 332,487,258 347,378,482

Subsistem ţară 280,773,616 293,351,585 296,480,196 304,694,633

Subsistem import, din care: 57,087,402 46,087,972 36,007,062 42,683,850

Lukoil 54,977,259 44,935,773 32,629,329 40,550,518

Arpechim 480,494 - - -

Petromidia 1,629,648 1,152,199 944,204 1,010,607

Petrobrazi - - 2,433,529 1,122,725

Baze sportive Strejnic si Vointa 88,401 30,000 37,800 73,586

Cantine 175,253 157,938 93,148 -

Vânzare stoc ţiţei 235,042 622,235 390,263 1,026,790

Alte activităţi 10,651,633 6,158,952 9,861,846 6,346,625

Reluare la venit cotă modernizare 27,378,213 37,151,558 36,268,829 37,252,159

Activitatea f inanciară 30,207,415 24,330,888 18,123,049 11,821,081

Total cheltuieli 359,275,744 370,050,602 357,379,045 355,850,932

Subsistem ţară 257,078,323 262,796,956 264,302,500 261,557,083

Subsistem import 49,285,079 39,106,579 38,589,426 42,864,067

Baze sportive 2,309,620 2,420,416 2,336,963 1,530,776

Cantine 162,843 638,767 611,472 0

Vânzare stoc ţiţei 17,878 38,635 0 571,803

Alte activităţi 1,723,073 14,644,200 7,988,534 11,669,276

Cheltuieli cu amortizarea şi materialele din cotă modernizare

27,378,213 37,151,558 36,268,829 37,252,159

Activitatea f inanciară 21,320,715 13,253,491 7,281,321 470,815

Profit brut 47,321,232 37,840,526 39,883,148 48,047,791

Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor pe activităţi

pag. 63 din 148


Determinantii evolutiei profitului brut 2012-2013

Determinantii care au contribuit la scaderea profitului brut in intervalul 2010-2013 cu 0,73 mil. lei sunt:




� Baze sportive cu 0,76 mil. lei;

� Vanzare stoc titei cu 0,24 mil. lei.

� Scaderea profiturilor brute pe urmatoarele componente:

� Alte activitati cu 14,25 mil. lei;


� Cantine cu 0,01 mil. lei.

39.8

83.1

48

- - - - - - -

-

- 0.0

- - - - - - - - -

48,0

47,7

91

8.21

4.43

7 7.92

1.18

9

66.4

03

-1.3

10.8

04

35.7

86

-93.

148

636.

527

-3.5

15.2

21

983.

330

-6.3

01.9

68

2.74

5.41

7

-4.2

74.6

41

806.

187

611.

472

-571

.803

-3.6

80.7

41

-983

.330

6,81

0,50

6

0

10,000,000

20,000,000

30,000,000

40,000,000

50,000,000

60,000,000P

rofit

bru

t 20

12

Ven

ituri

subs

iste

mta

ra

Ven

ituri

impo

rt -

Luko

il

Ven

ituri

impo

rt -

Arp

echi

m

Ven

ituri

impo

rt -

Pet

rom

idia

Ven

ituri

impo

rt -

Pet

robr

azi

Ven

ituri

baze

spor

tive

Ven

ituri

cant

ine

Ven

ituri

vanz

are

stoc

titei

Ven

ituri

alte

act

ivita

ti

Ven

ituri

relu

are

laco

ta d

e m

ode

rniz

are

Ven

ituri

activ

itate

afin

anci

ara

Che

ltuie

li su

bsis

tem

tara

Che

ltuie

li su

bsis

tem

impo

rt

Ch

eltu

ieli

baze

spor

tive

Che

ltuie

li ca

ntin

e

Ch

eltu

ieli

vanz

ari

stoc

tite

i si g

azol

ina

Che

ltuie

li al

teac

tivita

ti

Che

ltuie

li cu

amor

tizar

ea s

i…

Ch

eltu

ieli

activ

itate

afin

anci

ara

Pro

fit b

rut

2013

lei

pag. 64 din 148



Determinantii profitului operational subsistem tara

Analizand evolutia profitului operational aferent subsistemului tara, se constata ca alaturi de cresterea profitului din transport prin conducte, cu 10,8 mil. lei in perioada 2010-2013, scaderea nivelului pierderilor generate de activitatile de transport combinat si CF au contribuit cu 8,7 mil. lei la cresterea profiturilor.

Determinantii care au contribuit la cresterea cu 10,96 mil. lei a profitului operational corespunzator subsistemului tara in intervalul 2012-2013 sunt:

� Diminuarea pierderilor operationale:

� CF cu 22,93 mil. lei;

� Scaderea profiturilor operationale pe urmatoarele componente:

47.3

21.2

32

- - - - - - -

-

- 0.0 - - - - - - - - -

48,0

47,7

91

23.2

91.0

17

-14.

426.

741

-480

.494

-619

.041

1.12

2.72

5

-14.

815

-175

.253

791.

748

-4.3

05.0

08

9,87

3,94

6

-18.

386.

334

-4.4

78.7

60

6,42

1,01

2

778.

844

162.

843

-553

.925

-9.9

46.2

03

-9.8

73.9

46

20,8

49,9

00

0

10,000,000

20,000,000

30,000,000

40,000,000

50,000,000

60,000,000

70,000,000

80,000,000P

rofit

bru

t 20

10

Ven

ituri

subs

iste

mta

ra

Ven

ituri

impo

rt -

Luko

il

Ven

ituri

impo

rt -

Arp

echi

m

Ven

ituri

impo

rt -

Pet

rom

idia

Ven

ituri

impo

rt -

Pet

robr

azi

Ven

ituri

baze

spo

rtiv

e

Ven

ituri

cant

ine

Ven

ituri

vanz

are

stoc

titei

Ven

ituri

alte

act

ivita

ti

Ven

ituri

relu

are

laco

ta d

e m

oder

niza

re

Ven

ituri

activ

itate

afin

anci

ara

Che

ltuie

li su

bsis

tem

tara

Che

ltuie

li su

bsis

tem

impo

rt

Che

ltuie

li ba

zesp

ortiv

e

Che

ltuie

li ca

ntin

e

Che

ltuie

li va

nzar

i sto

ctit

ei s

i gaz

olin

a

Che

ltuie

li al

teac

tivita

ti

Che

ltuie

li cu

amor

tizar

ea s

i…

Che

ltuie

li ac

tivita

tea

finan

ciar

a

Pro

fit b

rut

2013

lei

2010 2011 2012 2013

Venituri subsistem ţară 280,773,616 293,351,585 296,480,196 304,694,633

Conducte 186,396,288 194,089,310 198,168,775 202,285,138 Combinat 10,962,019 8,498,290 12,471,484 14,392,153 CF 83,415,309 90,763,985 85,839,937 88,017,342

Cheltuieli subsistem ţară 257,078,323 262,796,956 264,302,500 261,557,083


Profit operaţional subsistem ţară 23,695,293 30,554,629 32,177,696 43,137,550

Conducte 67,196,476 74,052,849 89,666,333 77,993,351 Combinat 19,329,720- 21,332,911- 16,437,389- 16,733,505- CF 24,171,463- 22,165,310- 41,051,248- 18,122,296-

Evoluţia veniturilor ş i cheltuielilor operaţionale pentru subsistemul ţară

pag. 65 din 148


� Conducte cu 11,67 mil. lei;

� Combinat cu 0,30 mil. lei.

Determinantii evolutiei profitului operational subsistem tara 2012-2013

Determinantii care au contribuit la cresterea profitului operational corespunzator subsistemului tara, in intervalul 2010-2013 cu 19,44 mil. lei sunt:

� Cresterea profiturilor operationale pe urmatoarele componente:




32.1

77.6

96

- - - - - -

43,1

37,5

50

4.11

6.36

3

1.92

0.66

9

2.17

7.40

5

-15.

789.

344

-2.2

16.7

85

20,7

51.5

47

0

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

30,000,000

35,000,000

40,000,000

45,000,000

50,000,000

Pro

fit o

peraţi

on

al

2012

Ven

ituri

cond

ucte

Ven

ituri

com

bina

t

Ven

ituri

cf

Che

ltuie

li co

nduc

te

Che

ltuie

li co

mbi

nat

Che

ltuie

li cf

Pro

fit o

peraţi

on

al

2013

lei

pag. 66 din 148



Pentru intelegerea clara a graficelor de mai sus este necesara prezentarea dinamicii profiturilor operationale aferente subsistemului tara, pe componentele: conducta, combinat si CF.

Dupa cum se poate observa in graficul de mai sus, se constata ca pierderea operationala cumulata pentru componentele combinat si CF, in intervalul 2010-2013 este de peste 179,34 mil. lei. Trebuie avut in vedere faptul ca raportat la marja operationala inregistrata de componenta conducta in perioada 2010-2013 (36,1% - 45,2%), pierderea operationala ar fi chiar mai mare.


23.6

95.2

93

- - - - - -

43,1

37,5

50

15.8

88.8

50

3.43

0.13

4

4.60

2.03

3

-5.0

91.9

74

-833

.919

1.47

7.13

4

0

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

30,000,000

35,000,000

40,000,000

45,000,000

50,000,000

Pro

fit o

peraţi

on

al

2010

Ven

ituri

cond

ucte

Ven

ituri

com

bina

t

Ven

ituri

cf

Che

ltuie

li co

nduc

te

Che

ltuie

li co

mbi

nat

Che

ltuie

li cf

Pro

fit o

peraţi

on

al

2013

lei

67,196,476 74,052,849 89,666,333 77,993,351

-19,329,720 -21,332,911 -16,437,389 -16,733,505

-24,171,463 -22,165,310-41,051,248

-18,122,296

23,695,293

30,554,62932,177,696

43,137,550

0

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

30,000,000

35,000,000

40,000,000

45,000,000

50,000,000

-80,000,000

-60,000,000

-40,000,000

-20,000,000

0

20,000,000

40,000,000

60,000,000

80,000,000

100,000,000

2010 2011 2012 2013

lei

Conducte Combinat CF Subsistem ţară

pag. 67 din 148


3.9.3. Analiza bilantului contabil

Bilanț istoric

Data 31-Dec-11 31-Dec-12 31-Dec-13

000 lei 000 lei 000 lei

Imobilizari necorporale 8,929 6,682 5,446

Imobilizari necorporale in curs 595 - 862

Imobilizari necorporale 9,524 6,682 6,308

Terenuri si constructii 266,065 268,270 264,160

Instalatii tehnice 124,865 99,247 126,550

Alte instalatii 2,385 2,495 3,334

Avansuri si imobilizari in curs 20,377 23,318 32,002

Imobilizari corporale 413,691 393,329 426,045

Investitii 133 125 117

Alte imprumuturi 311 736 903

Imobilizari f inanciare 444 860 1,020

Active imobilizate 423,659 400,872 433,374

Materii prime si consumabile 9,118 9,316 7,630

Produse f inite si marfuri 3 - -

Avansuri pentru stocuri - - -

Stocuri 9,121 9,316 7,630

Creante 28,253 35,519 39,156

Alte creante 884 523 1,801

Creante 29,136 36,042 40,957

Investitii pe termen scurt 25,367 7,838 7,908

Casa si conturi la banci 176,298 198,767 249,495

Active circulante 239,922 251,964 305,990

Cheltuieli in avans 189 202 218

Total activ 663,770 653,038 739,582

Sume datorate institutiilor de credit 19,176 32

Avansuri incasate - 36

Furnizori 23,943 17,676 25,728

Alte datorii 26,022 24,752 27,335

Datorii-pana la un an 69,141 42,496 53,063

Sume datorate institutiilor de credit - - -

Alte datorii - - -

Datorii-peste un an - - -

Provizioane pentru impozite 2,544 3,470 3,470

Alte provizioane 15,089 11,610 12,854

Provizioane 17,633 15,080 16,325

Subventii pentru investitii 2,818 251 1,062

Venituri in avans pana la un an 33 29 25

Venituri in avans 2,851 280 1,087

Capital social 142,398 142,398 142,398

Rezerve din reevaluare 50,186 26,493 69,259

Rezerve 425,439 439,189 460,095

Profit/pierdere reportata (72,437) (43,706) (39,968)

Profit/pierdere exercitiu 28,559 30,808 37,323

Repartizarea profitului - - -

Capitaluri proprii 574,145 595,182 669,108

Patrimoniul public - - -

Total pasiv 663,770 653,038 739,582

pag. 68 din 148


Active imobilizate

Imobilizari corporale in total active (%)

Activele imobilizate au scazut succesiv in 2012 fata de 2011 cu 5%, inregistrand insa o crestere de 8% in 2013 comparativ cu anul anterior. Aceasta se datoreaza unei cresteri in volumul intrarilor de imobilizari corporale, respectiv al punerii in functiune de noi active. Cea mai importanta investitie in 2013 este lucrarea de modernizare a conductei de 20" Baraganu-Borzesti, in valoare de 13 Mil lei.

Imobilizarile corporale au avut in perioada analizata o evolutie similara cu aceea a activelor imobilizate, respectiv scadere de 5% in 2012 fata de 2011 si crestere de 8% in 2013 fata de 2012, in timp ce la nivelul imobilizarilor necorporale s-a inregistrat o scadere de 30% in 2012 fata de 2011 si respectiv 6% in 2013 comparativ cu anul anterior rezultata din deprecierile inregistrate aferente acestora.

Active circulante

Creantele au inregistrat in 2013 o crestere de 14% prin comparatie cu anul anterior, crestere generata de valoarea clientilor neincasati cu 10%. Clientii cu cea mai mare pondere in soldul clientilor sunt Petrom si Lukoil, acestia fiind si principalii beneficiari ai serviciilor de transport ai companiei.

Cresterea disponibilitatilor banesti la finalul lui 2013 comparativ cu 2012 a fost determinata de finalizarea rambursarii imprumutului BIRD si de cresterea excedentului de numerar din activitatea de exploatare.

Cresterea soldului datoriilor comerciale a fost cauzata de soldul furnizorilor de imobilizari, determinat de volumul lucrarilor de investitii executate in 2013 fata de 2012.

663,770 653,038

739,582

62%

60%

58%

0.55

0.56

0.57

0.58

0.59

0.6

0.61

0.62

0.63

600000

620000

640000

660000

680000

700000

720000

740000

760000

2011 2012 2013

%m

ii lei

TOTAL ACTIV Imobilizari corporale

pag. 69 din 148


Grad de indatorare

Imprumutul extern contractat in 1994 cu BIRD in vederea reabilitarii si modernizarii SNT a fost rambursat integral in 2012. Ca urmare a acestui fapt, compania nu mai detine in prezent datorii pe termen lung.

3.10. Concluzii

Principalele concluzii care de desprind sunt urmatoarele:

1. Organizational/ resurse-umane:

a. Scaderea cu 309 a numarului de angajati in perioada 2010-2013, urmare in principal a unor masuri de concediere colectiva si individuala;

b. 1.504 angajati din totalul de 1.780 la nivelul anului 2013 sunt angajati in cadrul directiilor Operare si Mentenanta;

c. Veniturile medii din transport per angajat au crescut cu 20,43%, pe fondul unei scaderi mai accelerate a numarului de angajati comparativ cu scaderea veniturilor;

d. CONPET prezinta o productivitate mai redusa comparativ cu societati avand profil de activitate similar.

2. Activitatea de baza:

a. Sistemul de transport prin conducta se intinde pe o lungime de 3.161 km, fiind impartit in patru subsisteme: Transport titei tara si condensat, Transport titei import, Transport gazolina, Transport etan;

b. CONPET colecteaza prin tariful aplicat si o cota de modernizare estimata procentual la momentul fundamentarii tarifului, dar insuficient utilizata.

c. Gradul de utilizare a sistemului de transport prezinta o scadere de la 28,8% in 2009 la 21,6% in urmare a scaderii volumelor transportate pentru Rompetrol. scadere determinata de construirea de catre Rompetrol a propriului terminal marin.

d. Tarifele de transport au fost actualizate in mod diferentiat:

i. Tarifele de transport pentru subsistemul tara au fost ajustate anual in perioada 2007-2013 ; potrivit reglementarilor in vigoare;

ii. Tarifele de transport pentru subsistemul import – bazinul Ploiesti (Petrobrazi si Lukoil) nu au fost ajustate in acelasi mod fiind inghetate la nivelul anului 2010.

pag. 70 din 148


3. Tehnic-investitii:

a. Ritmul actual de inlocuire a conductelor este determinat de inspectia interioara a acestora, de statistica avariilor si de agresivitatea solului, inlocuirile din ultimii ani in lungime de cca 350 km s au realizat pe conductele cu cel mai ridicat grad de utilizare;

b. Numarul total de avarii a scazut in intervalul 2007-2013, cu o rata medie anuala de 8%;

c. Costul mediu pe avarie a fost in acest interval de 16.000 lei, exceptie facand anul 2012 cand costul mediu s-a situat la nivelul 32.699 lei, urmare a unei situatii exceptionale determinata de o viitura.

4. Sistemele de management implementate:

a. Din septembrie 2007, CONPET a implementat, mentine si imbunatateste un sistem de management integrat in conformitate cu cerintele standardelor ISO 9001:2008, ISO 14001:2005 si OHSAS 18001:2008.

5. Informational:

a. Infrastructura IT este realizata pe platforma Microsoft;

b. In 2010 CONPET a finalizat implementarea sistemului ERP, platforma ce asigura schimburi de date in cadru unificat, interfata unificata pentru dezvoltare si modernizare, nivel ridicat de accesibilitate, productivitate ridicata prin ajustarea flexibila a actualizarilor de date si o gama larga de interfete de schimb de date.

6. Mediu:

a. CONPET are toate autorizatiile de mediu si de gospodarire a apelor valabile.

7. Juridic:

a. CONPET este implicata intr-un numar de 85 procese, din care in 22 de dosare are calitate de parat. Pentru toate dosarele s-a constituit provizion;

b. Niciunul dintre aceste dosare nu prezinta riscuri legate de stabilitatea si continuitatea activitatii societatii.

8. Financiar:

a. Societatea a inregistrat o usoara tendinta de imbunatatire a marjei EBITDA, de la 26% in 2011, la 27% in 2013;

b. Veniturile din exploatare au avut o evolutie relativ constanta in perioada 2011 – 2013, cu o scadere de 1% in 2012 fata de 2011; in 2013, acestea au inregistrat

pag. 71 din 148


o crestere de 3% comparativ cu 2012, pe fondul cresterii veniturilor din transport;

c. Veniturile din transport au inregistrat o scadere de 2% in 2012 fata de 2011 in timp ce in 2013 s-a putut observa o crestere de 4% fata de anul precedent. Aceasta se explica prin cresterea valorii veniturilor obtinute din subsistemul import: dupa scaderi semnificative in 2011 si 2012 (24% si 28% fata de anii precedenti), in 2013 s-a inregistrat o crestere de 17 % fata de 2012 datorita volumelor transportate pentru Lukoil. In ceea ce priveste subsistemul tara, veniturile obtinute s-au pastrat relativ constante in perioada, inregistrand o usoara crestere in 2013 fata de 2012.

d. Activele imobilizate au scazut succesiv in 2012 fata de 2011 cu 5%, inregistrand insa o crestere de 8% in 2013 comparativ cu anul anterior. Aceasta se datoreaza unei cresteri in volumul intrarilor de imobilizari corporale, respectiv al punerii in functiune de noi active. Cea mai importanta investitie in 2013 este lucrarea de modernizare a conductei de 20" Baraganu-Borzesti, in valoare de 13 Mil lei.

e. Imprumutul extern contractat in 1994 cu BIRD in vederea reabilitarii si modernizarii SNT a fost rambursat integral in 2012. Ca urmare a acestui fapt, compania nu mai detine in prezent datorii pe termen lung.

f. Rezultate negative inregistrate de „alte activitati” sunt generate de provizionale constituite in suma de 5,32 mil. lei pentru riscuri si cheltuieli (mediu si litigii). Bazele sportive au inregistrat pierderi in anul 2013 de 1,46 milione lei;

g. Profitul operational pentru subsistemul tara a crescut de la 23,7 mil. lei in 2010 la 43,1 mil. lei in 2013, acest lucru datorandu-se activitatii de transport prin conducte. Celelalte doua modalitati de transport (CF si combinat) au generat o pierdere in anul 2013 de 34,9 milioane lei ;

Obiectivele strategice propuse pentru 2014 – 2017 nu sunt cuantificate la data elaborarii prezentului document ele necesitand o analiza aprofundata ce se va regasi in planul de management.

pag. 72 din 148


4. Analiza strategica a mediului concurential

4.1. Context macroeconomic

Indicatorii economici

Raportul Country Report January 2014 publicat de Economist Intelligence Unit prezinta valorile inregistrate pana in 2012 de principalii indicatori economici la nivelul Romaniei, estimarea pe 2013 si previziunea acestora pe perioada 2014-2018, dupa cum urmeaza:

In 2012, PIB-ul real a crescut cu 0,7% fata de 2011, potrivit datelor revizuite, si s-a angajat intr-un proces de crestere bazat pe exporturi in 2013, cererea pentru exporturi urmand sa compenseze reducerea consumului intern si formarea bruta de capital fix. Exporturile au fost principalul stimul pentru cresterea economica cu o rata CAGR de 7,4% in 2010-2013 si asteptata sa ajunga la 8,6% in 2013-2018.

Dupa o crestere estimata a PIB real de 2,5% in 2013, se previzioneaza ca aceasta va accelera in 2014-2018, la o medie anuala de 3,6%. Rata CAGR PIB/loc 2010-2013 a fost de 2,1% si Economist Intelligence Unit a estimat o crestere anuala in perioada urmatoare de 3%-5%, ceea ce ar conduce la obtinerea unei rate CAGR aproape dubla in 2013-2018.

O absorbtie mai buna a fondurilor UE ar contribui la investitiile in infrastructura, care ar stimula exporturile pe termen lung. Romania a obtinut 22 miliarde de euro (29 miliarde de dolari), in cadrul fondurilor structurale de la bugetul UE pentru perioada de programare 2014-2020, comparativ cu cele 20 de miliarde de euro din perioada anterioara de programare 2007-2013.

Populatia Romaniei este de 20,1 milioane de locuitori si se ia in considerare un nivel constant al acesteia in perioada 2014-1018.

Indicatori economici cheie

UM 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

PIB real miliarde 123,8 126,6 127,5 131,4 135,5 140,9 146,8 153,2 159,4 2,0% 3,9%Exporturi miliarde 63,6 70,3 68,2 78,8 86,0 93,7 102,1 110,1 119,1 7,4% 8,6%Importuri miliarde 101,8 113,6 112,6 117,8 123,3 130,0 137,2 144,5 152,2 5,0% 5,3%Investitii f ixe brute miliarde 32,4 34,6 36,2 35,5 36,4 38,2 40,1 42,5 45,3 3,1% 5,0%Consum privat miliarde 118,0 122,8 124,0 124,3 125,9 128,4 131,2 134,3 137,4 1,7% 2,0%Cheltuieli sector public miliarde 5,7 5,5 5,6 5,5 5,5 5,5 5,6 5,7 5,8 -1,1% 1,1%Populatia milioane 21,5 21,4 21,4 21,4 21,4 21,4 21,4 21,4 21,4 -0,1% 0,0%PIB/loc 5769,5 5904,9 5949,0 6137,3 6331,8 6590,3 6869,4 7172,3 7462,5 2,1% 4,0%Venituri disponibile miliarde 406,1 421,8 439,3 455,2 469,6 493,2 518,5 545,4 572,3 3,9% 4,7%Venituri disponibile/loc 18.932,4 19.673,5 20.499,3 21.261,1 21.943,9 23.068,3 24.263,0 25.533,7 26.793,1 3,9% 4,7%Indicii preturilor de consum % 6,1 5,8 3,3 4,0 1,6 3,3 3,2 2,9 2,7 -13,2% -7,6%Rata somajului inregistrat % 7,0 5,1 5,6 5,7 5,1 4,6 4,2 3,8 3,5 -6,7% -9,1%

Sursa: Economist Intelligence Unit, Country Report January 2014

CAGR

2010-2013

CAGR

2013-2018

Actual Previzionat

Dinamica indicilor economici

UM 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Cresterea anuala PIB real % -0,94 2,30 0,70 3,00 3,20 3,90 4,20 4,40 4,00Cresterea anuala a exporturilor % 14,19 10,50 -3,00 15,60 9,10 8,90 9,00 7,80 8,20Cresterea anuala a importurilor % 12,46 11,60 -0,90 4,60 4,70 5,40 5,60 5,30 5,40Cresterea investitiilor fixe brute % -2,27 6,70 4,90 -2,00 2,50 5,00 5,00 6,00 6,50Cresterea consumului privat % -0,09 4,00 1,00 0,20 1,30 2,00 2,10 2,40 2,30Cresterea cheltuielilor sectorului public % -13,56 -3,00 2,40 -2,20 -1,00 1,00 2,00 2,00 1,00Cresterea populatiei % n/a 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00Cresterea PIB/loc % -0,85 2,35 0,70 3,10 3,20 4,00 4,30 4,40 4,00Cresterea veniturilor disponibile % n/a 3,87 4,15 3,62 3,16 5,03 5,13 5,19 4,93Cresterea veniturilor/loc disponibile % n/a 3,9 4,2 3,7 3,2 5,1 5,2 5,2 4,9Cresterea indicilor preturilor de consum % n/a -5,2 -42,4 19,9 -60,0 106,3 -3,0 -9,4 -6,9Cresterea ratei somajului % n/a -26,5 9,2 1,1 -9,8 -9,8 -8,7 -9,5 -7,9Sursa: Economist Intelligence Unit, Country Report January 2014

Actual Previzionat

pag. 73 din 148


Cresterea anuala a veniturilor disponibile dupa impozite si deduceri a fost de 3 %-4 % in 2010-2013 si ar putea ajunge la peste 5%.

