39
PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Neuro

Citation preview

Page 1: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Page 2: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Clasificarea tipurilor

I. Patologia cortexului posteriorII. Patologia cortexului anteriorIII. Patologia limbajului

Page 3: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

I. Patologia cortexului posterior

- Patologia cortexului vizual- Patologia cortexului auditiv- Patologia cortexului somatosenzorial- Patologia cortexului gustativ- Patologia cortexului olfactiv

Page 4: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Patologia cortexului vizual

Agnozia vizuala= afectarea functionarii cognitive la nivelul

vederii

Cauza: lezarea cortexului vizual tertiar (si a zonei subcorticale aferente) din lobii occipitali, precum si a unor regiuni din lobii temporal si parietal

Page 5: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Patologia cortexului vizual

Agnozia culorii- pacientul este capabil sa discrimineze culorile prin sortare si

imperechere, dar pare incapabil sa lege culorile potrivite de obiecte, sau sa sorteze culorile in grupuri, dupa anumite criterii

- Pacientul este, deasemenea, incapabil sa opereze cu codurile de baza ale culorilor (ex. culori “calde”, culori “reci”) sau sa extraga intelesul asocierilor dintre culori (ex. “rosu si galben pot fi culorile unei flori”, verde este culoarea pe care traversam la trecerea de pietoni” etc)

Anomia culorii- Pacientul este incapabil sa numeasca culorile - Depinde de afectarea punctului de jonctiune temporo-

parieto-occipital stang, unde se afla anumite sisteme de limbaj

Page 6: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Patologia cortexului vizual

Acromatopsia- Pacientul percepe lumea ca fiind fara culoare, in tonuri

de gri sau, ocazional, in tonurile unei singure culori

Agnoziile spatiale vizuale- Pacientul percepe lumea inconjuratoare doar

bidimensional, fiind incapabil sa traga concluzii despre cea de-a treia dimensiune

- Cauza: afectarea conexiunilor spleniale interemisferice, care leaga ariile 18 si 19 ale celor doua emisfere

Page 7: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Patologia cortexului vizualAgnozia vizuala asociativa- Pacientul poate copia corect un desen, dar este incapabil sa spuna

numele obiectelor desenate sau sa indice utilizarea lor in practica- Pare legata de lezarea profunda a lobilor occipitali, desi se poate

produce si prin lezarea lobilor temporali

Simultagnozia- Pacientul este incapabil sa formuleze simultan mai mult de un

percept (se diagnosticheaza cu testul figurilor ascunse in alte figuri – “Embedded figures Test”)

Prosopagnozia- Incapacitatea de a recunoaste fete familiare, inclusiv propria fata

(cauza: lezarea unei circumvolutii situate la punctul de intalnire intre lobul occipital, parietal si temporal drept)

Page 8: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Patologia cortexului vizualVederea oarba (blindsight)- A fost denumita si observata inca de la inceputul secolului 20.- Pacientii, desi se declara ca fiind orbi (nu vad nimic), par sa posede

totusi anumite aspecte de responsivitate vizuala (pot face evaluari vizuale, fara a avea vreo experienta perceptuala)

- Cauze: TCC, AVC, leziuni chirurgicale- Abilitatile “conservate” pot varia foarte mult: orientarea privirii

catre sursa de lumina, indicarea (cu degetul) a sursei de lumina, diferentierea orientarii liniilor, a marimii literelor, precum si o acuitate vizuala cu putin doar mai slaba decat la subiectii normali

- Explicatia conservarii acestor abilitati: mentinerea functionarii sistemului vizual secundar (tecto-pulvinar), care continua sa opereze chiar in conditiile afectarii sistemului primar, fara a putea insa furniza si constiinta prezentei stimulilor

Page 9: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Patologia cortexului auditiv

Agnozia auditiva = inabilitatea pacientului de a interpreta intelesul sunetelor din

afara vorbirii, si de a spune ceva semnificativ despre ele (nu poate spune ca ceea ce se aude este apa care curge, si nici ca apa se foloseste la baut, spalat sau inotat).

