Patrimonium Banaticum III 2004 11

8/17/2019 Patrimonium Banaticum III 2004 11

1/13

Patrimonium Banaticum, I, 2004

C01ONENTE ALE MODERNIZĂII BANATUL ISTOCLA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA

o utu

Cptă sţă cvi zţi dzr fst u prcs strccpx c cupris tt fr d ctvtt uă ş s rctt î prcp

fstă d stt urpă. A îrgstrt ritui ş tstăţ dfrit î cursutpuu, cuscut dfrţr ssb ît u ăşscă ş c ruă Sptt dfrit î strtur sc ppuţi ş î ctgi pfsdzr fst u f cr cupris scitt î sbu i dr cr s ccrtzt î uţări spcfc î p cc, sc cutur ş i î ttăţ r D c, î rgutr cu dt ccrt cpxită cstui ftrbu să v î vdr utţii îitr cr s duu î structu cc

şi si, î vu d struir ş î upţ uitr î fstăr r ctdş î scbă prdus î st u r d viţătu istrc îrgstrt pri fr crt î prcsu dizări

tă cu str stăpâiri bsburgc î scu XV 1• S dtt î priuâd ăsur d gzr disttvă ş ccă dptt d utrtăţiScbă u fst iprtt ş su dsfăşurt îtu it g pâă j cuscuui XX p cupsu îtrgi prvici

tstt ş fr d fstr p s îrgsrză îz c prztu trs cc şi î ctr urb. D u f cctutd diz csdă că s pt vrb d du juătt scuu XX ş î spc după dpăşr fctr crz cc d dciu ptu.cpâd cu dcu uă stt d tu stc cuşt vdtă stbi tts îrgistrză u prgrs r î p dgrc cc cutur, î privţ

Nc cş, Coriuţii istori iumiisuui romsc d. FcTşr, 96 p.36

2 Csi Fş dmiistrţi i scitt tu mri 7677dtu d Vst Tşr, 997; ur Surdu Liii dzvotării coomic Trsivii Î scou XV ă răsco ui Hor î AuruIsttutuui d str" v II, Cuj 6; I utu, Rdc utu, Tiioogr d is Tş,8

2ww.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro


2/13

oan Munteanu

nrur oare proeone onţor de vaţă·\ aor e nuenă ooeonomă uuraă un o ma numero prn nerearea or mupă a eazăeauraea unu mpoan proe e moezare, are uprne înreaga oeaeLegaţa aopaă pnă a prmu războ mona aoră vanae ramuor nurae emuu e re Conrurea înne reţee e rumur e ă erae a o n

zoare un mare număr e oalăţ, ea pu în avanaoe legău omerae ulurale.

nerea verarea reţee olare a îngău reerea nveuu epregre profeona, a por neresu penru normaţe reeparea noor vaorale vle eurone

Conrrea găr or a reţele erovare, amenaarea Porulu e a Tmoaraa pulona ezvolea rapă a ranpouror mpun, în are bănţene ernunor no upa, oee neeaea nrur penru eerarea lor. Aumuăr ee apal rezuae n ezvoarea nure oeuu eernă înemeerea enu banare la orae în lalăţle rurale a mr Char a bănle popularee la ae aveau un apa al reu ele onuau nuţ are mplau oupaţ avă no ne e îneungaa rae a eonome agrole. O ere e aezărrrale ma ar Reţa a Ora va ea ge mboa, Caova, nnoaul

are a) evn enre e poarzare a aelor învenae e înuraează progreul .O pare n aer le rrale ale înnu paţu a Cmpe ănţene înueazărepa no valor oale eonome prep ana unu anar e va ma bunprn rfeonea ua ulu agro valorarea omeral a pruelor. hmbîneae e pru la orae prn enerea eefone nrouerea umnaulu elr aalrea răzlor onrurea rouarelor nruerea analzr a reelee alenare u ap. Trepa oraee î f înrea oae aee uaţ

oplee au plena în fenonul mer Realţle bănţene n prmuenu al eolulu al lea onr u arae ampunea aeu enomenRalre oenăle n onu nure a înepuul eolulu al

l ene o oponenă eena n preul e mere înregra e eaeabnean. ale n proaa repevă un revelaoare în aeaă prvnţ

norle ae rezulae n reenămnele pre mghare aeăproreul orenarea moeă a nure n anaul or la înepuu eolulu

la n ur e nu un eenu 191910) numărl blneor eonomeonerae nurale a reu u 1 86 repev u 8 1 %. A o un progre mporan a ea în orau Tmoara, une numărul unlor u profl nura apor u 218%. efav ee enu în are a eur aeaă naă.