Cresterea anuala a indicilor preturilor de consum (IPC) a incetinit de la 5,4% in iunie 2013, la 3,5% in luna noiembrie 2013, mai jos de punctul de mijloc al tintei de inflatie a BNR de 2,5% ± 1 punct procentual. Se estimeaza ca inflatia va cobori treptat ajungand la 2,5% pana la sfarsitul anului 2018.

Rata somajului a crescut cu 9 %, ajungand de la 7 % in 2012, la 7,4 % in 2011. Conform previziunilor Economomist Intelligence Unit, rata somajului s-ar imbunatati in perioada 2014-2018 atingand nivelul de 3,5% in 2018.

In ceea ce priveste cursul de schimb leu/euro, in 2013, Leul s-a apreciat in medie fata de euro, fiind cotat in medie Lei/euro 4.42, comparativ cu Lei/euro 4.46 in 2012. Se asteapta ca leul sa ramana supus turbulentelor din cauza incertitudinilor din zona euro si nesigurantei cu privire la calendarul de reducere a programului de cumparare obligatiuni al Fed, care ar putea avea un efect negativ pe pietele emergente, cu cerinte mari de finantare, cum ar fi Romania. Economist Intelligence Unit estimeaza o modesta apreciere reala a monedei fata de un cos ponderat de comert de monede in 2014-2018, in conformitate cu diferentele de productivitate, pe parcurs ce redresarea economica prinde contur.

Deficitul de cont curent s-a redus cu 15% in 2012, ajungand la 5,039 miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 4,4% din PIB. Cu toate acestea, se va extinde pe masura ce cresterea accelereaza, cu o medie de 4% pe an din PIB in 2014-2018.

Industria de petrol din Europa

Conform raportului Global trends in oil & gas markets to 2025 publicat de Lukoil, perioada 2004-2008 poate fi considerata "epoca de aur" a rafinariilor de petrol din Europa. Cererea stabila pentru produsele petroliere si deficitul in capacitati de conversie au facut rafinariile de petrol extrem de profitabile. Cu toate acestea, pe fondul crizei financiare globale din 2008, situatia industriei europene de rafinare a petrolului s-a schimbat in mod semnificativ.

Scaderea cererii pentru produse petroliere care a lovit Europa in 2009 a condus la o reducere a productiei rafinariilor europene de petrol. Aceasta a coincis cu construirea mai multor proiecte de conversie, ceea ce inseamna ca diferenta dintre produsele petroliere usoare si grele s-a redus in continuare. Mai mult decat atat, cel mai mare consumator de benzina - Statele Unite ale Americii – a redus volumul importurilor. Toate aceste evenimente au avut un efect negativ privind aspectelor economice ale producatorilor europeni. Ca rezultat, industria europeana de prelucrare a petrolului trece printr-o o criza sistemica profunda.

In prezent, se poate observa o tendinta sustinuta de scadere a consumului de combustibil pentru autoturismele de pasageri, in special pe fondul imbunatatirii calitatii motoarelor si al tehnologiilor hibrid ce capata amploare.

De asemenea, punerea in functiune a noilor rafinarii de petrol foarte eficiente din Orientul Mijlociu si Asia va continua sa aiba un efect negativ pe termen lung asupra producatorilor din Europa.

Din 2009, producatorii au inchis rafinarii de petrol cu o capacitate de productie totala de 3,7 mb/zi, in regiunea Bazinului Atlantic. Cu toate acestea, acest lucru pare sa fie insuficient intrucat multe rafinarii europene de petrol au o profitabilitate mica, iar utilizarea lor ramane scazuta.

pag. 74 din 148


Exista destule rafinarii de petrol cu eficienta scazuta care continua sa functioneze. Companiile petroliere sunt in imposibilitatea de a reduce radical operatiunile din cauza presiunilor autoritatilor locale si sindicatelor. Un risc ridicat de inchidere este iminent mai ales pentru rafinariile de petrol cu nivel scazut de complexitate, deoarece astfel de rafinarii au costuri unitare de operare ridicate.

Pentru a depasi criza de rafinare a petrolului din Europa, companiile ar trebui sa mai inchida inca 1-1,5 mb/zi din capacitatile de rafinare.

Salvarea rafinariilor de catre statele in care acestea functioneaza a esuat din cauza stagnarii economiei, adancirii deficitelor bugetare ale statelor si a datoriilor publice mari.

Este de asteptat ca in 2012-2020 cresterea anuala neta a capacitatilor de rafinare a petrolului la nivel mondial sa se ridice la 1 mb/zi. Cea mai mare crestere a capacitatilor de rafinare este prognozata pentru regiunea Orientul Mijlociu si regiunea Asia Pacific, unde cererea de produse petroliere va creste cel mai rapid. China, cel mai mare consumator de produse petroliere din regiunea Asia Pacific, este nevoita sa importe o parte din necesarul sau de combustibil. Pentru a reduce dependenta de importurile de produse petroliere, aceasta intentioneaza sa creasca propriile capacitati de rafinare petrol cu 2,4 mb/zi pana in 2018.

In timp ce aproximativ jumatate din rafinariile europene au fost construite dupa cel de-al doilea razboi mondial, rafinariile construite in ultimii ani in Orientul Mijlociu si Asia dispun de cea mai inalta tehnologie. Au o capacitate si un grad de complexitate mare, reprezentand o provocare pentru rafinariile din Europa.

Totodata, in raportul Lukoil se precizeaza ca mentinerea productiei de petrol in Rusia necesita utilizarea de noi tehnologii pe scara larga. Proiectele planificate in prezent nu sunt in masura sa compenseze declinul productiei din zonele industriale dezafectate. Fara utilizarea de noi tehnologii pe scara larga, productia de petrol in Rusia va incepe sa scada in 2016-2017.

pag. 75 din 148


Evolutia rafinariilor in Europa

In urma crizei financiare globale din 2008, o serie de rafinarii au fost inchise iar rata lor de utilizare a scazut, in timp ce gradul de complexitate al rafinariilor a fost imbunatatit in urma modernizarii acestora, dupa cum se poate observa din datele prezentate in tabelul de mai jos, extrase din raportul ENI Oil & Gas

2013:

Evoluția rafinăriilor din Europa

FCC eqv

(%)NCI

FCC eqv

(%)NCI

FCC

eqv (%)NCI

FCC eqv

(%)NCI

Europa 166 930 18,603 262 28 7 76 156 926 18,527 275 30 7 78 146 923 18,464 310 34 8 84 132 848 16,957 317 37 8 78Belgia 5 33 669 8 24 6 79 5 37 739 8 21 6 92 4 38 756 10 26 6 85 4 38 758 10 26 6 82Republica Cehă 3 9 182 3 29 6 76 3 9 186 3 32 7 63 3 9 186 6 60 8 83 3 9 178 6 69 9 78Franța 14 87 1,734 24 28 8 91 14 99 1,971 26 26 8 87 13 100 2,002 27 27 8 85 10 76 1,518 25 33 9 78Germania 23 113 2,268 44 39 8 91 18 113 2,252 44 39 8 95 16 119 2,381 47 40 8 96 15 99 1,983 46 46 8 97Grecia 4 20 403 5 25 6 74 4 20 403 5 26 7 96 4 21 418 6 30 7 89 4 25 498 9 38 8 82Italia 18 118 2,359 35 29 7 67 17 124 2,485 38 31 7 70 17 126 2,515 43 34 8 75 16 110 2,2 44 40 8 67Olanda 7 63 1,26 19 30 6 93 7 63 1,271 22 34 6 92 7 65 1,308 24 37 6 91 7 67 1,331 25 37 6 79Polonia 7 18 363 3 16 7 74 7 20 393 6 29 9 93 6 25 495 7 27 8 73 5 29 585 7 24 8 86Portugalia 2 15 304 3 21 5 85 2 15 304 3 21 6 76 2 15 304 4 24 7 86 2 16 322 6 39 8 69Romania 10 26 522 12 46 8 59 9 19 381 9 49 9 57 9 21 413 11 54 8 68 5 12 247 8 61 9 74Spania 10 65 1,308 16 25 6 84 10 67 1,33 18 28 6 86 10 69 1,377 22 32 7 86 10 79 1,577 28 36 8 75Suedia 5 22 436 5 22 7 83 5 22 436 5 22 7 94 5 22 436 5 23 8 94 5 22 436 5 23 8 95Turcia 5 36 713 5 14 4 77 5 36 713 7 19 5 67 4 31 613 7 22 6 84 4 31 613 7 22 7 65Ucraina 6 54 1,083 5 9 4 32 6 49 981 6 12 4 19 7 29 585 5 18 6 66 4 15 294 3 17 7 54Marea Britanie 15 95 1,901 41 44 9 88 12 91 1,821 39 43 9 89 12 95 1,902 41 43 9 84 11 84 1,682 40 47 9 79Alte țări din Europa

32 155 3,098 33 21 6 61 32 143 2,861 36 25 7 67 27 138 2,773 45 33 7 79 27 137 2,735 49 36 8 75

2005 2012

Numar

rafinării

Capacitate

primară

(m il.tone)

Capacitate

primară

(kbbl/d)

Capacitate

de conversie

(FCC eqv.)

(mil.tone)

Rata de

complexitate Numar

rafinării

Capacitate

primară

(mil.tone)

Capacitate

primară

(kbbl/d)

Capacitate

de

conversie

(FCC eqv.)

(mil.tone)

1995 2000

Capacitate

primară

(kbbl/d)

Capacitate

de

conversie

(FCC eqv.)

(mil.tone)

Rata de

complexitateRata de

utilizare

(%)

Sursa: raport ENI, Oil & Gas 2013

Capacitate

de

conversie

(FCC eqv.)

(mil.tone)

Rata de

complexitateRata de

utilizare

(%)

Numar

rafinării

Capacitate

primară

(mil.tone)

Rata de

complexitateRata de

utilizare

(%)

Numar

rafinării

Capacitate

primară

(m il.tone)

Capacitate

primară

(kbbl/d)

Rata de

utilizare

(%)

pag. 76 din 148


4.2. Contextul national

Consum si productie

Inchiderea in 2012 pentru cateva luni a rafinariilor pentru modernizarea acestora, a condus la o usoara scadere a cantitatii de titei si materiilor prime necesare rafinarii (-6% comparativ cu 2011).

In 2012, importurile de produse petroliere in Romania au inregisttrat o crestere fata de anul precedent, cel mai probabil ca urmare a inchiderii rafinariilor pentru reparatii si modernizari pe o perioada de cateva luni. Acest aspect se poate observa si in 2013, cand lucrarile de modernizare au continuat. In mod corespunzator, exporturile s-au diminuat cu aproximativ 7% fata de 2011.

Rompetrol - Rafinaria Petromidia

Conform Raportului anual 2012 emis de Rompetrol, Grupul Rompetrol si-a continuat activitatile de explorare in cadrul celor 5 concesiuni: Focsani, Zegujani, Satu Mare, Gresu si Nereju.

Planul strategic al actionarului KazMunayGaz (KMG) este de a construi o prezenta mai puternica pe piata din Marea Neagra, prin imbunatatirea capacitatilor logistice si o cota de piata de retail mai mare, indiferent de climatul dificil general la nivel international.

Conform reprezentantilor Rompetrol, in ultimii ani, KMG si-a facut loc in consortiile internationale care dezvolta doua zacaminte uriase, respectiv Kashagan, cel mai mare proiect offshore din Marea Caspica, si Karachaganak. Grupul kazah vrea sa-si dubleze rezervele de petrol pana in 2020, de la 5,8 miliarde de barili la 10,3 miliarde de barili, prin investitii de 3 miliarde de

Țiței și materii prime

mii tone

Țara 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ianuarie-

septembrie 2013

(+) Producție națională 5.440 5.030 5.086 4.798 4.494 4.286 4.224 4.113 3.089

(+) Alte surse

(+) Retururi 185 251 462 558 483 563 479 404 227

(+) Importuri 8.689 8.717 8.673 8.650 7.471 5.968 5.627 5.263 3.749

(=) Input rafinărie 14.314 13.998 14.221 14.006 12.448 10.817 10.330 9.780 7.065

Sursa: Intellinews. Romania energy Sector Report. December 2013

Produse petroliere

mii tone

Țara 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

ianuarie-

septembrie 2013

(+) Producție 14.723 14.096 13.629 13.974 12.165 10.694 10.535 9.883 7.361

(-) Consum rafinărie 1.693 1.369 1.075 1.008 811 634 700 606 462

(+) Importuri 1.140 1.248 1.351 1.684 1.561 2.070 2.324 2.727 1.546

(-) Exporturi 5.881 5.253 4.448 4.989 4.472 3.515 3.518 3.263 2.482

(=) Livrări interne 8.289 8.722 9.457 9.661 8.443 8.615 8.641 8.741 5.963

Sursa: Intellinews. Romania energy Sector Report. December 2013

pag. 77 din 148


dolari in activitati de explorare. Compania vrea sa-si creasca productia la 700.000 barili pe zi, de la 420.000 barili pe zi cat este in prezent. Oficialii KMG estimeaza ca statul kazah ar putea exporta 2,2 milioane barili pe zi la finele acestui deceniu, din care 400.000 barili pe zi in China, iar restul in Europa, in special pe pietele de la Marea Neagra.

Productia de titei din Kazahstan va creste de la 90 mil. tone pe an din prezent la 120 mil. de tone pe an in urmatorii 10 ani. Avand in vedere acest aspect, KazMunaiGaz considera, fie cumpararea unei alte rafinarii europene, fie ajungerea la acorduri strategice cu alte rafinarii din Europa.

KMG intentioneaza sa rafineze in Romania o parte semnificativa din aceste exporturi, conform declaratiilor vicepresedintelui companiei.

Rafinaria Petromidia Navodari este in prezent cea mai mare rafinarie din Romania, la finalul unui proces indelungat de modernizare si dezvoltare care a majorat capacitatea de productie la 14.000 tone de titei pe zi (de la 3,8 milioane la 5 milioane tone pe an), avand capacitate de prelucrare exclusiva a titeiului greu tip Ural. Investitia s-a ridicat la 1,3 miliarde dolari.

Cantitatea totala de materie prima procesata de rafinaria Petromidia in trimestrul I 2013 a fost de 632.00 de tone, in scadere cu 33% fata de trim I 2012, in timp ce gradul de utilizare a capacitatii de rafinare a fost de 64,55%, mai mic cu 9% decat in trimestrul I 2012 din cauza intreruperii activitatii de productie pentru realizarea lucrarilor tehnologice programate.

Vicepresedintele Grupului Rompetrol a declarat in cadrul unei conferinte de presa ca aceasta va procesa o cantitate record de 5,5 milioane de tone de petrol brut incepand cu 2015 si ar putea reveni pe profit in urmatorii 2-3 ani. Volumul maxim de 5 milioane de tone a fost deja atins in perioada mai - iunie 2013.

Rompetrol mai mentioneaza in raportul anual ca Petromidia asigura 43% la suta din capacitatea de rafinare in Romania, atingerea obiectivului companiei de a deveni profitabila fiind aproape tangibil.

Filiala Vector Energy AG a Grupului Rompetrol a furnizat integral titeiul pentru rafinaria Petromidia in cantitate de 3,9 milioane de tone in 2012 fata de 3,6 milioane de tone in 2011, aproximativ 90% provenind de la KMG.

In paralel cu programul de marire a capacitatii, Grupul Rompetrol a dezvoltat si alte proiecte necesare sustinerii acestuia, respectiv constructia terminalului din largul Marii Negre pentru aprovizionarea cu titei, triplarea capacitatii de tranzit a produselor petroliere prin Dana 9 a portului Midia, reabilitarea parcului de rezervoare titei si produse finite, constructia terminalului de import-export gaz petrolier lichefiat.

Terminalul Maritim Midia face parte din divizia de trading si opereaza terminalul maritim si danele 1-4 (titei) si 9 - 9A, 9B si 9C (produse) din Portul Midia, apartinand Grupului Rompetrol.

Indicatori

UM Inainte de modernizare Dupa modernizare

Capacitate mil tone/an 3.8 5Nelson Index* 8.3 10.5Jet & Diesel %w t 2.6/38 5.5/45Diesel mil tone/an 1.5 2.5Benzină mil tone/an 1.3 1.4Jet mil tone/an 0.15 0.3EII (Solomon)** % 120 84

Sursa: Rompetro l Raport anual 2012

pag. 78 din 148


Conform informatiilor comunicate in presa de reprezentantii Rompetrol, acest terminal permite reducerea costurilor de aprovizionare cu aprox. 8 USD/mt, in urma operatiunilor de manipulare/depozitare si a costurilor de transfer, cat si eliminarea pierderilor comerciale si/sau tehnologice, oferind cadrul necesar pentru dezvoltarea activitatilor comerciale in regiune ale companiei.

In 2012, cantitatea totala de titei importata prin Midia SPM a fost de 3,71 mil tone. Capacitatea maxima de transfer a terminalului este de 24 milioane tone/an. Capacitatea de stocare a parcului de rezervoare de titei este de aproximativ 400.000 mc, primind titei in principal de la Terminalul Maritim Midia, precum si de la Oil Terminal Constanta, prin intermediul CONPET.

Vanzarile de produse petroliere ale Rompetrol

Pe piata externa, s-au vandut produse petroliere atat in spatiul comunitar, cat si cel non comunitar. Piata comunitara a absorbit cca 20% din totalul produselor finite vandute, diferenta de 80% reprezentand vanzari la export pe pietele non comunitare. Aproape 80% din vanzarile externe au fost directionate catre pietele europene aflate in proximitatea Romaniei. Principalele destinatii pentru produsele de export ale Rompetrol Rafinare sunt urmatoarele:

In 2012, compania a vandut aproximativ 0,8 mil. tone de combustibil auto din productia rafinariei catre companii din afara grupului, in timp ce aproximativ 0,4 mil. de tone au ajuns la subsidiarele din cadrul Grupului (Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Georgia, Rompetrol Ucraina).

Rafinaria Petromidia a generat un transfer total de 4.040.000 de tone in 2012, ceea ce indica o crestere de 4% comparativ cu 2011. Volumul total al vanzarilor de combustibili in 2012 a fost de peste 1,4 mil. tone, cu 4% mai mic decat in 2011.

In trim I 2013, vanzarile de carburanti ale companiei s-au ridicat la aproximativ 500.000 de tone, in scadere cu 24% fata de volumul comercializat in perioada similara din 2012, din care aproximativ 51% au fost livrati la export, atat catre companii ale Grupului (Rompetrol Moldova, Rompetrol Bulgaria, Rompetrol Ucraina, Rompetrol Georgia) cat si catre alti parteneri traditionali din regiunea Europei Centrale si de Est (Turcia, Serbia sau Grecia). (sursa: Agerpress).

Principalele destinații export

Benzină Ucraina, Georgia, Bulgaria,Tunisia, Liban, Moldova

Motorină Serbia, Bulgaria, Georgia,Moldova, Ucraina

Cocs UcrainaSulf Egipt


Petromidia

UM 2012 2011

Materie primă prelucrată mii tone 4,047 3,896Producție de benzină mii tone 1,135 1,116Producție de motorină mii tone 1,728 1,578Vânzări de combustibil – intern mii tone 1,428 1,362Vânzări de combustibil – export mii tone 1,307 1,225Export % 48% 47%Intern % 52% 53%Marja brută 4.4 4.2


pag. 79 din 148


Lukoil - Rafinaria Petrotel

Explorare si productie

Conform AgoraNews, Lukoil este a doua companie petroliera din Rusia din punct de vedere al productiei si rafinarii titeiului, asigurand cca. 20% din productia de titei autohtona (79,8 mil. tone), iar la nivel global reprezinta aproximativ 2% din productia totala mondiala. Din punct de vedere al rezervelor de titei, Compania Lukoil este lider mondial.

Lukoil detine in Romania 20% din piata totala a produselor petroliere.

Conform EMS Intellinews Daily, avand o capacitate de rafinare de 2,5 mil. de tone, Petrotel este cea mai mica dintre cele trei rafinarii ce isi desfasoara activitatea in Romania - Petrobrazi OMV Petrom si Rompetrol Petromidia (cea mai mare). Petrotel asigura 60% din productia sa pe piata romaneasca, restul fiind vandute prin statiile de alimentare Lukoil din Ungaria, Serbia, Republica Moldova, Ucraina, Croatia si Bulgaria. Lukoil opereaza, de asemenea, o capacitate de rafinare de 9.8 mil. tone in Bulgaria (rafinaria Burgas), care poate livra combustibil auto pentru statiile de distributie ale grupului in Romania in perioada de intrerupere a Petrotel. Rafinaria de la Burgas are o capacitate de productie de 208.000 barili/zi.

Rafinaria Petrotel-Lukoil, una dintre cele mai importante rafinarii din Europa de Sud-Est, a finalizat in termen si in buget revizia generala programata pentru perioada 20 februarie – 12 aprilie 2013. Proiectul a avut ca scop cresterea gradului de fiabilitate pentru echipamentele tehnologice, dar si implementarea unor proiecte investitionale pentru imbunatatirea proceselor tehnologice, reducerea consumului de resurse energetice, imbunatatirea calitatii factorilor de mediu si cresterea gradului de siguranta in functionare.

Productia rafinariei Petrotel a scazut la 2,1 mil. de tone de produse petroliere de la 2,3 mil. de tone in 2011 pe seama reducerii cererii interne. Aproximativ 35% din productie a fost exportata in Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina si Serbia.

pag. 80 din 148


Situatia rafinariilor Lukoil

Sursa: Lukoil, Annual Report 2012, Oil Refining

Rafinaria Petrobrazi (Petrom)

Explorare si productie

Conform raportului anual Petrom Grup 2012, rezervele dovedite de titei si gaze din portofoliul Grupului Petrom s-au situat la aproximativ 775 mil. bep la finele anului 2012, iar productia Grupului a fost de aproximativ 182,7 mii bep/zi (din care 170,5 mii bep/zi in Romania) de-a lungul anului. Declinul productiei interne a fost minimizat cu succes, fiind de numai 1,6%, deoarece initiativele de optimizare a productiei au contrabalansat efectele conditiilor meteorologice severe de la inceputul anului 2012 si declinul productiei din zacamintele importante. Productia din Kazahstan a crescut cu 2,8% in 2012, datorita cresterii productiei din zacamantul Komsomolskoe.

La 31 decembrie 2012, rezervele totale dovedite de titei ale Grupului Petrom erau de 775 mil. bep (Romania: 750 mil. bep).

pag. 81 din 148


Petrom detine in Romania licente de explorare pentru 12 perimetre onshore si 2 perimetre offshore, cu o suprafata totala de 42.760 km2 (din care 12.321 km2 offshore), iar la sfarsitul anului 2012 opera 238 de zacaminte comerciale de titei si gaze.