Tipuri de agnozie:- O forma este legata de perceperea si discriminarea sunetelor

(pacientul recunoaste un obiect prin forma sau atingerea lui, nu prin sunetul pe care il produce)

- Alta forma se refera la asocierile generate de sunete

Page 10: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Patologia cortexului auditiv

Ambele forme de agnozie auditiva sunt legate si de dificultati in receptia limbajului vorbit (afazii de tip senzorial).

Cauza: leziuni la nivelul cortexului auditiv tertiar (circumvolutia temporala superioara, zona anterioara)

Amuzia- Pacientul este incapabil sa recunoasca sau sa

discrimineze anumite ritmuri, tempouri sau masuri muzicale

Page 11: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Patologia cortexului somatosenzorial

- Consta in lezarea cortexului senzorial primar si a celui secundar, cu consecinte asupra modului in care sunt receptionate senzatiile corporale: alterare sau pierdere completa a sensibilitatii (anestezie) pentru anumite parti ale corpului, fie pentru anumite tipuri de senzatii cutanate (atingere, presiune, temperatura) sau pentru toate acestea

- Poate fi afectata si informatia cu privire la pozitia membrelor, ceea ce poate duce la erori de apreciere a pozitiei corpului fata de anumite obiecte.

Page 12: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Patologia cortexului somatosenzorial Asomatognozia= Incapacitatea pacientului de a-si simti propriul corp sau

parti ale saleSunt doua tipuri:

1. Anosognozia 2. Autotopagnozia1. Anosognozia- Pacientul devine inconstient de jumatatea stanga a

corpului (consecutiv lezarii corticale drepte) si isi “neaga” aceasta parte

2. Autotopagnozia- Consta in slaba capacitate sau incapacitatea pacientului de

a numi parti ale propriului corp, de a le identifica pe desen sau de a le misca

Page 13: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Patologia cortexului olfactiv

Anosmia= Incapacitatea pacientului de a identifica

mirosuri sau de a le asocia cu un obiect, mancare, actiune (ex. pregatirea mesei, prezenta gunoiului)

Cauza: lezarea cortexului olfactiv (fata mediala a EC)

Page 14: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

II. Afazia - descriere

• Este cea mai comuna tulburare de limbaj, din cauza corticala,

• Clasificarea afaziilor a cunoscut multe variante• Cea mai simpla clasificare imparte afaziile in:- Receptive si expresive (Weisenberg, McBride,

1935)- Fluente si nonfluente (Howes si Geschwind,

1964)- Anterioare si posterioare (Benson, 1967)

Page 15: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Tipuri de afazie

1. Afazia Broca (motorie, non-fluenta)2. Afazia Wernicke (senzoriala)3. Afazia de conducţie4. Afazia anomică (centrala)5. Afazia anomica (amnezica)6. Afazia motorie transcorticala7. Afazia senzoriala transcorticala (sindromul de izolare) 8. Afazia globala 9. [Alexia]10. [Agrafia]

Page 16: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Afazia Broca- Este asociata cu lezarea ariei Broca, din lobul frontal

inferior posterior- Este cea mai “comuna” forma de afazie, non-fluenta - Semnul principal: vorbirea este profund afectata

(articolele, adverbele, adjectivele,etc) astfel incat vorbirea tinde sa fie redusa doar la substantive si la verbe

- In cazurile extreme se ajunge la absenta pronuntarii cuvintelor functionale, iar substantivele si verbele sunt folosite doar in forma de baza (“vorbire telegrafica”)

- Pot aparea si alte erori in producerea de cuvinte (parafazii) – pacientul foloseste cuvinte cu sens asemenator celui de baza, sprijinindu-se pe contex pentru ca ceilalti sa inteleaga mesajul

Page 17: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Aria Broca

Page 18: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Broca (cont.)

- apar, deasemenea, dificultati cu repetarea si cu numirea cuvintelor (“suflarea” primei litere poate ajuta)

- Uneori, in afara de lezarea limbajului vorbit poate fi afectat si limbajul scris (prin afectarea acelorasi mecanisme?)