3 oan uneanu Roa uneanu Tşoaa. onoafe . ron,Tmoa 22 p. 167 261 7

4 Vaeru Leu oezae ş ob anaa, Reţa, 1998, p.244.

ww.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro


3/13

Patrioniu Banaticu III, 2004

amentee negtae ăă angaa e mpe ateee famae aonae unoo euee numeă e 55% n toau untăo eonome nuae. n hmntepnee u pnă a 20 angaa oneae m ş m o au negat un poe 5 % Oenaea pe ut zaea mun aaae ş ezvotaea moenă atamenteo nuae ete evenă. O emonează ma u eamă evouantepneo ma, ae aveau pete 20 angaa Aetea negtează o eşeenumeă u 1 24 ună e a 1 06 a 230 nte an 900 ş 9 10, epev u 1%n apo u anu 1900 n anu 19 0 ntepnee ma en un poena uu notau untăo nuae negate. Aeată evoue antavă pozvă a fonoă e exneea omen o nuae ae maau e e poae emoezae eonomă.

Tabel !Dnama ndusraă între an 900-1910�

Nur intrpnder

Com Total Fr gaj 110 ngja 110 agj Ple gajaoş 100 110 reşere 1 10 Dre 1 110 mre 1 10 re 1 110

:. Nr. N % % % % % % % % % % % %

aş8229 8803 574 70 1 3 657 56 279 328 4,9 03 06 03 0,5 0,9 Svn

Tiş 004 10836 732 72 694 65 1 43 304 340 36 0 08 0.7 0 1 0 1Tooa 6109 1722 1 1 2 69 694 654 40 303 33.9 36 02 0,4 02 0 1 03

işa 2778 3384 2 8 7 55.9 4 8 369 41 2 43 1 2 2 09 2 8Vâş! 276 1334 58 45 589 5 8 7 466 465 0 1 3 09 -0,4 03 08nvo 890 934 44 1 1 7 583 5 1 2 7 47.9 65 4 06 7 1 03 06O 39386 42572 3 186 8 1 6.7 592 55 34,3 39,4 5 1 06 06 00 04 082

Tabel . Dome odee de acvae ndusraă. Nărul nreprderlo n ul l 900

arş-Rmr ds

SeTş Tool Tşor Vrşeţ Pevo Tol

ladu de mq Ce eecrice lmete medie uu oU Pre•e 36 Aboe - Po mt - 54 Fci e Jjee lotrpn e e onţ

5 Magyar aska Kemenyek vo.2 Buapea, 906 p.246256.6 /dem vo.48 p 242.

Dec

%

04

02

060,5

03042



4/13

oan Muneanu

cee trei comitate băăţee se aau î actitate şase cetrae eectrcetru iumatu pubic ş pvat; 54 uităţ peru rearea prouseor cosmetce; 0aatoare; 4 abrici petru proucerea strumeteor ecae etc.

O compoetă mportată a procesuui e moeriare socetateaăăţeaă a costtuto preocuparea petru îestrarea tecă a îtreprieror

iustae şi otare ecoome agrare cu utae peecţoate. Moara Mare tmişoreaăera cosierată c oare tecă pritre cee ma impoate i gara. Preucraaua peste 6000 vagoae e cereae şi eporta masv î Germaa, Oaa BosiaHerţegovia, raţa •

treprerea e Păăr Patim îşi îcepe actvtatea î au 9 Aucemaşi şi speciaşti străiătate i cosierată ua i cee mai recuoscutefabrici ae vremii Reaa prouse e eceetă ca itate şi ecei a râ a omatpiaţa uropa, U.A Amerca e u Fabrica e Pato uru îtemeiată îau 9 avea istaaţi sub iceţă amercaă. porta prousee î Aga, OaaEveţia raţa A, etc atura mşoara, avea uti ae moee prouceaaua 2 miioae suu e re şi eporta masv î Roma, era Egipt Austa, Asiaică•