Concesiunile de explorare, dezvoltare si productie ale Petrom in Romania

Sursa: Petrom Raport anual 2012

Blocul Skifska (ExxonMobil 40%, Shell 35%, OMV Petrom 15%, Nadra Ukrainy 10%): bloc de explorare atribuit in T3/12, acordul de impartire a productiei este in curs de negociere; Blocul Midia: Petrom si ExxonMobil au semnat contractul de transfer cu Sterling Resources si Petro Ventures pentru 85% din bloc; 15% detinute de Gas Plus International

Explorare și producție

UM 2008 2009 2010 2011 2012

Rezerve dovedite de țiței mil. tone 872 854 832 812 775Producție totală de țiței și condensat mil. bep 30 28 28 28 28Input raf inare mil. tone 6,51 5,46 4,15 3,79 3,34


Explorare și producție Petrom

Mil. bep

2010 2011 2012

Producţia totală a Grupului 67,08 67,77 66,87din care în România 63,46 63,41 62,39Rezerve dovedite la 31 decembrie 832 812 775din care în România 805 786 750


pag. 82 din 148


Procesul de maturare a proiectelor de redezvoltare a zacamintelor-cheie a facut progrese semnificative. La sfarsitul anului, sase proiecte de redezvoltare a zacamintelor au fost aduse mai aproape de stadiul de executie (Videle, Suplacu si Oprisenesti – titei; respectiv Suplacu si Oprisenesti – au depasit stadiul deciziei finale de investire si au intrat in stadiul de implementare).

Acestea fac parte din cele mai importante zacaminte de titei ale Petrom, fiind situate in nord-vestul si, respectiv, sud-estul Romaniei. Alte proiecte se afla in faza de evaluare (Tazlau, Phoenix, Independenta si Balaria-Blejesti – titei), cu un necesar investitional estimat la aproximativ 100 mil. EUR.

Productia cumulata de titei din proiectele ce utilizeaza injectia de apa si metodele termale de recuperare (injectia de abur si combustia subterana) au reprezentat 25% din totalul productiei interne de titei din 2012.

Rezultatele operationale ale rafinariei au fost usor mai slabe in 2012 decat cele inregistrate in 2011 cel mai probabil pe fondul opririi rafinariei pentru modernizare.

In urma intreruperii procesului de rafinare, cantitatea de titei procesat si cantitatea produselor petroliere obtinute s-a diminuat in mod corespunzator.

Producția de țiței și condensat în 2012

mil. tone mil. bbl

România 3,98 28,66Kazahstan 0,49 3,83Grupul Petrom 4,47 32,49


mil. tone mil. bbl

România 53 383Kazahstan 3 21Grupul Petrom 56 404


Portofoliul Grupului: rezerve dovedite de țiței și

condensat în 2012

Rezultate operaționale Petrobrazi

UM 2010 2011 2012

Producție totală de hidrocarburi mil. bep 67,08 67,77 66,87Gradul de utilizare a capacității de rafinare % 49 79 73Vânzări totale de produse rafinate mil. tone 5,47 5,23 5


Ţiţei procesat

Mii tone

2010 2011 2012

Petrobrazi 3.153 3.567 3.146


pag. 83 din 148


Ca parte din programul de modernizare a rafinariei Petrobrazi, unitatea de distilare atmosferica si in vid a titeiului a fost modernizata pe durata opririi programate, de sase saptamani, din perioada mai-iunie 2012, ceea ce a permis Petrom sa proceseze integral titeiul din productia interna proprie.

Rata de utilizare a rafinariei Petrobrazi a scazut cu sase puncte procentuale, la 73% in 2012 (2011: 79%), reflectand oprirea de sase saptamani din perioada mai-iunie 2012.

Dupa modernizarea unitatii de distilare in vid a titeiului, capacitatea de rafinare a Petrobrazi este de 4,2 mil. tone/an (anterior 4,5 mil. tone/an), permitand procesarea exclusiva a productiei de titei a Petrom din Romania si contribuind, simultan, la imbunatatirea eficientei energetice si a mixului de produse. Se doreste ca ponderea de motorina sa creasca in mixul de produse si rafinaria sa ajunga o rafinarie europeana, moderna, conforma cu standardelor de mediu din UE, instalatia de desulfurare fiind un pas important in aceasta directie. De asemenea, modernizarea unitatii Petrobrazi permite o acoperire mai buna a cererii pietei: rafinariile din Romania produc benzina in exces comparativ cu cererea, in timp ce cererea de motorina este satisfacuta in proportie de 30% din importuri.

Titeiul de la campurile petroliere Petrom este transferat la rafinarie prin intermediul conductelor. Produsul brut importat din Kazahstan este prima data depozitat la Oil Terminal Constanta si apoi transferat la rafinarie printr-o conducta, cu o capacitate de 10.000 TPD.

In trimestrul I 2013, rata de utilizare a rafinariei a crescut la 86%, comparativ cu 79% din aceeasi perioada a anului trecut.

Vanzari de produse petroliere

Cota totala de piata din Romania a fost 36%, la acelasi nivel ca in 2011, in principal ca rezultat al optimizarii activitatii si a revizuirii portofoliului de produse.

Producţie

Mii tone

2010 2011 2012

Benzină 1.183 1.105 946Motorină 1.178 1.184 1.035Kerosen 204 195 144Păcură 473 394 350GPL 220 205 162Bitum 42 0 0Cocs de petrol 177 216 196


Vanzări de produse petroliere ale Grupului Petrom

Mii tone

2010 2011 2012

Vânzări totale produse rafinate 5.472 5.234 5.004din care: Benzină 1.036 949 879Motorină 2.264 2.293 2.258Kerosen 214 222 186Păcură 98 196 132


pag. 84 din 148


4.3. Analiza PEST (Politic&Economic&Social&Tehnologic)

Analiza PEST ia in considerare influentele de ordin politic, economic, social si tehnologic existente in mediul in care o companie opereaza. Acesti factori pot indica un mediu static sau dinamic, care poate afecta structura de business a companiei.

Exercitiul unei analize PEST este util pentru CONPET deoarece scopul acesteia este de a identifica factorii care afecteaza in prezent compania si de a-i contura pe aceia cu cea mai mare probabilitate de a-i afecta activitatea in viitor.

In continuarea acestei analize, influentele cheie identificate pot fi asociate fie unor oportunitati cheie, fie unor amenintari, ambele prezente in mediul extern, si carora compania trebuie sa le ofere un raspuns.

4.4. Analiza fortelor concurentiale

Amenintarea concurentilor potentiali

Accesul la canalele de distributie este critic pentru asigurarea succesului in acest domeniu. Acest factor are o importanta mare, determinand un nivel ridicat al amenintarii din partea concurentilor potentiali.

Cu toate acestea, nivelul ridicat al investitiilor necesare, precum si gradul ridicat de reglementare al domeniului de activitate, fac ca amenintarea concurentilor potentiali sa fie una redusa.

Analiza PEST

• Mediul puternic reglementat în care operează Conpetdetermină un risc crescut de sancțiuni în cazul nerespectării cerințelor legale în vigoare (avize de reparații, autorizații de mediu)

• Modificări frecvente ale unor acte normative sub a căror incidență își desfășoară activitatea Conpet (majorarea impozitelor, eliminarea unor înlesniri fiscale) pot determina creșteri de costuri

• Regimul Sistemul Naţional de Transport este foarte important din punct de vedere al unicităţii acestuia, orice schimbare în acest sens având efecte foarte importante asupra stabilităţii şi continuităţii activităţii Conpet

• Deciziile interguvernamentale referitoare la construirea de conducte transnaţionale au efect direct asupra Conpet

• Declinul ratei de creștere a populației, prognozat pentru un orizont mediu și lung de timp, va determina încetinirea consumului și a activității industriale, cu efect asupra necesarului de transport de țiței

• Veniturile populației vor contribui la determinarea necesarului general de producție de petrol, influențând astfel și volumul transportat

• Împărțirea populației în zone de urban și rural și reconfigurarea acestor zone în viitor va avea un efect asupra necesarului de consum de țiței și implicit de transport al acestuia

• Riscul de mediu ca urmare a poluării impactează activitatea Conpet, fiind necesar un grad ridicat de conștientizare în ceea ce privește responsabilitățile față de mediu și de comunitate

• Declinul producției de țiței pe plan intern conduce la o scădere a gradului de utilizare a capacităților de transport

• Sistemul de transport dezvoltat de Rompetrol are un impact major asupra segmentului de transport ţiţei din import

• Marjele de rafinare reduse şi rezultatele financiare negative înregistrate de rafinăriile din România ar putea conduce la închiderea/ redimensionarea capacităţilor de producţie

• Contextul macroeconomic la nivel național și internațional determină restrângeri la nivelul activității industriale, afectând activitatea de bază a Conpet

• Politica comercială aplicată de principalii clienți ai Conpet(Petrom, Lukoil și Rompetrol) influențează în mod decisiv volumul serviciilor de transport prestate

• Dezvoltarea la nivel global a rafinăriilor cu grad ridicat de complexitate şi capacităţi de producţie foarte mari conduce la scăderea competitivităţii rafinăriilor locale

• Utilizarea tehnologiilor moderne de extracţie a ţiţeiului cu potenţial efect asupra limitării scăderii cantităţii extrase

• Există o limitare de ordin tehnic în ceea ce privește utilizarea parțială sau conservarea instalațiilor de transport respectiv continuarea activității de mentenanță în vederea menținerii funcționalității acestora

Factori politici Factori economici

Factori sociali Factori tehnologici

pag. 85 din 148


Puterea de negociere a clientilor

Amenintarea integrarii in amonte este mare dat fiind si gradul ridicat de concentrare al clientilor.

Coroborand gradul ridicat de concentrare care s-ar putea transforma in monopson, precedentele din industrie referitor la integrarea in amonte, precum si disponibilitatea serviciilor de substitutie ca argument de negociere, consideram ca puterea de negociere a clientilor este medie.

Puterea de negociere a furnizorilor

Nivelul de amenintare determinat de puterea de negociere a furnizorilor este unul redus. Singurul element cu putere de negociere reala il reprezinta angajatii.

Amenintarea serviciilor de substitutie

Amenintarea serviciilor de substitutie este considerata redusa, ca urmare a lipsei de competitivitate de pret a acestora.

Aceasta amenintare este una reala doar analizand-o impreuna cu puterea de negociere a clientilor.

Intensitatea concurentei intre competitorii din industrie

Dat fiind caracterul de cvasi-monopol al activitatii desfasurate de CONPET, intensitatea concurentei intre competitorii din industrie este teoretic nula.

In realitate, singurul concurent al societatii este chiar societatea, prin modul mai bun sau mai putin bun in care reuseste sa actualizeze reteua de transport la realitatile economice, precum baza de costuri fixe, putand genera astfel o scadere de competitivitate in raport cu serviciile de substitutie.

pag. 86 din 148


4.5. Analiza SWOT

Analiza SWOT este o evaluare critica a punctelor tari si a celor slabe, a oportunitatilor si a amenintarilor care exista in raport cu mediul intern si cel extern in care opereaza o firma; analiza arata starea acesteia inaintea pregatiri unui plan de actiune pe termen lung. (Terminologie oficiala CIMA).

O evaluare din punct de vedere a mediului intern al CONPET este utila in evidentierea punctelor tari si a celor slabe, in timp ce evaluarea factorilor din mediul extern in care opereaza compania releva oportunitatile si amenintarile cu care aceasta se confrunta.

Utilitatea analizei SWOT pentru CONPET consta in aceea ca aceasta poate contura tipurile de strategie disponibile pentru a fructifica punctele tari si oportunitatile identificate si de a gasi solutii pentru punctele slabe si pentru amenintari.

� Principalele puncte tari si oportunitatile profitabile pot fi exploatate, in special in cazul in care punctele forte isi gasesc corespondent in oportunitatile identificate;

� Punctele slabe si amenintarile pot fi contracarate direct dupa ce sunt identificate sau se pot dezvolta strategii de limitare si corectie a acestora;

Legenda: – Mica

– Mica - Medie

– Medie

– Medie - Mare

– Mare

• Economiile de scală

• Diferenţierea serviciilor

• Necesarul de capital

• Costurile de schimbare

• Reglementări guvernamentale

• Profitabilitatea sectorului

• Competitori numeroşi sau de putere egală

• Creştere lentă a industriei

• Costuri fixe ridicate

• Lipsa diferenţierii

• Bariere de ieşire ridicate

• Senzitivitatea preţului

Puterea de negociere a furnizorilor

MICĂ

• Solidaritatea angajaţilor

• Produsul furnizorului este o resursăimportantă pentru afacereacumpărătorului

• Produsele furnizorului sunt diferenţiate şiprezintă costuri ridicate de schimbare

• Ameninţare reală de integrare pe verticală

Ameninţarea concurenţilor potenţiali

MICĂ

Ameninţarea serviciilor de substituţie

MICĂ

• Competitivitatea de preţ a serviciilor desubstituţie

Puterea de negociere a clienţilor

MEDIE

• Grad ridicat de concentrare

• Serviciile sunt standard/ nediferenţiate

• Cumpărătorul întâmpină costuri de schimbaremici

• Ameninţare reală a integrării în amonte

• Disponibilitatea serviciilor de substituţie

Intensitatea concurentei intrecompetitorii din industrie

MICĂ

pag. 87 din 148


4.6. Concluzii

Principalele concluzii care de desprind sunt urmatoarele:

� La nivel international

� O parte dintre rafinariile din Europa au fost inchise, in special cele cu capacitati mici de productie, trend ce se estimeaza ca va continua si in perioada urmatoare, conducand la cresterea vulnerabilitatii continentului in ceea ce priveste aprovizionarea cu carburanti. Acest lucru se va intampla in cazul in care producatorii straini vor satisface cu prioritate cererea interna din tarile lor in detrimentul exporturilor, mai ales in momente de varf ale cererii. Totodata, majorarea importurilor ar duce la scumpirea semnificativa a carburantilor la pompa, din cauza cresterii costurilor de transport si stocare;

Analiza SWOT

• Conpet este unicul furnizor de servicii de transport princonducte la nivel naţional, fiind concesionar al SistemuluiNaţional de transport al ţiţeiului, gazolinei şi etanului

• Lichiditatea mare a societăţii

• Experiența îndelungată şi aprofundată a Conpet în domeniul de activitate și know-how-ul unic de care dispun angajații săi pot contribui la crearea de noi parteneriate și dezvoltarea de noi proiecte de transport

• Implementarea sistemului de control managerial conduce la o îmbunătățire a eficacității și eficienței funcționării Conpet

• Are implementat un sistem informatic modern tip ERP pentru fundamentarea deciziilor şi planificarea resurselor societăţii

• Starea tehnică a sistemului care dispune de echipamente tehnice modernizate şi gradul ridicat de automatizare a procesului de transport

• Crearea în timp şi menţinerea unei imagini favorabile a societăţii în sistemul energetic

• Cultura organizaţională şi ataşamentul angajaţilor la valorile asumate ale societăţii

• Stabilitatea personalului la nivelul salariaţilor cheie

• Restrângerea activității rafinăriilor și a unităților de prelucrare a țițeiului localizate în România, cu efect în ceea privește activitatea de bază a Conpet

• Decizii strategice ale clienților Conpet de reducere a cantităților de țiței achiziționate din import, cu efect asupra volumelor transportate

• Strategia viitoare a Lukoil în România

• Riscul închiderii capacităţilor de rafinare pentru companiile cu facilităţi redundante în profil regional - Lukoil

• Acțiuni intentate în instanță de către diverse părți pe ale căror terenuri sunt amplasate conducte magistrale

• Schimbări în mediul de afaceri determinate de factoriexterni (ex.: criza economică globală)

• Volatilitatea şi lipsa de predictibilitate ale cadrului legislativ

• Influenţe politice în contextul geopolitic regional

• Reglementarea confuză şi incompletă privind regimuljuridic al terenurilor sub/ supratraversate de conductelemagistrale de transport instituit de dispoziţiile Legiipetrolului nr. 238/ 2004

• Dependența de un număr restrâns de clienţi (Petrom, Lukoil şi Rompetrol), în condițiile în care veniturile din transportul țițeiului intern au cea mai mare pondere în totalul veniturilor

• Rezultate financiare negative din activitatea de ţiţei din import

• Rezultate negative semnificative din activitate de transport feroviar

• Număr de personal supradimensionat raportat la cantitatea transportată

• Grad redus de utilizare a conductelor cu impact asupra costurilor unitare

• Existenţa în sistem a unor conducte care trebuie să fie introduse în conservare datorită neutilizării lor

• Vulnerabilitatea sistemului de transport la fenomenul infracțional

• Vulnerabilitatea generată de inexistenţa unui sistem de securitate informatică care să protejeze societatea la atacuri cibernetice

• Inexistenţa unor planuri de contingenţă la situaţii negative de piaţă cu impact direct şi semnificativ asupra Conpet

• Interconectarea sistemelor de transport al țițeiului din România și Serbia prin prelungirea conductei Constanța-Pitești pe sectorul Pitești – Pancevo, Serbia. Conpet va asigura astfel transportul de țiței pentru rafinaria de la Pancevo, deținută de Gazprom Neft

• Diversificarea domeniului de activitate al Conpet prin participarea la programul de Constituire și Menținere a Stocurilor Minime de Siguranță (Conform Directivei 2009/119/CE), inițial prin preluarea depozitului Petrotrans de produse petroliere

• Diversificarea domeniului de activitate al Conpet prin inființarea unui laborator de metrologie pentru uz propriu și pentru prestarea de servicii metrologice pentru alte societăți/clienți

• Diversificarea obiectului de activitate al Conpet prin desfăşurarea unor servicii pentru terţi de tipul mentenanţăşi transporturi auto, alte activităţi specifice

• Folosirea fondurilor proprii pentru susţinerea proiectelor de dezvoltare

• Uşurinţa obţinerii unor finanţări externe, în caz de nevoie, datorată situaţiei curente a indicatorilor financiari

• Excedentul de ţiţei anticipat să provină din Kazakhstan

Puncte forte Puncte slabe

Ameninţări Oportunităţi

pag. 88 din 148


� Potrivit directorilor din industria rafinarii de petrol intervievati de Bloomberg, dintre cele 104 rafinarii din Europa, 10 vor fi inchise permanent pana in 2020, in tari precum Franta, Italia si Cehia; (sursa: www.mediafax.ro)

� In Asia exista o tendinta de construire de noi rafinarii de petrol de mare capacitate;

� Consumul de carburanti va continua sa se reduca urmare a imbunatatirilor tehnologice si a presiunilor autoritatilor de scadere a emisiilor poluante. Agentia Internationala pentru Energie, anticipeaza o scadere a consumului de petrol pana la cel mai redus nivel atins din 1994;

� Majoritatea rafinariilor petroliere de pe continent sunt echipate in principal pentru productia de benzina, desi motorina domina piata europeana, reprezentand 75% din cererea de caburanti. Pentru a mentine rafinariile in activitate si pe linia de plutire, este nevoie de investitii suplimentare de miliarde de dolari in modernizarea si upgradarea tehnologica a facilitatilor de procesare a titeiului din Europa.

� Romania

� Petrom va continua proiectele de redezvoltare a zacamintelor de titei;?

� Cele doua mari rafinarii din Romania (Petromidia si Petrobrazi) vor produce mai mult ca urmare a imbunatatirii capacitatilor de productie;

� Rafinaria Burgas (Bulgaria) a companiei Lukoil are o capacitate de productie de 9,8 mil. tone din care a produs doar 6,35 mil. tone in 2012, in timp ce Rafinaria Petrotel (Romania) a produs 2,22 mil. tone raportat la o capacitate de 2,4 mil. tone. In 2012, productia de la rafinaria Petrotel a fost oprita pentru cateva luni, timp in care rafinaria Burgas a livrat necesarul de produse petroliere catre statiile de distributie din Romania. Calculul matematic demonstreaza posilibilitatea fizica de integrare a productiei celor doua rafinarii in cea de la Burgas.

pag. 89 din 148


5. Plan de administrare 5.1. Obiective strategice

Obiectivele strategice sunt formulate pentru perioada 2014-2017 pe baza concluziilor analizei diagnostic si a analizei strategice a mediului concurential, cu scopul valorificarii oportunitatilor si a maximizarii punctelor forte existente la nivelul societatii:

1. Scaderea cheltuielilor de exploatare;

2. Tarif imbunatatit pe import;

3. Dezvoltarea de activitati conexe;

4. Definirea societatii ca jucator regional;

5. Abordare financiara moderna si aliniata cu modelul de business.

Plan de actiuni elaborat pentru atingerea obiectivelor strategice

5.1. Scaderea cheltuielilor de exploatare

5.1.1. Redefinirea necesarului pe termen lung a infrastructurii de transport urmare a situatiei actuale a industriei de profil regionale si locale avand ca efect reducerea costurilor de operare

In urma evaluarii interne privind utilizarea activelor (conducte si statii de pompare), tinand cont de cantitatile transportate si de perspectiva evolutiei acestora, o serie de active pot fi propuse fie pentru casare, fie pentru a intra in conservare.

Astfel:

• Conducte cu grad de utilizare zero pentru care pe baza informatiilor actuale nu se mai intrevede nicio posibilitate de a fi folosite, si care ar trebui casate si scoase din pamant. Lungime totala este de cca 350 km.:

o Conducta de titei 24” Pietrosani Brazi 10km

o Conducta de titei 14” Constanta Nord Nisipari 22 km

o Conducta de etan 658 Turburea Pitesti 141 km

o Conducte de gazolina bazinul Muntenia 50 km

pag. 90 din 148


• Conducte cu grad de utilizare zero care ar trebui conservate in lungime de aprox 300 km:

o Conducta titei 14” Nisipari Calareti 151 km

o Conducta 20” Calareti Pitesti 144 km

In ceea ce priveste statiile de pompare neutilizate acestea sunt aferente conductelor cu grad de utilizare zero si se propune ca statia Constanta Nord sa fie casate iar o serie de alte statii (Dragos Voda, Mircea Voda, Mavrodin, Martinesti, rampa Valcani ) sa fie trecute in conservare.

Conductele mentionate nu afecteaza activitatea curenta iar prin eventuala lor dezafectare nu se va pierde din capacitatea actuala de a furniza servicii clientilor CONPET la nivelul solicitarilor actuale proiectate pe evolutiile ultimilor ani.

Casarea acestor active va avea ca efect reducerea cheltuielilor cu mentenanta si paza.

Casarea si conservarea activelor ce compun sistemul national de transport necesita aprobarea ANRM.

5.1.2. Sistem de detectare si localizare a scurgerilor din conducte

Una din principalele probleme ce apar in operarea Sistemului National de Transport prin conducte este aceea a scurgerilor de produs din conducte. Acestea apar fie din motive tehnice (coroziuni) fie ca urmare a activitatii infractionale si produc pagube insemnate generate de pierderea fizica a produsului cat si de cheltuielile cu reparatiile. De asemenea efectul asupra mediului este semnificativ necesitand operatiuni costisitoare de ecologizare.

In acest moment, evenimentele sunt localizate de regula in cadrul activitatii zilnice de patrulare a personalului CONPET. Exista si evenimente care pot fi identificate cu ajutorul sistemului SCADA daca acestea debuteaza brusc si au un debit semnificativ.

Din considerente de reducere a cheltuielilor de operare si de mediu, avand in vedere avantajele unui astfel de sistem (faptul ca scurgerile pot fi detectate in cateva minute, la debite de 1-2% din debitul transportat si cu precizie de ordinul zecilor de metri), CONPET a decis efectuarea unui studiu de fezabilitate pentru implementarea unui sistem LDS. Studiul a concluzionat ca realizarea unui astfel de sistem este profitabila pentru CONPET. Astfel valoarea estimata pentru intregul sistem de conducte ar fi de 11,9 mil. EUR, acestia urmand a fi recuperati intr-o perioada de 12 ani.

Datorita valorii mari a investitiei si incertitudinii privind perspectiva de transport pentru intreg sistemul, s-a luat decizia ca implementarea sa inceapa cu proiect pilot pe relatia Videle- Cartojani- Ploiesti, valoarea lui fiind estimata in cadrul studiului la 1,1 mil. EUR. Contractul pentru realizarea proiectului pilot este in derulare.

pag. 91 din 148


5.1.3. Redimensionarea necesarului de resurse pentru operarea infrastructurii de transport

In functie de rezultatul etapei de reevaluare a necesarului de infrastructura de transport prin conducte, raportat la realitatile momentului, CONPET va derula un program de reproiectare a organizarii procesuale si structurale.

Se vor urmari:

� Corelarea activitatilor derulate in cadrul CONPET cu obiectivele strategice ale societatii;

� Corelarea activitatilor cu noua topologie a retelei de transport prin conducte;

� Definirea necesarului de resurse umane, financiare si materiale raportat la activitatile necesare:

� Ajustarea necesarului de personal in functie de nevoile redefinite;

� Ajustarea necesarului de active;

� Redefinirea capitalului de lucru si a necesarului de finantare.