- In toate cazurile, intelegerea limbajului este intacta

- Se poate insoti cu sentimente de furie si frustrare din cauza inabilitatii de a comunica normal

Page 19: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Afazia Wernicke

- Este lezata aria Wernicke- Este o afazie fluenta, caracterizata printr-un deficit sever

de intelegere auditiva- Pacientii pot face distinctia intre vorbire si non-vorbire,

dar nu pot extrage inteles din mesajul vorbit- Cu toate ca este o afazie fluenta, nu inseamna ca

vorbirea este “normala”, ea putand fi normala (sau excesiva) cantitativ, dar neinteligibila

- Vorbirea este afectata de parafazii, de data aceasta de natura semantica (inlocuirea unor cuvinte cu altele, din aceeasi categorie, “rosu” in loc de “verde”, sau crearea unor cuvinte noi, neologisme), capatand numele de afazie de jargon.

Page 20: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Aria Wernicke (zona albastra)

Page 21: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Wernicke (cont.)

- Jargonul nu are inteles, inclusiv pentru pacient, poate avea accentul corect pentru limba respectiva, chiar daca sunt produse non-sensuri

- Unele expresii lingvistice indelung folosite, automatizate, pot fi conservate

- Un mod de a intelege aceasta problema in vorbire este de a o considera ca fiind produsa, cel putin partial, de un deficit de intelegere (mecanismele care monitorizeaza producerea vorbirii sunt comune cu cele care interpreteaza mesajul abia sosit, astfel incat pacientul pierde controlul exprimarii lingvistice, nefiind in stare sa verifice ce anume este produs). Rezultatul se numeste “salata de cuvinte”.

Page 22: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Afazia de conducţie (centrală)

- Localizare: în profunzimea zonei nervoase din preajma fasciculului arcuat (care conectează zonele posterioare şi anterioare ale centrilor limbajului, adică recepţia şi producerea limbajului)

- Nu există un model unanim acceptat al acestei afazii; se presupune că MSD ar fi afectată

- Caracteristica principală este afectarea severă a repetării cuvintelor, atât în vorbire cât şi în citirea “cu voce tare”

- Pacienţii au atât vorbirea cât şi scrisul în limite normale, - Vorbirea: destul de fluentă, înţelesul cuvintelor este corect

iar sintaxa este, de asemenea, corectă; ocazional, pot apărea parafazii fonemice (care afectează denumirea obiectelor)

Page 23: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Afazia anomică (amnezică)

- Localizare lezională: circumvoluţia angulară, partea mijlocie a circumvoluţiei temporale posterioare

- Este, probabil, cea mai frecventă formă de afazie, apărând şi ca formă reziduală de afazie după vindecarea altor forme

- Caracteristica principală: este afectată denumirea obiectelor (utilizarea substantivelor); în formele uşoare poate trece neobservată în vorbirea obişnuită; în formele grave apare “vorbirea goală”, pentru că lipsesc principalele substantive

- Sugerarea contextului pentru reamintire sau “suflarea” primelor litere nu sunt suficiente; uneori, persoana poate folosi acelaşi cuvânt ca verb, dar nu poate asocia cuvântul cu utilizarea lui ca substantiv

Page 24: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Afazia motorie transcorticală- Localizare lezională: în cortexul frontal de asociaţie,

anterior sau superior faţă de centrul Broca, cu care este conectat

- Formele complexe (senzorio-motorii) implică afectarea amplă a vorbirii şi scrisului dar poate apărea un fenomen ciudat: afazia ecolalică (poate repeta ceea ce i se spune, fără greşeală, cu toate că, altminteri, nu poate vorbi); mai pot rămâne relativ intacte: capacitatea de a completa proverbe, propoziţii simple, de a înjura şi de a cânta

- Predomină deficitele în producerea de limbaj, în condiţiile conservării parţiale a înţelegerii limbajului auzit şi citit

- Furnizarea de indicii poate ajuta pacienţii în ce priveşte recuperarea fluenţei vorbirii

