9
Curs Pediatrie Patologia aparatului respirator ANGINELE ACUTE Termenul de angină corespunde tuturor infecţiilor care intereseaz amigdala palatină. 1. entitate de sine stătătoare (cu autonomie evolutivă şi te 2. secundara în cursul evoluţiei unor boli generale: boli infecto-contagioase: Scarlatină, Rujeolă, Mononucleoză infecţioasă Hemopatii maligne leucemie agranulocitoză. Factori favorizanţi distrofie, anemiile, diatezele constituţionale, climatul rece şi umed. ETIOLOGIE mai frecvent după vârsta de 3 ani, Agenţii etiologici : - virusuri : adenovirusuri, V. Coxsackie Echovirus; - bacterii : streptococul beta hemolitic grup A, streptococul viridans, stafilococul aureu, Haemophilus influenzae;

Patologia Aparatului Respirator Pediatrie

Embed Size (px)

Citation preview

Curs Pediatrie

Patologia aparatului respirator

ANGINELE ACUTE Termenul de angin corespunde tuturor infeciilor care intereseaz faringele i amigdala palatin. 1. entitate de sine stttoare (cu autonomie evolutiv i terapeutic) 2. secundara n cursul evoluiei unor boli generale: boli infecto-contagioase: Scarlatin, Rujeol, Mononucleoz infecioas Hemopatii maligne leucemie agranulocitoz. Factori favorizani distrofie, anemiile, diatezele constituionale, climatul rece i umed. ETIOLOGIE mai frecvent dup vrsta de 3 ani, Agenii etiologici : - virusuri: - bacterii:

adenovirusuri, V. Coxsackie Echovirus; streptococul beta hemolitic grup A, streptococul viridans, stafilococul aureu, Haemophilus influenzae;

- fuzospirili. ANGINELE VIRALE Debut brusc febr oscilant, anorexie, disfagie, senzaie de uscciune a gtului Examenul obiectiv relev: - hiperemia faringelui, - +/- microvezicule la nivelul pilierilor, luetei i a peretelui posterior al faringelui (v. Coxsackie). - catar conjunctival, adenopatie laterocervical i mandibular, rash (adenovirusuri) Dg (+) se stabilete pe baza: datelor anamnestice i epidemiologice, manifestrilor clinice determinrilor serologice Evoluia este de obicei benign, cu vindecare n cteva zile. Complicaiile sunt rare i atunci cnd apar sunt determinate de suprainfecia bacterian. ANGINELE BACTERIENE streptococ beta hemolitic gr A. Angina streptococic debuteaz brutal, cu febr 39-400C, vrsturi, disfagie marcat, dureri abdominale, artralgii adenopatie laterocervical i submandibular satelit. Examenul obiectiv local : - hiperemia intens a mucoasei faringiene, a pilierilor anteriori, a luetei, - amigdale hipertrofice i hiperemice - prezena unor depozite pultacee la acest nivel. Paraclinic: Leucocitoz marcat cu neutrofilie Exudat faringian cu streptococ hemolitic gr. A Titrul ASLO ANGINE PSEUDOMEMBRANOASE (angina cu false membrane)

Etiologia: stafilococ, pneumococ, B. difteric, virusul Epstein -Barr, sau n cadrul hemopatiilor maligne. Ex local: se caracterizeaz prin prezena la nivelul amigdalelor i a pilierilor anteriori a unor pseudomembrane de culoare alb cenuie, bogate n fibrin, aderente de mucoasa adiacent, greu detaabile prin decolare las o suprafa sngernd.

Tabloul clinic febr moderat, manifestri toxice (paloare, astenie, tahicardie). ANGINE VEZICULARE sau VEZICULO-BULOASE Ex local: vezicule la nivelul mucoasei faringiene, a pilierilor, care n evoluie se sparg, lsnd mici ulceraii care uneori se acoper cu pseudomembrane. a) Herpangina Etiologia: v. Coxsackie A, Coxsackie B, ECHO, Frecvent la copil sub 3 ani Tablou clinic: Debut brusc : (febr 39-400C, vrsturi, inapeten. Ex obiectiv: Eritem difuz al vlului palatin i al faringelui + microvezicule de 1-2mm, nconjurate de o zon eritematoas, localizare la nivelul posterior al cavitatii bucale Evoluie = favorabil cu vindecare n cteva zile fr complicaii b) Stomatita vezicular Etiologia: v. herpetice Tablou clinic: febr, inapeten, stare general alterat, adenopatie laterocervical Ex obiectiv: microvezicule cu tendin la confluare distribuite pe toat mucoasa bucal ANGINE ULCERATIVE sau ULCERONECROTICE Angina Plaut - Vincent Etiologia: flora fusospirilar (bacterii fusiforme i spirocheta dentium) Tablou clinic: febr moderat, astenie marcat, disfagie, sialoree, halen fetid. Ex obiectiv: ulceraie (frecvent unilateral) nergulat, localizat la nivelul unei amigdale, acoperit de o fals membran alb-gri, ce se elimin singur. Dg (+) evidenierea agenilor cauzali pe preparatul colorat cu albastru de metilen. Tratament : Penicilina G Prognosticul = favorabil, cu evoluie spre vindecare sub tratament LARINGITELE ACUTE Forme clinice: LARINGITA ACUT CATARAL