5.1.4. Modernizarea si monitorizarea Sistemului de Protectie Catodica aferent Sistemului National de Transport prin Conducte

Principala problema la conductele de transport titei, produse petroliere si gaze naturale (ca de altfel la toate structurile metalice ingropate sau aeriene) o constituie coroziunea. Pornind de la o analiza interna a sistemului de protectie catodica aferent SNT, in anul 2010 s-a efectuat un studiu de fezabilitate referitor la modernizarea acestui sistem.

Studiul a analizat starea actuala a sistemului de protectie catodica al CONPET, ajungand la concluzia ca acesta este vechi si ineficient, si a propus implementarea unui sistem nou, luand in considerare principalele subsisteme de transport.

Valoarea totala pentru toate cele trei subsisteme este de 10.245.400 EUR pentru inlocuirea unui numar total de 178 de statii de protectie catodica si 190 de prize anodice.

Durata totala de executie a intregului proiect este estimata la 5 ani din care: 8 luni – masuratori si inspectie, 8 luni proiectare, 6 luni livrare materiale si 3 ani si 2 luni instalare.

S a decis abordarea etapizata pe subsisteme, valoarea necesara pentru subsistemele cuprinse in programele multianuale fiind de cca 4 Mil EUR.

Referitor la beneficiile care ar rezulta din realizarea acestei investitii, trebuie mentionat faptul ca pe langa cele financiare si cele legate de protectia mediului, extrem de importanta este componenta preventiva pe care o asigura un astfel de sistem. Dintre avantajele financiare cel mai important este acela ca un sistem de protectie catodica eficient prelungeste durata de viata

pag. 92 din 148


a unei conducte, pana la dublarea acesteia. Normativele in vigoare indica pentru conductele neprotejate catodic o durata de 20-30 de ani, iar pentru cele protejate de 40-60 de ani. Acesta avantaj se alatura celor legate de cresterea sigurantei in exploatare, reducerea numarului de avarii tehnice cu implicatiile asociate (reducerea costurilor cu reparatiile, ecologizari, despagubiri, amenzi).

5.1.5. Scaderea numarului de avarii tehnice

Analizand in corelatie numarul de km de conducta inlocuiti si numarul de avarii in perioada 2007-2013, se observa ca siguranta in exploatare a sistemului national de transport prin conducte a crescut ca urmare a realizarii programelor de inlocuiri conducte apartinand domeniului public. Consiliul de Administratie va acorda o atentie deosebita continuarii acestui trend descrescator datorita impactului deosebit financiar, de mediu si imagine.

5.2. Tarif imbunatatit pe import

5.2.1. Imbunatatirea performantelor financiare prin armonizarea bazei de cheltuieli cu tarifele pentru toate segmentele de activitate

Conform analizelor realizate la nivelul anului 2013 rentabilitatea subsistemului import este de -0,4%, urmare a neactualizarii tarifului de transport din anul 2010, respectiv a erodarii profitului din cauza inflatiei.

In vederea asigurarii sustenabilitatii afacerii si pentru atingerea obiectivului de a rentabiliza toate segmentele de activitate, CONPET propune majorarea tarifului de import in vederea recuperarii cresterii cheltuielilor de exploatare ce nu au mai fost incorporate in actualizari ale tarifului.

In acest sens, CONPET va demara procedurile necesare conform reglementarilor ANRM.

5.3. Dezvoltarea de activitati conexe si complementare activitatii de baza

5.3.1. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii dezvoltarii capacitatilor de stocare a titeiului si produselor petroliere pentru terti

Consiliul de Administratie isi propune ca pana, la 31.12.2014, sa evalueze oportunitatea in baza unui studiu de fezabilitate a unui proiect de dezvoltare in cadrul societatii a capacitatilor de stocare titei si carburanti pentru terti.

5.3.2. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de eficientizare a activitatilor de transport CF

Data fiind situatia prezenta, in care CONPET realizeaza o activitate neprofitabila pe segmentul CF, se doreste de catre CA, o analiza aprofundata a oportunitatii/fezabilitatii realizarii unui parteneriat strategic cu unul dintre furnizorii acestor servicii.

pag. 93 din 148


5.3.3. Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de transport produse finite

Plecand de la ideea de baza, aceea ca produsele finite se pot transporta prin conducte, se

recomanda analiza fezabilitatii abordarii unei atare strategii cu parteneri interni si

internationali.

5.4. Definirea societatii ca jucator regional pe segmentul de midstream si validarea fezabilitatii oportunitatilor identificate

5.4.1. CONPET jucator regional

Societatea intentioneaza sa continue evaluarea fezabilitatii proiectului de interconectare a sistemelor de transport titei prin conducte ale Romaniei si Serbiei (propus de catre Romania ca proiect important in cursul intalnirilor Grupului de Lucru la Nivel Inalt sub Comisia Europeana / Directoratul general pentru Energie – Interconectari Energetice pe axa Nord-Sud in Europa Centrala si de Est, 2011).

Obiectivul proiectului este reprezentat de cresterea gradului de utilizare actual a conductelor de transport import 14” si 20” Constanta-Pitesti prin extinderea sistemului de transport titei prin conducte operat de CONPET. Se urmareste astfel construirea unei noi sectiuni, Pitesti – Naidas, de aproximativ 360 km.

Valoare estimata a proiectului este de 182,5 mil EUR (cheltuieli de capital), doar pentru sectiunea Pitesti – Naidas (Romania).

Pentru validarea fezabilitatii proiectului este necesara derularea unui studiu de fezabilitate in perioada imediat urmatoare.

5.5. O abordare financiara moderna si aliniata cu modelul de business

5.5.1. Analiza si reajustarea costurilor fixe

Ponderea costurilor fixe in costurile totale nu afecteaza direct indicatorii de performanta. Ea

este insa foarte importanta pentru ca da managementului si CA un instrument aditional pentru

luarea de decizii strategice si financiare. Acest proiect se va finaliza pana la 30.06.2014.

5.5.2. Introducerea unui concept proactiv de management al lichiditatilor

CONPET are o suma semnificativa de cash in bilant pe parcursul intregului an. Pana acum

aceasta suma a fost depusa pe o perioada de la 1 la 3 luni in depozite la mai multe banci.

CA va lucra impreuna cu managementul companiei pentru introducerea unui sistem de

management al lichiditatilor care sa genereze rezultate superioare dobanzilor bancare.

5.5.3. Accesarea fondurilor europene

Consiliul de Administratie luand in considerare nivelul istoric foarte scazut de absorbtie al fondurilor europene inregistrat pana acum de catre societate, analizeaza si considera oportune urmatoarele actiuni:

pag. 94 din 148


� Dezvoltarea activitatii de atragere de fonduri europene, mai precis granturi accesate prin Programe Operationale Sectoriale si facilitate speciala de finantare a Proiectelor de Interes Comun la nivel comunitar (PCI);

� Valorificarea posibilitatilor/oportunitatilor de finantare existente prin diversele programe derulate de autoritatile competente ale statului;

� Identificarea in regim de urgenta a proiectelor care pot fi derulate cu fonduri europene pentru anumite activitati de genul celor legate de cresterea eficientei energetice, mediu, competitivitate economica, resurse umane, IT, etc.);

� Constituirea unei structuri organizatorice profesioniste si eficiente, cu atributii in sfera accesarii si mai apoi monitorizarii proiectelor pe durata desfasurarii lor in scopul preintampinarii inregistrarii de neconformitati in gestionarea unui atare tip de finantare.

In fundamentarea preocuparii CONPET asupra programele legate de absorbtia de fonduri europene au stat obiectivele specifice corespunzatoare capitolelor unde s a considerat ca societatea poate fi eligibila, respectiv:

� Competitivitate economica prin Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE) cu ale sale obiective specifice:

� Consolidarea si dezvoltarea durabila a sectorului productiv;

� Crearea unui mediu favorabil dezvoltarii durabile a intreprinderilor;

� Valorificarea potentialului tehnologiei informatiei si comunicatiilor si aplicarea acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (intreprinderi, cetateni).

� Programe Fonduri Europene - Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane cu ale sale obiective specifice:

� Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si continua, inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii;

� Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii muncii;

� Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii;

� Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive.

� Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) cu al sau obiectiv:

� Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015.

pag. 95 din 148


5.5.4. Valorificarea activelor in exces

Se va urmari reanalizarea bazei de active in exces, curente, si mai ales cele rezultate ca urmare a implementarii masurilor de redimensionare a infrastructurii de transport si a necesarului de resurse aferent.

Activele care vor fi identificate ca fiind redundante in urma aplicarii acestor masuri vor fi valorificate iar lichiditatile obtinute vor fi plasate in vederea obtinerii unor randamente superioare costului mediu ponderat al capitalului.

Preliminar, a fost identificata o cladire de birouri aflata in patrimoniul CONPET, care nu mai este necesara societatii pentru derularea activitatilor de baza.

5.5.5. Avantaj competitiv

Crearea si mentinerea avantajului competitiv reprezinta scopul principal al strategiei societatii.

Consideram ca avantajul competitiv al societatii va fi reprezentat de asigurarea unui optim intre:

� Calitatea serviciilor prestate;

� Tarifele practicate.

5.5.6. Implementarea cu succes a planului de actiuni 2014-2017

Termene

Calendarul de implementare a actiunilor necesare pentru indeplinirea obiectivelor strategice propuse sunt prezentate in tabelul urmator:

Plan de actiuni pentru indeplinirea obiectivelor strategice 2014 2015 2016 2017

Redefinirea necesarului infrastructurii de transport prin conducte.

Sistem de detectare si localizare a scurgerilor din conducta

Redimensionarea necesarului de resurse pentru operarea infrastructurii de transport

Modernizarea si monitorizarea sistemului de protectie catodica

Scaderea numarului de avarii tehnice

Cresterea tariful de transport de titei din import

Evaluarea oportunitatii dezvoltarii activitatii de stocaj titei si produse petroliere pentru terti

Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de eficientizare a activitatilor de transport CF prin dezvoltare interna

Evaluarea oportunitatii/fezabilitatii scenariilor de transport produse finite

pag. 96 din 148


Evaluarea oportunitatii participarii la proiectul PANCEVO (conectarea sistemului national cu rafinaria NIS / Gazprom de la Pancevo Serbia)

Analiza si reajustarea costurilor fixe

Introducerea unui concept modern si proactiv de management al lichiditatilor

Accesare de fonduri europene

Valorificarea activelor in exces

Consiliul de Administratie isi propune sa evalueze oportunitatea unor proiecte viitoare in baza unor studii de fezabilitate aprofundate.

Planul de administrare conceput de catre Consiliul de Administratie actual al CONPET acopera o perioada de 4 ani, in intervalul 2014-2017. Termenele intermediare pentru evaluarea gradului de implementare al planului de administrare, respectiv de atingere a indicatorilor de performanta, propunem sa fie sfarsitul fiecarui an financiar.

5.6. Scenariul financiar 2014 - 2017

In vederea fundametarii contului de Profit si Pierdere previzionat pentru perioada 2014 – 2017 s-au utilizat ca si ipoteze de lucru urmatoarele estimari privind cantitatile transportate si veniturile aferente.

5.2.1. Ipoteze

Ipotezele utilizate la elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli sunt cele mai jos prezentate:

Estimarile prezentate cuprind o uşoară creştere a cantităţilor transportate si a tarifelor la nivelul ambelor subsisteme de transport.

Principalele elemente de risc care vor fi analizate în cadrul evaluării impactului deciziilor strategice ale managementului CONPET, precum şi ale clienţilor CONPET şi ale autorităţii de reglementare sunt legate de:

� Cantităţile transportate;

� Nivelul tarifelor;

pag. 97 din 148


� Evoluţia ponderii cheltuielilor de exploatare în total cifră de afaceri.

Ipotezele care au stat la baza fundamentarii proiectiilor din contul de profit si pierdere pentru perioada 2014-2017 sunt:

• Veniturile din transport, cu o pondere de 92% in totalul veniturilor din exploatare, sunt calculate pe baza cantitatilor si tarifelor mai sus prezentate;

• Cheltuielile din exploatare sunt determinate pe baza costului resurselor necesare realizarii programului de transport estimat si mentinerii in functiune a Sistemului National de Transport.

In perioada 2014-2017 se estimeaza o crestere a cifrei de afaceri de 9,83% si a rezultatului din exploatare de 13,97% urmare a cresterii a cantitatilor transportate si a tarifelor .

Marja EBITDA inregistreaza o crestere de la 17,7% in anul 2014 la 19 % in anul 2017 influentata pe de o parte de cresterea rezultatului din exploatare si pe de alta parte de cresterea amortizarii aferente investitiilor puse in functiune in aceasta perioada.

Cheltuielile din exploatare inregistreaza in perioada 2014-2017 un indice de crestere la nivelul indicelui de crestere al veniturilor din exploatare.

Scenarii ale modelului actual

Tabelul de mai jos prezinta modalitatea in care posibile scenarii contribuie la evolutia EBITDA si implicit a valorii societatii, prin redefinirea modelului de afaceri actual. Dat fiind nivelul ridicat de incertitudine/ risc asociat scenariilor prezentate in graficul de mai sus, pentru ipotezele utilizate la analizarea variantelor pesimiste-probabile-optimiste derivate din concluziile analizei diagnostic si a analizei strategice a mediului concurential au fost luate in calcul doar acele scenarii care prezinta un grad de maturitate ridicat:

pag. 98 din 148


Fundamentarea ipotezelor este urmatoarea:

� Subsistem tara:

� Cantitatile probabile sunt cele propuse in scenariul de baza;

� Cantitatile minime sunt calculate prin ajustarea cu -10% a cantitatilor probabile;

� Cantitatile maxime sunt calculate prin ajustarea cu +10% a cantitatilor probabile;

� Tariful minim este cel propus in scenariul de baza;

� Tariful probabil este cel propus in scenariul de baza;

� Tariful maxim a fost determinat prin majorarea cu 5% a tarifului minim/ probabil.

� Subsistem import:

� Lukoil:

� Cantitatile minime au fost estimate la 0 t;

� Cantitatile probabile sunt cele utilizate in scenariul de baza;

� Cantitatile maxime au fost estimate la 2,4 mil. t;

� Tarifele minime si probabile sunt cele incluse in scenariul de baza;


� Petromidia:

� Cantitatile minime au fost estimate la 0 t;

� Cantitatile probabile sunt cele utilizate in scenariul de baza;

Ipoteze Minim Probabil Maxim Minim Probabil Maxim Minim Probabil Maxim Minim Probabil MaximSubsistem țară

cantitate ('000 to) 3,627 4,030 4,432 3,901 4,334 4,768 3,924 4,360 4,796 3,924 4,360 4,796 tarif (lei/to) 78.64 78.64 82.57 78.64 78.64 82.57 79.11 79.11 83.07 80.44 80.44 84.46

Subsistem import

Lukoil

cantitate ('000 to) - 1,592 2,400 - 1,599 2,400 - 1,650 2,400 - 1,650 2,400 tarif (lei/to) 24.76 24.76 26.00 24.48 24.48 26.00 24.70 24.70 26.00 24.70 24.70 26.00

Petromidia

cantitate ('000 to) - 80 88 - 80 88 - 80 88 - 80 88 tarif (lei/to) 6.50 6.50 6.83 6.50 6.50 6.83 6.50 6.50 6.83 6.50 6.50 6.83

Cheltuieli de exploatare 100.36% 100.86% 100.98% 100.36% 100.61% 100.77% 100.36% 100.51% 100.58% 100.36% 100.46% 100.50%

Ipoteze ş i scenarii alternative

2014 2015 2016 2017

pag. 99 din 148


� Cantitatile maxime au fost determinate prin majorarea cu 10% a cantitatii probabile;

� Tarifele minime si probabile sunt cele incluse in scenariul de baza;


� Pondere cheltuieli de exploatare in cifra de afaceri:

� Ponderea minima este determinata prin reducerea cu 1,5% a ponderii inregistrate in 2013, ajungand la 100,86%;

� Ponderea probabila este determinata prin reducerea nivelului atins in 2013, cu 1% in 2014, 1,25% in 2015 si1,35% in 2016 si1,40% in 2017;

� Ponderea maxima este cea estimata pentru scenariul de baza.

Pe baza acestor ipoteze a fost realizata o analiza Monte Carlo cu accent pe senzitivitatea EBIT raportat la variabilele analizate.

Metoda Monte Carlo este utilizata pentru a realiza analiza riscurilor, o dimensiune esentiala a unei analize strategice.

Metoda presupune o tehnica matematica prin care, pornind de la un set de decizii disponibile la un moment dat unui decident, este generata o plaja de posibile rezultate pentru fiecare decizie, impreuna cu probabilitatea asociata fiecarui rezultat.

Astfel, analiza de risc presupune construirea de modele de rezultate posibile prin inlocuirea factorilor de incertitudine cu valori numerice prin distributii de probabilitate.

Utilitatea folosirii acestei metode in analiza de optiuni strategice a CONPET este data de aceea ca ea arata atat rezultatul posibil al deciziilor cat si probabilitatea asociata acestui rezultat, care sunt reprezentate grafic. De asemenea, metoda poate arata care dintre elementele de input in analiza au avut cel mai mare impact asupra rezultatelor obtinute.

De asemenea, aceasta analiza care reflecta o gandire proactiva si anticipativa a stat la baza intelegerii de catre membrii Consiliului de Administratie a nivelului de incertitudine/ risc asociat activitatii societatii, permitand acestora asumarea unor criterii si indicatori de performanta care reflecta orientarea catre performanta, dar care sunt si realiste in acelasi timp.

pag. 100 din 148


Monte Carlo

Au fost rulate 1.000 de incercari care au condus la obtinerea urmatoarelor rezultate:

Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 – cifra de afaceri

Valorile obtinute pentru cifra de afaceri aferenta anului 2014 se incadreaza in intervalul 309.715 lei – 427.621 lei, fata de valoarea din scenariul de baza, de 358.173 lei.

Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 – EBITDA

Valorile obtinute pentru EBITDA aferent anului 2014 se incadreaza in intervalul 68.215 lei – 70.819 lei, fata de valoarea din scenariul de baza, de 68.619 lei.

0

10

20

30

40

50

60

310,783 321,463 332,144 342,824 353,504 364,184 374,864 385,544 396,224 406,904

Fre

cvenţa

0

10

20

30

40

50

60

68,241 68,501 68,762 69,022 69,283 69,543 69,804 70,064 70,324 70,585

Fre

cvenţa

pag. 101 din 148


Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 – EBIT

Valorile obtinute pentru EBIT aferent anului 2014 se incadreaza in intervalul 26.446 lei – 29.050 lei, fata de valoarea din scenariul de baza, de 26.850 lei.

Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 – rezultat net

Valorile obtinute pentru rezultatul net aferent anului 2014 se incadreaza in intervalul 29.966 lei – 32.108 lei, fata de valoarea din scenariul de baza, de 30.299 lei.

0

10

20

30

40

50

60

26,472 26,732 26,993 27,253 27,514 27,774 28,035 28,295 28,555 28,816

Fre

cvenţa

0

10

20

30

40

50

60

29,988 30,202 30,416 30,630 30,844 31,058 31,273 31,487 31,701 31,915

Fre

cvenţa

pag. 102 din 148


Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 – marja EBITDA

Valorile obtinute pentru marja EBITDA aferenta anului 2014 se incadreaza in intervalul 15,13% – 20,62%, fata de valoarea din scenariul de baza, de 17,66%.

Evolutia indicatorilor pentru anul 2014 – marja EBIT

Valorile obtinute pentru marja EBIT aferenta anului 2014 se incadreaza in intervalul 5,91% – 8,34%, fata de valoarea din scenariul de baza, de 6,91%.

Consideram astfel ca masurile pe care le propunem sunt in masura sa contrabalanseze eventuale efecte negative determinate de mediul concurential.

In acelasi timp, masurile propuse prezinta o probabilitate ridicata de crestere a profitabilitatii

chiar pe fondul unei scaderi a volumelor transportate.

0

10

20

30

40

50

60

15.19% 15.71% 16.23% 16.75% 17.27% 17.80% 18.32% 18.84% 19.36% 19.88%

Fre

cvenţa

0

10

20

30

40

50

60

5.95% 6.18% 6.41% 6.64% 6.87% 7.10% 7.33% 7.56% 7.79% 8.02%

Fre

cvenţa

pag. 103 din 148


6. Guvernanta corporativa

Guvernanta corporativa reprezinta ansamblul de proceduri si procese in baza carora o companie este controlata si administrata. Guvernanta corporativa stabileste distribuirea responsabilitatilor si drepturilor diferitelor parti implicate in viata unei companii: actionari, conducere, terte parti implicate.

Guvernanta corporativa la nivelul societatii CONPET este organizata si se desfasoara in concordanta cu cadrul legislativ din Romania, respectiv Legea Societatilor Comerciale nr. 31/1990 si Ordonanta de Urgenta nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice.

In plus, intrucat din septembrie 2013 societatea CONPET a fost transferata la categoria I de tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti, ea este supusa reglementarilor pietei de capital, respectiv legii 297/2004 privind Piata de Capital, precum si regulamentelor specifice ale Bursei de Valori Bucuresti (BVB). In acest context trebuie subliniat ca societatile comerciale listate la BVB se angajeaza sa adopte si sa aplice Codul de Guvernanta Corporativa al Bursei de Valori Bucuresti. Aplicarea Codului de Guvernanta Corporativa a BVB presupune respectarea unor standarde minime de guvernanta descrise in cele 19 principii ale Codului. CONPET, ca societate tranzactionata la categoria I a BVB, are obligatia de a se conforma cu un numar de cel putin 14 din cele 19 principii de guvernanta enuntate de Cod. Anual, CONPET urmeaza ca completeze o Declaratie de Conformitate cu principiile Codului care este transmisa BVB. CONPET completeaza pentru prima oara aceasta Declaratie de Conformitate la inceputul anului 2014 si din analizele efectuate pana in prezent rezulta ca societatea indeplineste conditiile de listare la categoria I a BVB din punctul de vedere al guvernantei corporative.

A devenit tot mai evident ca o buna guvernanta corporativa este conditia performantei unei intreprinderi iar in cazul societatilor publice, listate la bursa, este confirmat faptul ca investitorii acorda o incredere mai mare societatilor care dovedesc ca aplica standarde ridicate de guvernanta corporativa, ceea ce de obicei se reflecta pozitiv si in pretul actiunilor pe bursa.

In cazul CONPET, este cu atat mai importanta respectarea celor mai inalte standarde de guvernanta corporativa, stiut fiind ca investitorii institutionali sunt deosebit de sensibili la aceste aspecte.

In aplicarea cadrului de reglementare general, CONPET a adoptat documente prin care guvernanta corporativa este transpusa in practica:

� Actul constitutiv al CONPET, care cuprinde prevederi referitoare la organismele de conducere (adunare generala, consiliu de administratie, conducere executiva) precum si la competentele si procedurile de functionare a acestora;

� Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului de Administratie, care detaliaza si operationalizeaza modul in care acest organism se intruneste, modul in care analizeaza, dezbate si ia decizii, felul in care interactioneaza cu conducerea executiva si cu alte parti.

pag. 104 din 148


� Regulamentul de organizare si functionare al CONPET, Codul de etica, Regulamentul intern, care preiau, detaliaza si operationalizeaza unele aspecte incidente ale cadrul de guvernanare al societatii.

Este in curs de elaborare, urmand a fi aprobat de catre Consiliul de Administratie, Regulamentul de Guvernanta Corporativa, dispozitiile acestuia urmand a fi conforme cu cerintele Codului de Guvernanta Corporativa al Bursei de Valori; o parte a prevederilor acestui regulament este inclusa in Planul de administrare. Este in curs de elaborare, urmand a fi aprobat de catre Consiliul de Administratie, Regulamentul privind organizarea si functionarea Comitetelor consultative constituite la nivelul Consiliului de Administratie, cuprinzand: cadrul legal incident, denumirea comitetelor consultative, organizarea, functionarea si atributiile acestora si componenta comitetelor consultative. Conform Deciziei Directorului General nr. 145/ 08.03.2013, s-a constituit colectivul pentru derularea operatiunilor necesare pentru tranzactionarea pe piata reglementata la vedere administrate de B.V.B., la categoria I, a actiunilor emise de SC Conpet SA, in respectiva decizie fiind prevazute component si atributiile acestui colectiv. Urmare necesitatii adaptarii cerintelor functionale si de perspectiva ale societatii, Consiliul de Administratie va analiza oportunitatea constituirii unei structuri organizatorice in cadrul careia va exista un Departament specializat dedicate relatiei cu actionarii/ investitorii, departament al carui personal va fi pregatit/ instruit periodic / format profesional dpdv al principiilor guvernantei corporative, managementului si relatiei cu actionarii si care sa poata acoperi cerintele specifice de raportare/ informare/ comunicare impuse in cazul societatior listate pe B.V.B. La nivelul CONPET structurile de guvernanta corporativa sunt:

1. Adunarea Generala a Actionarilor;

2. Consiliul de Administratie, la nivelul caruia sunt constituite Comitete consultative, respectiv:

� Comitetul de nominalizare si remunerare;

� Comitetul de audit;

� Comitetul financiar si pentru relatia cu investitorii;

� Comitetul pentru relatiile cu autoritatile de reglementare si de energie;

� Comitetul de dezvoltare.