Page 25: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Afazia senzoriala transcorticala

- Localizarea lezională: în cortexul de asociaţie peri-Sylvian, în jurul graniţei dintre lobul parietal şi cel temporal

- Se mai numeşte uneori “sindromul de izolare”, implicând faptul că sistemul vorbirii a fost izolat de celelalte elemente ale limbajului; pacientul poate repeta ce i se spune, dar înţelege nimic sau foarte puţin din ceea ce repetă sau citeşte

- Vorbirea produsă este fluentă, uşor mai inteligibilă decât cea produsă în afazia Wernicke, plină de jargon şi parafazii;

Page 26: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Afazia globala

Consta in pertubarea masiva a limbajului din toate punctele de vedere (intelegere si producere)

Page 27: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Alexia / Dislexia

Tipuri de dislexii:- Dislexie de dezvoltare (nu se dezvolta capacitatea de

citire)- Dislexie achiziţionată (“acquired”) – se pierde capacitatea

de a citi, deja achizitionata

O alta clasificare include: dislexia profunda, dislexia fonologica (vizeaza citirea non-cuvintelor), citirea litera-cu-litera, dislexia de suprafata (citirea este afectata pentru cuvintele la care scrierea nu este identica cu pronuntia)

Page 28: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Agrafia / Disgrafia

Tipuri de disgrafii:- Disgrafia de dezvoltare (nu se poate dezvolta

capacitatea de a scrie)- Disgrafia achiziţionată (“acquired”) – se pierde

capacitatea de a scrie, deja achizitionata

Page 29: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

II. Patologia cortexului anteriorApraxia= pierderea capacităţii de a efectua mişcări voluntare

(intenţionate)- poate să apară în absenţa paraliziilor sau a oricărei alte

alterări funcţionale senzoriale sau motorii,- poate să vizeze oricare dintre mişcările voluntare, mişcările

mari şi cele ale membrelor fiind însă primele “vizate”- cele mai frecvente mişcări afectate: mişcările de imitare

faciale, ale mâinii, tapping, precum şi mişcări complexe manuale

Page 30: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Apraxia (cont.)

- pacientul este incapabil să organizeze o sarcină motorie (să efectueze o mişcare) dacă este nevoit să pornească de la o descriere abstractă a sarcinii respective sau,

ALTFEL SPUS,- pacientul poate fi perfect capabil să realizeze o mişcare în mod

automat (să bea dintr-o cană, de ex.) dar, dacă i se cere să arate CUM face acel lucru (cum bea din cană), să fie incapabil să arate / demonstreze mişcarea; uneori poate fi de ajutor pentru el să aibă alături obiectul (cana) însă, în absenţa acestuia, poate eşua.

Page 31: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Apraxia (cont.)

Cauze probabile (Geschwind):

- Lezarea cailor de legatura intre regiunea parietala posterioara stanga si lobul frontal stang (calea fasciculului arcuat), cu implicarea probabila si a mecanismelor verbale

- Lezarea partii stangi implica aparitia apraxiei bilaterale, in vreme ce lezarea partii drepte implica apraxie unilaterala (doar a partii stangi a corpului)

Page 32: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Apraxia - tipuri

1. Apraxia îmbrăcării2. Apraxia constructivă3. [Apraxia ideationala]4. [Apraxia ideomotorie]

1. Apraxia îmbrăcăriiEste o formă particulară de apraxie, manifestată ca incapacitate a pacientului de a se îmbrăca. Acesta poate deveni confuz în privinţa etapelor îmbrăcării, a hainelor pe care ar trebui să le aleagă, finalmente rezultatul fiind bizar.