taee moere (ocomobie, batoee maşi e semăat maşii esecerat îşi croesc treptat rumu î agrcutura Baau u . Posii ităţ e sporite etraspot şi e vaoricare pr rme specaate e comeţ accetueaă iteresutru itrucerea ivetaruu agrco pefecţioat şi oetarea activităţior agcoesre u curs protab Preocuparea este evetă a propretăţie mari ş oc.Statistica i au 895 cosemeaă eisteţa î cee trei comtate a : 893 ocomobe2 atoe; 972 secerători; 2547 semăători etc. • umăru acestor utiae u estemare ar foosrea or ică oua orietare moeă i agricutura băăţeaă De

atfe Baatu istorc acoperea a îceputu secouu a XXea peste o cicime ( 5i proucţia e cereae a gariei ee mari omeii agrcoe ispueau e uimportat ivetar agrco moer. Domeiu Csekocs i Jmboa (36 .70 ug. ui ia 2 e atoe, 93 maşi e semăat, tre gaituri e ocomobi e ispueau ecae ferată teă, sistem e irgaţie fabrică e preucrare a apteui etc FamiaAroi i Baoş avea o moşe e 720 ug, pe care ut a ouă ocomoi e petru

7 oa Muteau, Roica Muteau, mşaa Mngrae E. Mrtoişoara, 22 p273

8 bdem p272273.9 S. Borovsky Teesr Buapesta, fa p.272 Ioa Muteau Roca Muteau, mşara. Mngrae E. Mirto

imişoara 2002, p.273 Laos Kakucs, Cnrb a sra agrcr dn Bana. eoee XV

XIXimişoara, 998

2

2 bdem p . .



5/13

Ptrimonium Bntium 2004

r, şpe toe şpte mşii petru egt sopi ec e meţie î mre pe,trdii î efecture ucrărior gricoe, dr se produc şi scimbări semifictive,cosd di seecţiore şi trre semiţeor; foosire prăşitoreor etc. e mpicăspeciire uor moşii î cuivre peor eice i, cepă sfecă de ăr,rpiţă.

O compoeă îsemtă procesuui de modeire costitui-o sisemude credit. După u reţeu iiuţiior de credi îregisreă o rpidă devotreşi coper ote oee Buui isoric t î ceree ure ct şi î ocităţierure mi mri. u 99 comitu imiş ve isiue de credit di cre ouăeru romeşti î comittu Crşeveri ucţiou 4 uităţi ce i î comittuorot c i vu 94. Cee rei comitte dispueu î u 199 de 29 istitue decredi, cu 7 mi mue dect î urmă cu ece i. Mjorite cesor eu uităţicre modese, de pt cooperive de credi, cu cpituri socie restrse. mp este fpu că ee exisu şi civu, cu bue reute şi î umerose ocităţirure u 199 ctivu 4 ăci î cee opt orşe băăţee şi 74 î ociăţierure ee comue veu cir 24 semee isiute de credi Lovri4; Gid3 Cicov-3 Liebig3; Me-3 Gie2 Orşov2 etc. Au vut u ro îsemtî impusiore eomeeor de modeire pri ţre ctivităţior di idustrie,

comeţ, rsporturi gricutură pri susţiere efoturi or de urire şi devotre şeărior orăşeeşi şi rure•Progresu ecooc îregistrt îceputu secouui e ş i, î speci

devore importtă rmuri or idustrie, reţeei cre şi trsporturior ugeert reorieări î structur ocupţiior persoeor ctive. rg petă ocupţiior se îregistreă oi omeii de ctivi te, specifce civ i iţiei modee,precum gjţii î serviciu rspourior ferovire gţi i istiuţiior cre,

i trspouui î comu (rmvie î imişor) i serviciuui de eefoie şi deservire popuţiei pri comerţ, poştă etc. Recesăee di ii 9 şi 91 esă cucrite cestă reitte.

tr-u iterv de umi ece i popuţi ocupă şi depedetă desectoree idusrei comeţuui, credituui, trspourior şi comuicţiior îregistro creştere cu .346 persoe A repree o creştere semiictivă dcă vem îvedere ptu că î cest iterv de timp popuţi toă Buui sporit cu umi

1 .793 ocuitori semă că o pe ocuitorior de ste s-u despris de ocupţiiegricoe trdiţioe şi s-u oriet spre ctiviăţie ecoomce ege de evouţi meă societăţii . Dtee stistice oferie de recesămitee timpuui testă fptu că propeo reime (322%) di popuţi Buui (ctivă şi îtreţiuă, respectiv psivă) er î

13 . Borovsky .c. p. 73 o Muteu Mşre nă n Bn. /88/-/9/8 işor 994

p 64-66.