3. Directorul General.

pag. 105 din 148


Adunarea Generala a Actionarilor

Structura actionariatului, corespunzator structurii sintetice consolidate a actionarilor la data de referinta 15.11.2013, este urmatoarea:

� Statul Roman, prin Ministerul Economiei (ministerul de resort sau succesorii acestuia, potrivit legii):

� Numar de actiuni: 5.083.372;

� Valoare aport la capitalul social: 16.775.127,60 lei;

� Cota de participare la profit si pierdere: 58,7162%.

� S.C. Fondul Proprietatea S.A.:




� Alti actionari persoane fizice si juridice:




Actionarul majoritar al societatii CONPET este Statul roman. Drepturile si indatoririle Statului roman, in calitate de actionar majoritar, vor fi exercitate, in Adunarile Generale ale Actionarilor, de catre Ministerul Economiei – Departamentul pentru Energie, sub autoritatea caruia este plasata societatea, prin acte normative specifice, prin reprezentanti special desemnati, potrivit dispozitiilor legale.

Actionarii isi exercita drepturile in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor („AGA”), care reprezinta cel mai inalt organism decizional al societatii. Competentele de aprobare ale Adunarii Generale a Actionarilor, conditiile de organizare si de validitate a sedintelor acestora sunt stabilite in Actul Constitutiv al societatii, in conformitate cu reglementarile aplicabile, si se completeaza cu prevederile legale incidente. Fiecare actiune subscrisa si platita, potrivit legii confera detinatorului dreptul la un vot in Adunarea Generala a Actionarilor, dreptul de a alege si de a fi ales in organismele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea dividendelor conform prevederilor Actului Constitutiv si dispozitiilor legale, precum si alte drepturi prevazute de acestea.

pag. 106 din 148


Actionarii au dreptul la o corecta si completa informare in Adunarea Generala a Actionarilor asupra situatiei societatii. In cazul emisiunii de noi actiuni, actionarii existenti au drept de preferinta la subscriere, in conditiile legii.

Adunarile Generale sunt ordinare si extraordinare.

Adunarea Generala a Actionarilor se convoaca de catre Consiliul de Administratie, ori de cate ori este necesar. Convocarea Adunarii Generale a Actionarilor va respecta prevederile legale cu privire la societatile comerciale, precum si reglementarile pietei de capital si dispozitiile Actului Constitutiv. Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocarii in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a.

Pentru a asigura tratamentul egal si exercitarea deplina si intr-o maniera echitabila a drepturilor detinatorilor de actiuni, S.C. CONPET S.A. pune la dispozitia acestora toate informatiile relevante cu privire la AGA si la deciziile adoptate, conform legii, atat prin mijloacele de comunicare in masa, cat si in sectiunea speciala, deschisa pe pagina proprie de internet.

S.C. CONPET S.A. depune toate diligentele, cu respectarea cerintelor legislatiei in materie, pentru facilitarea participarii actionarilor la lucrarile Adunarilor Generale, precum si a exercitarii depline a drepturilor acestora. Actionarii pot participa si vota personal in Adunarea Generala a Actionarilor, dar au si posibilitatea exercitarii votului prin reprezentare sau prin corespondenta.

Adunarea Generala a Actionarilor este deschisa si prezidata de Presedintele Consiliului de Administratie sau in lipsa acestuia, de catre acela care ii tine locul.

In cadrul Adunarilor Generale ale Actionarilor se permite si se incurajeaza dialogul intre actionari si membrii Consiliului de Administratie/ Directorul General. Fiecare actionar poate adresa administratorilor intrebari referitoare la activitatea societatii, conform prevederilor legale.

Hotararile luate de Adunarile Generale ale Actionarilor in limitele legii si ale Actului Constitutiv sunt obligatorii chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat impotriva.

Hotararile Adunarii Generale a Actionarilor contrare legii sau Actului Constitutiv pot fi atacate in justitie, in conditiile legii.

Consiliul de Administratie

Societatea este administrata de catre un Consiliu de Administratie, compus din 7 administratori, alesi de catre Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi pe noi perioade de 4 ani. Administratorii pot avea calitatea de actionari.

Membrii Consiliului de Administratie au fost alesi prin Hotararea Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor nr. 6/ 28.11.2013, cu respectarea prevederilor aplicabile societatilor admise la tranzactionare, fiind selectati in conformitate cu prevederile legale prevazute in OUG nr. 109/ 2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice.

pag. 107 din 148


Consiliul de Administratie are urmatoarea componenta, aceasta fiind prezentata detaliat si pe pagina de internet a societatii:

Administratori neexecutivi:

� dl. Dan Weiler – Presedintele C.A.

� dna. Roxana-Elena Gheorghe – Membru C.A.

� dna. Cristiana Chiriac – Membru C.A.

� dl. Dragos Lucian Dinu – Membru C.A.

� dl. Radu Bugica – Membru C.A.

� dl. Darius Dumitru Mesca – Membru C.A.

Administrator executiv:

� dl. Liviu Ilasi – Membru C.A. si Director General

Presedintele Consiliului de Administratie a fost ales de catre membrii Consiliului de Administratie, prin Decizia C.A. nr 16 / 28.11.2013, conform prevederilor Art. 19 alin. (3) din Actul Constitutiv al societatii.

Conform Art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 109/ 2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, remuneratia si celelalte avantaje oferite administratorilor si directorului general vor fi consemnate in situatiile financiare anuale si in raportul anual al Comitetului de nominalizare si remunerare. Politica si criteriile de remunerare a administratorilor si Directorului General vor fi facute publice pe pagina de internet a societatii, prin grija Consiliului de Administratie, dupa AGOA convocata pentru data de 25.03.2014/ 26.03.2014, pe a carei ordine de zi se afla si urmatoarele puncte:

- Stabilirea indemnizatiei fixe brute lunare si a indemnizatiei variabile pentru administratorii neexecutivi ai SC Conpet SA.

- Stabilirea limitelor generale ale indemnizatiei fixe brute lunare si a indemnizatiei variabile pentru directorul general al SC Conpet SA.

Componentele remuneratiei administratorilor neexecutivi sunt prevazute in contractul de administrare, respectiv la Cap. VII Drepturile administratorului, Art. 15 (referitor la indemnizatia fixa bruta lunara) si Art. 17 (referitor la componenta variabila a remuneratiei administratorilor neexecutivi). Remuneratia administratorului executiv este unica si stabilita prin contractul de mandat incheiat pentru functia executiva, acesta nemaibeneficiind de remuneratia prevazuta de contractul de administrare

Urmare solicitarii actionarului minoritar semnificativ SC Fondul Proprietatea SA, Consiliul de Administratie a aprobat, in conformitate cu prevederile legale aplicabile, completarea /

pag. 108 din 148


revizuirea ordinii de zi a AGOA convocata pentru data de 25.03.2014 / 26.03.2014, respectiv introducerea a doua noi puncte, cu urmatorul continut:

- Mandatarea Consiliului de Administratie sa propuna actionarilor, in termen de maxim cinci luni de la data prezentei Adunari Generale a Actionarilor, aprobarea unei remuneratii variabile stabilita pe baza performantei bursiere a actiunilor emise de societate (de tip stock options plan sau echivalent), ca parte a indemnizatiei variabile a administratorilor neexecutivi.

- Mandatarea Consiliului de Administratie sa propuna actionarilor, in termen de maxim cinci luni de la data prezentei Adunari Generale a Actionarilor, aprobarea unei remuneratii variabile stabilita pe baza performantei bursiere a actiunilor emise de societate (de tip stock options plan sau echivalent), ca parte a indemnizatiei variabile a Directorului General.

In sedinta din 25.03.2014 / 26.03.2014 AGOA va hotari cu privire la propunerile formulate de SC Fondul Proprietatea SA.

In caz de vacanta a unuia sau a mai multor posturi de administrator, Consiliul de Administratie procedeaza la numirea unor administratori provizorii, pana la intrunirea Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor.

Consiliul de Administratie se intruneste, de regula, la S.C. CONPET S.A., sau la orice punct de lucru al societatii sau in orice loc comunicat prin convocare. Se pot organiza sedinte operative ale Consiliului de Administratie prin mijloace de comunicare la distanta care sa intruneasca conditiile tehnice necesare pentru identificarea participantilor, participarea efectiva a acestora la sedintele Consiliului de Administratie si retransmiterea deliberarilor in mod continuu (prin intermediul e-mail-ului, telefonului, video conferinta sau alte echipamente de comunicatie), ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data la 3 luni, la convocarea Presedintelui sau la cererea motivata a 2 dintre membrii sai sau a Directorului General. Consiliul de Administratie este, de asemenea, convocat la cererea motivata a cel putin doi dintre administratori sau a directorului general. In acest caz, ordinea de zi este stabilita de catre autorii cererii. Presedintele este obligat sa dea curs unei astfel de cereri.

Sedintele Consiliului de Administratie sunt convocate printr-o instiintare transmisa tuturor membrilor Consiliului de Administratie, telefonic si pe e-mail, cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de data la care urmeaza sa aiba loc sedinta. In cazuri deosebite, sedinta se poate convoca in regim de urgenta. Convocarea va cuprinde data, ora si locul in care se va desfasura sedinta, si va avea anexata ordinea de zi. In cazuri bine justificate, Presedintele Consiliului de Administratie poate dispune reprogramarea datei sedintei sau suplimentarea ordinii de zi a acesteia.

Pentru validitatea deciziilor este necesara prezenta (direct sau prin reprezentare), a cel putin cinci din numarul membrilor consiliului, iar deciziile se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. Presedintele consiliului de administratie va avea votul decisiv in caz de paritate a voturilor.

pag. 109 din 148


Membrii Consiliului de Administratie nu pot fi reprezentati la intrunirile organului respectiv decat de alti membrii ai sai. Un membru prezent poate reprezenta un singur membru absent.

Pentru deciziile luate in sedintele la care un membru al Consiliului de Administratie nu a participat, el ramane raspunzator daca in termen de 30 zile, de cand a luat la cunostinta de acestea, nu a facut impotrivire in formele precizate de lege.

La nivelul Consiliului de Administratie exista urmatoarele comitete consultative:

1. Comitetul de nominalizare si remunerare (constituit prin Decizia C.A. nr. 16/ 28.11.2013) avand in componenta urmatorii administratori: dl. Dan Weiler – presedinte, dna. Cristiana Chiriac si dl. Dragos – Lucian Dinu – membri;

2. Comitetul de audit (constituit prin Decizia C.A. nr. 16/ 28.11.2013) avand in componenta urmatorii administratori: dna. Roxana - Elena Gheorghe – presedinte, dl. Darius - Dumitru Mesca si dl. Radu Bugica – membri;

3. Comitetul financiar si pentru relatia cu investitorii (constituit prin Decizia C.A. nr. 17/ 06.12.2013) avand in componenta urmatorii administratori: dl. Radu Bugica – presedinte, dl. Liviu Ilasi si dna. Roxana - Elena Gheorghe– membri;

4. Comitetul pentru relatiile cu autoritatile de reglementare si de energie (constituit prin Decizia C.A. nr. 17/ 06.12.2013) avand in componenta urmatorii administratori: dna. Cristiana Chiriac – presedinte, dl. Dan Weiler, dl. Liviu Ilasi si dl. Darius - Dumitru Mesca – membri;

5. Comitetul de dezvoltare (constituit prin Decizia C.A. nr. 17/ 06.12.2013) va avea in componenta urmatorii administratori: dl. Liviu Ilasi – presedinte, dl. Dan Weiler, dna. Roxana - Elena Gheorghe, dl. Darius - Dumitru Mesca si dl. Dragos - Lucian Dinu – membri.

Comitetul de Audit si Comitetul de nominalizare si remunerare sunt obligatorii, conform prevederilor legale in vigoare.

Comitetele consultative se intrunesc ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui, iar propunerile/ recomandarile formulate catre Consiliul de Administratie (pentru fundamentarea luarii deciziilor acestuia) se adopta cu majoritate de voturi exprimate. Atributiile si responsabilitatile comitetelor consultative se stabilesc de catre Consiliul de Administratie.

Consiliul de Administratie poate constitui, prin decizie, si alte comitete consultative, in diverse domenii de activitate, in functie de necesitatile si strategia manageriala a societatii.

Cel putin un membru al fiecarui comitet consultativ trebuie sa fie administrator neexecutiv independent. Comitetul de audit si cel de remunerare sunt formate numai din administratori neexecutivi. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.

pag. 110 din 148


Directorul General

Directorul General al S.C. CONPET S.A. a fost numit de catre Consiliul de Administratie, dintre membrii acestuia, incepand cu data de 06.12.2013, prin Decizia C.A. nr. 17/ 06.12.2013, prin Contractul de mandat nr. 1 / 06.12.2013 delegandu-i-se conducerea societatii in conformitate cu prevederile legale in vigoare si cu Actul Constitutiv.

Directorul General al societatii are atributiile prevazute in Actul Constitutiv, completate cu prevederile legale aplicabile.

Directorul General furnizeaza Consiliului de Administratie, in mod regulat si cuprinzator, informatii detaliate cu privire la toate aspectele importante ale activitatii societatii. In plus, orice eveniment de importanta majora este comunicat imediat Consiliului de Administratie.

De asemenea, orice membru al Consiliului de Administratie poate solicita Directorului General informatii cu privire la conducerea operativa a societatii.

Organele de conducere si organele de administrare sunt active, au independenta de a adopta deciziile pe care le considera oportune, isi inteleg rolul si sunt permanent in masura sa-si sustina deciziile in fata structurilor de administratie sau a altor parti interesate care au dreptul sa obtina astfel de informatii.

Gestionarea conflictelor de interese

Consiliul de Administratie si Directorul General vor adopta solutii operationale corespunzatoare pentru a facilita identificarea si solutionarea adecvata a situatiilor in care un administrator are un interes material in nume propriu sau in numele unor terti.

Administratorul sau directorul general care are intr-o anumita operatiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societatii trebuie sa ii instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe auditorul intern si sa nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta operatiune. Aceeasi obligatie o are administratorul sau directorul general in cazul in care, intr-o anumita operatiune, stie ca sunt interesate sotul sau sotia sa, rudele ori afinii sai pana la gradul al IV-lea inclusiv;

Membrii Consiliului de Administratie pastreaza confidentialitatea asupra oricaror fapte, date sau informatii de care au luat cunostinta in cursul exercitarii responsabilitatilor si inteleg ca nu au dreptul de a le folosi sau de a le dezvalui nici in timpul activitatii si nici dupa incetarea acesteia.

Pentru evitarea aparitiei conflictelor de interese, societatea a stabilit o serie de reguli deontologice ce trebuie respectate atat de membrii Consiliului de Administratie, cat si de Directorul General si de angajatii societatii, in corelare cu prevederile legale aplicabile.

pag. 111 din 148


Transparenta, informarea si comunicarea

Ca societate cotata la categoria I a BVB, CONPET respecta intrutotul obligatiile de raportare catre investitori si catre piata in general, intocmind si transmitand rapoartele periodice si ocazionale cerute de regulamentele Bursei. Societatea a pus de asemenea la punct o strategie de comunicare catre alte parti interesate, de la autoritati si comunitati locale si pana la presa.

Ca societate ce activeaza intr-un mediu concurential de deosebita insemnatate pentru economie in general, CONPET urmareste sa atinga echilibrul adecvat intre informatiile de natura confidentiala si cele de interes public. Au fost adoptate reglementari interne privind diseminarea informatiei si respectarea confidentialitatii.

In cadrul Programului de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial elaborat in conformitate cu OMFP nr.946/2005, republicat in 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, si avand in vedere necesitatea construirii unei culturi a integritatii in cadrul CONPET, au fost parcurse incepand cu 2011 urmatoarele etape principale pentru dezvoltarea Guvernantei Corporative:

1. Analiza de conformitate si etica la nivelul societatii

Aceasta etapa a presupus analiza structurii si categoriilor de operatiuni derulate de societate pentru a determina cadrul normativ aplicabil (national si european, inclusiv acquis-ul comunitar direct aplicabil), precum si a standardelor si bunelor practici relevante.

2. Identificarea si asumarea valorilor societatii

Presupune organizarea si facilitarea procesului de definire a misiunii - viziunii - valorilor companiei, in raport de nevoile de conformitate si etica identificate si in raport de prioritatile economico-financiare ale companiei.

3. Codul de Etica

Exista implementat Codul de Etica (conduita) al societatii elaborat in data de 27.04.2012, de care Consiliul de Administratie a luat act prin Decizia C.A. nr. 519/ 09.05. 2012.

S-a constituit entitatea Cabinet de Etica in cadrul Serviciului Resurse Umane, in cadrul caruia a fost numit Consilierul de Etica, prin Decizia Directorului General nr. 158/ 22.05.2012.

4. Diseminare si promovare a codului etic

Aceasta reprezinta componenta finala a programului, care presupune instruirea periodica a tuturor angajatilor cu privire la strategia institutionala a societatii, asteptarile in materie de conduita prin raportare la codul etic, precum si drepturile si obligatiile personalului in materie de etica si conformitate.

Organizarea programului de formare porneste de la premisa ca, daca o societate asigura functionarea eficienta a promovarii unui comportament etic, determinand schimbare atitudinala in randul personalului sau, atunci acest sistem poate sa limiteze conflictele interne,

pag. 112 din 148


furturile din bunurile companiei si fraudele, utilizarea resurselor societatii in alte scopuri decat cele pentru care sunt acolo, utilizarea imaginii acesteia in beneficiul personal al angajatilor sau sabotarea intereselor societatii prin conduita necorespunzatoare a angajatilor in raport cu clientii sau partenerii de afaceri, respectiv coruptia etc. Iar toate acestea se masoara in bani. Functionarea unui astfel de sistem contribuie la intarirea sistemului de integritate intern si a sentimentului de siguranta al angajatului, la identificarea acestuia cu valorile societatii, deci la o performanta mai mare, care in cele din urma se poate traduce in profit mai mare.

Responsabilitate sociala si corporativa

Responsabilitatea sociala corporativa inseamna concentrarea atentiei asupra impactului social si de mediu al business-ului actionand ca o politica integrata in viata societatii influentand luarea deciziilor de zi cu zi precum si actiunile organizatiei la toate nivelurile.

Responsabilitatea sociala corporativa este parte integranta a strategiei CONPET. Societatea isi propune ca fiecare angajat al companiei sa aiba un comportament social responsabil. Totodata, isi propune si o imbunatatire a practicilor de business prin intarirea politicii de Guvernare Corporativa.

Prin urmare, CONPET este responsabila nu numai pentru ea insasi, ci si pentru clientii, actionarii si angajatii societatii, de vreme ce activitatea acestora a avut intotdeauna un impact asupra societatii si mediului inconjurator.

Pe termen mediu se propune crearea unei politici privind responsabilitatea sociala corporativa care sa defineasca ariile in care CONPET poate interveni la nivelul comunitatilor locale precum si pentru a monitoriza si comunica performantele companiei in aceasta privinta, diseminand informatiii in acest sens prin diverse canale de comunicare.

CONPET, consecventǎ principiilor dezvoltarii durabile, utilizeaza instrumentele specifice unei economii moderne, oferite de mentinerea si imbunatatirea continua a Sistemului de Management Integrat Calitate, Mediu, Sanatate si Securitate in Munca/Ocupationala precum si implementarea unui Sistem de Management Energetic, si a unui Sistem de Management al riscurilor, ambele incepand cu anul 2014.

Societatea s-a angajat sa realizeze si sa mentina cele mai inalte standarde in toate aspectele activitatii sale, sa exercite un impact pozitiv asupra tuturor comunitatilor in care activeaza. O atentie deosebita se acorda laturii educative, activitatilor sportive si culturale si spiritului umanitar.

Aceasta angajare implica nu numai acordarea de suport financiar anumitor institutii ci inseamna si conlucrare pentru ca fiecare angajat, partener, colaborator, actionar sa fie tratat cu demnitate si respect. In acest sens, CONPET a elaborat propriul Cod Etic, bazat pe urmatoarele principii: respectarea cadrului legal si a normelor interne, respect si incredere, orientarea spre calitate, confidentialitate, evitarea conflictelor de interese, responsabilitate fata de comunitatea locala, responsabilitate fata de mediu, transparenta si loialitate.

pag. 113 din 148


Unul dintre obiectivele strategice pe termen lung ale CONPET este participarea la dezvoltarea profesionala a angajatilor prin imbunatatirea continua a cunostintelor si competentelor. Avand in vedere ca formarea unui specialist in domeniul petrolier presupune o perioada indelungata de pregatire si formare profesionala, societatea a ales sa colaboreze cu UPG Ploiesti pentru selectia celor mai buni studenti ai facultatilor de profil. Chiar inainte ca acestia sa devina angajati ai societatii li se ofera posibilitatea efectuarii unor perioade de stagiu de practica in cadrul societatii.

In fiecare an, cu ocazia Zilei Petrolistului si a Zilei Societatii, precum si cu diverse alte ocazii, CONPET organizeaza actiuni de promovare a imaginii societatii: simpozioane, prelegeri, etc.

Actiuni in vederea imbunatatirii in continuare a guvernantei corporative a CONPET

Odata cu listarea la categoria I a BVB, CONPET si-a asumat aplicarea Codului de Guvernanta Corporativa al Bursei de Valor Bucuresti si deci a celor mai inalte standarde de guvernanta corporativa existente in Romania in acest moment.

Anul 2014 este primul an in care societatea isi va testa capacitatea de a se conforma acestor standarde. Ne propunem ca in cursul acestui an sa selectam o firma specializata, care sa realizeze un audit al sistemului de guvernanta corporativa al CONPET. In baza diagnosticului rezultat din acest audit vor rezulta propuneri de imbunatatire de natura organizatorica, relationala si procedurala, care vor sta la baza unui program cu masuri si termene clar definite, pe care Consiliul de Administratie si-l va asuma si pune in aplicare.

O componenta esentiala a acestui program va consta in instituirea unui mecanism de evaluare periodica a insasi activitatii Consiliului de Administratie in ansamblul sau si la nivelul Comitetelor consultative ale acestuia, bazat pe criterii de performanta masurabile.

6.1. Politica privind cazurile de frauda

Politica privind frauda este menita sa faciliteze dezvoltarea activitatilor de control care vor ajuta la detectarea si prevenirea fraudelor impotriva societatii CONPET. Aceasta actionand in directia promovarii unei conduite organizationale consecventa prin furnizarea de instructiuni si atribuirea de responsabilitati pentru dezvoltarea activitatilor de control si realizarea de investigatii, avand in vedere ca la nivelul societatii nu se accepta infractiunile si alte conduite necorespunzatoare deliberate.

Conducerea CONPET pune mare pret pe integritatea angajatilor si recunoaste rolul cheie al acestora in prevenirea, detectarea si raportarea fraudelor. In consecinta, se cere personalului sa dea dovada in permanenta de vigilenta si sa raporteze imediat orice probleme.

Suplimentar, conducerea se angajeaza sa creeze si sa pastreze un mediu de lucru onest si deschis,in care oamenii au incredere sa-si exprime preocuparile fara teama de repercusiuni.

Obiectivul Politicii privind Frauda este crearea unui cadru general prin care sa se asigure:

pag. 114 din 148


� Ca programele anti-frauda si activitatile de control sunt mijloace eficiente in prevenirea cazurilor de frauda;

� Atingerea celor mai inalte niveluri de integritate a afacerii printr-o buna guvernare corporativa, control intern si transparenta.

Managementul anti-frauda se doreste a fi si va fi dezvoltat ca o componenta integranta a managementului de conformitate la nivelul societatii.

Aceasta Politica prezinta principiile de baza esentiale si elementele abordarii aspectelor privind frauda de catre CONPET, incluzand instructiuni si recomandari pentru rezolvarea cazurilor de frauda. In plus, scopul acestei Politici este acela de a face cunoscuta abordarea situatiilor de frauda la toate nivelurile societatii.