LARINGITA STRIDULOAS (CRUPUL SPASMODIC) LARINGITA ACUT SUBGLOTIC (CRUPUL GRIPAL ) LARINGITA ACUT SUPRAGLOTIC (Epiglotita sau crupul bacterian)

LARINGITA ACUT CATARAL Inciden crescut n anotimpul rece. Frecvent la copii adenoidieni. Poate evolua ca o boal de sine stttoare sau survine n acelai timp cu un catar acut rinofaringian. Evoluia = favorabil cu vindecare n cteva zile. LARINGITA STRIDULOAS (CRUPUL SPASMODIC) Inciden crescut n anotimpul rece. Evoluia = favorabil cu vindecare n cteva zile. Factori favorizani: infecia este mai frecvent la copilul: , spasmofilic sau alergic. Vrsta afectat = 3 - 7 ani Simptomatologia clinic Debut = brusc (n primele ore ale nopii), sub forma unui acces de sufocare nsoit de: anxietate, tuse ltrtoare, cornaj, dispnee inspiratorie cu tiraj, voce clar nemodificat, cianoz, febr (pn la 380 C) Ex obiectiv: faringe difuz congestionat, Evoluia = favorabil cu dispariia manifestrilor clinice n decurs de 15 minute pn la 1-2 ore, spontan sau sub tratament. Accesul se poate repeta n aceeai noapte sau n nopile urmtoare. LARINGITA ACUT SUBGLOTIC (CRUPUL GRIPAL )

Factori favorizani: copii adenoidieni, paratrofici i rahitici. Vrsta afectat = 6 luni 3 ani. Etiologie: v. gripal, v. paragripal, v. rujeolei. Tabloul clinic = triad simptomic: Stridor inspirator acut; Tuse ltrtoare Disfonie (rgueal). EPIGLOTITA (CRUPUL SUPRAGLOTIC, CRUPUL BACTERIAN) Este un edem inflamator acut al epiglotei i hipofaringelui o celulit bacterian rapid progresiv, care cuprinde regiunea de deasupra corzilor vocale, putndu-se ajunge pn la obstrucie total a cilor respiratorii (de aceea este considerat o urgen medical !) Etiologie : Haemophilus influenzae tip b (cel mai frecevnt), streptococ beta hemolitic, stafilococ auriu, pneumococ. Vrsta frecvent afectat = 3 - 6 ani. Debutul bolii = brusc, cu febr i stridor la sugar i copilul mic; dureri de gt (disfagie) la copilul mai mare. Evoluia simptomelor este rapid, n 4-12 ore se poate ajunge la obstrucie laringian aproape total (n formele fulminante, n 6 ore se ajunge la deces). a. Perioada de stare:

febr nalt, stare general alterat (letargie), aspect toxic. Capul n hiperextensie (fr semne de iritaie meningean), Copilul mare st rezemat n mini cu gtul extins i gura deschis. stridor inspirator (dispnee inspiratorie, cu respiraie aspr, zgomotoas, ce se aude de la distan, numit i cornaj), tiraj supra i substernal, supraclavicular i intercostal), tuse, rgueal (voce nbuit ce pare c vine de la distan) disfagie sialoree .

Treptat copilul devine tot mai obosit, mai tahicardic i hipoxic, ajungndu-se la o stare deosebit de grav, cu paloare, cianoz i tulburri ale contienei.

Datorit obstruciei, la auscultaie murmurul vezicular este diminuat. Examenul local al faringelui: la baza limbii epiglota edemaiat, roie zmeurie (aspect de carne vie) = semn patognomonic Examenul cu spatula ca i larigoscopia se recomand a se efectua ntr-un serviciu de specialitate, deoarece, la copilul hipoxic, manipulrile n faringe, inclusiv folosirea apstorului de limb, pot produce un reflex vagal, cu stop cardiorespirator. Examinri paraclinice. Ex. de laborator: Leucocitoz de 15-25.000 / mm3, cu o neutrofilie marcat. Hemoculturi pozitive Radiografia gtului, n inciden lateral, delimiteaz bine epiglota i zonele aritenoepiglotice (semnul degetului mare). Examinarea se va face n condiii de controlare, respectiv, vor exista personal i echipament necesare att pentru aprecierea ventilaiei, ct i pentru efectuarea intubaiei. Tratament: 1. n cazurile foarte severe - iniial intubaie nazotraheal pentru a preveni un deces brusc. 2. Tratamentul antibiotic vizeaz H. influenzae ampicilin 200mg/kg/zi + aminoglicozid, Augmentin, suspensie oral 457 mg/5 ml cefotaxim 100mg/kg, ceftriaxon 100-150mg/kg. Durata tratamentului 7-10 zile; Profilaxie purttorii de H. influenzae rifampicin (Sinerdol) ntr-o doz unic de 10mg/kg. vaccinarea specific HI b TRATAMENTUL LARINGITELOR Difereniat n funcie de forma clinic i de gravitate. Formele comune de boal : - Umidiferea aerului din camer,