6/13

Ioan Muntenu

Tal Poplaţe acivă ş depedenă d ramur ecoomce. Numărl şi procetl de ocuor

Comita

1

ldue met i cdiA Cee Cre$e

C 46 1 4 3 1 5994 1 L

Sr\ ·cn 8 j 1 1 .4 0.4

0 1 71

K 7 1 93 9 0 1 0OT -e·

! 9 1 j

0

6.19 745 1( 20 1 9Toontal

1 1.7 1 2.R 07

8 1 7469 I H ln9 38,9 9 1 7

1 7 7 177 1 iţ

, 25. 1 7.0 7.4 7 5 27 1

Puo6 R 1 9 ,6

1�17 77 1 47 1 Tl

1 2.3

Tanspoui şi

fii

! S97 1 7

.)i

90

1 1 1

7 8 1

1 I,R17 6

9,0

1

45

68 2

4

7

4,

t266

0.5

1

1

-2

-

35

2

9

05

To!

Cree 91 15761

, 1 6 1 9 1 1

239 199 13

1 1 7,2 1

7 1 196

R

19 19 8

36 37, 1 ,77 9 9

3 9 3.6

9J 862 2 1

anu 91O legată şi dendentă de aceste activităi modee. Ponderea este mai ridicatăîn cenele rbane Tişoaa 582% din poplaţie era dendentă de aceste activităţi;

în Pancevo 499%; în Caransebeş 483% în Lgo 51 8%; Biseica Albă 389%Becicherecl Mare 445 în Kiknda Mare 35 1 % în Vârşeţ 376% Aenţa forţeie mncă spre aceste sectoare modee se explică prin atenţia acordată condiţiilor de

mncă şi de pregătire profesională, întemeierii de noi întreprinderi şi institţii c aceste

pe salarizăi corespnzătoare. Fiecare înteprindere îşi asigra pregătirea califcată

a angajaţilor prin crsi de seară sa şcoli de cenici Camera de Comerţ şi Indstrie

din Tişoara acorda anal bse nt specializaea în străinătate1 7• Litorii satelor

bănăţene răn legaţi, prioritar, de paţiile agicole tradiţionale. Dar şi î lumearaă snt evidente tendinţele de rpee de această realitate şi de încadrare în activităţicae deneau evolţia spre n no statt social Fenomenl este destl de pronnţat în

o see de alităţi rrale mai mari cae căta să se apropie de nivelul nei civil izaţiiurbane Poplaţia dependentă de activităţile mee menionate reprezintă: 549% înra viţa 652% în Orşova 774% în Reşiţa; 34% în Făget; 549% în Jimbolia; 42%n Peam; 367% în Sânnicolal Mare; 400% în Lipova; 401% în Ciacova etc •

C sigranţă paţiile considerate indstrale în unee din aceste lalităţiurae era, în reaitate activităţi meşteşgăreşti, familiale sa c n nmăr restrâns

Magyar tatsztka Kzemenyek vol.48 Bdapesta, 193 p. 24-276 dem, p 706-743. Ioan Muntean, Rodica Mntean, Tmşa. Mngrafe Ed Mirton

Timşoara, p. 70274.

128

Magyar tatsztk Kemeek vo .48 dapesta, 193 p. 696-743.



7/13

Patrioni Banatic 200

e agajaţi . ai iă ăsură erau ativităţi iustriale propriuzise oretate preprelurarea prouselor agriole prouerea aterialelor e ostruţie. aoritateasatelor băăţee aveau îă, u uăr restrs e louitori orietaţi spre ativităţiprutive esprise e upaţiile agiole lalitatea Baliţ erau legaţi e aseeeaativităţi 164% i louitori, î Dalboşeţ53% î Brlişte 0,6%; î eteiş6,6%î griş- ,4% Lovri -20,7%; aravale 0, % et

Proesul e oerizare î aoritatea loalităţilor rurale se esfăşura letar orietarea şi evoluţia î aest ses sut evete.