Conducerea CONPET, sub supravegherea persoanelor insarcinate cu guvernanta, pune accentul atat pe prevenirea fraudei, care ar putea conduce la reducerea oportunitatilor de producere a fraudei, cat si pe combaterea fraudei, care ar putea convinge angajatii sa nu comita fraude, avand in vedere riscul crescut de a fi descoperiti si pedepsiti. Acest lucru se realizeaza prin crearea unei culturi caracterizate de onestitate si comportament etic, consolidata de o supraveghere activa din partea persoanelor responsabile, prin sistemele de monitorizare a riscului, control financiar si respectare a legii.

Prin aplicarea codului de etica profesionala si prin exercitarea functiilor de audit intern si control intern de gestiune, se limiteaza comportamentul inadecvat al angajatilor societatii.

Aplicabilitate

Aceasta Politica se aplica oricaror fraude sau suspiciuni de frauda care implica:

� Angajatii cu regim permanent sau part-time, precum si actionarii si investitorii;

� Consultantii, contractorii si furnizorii;

� Alte parti care au relatii de afaceri cu CONPET care ar putea duce la pierderi financiare sau sporesc riscul reputational al CONPET.

Activitatile de investigare necesare se vor desfasura indiferent de vechimea in munca a persoanei suspectate , de pozitia/functia acesteia sau de relatia cu CONPET.

Definitia fraudei

In contextul acestei politici, frauda este definita drept un act intentionat sau deliberat comis de unul sau mai multi membrii din cadrul conducerii, persoanelor insarcinate cu guvernanta, angajatilor, sau unor terte parti, ce implica utilizarea inselaciunii pentru a obtine un avantaj injust sau ilegal.

pag. 115 din 148


Frauda poate include orice incalcare a prevederilor privind piata de capital , a legislatiei sau a reglementarilor interne de catre organisme, angajati sau terti in masura in care aceasta incalcare poate cauza consecinte pecuniare societatii .

Actiunile care constituie frauda includ, dar nu se limiteaza la:

� Abuz de incredere;

� Inselaciune si inselaciune cu privire la capitalul de investitii;

� Furt si delapidare;

� Santaj;

� Falsificarea documentelor si alte actiuni manipulative privind documentele;

� Jaf;

� Manipularea ratei sau pretului pietei;

� Infractiuni privind insolventa;

� Coruptie si mituire (castig personal, acordarea de avantaje, a accepta sau a da mita);

� Constrangere si amenintari;

� Manipularea declaratiilor contabile si financiare;

� Activitati de „inside trading” (ilegale) si de manipulare a pietei;

� Falsificarea evidentelor societatii;

� Infractiuni informatice;

� Abuzarea secretelor private sau de afaceri;

� Aranjamente anti-concurentiale;

� Spalare de bani;

� Incalcarea politicii de achizitii;

� Incalcarea regulilor de reprezentare si de semnare a documentelor.

Principii de baza

CONPET incurajeaza angajatii si orice terti sa raporteze cu incredere orice situatii de frauda, intelegand rolul deosebit de important al acestora in dezvoltarea culturii organizationale pentru prevenirea, detectarea si adoptarea de masuri corective impotriva activitatilor frauduloase.

pag. 116 din 148


Orice suspiciuni de comportament fraudulos sau alte nereguli descoperite sau suspectate trebuie raportate imediat de catre angajati, folosind canalele interne de comunicare ale CONPET.

Detectarea cazurilor de frauda

Angajatii care obtin informatii , in particular sau in cursul activitatii pe care o desfasoara, in legatura cu fapte care pot fi considerate drept cazuri de frauda, sunt obligati sa-si informeze angajatorul in legatura cu acestea. Angajatii pot informa si superiorii directi sau persoanele de contact indicate de CONPET.

Daca angajatii cu atributii de control financiar si audit intern, pe parcursul misiunii lor, au identificat o frauda sau au obtinut informatii care indica faptul ca ar putea exista o frauda, acestia comunica aceste aspecte in timp util catre nivelul adecvat de conducere, pentru a-i informa pe principalii responsabili pentru prevenirea si detectarea fraudelor.

Odata ce s-a produs informarea in legatura cu indicatiile specifice de frauda, acestia trebuie de consulte unitatile organizationale responsabile cu investigarea fraudelor.

Protectia persoanei suspectate si confidentialitatea

Plangerile anonime sunt mai putin credibile si deci se pot considera a fi la discretia societatii. In exercitarea acestui drept , factorii care vor fi luati in considerare includ:

� Gravitatea aspectelor;

� Credibilitatea interesului;

� Posibilitatea obtinerii unei confirmari a faptelor supuse atentiei din partea unor surse independente si de incredere.

Limitele prevederilor constitutionale si ale altor legi nationale privind drepturile persoanei suspectate trebuie respectate si aplicate ca atare in timpul procedurii de investigare.

In timpul acestei proceduri, membrii echipei de investigare trebuie sa se abtina de la orice actiuni care ar putea dezvalui identitatea persoanei/persoanelor suspectate sau a informatiilor privind comportamentul suspicios, exceptand situatia in care aceasta dezvaluire este necesara in mod rezonabil.

Datele cu caracter personal trebuie manipulate conform reglementarilor privind protectia datelor din cadrul CONPET si legislatiei nationale relevante.

6.2. Managementul riscurilor si sistemul de control intern/managerial

Managementul riscului este o parte esentiala a managementului strategic al oricarei organizatii, fiind procesul prin care organizatiile abordeaza metodic riscurile legate de activitatile lor sporind astfel intelegerea avantajelor si dezavantajelor potentiale ale factorilor care pot afecta

pag. 117 din 148


organizatia. Aceasta abordare creste probabilitatea de succes si reduce atat probabilitatea de esec cat si nivelul de incertitudine asociat cu atingerea obiectivelor organizatiei.

In cadrul S.C. CONPET S.A. managementul riscului este deja o componenta esentiala in fiecare proiect, in prioritizarea actiunilor si investitiilor. Managementul societatii este in continuare preocupat si responsabil pentru stabilirea si aprobarea politicilor, alinierea obiectivelor managementului riscului cu obiectivele si strategiile societatii si pentru alocarea resurselor necesare. In acest sens, prin Decizia nr.18 din data de 18.12.2013, Consiliul de Administratie a mandatat conducerea executiva a societatii sa deruleze activitatile necesare implementarii la nivelul societatii a principiilor si liniilor directoare ale managementului riscului, in conformitate cu SR ISO 31000:2010.

La nivel societatii CONPET SA urmeaza implementarea Managementului riscului prin stabilirea unor obiective generale atat in conformitate cu SR ISO 31000:2010 cat si in deplina conformitate cu prevederile standardelor de control intern/managerial la entitatile publice aprobate prin Ordinul MFP 946/2005, republicat si completat, implementate si devoltate annual inca din 2011:

Implementarea se va realiza prin:

� Includerea in obiectivele generale a obiectivului: „Implementarea sistemului de management al riscului”;

� Includerea in „Manualul Sistemului de Management Integrat”, cod M-SMI Ed.5 Rev.0, la capitolul 1.3.„Documente aplicabile”, a standardelor SR ISO 31000:2010- Managementul riscului. Principii si linii directoare, SR Ghid ISO 73:2010 – Managementul riscului. Vocabular si SR EN 31010:2011 - Managementul riscului. Tehnici de evaluare a riscurilor, precum si a prevederilor referitoare la Managementul Riscului;

� Reevaluarea si identificarea in continuare a riscurilor si intocmirea Formularelor de alerta la risc, ce au fost analizate in cadrul Echipelor de gestionare a riscurilor (EGR), la nivelul entitatilor interne ale societatii CONPET;

� Elaborarea de „Registre de risc” si evidentierea in mod distinct a riscurile in functie de tolerabilitate prin inregistrare in:

� Registre de risc de nivel II - care au expunerea cel mult egala cu limita de toleranta;

� Registre de risc de nivel I - care au expunerea mai mare decat limita de toleranta, respectiv intolerabile, si trebuie escaladate la nivel suprior de management.

Ȋn cursul anului 2013, s-a realizat revizuirea obiectivelor specifice pentru toate entitatile structurii organizatorice a CONPET aprobata in sedinta Consiliului de Administratie din 12.04.2013, in conformitate cu procedura de sistem “Definirea misiunii, viziunii, valorilor comune si a obiectivelor S.C. CONPET S.A.”, cod PS-MI-17 Ed.3 Rev.0.

S-a realizat pana la sfarsitul anului 2013 reevaluarea riscurilor care pot afecta realizarea obiectivelor specifice si s-au stabilit masuri de atenuare a riscurilor, cu termene si responsabili

pag. 118 din 148


de realizare. Aceste analize sunt evidentiate in registre de riscuri, in conformitate cu procedura de sistem “Managementul riscurilor”, cod PS-MI-18 Ed.2 Rev.0.

Managementul riscului – ghid de analiza

CONPET isi defineste ca si misiune organizationala, asigurarea functionarii in conditii de maxima siguranta si stabilitate, cu indeplinirea standardelor de calitate si a indicatorilor de performanta prevazuti in buget.

In indeplinirea misiunii sale, CONPET a fundamentat un sistem de management integrat, implementat in conformitate cu cerintele standardelor de management:

� al calitatii (SR EN ISO 9001: 2008);

� al mediului (SR EN ISO 14001:2005);

� al securitatii si sanatatii in munca (SR OHSAS 18001:2008);

� al controlului intern/managerial (Ordinul MFP nr.946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/ managerial);

� al sigurantei feroviare (Directiva 2004/49/CE - Directiva privind siguranta feroviara).

Incepand 2014 ne-am propus conformarea cu cerintele standardelor de management:

� al energiei (SR EN ISO 50001:2011);

� al riscului (SR ISO 31000:2010).

Documentele care stau la baza sistemului de management integrat stabilite si comunicate sunt:

� Declaratie privind Politica referitoare la calitate si Obiectivele generale ale calitatii;

� Declaratie privind Politica referitoare la mediu si Programul de management de mediu;

� Declaratie privind Politica referitoare la sanatate si securitate ocupationala si Planul de prevenire si protective;

� Declaratie privind Politica referitoare la siguranta feroviara si Obiectivele generale ale sistemului de management al sigurantei feroviare;

� Obiectivele generale si specifice ale societatii;

� Manualul sistemului de management integrat.

Printre obiectivele generale urmarite de Directorul General al CONPET cu relevanta in ceea ce priveste managemetul Riscului, si ca urmare a dezvoltarii sistemului de control intern/managerial in conformitate cu OMFP 946/2005, republicat si completat se numara:

pag. 119 din 148


� Dezvoltarea nivelului de constientizare si competenta a personalului;

� Conformarea cu cerintele legale si alte cerinte aplicabile Societatii;

� Dezvoltarea procesului de identificare si atenuare a riscurilor de nerealizare a obiectivelor propuse.

Ca si majoritatea organizatiilor care suporta influenta unor factori interni si externi, ce pot conduce la nerealizarea obiectivelor propuse, CONPET poate fi supusa, in aceste conditii, efectelor neindeplinirii target-urilor, ceea ce conduce, invariabil, la aparitia riscurilor.

In conformitate cu Standardul SR EN ISO 31000:2010, riscul este “efectul incertitudinii (deficit de informatii referitor la intelegerea/cunosterea unui eveniment, a consecintelor sau a plauzibilitatii sale) asupra realizarii obiectivelor”. Asadar, riscurile pot fi evaluate si prioritizate doar in stransa legatura cu obiectivele declarate ale organizatiei. Ad consequence, obiectivele managementului riscului ar trebui aliniate acestora, cat si strategiilor organizatiei. Prin extrapolare, indicatorii de performanta ai managementului riscului (ex: obiective clare de performanta organizationala derivate din cuantificarea, revizuirea, modificarea ulterioara a proceselor, sistemelor, resurselor, capacitatilor, abilitatilor) ar trebui sa se regaseasca in politica indicatorilor de performanta ai Companiei. Se recomanda ca, insasi cultura organizationala, sa fie armonizata cu politica de management al riscului, care ar trebui inclus in toate practicile si procesele Societatii.

Pe cale de consecinta, trebuie stabilit, ab initio, cadrul organizational care sa furnizeze elementele fundamentale (politica, obiectivele, mandatul, angajamentele referitoare la managementul riscului) pentru proiectarea, implementarea, monitorizarea, revizuirea si imbunatatirea continua a gestionarii riscului in intreaga societate. Acest context intern este necesar dar nu si suficient, astfel incat fara referire la mediul extern, nu se poate vorbi despre un model exhaustiv. Contextul extern se refera la mediul legal, de reglementare, financiar, tehnologic, politic, economic, natural, cultural, social, la factorii cheie si la tendintele cu impact asupra obiectivelor organizatiei, la relatiile cu partile interesate externe si care pot afecta indeplinirea obiectivelor Societatii.

De la general la particular, contextul se restrange la“slabiciunile”/riscurile interne ale organizatiei, unde acestea deriva din neindeplinirea/indeplinirea defectuoasa a obiectivelor, riscuri care vor fi formulate, inregistrate, analizate, monitorizate, revizuite (profilul riscului se poate modifica), tratate, tolerate, functie de doi factori esentiali: probabilitate (plauzibilitate) si impact. Astfel, o buna gestionare a riscurilor conduce la:

� O mai mare incredere in atingerea obiectivelor stabilite;

� Siguranta ca amenintarile posibile vor fi controlate si mentinute intr-o limita acceptabila;

� O mai buna exploatare a oportunitatilor.

Riscurile strategice, precum pierderea clientilor, anularea unor contracte sau investitii nefundamentate sunt cateva din elementele care pot distruge o afacere. Insa, organizatiile care isi evalueaza si controleaza cu acuratete riscurile strategice, pot masura amenintarile majore ce

pag. 120 din 148


vizeaza obiectivele financiare si de business. Acestea se pozitioneaza prin luarea de decizii calculate si evitarea problemei aversiunii fata de risc.

Conceptul de “risc operational” este definit in diferite moduri, in functie de abordare. Una din definitii prezinta riscul operational ca „risc de pierdere, determinat fie de utilizarea unor procese, sisteme si resurse umane inadecvate sau care nu si-au indeplinit functia in mod corespunzator, fie de evenimente si actiuni externe”. Riscul operational include si riscul legal definit astfel: risc de pierdere ca urmare atat a amenzilor, penalitatilor si sanctiunilor de care entitatea este pasibila in caz de neaplicare sau aplicare defectuoasa a dispozitiilor legale sau contractuale, cat si a faptului ca drepturile si obligatiile contractuale ale entitatii si/sau ale contrapartidei sale nu sunt stabilite in mod corespunzator.

Riscul operational este strans legat de pierderile/profiturile generate de pozitionarea in piata.

Evenimentele de risc operational reprezinta acele situatii care, datorita unor factori interni sau externi aflati sau nu sub controlul Societatii, se pot materializa in pierderi. Un numar cat mai mare de evenimente de risc operational trebuie sa fie identificate si prevazute in documentatia specifica prin stabilirea conditiilor in care este posibil sa se materializeze, a efectelor directe si potentiale, a metodelor de evaluare precum si a urmaririi in timp a eficientei masurilor de prevenire si control adoptate. O atentie deosebita trebuie indreptata asupra posibilitatii ca evenimente neasteptate si neprevazute, cu o severitate variabila a consecintelor, sa fie intalnite in decursul activitatii.

Factori de risc

Criza financiara

Turbulentele semnificative aparute la nivelul pietei globale de credit au avut un efect semnificativ asupra entitatilor care activeaza in diverse industrii, creand o criza generalizata de lichiditate si solvabilitate la nivelul pietelor financiar bancare.

Alte efecte semnificative ale crizei sunt cresterea costurilor de finantare, reducerea pietei creditarii si a consumului, o volatilitate semnificativa a pietelor de capital si a ratelor de schimb etc. Falimentele au afectat sectorul financiar bancar, anumite state contribuind la re-capitalizarea unor asemenea entitati in scopul salvarii acestora de la faliment. Capacitatea de creditare s-a redus semnificativ, la fel si disponibilitatea de a credita, astfel incat cea mai mare parte a sectorului non-bancar la nivel mondial se confrunta cu incetinirea cresterii sau cu o severa recesiune economica.

Riscul determinat de corelarea cu evolutia pietei globale

Evenimentele de pe piata financiara mondiala au un impact direct dar si indirect asupra evolutiei economiei romanesti, fapt reflectat in evolutia pietei de capital romanesti in ultimii ani. Prin urmare, evolutiile la nivel mondial afecteaza atat activitatea CONPET cat si evolutia acestuia pe piata de capital.

pag. 121 din 148


Economia Romaniei, ca oricare economie in dezvoltare, este sensibila la fluctuatia activitatii la nivel global. Evenimentele de ordin politic, economic, social si de alta natura de pe piata mondiala au un impact semnificativ asupra climatului economic in care CONPET isi desfasoara activitatea .

Riscul de piata de frontiera

Investitorii in piete de frontiera trebuie sa fie constienti de faptul ca astfel de piete prezinta un risc mai mare decat pietele tarilor cu o economie dezvoltata si cu sisteme juridice si politice mature. Acest risc este determinat de necesitatea adaptarii sistemului legislativ in scopul crearii unor instrumente eficiente atat din punct de vedere juridic, cat si economic pentru asigurarea cadrului necesar unei economii de piata functionale.

Piata de capital romaneasca se incadreaza la nivelul actual de dezvoltare in categoria pietelor de frontiera, piete care prezinta riscuri mai mari comparativ cu pietele emergente sau pietele dezvoltate, desi pot oferi investitorilor performante mai bune. Riscul de tara este generat de probabilitatea aparitiei unor schimbari politice, sociale si economice neprevazute, schimbari legislative repetate, fluctuatii ale cursului de schimb sau rate ridicate ale inflatiei.

Chiar daca Romania este stat-membru al Uniunii Europene, situatia financiara si rezultatele CONPET pot fi influentate de evenimente neprevazute caracteristice unei piete de frontiera, considerata o piata caracterizata de o volatilitate mult mai ridicata, mai ales in contextul global actual.

Riscuri privind actiunile

Din punct de vedere al valorii tranzactiilor efectuate sau al capitalizarii pietei, Bursa de Valori Bucuresti poate fi considerata o bursa de dimensiuni reduse, comparativ cu alte burse din lume, existand astfel riscuri legate de lichiditatea redusa a pietei, precum si de volatilitatea ridicata a pretului actiunilor tranzactionate.

Lichiditatea redusa a pietei poate determina imposibilitatea cumpararii sau vanzarii de actiuni ale Societatii fara a avea un impact semnificativ asupra pretului acelei actiuni, generand astfel si o volatilitate ridicata a pretului actiunilor.

Riscuri de natura legislativa

Rezultatele initiativelor CONPET sunt greu de anticipat si pot avea de suferit de pe urma instabilitatii legislative din Romania. Modificarea frecventa a actelor normative, inclusiv a celor care au impact direct asupra activitatii CONPET pot genera riscuri pentru CONPET.

Efortul CONPET de a se adapta constant cerintelor legislative in continua schimbare poate genera costuri suplimentare semnificative si eventualele modificari viitoare ale cadrului legislativ ar putea avea efecte negative asupra activitatii si profitabilitatii CONPET (majorarea

pag. 122 din 148


impozitelor, introducerea de impozite si taxe noi, reducerea sau suspendarea unor inlesniri fiscale etc.).

De asemenea, o eventuala crestere a nivelului redeventei platite pentru utilizarea Sistemului National de Transport poate afecta situatiile financiare si proiectiile financiare. In trecut, au existat astfel de proiecte legislative, iar societatea si-a exprimat punctul de vedere in sensul inoportunitatii unei asemenea decizii legislative, justificat prin prezentarea efectelor financiare produse, atat asupra societatii, cat si, in lant, la nivel macroeconomic. O crestere a nivelului redeventei se va reflecta in cresterea tarifului de transport iar, ulterior, consecintele se pot regasi pe doua directii: in scaderea cantitatilor de titei transportate – in special la titeiul din import – si asupra pretului la pompa al produselor finite rezultate din prelucrarea titeiului.

Asadar, legislatia romana referitoare la activitatea CONPET se poate modifica in defavoarea societatii si implicit a investitorilor (majorarea impozitelor, introducerea de impozite si taxe noi, reducerea sau suspendarea unor inlesniri fiscale).

Un risc important il constituie pierderea facilitatii cu privire la cheltuielile suportate de statul Roman, pentru asigurarea pazei si protectiei conductelor cu efective de jandarmi, reglementate prin HG 1107 din 14 noiembrie 2012, care modifica si completeaza HG nr. 1468/2005.

Riscuri aferente unor litigii

Unul dintre riscurile importante la care este expusa societatea in momentul de fata, in calitate de concesionar al Sistemului National de Transport al Titeiului, Gazolinei, Etanului si Condensatului are ca izvor regimul juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele magistrale de transport instituit de dispozitiile. Legii petrolului nr.238/2004,. Numarul de proprietati private sub/supratraversate de conducte este foarte mare si exista posibilitatea ca din ce in ce mai multi proprietari sa actioneze in judecata societatea pentru obtinerea de despagubiri motivate prin simpla prezenta a conductelor pe terenul lor. Din cauza modului defectuos in care a fost reglementat regimul juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele magistrale de transport, CONPET a fost si este si in prezent angajata intr-o serie de procese in care proprietarii terenurilor respective solicita fie ridicarea conductelor de transport, fie mutarea lor pe alte amplasamente (pe cheltuiala CONPET), fie acordarea de despagubiri anuale reprezentand sume consistente. Mai mult, chiar unele autoritati publice au emis pretentii cu caracter pecuniar in legatura cu prezenta componentelor apartinand SNT pe terenurile aflate in proprietatea sau administrarea lor.

Societatea a elaborat in decursul ultimilor ani mai multe propuneri legislative de modificare a Legii nr.238/2004 – legea petrolului, in speranta unei reglementari coerente si clare a regimului juridic al terenurilor sub/supratraversate de conductele magistrale de transport. In esenta, aceste propuneri pleaca de la urmatoarele premise:

� proprietatea publica (asupra conductelor magistrale) trebuie sa coexiste cu proprietatea privata asupra terenurilor, fapt care conduce la concluzia ca statului trebuie sa-i fie recunoscuta exercitarea cu titlu gratuit a unor anumite categorii de drepturi reale (servituti etc.) in legatura cu prezenta conductelor in teren;

pag. 123 din 148


� CONPET trebuie sa despagubeasca integral pe proprietarul terenului pentru orice actiune care ar presupune ocuparea temporara a terenului in scopul efectuarii de reparatii, pentru prejudiciile suferite de proprietari ca urmare a avariilor tehnice etc.

Riscul legat de cadrul de reglementare si de autorizatii

Activitatea principala a CONPET, si anume transportul prin conducte si cazane CF, are un impact semnificativ asupra mediului, ceea ce presupune obtinerea si reinnoirea autorizatiilor care reglementeaza activitatea Societatii, obtinerea autorizatiilor de construire, in baza tuturor avizelor necesare pentru lucrarile subcontractate din programele de reparatii capitale (RK) si investitii, obtinerea autorizatiilor si certificarii pentru activitatea de transport feroviar (AFER), obtinerea autorizarii INSEMEX pentru toate sectoarele etc.

Activitatea Societatii este supusa unui volum mare de reglementari din diverse domenii care, daca nu sunt respectate, pot conduce la sanctionarea societatii sau suspendarea activitatii. De asemenea, Societatea se confrunta cu lipsa de coerenta si concordanta existenta intre aceste reglementari, din cauza carora apar cheltuieli suplimentare si intarzierea inceperii sau finalizarii unor lucrari cu efecte negative, cum sunt: avariile tehnice, urmate de pierderi de produs transportat si primirea de sanctiuni din partea autoritatilor.

Riscul de credit

Societatea acorda credit comercial clientilor sai si poate fi expusa la riscul de neplata. Societatea desfasoara relatii comerciale numai cu terti recunoscuti, care justifica finantarea pe credit. Conducerea monitorizeaza indeaproape expunerea la riscul de credit comercial. Riscul de credit legat de creantele comerciale este redus, tinand cont ca incasarea acestora are loc cu regularitate, la termenele prevazute in contractele incheiate si avand in vedere garantiile materiale acordate de clienti. Riscul de credit legat de creantele comerciale este redus datorita incasarii cu regularitate a serviciilor de transport. Chiar daca exista concentratii semnificative, baza de clienti fiind extrem de redusa, conducerea apreciaza ca riscul de credit comercial este redus. La randul ei, CONPET isi achita obligatiile catre furnizori la scadentele convenite.