- Comprese calde i umede n jurul gtului, - Sedative - oxigenoterapie - Antibiotice: Cefalosporine gen I,II,II 50-100mg/kg/zi AMPICILIN 200 mg / kg c / zi. - Tratamentul terenului Formele severe de boal Corticoterapie intensiv: HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON 20 mg / kg c / zi CU REALIZARE TRAHEOSTOMIEI ALBE, continund apoi cu PREDNISON 1-2 mg / kg c / zi (2-3 zile). Adrenalin soluie 0,1% ( f = 1mg / 1 ml) prin nebulizare Monitorizare frecvena cardiac nainte de administrare Formele severe de boal Antibiotice i.m sau i.v. i dup caz n asociere Secretolitice: Bromhexin, Mucosolvan Sedative: FENOBARBITAL 5-7 mg / kg c / zi Aspirarea secreiilor i ndeprtarea membranelor prin laringoscopie sau bronhoscopie; Oxigenoterapie (oxigen umidificat sub izolet) 4 6 L / min; Intubaie sau traheostomie; PNEUMONIILE BACTERIENE Pneumonia pneumococic (P. Franc lobar) Definiia Este o infecie acut, nesupurativ, a plmnului, cu localizare lobar sau segmentar. pneumococ caracterizat clinic prin: debut brusc (n plin stare de sntate), cu frison, febr n platou, junghi toracic i sput hemoptoic. La sugar i copilul mic realizeaz un tablou de bronhopneumonie (cu focare izolate sau confluente), sau de bronhoalveolit segmentar cu tendin marcat la diseminare. Tabloul clinic Debutul: este brusc, n plin stare de sntate cu frison,

febr (39 400C), cefalee, junghi toracic, vrsturi.

debut pseudomeningeal sau dominat de manifestri digestive Pneumonia pneumococic Tabloul clinic Perioada de stare manifestrile clinice caracteristice sunt prezente de la debut sau pot apare dup 2-3 zile de la instalarea febrei, febra se menine ridicat n platou ce remisiuni matinale de 0,50C i scade dup 5-8 zile. contient, apatic, facies congestionat (uneori numai de parte bolnav), prezint: herpes labial, limba sabural, sete vie, oligurie, tuse seac, moderat dispnee. Pneumonia pneumococic (P. Franc lobar) Tabloul clinic Ex obiectiv Inspectie si palpare diminuarea miscarilor respiratorii la nivelul hemitoracelui afectat Percuie: submatitate sau matitate corespunztoare focarului de condensare, scodism paralezional (hipersonoritate determinat de emfizemul compensator din jurul zonei lezate) exagerarea vibraiilor vocale. Auscultatie: suflu tubar inspirator Abolirea murmurului vezicular, Raluri crepitante la sfritul inspirului. +/- tahicardie, hepatosplenomegalie, abdomen dureros. Pneumonia pneumococic Ex radiologic confirm diagnosticul.

Opacitate triunghiular cu vrful n hil care intereseaz un lob. Paraclinic:

HL cu formul: leucocitoz cu neutrofilie; VSH accelerat; CRP pozitiv, Ex urin: proteinurie, cillindrurie. Hemocultur pozitiv (30% din cazuri) Ex bacteriologice: din sput (la copil mare), aspirat traheal, lichid pleural (dac s-a efectuat puncie) = FROTIU DIRECT I CULTUR: PNEUMOCOC Detectarea antigenului pneumococic prin contraimunoelectroforez att n snge, urin dar i LCR.

Evoluia - sub tratament manifestrile funcionale i generale se atenueaz n decurs de 1-2 zile, iar cele radiologice i fizice n 7-8 zile. - fr tratament se menine starea general influenat, cu febr persistent timp de 5-7 zile, dup care febra scade dar se menin modificrile fizice i radiologice. Complicaii - locale: pleurezii para- sau metapneumonice, abcedarea focarului pneumonic, pericardita. - generale: nefrita intrainfecioas, hepatita infecioas bacterian, otite acute, encefalite, meningite Tratament Profilactic vaccinare Prevenar, Synflorix Pneumo 23 optimizarea condiiilor igienicodietetice, antibioterapie intit: PENICILIN n doze adecvate n caz de alergie: CLaritromicina, ERITROMICIN, Cefalosporine Gen I si II tratament simptomatic antipiretice, antitusive roborant vitaminic.