Dezvoltarea eoomiă îregistrată î loalităţile băăţee la îeputulseolului al XX-lea şi iversiarea upaţiilor proutive s-au orelat u extiereareţelei şolare şi reşterea graului e istruire a populaţiei. Au eit opoeteajore î evoluţia oeizării i soietatea europeaă. Baatul i stori sa itegratî aeastă evoluţie şi a reeptat evoia sporită e istruire a oaeilor pretisă eivi lizaţia oeă. Atestă aeastă realitate proetul riiat al ştiutorilor e arte

Tabl Şuo de e î vâstă de peste 6 ai (î poee)

Anu/ Caraş-Tmiş Tontal Tmişaa Vâşeţ Pancv

CmiUOaş Seein

19-în

42,9 550 57,2 772 73,7 728prete

1910507 62 64,7 80 76,8 743

pocete

Creşter î78 7 7,5 3,7 3, 1 15

pocente

Media

Bana

63,

683

52

tru iterval e u eeiu poerea ştiutorilor e ate u vrsta epeste şase ai a resut u 52% reştere superioară iaiii emogaie iproviie e a îregistrat u spor e umai 34% seaă ă s-a aetuat iteresulpetru frevetarea istituţiei şolare şi sa extis reţeaua şolară. aul şolar1907/1908 erau uprişi î iferite ore e istruire aproximativ 2,5% i totalullouitorilor otatului Caraşevei 1 65% î oitatul Tiiş 5 ,3% î otatulTorotal 14% î Tişoara 7% î Vrşeţ; 162 % î Paevo. eiativă petru

presul oeizării este iversiarea reţelei şolare şi orelarea ei la oile eriţei sietate. aul şolar 1907/908 reţeaua istituţiilor e îvăţăt avea uătoastrutură.

19 Je Jem vol.42 Buapesta, 9 2 p34.



8/13

oan Muntanu

Tab 5. umă stiu i şae au 907/1908 �

Pfl u itiţei Caş-Severin Timş onal Tişa Vâr Pnce Gădnile nmle, u Gădniţezil Ofne -

Şc eemena zilnice

Cuuii de piţie Genee Cuuişc de peiie Ecnce Cuuişc de peţi Spec i d e ucenic indusiai i d e uenic cii I l pula upe Băeţi -

i e up. Fe - -

i cii Băiei Lic i e. Fee. c i gic E - 1

i gic năăti

i g invăţtor

inu!i şc

C exepa ntlr nverare Bana pnea n preaja prlrăzb na e ae free ee e nvăăn e la grăne rfelnae laşl e en lee şl peagge. Interel penr nlarea şne e areş a nşner prfenale reztă n rganzarea n are năr e rr erepee la frşt e ăpănă. Crre e repee e lră generaă era aen an şlar 1/1 e 26 6 perane ar ee prl en e 2226perane• Şlle e en pr ntra era rae e 6.23 elev ar ee prl eral e 1 elev. Î an şar enna 63 ner era enapre pregăre prfenală are enea avă ene ee. Uele nele 1 6 lalr e şaă aate n prpretaea a fna nlr e nvăăneleentar zln pnea e ăl e p ăl peale penr lr anal aerepenr aeral a bbleă şlară• Tenna e a eza avtăle envăăn ete evenă eş fltăe aerae frna eăşrarea nlă aprel repev.

Prefaerle prane are avea l n nle ene n va alăş lrală a năr bănăene nt aentate e prepărle penr