Riscul de piata

Societatea este dependenta de nivelul de prelucrare a titeiului din Romania. CONPET nu este interconectat la extern. Riscul semnificativ il reprezinta reducerea cantitatii de titei transportata ca rezultat al reducerii cantitatii de titei importata de rafinarii. Aceasta face ca gradul de utilizare a subsistemului de import sa fie de sub 10%. In prezent, rafinariile care prelucreaza titei din import si folosesc Sistemul National de Transport pentru transportul lui, sunt S.C. Petrotel Lukoil S.A si intr-o mai mica masura Rafinaria Petromidia. In lipsa unei interconectari a Sistemului National de Transport la alte retele de transport din afara Romaniei, exista o dependenta a realizarii veniturilor programate de deciziile societatilor implicate in prelucrarea titeiului in Romania.

Cantitatea de titei si gazolina produsa din resursele interne ale Romaniei pentru urmatorii 3 ani, pe baza informatiilor primite de Societate de la OMV, este relativ constanta, situandu-se la nivelul de circa 4 milioane tone/an.

pag. 124 din 148


Ca urmare a restructurarii industriei petro chimice din Romania, transportul produselor derivate din tara din titei (gazolina si etan) s-a diminuat drastic, fapt care influenteaza in mod negativ gradul de utilizare a subsistemului aferent acestor produse.

Din aceste considerente, cu sprijinul actionarului principal, Ministerul Economiei si al Autoritatii de Reglementare a Activitatii (ANRM), Societatea face eforturi pentru identificarea de noi oportunitati care sa duca la cresterea gradului de utilizare a sistemului, implicandu-se totodata in proiectele regionale demarate in domeniul sau de activitate.

Conducerea societatii considera ca nu poate prevedea schimbarile ce vor avea loc in Romania cu privire la decizia rafinariilor asupra nivelului de prelucrare, inchidere/deschidere a unitatilor de prelucrare si efectele acestora asupra situatiei financiare, asupra rezultatului din exploatare si a fluxurilor de trezorerie ale Societatii.

Riscuri operationale

Rezultatele si activitatea Societatii pot fi influentate de riscuri operationale specifice, incluzand urmatoarele:

� escaladarea fenomenului infractional de atac la conducte cu impact semnificativ asupra Sistemului National de Transport prin Conducte si asupra mediului inconjurator;

� degradarea Sistemului National de Transport prin conducte ca urmare a gradului scazut de utilizare (cantitati mici, frecventa redusa).

Inchiderea unui punct de extractie a titeiului atrage de fiecare data demararea unei proceduri de identificare a altor posibilitati de exploatare a SNT.

In cazul in care nu au fost identificate noi oportunitati de utilizare a capacitatilor respective, cu avizul ANRM se procedeaza la conservarea/dezactivarea acestora in scopul reducerii cheltuielilor.

Notiunea de “risc” este strans legata de cea de “control”, implementata, initial, in institutiile private, unde si-a demonstrat pe deplin eficacitatea. In vederea cresterii calitatii actului managerial si pentru conformitatea cu standardele internationale si reglementarile nationale, organizatiile publice au adoptat conceptul de “control intern”. Potrivit Institutului Auditorilor Interni, “controlul intern reprezinta orice actiune inteprinsa de management, consiliul de administratie si de alte parti pentru gestionarea riscurilor si pentru cresterea probabilitatii ca obiectivele si scopurile sa fie atinse”. Cartea Alba a reformei manageriale in cadrul serviciilor Comisiei Europene, statueaza: “controlul intern acopera totalitatea politicilor si procedurilor concepute si implementate de catre managementul organizatiei pentru a asigura: atingerea obiectivelor intr-un mod economic, eficient si eficace, respectarea regulilor externe si a politicilor si regulilor managementului, protejarea bunurilor si a informatiilor, prevenirea si depistarea fraudelor si greselilor, precum si calitatea documentelor de contabilitate si producerea in timp util de informatii de incredere referitoare la segmentul financiar si de management”.

pag. 125 din 148


Controlul intern/managerial

Grupul de lucru

Grupul de lucru este structura de specialitate a CONPET si are ca responsabilitate principala monitorizarea, coordonarea si indrumarea metodologica a implementarii si dezvoltarii sistemului propriu de control intern/managerial, la nivelul societatii.

Inca de la inceputul 2011, Directorului General a constituit structura interna cu atributiile stabilite la art.3 din OMFP 946/2005, republicat 20011 si completat, ultima fiind Decizia nr.775/27.11.2013 de modificare a componentei grupului de lucru cu atributii de monitorizare, coordonare si indrumare metodologica a sistemului de control intern/managerial, care abroga Decizia 604/03.12.2012.

Grupul de lucru are urmatoarele atributii:

� elaborarea programului de dezvoltare a sistemelor de control managerial care cuprinde etape, responsabilitati concrete si termene de realizare, pe care il va supune aprobarii Directorului General;

� grupul de lucru urmareste realizarea si asigura actualizarea programului;

� efectuarea tuturor demersurilor in vederea aducerii la indeplinire a dispozitiilor OMFP 946/2005 republicat.

Fiecare membru al grupului de lucru este responsabil pentru indeplinirea sarcinilor din programul de dezvoltare a sistemelor de control managerial si respectarea termenelor stabilite.

Serviciul Audit Public Intern consiliaza grupul de lucru pe perioada de functionare a acestuia.

Principalele activitati in care auditorul intern trebuie sa consilieze grupul de lucru sunt:

� analiza sistemului de control existent;

� consilierea pentru pregatirea activitatilor privind: elaborarea Listei obiectivelor si activitatilor, elaborarea Arborelui activitatilor, elaborarea procedurilor, elaborarea Registrului riscurilor.

Serviciul Audit Public Intern trebuie sa monitorizeze activitatile grupului de lucru pana la implementarea in totalitate a sistemului de control intern/managerial si sa informeze sistematic Directorul General asupra activitatii grupului de lucru si asupra problemelor cu care se confrunta acesta si ca pot intarzia procesul de implementare.

Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial

Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/ managerial al CONPET prin implementarea prevederilor OMFP nr. 946/2005 , republicat 2011, modificat cu Ord.1423/26

pag. 126 din 148


nov 2012 se analizeaza anual dupa evaluarea gradului de implementare cu Anexa 4.1. Anexa 4.2. din OMFP nr.946/2005, republicat 2011 si cuprinde in principal 12 etape.

Evolutia implementarii sistemului de control intern/ managerial la nivelul CONPET

In anul 2011, in urma evaluarii sistemului de control intern/ managerial, acesta a fost declarat neconform, cu 11 standarde implementate, 11 partial implementate si 3 neimplementate.

In anul 2012, in urma evaluarii sistemului de control intern/ managerial, acesta a fost declarat partial conform, cu 18 standarde implementate, 6 partial implementate si 1 neimplementat.

In anul 2013, in urma evaluarii sistemului de control intern/ managerial si intocmirii Anexelor 4.1, 4.2 si Raportului asupra sistemului de control intern managerial la 31.12.2013, acesta a fost declarat partial conform, cu 23 standarde implementate, 2 partial implementate si 0 neimplementate.

pag. 127 din 148


7. Indicatori si criterii de performanta

Indicatorii si criteriile de performanta propusi sunt prezentati in tabelul urmator:

Nr crt

Indicator performanta

pondere interval de raportare

unitate masura obiectiv de performanta

1 EBITDA 25% anual % fata de an anterior 1% crescut fata de nivelul anterior al anului precedent pentru 2014 si 2.5%

pentru anii 2015-2017

2 Scaderea cheltuielilor

de exploatare

25% anual % in cifra de afaceri 1.5% redus fata de nivelul anterior al anului precedent incepand cu 2015 in conditiile in care nivelul inregistrat in 2014 este mai mic sau egal cu cel din

2013

3 Crestere productivitate

munca

25% anual % fata de an anterior cresterea venitului mediu pe salariat cu 3% pe an media anilor 2014-2017

4 Scaderea numarului

total de avarii tehnice

10% anual % fata de an anterior 4% reducere in medie pe an de la nivelul de 116 avarii tehnice

inregistrate in 2013

5 cresterea vizibilitatii la

BVB

15% anual % din 100% Urmarire activa a evolutiei CONPET facuta de case de brokeraj

materializata prin rapoarte de analiza facute de analisti ai caselor respective

(ponderea in indicator 50%) pentru anul 2014 - 1 firma de brokeraj din TOP 10 conform clasificarii stabilite de BVB la data emiterii raportului / pentru anii 2015 & 2017 - 2 firme de brokeraj din TOP 10 conform clasificarii stabilite de

BVB la data emiterii raportului; Pastrarea pozitiei in TOP 25 al

emitentilor dupa capitalizare in conditiile in care nu vor fi luate in

considerare noile firme care vor intra la categ I a BVB in perioada analizata

2014 - 2017 (pondere in indicator 50 %)

pag. 128 din 148


Anexe

Anexa 1 – Determinantii evolutiei profitului brut 2010-2011 si 2011-2012

Determinantii care au contribuit la scaderea profitului brut in intervalul 2010-2011 cu 9,48 mil. lei sunt:




� Vanzare stoc titei cu 0,37 mil. lei.




� Cantine cu 0,49 mil. lei;

� Baze sportive cu 0,17 mil. lei.


47.3

21.2

32

- - - - - - -

-

- 0.0

- - - - - - - - -

37,8

40,5

26

12.5

77.9

69

-10.

041.

486

-480

.494

-477

.449

0

-58.

401

-17.

315

387.

183

-4.4

92.6

81

9,77

3,34

5

-5.8

76.5

27

-5.7

18.6

33

10,1

78,5

00

-110

.796

-475

.925

-20.

757

-12.

921.

127

-9.7

73.3

44

8,06

7,22

3

0

10,000,000

20,000,000

30,000,000

40,000,000

50,000,000

60,000,000

70,000,000

Pro

fit b

rut

2010

Ven

ituri

subs

iste

mta

ra

Ven

ituri

impo

rt -

Luko

il

Ven

ituri

impo

rt -

Arp

echi

m

Ven

ituri

impo

rt -

Pet

rom

idia

Ven

ituri

impo

rt -

Pet

robr

azi

Ven

ituri

baze

spo

rtiv

e

Ven

ituri

cant

ine

Ven

ituri

vanz

are

stoc

titei

Ven

ituri

alte

act

ivita

ti

Ven

ituri

relu

are

laco

ta d

e m

oder

niza

re

Ven

ituri

activ

itate

afin

anci

ara

Che

ltuie

li su

bsis

tem

tara

Che

ltuie

li su

bsis

tem

impo

rt

Che

ltuie

li ba

zesp

ortiv

e

Che

ltuie

li ca

ntin

e

Che

ltuie

li va

nzar

i sto

ctit

ei s

i gaz

olin

a

Che

ltuie

li al

teac

tivita

ti

Che

ltuie

li cu

amor

tizar

ea s

i…

Che

ltuie

li ac

tivita

tea

finan

ciar

a

Pro

fit b

rut

2011

lei

pag. 129 din 148


Determinantii care au contribuit la cresterea profitului brut in intervalul 2011-2012 cu 2,04 mil. lei sunt:




� Baze sportive cu 0,09 mil. lei.




� Vanzare stoc titei cu 0,19 mil. lei;

� Cantine cu 0,04 mil. lei.


37.8

40.6

26

- - - - - - -

-

- 0.0 - - - - - - - - -

39,8

83,1

48

3.12

8.61

1

-12.

306.

444

0

-207

.995

2.43

3.52

9 7.80

0

-64.

790

-231

.972

3,70

2,89

4

-882

.729

-6.2

07.8

39

-1.5

05.5

44

517,

153

83.4

53

27.2

96

38.6

36

6.65

5.66

6 882.

729

5,97

2,17

0

0

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

30,000,000

35,000,000

40,000,000

45,000,000

Pro

fit b

rut

2011

Ven

ituri

subs

iste

mta

ra

Ven

ituri

impo

rt -

Luko

il

Ven

ituri

impo

rt -

Arp

echi

m

Ven

ituri

impo

rt -

Pet

rom

idia

Ven

ituri

impo

rt -

Pet

robr

azi

Ven

ituri

baze

spo

rtiv

e

Ven

ituri

cant

ine

Ven

ituri

vanz

are

stoc

titei

Ven

ituri

alte

act

ivita

ti

Ven

ituri

relu

are

laco

ta d

e m

oder

niza

re

Ven

ituri

activ

itate

afin

anci

ara

Che

ltuie

li su

bsis

tem

tara

Che

ltuie

li su

bsis

tem

impo

rt

Che

ltuie

li ba

zesp

ortiv

e

Che

ltuie

li ca

ntin

e

Che

ltuie

li va

nzar

i sto

ctit

ei s

i gaz

olin

a

Che

ltuie

li al

teac

tivita

ti

Che

ltuie

li cu

amor

tizar

ea s

i…

Che

ltuie

li ac

tivita

tea

finan

ciar

a

Pro

fit b

rut

2012

lei

pag. 130 din 148


Anexa 2 – Determinantii evolutiei profitului operational subsistem tara 2010-2011 si 2011-2012

Determinantii profitului operational subsistem tara

Analizand evolutia profitului operational aferent subsistemului tara, se constata ca alaturi de cresterea profitului din transport prin conducte, cu 10,8 mil. lei in perioada 2010-2013, scaderea nivelului pierderilor generate de activitatile de transport combinat si CF au contribuit cu 8,7 mil. lei la cresterea profiturilor.




� Scaderea profiturilor operationale pe urmatoarele componente:



2010 2011 2012 2013

Venituri subsistem ţară 280,773,616 293,351,585 296,480,196 304,694,633


Cheltuieli subsistem ţară 257,078,323 262,796,956 264,302,500 261,557,083


Profit operaţional subsistem ţară 23,695,293 30,554,629 32,177,696 43,137,550

Conducte 67,196,476 74,052,849 89,666,333 77,993,351 Combinat 19,329,720- 21,332,911- 16,437,389- 16,733,505- CF 24,171,463- 22,165,310- 41,051,248- 18,122,296-

Evoluţia veniturilor ş i cheltuielilor operaţionale pentru subsistemul ţară

pag. 131 din 148


Determinantiievolutiei profitului operational subsistem tara 2012-2013






32.1

77.6

96

- - - - - -

43,1

37,5

50

4.11

6.36

3

1.92

0.66

9

2.17

7.40

5

-15.

789.

344

-2.2

16.7

85

20,7

51.5

47

0

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

30,000,000

35,000,000

40,000,000

45,000,000

50,000,000

Pro

fit o

peraţi

on

al

2012

Ven

ituri

cond

ucte

Ven

ituri

com

bina

t

Ven

ituri

cf

Che

ltuie

li co

nduc

te

Che

ltuie

li co

mbi

nat

Che

ltuie

li cf

Pro

fit o

peraţi

on

al

2013

lei

pag. 132 din 148


Anexa 3 – Lista principalilor furnizori in intervalul 2010-2013

Anexa 4 – Tarifele de transport pentru subsistemul import

Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul import – rafinaria Arpechim

2010 2011 2012 2013

1 GRUPUL FEROVIAR ROMAN 83,048,083 86,619,930 87,522,941 90,122,456 Servicii manevră vagoane

2 GRUPUL FEROVIAR ROMAN BRAZI 7,304,229 6,603,002 4,870,703 6,588,619 Servicii manevră vagoane3 OMV PETROM SA 8,889,028 9,037,331 8,868,005 9,371,367 Servicii pompare, utilităţi

4 OMV PETROM MARKETING 1,139,668 1,510,519 1,877,828 2,108,186 Furnizare carburant

5 ACCOR SERVICE 6,208,585 0 0 0 Tichete masă şi cadou

6 EDENRED 691,686 4,305,625 6,201,020 4,879,615 Tichete masă şi cadou

7 ENEL ENERGIE 4,711,519 0 0 0 Energie electrică

8 INSPET 3,569,656 1,620,839 1,418,833 0 Lucrări reparaţii, oxigen tehnic

9 PREMIER ENERGY 2,071,807 2,247,689 1,325,283 2,454,967 Gaze10 ENVIROTECH 2,009,039 3,142,830 5,423,937 2,635,141 Servicii ecologizare

11 CEZ VANZARE 1,513,615 0 1,512,774 0 Energie electrică

12 ARELCO DISTRIBUTION 0 4,461,329 0 0 Energie electrică

13 EUROSTING SRL BUZAU 0 1,431,447 0 0 Lucrări reparaţii capitale

14 GDF SUEZ 0 1,004,447 1,139,559 1,207,684 Gaze

15 INVEST GENERAL CONSTRUCT 0 1,037,353 0 0 Lucrări reparaţii capitale16 TINMAR INDUSTRY 0 0 4,970,520 6,844,393 Energie electrică

Total 121,156,916 123,022,343 125,131,404 126,212,427

Nr.

crt. Furnizor

Valoare (lei) Servicii prestate/ produse

furnizate

Situaţia furnizorilor în intervalul 2010-2013

19.49

21.6323.34

25.42

18.41

20.4422.06

24.03

18.3

20.3121.92

23.88

16.0317.79

19.220.91

0

5

10

15

20

25

30

24.10.2006-15.11.2007 16.11.2007-09.12.2008 10.12.2008-18.01.2010 19.01.2010-prezent

lei/

to


pag. 133 din 148


Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul import – rafinaria Rafo Onesti

Evolutia tarifelor de transport pentru subsistemul import – rafinaria Petromidia

18.95

21.0322.7

24.73

18.41

20.4422.06

24.03

17.87

19.8421.41

23.32

16.0317.79

19.220.91

0

5

10

15

20

25

30

24.10.2006-15.11.2007 16.11.2007-09.12.2008 10.12.2008-18.01.2010 19.01.2010-prezent

lei/

to


4.98

5.53

5.97

6.5

4.56

5.065.46

5.95

4.16

4.624.99

5.44

2.93.22

3.483.79

0

1

2

3

4

5

6

7

24.10.2006-15.11.2007 16.11.2007-09.12.2008 10.12.2008-18.01.2010 19.01.2010-prezent

lei/

to


pag. 134 din 148


Anexa 5 – Gradul de utilizare a Sistemului de Transport pe tronsoane

Tronson conductă

Capacitate de

transport (to/zi)

Cantitate

transportata (to)

Capacitate de

transport (to/an)

Grad de

utilizare (%)

20" Baraganu - Onesti 13,328 0 4,864,720 0.0%

20" Calareti - Pitesti 12,328 0 4,499,720 0.0%14" Constanta - Baraganu 6,028 0 2,200,220 0.0%

14" Baraganu - Calareti 6,028 0 2,200,220 0.0%Suplac - Rafinaria Crisana 1,400 0 511,000 0.0%

Ticleni - Radinesti f ir II 1,310 0 478,150 0.0%Lact - racord magistrala 1,085 0 396,025 0.0%

Banesti - Rafinaria Cimpina 810 0 295,650 0.0%Turburea - Rafinaria Arpechim 650 0 193,420 0.0%

Teremia - Valcani 540 0 197,100 0.0%Jugureanu - Ciresu 450 0 164,250 0.0%

Boldesti - Ploiesti 163 0 59,495 0.0%14" Calareti - Pitesti 6,028 7,020 2,200,220 0.3%

Izvoru - racord magistrala 720 4,954 262,800 1.9%24" Constanta - Petromidia 17,808 158,639 6,499,920 2.4%

Virteju - Radinesti 1,265 15,244 461,725 3.3%Pirvu Rosu - Rafinaria Arpechim 3,075 50,435 1,122,375 4.5%

Surani - Magurele 362 6,017 132,130 4.6%Cobia - racord la magistrale f ir I si II 1,080 20,584 394,200 5.2%

Recea - Mislea 452 8,748 164,980 5.3%Petreu - Marghita 900 20,448 328,500 6.2%

Baicoi V. - Baicoi C. 1,085 25,821 396,025 6.5%Madulari - Botorani 1,570 38,677 573,050 6.7%

20" Constanta - Baraganu 12,328 308,307 4,499,720 6.9%20" Baraganu - Calareti 12,328 308,307 4,499,720 6.9%

Ghelinta - R-pa Imeci 270 6,848 98,550 6.9%Oarja - racord la magistrale f ir I si II 1,175 31,874 428,875 7.4%

Banesti - Baicoi Centru 810 22,253 295,650 7.5%Ghercesti - Icoana 995 27,977 363,175 7.7%

Radinesti - Botorani - Orlesti f ir II 1,570 53,921 573,050 9.4%Calacea - Biled 262 9,145 95,630 9.6%

Potlogi - racord la cond 12" si 14" 1,650 60,699 602,250 10.1%Teis - Moreni 1,265 49,612 461,725 10.7%

Bodrog - Pecica 1,085 45,104 396,025 11.4%Bucsani - racord magistrale f ir I si II 470 19,657 171,550 11.5%

Gura Vitioarei - Magurele - Boldesti 723 33,293 263,895 12.6%Urziceni - Albesti 600 29,434 219,000 13.4%

14" Calareti - Ghimpati - 12" Brazi 6,028 335,125 2,200,220 15.2%Slobozia - Banesti 400 22,253 146,000 15.2%

Grad de utilizare al sistemului de transport pe tronsoane

pag. 135 din 148


Tronson conductă

Capacitate de

transport (to/zi)

Cantitate

transportata (to)

Capacitate de

transport (to/an)

Grad de

utilizare (%)

Satchinez - Biled f irul I 540 31,990 197,100 16.2%

Satchinez - Biled f irul II 540 31,991 197,100 16.2%Turnu - Pecica 815 56,078 297,475 18.9%

Cerdac - Tg. Ocna - Vernesti 542 39,818 197,830 20.1%

Grindu - Urziceni 362 27,154 132,130 20.6%Lact - Icoana 1,085 82,102 396,025 20.7%

28" Constanta - Baraganu 20,548 1,585,456 7,500,020 21.1%Barbatesti - Andreesti 217 17,417 79,205 22.0%

Urlati - Ploiesti 600 48,467 219,000 22.1%Boldesti - Ploiesti 1,300 108,721 474,500 22.9%

Saru - racord la magistrale f ir I si II 1,230 104,513 448,950 23.3%

Padure - Buda, pct racordare 7SR 905 78,227 330,325 23.7%Abramut - Marghita 100 8,665 36,500 23.7%

Oprisenesti - Ciresu 1,085 95,226 396,025 24.0%Turburea - Andreesti 217 19,955 79,205 25.2%

24" Baraganu - Calareti 15,068 1,414,496 5,499,820 25.7%Baicoi C. - Ploiesti 1,000 97,542 365,000 26.7%

Lascar Cat. - Independenta 2,350 249,597 857,750 29.1%24" Calareti - Ploiesti 15,068 1,601,272 5,499,820 29.1%