Page 33: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

2. Apraxia constructivă- Este o formă mai frecvent întâlnită de apraxie - Este incapacitatea de a “sintetiza” modul în care se duce la bun

sfârşit o sarcină practică, care presupune mai multe elemente şi etape (ex. construcţia unui “castel” din cuburi de lemn)

- Cauza celor mai severe forme de apraxie constructivă: lezarea unor regiuni frontale şi parietale drepte

Page 34: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Dificultăţile în desenarea obiectelor- Erorile de desenare pot fi cauzate de leziuni ale lobilor

occipital sau parietal.- Leziunile parietale produc defecte de aranjare şi inter-

relaţionare a părţilor desenului- Leziunile parietale drepte produc desene fragmentate, cu

componente aşezate în poziţii greşite, cu orientare greşită, cu o multitudine de linii adăugate ulterior pentru a corecta desenul

- Leziunile parietale stângi produc deseori o simplificare a desenului (probabil pentru că pacientul nu poate formula un plan pentru a-l pune în practică, astfel încât rezultatul este corect dar simplu, fără detalii)

Page 35: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Diagnoza apraxiilor (testele seriale ale miscarilor mainilor si ale fetei)

Page 36: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

AtaxiaConsta in slaba capacitate sau incapacitatea de a finaliza o

sarcina conform cu planificarea initiala.

Cu toate ca majoritatea formelor de ataxie apar in relatie cu afectarea cerebeloasa, anumite ataxii insotesc apraxiile (lezare corticala).

Lezarea unor arii din cortexul parietal superior poate produce ataxie optica (incapacitatea subiectilor de a atinge obiecte in conditii de autoghidaj vizual, fara afectarea recunoasterii obiectelor si a pozitiei acestora).

Page 37: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Sindromul GerstmannConstă din patru simptome:1. Agrafie2. Acalculie3. Confuzie stânga-dreapta4. Agnozia degetelor (incapacitatea de a numi degetele de la

mâini)

Cauza probabilă (Gerstmann): lezarea circumvoluţiei angulare din lobul parietal stâng.

Cercetări extinse au fost efectuate pentru a demonstra existenţa acestui sindrom şi implicaţiile sale. Rezultatele sunt in discutie.

Page 38: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Concluzii cu privire la funcţionarea lobilor cerebraliLobii frontali Lobii temporaliCortexul motor şi premotor-control motor de nivel primar şi secundar-fluenţă verbală şi de desen-pronunţarea cuvintelor pe litere

Cortexul prefrontal-Controlul motor terţiar-Adaptabilitatea răspunsului motor-Planificarea secvenţelor comportamentale-Reglarea verbală-Rezolvarea de probleme-Mişcarea voluntară a ochilor-Judecata perceptuală-Memoria (efectul de recenţă)

Aria lui Broca-Vorbirea expresivă

Cortexul orbital-Personalitatea-Comportamentul social

Auzul-Recepţia senzorială-Percepţia senzorială auditivă-Cogniţia asociată evenimentelor auditive-Abilităţi muzicale (lob temporal drept)

Văzul-Funcţia vizuală terţiară-Percepţia feţelor

Limbajul- Recepţia şi înţelegerea vorbirii şi scrisului

AtenţiaMemoria-Sindromul amnezic-Memorie verbală de lungă durată - TS-Memorie spaţială de lungă durată – TD-Învăţare asociativă

Personalitatea-Percepţie experienţială-Comportament sexual

Page 39: PATOLOGIA SCOARTEI CEREBRALE

Concluzii cu privire la funcţionarea lobilor cerebrali (cont.)

Lobii parietali Lobii occipitali

Anterior-Percepţii somatosenzoriale-Percepţie tactilă-Simţul corpului-Recunoaşterea vizuală a obiectelor

Posterior-Limbaj (recepţia limbajului vorbit, citirea)-Orientarea spaţială şi atenţia (urmărirea traseului, discriminarea stânga-dreapta)-Sinteze simbolice (calculul aritmetic)-Mişcarea voluntară-Abilităţi constructive (desenul)-Integrarea văz-simţ tactil-Memorie auditivă de scurtă durată

-Producerea senzaţiilor vizuale primare (puncte luminoase, forme simple), completarea formei

-Percepţia vizuală (contururi, mărime, orientare, adâncime, stereopsis, luminozitate, culoare, mişcare)

-Conotaţiile semantice ale obiectelor vizuale

-Citirea