3

dem vl. 3 1 Bapea 9 3 , p 6-.2 dem23 Jdem. Jdem p35-35



9/13

Patrioniu Banaticu lll, 2004

ntroucerea ş extneea în caru aşezăor a eementeo moerne e cv zaţeFenomenu are ampoae ma mae în centee urbane a se eruează cu nensaefertă ş în ocaăţe uae n şenţa onară a Congegaţe Comatuu oontan oamna anuu 9 vcecomtee Dane este împuenc să eaboreze panu eexnee a reţee teefonce pe îneg tetou comauu Proectu înoct evcecomte preveea ca toae ocaăţe să fe egae teefonc e centae e pasăar acesea cu capaa comtatu u Reţeaua teefoncă este eazată în an umătoş se va înne pe 455 m cosân 27 f n care statu a acta 5 f aresu ocaăţe rurae pre sfârştu pme confagaţ monae Decţa Poşte nşoaa cae cooona acvaea în întreg Banatu sorc avea în subone 2 oc poştae 2 agenţ teefonce ş pese 7 posu eefonce• Consruea şpunerea în foosnţă a centaeor eecrce a însemnat pentru o parte n ocutorBanauu un nou pas pe caea moezăr nega eectcă este ntrousă trepatca foţă morcă în unee înteprner nusae în transporu în comun unatustrăzor ş a ocunţe or Pueea nsaată a centrae eecce n şoara aunge a45 w în anu 9 4 ş a menta 42 motoare eecce 22u umnaupubc ş 72 becur n ocunţee prvae Pese 7 fam u zau în unţeunau eecc mşoaa a fos a oea oaş e pe tetou Roâne e az care

a nrous în expoaae amvau eecc n anu 99 ungmea ne e amvaeecrc era e 7 km ş erau uzate 4 vagoane penru ansportu căătoror Şoraşu Vârşeţ spunea e cenraă eeccă în anu 9 a în cotau Caaşeven funcţonau asemenea untăţ poucăoae e energe

ucrăr mpoane s-au esfăşuat pentu ntrouceea canază şamentăr cu apă poabă ş menajeră în unee cene urbane penu amenajareamoeă a srăzo prn construrea e touare peuea carosab uu Vara oraşuu

mşoara în anu 9 2 cuprnea o supafaţă e 724 a e săz pavae sau asfatateA însemnat un efort fnancar mporant n patea comunăţ tşorene ucră eamenaare însă e a resrânsă ampoae s-au efectuat ş în ceeae cene ubaneae Banatuu sorc Ee scmbau repa înfăţşaea ocatăţ o especve ş ofeeauate conţ e vaţă ouoror or -au efecua ucăr ntru apovzonarea cu apăpoabă a ocaăţo prn săparea unor fânân e mae aâncme ampe măsur aufos întrepnse penru esecarea zoneor băe sau măştnoase penu construrea

e gu în veeea mtăr nunaţ o Dreaea mşoara 1, 94 n n 2 anuae p 4 Concau Tşar O scr ngre 92 p 527 J.Geml, AltTemeswa m Letzten Halbyahrh undert 1870- 920, Timişoara,

927 p 7 Ioan Munteanu Rodica Munteanu, Timişoara. Monografe, Ed. Mirton,

Timişoara 2002, p. 248 be p 24



10/13

oan Muneanu

nemnate chimbă a pd n cntea cae şi mdeiaeainţe A denit ceră pecupae pent ameaea cndiţi de cuit ş dentegae în petenţiie nei cvaţ mdee enmen ete eviden în centeeubane da e manieă ş n caităţe ae. Eitenţa unui mae numă deînepinde de cntucţi i, mai ae abici pent pdceea de căămiz ş ţige aeduce a chmbaea paţaă a înăţişăi mt caităţi. Se manietă ma ae înmu de cntue a cae. Ete pătată tadiţia cntuiii cae din văiugăacrie c tee a paie, ma c eamă în znee de câmpie. nă în vata aşeăi ănăene îşi upă cu t mai numeae cae cnuite din căămdă aă apiaă cu cpeiş de ţigă Eempcăm cu datee ere de ecenămintee ani şi 0

Tabl Tpu de constuce a aseo (n pocente3

p de t Caş-Svn ş Toal şaa Vât Pcvo MAu 9 9 9 9 9 9 9 9

Co di p279 324 12,5 148 99 ,6

ş căd474 62,6 30,3 43,2 362 35,4 27,5 33,3

C c ru dpiaă şi dn 97 1 1 , 7, 1 9,0 6,4 187 02 15 381 38 86 59 • 34 8,6

vă

o d igă6,9 62 583 477 823 687 388 207 35 250 55,0 48,3 453 361

su pă

d 555 503 221 185 14 10 3,6 16 01 0,0 0,2 04 13,8 120

me

Ae g 282 475 46,4 631 46 3 503 800 829 917 932 9,5 578 742A c ;