Orlesti - Leleasca - Poiana Lacului f ir II 1,790 191,980 653,350 29.4%

Mislea - Baicoi C. 452 49,460 164,980 30.0%

Cartojani - Ploiesti 12" 1,720 188,525 627,800 30.0%

Icoana - Cartojani 995 114,636 363,175 31.6%

Comanesti - R-pa Moinesti 450 65,972 164,250 40.2%

Ochiuri - Moreni 597 87,792 217,905 40.3%

Ticleni - Barbatesti f ir I 1,310 204,187 478,150 42.7%

Lucacesti - R-pa Moinesti 1,720 285,263 627,800 45.4%

Andreesti - Ploiesti f ir I 217 37,372 79,205 47.2%

Orlesti - Poiana Lacului f ir I 1,800 316,522 657,000 48.2%

Videle - Cartojani 1,310 281,727 478,150 58.9%

12" Fir 1 Calareti - Ploiesti 3,562 800,635 1,300,130 61.6%

12" Fir 2 Calareti - Ploiesti 3,562 800,636 1,300,130 61.6%

Barbatesti - Orlesti f ir I 1,800 413,694 657,000 63.0%

Siliste - Ploiesti f ir II rafinaria Petrobrazi 2,550 589,360 930,750 63.3%

Moreni - Ploiesti 1,200 297,231 438,000 67.9%

Cartojani - Ploiesti 14" 1,920 513,939 700,800 73.3%

Poiana Lacului - Siliste f ir II 2,080 576,012 759,200 75.9%

Poiana Lacului - Siliste f ir I 1,800 541,744 657,000 82.5%

Otesti - Leleasca 443 135,097 161,695 83.6%

Siliste - Ploiesti f ir I (gara vest) 1,800 549,232 657,000 83.6%

Grad de utilizare al sistemului de transport pe tronsoane

pag. 136 din 148


Anexa 6 – Rezultatele analizei Monte Carlo 2015-2017



0

10

20

30

40

50

60

70

328,321 339,356 350,390 361,424 372,459 383,493 394,528 405,562 416,597 427,631

Fre

cve

nţa

0

10

20

30

40

50

60

72,120 72,303 72,485 72,668 72,850 73,032 73,215 73,397 73,580 73,762

Fre

cvenţa

pag. 137 din 148





0

10

20

30

40

50

60

27,322 27,505 27,687 27,870 28,052 28,234 28,417 28,599 28,782 28,964

Fre

cvenţa

0

10

20

30

40

50

60

31,144 31,296 31,448 31,600 31,753 31,905 32,057 32,209 32,361 32,514

Fre

cvenţa

0

10

20

30

40

50

60

70

15.36% 15.85% 16.34% 16.83% 17.31% 17.80% 18.29% 18.78% 19.26% 19.75%

Fre

cvenţa

pag. 138 din 148




0

10

20

30

40

50

60

5.86% 6.06% 6.27% 6.47% 6.67% 6.87% 7.08% 7.28% 7.48% 7.68%

Fre

cvenţa

0

10

20

30

40

50

60

334,137 344,612 355,087 365,562 376,037 386,512 396,987 407,462 417,937 428,412

Fre

cvenţa

pag. 139 din 148





0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

76,407 76,516 76,625 76,734 76,844 76,953 77,062 77,171 77,281 77,390

Fre

cvenţa

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

28,652 28,761 28,870 28,979 29,089 29,198 29,307 29,416 29,526 29,635

Fre

cvenţa

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

32,311 32,403 32,494 32,585 32,677 32,768 32,859 32,951 33,042 33,133

Fre

cvenţa

pag. 140 din 148




0

10

20

30

40

50

60

16.38% 16.85% 17.33% 17.80% 18.28% 18.75% 19.23% 19.70% 20.18% 20.65%

Fre

cvenţa

0

10

20

30

40

50

60

6.17% 6.36% 6.55% 6.74% 6.93% 7.12% 7.31% 7.50% 7.69% 7.88%

Fre

cvenţa

pag. 141 din 148





0

10

20

30

40

50

60

339,361 349,624 359,888 370,151 380,414 390,677 400,940 411,203 421,466 431,729

Fre

cvenţa

0

10

20

30

40

50

60

80,971 81,051 81,132 81,213 81,293 81,374 81,455 81,535 81,616 81,697

Fre

cvenţa

0

10

20

30

40

50

60

30,441 30,521 30,602 30,683 30,763 30,844 30,925 31,005 31,086 31,167

Fre

cvenţa

pag. 142 din 148




0

10

20

30

40

50

60

33,466 33,534 33,602 33,670 33,737 33,805 33,873 33,941 34,008 34,076

Fre

cvenţa

0

10

20

30

40

50

60

17.17% 17.63% 18.09% 18.55% 19.01% 19.47% 19.93% 20.39% 20.85% 21.31%

Fre

cvenţa

pag. 143 din 148



Anexa 7 – Companii comparabile

0

10

20

30

40

50

60

6.46% 6.64% 6.82% 7.01% 7.19% 7.37% 7.56% 7.74% 7.92% 8.11%

Fre

cvenţa

Companii comparabile

Compania

Cifra de

afaceri

mUSD Angajati

Capitalizare

bursiera

mUSD

Anul

financiar

Cifra de afaceri/

angajat

'000 USD Locatie

Ivano Frankivskgaz Publichne At Po Gazopostachannyu Ta Gazyfikatsii

78 3,386 n/a 2012 23.15 Ucraina

Conpet SA 95 1,985 120 31-Dec-12 48.05 Romania

Imperial Petroleum Recovery Corp. 0 2 4 31-Oct-10 173.20 SUA

Energy Services of America Corp. 109 610 24 30-Sep-13 178.39 SUA

Orgenergogaz OAO 421 2,314 12 31-Dec-12 182.04 Rusia

Tianjin Jinran Public Utilities Co. Ltd. 244 1,008 443 31-Dec-12 242.04 China

Teekay Corp. 1,956 6,500 3,836 31-Dec-12 300.96 Bermuda

BlueKnight Energy Partners LP LLC 182 535 205 31-Dec-12 340.93 SUA

Compania Logistica de Hidrocarburos CLH SA 692 1,460 2,627 31-Dec-12 473.91 Spania

MPLX LP 486 620 5,100 31-Dec-13 784.35 SUA

Tesoro Logistics LP 157 160 2,832 31-Dec-12 980.24 SUA

Kinder Morgan Kansas Inc. 14,070 10,685 n/a 31-Dec-13 1,316.80 SUA

Magellan Midstream Partners LP 1,806 1,339 15,065 31-Dec-12 1,348.97 SUA

North American Energy Partners Inc. 544 390 210 31-Mar-13 1,394.53 Canada

Inter Pipeline Ltd. 1,195 755 7,622 31-Dec-12 1,583.41 Canada

Phillips 66 Partners LP 107 50 2,636 31-Dec-13 2,136.00 SUA

Enbridge Inc. 25,759 10,000 34,733 31-Dec-12 2,575.94 Canada

Buckeye Partners LP 4,359 1,020 9,004 31-Dec-12 4,273.66 SUA

Pembina Pipeline Corp. 3,489 758 10,732 31-Dec-12 4,602.65 Canada

Sunoco Logistics Partners LP 13,144 1,700 8,467 31-Dec-12 7,731.76 SUA

Rose Rock Midstream LP 620 80 967 31-Dec-12 7,753.35 SUA

Plains All American Pipeline LP 37,723 4,700 18,082 31-Dec-12 8,026.17 SUA

Transneft JSC 23,481 n/a 16,172 31-Dec-12 n/a Rusia

TransCanada PipeLines Ltd. 8,135 n/a 180 31-Dec-12 n/a Canada

Enbridge Energy Partners LP 6,705 n/a 8,909 31-Dec-12 n/a SUA

Delek Logistics Partners LP 1,023 n/a 782 31-Dec-12 n/a SUA

KazTransOil JSC 953 n/a 2,716 31-Dec-12 n/a Kazakhstan

Valero Energy Partners LP 87 n/a 1,023 31-Dec-12 n/a SUA

Saratovgaz OAO 25 n/a n/a 2012 n/a Rusia

Société de Transport des Hydrocarbures par Pipelines

7 n/a 21 31-Dec-12 n/a Tunisia

Western Refining Logistics LP 4 n/a 630 31-Dec-12 n/a SUA

Navarino SA 0 n/a 117 31-Dec-12 n/a Chile

Jadranski naftovod dd n/a 379 520 31-Dec-12 n/a Croatia

Dakota Plains Holdings Inc. n/a 5 102 31-Dec-12 n/a SUA

Kinder Morgan Management LLC n/a n/a 9,396 31-Dec-12 n/a SUA

Enbridge Energy Management LLC n/a n/a 1,800 31-Dec-12 n/a SUA

Capital Oil Plc n/a n/a n/a n n/a Nigeria

pag. 144 din 148


Anexa 8 – Litigii

Societatea CONPET S.A. este implicata intr-un numar de 85 de procese aflate pe rolul instantelor de judecata, cauze de natura civila, penala etc. Dintre acestea in 22 de dosare are calitatea de parat, in 56 are calitatea de reclamant (am inclus aici si dosarele penale pe rolul instantelor de judecata in care CONPET s-a constituit parte civila, precum si cele avand ca obiect plangerile formulate fie impotriva solutiilor pronuntate de catre organele de urmarire penala, fie impotriva proceselor verbale de sanctionare contraventionala a societatii) si, in 7 dosare, societatea are dubla calitate – parat si reclamant. Totodata, datorita naturii activitatii desfasurata de CONPET – de transportator de produse petroliere, activitate care presupune confruntarea cu fenomenul infractional (atacuri la conducte), societatea este implicata in circa

340 procese penale aflate in faza de cercetare si urmarire penala, procese in care CONPET s-a

constituit parte civila pentru sumele reprezentand contravaloarea prejudiciilor suferite ca urmare

a faptelor care fac obiectul cauzelor respective. La acestea se adauga activitatea de recuperare a creantelor pe care societatea le detine impotriva debitorilor sai (persoane fizice sau juridice) in

temeiul titlurilor executorii. In prezent, CONPET are calitatea de creditor in 40 dosare de

executare silita inregistrate la birourile executorilor judecatoresti competenti material.

Dintre procesele in care CONPET este implicata, exista o serie de cauze importante, care poarta

asupra unor sume importante de bani sau care ar putea reprezenta precedente judiciare periculoase

pentru societate, si care ar putea avea impact semnificativ asupra societatii, astfel:

1. Dosar nr. 5216/204/2008* - Tribunalul Prahova

Parti: Dobrogeanu Dumitru si Dobrogeanu Paun Ioan –reclamanti

S.C. CONPET S.A. – parat

Obiect: Dobrogeanu Dumitru si Dobrogeanu Paun Ioan solicita obligarea paratei la:

- dezafectarea conductelor si a instalatiilor aferente, instalate pe terenul proprietatea noastra si

montarea acestor conducte si a instalatiilor pe un coridor (culoar) de-a lungul si in imediata

vecinatate a cailor de acces (DN1), iar in caz de refuz sa plateasca daune, despagubiri

- contravaloarea lipsei de folosinta (chirie) a terenului ocupat de conductele si instalatiile aferente

de transport produse petroliere si a zonelor de protectie de-a lungul conductelor ce traverseaza

terenul nostru, incepand cu anul 2006 la pretul zonei, echivalenta cu renta anuala

- contravaloarea pierderilor suferite de noi, reclamantii, datorita imposibilitatii realizarii unor

obiective economice, conform certificatului de urbanism nr. 80/2006 si stabilite prin PUG si PUZ,

teren in suprafata de circa 5,00 ha, curti, constructii, situat la DN 1 Bucuresti – Brasov, cu o

deschidere de 400 m.l.

- plata despagubirilor (lipsei de folosinta)a unei suprafete de teren, de circa 12500 m.p. degradata

la montajul conductelor si instalatiilor, prin diminuarea gradului de fertilitate a solului

- plata cheltuielilor de judecata

S.C. CONPET S.A. a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat instituirea unui drept

de servitute asupra terenului aflat in proprietatea reclamantului constand in dreptul de folosinta a unei suprafete de 2,4 ml, plasata de-a lungul conductelor ce traverseaza terenul, avand drept axa

de simetrie fiecare conducta in parte.

Prin sentinta nr. 2444/12.10.2011 instanta admite actiunea restransa formulata de reclamanti.

Admite cererea reconventionala formulata de parata. Obliga parata CONPET sa plateasca

reclamantilor suma de 1.789.174 lei reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta pentru

suprafata ocupata de conducte si instalatiile aferente de transport produse petroliere si a zonei de

siguranta de-a lungul conductelor, pe perioada 12.12.2005 - 12.12.2008, suma de 718.975 lei reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta pentru aceeasi suprafata pe anul 2009, precum si

pag. 145 din 148


la plata anuala a contravalorii lipsei de folosinta in cuantum de 718.975 lei, incepand cu anul

2010. Obliga parata sa plateasca reclamantilor suma de 243.600 lei reprezentand contravaloarea

pierderilor suferite de reclamanti datorita imposibilitatii realizarii unor obiective economice, pe

terenul in suprafata de 2,04 ha, situat pe DN1, km 79 + 500. In prima faza procesuala (la find),

societatea CONPET S.A. a fost asistata si reprezentata de av. Damian Constantin. Societatea noastra a atacat cu apel sentinta pronuntata in fond. Si in apel interesele CONPET

S.A. sunt reprezentate in continuare de acelasi aparator – av. Damian Constantin.

Termen: 09.04.2014

2. Dosar nr. 1915/105/2011 – Tribunalul Prahova

Parti: S.C. CONPET S.A. - reclamant S.C. Nac Industrii S.R.L. – parat

Obiect: 1.Obligarea S.C. NAC INDUSTRII S.R.L la plata catre reclamanta S.C. CONPET S.A.

Ploiesti a sumei de 6 580 937,98 lei, reprezentand :

- penalitati de intarziere in suma de 6 570 000 lei, aferente neexecutarii de catre . NAC

INDUSTRII, in termenul la care s-a obligat, a lucrarilor care fac obiectul contractului de prestari

servicii nr. S-CA 31/27.02.2008 si contravaloarea serviciilor de cazare a personalului . NAC

INDUSTRII in spatiile apartinand S.C. CONPET S.A., din cadrul Statiei de pompare titei «

Baraganu », Jud. Calarasi, in suma de 10 937, 98 lei, la care se adauga dobanda legala aferenta,

prevazuta de OG nr. 9/2000, calculata de la data scadenta a fiecarei facturi pana la data platii

efective.

2. Obligarea paratei NAC INDUSTRII la continuarea executarii Contractului nr. S-CA

31/27.02.2008, contract modificat si completat prin actele aditionale nr.1-6, pana la indeplinirea

intocmai si in totalitate a tuturor obligatiilor asumate.

CONPET a formulat ulterior. cerere de marire a catimii obiectului actiunii in sensul obligarii

paratei la plata sumei de 14.480.937,98 lei reprezentand:-penalitati de intarziere in suma de

14.470.000 lei aferente neexecutarii de catre NAC INDUSTRII , in termenul la care s-a obligat,

a lucrarilor care fac obiectul contractului de prestari servicii nr.S-CA 31/27.02.2008, incheiat intre

aceasta si SC CONPET SA , calculate pana la data de 31.03.2012 si in continuare pana la finalizarea lucrarilor Si -contravaloarea serviciilor de cazare a personalului SC NAC INDUSTRII

SRL in spatiile apartinand SC CONPET SA din cadrul Statiei de pompare titei Baraganu,

jud.Calarasi, in suma de 10.937,98 lei la care se adauga dobanda legala aferenta, prevazuta de OG

nr.9/2000, calculata de la data scadenta a fiecarei facturi pana la data platii efective.

In cauza, la cererea CONPET SA, s-a efectuat o expertiza tehnica specialitatea

“contabilitate” avand ca obiectiv calcularea cuantumului penalitatilor de intarziere datorat de SC

Nac Industrii SRL ca urmare a nefinalizarii la termen a lucrarilor ce au facut obiectul contractului

de prestari servicii nr. S-CA 31/27.02.2008, asa cum a fost modificat si completat prin actele

aditionale la acesta nr.1-6, ce fac parte integranta. Potrivit concluziilor raportului de expertiza ,

cuantumul penalitatilor de intarziere datorate de la scadenta -la zi este in suma de 25.070.000 lei.

Prin urmare, SC CONPET SA si-a majorat catimea cererii de la suma de 14.480.937,98 lei la

suma de 25.080.937,98 lei din care 25.070.000 lei reprezentand penalitati de intarziere si

10.937,98 lei reprezentand contravaloarea serviciilor de cazare la care se adauga dobanda legala

aferenta, prevazuta de OG nr.9/2000, calculata de la data scadenta a fiecarei facturi pana la data

platii efective.

Stadiu procesual: Fond

Termen: 18.03.2014

pag. 146 din 148


3. DOSAR nr. 8296/281/2007 – Judecatoria Ploiesti

Parti : Cornea Rodica Aurora – reclamant

S.C. CONPET S.A., S.C. Petrotrans S.A., Regionala Transgaz Bucuresti, Ministerul

Finantelor – parati

Obiect : Cornea Rodica Aurora solicita obligarea in solidar a paratelor la plata de despagubiri civile in suma de 74.000 euro reprezentand prejudiciul produs prin prezenta unor conducte ce

apartin paratelor in subsolul, proprietatea reclamantei si la plata de despagubiri civile evaluate

provizoriu la suma de 10.000 lei pentru perioada februarie 2004 – februarie 2006 ca urmare a

folosirii unor conducte ce au traversat proprietatea reclamantei.

Precizari: Cauza este suspendata in baza art. 36 din Legea nr. 85/2006.


4. Dosar nr. 8297/281/2007 – Judecatoria Ploiesti Parti : Rusu Mihaela – reclamant

S.C. CONPET S.A., S.C. Petrotrans S.A., Regionala Transgaz Bucuresti, Ministerul

Finantelor – parati

Obiect : Rusu Mihaela solicita obligarea in solidar a paratelor la plata de despagubiri civile in

suma de 74.000 euro reprezentand prejudiciul produs prin prezenta unor conducte ce apartin

paratelor in subsolul, proprietatea reclamantei.

Precizari: Cauza este suspendata in baza art. 36 din Legea nr. 85/2006.


5. Dosar nr. 6544/105/2011* - Tribunalul Prahova

Parti: S.C. CONPET S.A. - parat

S.C. ICIM S.A. - parat

S.C. E.T.H. Arhitectural Systeme S.R.L. prin lichidator judiciar Societatea Dascalescu &

Co – reclamant

Obiect: Pretentii

S.C. E.T.H. Arhitectural Systeme S.R.L. formuleaza cerere de chemare in judecata

solicitand:

1. obligarea paratei ICIM in principal, iar in masura in care aceasta in calitatea sa de antreprenor

general nu a primit in totalitate contravaloarea contractului de la beneficiarul CONPET sa obligati

beneficiarul la plata sumei de 325.378,20 lei reprezentand c/val. lucrari executate si neachitate precum si obligarea la plata penalitatilor aferente acestei sume si pana la achitarea efectiva

conform disp.contractuale;

2. obligarea paratei ICIM in principal, iar in masura in care aceasta in calitatea sa de antreprenor

general nu a primit in totalitate contravaloarea contractului de la beneficiarul CONPET, sa

obligati beneficiarul la plata penalitatilor de intarziere de 0,05% pe zi de intarziere, aplicata la

valoarea facturilor neachitate;

3. obligarea in principal a paratei ICIM, iar in masura in care aceasta in calitatea sa de antreprenor


obligati beneficiarul la plata sumei de 696.577,60 lei conform factura fiscala nr.0002/27.06.2011

reprezentand c/val.lucrari executate suplimentar, suma achitata la zi cu rata inflatiei precum si

obligarea la plata dobanzilor/penalitatilor aferente acestei sume de la data scadentei si pana la

achitarea afectiva ce urmeaza a fi calculate potrivit art.371 in.2 alin.2 C.pr.civ;

4. obligarea paratei ICIM la restituirea garantiei de buna executie in cuantum total de 232.017,18

lei retinuta conform contract;

5. obligarea paratei in principal a ICIM iar in masura in care aceasta in calitatea sa de antreprenor


obligati beneficiarul la plata sumei de 124.828,9 lei penalitati la garantia de buna executie

respectiv:

pag. 147 din 148


a) dobanzi/penalitati pentru suma constituita garantie de buna executie ce trebuia rambursata in

proportie de 50% in cuantum de 105.166,90 lei;

b) dobanzi/penalitati pentru suma constituita garantie de buna executie ce trebuia rambursata de

proportie de 30% in cuantum de 19.662 lei si cheltuieli de judecata.

Stadiu procesual: Fond Termen: 21.03.2014

6. Dosar nr. 2037/204/2011 - Judecatoria Campina

Parti: S.C. CONPET S.A. - parat reconvenient

Zabava Traian - reclamant parat

Zabava Iuliana - reclamanta parata MIN. FINANTELOR PUBLICE-D.G.F.P.PRAHOVA : Chemat in garantie

ANRM: Chemat in garantie

COM. FILIPESTII DE TARG PRIN PRIMAR : Chemat in garantie

MIN. FINANTELOR PUBLICE : Intervenient

ANRM: Intervenient

Obiect: Pretentii

Zabava Traian si Zabava Iuliana formuleaza cerere de chemare in judecata solicitant instantei ca

prin hotararea pe care o va pronunta sa dispuna:

- obligarea CONPET la contravaloarea lipsei de folosinta a terenului aflat in proprietatea

reclamantilor, in suprafata de 2696 mp, aflatt pe raza comunei Filipestii de Targ si traversat de

conductele de transport titei si gazolina Moreni – Ploiesti, conducte componente ale Sistemului

National de Transport titei, gazolina, condensat si etan precum si a zonelor de protectie de-a

lungul conductelor ce traverseaza terenul, incepand cu data de 14.07.2008 si pana la momentul

promovarii cererii de chemare in judecata, in temeiul disp. art. 480 si art. 481 Cod civil;

- obligarea CONPET la achitarea contravalorii prejudiciului cauzat datorita imposibilitatii

realizarii in intregime a obiectivului civil – casa de locuit, astfel cum a fost in mod legal avizat si

autorizat conform Autorizatiei de construire nr. 26/14.07.2008;

- obligarea CONPET la plata unei rente anuale ca urmare a exercitarii de catre aceasta a

dreptului de servitute legala asupra terenului aflat in proprietatea reclamantilor, in suprafata totala

de 2696 mp, situat partial in intravilanul comunei Filipestii de Targ conform contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 369/18.02.2007, pana la incetarea operatiunilor petroliere

exercitate prin utilizarea conductelor;

- obligarea CONPET la plata dobanzii legale la despagubirile acordate de la data

introducerii cererii de chemare in judecata si pana la momentul platii efective a despagubirilor.

Reclamantul si-a precizat cererea si arata ca la primul capat de cerere cuantumul provizoriu al

pretentiilor este de 4.500 lei. La al doilea capat de cerere contravaloarea provizorie a prejudiciului

este de 4.500 lei.

SC CONPET SA formuleaza cerere reconventionala si solicita:

1. obligarea reclamantilor sa desfiinteze in totalitate constructiile existente amplasate pe

conductele CONPET ce subtraverseaza terenul lor;

2. instituirea unui drept de servitute legala constand in dreptul de folosinta asupra unei

suprafete de 2,4 m latime plasata de-a lungul conductelor ce subtraverseaza terenul reclamantilor;

3. stabilirea cuantumului rentei anuale datorate reclamantilor in schimbul exercitarii

dreptului de servitute legala.

SC CONPET SA formuleaza cerere de chemare in garantie a comunei Filipestii de Targ

pentru ca in cazul in care CONPET va cadea in pretentii cu privire la cele solicitate in capatul 2

de cerere al reclamantilor, comuna Filipestii de Targ sa ne despagubeasca.

SC CONPET SA formuleaza cerere de aratare a titularului dreptului indicand ca titulari

ai dreptului real asupra conductei ce subtraverseza terenul reclamantilor ca fiind ANRM si MF.

pag. 148 din 148


SC CONPET SA formuleaza cerere de chemare in garantie a ANRM si MF pentru ca, in

situatia in care CONPET va cadea in pretentii cu privire la cele solicitate in primul capat de cerere

a reclamantilor, chematele in garantie sa ne despagubeasca.


Termen: 10.03.2014 7. Dosar nr. 2785/105/2008 – Judecatoria Ploiesti

Parti : S.C. Edizol S.A. – reclamant

S.C. CONPET S.A. – parat

Obiect : S.C. Edizol S.A. solicita obligarea S.C. CONPET S.A. la plata unei rente anuale, aferenta

ultimilor 3 ani, urmare a exercitarii de catre parata a dreptului de servitute legala pe terenul

proprietatea reclamantei in suprafata totala de 6.924 mp situat in incinta Petrobrazi, comuna Brazi,

Judetul Prahova, generat de existenta a doua conducte apartinand societatii parate. Pretentiile reclamantei au fost cuantificate provizoriu la suma de 57.024 lei.


Termen: 13.03.2014

8. Dosar nr. 5519/315/2013 - Judecatoria Targoviste

Parti: CONPET SA – parat

Popescu Floarea - reclamant

Obiect: Obligatie de a face

Popescu Floarea formuleaza cerere de chemare in judecata solicitand instantei ca prin hotararea

pe care o va pronunta sa oblige CONPET la dezafectarea conductei ce trece pe terenul proprietatea

sa situate la drumul judetean DJ 712 Targoviste – Pucioasa, in apropierea municipiului

Targoviste, in pct. Camp – Teis, iar in caz contrar la plata de daune, despagubiri.

Reclamanta si-a cuantificat pretentiile la suma de 114.376 lei, reprezentand:

- contravaloarea recoltei porumb/lucerna pe care ar fi obtinut-o din cultivarea terenului, in suma

de 26.376 lei;

- contravaloarea lipsei de folosinta a terenului in scopul realizarii unei locuinte, ridicata la suma

de 88.000 lei.

CONPET a formulat cerere reconventionala solicitand instantei sa dispuna obligarea reclamantei

sa permita CONPET exercitiul dreptului de servitute legala instituit de dispozitiile art. 7 si

urmatoarele din Legea nr. 238/2004 pe terenul proprietatea reclamantei si sa stabileasca cuatumul

rentei anuale. Stadiu procesual: Fond

Termen: 05.03.2014

Documents

Pct. 1 – Plan de Administrare a CONPET actualizat