12,1 90 4,7 319 49,4 316 4,1 66 23 07 6,6 3,2 216 138

Aco iă59,7 435 8,9 50 4,5 2,1 35,6 134 148 7,6 0,2 0,8 206 120

Î cuu unei peade de zece ani pndeea cae cnuie din piată şicăădă a cecu cu 5% a ce cu undamen de piată şi peei din ăiugă ap cu 52%. chimb -a edu pndeea cae cnrie din ăiugă pămân

au en Şi mai eidenă ete nua ienae în pivina materiae utiiate aacpiea cnucii Pndeea cae acpeite cu igă a cecu cu 16% înace inera de 0 ani Pecupaea pentru a eaia cnucii mai eitene maipaiae după ceinee unei cii ia mdee e ampcă a ate ş a cu eamăîn cenee ubane. n anu 10 dn ta cae eitene în Bana 5 1 % eaucntruie din piată şi căămidă a avea undamen din piaă şi peeţi din văiugă.

Magyar Sasza Kzlemeyek 42 Budapea 12 p. 37-38



11/13

Patrim1iu Ba1aticu I 2004

Apoape ei pătrii (742 eau acopeite cu ţiglă În Lugo in cele 2839 căiri aleoraşului 1 80 erau consruie in piaă şi cărăiă asă (3 În Caansebeş incele 40 căiri exisene 549 eau consuie in piaă şi cărăiă3 1 • Un ineessporit se poate constata penru eaizaea unui anui conot pin consruirea de

ocuinţe cu două sau ai ule caee doate cu bucătăie caee pentru seviori şi

chia băi A exisa o certă preocupae penu aeioaea coniţiio e ocui pin

reduceea nuăruui e persoane cae locuiau înr-un apaaent sau înto caeă

Strucura ocuinţeor exisente în anu 1 9 1O conră această eaitate

Tal . Strucua louţeor ul 1910

Număr luinte, camere dedine N. pesoane Com Cr

C oş Ce Apn e Bu A Bă roseor pn

ou

Caş-93 105 34 78 5702 6 5 545 4.40 322

Svern

iş 82 2 143 78 88 628 370 77 46 29

rona 92 4 221 3 79 2 584 30 2 4,9 2.78

T'şoara 622 8 34 757 300 24 81 463 40 2.38

Vâf 4837 22 2420 6763 84 76 237 3 2,20

Pncevo 292 56 58 5256 88 3 25 3.7 22

To7294 37278 565 336 2986 856 7239 4.2 2.85

Ban

Consieă că procesu e aeiorae a condiţii or e ocui se găsea încă

înro fază incipientă a înceutu secoului a XIXea dar noua tendinţă este cară şi

se anifestă în priu rân în eiu urban Î Tiişoaa a o casă evin în edie 29apataene şi 49 caee la cae se aaugă bucăării bă, ormoae, anteu caerenu seviori Reveneau a o cară e lui oa238 persoane, ceea ce corespundeaunor coniţii ecente de viaţă penru peioaa e tip la care ne referi. Î coitauCaraşSeverin evenea a o casă, în eie, caere e ocui şi 322 persoane a ocaeră Situaţia era ai bună în coiatu Toonal une a o casă eveneau 1 8caee e ocui ş i 2 78 pesoane la o caeră Eortu locu itoior sateo e a construi

case ai spaţioase ai tainice oae cu unele depeninţe peinse de civilizaţiaoenă ese vizibi eşi nu se anifesa cu intensitae

Schibaea care se realizează repa în înfăţişaea aşezărilor in Banau

istoic ezultă cu caitate şi din coparaţia cu siuaţia exisenă în ate regiuni ae

Ungaiei în preaja priuui ăzboi onial În anu 910 eia pe înreaga Ungariea caselo in piatră şi cărăiă asă era e 23 iar în Banat de 33 în Transilvania

dem vo 1 Buapesta 9 p 8-9



12/13

oan Munteanu

de 39% ec Casee şi dependinţee copere c ţlă reprezena în oată naria37 3% ar în Bana storc 74 % Dn aces pnc de edere Timişoara şi charVârşeţl depăşea ate oraşe mpornte ae arei În n meniona Timişoaraavea 3 edicii c n eta 48 c eaje 9 c tre ea ârşe ea 9 cădrietajae iar Panceo 4 dici asemănăoare ocpă n c o mai mpoan ş înurbanstca comia Craş-Seern unde sn înresae cădr etae

Maţ idente se prodc şi în menaitae oenor în modl în careconcep condiie de vaţă Pentru o pare dn popaţia bănăţeană o casă n maiconstte acum doar n smplu adăpos o ocnă ci ş o modalate de a aşa oanmtă condiţe economcă ş socală de a deni o staţie materaă Foare mlţ dnce plecaţ în SA spre sfârştl secol i a XIX-lea ş reînorşi în lal tăţile nataea nvestt econom le în constrirea de case încăpăoare trance sau în cmpărareade pământ Fenomenl respect a generat o noă menaitae a sae care şa avut ş nele consecnţe neatve nii săten c pămân pn ş venir redse s-aîmpmutat a bănc penr construrea de case mar A poeca o pare dn pământpe care -a perd prn neacharea daore a bancă Redacor zari "Drapel"dn Lugo au condamna adeseor asemenea săr de crr arătând că nmeroşţăan cu avere pţnă a încep "aş zd ocnţe peste puerle or a băat bani în

zdur care nu adc nc n proft ş-a poeca pământ pe care apo -a perdut lalctaţe"• Redactori ziarul amnt n se araă ost presul de mezare darconsderau că emanciparea sateor se pea realiza nma prn creşerea ptereconomce a gospodărlor ţărăneşt prn earea conactăr nor dator mar şpotecarea pământlu Penr gospodărrle ţărăneş ma sărace, potecareaătlu în vederea consur de case xoase poate o reală nenorocre "Rspa,xl necumpătarea sunt fraţ de cce cu uşurătaea ş nesocoteaa" conclzonau

acto aprecatulu za lgoeancurajând efortl de emancpare economcă a ţărănm bănăţene deamelorare modezare a codţlor de vaţă, presa romnească a combătteaeăle nele metalăţ păgbtoare ntrate în vaţa satlu prn dornţa de a

"î pas c ma" Gazeta Foaa Oravţ " în artcoll ,,Lx ş modă" condaă ace

32 . Mnteanu Aşezre dn Bana sr a înep se a XX-ea.Sd de magne în " Identate ş Alerae Sd de gologe" vo I Edesa nverstară Cujeană ClujNapoca 998 p 309.

33 bdem p 307.34 Dape Lgoj 190 nr8 din augs septembre p 3 .35 Muntean magnea sa în presa rmâneas dn Bana a înep

sell a XXea în "Identtae ş Alterate Sd de store potcă ş culturală",vo 3 Ed Presa Unverstară Clueană Clu-apoca 00 p 30030 .

36 Dre, o J, nr8 din as/7 sepembrie p 3 .



13/13

Patrimonium Banaticum, III 2004

ărani care au recus a vânzarea de pămân "numai penru ca să împinească pofa

esăţioasă a copiior de a se ţine la modă, de a răi în deşeăciuni umeşi, în pofa de

aşi înfrumuseţa coul cu feurie haine, aur, sabe de gabeni"7 Presa românească a

a mereu aiudine faţă de aceasă orienare spre ux şi cheluiei nechibzuie, care

însoţea procesu de modernizare din lumea saeor bănăţene

Modernizarea a fos un fenomen compex, care s-a desfăşura în localiăţile

Banaului isoric cu inensiae diferiă la începuu secouui a XX-ea A cuprins

sietaea în oaiaea ei, generând muaţii impoane în viaa oamenilor, în coningerie

acesora, în reaiăţie economce, sociae şi culurae

Abstract

The modeizaion was a complex phenomenon which incuded he enire

hisorical Bana couny, being maeriaized hrough specic economic, social and cul

ural manifesaion. I aso generaed imporan changes boh inside he srucures of

he sociey and in he menaliy of he inhabians The new direcion from cerain

domains (indusria of ranspot, of credi sysem) defined essenia elemens in hepocess of modeizaion, causing differen changes no only in he inhabians occu

paions, bu also in heir li ving condiions. In he wide range of occupaions here are

included new domains of aciviies ypica of me civil izaion The process of mod

eizaion was conneced boh wih he exension of educaiona sysem and wih he

growh of people 's educaional degree Wih he excepion of universiy insiuions,

he Bana counry had al he mode forms of schoar educaion.

The impotan ransfomaions from sociey deerned he accenuaion ofhe conces regarding he exenson of mode civil ized eemens inside.

7 Foaia Orviţii, Oraviţa III, 9 16, nr 05 din 23 iunie/6 iuie, p. 2.

Documents

Patrimonium Banaticum III 2004 11